7/28/2019 Dreptatea La Platon Asa Cum Apare Ea in Republica

1/5

Dreptatea la Platon asa cum apare ea inRepublica

Platon nscut ntr-o familie aristocratic, la Atena sau pe insula Egina, avnd ca tat pe

Ariston (descendent al regelui Codros) i mama Perictione (dintr-o familie nrudit cu

Solon). Numele de natere Aristocles; Platon a fost o porecl primit datorit pieptului

su lat. Copilria este marcat de rzboiul peloponesiac i luptele civile ntre democrai i

aristocrai. La 20 de ani devine discipol al lui Socrate i a rmas alturi de el vreme de 8

ani, pn la moartea acestuia. nclinaiile poetice, talentul n domeniul teatrului le-a

nnbuit i s-a dedicat total filosofiei. La moartea lui Socrate (399 .e.n.) nu a putut fi de

fa, fiind bolnav. Condamnarea nedreapt a maestrului l-a ndemnat s-l reabiliteze

(Apologia lui Socrate) dialogurile de tineree poart marca puternic a filosofiei socratice.

Refugiat o vreme la Megara, se bucur de prezena lui Euclid, alt discipol al lui Socrate.

Realizeaz mai multe cltorii: Egipt se familiarizeaz cu matematica; Cirene intr n

legtur cu matematicanul Teodor; n coloniile din Italia de Sud face cunotin cu

pitagoreicii; n Sicilia, la Siracuza invitat de tiranul Dionysios cel Btrn. O tradiie

ndoielnic spune c Dyonisios cel Btrn l-a vndut pe Platon ca sclav n Egina deoarece

i considera suprtoare prezena, dar prietenii l-au cumprat i eliberat din sclavie. Acest

fapt ar putea explica hotrrea lui Platon de a se retrage din politic i de a deschide o

coal filosofic la Atena, lng gimnaziul nchinat lui Heros Akademos, de unde inumele Academia. Organizarea colii era asemntoare societilor pitagoreice, cu o

ierarhie bine structurat. coala va funciona aproape 1000 de ani; unul dintre obiectivele

cele mai importante fiind acela de a contribui la pregtirea politic a oamenilor politici.

Academia lui Platon este nchis n 529 e.n. la ordinul mpratului Iustinian. Dup ce

mplinise deja 60 de ani, Platon a mai efectuat dou cltorii la Siracuza, n sperana de a-

l influena pe Dionysios cel Tnrpentru proiectele sale de reform politic i filosofic.

Din pcate proiectul eueaz definitiv. S-a stins din via cum spune Cicerocu condeiul

n mn1.

Impulsul fundamental al filosofiei lui Platon insumeaza experienta sa sociala, inca de pe

vremea cand era mic copil. El percepea orice schimbare sociala drept o corupere,

degenerare sau decadere.

1. Notite biografice despre viata lui Platon http://wikipedia.org./

http://ro.wikipedia.org/wiki/Atenahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Egina&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Codros&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Solon&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_peloponesiac&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Socratehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Megarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Euclidhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Egipthttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cirene&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Siciliahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Siracuza&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Siracuza&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dionysios_cel_B%C4%83tr%C3%A2n&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iustinianhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dionysios_cel_T%C3%A2n%C4%83r&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cicerohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cicerohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Atenahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Egina&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Codros&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Solon&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_peloponesiac&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Socratehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Megarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Euclidhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Egipthttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cirene&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Siciliahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Siracuza&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dionysios_cel_B%C4%83tr%C3%A2n&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iustinianhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dionysios_cel_T%C3%A2n%C4%83r&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cicero

7/28/2019 Dreptatea La Platon Asa Cum Apare Ea in Republica

2/5

Platon era de parere ca legea destinului istoric, legea degenerarii, putea fi rupta prin

vointa morala a omului, secondata de puterea acestuia de ratiune.

Una din ideile fundamentale ale lui Platon era aceea ca oricarui lucru obisnuit care nu

este intr-un stadiu de decadere, ii corespunde un lucru perfect, care nu decade. Aceasta

coceptie este perfecta si neschimbatoare, si este de obicei numita teoria formelor si

ideilor, teorie care mai apoi avea sa devina ideea centrala a filosofiei lui Platon.

Mergand pe ideea ca Platon credea in faptul ca oamenii pot schimba cursul destinului

prin vointa lor morala, noi il putem considera pe Platon un adevarat inginer social

(arhitect social). El nu este preocupat de tendintele istorice ale omului. El este de parere

ca omul e stapanul propriului sau destin si in concordanta cu dorintele si telurile noastre,

noi am putea modela istoria dupa bunul nostrum plac, astfel practic rescriind-o. Inginerul

social percepe baza stiintifica a politicii ca si pe o tehnologie sociala, in opozitie cuistoricii care o inteleg ca si o stiinta cu tendinte istorice invariabile.

Platon crede in existenta statului sau model. Dupa el, acesta s-ar afla deja in Epoca de

Aur ce a existat la inceputul istoriei. Primul stat este privit ca si primul stramos, cel ale

carui gene sunt pure, nealterate de secole de adaptari la mediu.

Asadar, pana si statul ideal al lui Platon se bazeaza pe fapte istorice. Iar pe masura ce

avansam in timp, acest stat ideal se degenereaza, este supus unui proces de adaptare,

intocmai cum se sustine in teoria formelor si ideilor.In Republica, Platon exemplifica cu exemplul patului. Si anume ca doar primul creat

este cel essential, restul fiind doar imitatii. Acest lucru demonstreaza ca teoria formelor

si ideilor nu numai ca furnizeaza o origine pentru toate lucrurile din punct de vedere al

coordonatelor temporale si spatiale, dar si cu o exemplificare intre similitudinile din

lucrurile sensibile de acelasi tip.

Prima forma in care statul ideal degenereaza, timocratia, in care nobilii detin puterea, se

crede, a fi din toate aspectele, similara cu insusi statul ideal. Principala diferenta dintre

statul ideal si timocratie este aceea ca cea din urma contine totusi un element de

instabilitate. Clasa unita patriarhala ce domnea o data, s-a dezbinat, dezbinare ce a dus la

urmatorul pas, anume oligarhia.. Tranzitia catre oligarhie este completa, atunci cand

acestia elaboreaza o lege prin care limiteaza accesul celor mai putin instariti la functiile

publice in stat. Trecerea la democratie este marcata de razboaie civile, in care societatea,

7/28/2019 Dreptatea La Platon Asa Cum Apare Ea in Republica

3/5

intocmai ca un corp bolnavicios, se lupta cu sine. Democratia se naste atunci cand cei

saraci castiga. Descrierea lui Platon despre democratie este o parodiere a vietii politice

din Atena. Acesta defineste omul democratic drept un cameleon al societatii.

Descrierea lui Platon a statului perfect sau ideal este adesea considerata drept programul

utopic al unu progresivist. Aici putem face referire si la Republica. Una din probleme

esentiale pe care unul si-o pune cand citeste Platon, este cum reuseste acesta sa rezolve

problema razboaielor civile, a divergentelor intre clasele sociale? Daca intr-adevar ar fi

fost un progresivist, atunci ar fi sustinut ideea unei societati fara diferente majore la

nivelul claselor sociale. Dar el nu avea de gand sa construiasca un stat ce avea sa vina, ci

mai degraba un stat ce a existat, anume parintele Spartei, ce cu siguranta nu era o

societatate nestratificata. Era una de tip sclavagist. Aici intervine Platon cu urmatoarea

idee. Decat sa abolim clasele, mai bine am oferi clasei ce conduce, o superioritate care nupoate fi egalata.

Iata ce sustinea programul politic al lui Platon: impartirea societatii pe clase, identificarea

viitorului cetatii cu cel al clasei ce era la putere. De asemenea aceeasi oameni de la putere

beneficiau de instruire militara, dreptul de a purta arme si de a primi educatie de orice fel.

Alt lucru destul de straniu, si pe care eu l-as critica aspru, ar fi cenzurarea tuturor

activitatilor intelectuale a puterii si tinderea spre o uniformizare a gandirii acestora. Toate

inovatiile aduse in domeniile educatiei, religiei si legislatiei trebuiau stopate cu orice pret.Statul in conceptia lui Platon trebuia sa fie auto-suficient. Trebuia sa tinteasca la o

autocratie economica pentru a nu fi dependent de alti agenti, lucru ce ar fi diminuat

puterea celor ce guvernau.

Avad in vedere cele sus mentionate cred ca putem spune cu usurinta ca programul lui

Platon poate fi descris drept unul totalitar.

Daca Platon ar fi inteles prin dreptate ceea ce percepem noi astazi, atunci ideea ca

programul sau era unu de natura totalitarista nu ar mai sta in picioare. Dar Platon ce

intelegea de fapt prin drept, dreptate ? In Republica el face referire la acesti termeni

ca insemnand ceva in interesul statului. Pe scurt si in concordanta cu Republica,

dreptatea, un act just ar insemna ca fiecare sa isi urmeze traseul si meseria in viata.

Clasele sociale sa nu se amestece. Un act injust, o nedreptate ar fi tocmai aceasta

incercare de a se trece dintr-o clasa in alta.

7/28/2019 Dreptatea La Platon Asa Cum Apare Ea in Republica

4/5

Platon era de parere ca nu se putea ajunge vreodata la un stat drept, just, vorbind din

punct de vedere politic si legislativ, atata timp cat cetatenii statului in cauza nu vor putea

sa perceapa pe deplin ceea ce inseamna cu adevarat notiunile de dreptate si viata corecta,

sub forma unor concepte

O definitie interesanta a conceptului de dreptate ne este data de catre Thrasymachus. El

defineste dreptatea ca si fiind ceea ce este in interesul celor puternici. Liderii isi vor

face tot timpul legile dupa bunul lor plac, iar justitia este guvernata de legi.

Thrasymachus mai spune ca oricine respecta legile chiar si atunci cand este destul de

puternic incat sa le incalce, fara a suferi repercursiuni, este un neghiob. La sugestia lui

Socrate, care sugereaza faptul ca liderii ar putea emite legi ce nu le-ar servi interesul,

astfel gresind, Thrasymachus ii raspunde ca a gresi este o slabiciune, iar conducatorii nu

au slabiciuni.Trebuie sa ne punem intrebarea daca poate sa existe o societate formata din indivizi

nedrepti. Ei bine, nu se poate. Pentru ca tocmai aceasta coruptie ce il caracterizeaza pe

individ il face sa nu aiba incredere il aproapele sau. Astfel, necooperand, societatea

formata din indivizi nedrepti nu poate functiona.

In Republica, Socrate este provocat sa defineasca dreptatea, ceea ce este just, si sa

demonstreze, mai departe, ca omul care este just, este un om fericit. Socrate face o

paralela intre individ si stat. Acesta le clasifica pe ambele drept niste toturi organice(intreguri organice) si Platon este de parere ca ambele exprima virtutile clasice. Statul,

fiind mai mare, ne va exemplifica virtutile la o scara mai ampla; asadar ne va fi mult mai

usor sa vedem ceea ce este drept, just, in cazul statului. Plato revine apoi, dupa ce a

clarificat ceea ce este dreptatea in stat, justitia, si isi termina analogia, definind dreptatea

in cazul individului.

Conform si lui Aristotel unii oameni se nasc inegali; este de datoria judecatorului sa

restabileasca egalitatea.

Republica este si probabil va ramane in continuare cea mai elaborata monografie asupra

termenului de justitie cu tot ceea ce implica el.

7/28/2019 Dreptatea La Platon Asa Cum Apare Ea in Republica

5/5

Bibliografie

1. Platon Republica, vol Opere, Editura Stiintifica si Enciclopedica

2. Popper Karl The Open Society And Its Enemies, Complete: Volumes I and II,

Fifth edition(revised) 1966

3. http://wikipedia.com/

http://wikipedia.com/http://wikipedia.com/