Dreptul Afacerilor 1-6

8/18/2019 Dreptul Afacerilor 1-6

1/29

31. NO IUNI INTRODUCTIVE PRIVIND DREPTUL AFACERILOR Ț

1.1. ORIGINALITATEA DREPTULUI AFACERILOR

Dreptul afacerilor constituie o adevarata tehnica, atât a organizarii relatiilor economice,

culturale, precum si a relatiilor politice - dat fiind pastrarea de catre stat a unui important rolîn crearea cadrului legislativ si organizatoric, necesar comertului national si international.Lumea afacerilor, ca de altfel orice forma de organizare sociala, se subordoneaza regulilor generale ale vietii societatii. Aceste reguli se completeaza cu obligatia respectarii unor

principii esentiale, care implica buna-credinta a partenerilor comerciali si realizarea acestor profesii prin folosirea tuturor descoperirilor cât si a metodelor stiintifice apte sa asigure prosperitatea partenerilor, a economiilor nationale, dar si prosperitatea tuturor locuitorilor planetei.Aceasta înseamna ca oamenii de afaceri, înainte de a începe activitatea lor comerciala, trebuiesa aleaga unul din numeroasele modele juridice de organizare, asumându-si si obligatiarespectarii unor reguli juridice importante.

Indiferent de terminologia folosita, necesitatea instituirii unor norme legale speciale pentruactivitatea comerciala decurge din urmatoarele legi obiective rapiditatea, punctualitatea,creditul reciproc si securitatea. !Dreptul afacerilor! are un domeniu mai întins decât !Dreptul comercial! cuprinzândsi aspecte de drept fiscal, de drept al muncii, de drept civil "protectia consumatorilor#, de drept

public "interventia statului în economie#. Dreptul afacerilor, prin specificul sau este o materie pluridisciplinara, devenind o componenta necesara a învatamântului universitar. $l joaca unrol aparte în viata fiecaruia dintre noi. %u numai oamenii de afaceri care si-l însusesc ca pe ocunostinta profesionala ci si toti ceilalti oameni care nu pot evita conditia de consumator suntsupusi în fiecare clipa a e&istentei lor consecintelor aplicarii normelor sale.

'riginalitatea Dreptului afacerilor Dreptul afacerilor s-a desprins din Dreptul civil dar continua sa apeleze la normeleDreptului civil ca la un drept comun. Art.( din )odul comercial prevede ca !*n comert se aplica legea de fata. +nde ea nudispune se aplica )odul civil!. 'riginalitatea Dreptului afacerilor decurge din originalitatea solutiilor si tehnicilor utilizate în practica afacerilor. Dreptul afacerilor apare din punct de vedere istoric ca un act deemancipare. 'riginalitatea solutiilor se manifesta sub numeroase aspecte - considerarea persoanei, care joaca un rol important în multe obligatii civile, este cel maiadesea absenta în obligatiile comerciale, e&ceptând unele contracte de societate, de mandat,

etc.- subiectele obligatiilor comerciale sunt atât persoane fizice cât si societatile comerciale/studiul acestor societati este domeniul rezervat al Dreptului Afacerilor/- accentuarea rigorii obligatiilor comerciale în scopul garantarii securitatii afacerilor prinsolidaritatea codebitorilor "art.0 )od comercial#, curgerea de drept a dobânzilor "art.01 )odcomercial#, neacordarea termenelor de gratie "art.00 )od comercial# interzicerea retractuluilitigios "art.02 )od comercial# si reglementarea procedurii falimentului.Dreptul afacerilor poseda mecanisme proprii mai perfectionate, mai simple, mai accesibilegândirii omului de afaceri.


2/29

1.2. OBIECTUL DE STUDIU AL DREPTULUI AFACERILOR

'biectul Dreptului afacerilor îl constituie actele si faptele de comert în lumina codului

comercial, obligatiile ce deriva din acestea, statutul juridic al comerciantilor, persoane fizicesi persoane juridice, au&iliarii comertului, fondul de comert, concurenta în afaceri, protectiaconsumatorilor si publicitatea comerciala.

Definitia Dreptului afacerilor3e baza acestor elemente, Dreptul afacerilor poate fi definit ca acea ramura a dreptului

privat care reglementeaza raporturile juridice izvorâte din savârsirea faptelor, actelor sioperatiunilor de comert, precum si raporturile juridice la care participa persoanele care aucalitatea de comerciant $lementele acestei definitii urmeaza a fi aprofundate prin studiul institutiei faptelor decomert, comerciantilor, obligatiilor comerciale, titlurilor comerciale de valoare si cea a

procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului.

1.3. Legile economice obieci!e c"#e #eglemene"$" "ci!i"e" come#ci"l"

4apiditatea încheierii si e&ecutarii tranzactiilor comerciale este de esenta comertului.5arfurile trebuie sa circule cât mai rapid, datorita caracterului lor perisabil si fluctuatiei

preturilor !6ime is mone7!. De aceea se simplifica la ma&imum formalitatile privindîncheierea contractelor, se introduc mecanisme specifice de nastere, transmitere si stingere aobligatilor "efecte de comert, viramentul, contul curent, etc# se utilizeaza pe scara tot mailarga procedeele informatice, se uzeaza de proceduri rapide pentru e&ecutarea silita aobligatilor asumate, de termene de prescriptie mai scurte, de arbitraj în caz de litigiu.4apiditatea nu poate fi asigurata fara punctualitate. 'bligatiile asumate trebuie sa fiee&ecutate la scadenta, nici mai târziu, dar nici mai devreme. De aceea termenul stipulat pentrue&ecutarea obligatiei poate fi esential, cu consecinta rezolutiunii conventiei "art.89 )odcomercial#/ judecatorul nu poate acorda termen de gratie "art.00 )od comercial#/ dobândacurge de drept din ziua când datoria este e&igibila "art.01 )od comercial# iar plata cambieifacuta anticipat fata de scadenta este pe riscul trasului "art.00.din L 2:;(910#.)reditul reciproc este de natura operatiunilor comerciale. +n comerciant are nevoie de timp

pentru a-si e&ecuta obligatiile asumate. De multe ori el se obliga sa dea ceea ce nu are înca,dar va avea, la scadenta. De aceea fiecare comerciant este creditat de ceilalti cu încredere caeste în masura sa-si onoreze la scadenta obligatiile asumate, iar incapacitatea de plata este un

indiciu major care aduce grave perturbari comertului si care justifica interventia justitiei"Legea 80;(992#.Alaturi de creditul comercial în forma încrederii în capacitatea fiecaruia de a-si e&ecuta lascadenta obligatia asumata este prezent în întreaga activitate comerciala )4$DI6+L acordatde societatile bancare agentilor economici pentru finantarea operatiunilor comerciale de

productie, distributii sau de servicii.


3/29

facilitata dovada obligatiei debitorului "art.02 si 08 )od comercial# sunt instituite procedurisimple si rapide pentru valorificarea garantilor "art.0: )od comercial#.Aceste multiple si importante reglementari specifice fac necesara o delimitare cât mai precisaa obligatiilor comerciale fata de obligatiile civile. $a se realizeaza cu ajutorul a doua criteriide determinare a comercialitatii obligatiilor.

a#. criteriul obiectiv, constând în descrierea laturii obiective a faptelor si actelor de comert"art.1,2,8 )od comercial#/ b#. criteriul subiectiv constând în instituirea prezumtiei ca obligatiile unui comerciant suntcomerciale "art.0 )od comercial#.

1.%. CORELAREA DREPTULUI AFACERILOR CU ALTE RA&URI ALEDREPTULUI

1.%.1. CORELATIA CU DREPTUL CIVIL

)a subramuri de drept privat, dreptul afacerilor si dreptul civil reglementeaza, în

principal, raporturile patrimoniale, bazate pe egalitatea juridica a partilor. Dreptul comercialînsa priveste numai raporturi care au ca izvor savârsirea faptelor de comert si raporturi la care

participa persoanele care au calitatea de comerciant, pe când dreptul civil are ca obiect toatecelelalte raporturi patrimoniale, precum si raporturile personale nepatrimoniale.

)orelatia dintre Dreptul afacerilor si dreptul civil este definita de art.( )od comercial.!*n comert se aplica legea de fata. +nde ea nu dispune se aplica )odul civil. Dreptul civilreprezinta drept comun fata de Dreptul comercial. 4aporturile juridice nascute din faptele decomert sunt guvernate de )odul comercial si celelalte legi comerciale, dar în masura în carelegislatia comerciala nu ar oferi o norma speciala se vor aplica normele )odului civil si alelegislatiei civile.

1.%.2. CORELATIA CU DREPTUL PROCESUAL CIVIL

*si are suportul în dispozitiile art. ::9 )od comercial care prevad !$&ercitiul actiunilor comerciale se reglementeaza de )odul de procedura civila, afara de dispozitiile codului defata!. Deci, actiunile comerciale sunt supuse normelor procesuale cuprinse în )odul

comercial, iar în absenta, normelor codului de procedura civila. 3otrivit dispozitiilor art. ::9)od comercial !)hiar când actul este comercial numai pentru una din parti, actiunile ce derivadintr-însul sunt de competenta jurisdictiei comerciale!. Astfel, de e&emplu, cererea desechestru asigurator sau cererea de poprire asiguratoare se solutioneaza conform art. 028 siurmatoarele din )odul procedural civil, dar numai !cu dare de cautiune! conform normeispeciale din art.9>: din )odul comercial.

%ormele procedurale sunt cuprinse si în legile comerciale speciale Legea nr.2:;(910, asupracambiei si biletului la ordin, Legea nr.1(;(99>, republicata în (99:, privind societatilecomerciale, Legea nr.80;(992, privind procedura reorganizarii si lichidarii juridice Legeanr.8;(99>, 4egistrul )omertului, Legea cecului si altele.


4/29


5/29

(. CORELATIA CU DREPTUL PENAL

)odul comercial, ca si unele legi comerciale speciale "Legea nr.1(;(99>, Legeanr.8;(99>#, cuprinzând, pe lânga norme de drept privat, norme de drept comercial si normede drept penal, prin care se asigura protejarea unor interese generale ce ar putea fi lezate prinacte sau fapte de comert.

Astfel prin Lege se sanctioneaza penal nerespectarea unor dispozitii privindconstituirea si functionarea societatilor comerciale "art. 82-@8 Legea nr.1(;(99># orinerespectarea unor obligatii stabilite de Legea 4egistrului )omertului "art. 02 Legeanr.8;(99>#. , republicata în (99:, privind societatile comerciale, Legea nr.8;(99>, republicataîn (99:, privind 4egistrul )omertului, Legea nr.((;(99(, privind combaterea concurenteineloiale, Legea nr.2:;(910, asupra cambiei si biletului la ordin, Legea nr.29;(910, asupracecului, Legea nr.(;(99>, privind protejarea populatiei împotriva unor activitati comercialeilicite, Legea 0@;(99(, privind constituirea, organizarea si functionarea societatilor comercialeîn domeniul asigurarilor, Legea 2:;(99:, privind activitatea bancara, Legea (@:;(910,privindcontractul de consignatie, Legea80;(992 privind procedura reorganizarii judiciare si afalimentului, etc. Decretul-Lege nr.(19;9> privind înfiintarea )amerelor de comert si industrie.

Botarâri de uvern si 'rdonante ale uvernului


6/29

- B.. 190;(992 privind obligatiile ce revin agentilor economici - persoane fizice si juridice- în comercializarea produselor de calitate îndelungata/- '.. @>;(990 privind impozitul pe profit, etc.- B.. (>;(99> si 0>;(99( privind metodologia concesionarii, încheierii si locatieigestiunii.

Co,-l ci!il *i legile ci!ile *+eci"le

)odul civil constituie un izvor subsidiar al Dreptului comercial. 3otrivit art.(din )odulcomercial, în absenta unor norme în )odul comercial se aplica )odul civil. )a izvor subsidiar al Dreptului comercial, o importanta deosebita o au dispozitiile )odului civil privind materiaobligatiilor precum si cele privind contractele speciale "contractul de vânzare-cumparare,contractul de mandat, etc.#.Dintre legile speciale, care prezinta interes deosebit pentru materia Dreptului comercial,mentionam Decretul nr.1(;(920 privitor la persoanele fizice si juridice si Decretulnr.(8@(9;2: privind prescriptia e&tinctiva.

I$!o"#ele ine#+#e"i!e

4olul acestora este de a ajuta la interpretarea vointei manifestate în raporturile comerciale, caîn cazul uzurilor comerciale sau la interpretarea actelor normative comerciale, în vedereaaplicarii lor, ca în cazul doctrinei si practicii judiciare.+zurile comerciale. +zul "obiceiul sau cutuma# este o regula de conduita nascuta din practicasociala, folosita vreme îndelungata si respectata ca o norma juridica obligatorie. *n dreptulcomercial român, uzurile comerciale nu sunt izvoare normative.Doctrina si practica judiciara recunosc însa uzurile interpretative "conventionale#. Acesteadevin aplicabile prin vointa partilor si sunt menite sa lamureasca sensul si limitele acesteivointe.Curisprudenta a recunoscut frecvent aplicarea uzurilor portuare uzurile portului raila,)onstanta "3rof. Ion 6urcu - mentioneaza în Dreptul afacerilor ca jurisprudenta ")odul decomert adnotat - $ditura )ugetarea, ucuresti, (98# distinge categorii de uzuri comercialeuzuri legislative si interpretative. +zurile legislative sunt izvoare de drept comercial cuaplicare subsidiara si limitata la situatiile prevazute de lege#.

D')64I%A. Doctrina nu este un izvor de drept în general. Doctrina comerciala este uninstrument important de interpretare a legilor comerciale si, deci de aplicare a acestora. $a

este un factor de progres "


7/29

CONVENIILE INTERNAIONALEDezvoltarea )omertului international a impus statelor ratificarea unor reglementariinternationale care se aplica numai în relatiile internationale.

Asemenea reglementari sunt cuprinse în )onventiile de la erna;(0-E-(:9> privindtransporturile feroviare, )onventia de la ?arsovia;(-E-(99 asupra transporturilor aeriene,)onventia de la ?iena;((-I?-(:9> asupra contractelor de vânzari internationale de marfuri,)onventia de la eneva ; @-?I-(91> si (91( privind cambia, iletul la ordin si )$)-ul.


8/29

2. FAPTELE /I ACTELE DE CO&ER

2.1. No0i-ne" i c"#"ce#i*icile "+elo# ,e come#0

)odul comercial român, la art. 1, prevede anumite acte Fi operaGiuni juridice pecare le calificH fapte de comerGJ!.Astfel, sunt enumerate > de fapte de comerG.

Articolul 0 ). com. e&tinde aria faptelor de comerG peste enumerarea de laart. 1, deoarece dispune se socotesc, afarH de acestea, ca fapte de comerG,celelalte contracte Fi obligaGiuni ale unui comerciant, dacH nu sunt de naturHcivilH sau dacH contrariul nu rezultH din însuFi actul!.

3rin urmare, comerciant este, în principal, persoana care sHvârFeFte unadin faptele enumerate la art. 1 ).com. Din momentul dobândirii calitHGii de

comerciant, legea prezumH cH toate actele Fi operaGiunile comerciantului suntfapte de comerG Fi se supun regimului juridic de drept comercial.$numerarea faptelor de comer în cadrul dispozi iilor art. 1 ). com are unț țcaracter enun iativ si nu limitativ. Aceasta înseamnH cH pe lista prezentatH la art.ț1 ). com. pot fi adHugate Fi alte fapte de comerG. De e&emplu, o societatecomercialH care organizeazH spectacole publice cu vânzare de bilete desfHFoarH,în mod evident, fapte de comerG.

Actele sau faptele de comerG sunt operaGiunile prin care se realizeazH ointerpunere în circulaGia bunurilor efectuatH cu intenGia de a obGine beneficii sau

profit.=aptele de comerG înglobeazH în sfera lor de cuprindere atât actele de

comerG, înGelese ca manifestHri de voinGH realizate în scopul producerii de efecte juridice "contractele comerciale# cât Fi faptele juridice, surprinse în sensrestrâns, adicH manifestHri de voinGH fHcute fHrH intenGia de a produce efecte

juridice "concurenGa neloialH#.

2.2. Cl"*iic"#e" "+elo# ,e come#0

)onform prevederilor art. 1 Fi 0 ). corn., faptele de comerG se divid în douHmari categorii obiective Fi subiective. 3e lângH aceastH clasificare realizatH întemeiul reglementHrilor juridice în vigoare, literatura juridicH adaugH deasemenea, faptele de comerG unilaterale sau mi&te.

Faptele de comer obiectiveț sunt cele prevHzute în art.1 ).com. Acestea produc efecte în temeiul legii, independent de calitatea persoanei care lesHvârFeFte, comerciant sau necomerciant.

=aptele de comerG obiective au fost împHrGite în trei subgrupea# operaGiuni de interpunere în schimbul sau circulaGia bunurilor

cumpHrarea Fi vânzarea comercialH Fi operaGiile de bancH Fi schimb.


9/29

'peraGiile de bancH sunt operaGiunile de depozit, de efectuare de plHGi, deacordare de credite etc., iar operaGiunile de schimb se referH la regimul monetar sau al biletelor de bancH etc./

b# operaGiuni care se referH la organizarea Fi desfHFurarea activitHGii de

producGie, adicH activitatea întreprinderilor.c# operaGiuni cone&e Fi accesorii care sunt calificate fapte de comerGdatoritH strânsei lor legHturi cu anumite acte sau operaGiuni considerate de )odulcomercial ca fiind fapte de comerG. Din aceasta subgrupH fac parte contractelede report asupra obligaGiunilor de stat sau a altor titluri de credit care circulH încomerG, cumpHrHrile sau vânzHrile de pHrGi sociale sau acGiuni ale societHGilor comerciale, contractele de mandat Fi comision, contractul de consignaGie,operaGiunile de mijlocire în afacerile comerciale, cambia sau ordinele în produsesau mHrfuri, operaGiunile cu privire ia navigaGie, depozite pentru cauza decomerG, contul curent Fi cecul, garanGiile mobiliare Fi fidejusiunea "cauGiunea#.

Faptele de comerţ subiective. A doua mare categorie de fapte comerciale oconstituie faptele de comerG subiective. )riteriul subiectiv de apreciere a faptelor de comerG se referH la calitatea persoanei ce înfHptuieFte o anumitH operaGiune.


10/29

3. FONDUL DE CO&ER

3.1. A*+ece gene#"le

De lege lata, fondul de comer este sugestiv definit în cadrul dispozi iilor art. (.ț țdin Legea nr. ((;(99( privind combaterea concurenGei neloiale conform cHruia,constituie fond de comerG ansamblul bunurilor mobile Fi imobile, corporale Finecorporale "mHrci, firme, embleme, brevete de invenGii, vad comercial# utilizatede un comerciant în vederea desfHFurHrii activitHGii sale !.

Din aceastH defini ie rezultH fHrH echivoc faptul cH inten ia comerciantuluiț țmanifestatH în scopul constituirii fondului de comerG constH în esen H în interesulțcomerciantului de a atrage un numHr cât mai mare de clien i, actuali i poten iali,ț ș țavând ca rezultat ob inerea de profit sau ma&imizarea eficien ei economice.ț ț

3.2. Con0in--l on,-l-i ,e come#ț

3rin con inutul fondului de comer se în elege totalitatea elementelor corporaleț ț țFi in-corporale, afectate realizHrii scopului lucrativ al activitH ii întreprinderii.ț

*n categoria elementelor corporale sunt incluse urmHtoarele bunurilemobile corporale "materiile prime, materialele, mHrfurile#, precum i bunurileșimobile prin natura lor "uzine, fabrici etc.# sau prin destina ie "echipamente,țma ini, utilaje, scule, dispozitive, verificatoare etc.#.ș

*n sfera de cuprindere a elementelor incorporale identificHm în esen H,ț

urmHtoarele firma, emblema, drepturile de proprietate industrialH, etc.#

1.1. O+e#" i-ni -#i,ice *4!5# ie "*-+#" on,-l-i ,e come#ț ș ț

Aceste opera iuni sunt precizate în con inutul reglementHrilor art. ( din Legeaț țnr. 8;(99> conform cHruia, în registrul comerGului se vor înregistra donaGia,vânzarea, locaGiunea sau garanGia realH mobiliarH constituitH asupra fondului decomerG, precum Fi orice alt act prin care se aduc modificHri înregistrHrilor înregistrul comerGului sau care face sH înceteze firma ori fondul de comerG!.

Astfel, potrivit acestui te&t de lege, operaGiunile juridice care pot fi fHcuteasupra fondului de comerG sunt vânzarea, donaGia, locaGiunea Fi garanGia realHmobiliarH.*n ceea ce prive te aportul în societate a fondului de comerG, men ionHm cHș țacesta nu este prevHzut în mod e&pres de dreptul pozitiv în materie.

+n alt aspect important pe care îl subliniem în continuare se referH latransmiterea fondului de comer . )onform art. 0( din Legea nr. 8;(99>, fondulțde comerG se poate transmite Fi prin testament sau moFtenire legalH. 3oate fivândut fondul de comerG ca întreg sau elementele sale componente.

*n sensul art. 0, din Legea nr. 8;(99>, firma nu poate fi înstrHinatHseparat de fondul de comerG la care este întrebuinGatH. DacH se vinde fondul de


11/29

comerG în totalitatea lui, creanGele Fi debitele nu se transmit dobânditorului"cumpHrHtorului#, pentru cH acestea nu sunt elemente componente ale fonduluide comerG. De regulH, în contractul de vânzare-cumpHrare este inseratH o clauzHde ne-concurenGH. 3rin aceasta vânzHtorul fondului de comerG se obligH faGH de

cumpHrHtor sH nu desfHFoare acelaFi tip de activitate la distanGH micH decumpHrHtor, deoarece ar fi lipsit de clientela care în mod curent achiziGiona produse din magazinul "fondul de comerG# vândut.)onform art. (892 ). civ., vânzHtorul este de drept obligat sH-( garanteze pecumpHrHtor împotriva evicGiunii care l-ar împiedica total sau parGial în stHpânireanetulburatH a bunului vândut. Legea distinge dupH cum fapta de evicGiune

provine de la terGa persoanH sau de la vânzHtor.


12/29

%. SUBIECII RAPORTULUI 6URIDIC DE AFACERI

%.1. No0i-ne" ,e come#ci"n con,i0iile +en#- ,ob5n,i#e" c"li40ii ,e

come#ci"n)omercianGii sunt persoane fizice sau juridice care desfHFoarH o activitatecomercialH, adicH o activitate de producere Fi de circulaGie a mHrfurilor pentru

profit.3otrivit art. @ ).com. sunt comercianGi aceia care pot face fapte de

comerG, având comerGul ca o profesiune obiFnuitH, Fi societHGile comerciale!.( De asemenea Legea nr.8;(99> privind registrul comer ului define teț ș

sugestiv comercian ii în cadrul reglementHrilor art. ( potrivit cHruiațcomercianGii sunt persoane fizice care e&ecutH în mod obiFnuit acte de comerG,societHGile comerciale, regiile autonome Fi organizaGiile cooperatiste!.

%.2 Con,i0iile +en#- ,ob5n,i#e" c"li40ii ,e come#ci"n

Din analiza te&telor sus-menGionate rezultH cH pentru dobândirea calitHGii decomerciant, orice persoanH fizicH trebuie sH îndeplineascH mai multe condiGii.

- sH efectueze fapte de comerG obiective prevHzute de art. 1 ). com., adicH

sH cumpere pentru a revinde.- e&erciGiul activitHGilor comerciale trebuie sH fie permanent, sistematic,

sHvârFit ca profesiune Fi nu doar întâmplHtor Fi ocazional.- sHvârFirea faptelor de comerG sH se facH în nume propriu, independent Fi

pe riscul sHu. Dovada calităţii de comerciant se realizeazH diferit, dupH cum suntem în

prezenGa persoanelor fizice sau a celor juridice.Dovada calitHGii de comerciant a persoanei fizice se poate proba numai

prin prezentarea unor dovezi din care sH rezulte cH persoana în cauzH a sHvârFit

efectiv una sau mai multe fapte de comerG prevHzute de art. 1 ). com., ca profesiune Fi în nume propriu.)alitatea de comerciant a unei persoane juridice se probeazH prin dovada

constituirii societHGii în condiGiile prevHzute de lege. +n mijloc de probH ar puteafi copia certificatului de înmatriculare în registrul comerGului.

3ersoana fizicH înceteazH sH mai aibH calitatea de comerciant în momentulîncetHrii faptice a e&erciGiului comerGului ca profesiune permanentH. Decesulcomerciantului este o cauzH evidentH de pierdere a calitHGii de comerciant pentruo persoanH fizicH. *ncetarea efectivH presupune Fi radierea din 4egistrul

1 )Hrpenaru


13/29

)omerGului sau retragerea autorizaGiei administrative, în situaGia când a fostnecesarH la înfiinGare.

)alitatea de comerciant a unei societHGi comerciale se pierde în momentulîn care societatea înceteazH sH mai e&iste ca persoanH juridicH.

%.3. Re*#ic0ii -#i,ice ,e e7e#ci"#e " +#oe*i-nii ,e come#ci"n

Din analiza reglementHrilor juridice în vigoare sunt considerate restricGii juridicede e&ercitare a profesiunii de comerciant incapacitH ile i incompatibilitH ile.ț ș ț (

Astfel )odul comercial Fi %oul )od )ivil prevHd pentru minori Fi interziFiincapacitHGi de a fi comercianGi motivate de interesul protecGiei acestor categoriide persoane.

5inorul nu are capacitatea de a fi comerciant chiar dacH a împlinit vârstade (8 ani, pentru cH nu are capacitate deplinH de e&erciGiu ca sH facH acte dedispoziGie.

IncompatibilitHGile se referH la interdicGiile de e&ercitare a comerGului pentru persoanele care de in funcGii sau profesiuni legate de e&erciGiul autoritHGiiț publice cum ar fi funcGionarii publici cadrele militare, diplomaGii, avocaGii,notarii, medicii etc.

DecHderile din dreptul de a ocupa profesia de comerciant pentrusHvârFirea unor infracGiuni pot interveni numai în cazurile Fi în condiGiile

prevHzute de lege.)odul comercial reglementeazH un asemenea caz în materie falimentarH,

pentru infracGiunile de bancrutH simplH Fi bancrutH frauduloasH.


14/29

DupH înmatricularea în registrul comerGului, comerciantul este obligat sHmenGioneze pe toate documentele folosite în activitatea comercialH "facturi,scrisori, oferte, comenzi, prospecte etc.# numHrul de ordine sub care esteînmatriculatH firma în registrul comerGului Fi anul înmatriculHrii "art. 8 din

lege#.


15/29

'. SOCIET:ILE CO&ERCIALE ; SUBIECT PRINCIPAL ALRAPORTULUI 6URIDIC DE AFACERI

'.1. Abo#,"#e" conce+-"l4 " *ocie4 ilo# come#ci"leț

,legea societHGilor.

'.2. Elemenele *+eciice con#"c-l-i ,e *ocie"e

)ontractul de societate reprezintH convenGia prin care douH sau mai multe persoane se obligH reciproc sH coopereze pentru desfHFurarea unei activitHGi Fi sHcontribuie la aceasta prin aporturi bHneFti, în bunuri, în cunoFtinGe sau prestaGii,în scopul de a împHrGi beneficiile sau de a se folosi de economia ce ar putearezulta(.

Din definiGia datH rezultH cH elementele specifice contractului de societatecare stH la baza societHGii comerciale sunt urmHtoarele

-aporturile asociaGilor/ -intenGia de a e&ercita în comun o activitate comercialH Fi

-împHrGirea profitului.Aportul reprezintH obligaGia pe care Fi-o asumH fiecare asociat de a aduce

în societate un anumit bun, o valoare patrimonialH.5omentul asumHrii obligaGiei de aport se numeFte subscriere Fi este

momentul semnHrii contractului de societate, iar momentul e&ecutHrii se nu-meFte vărsarea capitalului "efectuarea vHrsHmântului#.

Aportul poate fi bHnesc, în naturH, în prestaGii Fi cunoFtinGe specifice "înmuncH#.

Aportul în numerar reprezintH o sumH de bani pe care asociatul se obligH

sH o transmitH societHGii. Aportul în natură poate sH constea în bunuri imobile "clHdiri, instalaGii,

etc.# Fi bunuri mobile corporale "materiale, mHrfuri, etc.# sau necorporale"creanGe, fond de comerG, etc.#.

Aportul în prestaţii şi cunoştinţe specifice (aport în industrie). Aportul înindustrie constH în prestaGii în muncH sau servicii pe care asociatul promite sH leefectueze în societate, având în vedere competenGa Fi calificarea sa.

1

ratiloveanu, I., $lemente de dreptul afacerilor, $ditura (2, p. 881 Dumitru, 5., Dreptul societH ilor comerciale, edi ia a -a actualizatH, $ditura Institutul $uropean, >(, p. 02ț ț


16/29


17/29

)aracterele juridice ale profitului reflectate în teoria i practica de specialitateșsunt în esen H urmHtoareleț

- sH fie real, în sensul cH societatea trebuie sH fi înregistrat un e&cedent,adicH o sumH mai mare decât capitalul social, deoarece nu se pot distribui

dividende din capitalul social.- sH fie util, adicH trebuie sH fie rHmas dupH întregirea capitalului social"dacH activul social s-a micForat în cursul e&erciGiului financiar# Fi dupHconstituirea fondului de rezervH.

'.3. Cl"*iic"#e" *ocie4 ilo# come#ci"le cono#m #eglemen4#ilo# -#i,ice


18/29

c# *n funcGie de structura capitalului social Fi de modul de împHrGire aacestuia, societHGile pot fi

- societHGi în care capitalul social este împHrGit în acGiuni societatea peacGiuni Fi societatea în comanditH pe acGiuni "societHGi de capitaluri#/

- societHGi în care capitalul social este împHrGit în pHrGi de interes -societatea în nume colectiv Fi societatea în comanditH simplH "societHGi de persoane#


19/29

- actele constatatoare ale operaGiunilor încheiate în contul societHGii Fiaprobate de asociaGi/

- declaraGia pe propria rHspundere a fondatorilor, a primilor administratoriFi, dupH caz, a primilor directori, respectiv a primilor membri ai directoratului Fi

ai consiliului de supraveghere Fi, dacH este cazul, a primilor cenzori, cHîndeplinesc condiGiile prevHzute de prezenta lege/- alte acte sau avize prevHzute de legi speciale. DacH constatH cH sunt

îndeplinite condiGiile legale, judecHtorul delegat pronunGH o încheiere într-untermen de 2 zile de la îndeplinirea acestor condiGii prin care va dispuneautorizarea constituirii societHGii Fi înmatricularea acesteia în registrulcomerGului "art. 0> alin. "(# din Legea nr. 1(;(99>#.

*nmatricularea se efectueazH în 0 de ore de la data pronunGHrii încheierii judecHtorului delegat prin care se autorizeazH înmatricularea societHGiicomerciale.

6ermenul de eliberare de cHtre oficiul registrului comerGului a certificatuluide înregistrare este de 1 zile de la data înregistrHrii cererii.

'.(. A,mini*#"#e" i con,-ce#e" *ocie4 ilo# come#ci"leș ț

Adunarea generalH este organul suprem de conducere al societHGii fiinddepozitara voinGei sociale, este organul de deliberare Fi decizie, care numeFtecelelalte organe, stabileFte limitele în care acestea urmeazH sH-Fi desfHFoareactivitatea Fi e&ercitH controlul asupra lor.

Adunarea generalH este compusH din totalitatea asociaGilor care participH laformarea voinGei sociale în proporGie cu valoarea aportului la constituireacapitalului social.

Adunarea generalH prezintH urmHtoarele forme de organizare- adunarea generalH ordinarH- adunarea generalH e&traordinarH- adunarea specialH.

Adunarea generalH ordinarH se întruneFte cel puGin o datH pe an, în cel mult2 luni de la încheierea e&erciGiului financiar Fi ori de câte ori se iveFte o

problemH în care este necesarH decizia ei. Adunarea generală extraordinară ia hotHrâri în probleme pentru care este

necesarH modificarea actului constitutiv al societHGii comerciale. Adunarea specială priveFte societatea pe acGiuni Fi societatea în comanditH

pe acGiuni. *n sensul art. 98 din Legea nr. 1(;(99>, titularii fiecHrei categorii deacGiuni se întrunesc în adunHri speciale, în condiGiile stabilite de actul constitutival societHGii, iar la aceste adunHri poate participa orice titular al unor asemeneaacGiuni.


20/29

ambelor formalitHGi, adicH atât a menGionHrii în registrul comerGului, cât Fi a publicHrii în 5onitorul 'ficial.

AceastH obligaGie vizeazH numai societHGile pe acGiuni Fi pe cele încomanditH pe acGiuni. 3entru alte forme de societate, legea nu priveFte obligaGia

aducerii la cunoFtinGa terGilor a hotHrârii adunHrii generale. 6otuFi, conform art.( din Legea nr. 8;(99>, Fi hotHrârile acestor societHGi sunt supuse înregistrHriiîn registrul comerGului, dacH privesc acte Fi fapte a cHror înregistrare este

prevHzutH de lege.)onform art. (1 din Legea nr. 1(;(99>, hotHrârile luate de adunarea

generalH în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar Fi pentruacGionarii care nu au luat parte la adoptarea lor sau au votat contra.

BotHrârile adunHrii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fiatacate injustiGie, în termen de (2 zile de la data publicHrii în 5onitorul 'ficial,de cHtre oricare din acGionarii care nu au luat parte la adunarea generalH sau auvotat contra Fi au cerut sH se insereze aceasta în procesul verbal al FedinGei.AceastH dispoziGie de principiu se aplicH pentru toate formele societHGilor comerciale.

Dreptul la acGiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulatH Fi deorice persoanH interesatH, dacH se invocH motive de nulitate absolutH. )onsecinGaadmiterii ei constH în obligaGia organelor societare competente sau a instanGei dea convoca o nouH adunare generalH. AcGiunea se va introduce la tribunalul în acHrui razH teritorialH îFi are sediul societatea, cererea judecându-se în camera deconsiliu. AcGiunea se soluGioneazH în contradictoriu cu societatea comercialH.

3otrivit legii, hotHrârea judecHtoreascH pronunGatH este supusH numairecursului în termen de (2 zile de la comunicare. $ste de precizat cH hotHrâreairevocabilH de anulare va fi menGionatH în registrul comerGului Fi va fi publicatHîn 5onitorul 'ficial, de la data publicHrii fiind opozabilH tuturor acGionarilor.

Administrator al unei societHGi comerciale poate fi o persoanH fizicH, dar Fio persoanH juridicH, care în baza împuternicirilor rezultate din mandatulîncredinGat transpune în practicH voinGa societHGii prin e&ercitarea oricHror operaGiuni cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate Fi avoinGei sociale cu e&cepGia restricGiilor menGionate în lege sau în actul constitutiv.

Administratorului unei societHGi comerciale îi revin urmHtoarele obligaGii- îndeplinirea formalitHGile necesare constituirii societHGii/- preluarea de la fondatori documentele Fi corespondenGa privind

constituirea societHGii/- administrarea societH iiț- participarea la toate adunHrile societHGii, la consiliile de administraGie Fi la

organele de conducere similare acestora/- punerea în practicH a hotHrârile adunHrilor generale/- îndeplinirea îndatoririle pe care legea Fi actul constitutiv le prevHd.

=uncGia de administrator înceteazH în urmHtoarele moduri- e&pirarea duratei mandatului/


21/29

- revocarea administratorului/- renunGarea administratorului/- moartea administratorului Fi/- incapacitatea administratorului.

3roblematica e&ercitHrii activitH ii de control a gestiunii societH ilor ț țcomerciale trebuie privitH diferen iat în func ie de particularitH ile fiecHrei formeț ț țde organizare juridicH. Astfel, dacH în cazul societH ilor de persoane "societateațîn nume colectiv i în comanditH simplH# se e&ercitH de cHtre toGi asociaGii, cușe&cepGia celor care au calitatea de administrator, la societHGile de capitaluri"societatea pe acGiuni Fi societatea în comanditH pe acGiuni# Fi la societatea curHspundere limitatH, controlul se e&ercitH de persoane specializate, Fi anumeauditorii Fi cenzorii. Durata mandatului cenzorilor este de 1 ani Fi pot sH fierealeFi.

'.=. &o,iic"#e" *ocie40ilo# come#ci"le

5ijlocul prin care se modificH societatea comercialH este modificarea actuluiconstitutiv. 5odificarea actului constitutiv al societHGii cuprinde orice schimbarereferitoare la elementele prevHzute în actul constitutiv la constituirea societHGii"art. @ Fi : din Legea nr. 1(;(99>#.5ajorarea capitalului social se face prin urmHtoarele modalitH i i procedeeț ș

- 5ajorarea capitalului social prin noi aporturi. 3otrivit art. (> alin. "(# dinLegea nr. 1(;(99>, capitalul social se poate mHri prin emisiunea de acGiuni noi

sau prin majorarea valorii nominale a acGiunilor e&istente în schimbul unor noiaporturi în numerar Fi;sau în naturH.

- 5ajorarea capitalului social fHrH noi aporturi. , acGiunile noi sunt liberate prin încorporarea rezervelor, cue&cepGia celor legale, precum Fi a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori

prin compensarea unor creanGe lichide Fi e&igibile ale societHGii cu acGiuni aleacesteia.

Art. >@ din Legea nr. 1(;(99> stabileFte mijloacele prin care se poate

realiza reducerea capitalului social, în funcGie de cauza care o determinH.3otrivit art. >@ alin. "(# din Legea nr. 1(;(99>, dacH reducerea este cauzatH

de pierderi din activul social, capitalul social poate fi redus prina#micForarea numHrului de acGiuni sau de pHrGi sociale, cu pHstrarea valorii

nominale a acestora. b#reducerea valorii nominale a acGiunilor sau a pHrGilor sociale.c#dobândirea propriilor acGiuni, urmatH de anularea lor.3otrivit art. >@ alin. "# din Legea nr. 1(;(99>, capitalul social mai poate fi

redus, atunci când reducerea nu este motivatH de pierderi prin

- scutirea totalH sau parGialH a asociaGilor de vHrsHmintele datorate,subscrise, dar ne-vHrsate.


22/29


23/29

De regulH, încetarea e&istenGei unei societHGi comerciale presupune parcurgerea adouH faze dizolvarea Fi lichidarea societHGii.

Dizolvarea unei societHGi comerciale presupune realizarea acelor operaGiice declanFeazH Fi pregHtesc încetarea e&istenGei societHGii. Dizolvarea pune capHt

activitHGii normale a societHGii. )auzele generale de dizolvare a societHGilor comerciale sunt cele prevHzute de lege sau de actul constitutiv al societHGii "art.@ alin. "(# lit. g din Legea nr. 1(;(99>#.

3otrivit art. @ din Legea nr. 1(;(99>, cauzele generale de dizolvare asocietHGilor comerciale, aplicabile tuturor societHGilor comerciale, indiferent deforma lor juridicH, sunt

Ktrecerea timpului stabilit pentru durata societHGii/Kimposibilitatea realizHrii obiectului societHGii sau realizarea acestuia. *n

practica judiciarH, s-a decis cH e&istH o imposibilitate a realizHrii obiectului uneisocietHGi de persoane Fi în cazul ivirii între asociaGi a unor neînGelegeri grave,care fac imposibilH desfHFurarea activitHGii societHGii.

Kdeclararea nulitHGii societHGii/KhotHrârea adunHrii asociaGilor.KhotHrârea tribunalului, la cererea oricHrui asociat, pentru motive temeinice,

precum neînGelegerile grave dintre asociaGi, care împiedicH funcGionareasocietHGii/

Kfalimentul societHGii/Kalte cauze prevHzute de lege sau actul constitutiv al societHGii., societatea sedizolvH de drept în cazul e&pirHrii duratei societHGii sau în cazul falimentuluiacesteia.

Dizolvarea societHGii comerciale trebuie înscrisH în registrul comerGului Fi publicatH în 5onitorul 'ficial. $ste de precizat, în primul rând, cH dizolvarea nuare consecinGe asupra personalitHGii juridice a societHGii comerciale.

Lichidarea se referH la operaGiunile care au ca scop finalizarea afacerilor înderulare în momentul declan Hrii dizolvHrii astfel încât sH se poatH ob ineș țrealizarea activului, plata pasivului i repartizarea activului patrimonial întreș

asocia i. Intrarea în faza de lichidare produce mai multe consecinGe importantețasupra societHGii comerciale.(

Astfel, activitatea societHGii comerciale se limiteazH la realizareaoperaGiunilor comerciale aflate în derulare in momentul dizolvHrii Fi ladesfHFurarea numai a acelor operaGiuni necesare lichidHrii. *n etapa lichidHriiadministratorii societHGii comerciale sunt înlocuiGi cu lichidatorii.

3rincipiile generale care guverneazH procedura lichidHrii societHGilor comerciale sunt urmHtoarele

K3ersonalitatea juridicH a societHGii subzistH, dar numai pentru nevoile

lichidHrii.1 )ârcei, $., Dizolvarea i lichidarea societH ilor pe ac iuni, 4evista de drept comercial %r. (;(998 p. :ș ț ț


24/29

KLichidarea societHGii se face în interesul asociaGilor KLichidarea societHGii este obligatorie dupH ce societatea s-a dizolvat, nu

facultativH.Lichidatorii pot sH fie persoane fizice sau persoane juridice. *n sensul legii,

lichidatorii sunt consideraGi mandatari ai societHGii.


25/29

d# DupH durata de e&ecutare contractele se împart în contracte cue&ecutare imediatH Fi cu e&ecutare succesivH.

ontractele cu executare imediată, sunt acele instrumente juridice a cHror îndeplinire se produce într-un singur moment.

ontractele cu executare succesivă se e&ecutH treptat, în timp "contractulde închiriere, de asigurare etc.#.e# DupH legHtura dintre ele contractele se împart în contracte principale Fi

accesorii.

ontractele principale au e&istenGH de sine stHtHtoare, în timp cecontractele accesorii nu e&istH decât ca ane&e ale acestora, fiind destinate sH leasigure e&ecutarea "garanGia mobiliarH, ipoteca, cauGiunea#.

f# DupH momentul când este apreciatH e&istenGa Fi întinderea prestaGiilor ontractul comutativ este acel contract în care e&istenGa Fi întinderea

prestaGiilor, datorate de cHtre pHrGi, sunt certe Fi pot fi apreciate Fi evaluate chiar în momentul încheierii contractului.

ontractul aleatoriu e&istenGa Fi întinderea prestaGiilor asumate de pHrGi saude una din ele depinde de un eveniment incert, ceea ce face ca la momentul

perfectHrii contractului sH nu fie posibilH nici calcularea întinderii prestaGiilor,nici cunoaFterea cuantumului câFtigului ori a pierderii sau chiar dacH va e&istaun câFtig sau pierdere "contractul de asigurare#.

g# DupH modul în care se e&primH voinGa pHrGilor contracte negociabile,contracte de adeziune Fi contracte dirijate.

ontractele negociabile implicH stabilirea conGinutul con inutului clauzelor ț

contractuale de comun acord, de cHtre pHr i.țontractele de ade!iune în contrast cu contractele negociabile presupun

stabilirea con inutului clauzelor contractuale de cHtre una din pHr i, cealaltH parteț țavând posibilitatea sau op iunea de a adera sau nu la contract "de e&emplu,țcontractul de asigurare#.

ontractele diri"ate sunt acele contracte care aduc atingere libertHGii deîncheiere a contractelor, prin interzicerea sau reglementarea unor clauze.

h# DupH ramura de drept care le reglementeazH pot fi civile, comerciale Ficare aparGin altor ramuri de drept.

i# *n funcGie de comple&itatea Fi structura lor contractele se împart înunitare, atunci când implicH, prin natura lor, un singur acord de voinGH al pHrGilor "contractul de vânzare comercialH, mandatul comercial etc.#/ comple&e, cu ostructurH plurivalentH, fiind cuprinse mai multe acorduri de voinGH Fi care suntlegate între ele printr-o finalitate economicH comunH "contractul de leasing,contractul de factoring etc.#.

j# *n funcGie de durata pentru care au fost încheiate contractele se potclasifica în trei grupe

- contracte de scurtH duratH care se încheie pentru operaGiuni ocazionale Fi

care se e&ecutH dintr-o datH sau a cHror e&ecutare nu depHFeFte un an/


26/29

- contracte de duratH medie care se e&ecutH într-o perioadH de pânH la cinciani/

- contracte de lungH duratH care se e&ecutH succesiv pe o perioadH mai marede cinci ani.

(.2 Fo#m"#e" con#"celo#)odul civil aratH cH pentru validarea contractelor trebuie îndeplinite urmHtoarele

patru condiGii- capacitatea pHrGilor - consimGHmântul valabil al pHrGii care se obligH/- un obiect determinat/- o cauzH licitH.)apacitatea de a contracta se referH la ambele aspecte ale capacitHGii civile

capacitatea de folosinţă# ca premisH de a contracta Fi capacitatea de exerciţiu,ca posibilitate efectivH de a contracta. 3otrivit )odului civil, posedH capacitateade a contracta în mod valabil orice persoanH care a împlinit vârsta de (: ani, cue&cepGia celor declarate prin lege incapabile.


27/29


28/29

- efectele specifice ale contractului bilateral "sinalagmatic#. rincipiul forţei obligatorii a contractului este sugestiv formulat în cadrulreglementHrilor %.).).

Astfel potrivit reglementHrilor juridice în materie convenGiile legal fHcute

au putere de lege între pHrGile contractante!.)onsecinGele forGei obligatorii a contractului între pHrGi sunt importantedeoarece

- obligaGiile contractuale trebuie sH fie respectate întotdeauna cu bunH-credinGH/

- pHrGile contractante sunt Ginute sH e&ecute întocmai, una faGH de cealaltH,obligaGiile la care s-au îndatorat la termene Fi în condiGiile stabilite/

- în caz de litigiu forGa obligatorie a contractului se impune Fi instanGei de judecatH, care este obligatH sH GinH seama de conGinutul contractului, dupH cum afost stabilit prin voinGa pHrGilor contractante/

- contractul nu poate fi revocat prin voinGa uneia din pHrGile contractante. rincipiul relativităţii efectelor contractului este formulat de lege lata în

cuprinsul reglementHrilor juridice din %)) potrivit cHrora NconvenGiile n-auefecte decât între pHrGile contractante!.


29/29

Dreptul Afacerilor 1-6

Documents

Transcript of Dreptul Afacerilor 1-6