Dreptul comunic¦ârii ID

8/20/2019 Dreptul comunic¦ârii ID

1/99

Dreptul comunicăriiLect. univ. dr. Raluca Mureşan

Curs 1- 2

Dreptul comunicării – noţiune, obiect şi principii

1.1. Noţiunea de „drept”.Complexitatea şi diversitatea fenomenelor juridice determina mai multe accepţiuni alecuvântului „drept! cele mai utili"ate fiind#

a$ %rima accepţiune este aceea a dreptului obiectiv! adic& ansamblul normelor legale aflate în vigoare. 'reptul o(iectiv este dreptul cristali"at )n normele dedrept! respectiv )n re*ulile juridice! constituind dreptul efectiv! aplica(il şisuscepti(il de a fi adus la )ndeplinire! la nevoie! prin forţa de constrân*ere astatului1. 'reptul o(iectiv cuprinde le*ile )n vi*oare! adic& acelea care producefecte juridice. +ste sinonim cu termenul juridic de „le*e! lato sensu! adic&

ansam(lul de le*i şi alte acte normative )n vi*oare! indiferent de ierar,ie şi deforţa lor juridic&.($ a doua accepţie este aceea de drept subiectiv! adic& facultatea unui subiect

de drept de a-şi valorifica sau de a-şi apăra împotriva terţilor un anumit interes,legalmente protejat . +ste o prero*ativ& o putere! o facultate$ a unei persoane!ca posi(ilitate de a face sau de a nu face ceva! prero*ativ& recunoscut&persoanelor şi *arantat& la nevoie de forţa pu(lic&.'e exemplu! atunci când vor(im de dreptul de proprietate ne )nscriem )n sferadreptului o(iectiv! dar dac& ne referim la ceea ce este efectiv un drept de

proprietate asupra unui imobil individualizat care are ca titular un cetăţeananume! atunci dreptul este concret! efectiv! având corespondent )n realitate!

revenind unei persoane de drept şi care poate valorifica dreptul s&u ori poatecere! dac& este ca"ul! recunoaşterea şi protejarea acestuia de c&tre puterea destat.

/n dreptul roman distincţia dintre dreptul o(iectiv şi drepturile su(iective se reali"autili"ându-se formulele# norma agendi şi respectiv facultas agendi .

/n sistemele juridice contemporane! atât din punct de vedere terminolo*ic! cât şipentru indicarea diferitelor accepţiuni! distincţia se transpune astfel# )n lim(aen*le"& şi sistemul juridic de commonlaw se utili"ea"& termenul law pentrudreptul o(iectiv şi termenul right rights$ pentru drepturile su(iective0 )n lim(a*erman& şi! respectiv! )n sistemul juridic *erman! termenul recht pentru dreptulo(iectiv şi termenul berehtigung pentru drepturile su(iective0 iar )n lim(a france"&

şi )n sistemul juridic france"! termenul droit pentru dreptul o(iectiv şi droit droits$pentru drepturile su(iective2.

1 N. Popa, M.C. Eremia, D.M. Dragenea, Teoria generală a dreptului. Sinteze pentru seminar ,Ed. All Beck, Bucureşti, 2005, p. 25.2 N. Popa, M.C. Eremia, D.M. Dragenea, op. cit ., p. 2.

1


2/99

c$ /ntr-un alt sens! cuvântul „drept semnific& ştiinţa dreptului ansamblul de idei,noţiuni, concepte şi principii care explică dreptul şi prin intermediul cărora dreptul

poate fi gândit .d$ dentificarea urm&toarei accepţiuni! respectiv aceea de drept pozitiv! se

reali"ea"& prin compararea cu cea de drept natural. ri de câte ori sta(ilim

comportamente de tip po"itiv! ce presupun şi conduc spre un raţionament! elesunt re"ultante ale dreptului po"itiv şi ori de câte ori comportamentele se(a"ea"& pe c,iar natura uman& şi o indic&! constat&m pre"enţa dreptului natural.'reptul po"itiv repre"int& accepţiunea prin care sunt constituite toate re*ulile saunormele care implic& raţiunea3.'e exemplu! libertatea! egalitatea )nţelese ca li(ert&ţi! nu ca valori$! dreptul laviaţă etc. ilustrea"& dreptul natural! )n timp ce proprietatea! familia! puterea

publică indic& raţionamente şi aparţin dreptului po"itiv! )ntrucât sunt re"ultatulunui consens o(ţinut raţional4. 5stfel! li(ertatea! e*alitatea etc. )şi au ori*inea )nstarea de la natur&! f&r& intervenţia forţelor de tip po"itiv! astfel )ncât nu exist&nici o justificare )n a limita! restrân*e! suprima ori ne*lija ceea ce fiecare individ a

do(ândit pe cale natural&.1.2. onsideraţii etimolo!ice

Cuvântul „drept deriv& de la latinescul directus de la dirigo! dirigere! care )nsemna orizontal ! vertical ! de-a dreptul, direcţie, linie dreaptă$.'ar! )n lim(a latin&! cuvântul care corespundea su(stantivului „drept dinterminolo*ia noastr& actual& era jus! care )nsemna drept, dreptate, legi . !usprovine din lim(a sanscrit&! unde ju )nsemna a lega.%rin urmare! putem spune c& dreptul este principiul de direcţie! de coe"iunesocial&! el d& societ&ţii un caracter coerent6.

/n afara termenului „drept! se mai utili"ea"& şi termenul „ "uridic. 5cesta este

folosit atât ca adjectiv de exemplu! norma juridic&! raport juridic$! cât şi canoţiune care excede noţiunii de „drept. 7uridicul defineşte o parte component& arealit&ţii sociale! al&turi de politic! etic! economic etc.

1.#. Dreptul comunicării. De$iniţie. %biect.

8. 'a(u defineşte dreptul comunic&rii sociale drept 9totalitatea normelor juridicecare re*lementea"& relaţiile sociale ce se formea"&)n cadrul comunic&rii directe şiindirecte )ntre oameni! respectiv individ! a*entul media! autoritatea pu(lic& şisocietatea! )n reali"area celorlalte drepturi şi li(ert&ţi! inclusiv al dreptului la informaţie:.

;nii autori vor(esc despre dreptul mass-media! dar consider&m sinta*ma dreptulcomunic&rii mai cuprin"&toare! aceasta acoperind )ntre* domeniul comunic&rii şi nudoar domeniul! mai restrâns! al comunic&rii prin mijloace de comunicare )n mas&.

%otrivit acestor autori! dreptul mass-media *uvernea"& toate activit&ţile dedifu"are pu(lic& a mesajelor! pe cale scris&! prin radio! televi"iune! internet.


3/99

pu(lica sau de a pune informaţiile la dispo"iţia unui pu(lic nedefinit constituie un criteriuesenţial pentru comunicarea de mas&=.

%rin dreptul comunicării )nţele*em totalitatea normelor juridice carere*lementea"& relaţiile sociale ce se formea"& )n cadrul comunic&rii directe şi indirecte

)ntre oameni.

%biectul dreptului comunic&rii )l constituie relaţiile sociale de transmitere ainformaţiilor considerate cele mai importante )ntre individ! societate! autoritate şi media!care necesit& o re*lementare juridic&.

ndiferent )ns& de mijloacele sau te,nicile utili"ate pentru transmitereainformaţiilor pres& scris&! radio! televi"iune! internet! pu(licitate! cinemato*rafie! afişe!multimedia etc.$! publicarea sau punerea la dispo"iţia pu(licului constituie elementuldeterminant.

5stfel! dreptul comunic&rii se aplic& relaţiilor sociale de transmitere a informaţiilor ce iau naştere )n cadrul comunic&rii pu(lice! deose(indu-se! astfel! de sc,im(urile de

informaţii! discuţiile sau corespondenţa cu caracter personal ori care au loc )ntr-uncadru privat>.„Mai mult decât prin conţinutul ei! informarea sau comunicarea pu(lic&! o(iectul

dreptului mass-media! se caracteri"ea"& prin num&rul şi caracterul nedefinit aldestinatarilor mesajului! prin natura desc,is& ori lar* accesi(il& a modului şi locului ei dedifu"are sau de receptare1?.

@re(uie specificat faptul c&! )n pre"ent! dreptul comunic&rii este mai de*ra(& odisciplin& interdependent&! un loc de )ntâlnire a unor re*uli multiple şi variate!

)mprumutate din diverse ramuri juridice. /n a(senţa unui cod al comunic&rii! care s& reuneasc& toate textele le*ale

aplica(ile acestui domeniu! sursele dreptului comunic&rii se afl& dispersate )n diverse

ramuri clasice ale dreptului. +ste destul de dificil s& o(serv&m o specificitate juridic&real& a o(iectului dreptului comunic&rii! de aceea! aceast& disciplin& mai are un drumlun* şi anevoios de parcurs pân& va ajun*e s& fie recunoscut& ca o ramur& autonom& adreptului aşa cum sunt! de exemplu! dreptul muncii! dreptul mediului sau dreptul fiscal.

5ltfel spus! dreptul comunic&rii se afl& )ntr-un plin proces de definire şi dearticulare a conţinutului s&u! dar este )nc& incomplet şi imperfect. Au exist& )nc& odeplin& coerenţ& şi armonie )ntre diferitele sale re*lement&ri şi! mai ales! )ntre acesteaşi anumite principii fundamentale! precum li(ertatea de exprimare şi dreptul lainformaţie.

Limitele şi insuficienţele acestei noi ramuri a dreptului sunt evidente mai alesatunci când sesi"&m diferenţele dintre diverse le*islaţii naţionale! o minim& armoni"area le*islaţiilor naţionale fiind indispensa(il&! dat fiind faptul c& informaţia nu ţine contast&"i de frontiere.

Cu toate acestea! necesitatea apariţiei dreptului comunic&rii şi a do(ândiriistatutului de ramur& de drept autonom&! o(li*& la perseverenţ&! dreptul comunic&rii fiindcondiţia şi *aranţia pentru respectarea drepturilor pu(licului.$ E. Derieu), Dreptul mass-media, *n +ol. O introducere în presa scrisă şi vorbită, coord. C. .Bertrand, Ed. Polirom, -aşi, 2001, p. 1&$.& E. Derieu), op. cit ., p. 1&&.10 Idem.

!


4/99

2. &rincipiile dreptului comunicării

%rincipiile dreptului sunt idei *enerale sau precepte directoare! care orientea"&ela(orarea şi aplicarea normelor juridice )ntr-o ramur& de drept sau la nivelul )ntre*ului

sistem de drept. /n literatura de specialitate11 sunt ptopuse urm&toarele principii aplica(iledreptului comunic&rii#

1. %rincipiul le*alit&ţii2. %rincipiul li(ert&ţiiB. %rincipiul li(ert&ţii de exprimare3. %rincipiul e*alit&ţii4. %rincipiul responsa(ilit&ţii şi al r&spunderii6. %re"umţia de nevinov&ţie:. %rincipiul adev&rului=. %rincipiul (unei credinţe

>. %rincipiul corectei inform&ri1?.%rincipiul imparţialit&ţii şi o(iectivit&ţii11. %rincipiul secretului profesional12.%rincipiul acceslui li(er la informaţii

1. %rincipiul le*alit&ţii• dat& adoptate! normele juridice tre(uie respectate de c&tre toţi

destinatarii prescripţiilor juridice.• 5ctivitatea de comunicare tre(uie s& se desf&şoare prin procedee şi

mijloace permise de le*i• rice le*e poate fi criticat&! dar nu )nc&lcat&.

2. %rincipiul li(ert&ţii• /ntr-o societate democratic&! statul *arantea"& juridic li(ertatea şi

e*alitatea indivi"ilor • Li(ertatea const& )n posi(ilitatea de a face tot ceea ce nu d&unea"&

celuilalt. 5stfel! exerciţiul drepturilor naturale ale fiec&rui om nucunoaşte decât acele limite care sunt necesare altor mem(rii aisociet&ţii pentru a se (unura de aceleaşi drepturi

• %rincipiul li(ert&ţii se difu"ea"& )n ramurile dreptului fie su( formali(ert&ţilor *enerale! fie su( forma li(ert&ţilor individuale.


5/99

3. %rincipiul e*alit&ţii• Au poate exista e*alitate decât )ntre oameni li(eri şi nici li(ertate decât

)ntre oameni a c&ror e*alitate este consfiinţit& juridic12

• Au tre(uie s& existe privile*ii sau discrimin&ri pentru nici o persoan& şinici pentru or*anele statului

• Aimeni nu este mai presus de le*e! toţi sunt responsa(ili )n faţa şi )ncondiţiile le*ii

4. %rincipiul responsa(ilit&ţii şi al r&spunderii• Responsa(ilitatea )nsoţeşte li(ertatea• Responsa(ilitatea este un fenomen social şi exprim& un act de

an*ajare a individului )n procesul inte*r&rii sociale• Responsa(ilitatea este corelat& cu sistemul normativ. Aivelul şi m&sura

responsa(ilit&ţilor sunt apreciate )n funcţie de transpunerea conştient& )n practic& a prevederilor normei

• 'reptul nu tre(uie apreciat doar prin posi(ilitatea de a interveni post

factum! dup& ce r&ul a fost )nf&ptuit! moment )n care interviner&spunderea şi aplicare sancţiunii1B

• ndividul nu tre(uie s& manifeste supunere oar(& faţ& de norm&! citre(uie s& do(ândeasc& dimensiunea responsa(ilit&ţii. /nc&lcareanormelor juridice antrenea"& o reacţie social& or*ani"at& dup& oanumit& procedur& şi prin implicarea forţei de constrân*ere a statului

)n conformitate cu principiul r&spunderii.6. %re"umţia de nevinov&ţie

• 5plicarea principiului r&spunderii nu )nseamn& „sti*mati"area juridic&anticipat& a persoanei! pre"umţia de nevinov&ţie fiind ridicat& la ran*de principiu

• 5rt. 2B pct. 11 din Constituţia României prevede c& „pân& lar&mânerea definitiv& a ,ot&rârii judec&toreşti de condamnare!persoana este considerat& nevinovat&.

:. %rincipiul adev&rului• rice comunicare tre(uie s& respecte principiul adev&rului cu privire la

fapte! persoane sau )mprejur&ri• rice informaţie tre(uie verificat& )nainte de a fi f&cut& pu(lic&• +xcluderea minciunii! iar atunci când exist& )ndoieli cu privire la

autenticitatea anumitor informaţii! acestea tre(uie pre"entate cure"ervele necesare.

=. %rincipiul (unei-credinţe• %resupune exercitarea drepturilor şi li(ert&ţilor f&r& a urm&ri sau

accepta )nc&lcarea drepturilor şi li(ert&ţilor celorlalţi• dentificarea surselor de rea-credinţ& şi tratarea acestora cu

ne)ncredere pentru a avita manipularea.

12 N. Popa, M.C. Eremia, D.M. Dragenea, Teoria generală a dreptului. Sinteze pentru seminar ,Ed. All Beck, Bucureşti, 2005, p. &0.1! Ibidem, p. &1.

5


6/99

>. %rincipiul corectei inform&ri a opiniei pu(lice• %resupune o(li*aţia autotit&ţilor pu(lice de a asi*ura informarea

corect& a cet&ţenilor asupra tre(urilor pu(lice şi asupra pro(lemelor deinteres personal art. B1 alin. 2 din Constituţia României$

• Mijloacele de informare )n mas&! pu(lice sau orivate! sunt o(li*ate s&

asi*ure informarea corect& a opiniei pu(lice art. B1 alin. 3 ConstituţiaRomâniei$1?.%rincipiul imparţialit&ţii şi o(iectivit&ţii

• %resupune independenţa a*entului media• %re"entarea şi transmiterea informaţiilor tre(uie s& se fac& o(iectiv şi

imparţial distincţie clar& )ntre informaţii şi opinii! aplicarea principiuluicontradictorialit&ţii şi consultarea tuturor p&rţilor implicate$

11. %rincipiul secretului profesional• %resupune protecţia surselor )n ca"urile şi condiţiile prev&"ute de le*e• Aepu(licarea informaţiilor sau datelor care nu sunt destinate pu(licit&ţii•

%rotecţia secretului profesional12.%rincipiul accesului li(er la informaţii• nformaţia poate fi pu(lic&! atunci când pre"int& interes pentru pu(lic!

sau privat&! atunci când satisface o necesitate privat&.

#. 'ursele sau izvoarele dreptului comunicării

#.1. onceptul de izvor al dreptului /n ştiinţele juridice! conceptul de i"vor al dreptului este folosit )ntr-un sens

specific! strict juridic! care se refer& la formele de exprimare a normelor juridice.%ornindu-se )ns& de la sensul etimolo*ic al termenului de „i"vor! prin el au fost

denumite şi sursele! ori*inea şi factorii de creare a dreptului. %entru a se evita confu"ias-a f&cut distincţie )ntre izvoarele materiale şi izvoarele formale.%rin izvor material )nţele*em faptul material! factorii care confi*urea"& dreptul!

*ene"a dreptului. /n ştiinţa juridic& practic s-a *enerali"at noţiunea de i"vor al dreptului )n cel&lalt

sens! cel formal! care se refer& la mijlocul cu ajutorul c&ruia se exprim& i"vorul material!forma pe care o )m(rac& dreptul )n ansam(lul normelor sale.

5şadar! prin izvoare ale dreptului )nţele*em formele de exprimare ale normelor juridice )n cadrul unui sistem de drept.

#.2. lasi$icarea izvoarelor $ormale ale dreptului comunicării

unt considerate izvoare $ormale ale dreptului#- actul normativ- contractul normativ- doctrina- practica judec&toreasc& şi precedentul judiciar - o(iceiul juridic

#


7/99

Au toate i"voarele dreptului sunt i"voare ale dreptului comunic&rii! ci doar aceleacare conţin norme juridice ce re*lementea"& relaţiile sociale din domeniul comunic&riipu(lice.

#.2.1. (ctul normativ

"ctul normativ - le*ea este )n pre"ent cel mai important i"vor de drept. Când seutili"ea"& sinta*ma „le*e ca i"vor de drept se are )n vedere sensul lar* al noţiunii de„le*e! adic& acela de „re*ul& scris& o(li*atorie! şi nu sensul restrâns! de „act normativadoptat dup& o anumit& procedur& de c&tre %arlament13.

/n sensul lar* şi comun al termenului! le*ea! )nţeleas& ca orice re*ul& de drepto(li*atorie! cuprinde orice i"vor de drept. @otalitatea le*ilor actelor normative$alc&tuiesc dreptul scris14.

Locul important pe care )l ocup& actul normativ )n sistemul surselor dreptului estedeterminat de necesitatea de a asi*ura claritate! sta(ilitate! sistemati"arere*lement&rilor juridice.

B.2.1.1. /n cadrul le*ilor! un loc important )l ocup& #onstituţia! le*ea fundamental& aunei ţ&ri! ce st& la (a"a )ntre*ului sistem juridic. Constituţia consemnea"& oserie de drepturi şi li(ert&ţi fundamentale! precum! li(ertatea conştiinţei art.2>$! li(ertatea de exprimare art. B?$! dreptul la informaţie art. B1$! de oimportanţ& major& pentru comunicarea pu(lic&.

B.2.1.2. $egile - )n sensul restrâns al termenului! de acte juridice al %arlamentului i"voare ale dreptului comunic&rii! sunt de o mare varietate. ;nele le*iconstituie i"voare ale dreptului comunic&rii )n exclusivitate! dar altele sunti"voare de drept pentru mai multe ramuri de drept. ;nele aparţin unor ramuride drept consacrate! dar cuprind dispo"iţii referitoare şi la dreptul comunic&rii.

'intre le*ile importante pentru re*lementarea relaţiilor de comunicare

enumer&m# Le*ea audiovi"ualului nr. 4?3D2??2! Le*ea privind li(erul acces lainformaţiile de interes pu(lic nr. 433D2??1! Le*ea privind fucţionarea ociet&ţii Românede Radiodifu"iune şi ociet&ţii Române de @elevi"iune nr. 31D1>>3! Le*ea privinddreptul de autor şi drepturile conexe nr. =D1>>6! Le*ea privind protecţia persoanelor cuprivire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi li(era circulaţie a acestor date nr.6::D2??1! Le*ea privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţiiprivate )n sectorul comunicaţiilor electronice nr. 4?6D2??3! Le*ea pu(licit&ţii nr.13=D2??4 ! Le*ea privind prevenirea şi com(aterea porno*rafiei nr. 1>6D2??B! Le*eacinemato*rafiei nr. 6B?D2??2.B.2.1.B. %otărârile &uvernului ! )n ca"ul )n care cuprind norme de re*lementare )nexecutarea le*ilor care aparţin dreptului comunic&rii sunt i"voare ale acestuia. ;nexemplu )n acest sens este şi Eot&rârea pentru apro(area Aormelor metodolo*ice deaplicare a Le*ii nr. 433D2??1 privind li(erul acces la informaţiile de interes pu(lic.B.2.1.3. 'eciziile cu caracter normativ ale autorităţilor publice autonome#onsiliul (aţional al "udiovizualului este o autoritate pu(lic& autonom& su( controlparlamentar şi *arant al interesului pu(lic )n domeniul comunic&rii audiovi"uale. %otrivitLe*ii audiovi"ualului! Consiliul este şi o autoritate unic& de re*lementare )n domeniul

1" N. Popa, M.C. Eremia, D.M. Dragenea, op. cit ., p. 1"$.15 Idem.


8/99

serviciilor de pro*rame audiovi"uale. C.A.5. ela(orea"& şi acte normative pe care leadopt& prin deci"ii! cum ar fi! de exemplu! 'ec i"ia nr. 1=: din B april ie 2??6 privindCodul de re*lementare a conţinutului audiovi"ualului.

#.2.2. ontractul normativ

#ontractele normative nu privesc drepturi şi o(li*aţii ale unor su(iectenedeterminate! ci se refer& la re*lement&ri cu caracter *eneric! fiind astfel i"voare dedrept po"itiv.

/n materia dreptului muncii şi securităţii sociale! exist& contracte colective demunc&! ce prev&d condiţiile *enerale ale desf&şur&rii procesului de munc& şi care stauapoi la (a"a )nc,eierii contractelor individuale de munc&16. /n lipsa unui contract colectivde munc& )nc,eiat la nivelul ramurii mass-media! se aplic& prevederile contractuluicolectiv de munc& la nivel naţional.

#.2.#. )urisprudenţa

!urisprudenţa sau practica judecătorească este alc&tuit& din totalitatea normelor ,ot&rârilor judec&toreşti pronunţate de c&tre instanţele de toate *radele1:. nstanţele judec&toreşti soluţionea"& cau"ele aduse judec&tii şi pronunţ& ,ot&râri sentinţe pe (a"a le*ii. 7udec&torul pronunţ& sentinţa interpretând şi aplicând o norm&

juridic&1=.%rin precedent judiciar )nţele*em autoritatea pe care o poate avea o sentinţ&

judec&toreasc& )n ca"urile asem&n&toare celui )n care a fost pronunţat&. 8aloareaprecedentului este diferit& )n dreptul an*lo-saxon faţ& de dreptul romano-*ermanic.

/n dreptul an*lo-saxon! dac& nu exist& o le*e )ntr-o materie sau dac& le*islaţia esteinsuficient&! autoritatea deci"iei judiciare este *eneral&! asem&n&toare autorit&ţii le*ii. /n

acest ca"! judec&torul nu doar aplic& re*ula de drept! ci o emite

1>

.8aloarea precedentului )n dreptul romano-*ermanic se conturea"& )n funcţie deurm&toarele principii#

- (li*aţia de a judeca. 7udec&torul tre(uie s& se pronunţe )ntotdeauna )n cau"a pe care o judec&. 5stfel! c,iar dac& exist&anumite lacune ale sistemului le*islativ! judec&torul este o(li*ats& complete"e lacunele le*ii. @eoretic! judec&torul nu poate crea onorm& nou&! el poate doar descoperi o norm& existent& implicit )nsistemul juridic2?.

- 7udec&torul nu are dreptul s& sta(ileasc& dispo"iţii *enerale.%otrivit principiului separaţiei puterilor )n stat! doar %arlamentulare atri(uţii de le*iferare! or*anelor judec&toreşti revenindu-lesarcina aplic&rii le*ilor la ca"uri concrete.

1# N. Popa, M.C. Eremia, D.M. Dragenea, op. cit ., p. 1".1 N. Popa, M.C. Eremia, D.M. Dragenea, op. cit ., p. 1"".1$ Idem.1& D.C. Dnişor, -. Dogaru, /. Dnişor, Teoria generală a dreptului, Ed. C..Beck, Bucureşti,200#, pp. 1""%1"5.20 D.C. Dnişor, -. Dogaru, /. Dnişor, op. cit ., p. 1"#.

$


9/99

- 5utoritatea relativ& a lucrului judecat. Eot&rârea judec&toreasc&este o(li*atorie doar )n cau"a )n care a fost pronunţat&.7udec&torul nu este o(li*at s& dea aceeaşi soluţie)ntr-o alt&cau"&! nici nu este ţinut de ,ot&rârea pronunţat& de un alt

judec&tor )ntr-o cau"& similar&21.

%rin urmare! )n sistemul de drept romano-*ermanic şi! implicit! )n cel românesc! jurisprudenţei nu i se recunoaşte un rol creator! deci nu poate fi considerat& i"vor dedrept.+xist& )ns& dou& situaţii care su(linia"& importanţa precedentului judiciar )n sistemul dedrept românesc#

- deci"iile /naltei Curţi de Casaţie şi 7ustiţie )n ca"ul recursului )ninteresul le*ii

- deci"iile Curţii Constituţionale. /n ca"ul )n care apar conflicte de interpretare şi de aplicare a le*ii de c&re

instanţele inferioare! „)nalta #urte de #asaţie şi !ustiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei

sale. Constituţia României art. 126! al. B$..Curtea Constituţional& este o autoritate autonom&! care nu face parte dinputerea le*iuitoare! executiv& sau judec&toreasc& şi nu se su(ordonea"& nici unei alteautorit&ţi22. 'eci"iile Curţii Constituţionale )n ca"ul excepţiilor de neconstituţionalitatepre"int& caracteristici ale precedentului judiciar! ele fiind o(li*atorii erga omnes! şi nuinter partes litigantes*. +xcepţia de neconstituţionalitate cu privire la un text de le*eeste ridicat& )n faţa instanţei de judecat&! pentru valorificarea unui drept sau interesle*itim. Curtea Constituţional& se pronunţ& )n drept! f&r& a soluţiona pe fond liti*iul.'up& ce se pronunţ& Curtea Constituţionale! p&rţile )şi pot continua procesul )n faţainstanţelor ordinare23. nteresant& pentru dreptul comunic&rii este 'eci"ia nr. 16= din 2:fe(ruarie 2??:! referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispo"iţiilor art. 1! pct.

46 din Le*ea 2:=D2??6! pentru modificarea şi completarea Codului %enal! care aa(ro*at infracţiunile de insult& şi calomnie.

#.2.*. Doctrina

'octrina cuprinde anali"ele! investi*aţiile! interpret&rile pe care oamenii despecialitate le dau fenomenului juridic. nterpretarea le*ii dat& )ntr-o lucrare ştiinţific&sau propunerea unei anumite le*i nu repre"int& i"vor de drept şi nu impune vreoo(li*aţie le*iuitorului sau judec&torului24. Cu toate acestea! rolul ştiinţei juridice nu potefi ne*at! soluţiile şi interpret&rile doctrinei fiind totdeauna fondate pe ca"uri practice!pentru ca! pe calea *enerali"&rii! s& fie interpretate teoretic şi explicate26.

#.2.+. %biceiul "uridic cutuma-

21 N. Popa, M.C. Eremia, D.M. Dragenea, op. cit ., p. 1"5 D.C. Dnişor, -. Dogaru, /. Dnişor,op. cit ., p. 1".22 N. Popa, M.C. Eremia, D.M. Dragenea, op. cit ., p. 1"#.2! Idem.2" Idem.25 Ibidem, p. 1"".2# Idem.

&


10/99

+biceiul este cel mai vec,i i"vor de drept! el precede dreptului. +l a ap&rut )ntreapta primitiv& de de"voltare a societ&ţii. 'reptul a preluat o serie de o(iceiuri! pe carele-a adaptat realit&ţii specifice unei societ&ţi politice2:.+biceiul sau cutuma repre"int& un u"aj social! constant şi uniform! conştienti"at ca fiind

o(li*atoriu la nivelul *rupului social2=

.%entru ca un o(icei s& devin& i"vor de drept! tre(uie )ndeplinite dou& condiţii# s& fiere"ultatul unei practici vec,i! )ndelun*ate şi incontesta(ile şi s& ai(& un caracter o(li*atoriu.Le*iuitorul poate valida apoi o(iceiul printr-o norm& le*al& sau poate face trimitere laacesta2>.

/n dreptul românesc! roulul o(iceiului a fost unul important pân& la )nceputul secolului alFF-lea! alc&tuind legea ţării sau obiceiul pământului %rimele le*iuiri româneşti! a lui

5lexandru cel Gun! 8asile Lupu sau Matei Gasara(! acordau o mare importanţ& forţeio(ieceiului! iar Codurile Calima, 1=1:$ şi Cara*ea 1=1=$ f&ceau referire expres& ladreptul cutumiar B1.

/n pre"ent! cutuma deţine! cel puţin )n dreptul intern! doar un rol su(sidiar. mportanţasa este )ns& varia(il& )n diferitele ramuri ale dreptului. /n dreptul privat cutuma nu areaplica(ilitate! decât )n virtutea trimiterilor pe care dreptul scris le face la ea.pre exemplu! codul nostru civil face referire la o(icei )n art. 6??! care arat& c& „fiecarepoate )n oraşe şi su(ur(ii a )ndatora pe vecinul s&u a contri(ui la cl&direa şi separarea

)n*r&dirii ce desparte casele! curţile şi *r&dinile lor0 )n&lţimea )n*r&dirii se va ,ot&r) dup&re*ulamente particulare sau dup& o(iceiul o(ştesc. %rin urmare! doar )n m&sura )ncare le*ea face trimitere expres& la el! o(iceiul este considerat i"vor de drept.

/n dreptul pu(lic! o(iceiul are o aplica(ilitate mai lar*&B2. /n dreptul constituţional! spreexemplu! cutuma are un rol )nsemnat! multe state având o constituţie predominantcutumiar&.

Hi )n dreptul internaţional! cutuma are un rol important! fiind un i"vor principal de drept!al&trui de tratat. /n unele ramuri de drept! cum este dreptul penal sau cel fiscal! cutuma nu poate fiadmis )n dreptul penal principiile le*alit&ţii incrimin&rii şi a pedepsei nullum crimensine lege şi nulla poena sine leg e$ impun existenţa unei le*i scrise! la fel cumimpo"itele! )n dreptul fiscal! nu pot fi fixate decât )n temeiul le*iiBB.

#.#. Normele internaţionale ca izvoare ale dreptului comunicării

/n pre"ent! orice sistem juridic statal interferea"& cu numeroase alte sisteme juridice! iar ordinea juridic& intern& intr& )n corelaţie cu ordinea juridic& internaţional&sau supranaţional&.

2 Ibidem, p. 1"1.2$ D.C. Dnişor, -. Dogaru, /. Dnişor, op. cit ., p. 110.2& N. Popa, M.C. Eremia, D.M. Dragenea, op. cit ., p. 1"2.!0 Ibidem, p. 1"".!1 Idem.!2 D.C. Dnişor, -. Dogaru, /. Dnişor, op. cit ., pp. 112%11!.!! Ibidem, p. 11!.

10


11/99

5stfel! normele dreptului internaţional şi ale dreptului comunitar devin i"voare dedrept din ce )n ce mai importante )n dreptul intern. 'reptul comunic&rii nu face excepţiede la aceast& tendinţ&.

%entru ca un tratat internaţional s& fie i"vor )n dreptul comunic&rii tre(uie s& )ndeplineasc& simultan urm&toarele condiţii# s& fie licit0 s& fie de aplicaţie direct&!

nemijlocit&0 s& fie ratificat conform dispo"iţiilor constituţionale şi s& cuprind&re*lement&ri ale relaţiilor specifice dreptului comunic&rii.Constituţia Românie acord& tratatelor internaţionale o atenţie sporit&! sta(ilind )n

art. 11 c „.tatul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţăobligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte! iar „/ratatele ratificate de 0arlament

potrivit legii, fac parte din dreptul intern.%rin urmare! sistemul juridic românesc accept& ca i"voare formale )n dreptul

intern doar acele acte juridice din dreptul internaţional care au fost ratificate de%arlamentB3.

'e asemenea! tre(uie o(servat c&! potrivit art. 2? din Constituţie! interpretarea şiaplicarea dispo"iţiilor constituţionale privind drepturile şi li(ert&ţile cet&ţenilor tre(uie

f&cute )n concordanţ& cu 'eclaraţia ;niversal& a 'repturilor mului! cu pactele şitratatele la care România este parte. „'acă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care 1omânia este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care#onstituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.

Declaraţia niversală a Drepturilor %mului! adoptat& de 5dunarea Ieneral& a.A.;.! la 1? decem(rie 1>3=! nu este propriu-"is un tratat! care s& *enere"e drepturi şio(li*aţii pentru statele semnatare! ci o re"oluţie ale c&rei norme au caracter derecomandareB4.

/n 'eclaraţia ;niversal& a 'repturilor mului! li(ertatea de exprimare deţine un

statut deose(it! fiind menţionat& c,iar )n pream(ul şi proclamat& drept „cea mai )nalt&aspiraţie a oamenilor.%otrivit art. 1> „+rice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării2 acest

drept include libertatea de a avea opinii, fără imixtiune din afară, precum şi libertatea dea primi şi răspândi informaţii sau idei, prin orice mijloace şi independent de frontierelede stat .

'eclaraţia prevede şi posi(ilitatea limit&rii prin le*e a drepturilor omului „ exclusiv în scopul de a asigura cuvenita recunoaştere şi respectare a drepturilor şi libertăţilor altora şi ca să fie satisfăcute justele cerinţe ale moralei, ordinii publice şi bunăstării generale într-o societate democratică.

&actul /nternaţional cu privire la drepturile ivile şi &oliticeGa"at pe principiile 'eclaraţiei ;niversale a 'repturilor mului! acest pact esteun tratat cu valoare o(li*atorie pentru statele semnatare. 5doptat de 5dunarea Ienerala .A.;. la 16 decem(rie 1>66! a fost semnat de România )n 1>6= şi ratificat opt animai târ"iu! )n 1>:3.!" -. Muraru, E.3. 4necu, Drept constituţional şi instituţii politice, +ol. -, Ed. All Beck,Bucureşti, 2005, p. !2.!5 Carmen Monica Cercelecu, Regimul uridic al presei. Drepturile şi obligaţiile urnaliştilor ,Ed. 4eora, Bucureşti, 2002, p. 21.

11


12/99

%rin ratificare! ţara noastr& şi-a asumat drepturile şi o(li*aţiile ce decur* dinacest pact.

onvenţia 0uropeană a Drepturilor %mului+la(orat& )n cadrul Consiliul +uropei! intrat& )n vi*oare )n 1>4B şi ratificat& de

România prin Le*ea nr. B?D1>>3! Convenţia +uropean& a 'repturilor mului repre"int&cel mai complex şi avansat instrument juridic internaţional referitor la protecţiadrepturilor şi a li(ert&ţilor fundamentale! inclusiv drepturile şi li(ert&ţile care stau la (a"adreptului comunic&rii.

Convenţia prevede şi un sistem de aplicare a o(li*aţiilor asumate de statelecontractante! Comisia şi Curtea +uropean& a 'repturilor mului fiind instanţe ce*arantea"& respectarea drepturilor şi li(ert&ţilor fundamentale.

tatele contractante dar şi reclamanţi individuali persoane fi"ice! *rupuri depersoane sau or*ani"aţii ne*uvernamentale$ pot depune plân*eri privind pretinse

)nc&lc&ri ale drepturilor *arantate de Convenţie.Convenţia +uropean& a 'repturilor mului instituie o serie de drepturi )n

favoarea indivi"ilor! care tre(uie respectate de toate autorit&ţile pu(lice ale statelor contractante! dar şi un sistem de control suprastatal. Curtea +uropean& a 'repturilor mului funcţionea"& pe principiul conform c&ruia autorit&ţile naţionale sunt cele caretre(uie s& asi*ure )n primul rând respectarea drepturilor fundamentale ale omului! iar controlul supranaţional exercitat aceasta tre(uie s& intre )n acţiune doar excepţional!atunci când dreptul intern al statelor nu a reuşit s& *&seasc& o re"olvare satisfac&toarepentru individ a pretenţiilor sale susţinute din perspectiva Convenţiei.

Curs B - 3

ibertatea de exprimare şi libertatea presei

1. Drepturile omului – drepturile $undamentale ale cetăţenilor

'repturile şi li(ert&ţile omului repre"int& o preocupare important& atât pentru fiecarestat )n parte! cât şi pentru comunitatea uman& internaţional&. +le au ap&rut ca „uninstrument de protecţie a individului )n raporturile sale cu colectivitatea! având caprincipal& funcţie limitarea puterii politice pentru a permite li(era şi deplina manifestarea fiinţei umaneB6.

Conceptul de drepturile omului a cunoscut o lar*& şi rapid& r&spândire! mai )ntâi lanivel european! iar apoi la nivel internaţional. /ncepând cu secolul FF s-a *enerali"atproclamarea drepturilor omului )n documente şi texte juridice internaţionale! iar dup& celde-al doilea r&"(oi mondial preocuparea faţ& de acestea s-a intensificat! ap&rând astfel!

)n 1>3=! 'eclaraţia ;niversal& a 'repturilor mului! iar )n 1>66 %actul nternaţional cuprivire la 'repturile Civile şi %olitice şi %actul nternaţional cu privire la 'repturile+conomice! ociale şi CulturaleB:.

'repturile fundamentale sunt drepturi esenţiale pentru cet&ţeni! pentru viaţa!li(ertatea! şi demnitatea acestora! indispensa(ile pentru li(era de"voltare a

!# -. Muraru, E. 3. 4necu, op. cit ., p. 1!#.! Idem.

12


13/99

personalit&ţii umane. 'atorit& importanţei lor! ele sunt )nscrise )n acte cu forţ& juridic&superioar&! precum declaraţii de drepturi sau le*i fundamentaleB=.

'repturile omului sunt exprimate eficient şi practic prin intermediul lim(ajului juridic!prin urmare este fireasc& cerinţa ca acest lim(aj s& fie nu doar simplu! ci şi corect.

e impun! astfel! unele preci"&ri cu privire la expresiile drepturi ale omului şi drepturi

ale cetăţenilor . 5ceste exprim&ri se afl& )ntr-o strâns& corelaţie! desemnea"& acelaşidomeniu! dar! )ntr-o terminolo*ie juridic& ri*uroas&! nu se confund„5ceste exprim&ri! am(ele corecte şi des utili"ate! sunt )ntr-o evident& le*&tur&!

dar nu se confund&. +xpresia drepturile omului! specific& )ndeose(i re*lement&rilor juridice internaţionale! evoc& drepturile fiinţei umane! fiinţ& )n"estrat& cu raţiune şiconştiinţ&! şi c&reia )i sunt recunoscute drepturile sale naturale ca drepturi inaliena(ile şiimprescripti(ile. Cate*oria om! utili"at& )n lim(ajul universal 'eclaraţia ;niversal& a'repturilor mului foloseşte expresii precum mem(rii familiei umane! drepturile omului!fiinţele umane0 pactele internaţionale relative la drepturile omului utili"ea"& expresiilemem(rilor familiei umane! persoana uman&! drepturile şi li(ert&ţile omului$ se re*&seşte

)ns&! )n *raniţele statale su( trei iposta"e juridice# cet&ţean! str&in sau apatrid. %e planul

realit&ţilor juridice interne! ale fiec&rui stat! omul devine cet&ţean! altfel spus seinte*rea"& )ntr-un anumit sistem social-politic! iar conduita sa este comandat& de re*uli juridice.

'repturile omului! recunoscute prin instumente juridice internaţionale! suntproclamate şi asi*urate prin Constituţia statului al c&rui cet&ţean este! c&p&tând astfelviaţ& şi eficienţ& juridic&! su( denumirea de drepturi li(ert&ţi$ fundamentalecet&ţeneştiB>.

%rin urmare! )ntre drepturile omului şi drepturile fundamentale cetăţeneşti exist&deose(iri de sfer primele au o sfer& foarte lar*& )n timp ce drepturile cet&ţeneştidepind! ca sfer&! conţinut şi *aranţii! de condiţiile economice şi sociale concrete dinfiecare stat! de *radul de cultur& şi civili"aţie! de percepţia acesor valori. /n orice stat

prioritar sunt protejate drepturile şi li(er&ţilor cet&ţenilor proprii! c&roroa li se asi*ur&! )nprincipiu! toate drepturile şi li(ert&ţile! )n timp ce pentru str&ini şi apatri"i acestea pot filimitate! ca sfer& şi ca exerciţiu3?.

2. '$era drepturilor omului şi cetăţeanului

'atorit& caracterului etero*en al drepturilor omului! atât din perspectiva ori*inii!cât şi din cea a o(iectivelor pe care le declar& şi urm&resc! a devenit ast&"i un lucruo(işnuit s& fie pre"entate )ntr-o clasificare ce cuprinde trei *eneraţii31.

'in drepturile de primă !eneraţie fac parte drepturi civile şi politice consideratecele mai necesare pentru afirmarea individului )n raport cu puterea de stat spreexemplu! li(ertatea individual&! li(ertatea conştiinţei! li(ertatea de exprimare etc.$.Li(ert&ţile individuale au ap&rut ca m&suri de protecţie a individului contra voinţei şi

!$ -. Muraru, E. 3. 4necu, op. cit ., pp. 1!&%1"0.!& -. Muraru, !rotecţia constituţională a libertăţilor de opinie, Ed. 6umina 6e), Bucureşti,1&&&, pp. !%"."0 -. Muraru, op. cit ., p. "."1 -. Muraru, E. 3. 4necu, op. cit ., p. 1"!.

1!


14/99

ar(itrariului *uvernanţilor. rice fiinţ& uman& dispune de la naştere de aceste drepturi!iar rolul puterii de stat este redus la protejarea acestor li(ert&ţi32.

'in a doua !eneraţie fac parte drepturile sociale! economice şi culturale! cum ar fi dreptul la munc&! la educaţie! la protecţie social& etc.pre deose(ire de drepturile civile şi politice! ce nu presupuneau acţiuni concrete din

partea statului! cu excepţia a(ţinerii )n faţa li(ert&ţii persoanei! drepturile sociale!economice şi culturale implic& din partea statului acţiuni! m&suri şi *aranţii3B.'repturi din cea dea treia !eneraţie! numite şi drepturi de solidaritate! sunt

dreptul la pace! dreptul la de"voltare! dreptul la un mediu )nconjur&tor s&n&tos etc. 5cestea exprim& noi aspiraţii sociale şi politice pe care orice individ le poate opune )nmod vala(il puterii pu(lice. Reali"area acestor drepturi presupune cu necesitatecooperarea statelor! ele neputând fi reali"ate )n conţinutul lor de fiecare stat )n parte33.

;nii autori vor(esc c,iar şi despre o a patra !eneraţie de drepturi! ce au luatnaştere datorit& de"volt&rii f&r& precedent a noilor te,nolo*ii ale informaţiei şicomunic&rii. 5stfel de drepturi sunt cel la protecţia datelor personale sau la protecţiavieţii private34.

#. &rotecţia constituţională a drepturilor şi libertăţilor $undamentale

Re*lementarea juridic& a drepturilor omului este! prin tradiţie! de esenţa Constituţiei!care tre(uie s& cuprind&! ca parte distinct& titlu! capitol! secţiune$ drepturile! li(ert&ţileşi )ndatoririle fundamentale.

Constituţia actual& a României r&spunde acestor exi*enţe! cuprin"ând un amplu titlual doilea! care proclam& şi *arantea"& drepturile! li(ert&ţile şi )ndatoririlefundamentale36.

/n capitolul 2 sunt *arantate# inviola(ilit&ţile dreptul la viaţ&! dreptul la inte*ritatefi"ic& şi psi,ic&! li(ertatea individual&! dreptul la ap&rare! dreptul la li(er& circulaţie!

dreptul la ocrotirea vieţii intime! familiale şi private! inviola(ilitatea domiciliului$!drepturile şi li(ert&ţile social-economice şi culturale dreptul la )nv&ţ&tur&! dreptul laocrotirea s&n&t&ţii! dreptul la munc& şi la protecţia social& a muncii! dreptul la *rev&!dreptul de proprietate! dreptul de moştenire etc.$! drepturile exclusiv politice dreptul lavot şi dreptul de a fi ales$! drepturile şi li(ert&ţile social politice aceste drepturi şi li(er&ţipot fi exercitate de cet&ţeni la ale*ere! deseori sunt denumite şi li(ert&ţi de opinie#li(ertatea conştiinţei! li(ertatea de exprimare! dreptul la informaţie! li(ertatea )ntrunirilor0dreptul de asociere! secretul corespondenţei$! drepturile *aranţii dreptul de petiţionare!dreptul persoanei v&t&mate de c&tre o autoritate pu(lic&$.

*. ate!oriile constituţionale de drept şi libertate

/n Constituţie )ntâlnim utili"aţi frecvent termenii de drept sau libertate. 5stfel! esteutili"at termenul drept atunci când este consacrat dreptul la viaţ& art. 22$! dreptul laap&rare art. 23$! dreptul la informaţie art. B1$! dreptul la vot art. B3$ etc. Constituţia

"2 Idem."! Idem."" Ibidem, p. 1""."5 Idem."# -. Muraru, op. cit ., p. 1

1"


15/99

foloseşte temenul libertate atunci când re*lementea"& li(ertatea conştiinţei art. 2>$!li(ertatea de exprimare art. B?$! li(ertatea )ntrunirilor art. B6$ etc. 'e ce este utili"at&aceast& terminolo*ie diferit&J Ce deose(iri exist&! din punct de vedere juridic! )ntredrept şi li(ertateJ unt intre(&ri le*itime! care au primit r&spuns din partea specialiştilor

)n studiul dreptului constituţional.

@erminolo*ia constituţional&! deşi este astfel nuanţat&! desemnea"& o sin*ur&cate*orie juridic& şi anume dreptul fundamental. „...$ juridiceşte! dreptul este o li(ertate!iar li(ertatea este un drept. Au exist& deose(iri de natur& juridic&! suntem deci )npe"enţa unei sin*ure noţiuni juridice. Auanţarea terminolo*ic& are cel puţin dou&explicaţii. explicaţie este de ordin istoric. La )nceput! )n catalo*ul drepturilor umane!au ap&rut li(ert&ţile! ca exi*enţe ale omului )n opo"iţie cu autorit&ţile pu(lice! iar acesteli(ert&ţi nu presupuneau din partea celorlalţi decât o atitudine *eneral& de a(ţinere.+voluţia li(ert&ţilor! )n contextul mai lar* al evoluţiei politice şi sociale! a avut ca re"ultatcristali"area conceptului de drept al omului! concept cu un conţinut şi semnificaţii

juridice complexe. Mai ales )n raport cu autorit&ţile statale! dreptuile omului li(ert&ţilepu(lice$ au implicat şi o(li*aţii corelative! m&car de ap&rare. /n timp aceste li(ert&ţi au

tre(uit nu numai proclamate! ci şi promovate şi mai ales prote"ate! !arantate. %utemdeci constata c& ast&"i )ntre drept şi li(ertate exist& o sinonimie din punct de vedere juridic. Cea de a doua explicaţie ţine de expresivitatea şi $rumuseţea lim(ajului juridic!care valorific& )ns& şi senul iniţial şi desi*ur tradiţia3:.

+. ibertatea de exprimare – re!lementări "uridice, concept, scurt istoric alre!lementărilor constituţionale şi le!ale

+.1. 3e!lementări "uridice

Li(ertatea de exprimare este re*lementat& juridic de art. B? din Constituţie.

„Li(ertatea de exprimare este formularea sintetic& şi contemporan& a ceea ce )n istories-a numit li(ertatea cuvântului! li(ertatea presei! li(ertatea de opinie3=.Re*lementarea constituţional& valorific& atât tradiţiile juridice româneşti! cât şi

dispo"iţiile cuprinse )n principalele instrumente juridice internaţionale precum 'eclaraţia;niversal& a 'repturilor mului! %actul drepturilor civile şi politice! Convenţie+uropean&3>.

/n mod firesc! re*lement&rile constituţionale din art. B? tre(uie coro(orate cu celedin art. B1 care re*lementea"& dreptul la informaţie! dar şi cu art. 1> din 'eclaraţia;niversal& a 'repturilor mului! cu art. 1> şi 2? din %actul nternaţional cu privire la'repturile Civile şi %olitice şi cu art. 1? din Convenţia +uropean& a 'repturilor mului 4?.

„


16/99

5ceast& preci"area este util& )n special )n situaţiile )n care se apelea"& lainstrumente juridice internaţionale care! potrivit art. 2? din Constituţie! produc efecte

juridice importante )n dreptul românesc. 5stfel! 'eclaraţia ;niversal& a 'repturilor mului42 re*lementea"& aceste

drepturi )ntr-un sin*ur articol art. 1>$! care proclam& c& „orice om are dreptul la

li(ertatea opiniilor şi exprim&rii0 acest drept include li(ertatea de a avea opinii! f&r&imixtiune din afar&! precum şi li(ertatea de a primi şi r&spândi informaţii sau idei! prinorice mijloace şi independent de frontierele de stat.

'eclaraţia prevede şi posi(ilitatea limit&rii drepturilor omului! )ns& numai dac&aceste limite sunt sta(ilite prin le*e „exclusiv )n scopul de a asi*ura cuvenitarecunoaştere şi respectare a drepturilor şi li(ert&ţilor altora şi ca s& fie satisf&cute

justele cerinţe ale moralei! ordinii pu(lice şi (un&st&rii *enerale )ntr-o societatedemocratic&.

%actul nternaţional cu privire la 'repturile Civile şi %olitice4B re*lementea"& tot )ntr-un sin*ur articol art. 1>$ amândou& drepturile#

1$ Aimeni nu tre(uie s& ai(& de suferit din cau"a opiniilor sale.

2$ rice persoan& are dreptul la li(ertatea de exprimare0 acest drept cuprindeli(ertatea de a primi şi r&spândi informaţii şi idei de orice fel! indiferent defrontiere! su( form& oral& sau scris&! tip&rit& ori artistic&! ori prin orice altmijloc! la ale*erea sa.

B$ +xercitarea li(ert&ţilor prev&"ute la para*raful 2$ al pre"entului articolcomport& o(li*aţii şi r&spunderi speciale. /n consecinţ&! ea poate fi supus&unor limit&ri care tre(uie s& fie sta(lite )n mod expres prin le*e şi care suntnecesare#a. Respect&rii drepturilor şi reputaţiei altora0(. 5p&r&rii securit&ţii naţionale! ordinii pu(lice! s&n&t&ţii şi moralit&ţii pu(lice.

/n continuare! art. 2? sta(ileşte )nc& dou& limite ale li(ert&ţii de exprimare! cerând

statelor p&rţi s& inter"ic& prin le*e propa*anda )n favoarea r&"(oiului! precum şi orice )ndemn la ur& naţional&! rasial& sau reli*ioas&! care constituie o incitare la discriminare!la ostilitate sau la violenţ&.

Convenţia +uropean& a 'repturilor mului43 re*lementea"& li(ertatea deexprimare şi informare )n art. 1?#

1$ rice persoan& are dreptul la li(ertatea de exprimare. 5cest drept cuprindeli(ertatea de opinie şi li(ertatea de a primi sau comunica informaţii ori idei! f&r&s& poat& exista vreun amestec al autorit&ţilor pu(lice şi f&r& s& se ţin& seama defrontiere. %re"entul articol nu )mpiedic& statele s& supun& )ntreprinderile deradiodifu"iune! de cinemato*raf sau de televi"iune unui re*im de autori"are.

2$ +xercitarea acestor li(ert&ţi! presupunând )ndatoriri şi o(li*aţii! poate fi supus&unor formalit&ţi! condiţii! restricţii sau sancţiuni prev&"ute de le*e! care constituiem&suri necesare )ntr-o societate democratic&! pentru securitatea naţional&!inte*ritatea terirorial& sau si*uranţa pu(lic&! pentru ap&rarea ordinii şi prevenireainfracţiunilor! pentru protecţia societ&ţii şi a moralei! pentru protecţia reputaţiei

52 adoptat de Adunarea /eneral a 7N8 la 10 decem(rie 1&"$.5! adoptat de Adunarea /eneral a 7N8 la 1# decem(rie 1#, emnat de 9om:nia la 2iunie 1$ şi rati;cat prin decretul nr. 212


17/99

sau a drepturilor altuia! pentru a )mpiedica divul*area de informaţii confidenţialeşi pentru a *aranta autoritatea şi imparţialitatea puterii judec&toreşti.

Li(ertatea de exprimare este re*lementat&! )n mod asem&ntor! şi )n alte constituţii#onstituţia 4ermaniei *arantea"& aceast& li(ertate )n art. 4#„Li(ertatea presi şi li(ertatea de informare prin radio şi film sunt *arantate. Aicio

cen"ur& nu poate avea loc. 5ceste drepturi )şi au limitele )n prevederile le*ilor ordinare! )n prescripţiile le*ale privind protecţia tinerilor şi dreptul la onoarea persoanei.onstituţia 'paniei re*lementea"& )mpreun& li(ertatea de exprimare şi dreptul lainformaţie )n art art. 2?! )nl&turând orice fel de cen"ur& şi sta(ilind ca limite# respectuldrepturilor celorlalţi! a onoarei! a intimit&ţii! a propriei ima*ini! a protecţiei tinerilor şi acopiilor.onstituţia 4reciei! prin art. 13! *arantea"& dreptul la exprimare şi difu"are a*ândurilor prin cuvânt! prin scris şi prin pres&! inter"icând cen"ura şi sta(ilind! deasemenea! limite.onstituţia /taliei dispune )n art. 21#„


18/99

5şa cum am o(servat! re*lement&rile privind li(ertatea de exprimare şi dreptul lainformaţie sunt! de re*ul&! )ncorporate )ntr-un sin*ur text! deoarece! firesc! exprimareapresupune şi informaţie necesar&! dup& cum o(ţinerea informaţiei se face )n scopulvalorific&rii sale! )n special prin exprimare4:. Constituţia din 1>>1 a preferatre*lementarea distinct& a celor dou& depturi şi li(ert&ţi fundamentale.

+.#. 'curt istoric al re!lementărilor constituţionale

5nterior Constituţiei din 1>>1! li(ertatea de exprimare era re*lementat& su( dou&mari aspecte# li(ertatea cuvântului şi li(ertatea presei. storia acestor re*lement&ri esteo istorie comun& atât pentru cuvânt! cât şi pentru pres&.

%rima le*e a fost adoptat& de 5lexandru oan Cu"a la 1B aprilie 1=62. 5ceast&le*e re*lementa pe lar* modurile de exprimare a opiniilor şi concepţiilor prin viu *rai şiprin scris! dar şi o serie de m&suri restrictive! care )ns&! raportate la momentul când s-adat le*ea! aveau un caracter po"itiv. Le*ea a )ntâlnit o opo"iţie puternic&! lucruevidenţiat cu oca"ia vot&rii# 42 de (ile al(e! contra 32 ne*re4=.

Constituţia român& de la 1=66 d& o re*lementare acestor li(ert&ţicorespun"&toare timpului istoric. +a introduce competenţa juriului )n materie de pres&!desfiinţea"& cen"ura sau alte m&suri preventive şi sta(ileşte responsa(ilitatea autoruluipentru scrierile sale! iar! )n lipsa acestuia! a *irantului sau editorului4>.

Constituţia din 1>2B menţine )n linii *enerale re*lement&rile celei din 1=66!sta(ilind c& românii! f&r& deose(ire de ori*ine etnic&! de lim(& sau de reli*ie! se (ucur&de ... li(ertatea presei! a conştiinţei şi de „toate li(ert&ţile şi drepturile sta(ilite prinle*e6?.

'up& Constituţia din 1>2B asist&m la o accentuare pro*resiv& a m&surilor de )mpiedicare a exercit&rii li(ere a acestei li(ert&ţi.

/n timpul dictaturii re*ale sunt )n&sprite m&surile represive )n materia li(ert&ţii

cuvântului şi li(ert&ţii presei! Constituţia din 1>B= ar&tând prin art. : c& „nu este )n*&duitnici unui român a propov&dui prin viu *rai sau )n scris sc,im(area formei de*uvern&mânt a statului! )mp&rţirea ori distri(uirea averii altora! scutirea de impo"ite orilupta de clas&.

%erioada 1>3?-1>33 se desf&şoar& su( starea de r&"(oi! iar le*islaţia de dup&2B au*ust 1>33 se caracteri"ea"& prin acordarea unor li(ert&ţi aparent lar*i! dar pe fondformale şi ineficiente61.

Constituţia din anul 1>3= ar&ta! )n articolul B1! c& *arantea"& li(ertatea presei şia cuvântului! inter"icând orice propov&duire sau manifestare a urii de ras& saunaţionalitate. Constituţia sta(ilea c& exercitarea acestor drepturi este asi*urat& prinfaptul c& mijloacele de tip&rire! ,ârtia şi locurile de )ntrunire sunt puse la dispo"iţia celor ce muncesc62.

Constituţia din 1>42 *arantea"& li(ertatea cuvântului şi a presei „)n vederea )nt&ririi re*imului de democraţie popular&.

5 -. Muraru, op. cit ., p. #&.5$ Ibidem, p. 1.5& -. Muraru, op. cit ., pp. 1%2.#0 Ibidem, p. 2.#1 Ibidem, p. 5.#2 Idem.

1$


19/99

„+ste *reu de definit realitatea de su( re*imul Constituţiei din 1>64 ca o li(ertatea exprim&rii. %ân& )n anul 1>=>! deci pân& la Revoluţie! li(ertatea de exprimare era(locat& prin rolul conduc&tor al partidului unic care nu concepea un pluralism )nideolo*ie şi *ândire! prin cen"ur& şi autocen"ur&! prin num&rul redus de pu(licaţii! prino(li*aţia celor ce pu(licau de a oma*ia familia conduc&toare şi dictatura! prin

consecinţele juridice şi politice *rave c&rora erau supuşi cei ce )nc&lcau re*ulile de fier ale statului totalitar6B.'in 1>:3 )ntrea*a activitatea de pres& era re*lementat& prin Le*ea presei! nr. B

din 2= martie 1>:3! care sta(ilea c& misiunea presei era de a sluji re*imul comunisttotalitar. %resa! concept ce )n*lo(a orice form& de imprimare! )nre*istrare! transmitere şicomunicare! era su(ordonat& partidului unic.

5. ibertatea de exprimare – explicaţii doctrinare şi de "urisprudenţă1$ „Li(ertatea de exprimare a *ândurilor! a opiniilor sau a credinţelor şi li(ertatea

creaţiilor de orice fel prin viu *rai! prin scris! prin ima*ini! prin sunete sau prin altemijloace de comunicare )n pu(lic! sunt inviola(ile0

2$ Cen"ura de orice fel este inter"is&0B$ Li(ertatea presei implic& şi li(ertatea de a )nfiinţa pu(licaţii03$ Aici o pu(licaţie nu poate fi suprimat&04$ Le*ea poate impune mijloacelor de comunicare )n mas& o(li*aţia de a face

pu(lic& sursa finanţ&rii06$ Li(ertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea! onoarea! viaţa

particular& a persoanei şi nici dreptul la propria ima*ine0:$ unt inter"ise de le*e def&imarea ţ&rii şi a naţiunii! )ndemnul la r&"(oi de

a*resiune! la ur& naţional&! rasial&! de clas& sau reli*ioas&! incitarea ladiscriminare! la separatism teritorial sau la violenţ& pu(lic&! precum şimanifest&rile o(scene! contrare (unelor moravuri0

=$ R&spunderea civil& pentru informaţia sau pentru creaţia adus& la cunoştinţ&pu(lic& revine editorului sau reali"atorului! autorului! or*ani"atorului manifest&riiartistice! proprietarului mijlocului de multiplicare! al postului de radio sau detelevi"iune! )n condiţiile le*ii. 'elictele de pres& se sta(ilesc prin le*e.

#.1. „ibertatea de exprimare a !6ndurilor, a opiniilor sau a credinţelor şilibertatea creaţiilor de orice $el prin viu !rai, prin scris, prin ima!ini,prin sunete sau prin alte mi"loace de comunicare 7n public, suntinviolabile”.

@extul constituţional defineşte ce anume se poate exprima li(er şi prin ce forme şimijloace se poate reali"a acest lucru. %ot fi exprimate li(er gândurile, opiniile, credinţeleşi creaţiile de orice fel. 5ceast& formulare lar*& exprim& atât domeniul re*lementat! câtşi imposi(ilitatea nominali"&rii prin Constituţie a tuturor creaţiilor spirituale pe caremintea omului le poate ima*ina şi reali"a. 'e aceea! prin formularea creaţii de orice$el! textul constituţional )ncearc& s& fie eficient şi cuprin"&tor 63.

#! -. Muraru, op. cit ., p. #.#" -. Muraru, op. cit ., p. $1.

1&


20/99

Hi )n ceea ce priveşte formele şi mijloacele de exprimare! formulareaconstituţional& este! de asemenea! lar*& şi cuprin"&toare! acestea fiind# viu grai, scris,imagini, sunete, alte mijloace de comunicare în public

Li(era exprimare! ca li(ertate fundamental& cet&ţeneasc&! tre(uie reali"at& 7npublic. +xprimarea )n pu(lic este definitorie pentru conţinutul juridic al acestei li(ert&ţi64.

Li(ertatea de a avea o anumit& opinie! )n le*&tur& cu orice pro(lem&! r&mâne osimpl& posi(ilitate atâta timp cât aceasta nu poate fi comunicat& celor din jur. 5ltfel spus! li(ertatea de *ândire! de opinii sau li(ertatea reli*ioas& „au ca o(iect

un proces ce intervine )n forul intern al fiec&rui individ! iar li(ertatea de exprimare„devine operant& a(ia din momentul )n care individul trece la manifestarea extern& a*ândurilor! opiniilor şi credinţelor sale! )n vederea comunic&rii lor altor persoane66.

/n *eneral! constituţiile statelor consacr& li(ertatea conştiinţei. 'ar acest lucru nueste suficient! de aceea! mai sunt proclamate şi alte li(ert&ţi care! de fapt! sunt ocontinuare! o component& dar şi *aranţii ale li(ert&ţii conştiinţei.

Au putem vor(i de o democraţie! dac& cet&ţenii nu au dreptul s&-şi exprimeopiniile sau concepţiile prin viu *rai li(ertatea cuvântului$ sau prin pres& li(ertatea

presei$! dac& nu au dreptul de a se aduna pentru a discuta diverse pro(leme le*ate deviaţa social&. /n aceast& ordine de idei! li(ertatea conştiinţei este *arantat& )nmanifest&rile ei exterioare printr-un num&r de li(ert&ţi! cum sunt# li(ertatea cuvântului! apresei! a )ntrunirilor! etc.

/n literatura juridic& s-a pus deseori pro(lema de a şti prin ce forme se pot manifestapu(lic opiniile. ;nii autori distin* trei forme de manifestare a *ândurilor#

a. Manifestarea prin discurs! stri*&t! cântec(. Manifestarea prin scris sau imprimate! carte sau "iar! pres& periodic& şi

neperiodic&0c. Manifest&rile din teatru şi cinema6:

5rt. B? din Constituţie nominali"ea"& cele mai importante mijloace de exprimare!

ar&tând c& acestea sunt şi prin viu !rai, prin sunete. untem astfel )n pre"enţa a ceeace )n mod tradiţional s-a numit libertatea cuv6ntului58.„Li(ertatea cuvântului presupune exprimarea opiniilor sau concepţiilor prin viu

*rai# prin discursuri! lu&ri de cuvânt! stri*&te! cântece etc. +a se poate manifesta cuoca"ia adun&rilor pu(lice! manifestaţiilor! mitin*urilor! reuniunilor ştiinţifice! culturale!artistice etc.! )n *eneral )n toate oca"iile )n care exist& un auditoriu! un pu(lic. Li(ertateacuvântului constituie un mijloc eficient de participare a cet&ţenilor la viaţa societ&ţii!precum şi un mijloc de de"voltare a conştiinţei civice6>.

+xprimarea opiniilor şi creaţiilor prin presă repre"int& )ns& partea cea maiconsistent& a li(ert&ţii de exprimare. ibertatea presei! ca una din cele mai vec,ili(ert&ţi din cadrul drepturilor fundamentale! a constituit mult timp o(iect de studiu al

juriştilor :?.

#5 Idem.## 4. Drganu, Drept constituţional şi instituţii politice. Tratat elementar . 'ol. -, Ed. 6umina6e), Bucureşti, 1&&$, p. 15.# -. Muraru, op. cit ., p. $!.#$ Idem.#& -. Muraru, op. cit ., pp. $"%$5.0 -. Muraru, op. cit ., p. $5.

20


21/99

pro(lem& teoretic& ce a fost a(ordat& )n literatura de specialitate este aceeade a şti dac& li(ertatea presei este limitat& la dreptul de a-ţi exprima opiniile! credinţeleşi creaţiile prin pres&! )n senul restrâns al cuvântului! sau include şi posi(ilitatea de a leexprima prin orice scrieri sau tip&rituri ex. lucr&ri literare! filosofice! istorice! politiceetc.$.

Cei mai mulţi autori consider& c& li(ertatea presei cuprinde toate formele deexprimare )n scris! deşi cea mai mare atenţie s-a acordat exprim&rii prin "iare şireviste:1. %ro(lema r&smâne )ns& )n atenţia literaturii juridice dat& fiind ascensiunea pecare au conoscut-o televi"iunile şi radioul! precum şi tendinţa actual& a presei scrise dea utili"a mijloacele de comunicare on-line.

alt& pro(lem& deose(it de important& care s-a formulat )n literatura juridic&este aceea de a şti dac& li(ertatea presei comport& sau nu o serie de limite juridice.R&spunsul a fost diferit )n funcţie de concepţiile celor care au a(ordat-o! de intereserepre"entate etc.

Re"olvarea acestei pro(leme tre(uie f&cut& )n funcţie de le*islaţia fiec&rei ţ&ri!fiind *reu de sta(ilit un (arem de limite juridice pe care s&-l aplic&m f&r& deose(ire.

/n literatura de specialitate s-a susţinut c& presa este „un câine de pa"& ale c&ruil&tr&turi tre(uie tolerate! deoarece multe a(u"uri sunt de"v&luite prin ajutorul ei! iar multe altele sunt )mpiedicate de frica pu(licit&ţii:2. Mulţi pu(licişti! precum 8oltair! +milede Iirardin! au susţinut c& „li(ertatea presei nu tre(uie supus& la nici o restricţie.Li(ertatea presei e ca li(etatea vulturului! a )i dirija "(orul! )nseamn& a-i t&ia aripile:B.

'up& alte p&reri! li(ertatea „f&r& limit&! e desfrâu! e discreditarea li(ert&ţii0 oli(ertate care nu e responsa(il& e funest&:3. Li(ertatea presei nu poate fi nelimitat&!deoarece mijloacele de comunicare pot exercita o influenţ& imens& asupra opinieipu(lice! iar utili"area a(u"iv& a acestora poate aduce importante prejudicii drepturilor şili(ert&ţilor individuale.

at& de ce orice re*lementare le*al& )n aceast& materie va tre(ui s& fie foarte

atent cânt&rit&! pentru a r&spunde atât exi*enţelor promov&rii li(ert&ţii de exprimare a*ândurilor! a opiniilor şi a credinţelor reli*ioase! cât şi nevoii de a nu )ncuraja exceseleşi a(u"urile.

5.2. „enzura de orice $el este interzisă”'e-a lun*ul timpului! forţa li(ert&ţii de exprimare! mai ales li(ertatea presei a fost

deseori contracarat& prin cen"ur& sever&.Cen"ura a fost folosit& din plin de c&tre *uvernanţi pentru a )mpiedica difu"area

scrierilor care nu le slujeau interesele.@re(uie f&cut& distincţie )ntre cenzura prealabilă şi cenzura posterioară!

deoarece numai prima este inter"is& de convenţiile internaţionale şi de constituţiilestatelor democratice:4.

enzura prealabilă se reflect& )n controlul sau restricţiile impuse de autorit&ţile

pu(lice asupra pu(licaţiilor sau emisiunilor de radio sau televi"iune )naintea pu(lic&rii!respectiv difu"&rii lor! dar se poate reali"a şi pe alte c&i! precum impunerea de restricţii

1 -. Muraru, op. cit ., p. $#.2 C. /. Diecu, Drept constituţional, Ed. 6i(rriei 3ocec= Co., 3ocietate anonim,Bucureşti, 1&15, p. 50, apud. -. Muraru, op. cit ., p. $.! Idem." Idem.5 C. M. Cercelecu, op. cit ., p. #!.

21


22/99

)n ceea ce priveşte )nfiinţarea pu(licaţiilor sau necesitatea autori"&rii preala(ile aacestora:6.

„'eşi textul constituţional inter"ice cen"ura „de orice fel! dispo"iţiile urm&toareprivind limitele li(ert&ţii de exprimare conduc la interpretarea potrivit c&reia statul poateexercita un control şi poate impune restricţii şi sancţiuni posterioare! )n ca"ul )nc&lc&rii

acestor limite::

.enzura instituţionalătatul poate institui cen"ura )n mod direct! prin crearea unor or*anisme cu

atri(uţii privind controlul pu(licaţiilor. /n perioada comunist&! mem(rii 'irecţiei Ieneralea %resei şi @ip&riturilor aveau sarcina s& )ntocmeasc& rapoarte r&st&lm&cind materialelede pres& pân& )n cele mai mici am&nunte. Cen"orii tre(uiau s& citeasc& cu cea maimare atenţie manuscrisele sau tip&riturile care le erau pre"entate spre cen"ur&! avândo(li*aţia de a lua m&suri pentru a nu permite apariţia )n pres& sau )n tip&rituri a unor ştiri! articole sau ima*ini care! )n mod direct sau prin interpretare ar putea aduceatin*ere re*imului instituit sau politicii partidului:=.

pre exemplu! )n "iarul (istriţean „Rodna Muncitoare! din 2B au*ust 1>41! a

ap&rut un articol intitulat „ndustria lemnului şi ,&rtiei )n plin& de"voltare! iar cen"orul ao(servat urm&toarea fra" „...$ o parte din fa(rici au fost )nc,ise sau sunt )n curs delic,idare! ca de pild& cele din 8alea Mare. /n raportul cen"orului se *&seşte urm&torulcomentariu. „Ca"ul din re*iunea Rodna nu tre(uie *enerali"at şi nu *&sim necesar&pu(licarea acestuia )n pres& )ntrucât contra"ice titlul articolului:>.

(utorizaţii, cauţiuni, avertismente@ot instrumentele ale cen"urii preala(ile sunt şi autori"aţiile de pu(licare!

cauţiunile şi avertismentele. pecifice re*imului preventiv al re*lement&rilor dindomeniul presei! aceste m&suri preventive sunt destinate pre)ntâmpin&rii comiterii unor delicte de pres& sau! producerii! pri intermediul acestora! a unor efecte d&un&toareintereselor colective=?.

a>(utorizaţia de $uncţionare autori"area preala(il&$ apare ca o condiţie pentruca o pu(licaţie s& poat& ap&rea! fie c& este vor(a de apariţia unui "iar! uneireviste! a unei c&rţi etc=1. (ţinerea unei asemenea autori"aţii este condiţionat&de adecvarea politicii editoriale la interesele puterii =2. 'e exemplu! Le*ea preseidin 1>:3 prevedea expres la art. 1= c& editarea or*anelor de pres& sedesf&şoar& pe (a"a autori"aţiei de editare ce se )nre*istrea"& la comitetul pentrupres& şi tip&rituri! )n care se specific& editorul! denumirea! profilul! tirajul!condiţiile de apariţie şi finanţare! preţul a(onamentului=B0

(> auţiunea repre"int& o(li*aţia sta(ilit& )n sarcina "iariştilor! editorilor! scriitorilor!tipo*rafilor de a depune )nainte de apariţia unui pu(licaţii! o sum& de (ani!destinat& s& acopere eventuale amen"i sau desp&*u(iri ulterioare! care ar

# Idem. Idem.$ C. M. Cercelecu, op. cit ., p. #".& Bogdan ?iceac, "enzura comunistă şi #ormarea omului nou, Ed. Nemira, 1&&&, p. 5#, apud.C. M. Cercelecu, op. cit ., p. #".$0 4. Drganu, op. cit ., p. 1#.$1 Idem.$2 Marian Petcu, !uterea şi cultura, Ed. Polirom, -aşi, 1&&&, p. 1".$! C. M. Cercelecu, op. cit ., p. #5.

22


23/99

interveni )n ca"ul )nc&lc&rii normelor le*ale=3. /n România! re*imul cauţiunilor afost )n vi*oare )n perioada 1=62-1=66# jurnalele politice erau o(li*ate s& depun&cauţiune! şi anume „cele care vor ap&rea mai mult de dou& ori pe s&pt&mân&! iar suma va fi p&strat& pentru eventualitatea amend&rii redactorului r&spun"&tor=4.

c> (vertismentul este notificarea adresat& responsa(ilului unei pu(licaţii periodice

de a respecta restricţiile impuse de autorit&ţile statului! punându-i-se )n vedere c& )n ca" contrar vor fi aplicate sancţiuni mai drastice! cum ar fi suspendarea sauinter"icerea=6.

enzura de!9izată /n pre"ent! deşi toate constituţiile democratice prev&d inter"icerea cen"urii!

autorit&ţile pu(lice *&sesc diverse su(terfu*ii care! )n ultim& instanţ&! fac parte dinmecanismele cen"urii preala(ile. 5ceste su(terfu*ii )şi au resortul )n tendinţa demenţinere a puterii prin com(aterea pu(licaţiilor care )i sunt ostile=:.

. ;n ca" cele(ru este unda @imes vs. Re*atul ;nit.

enzura printrun re!im sancţionator excesiv form& de*,i"at& a cen"urii preala(ile este re*imul sancţionator excesiv aplica(il

jurnaliştilor. „@eama de )nc,isoare! de posi(ilitatea unei m&suri privind interdicţia de a

profesa i-ar putea determina pe jurnalişti s& renunţe la de"v&luirea unor teme de interespu(lic. 'e asemenea! supunerea "iariştilor la plata unor daune morale exa*erate c&trep&rţile v&t&mate prin materialele de pres& este unul din factorii de reprimare a li(ert&ţiide exprimare prin pres&>?.

enzura 7n interiorul redacţiilor


24/99

'impotriv&! atunci când selectarea informaţiei este determinat& de interese oculte!având drept scop sprijinirea unor *rup&ri economice de la care redacţia respectiv& aresau poate avea anumite avantaje! avem de-a face cu o practic& asociat& cen"urii>1.

5.#. „ibertatea presei implică şi libertatea de a 7n$iinţa publicaţii”

%otrivit prevederilor constituţionale! orice persoan& este li(er& s& )nfiinţe"e pu(licaţii.tatul nu poate supune pu(licaţiile unui re*im de autori"are discriminatoriu sauo(li*area acestora la plata de cauţiuni! constând )n depunerea unor sume de (ani!anterior apariţiei pu(licaţiei! destinate s& acopere eventualele amen"i sau desp&*u(irice s-ar putea ivi ulterior.

@re(uie f&cut& distincţie )ntre autori"area preala(il& a pu(licaţiilor pediodice şicondiţiile de )nre*istrare a acestora. autori"are preala(il& presupune un avi" de

)nfiinţare emis de autorit&ţile pu(lice! )nainte de )nceperea procedurii de )nre*istrare apu(licaţilor potrivit dreptului comun aplica(il societ&ţilor comerciale>2.

'eşi Constituţia noastr& nu prevede expres interdicţia autori"&rii pu(licaţiilor!aceast& re"ult& implicit din dispo"iţiile referitoare la li(ertatea )nfiinţ&rii pu(licaţiilor. %e

de alt& parte! aceast& interdicţie re"ult& şi din interpretarea dispo"iţiilor art. 1? alConvenţiei +uropene a 'repturilor mului! care prevede ca excepţie posi(ilitatea castatele s&-şi supun& )ntreprinderile de radiodifu"iune! de televi"iune şi decinemato*rafie unui re*im de autori"are. %rin urmare! re*imul de autori"are nu poate fiaplicat şi pu(licaţiilor periodice. 5ceste re*lement&ri diferite aplica(ile presei scrise şidomeniului audiovi"ual )şi au motivaţia )n faptul c& societ&ţile de televi"iune şiradiodifu"iune emit pe anumite frecvenţe care sunt limitate! iar! pe de alt& parte!controlul lor este impus şi de motive de securitate a statului>B.

/n România! pu(licaţiile periodice sunt supuse )nre*istr&rii la Re*istrulComerţului! ca orice alt& societate comercial&! nefiind necesare nici un fel de avi"epreala(ile din partea autorit&ţilor pu(lice. 5semenea autori"&ri sunt pro,i(ite de le*e

acestea implicând! din partea *uvernelor! o putere discreţionar& de a respin*e )nfiinţarea unui periodic pentru cele mai diverse motive! inclusiv insuficienţa mijloacelor economice. /n condiţiile economiei de piaţ&! le*ile concurenţei sunt capa(ile s& fac& oselecţie a pu(licaţiilor al c&ror conţinut corespunde interesului pu(lic>3.

%otrivit Le*ii presei nr. BD1>:3! editarea or*anelor de pres& se putea reali"a doar pe (a"a autori"aţiei de editare emise de Comitetul de pres& şi tip&rituri. ricemodificare a elementelor cuprinse )n autori"aţie se putea face numia prin o(ţinerea uneinoi autori"aţii. 'in 1>::! or*anul competent s& emit& autori"aţii de editare a devenitConsiliul Culturii şi +ducaţiei ocialiste>4.

5.*. „Nici o publicaţie nu poate $i suprimată”.uprimarea unei pu(licaţii! adic& scoaterea acesteia )n afara le*ii! constituie o pro,i(iţiea(solut&! indiferent de m&surile ce ar putea fi invocate de stat pentru a ar*umentanecesitatea unei astfel de m&suri>6. 'esfiinţarea definitiv&! pe cale judec&toresac& sau

&1 C. M. Cercelecu, op. cit ., p. 1.&2 Ibidem, p. 2.&! Ibidem, p. !&" Idem.&5 C. M. Cercelecu, op. cit ., p. !. Idem.

2"


25/99

printr-un act normativ emis de autorit&ţile pu(lice! a unei pu(licaţii n-ar putea fi justificat& nici de comiterea repetat& a celor mai *rave infracţiuni de pres&>:.

nterdicţia suprim&rii pu(licaţiilor este o *aranţie a li(ert&ţii presei deoareceanulea"& orice posi(ilitate a statului de a interveni! dispunând sancţiuni extreme )nca"ul )n care o pu(licaţie ar deveni incomod&.

Referitor la suspendarea pu(licaţiilor! Constituţia actual& nu conţine dispo"iţiiexprese! prin urmare aceast& m&sur& este posi(il&! art. B? alin. 3 inter"icând expresdoar suprimarea pu(licaţiilor. Referitor la acest aspect! Constituţia din 1>2B! conţinea*aranţii mai cate*orice! concreti"ate )n art. 24 pct. :! ce prevedea c& „Aici un "iar saupu(licaţiune nu va putea fi suspendat sau suprimat.

uprimarea este o sancţiune definitiv&! dar suspendarea pu(licaţiei este om&sur& temporar&! ce poate fi luat& de instanţ& )n ca"urile *rave de )nc&lcare a limitelor li(ert&ţii de exprimare! şi const& )n inter"icerea dreptului de a pu(lica! pe o perioad&determinat&! potrivit aprecierii judec&torului.

M&sura suspend&rii este şi o sancţiune economic&! lipsind pu(licaţia respectiv&de sursele de finanţare re"ultate din vân"&ri. 5utoritatea pu(lic& poate folosi procedura

suspend&rii şi ca pe o form& de cen"ur&! ştiut fiind c& informaţia de pres& esteperisa(il&>=.5.+. „e!ea poate impune mi"loacelor de comunicare 7n masă obli!aţia de

a $ace publică sursa $inanţării”.'ispo"iţiile constituţionale potrivit c&rora le*ea poate impune mijloacelor de

comunicare )n mas& o(li*aţia de a face pu(lic& sursa finanţ&rii tre(uie privite tot ca o*aranţie a li(ert&ţii presei şi nu ca pe un amestec al statului )n *estiunea )ntreprinderiimass-media. asemenea m&sur& le*al& ar avea drept o(iectiv asi*urareatransparenţei instituţiilor de pres&! ar da pu(licului posi(ilitatea de a aprecia )n cem&sur& informaţiile conţinute )n respectiva pu(licaţie sunt influenţate de finanţator >>.

%entru informarea corect& a pu(licului o serie de acte normative conţin interdicţii

)n ceea ce priveşte finanţarea emisiunilor de radio şi televi"iune.Le*ea audiovi"ualului inter"ice acordarea licenţelor de emisie partidelor şi altor formaţiuni politice ori autorit&ţilor pu(lice.

%rin 'eci"ia nr. 64D2??? CA5 a re*lementat sponsori"area )n domeniulaudiovi"ual! sta(ilind c& „ponsorul nu va influenţa conţinutul! forma sau pro*ramareaemisiunilor ori a pro*ramelor şi nu va afecta )n nici un fel independenţa editorial& apostului respectiv de televi"iune sau de radiodifu"iune.„+ste inte"is& sponsori"area pro*ramelor sau emisiunilor de ştiri şi a celor politice.„%ersoanele juridice din România nu pot efectua activit&ţi de sponsori"are din sumeo(ţinute de la (u*etul de stat.„Au pot fi sponsori partidele şi formaţiunile politice.

pre deose(ire de domeniul audiovi"ualului! )n care este inter"is partidelor!formaţiunilor politice s&-şi )nfiinţe"e propriile posturi de radio sau televi"iune! Le*ea%artidelor %olitice nr. 2:D1>>6 permite acestora s& edite"e! s& reali"e"e şi s& difu"e"epu(licaţii sau alte meteriale de propa*and& sau cultur& politic& proprii1??.

& Idem.&$ Idem.&& C. M. Cercelecu, op. cit ., p. &.100 C. M. Cercelecu, op. cit ., pp. &%$1

25


26/99

:. imitele libertăţii de exprimare prin presă

Le*ea sta(ileşte anumite limite ale exerciţiului drepturilor şi li(ert&ţilor oamenilor!menite s& )mpiedice a(u"ul de drept şi s& asi*ure ec,ili(rul societ&ţii prin *arantareatuturor principiilor fundamentale ale democraţiei.

rice document internaţional privitor la drepturile omului prevede posi(ilitateastatelor de a institui anumite resptricţii ale li(ert&ţii de exprimare! dac& acestea suntnecesare pentru ap&rarea valorilor fundamentale ale societ&ţii. /n toate ca"urile! acestelimite sau restricţii ale li(ert&ţii de exprimare tre(uie s& fie expres prev&"ute de le*e.

/n Constituţia României! limitele li(ert&ţii de exprimare sunt prev&"ute )n art. B?punctele 6 şi :.

%otrivit punctului 6$! li(ertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea!onoarea! viaţa particular& a persoanei şi nici dreptul la propria ima*ine.

'ac& aceste dispo"iţii se refer& )n special la protecţia persoanei privit& individual!textul cuprins la punctul :$ tinde c&tre o protecţie a societ&ţii )n ansam(lu! inter"icând„def&imarea ţ&rii şi a naţiunii! )ndemnul la r&"(oi de a*resiune! la ur& naţional&! rasial&!

de clas& sau reli*ioas&! incitarea la discriminare! la separatism teritorial sau la violenţ&pu(lic&! precum şi manifest&rile o(scene! contrare (unelor moravuri.'ep&şirea acestor limite )nseamn& )ntotdeauna )nc&lcarea drepturilor şi li(ert&ţilor

celorlalţi. Le*islaţia intern& instituie sancţiuni specifice )nc&lc&rii fiec&reia dintre acestelimite.

:.1. 3espectul vieţii private@ermenul de viaţ& privat& a intrat de mult& vreme )n lim(ajul juridic u"ual! fie c&

este vor(a de ri*,t of privac! de vie privee ori de intimsp,Nre.'eclaraţia ;niversal& a 'repturilor mului afirma )n 1>3= c& nimeni nu va fi

o(iectul imixtiunilor ar(itrare )n viaţa sa privat& şi c& fiecare are dreptul de a fi protejat )mpotriva unor astfel de imixtiuni sau atin*eri.

Hi Convenţia +uropean& a 'repturilor mului consacr& dreptul persoanei larespectarea vieţii sale private! a domiciliului şi a corespondenţei.%rimii care au promovat ideea existenţei dreptului la sin*ur&tate! su( denumirea

ri*,t of privac! au fost juriştii americani1?1. /n ;5! p&rinţii le*islaţiei vieţii private suntconsideraţi doi procurori din Goston! amuel Oarren şi Louis Grandeis! autorii unuiarticol intitulat 3'reptul la viaţă personală4 şi ap&rut )n ;arvard a< 3evie?. 5ceştia susţineau necesitatea apariţiei unui nou domeniu al dreptuluicare s& proteje"e universul intim al persoanei.

/n esenţ&! dreptul la intimitate! aşa cum l-au descris cei doi procurori! este dreptulde a fi l&sat )n pace the right to be left alone$. /ns& dreptul la intimitate )nseamn& maimult decât interdicţia )nc&lc&rii propriet&ţii şi pu(lic&rii de informaţii personale.

%lecând de la concepţia american&! care aduce )n atenţie the right to be left alone! o serie de state au adoptat re*lement&ri speciale! ce sancţionea"& atin*erileaduse vieţii private.

/n ţara noastr&! dreptul la viaţ& intim&! familial& şi privat& a fost consacrat expres deConstituţia din 1>>1. 5ctuala Constituţie a României afirm& dreptul la viaţ& ca drept

101 C. ugatru, Respectul vieţii private $ delimitări conceptuale% precizări privind domeniul protecţiei legale, *n Anuarul -ntitutului de -torie @/eorge Bariiu din Clu%Napoca 3erieumanitica 200", p. !!&

2#


27/99

fundamental şi complex! aspect al respect&rii personalit&ţii omului! proclamat& cavaloare suprem& )n primul s&u articol 9 "utorităţile publice au obligaţia de a respecta şi ocroti viaţa intimă, familială şi privată. Cele trei noţiuni! deşi indisolu(il le*ate! nu seconfund&! motiv pentru care le*iuitorul le-a menţionat separat. 5şa cum pe (un&dreptate s-a spus! s-ar p&rea c& viaţa privat& este un concept mai lar*! care include atât

viaţa familial&! cât şi pe cea intim&! aceasta din urm& fiind cea mai restrâns& form& avieţii personale. Relaţiile care confi*urea"& viaţa familial&! rolul şi funcţiile familiei nu sepot desf&şura decât )ntr-un cadru privat! la ad&post de intru"iuni. +ste dificil dedepartajat noţiunea „viaţ& intim& de noţiunea „viaţ& privat&. +numerarea art. 26 al le*iifundamentale las& loc ideii c& )ntre viaţa intim&! familial& şi privat& exist& uneledeose(iri! iar ordinea )n care sunt enunţate su*erea"& sfere cu *rade diferite deamplitudine. -ar p&rea c& viaţa privat& are sfera cea mai lar*& de cuprindere şi estef&r& du(iu c& nu exist& suprapunere )ntre viaţa intim& şi viaţa familial&. 8iaţa intim& este„acel se*ment care este Kmai personal decât viaţa privat& şi de familie. @ot ceea ce

)nseamn& intimitatea este de domeniul privat! dar viaţa privat& nu este )n mod necesar numai intim&.

Au se pot (ucura )n mod e*al de protecţie persoanele pu(lice şi cet&ţenii derând. Motivul principal al acestei situaţii )l constituie condiţia asumat& a persoanelor pu(lice de a fi )n centrul atenţiei ca urmare a voinţei lor! nu a unor conjuncturi denecontrolat. e consider&! pe drept cuvânt! c& nici o persoan& pu(lic&! indiferent dac&este politician! actor faimos sau sportiv! nu a fost o(li*at& s& devin& cele(r&. 'in aceststatut acceptat decur* şi o serie de avantaje indiscuta(ile care au ca revers orestrân*ere a universului intim.

Reţinând aceste diferenţe de tratament! putem afirma c& viaţa privat& este unconcept cameleonic! care )şi sc,im(& )nf&ţişarea! de-a lun*ul timpului! dar p&strea"&!totodat&! elemente de perenitate.

/n cuvinte puţine! dar expresive! s-a spus c& viaţa privat& este dreptul individului la o

viaţ& retras& şi anonim&. /n termeni apropiaţi! este dreptul omului de a duce viaţa pecare o doreşte! la ad&post de orice in*erinţe.Confruntaţi cu dificultatea fix&rii terminolo*ice a vieţii private s-a preci"at c,iar c&

aceasta este imposi(il de preci"at$! unii autori au fost tentaţi s& o defineasc& )n modne*ativ# tot ceea ce nu ţine de viaţa pu(lic& a individului este de resortul vieţii saleprivate. 5pare deci! o nou& intero*aţie# ce este viaţa pu(lic&J

Cu prec&dere doctrina france"& a de"voltat di,otomia viaţ& pu(lic&viaţ& privat&. 5cceptând c& viaţa pu(lic& )n*lo(ea"& ansam(lul activit&ţilor desf&şurate )n locuripu(lice locaţii accesi(ile tuturor$! viaţa privat& este spaţiul )nc,is terţilor! )n&untrulc&ruia su(iectul se *&seşte la ad&post de orice intru"iune.

/n practic& s-a dovedit c& o delimitare a sferei private de sfera pu(lic& este destul de*reu de f&cut. 7urnalistul se poate afla )n situaţia de a deţine şi a fi )n m&sur& s& pu(liceinformaţii care vi"ea"& viaţa privat& a cuiva! informaţii considerate interesante şirelevante pentru opinia pu(lic&. +xist& o mare diferenţ& )ns&! )ntre interesul pu(lic şiceea ce pu(licul poate considera interesant! dac& e pre"entat )ntr-o manier& )ndeajunsde sen"aţionalist&. 7urnaliştii tre(uie s& ai(& motive foarte )ntemeiate ca s& )ncalceintimitatea persoanelor şi tre(uie s& fie conştienţi de consecinţele unui asemenea *ende *a"et&rie.

2


28/99

5.2. (=3/>=00 D0 /D0N=/?/(30 ( &03'%(N0/5.2.1. Domiciliul, reşedinţa%ersoana fi"ic& se individuali"ea"& )n spaţiu prin domiciliu. /n contextul vieţii private

do(ândesc semnificaţie atât domiciliul! ca locuinţ& statornic& sau principal&! cât şireşedinţa! )nţeleas& ca locuinţ& vremelnic& ori temporar&.

'in perspectiva ocrotirii vieţii particulare! facem câteva preci"&ri cu privire ladomiciliu#P domiciliul repre"int& un spaţiu ce se impune respectul terţelor persoane. 5cestora

le incum(& o(li*aţia ne*ativ& de a nu face nimic de natur& a-i aduce atin*ere0P domiciliul are menirea de a „*&"dui! de a face posi(ile activit&ţile domestice! viaţa

intim& şi de familie0P pentru o(ţinerea protecţiei le*ale! nu are relevanţ& titlul cu care este deţinut&

locuinţa proprietate! u"ufruct! )nc,iriere etc.$0P ocrotirea juridic& a domiciliului nu este condiţionat& de pre"enţa permanent& a

titularului )n spaţiul respectiv.crotirea domiciliului! ca manifestare a vieţii private! se )ntemeia"& pe imperativul

asi*ur&rii securit&ţii şi demnit&ţii persoanei. -a spus! de altfel! c& „inviola(ilitateadomiciliului se fundamentea"& mai mult pe respectul personalit&ţii umane decât pedreptul de proprietate.

Le*ea noastr& fundamental& dispune )n art. 2:! alin. 1# „'omiciliul şi reşedinţa suntinviola(ile. Aimeni nu poate p&trunde )n domiciliul ori )n reşedinţa unei persoane f&r&

)nvoirea acesteia! i

Dreptul comunic¦ârii ID

Documents

Transcript of Dreptul comunic¦ârii ID