Drept+International+Privat (1)

3
 Deschiderea succesiunii a avut loc în anul 1992 în Israel, locul ultimului domiciliul al defu nc tului, după le gi le ap li ca bi le în acest stat. Ne po ţ i i de fi u pr edec edat al defunctului au renunţat la succesiunea alcătuită din bunuri mobile şi imobile situate pe teritoriul acestui stat în favoarea fratelui defunctului, C:T. ( art. 6 din Legea succesorală din anul 1965 a statului Israel prevede: “cel care renunţă la partea lui de moştenire este considerat a nu fi fost moştenitor de la început; renunţarea se poate face în favoarea soţului, a copiilo r sau în favoarea fratelui defunctulu i, nu în favoarea altuia”), eliberându-se în acest sens certificat de unic moştenitor pentru succesiunea de cujus-ului. Ulterior, pentru un imobil din România ce a aparţinut de cujus-ului, nepo ţii de fiu promo veaz ă în Român ia acţi une în revendi care , în baz a Leg ii nr. 10/2001, solicitând o cotă-parte, conform legii române. 1. Identificaţi elementele de extraneitat e din acestă speţă. 2. Ce leg e aplic ă ju dec ăto rul rom ân succes iuni i imobili ar e în spe ţă? Ca re sunt aspectele pe care le guvernează legea aplicabilă moşteni rii? 3. Conform dreptului român, este valabilă o renunţarea in favorem a moştenito rilor? Cum califică judecătorul român renunţarea in favorem a reclamanţilor? 4. Ce soluţie pronunţă instanţa judecătorească? 1). Ele mente le de extrane ita te prez en te in spet a sunt: locu l ultimului domiciliu l al defunctului- Israel, bunuri mob ile şi imobile situate pe t eritoriul acestui stat; 2).Judecatorul roman aplica legea romana pentru imobilul situat in Romania-intrucat chiar daca nepotii de fiu ai defunctului au renuntat la mostenireea lui de cuis din Israel, pentru imoblul din Romania ei nu sunt renuntatori si in consecinta pot solicita instantei de judecata o cota parte din mostenirea defunctului conform Legii 10/2001. In Legea nr. 105/19 92 privitoare la reglementarea raportu rilor de drept internaţional priv at, in capitolul 6, art.66 prevede urmatoarele: “Moştenirea este supusă: a  ) în ce priveşte bunurile mobile, oriunde acestea s-ar afla, legii naţionale pe care  perso ana de ced ată o ave a la dat a morţ ii; b) în ce priveşte bunurile imobile şi fondul de comerţ, legii locului unde fiecare din aceste bunuri este situat. 3). Renunţarea in favorem faţă de alt suc ce sor , es te un act de dis poz iti e, nu este re cunoscut ă de cod, de t în condi ţ ii le ar t. 691 Cod.c iv. transmiterea drepturilor succesorale de la un moştenitor la altul urmând să se facă pe calea unor acte juridice translative de proprietate. Doctrina apreciaza ca valabila aceasta renuntare, considerandu-se ca renunţarea in  favorem reprezintă în realitate acte de acceptare a moştenirii însoţite de acte de înstrăinare

Transcript of Drept+International+Privat (1)

5/16/2018 Drept+International+Privat (1) - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/dreptinternationalprivat-1 1/3

Deschiderea succesiunii a avut loc în anul 1992 în Israel, locul ultimului domiciliul aldefunctului, după legile aplicabile în acest stat. Nepoţii de fiu predecedat aldefunctului au renunţat la succesiunea alcătuită din bunuri mobile şi imobile situatepe teritoriul acestui stat în favoarea fratelui defunctului, C:T. ( art. 6 din Legeasuccesorală din anul 1965 a statului Israel prevede: “cel care renunţă la partea lui de

moştenire este considerat a nu fi fost moştenitor de la început; renunţarea se poateface în favoarea soţului, a copiilor sau în favoarea fratelui defunctului, nu în favoareaaltuia”), eliberându-se în acest sens certificat de unic moştenitor pentru succesiuneade cujus-ului. Ulterior, pentru un imobil din România ce a aparţinut de cujus-ului,nepoţii de fiu promovează în România acţiune în revendicare, în baza Legii nr.10/2001, solicitând o cotă-parte, conform legii române.

1. Identificaţi elementele de extraneitate din acestă speţă.2.  Ce lege aplică judecătorul român succesiunii imobiliare în speţă? Care suntaspectele pe care le guvernează legea aplicabilă moştenirii?

3. 

Conform dreptului român, este valabilă o renunţarea in favorem a moştenitorilor?Cum califică judecătorul român renunţarea in favorem a reclamanţilor?4. Ce soluţie pronunţă instanţa judecătorească?

1). Elementele de extraneitate prezente in speta sunt: locul ultimului domiciliul al

defunctului- Israel, bunuri mobile şi imobile situate pe teritoriul acestui stat;

2).Judecatorul roman aplica legea romana pentru imobilul situat in Romania-intrucat chiar daca

nepotii de fiu ai defunctului au renuntat la mostenireea lui de cuis din Israel, pentru imoblul din

Romania ei nu sunt renuntatori si in consecinta pot solicita instantei de judecata o cota parte din

mostenirea defunctului conform Legii 10/2001.

In Legea nr. 105/1992 privitoare la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat,in capitolul 6, art.66 prevede urmatoarele: “Moştenirea este supusă:a ) în ce priveşte bunurile mobile, oriunde acestea s-ar afla, legii naţionale pe care

 persoana decedată o avea la data morţii;b) în ce priveşte bunurile imobile şi fondul de comerţ, legii locului unde fiecare dinaceste bunuri este situat.

3). Renunţarea in favorem faţă de alt succesor, este un act de dispozitie, nu esterecunoscută de cod, decât în condiţiile art. 691 Cod.civ. transmiterea drepturilor succesorale de la un moştenitor la altul urmând să se facă pe calea unor acte juridicetranslative de proprietate.

Doctrina apreciaza ca valabila aceasta renuntare, considerandu-se ca renunţarea in favorem reprezintă în realitate acte de acceptare a moştenirii însoţite de acte de înstrăinare

5/16/2018 Drept+International+Privat (1) - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/dreptinternationalprivat-1 2/3

între vii a drepturilor succesorale, cu toate consecinţele acceptării şi transmiterii drepturilor succesorale.

Intrucat din punct de vedere teoretic renuntarea in favoarea unei anumite persoane

este asimilata unui act de acceptare a succesiunii care este irevocabil,astfel ca in ce priveste

calificarea pe care judecatorul o poate da renuntarii in favorem a reclamantilor apreciem ca

este vorba de un act de acceptare a succesiunii –act de dispozitie.

4). In legatura cu solutia pe care o poate da instanta : admiterea actiunii in revendicare promovate de nepoţii de fiu în România în baza Legii nr. 10/2001, prin care acestiasolicita o cotă-parte, conform legii române, intrucat acestia sunt renuntatori la bunuriledefunctulului din Israel, nu si din Romania.

5/16/2018 Drept+International+Privat (1) - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/dreptinternationalprivat-1 3/3