Introducere in dreptul Uniunii Europene

1. Cetatenia unionala

2. Cetatenia unionala si cetatenia nationala

3. Statutul cetateanului unional

1. Cetatenia unionala

Cetatenia reprezinta un concept complex si multidimensional ce consta in elemente

juridice, sociale si politice, care confera cetatenilor anumite drepturi si obligatii, un sens

al identitatii si interactiunii sociale, dar si expresia apartenentei la o comunitate política.

In sens juridic, cetatenia consta in ansamblul drepturilor si responsabilitatilor

conferite de stat cetatenilor sai si reprezinta- in acelasi timp- statutul legal al cetatenilor

ca subiecti ai dreptului. Acest statut se bazeaza pe reciprocitate si apare sub forma unui

contract civic in cadrul caruia- pe de o parte- statul acorda, recunoaste si garanteaza

drepturi si responsabilitati care decurg din statultul de cetatean. Ca raspuns, acesti

cetateni trebuie sa fie loiali ordinii civice pe care trebuie sa o apere si sa o promoveze.

In ceea ce priveste cetatenia unionala, aceasta a fost definita pentru prima data in

art. 17 din Tratatul de la Maastricht, conform caruia este cetatean al U.E. orice

persoana avand cetatenia unuia dintre statele membre.

2. Cetatenia unionala si cetatenia nationala

Literatura de specialitate, analizand legatura dintre cele 2 concepte, retine

urmatoarele:

a. Cetatenia europeana este distincta de cea nationala pe care o completeaza si un

o inlocuieste a.i. putem spune cao rice cetatean al unui stat membru U.E. are si

cetatenie unionala ( dispune de dubla cetatenie )

b. Cetatenia unionala un suprima nuciunul dintre drepturile conferite de cetatenia

nationala ci confera drepturi suplimentare care se exercita fie la nivelul U.E., in

raport cu institutiile unionale ( es.: dreptul de a fi ales in Parlamentul European)

fie la nivelul statelor membre ( ex: dreptul de a alege si a fi ales in alegerile locale

in statul gazda )

¡!! Stat de origine

¡!! Stat gazda

3. Statutul cetateanului unional

Cetatenia unionala este un corolar al nationalitatii cetateanului unui stat membru.

Conform Tratatului de la Maastricht, este cetatean al U.E. orice persoana avand

cetatenia unui stat membru. Resulta ca dobandirea calitatii de cetatean al U.E. depende

in mod esential de detinerea calitatii de cetatean al unui stat membru.

Calitatea de cetatean unional confera drepturi aferente acestuia si anume:

A. Dreptul de libera circulatie si dreptul de sedere, recunoscute oricarui cetatean al

U.E. aflat pe teritoriul unui stat membru ( directiva cadru 2004/ 38/ ce, privind

libera circulatie si dreptul de sedere recunoscut resortisantilor statelor membre si

membrilor de familia ai acestora ).

Aceasta directiva reglementeaza 3 modalitati de sedere:

i. O sedere de cel mult 3 luni fara nici o alta conditie sau formalitate in afara de

cerintele de a detine carte de identitate valabila sau pasaport valabil

ii. O sedere ce depaseste 3 luni- sunt solicitate conditii si calitati speciale

iii. O sedere permanente- conditie obligatorie- sedere legala si neintrerupta de

cel putin 5 ani

B. Dreptul de a alege si a fi ales la nivelul Parlamentului European ( D 93/ 109/ CE,

privind exercitiul dreptului de a alege si a fi ales pentru Parlamentul Europei ).

Conform art. 4, al.1 din D93/ 109/ CE , alegatorul unional isi exercita dreptul de a

alege fie in statul de origine, fie in statul gazda. Nicio persoana un poate vota mai mult

de o data in timpul acelorasi alegeri. Deasemenea, nicio persoana un poate fi cadidat in

mai mult de un stat membru in timpul acelorasi alegeri. In ceea ce priveste dreptul de a

alege, statul gazda poate impune alegatorilor unionali urmatoarele:

- Sa prezinte un document de identitate valabil

- Sa precizeze printr-o declaratie ca un este decazut din dreptul de a alege in

statul de origine

- Sa mentioneze cetatenia si adresa pe teritoriul electoral al statului de resedinta

( statul gazda )

- Sa dea o declaratie scrisa in care sa mentioneze in ce circumscriptie din statul

de origine a fost inscris ultima data pe lista electorala si sa declare ca nu isi va

exercita dreptul de a alege decat in statul gazda.

C. Dreptul de a alege si a fi ales in alegerile municipale sau locale ale statului gazda

membru, in aceleasi conditii ca si cetatenii statului respectiv ( D94/ 80/ CE, de

stabilire a normelor de exercitatre a dreptului de a alege si a fi ales pentru

alegerile locale )

Dreptul de a vota pentru alegerile municipale este recunoscut cetatenilor unionali

chiar daca un au cetatenia statului gazda. Cu toate acestea, statul gazda are

posibilitatea de a stabili anumite conditii cu privire la durata sederii pe teritoriul statului

respectiv, unde au loc alegerile. In concret, pentru a putea lege, durata mandatului

trebuie sa fie egala cu durata sederii votantului iar pentru a fi ales, se cere o sedere

dubla in raport cu durata mandatului ( ex: in Franta se solicita o rezidenta de 6 ani pt a

alege si de 12 ani pentru a putea fi ales; in Luxemburg se cer 5 ani pt a alege si 10 pt a

fi ales ).

D. Dreptul de adresa plangeri P.E.

In cadrul P.E. functioneaza Comisia de petitii, care are ca atributii examinarea

admisibilitatii cat si examinarea pe fond a petitiei. Sunt admisibile petitiile care parvin

unui deputat, Comisiei, cat si cele adresate P.E., cu conditia ca acestea sa fie redactate

in forma scrisa, in una din limbile oficiale ale U.E., semnata de petitionar, cu indicarea

datelor de identificare ale acestuia.

Dreptul de petitionare un este un atribut exclusiv al cetatenilor Uniunii. Astfel,

calitatea de aprezenta petitii este recunoscuta oricarui cetatean al U.E., cat si oricarei

P.F. sau P.J. cu resedinta sau sediul intr.- un stat membru al U.E.

In ceea ce priveste subiectul petitiei, trebuie sa priveasca in mod direct pe petitionar

si sa faca parte din domeniul de activitate al U.E.

Comisia pentru petitii poate proceda la audieri si anchete ori le poate trimite, spre

avizare, informare, altor comisii din Parlament.

Comisia poate adopta urmatoarele pozitii:

Sa declare cererea inadmisibila si- ca urmare – ea sa fie clasata prin decizie

motivata ce va fi comunicata petitionarului.

Isi declina competenta de solutionare in favoarea Mediatorului European

Sa declare cererea admisibila, trecand la examinarea pe fond. Comisia se va

pronunta printr- un raport, fiind obligata sa instiinteze semestrial si P.E.

E. Dreptul de a apela la Mediatorul European pentru examinarea cazurilor de

administrare defectuoasa din partea institutiilor si organismelor nationale.

In concret, se pot adresadres acugeri mediatorului european aceleasi persoane care

pot formula petitii P.E. plangerea poate fi adresata fie direct Mediatorului European, fie

prin intermediul unui membru al P.E..

In ceea ce priveste competenta ratione- materiae, aria sa de interventie este limitata

in comparatie cu cea a P.E., in sensul ca Mediatorul european este competent sa se

pronunte asupra plangerilor ce privesc cazurile de administrare defectuoasa in

activitatea institutiilor si organismelor unionale ( Mediatorul European un poate sa

intervina intr.- o causa care este deja dedusa unei judecati la nivel jurisdictional ).

Plangerea se introduce in termen de doi ani de la data la care petentul a luat la

cunostinta de faptele incriminate, dar numai dupa ce- in prealabil – au fost epuizate

caile administrative necontencioase.

In cazul in care plangerea se considera admisibila, in sensul existentei unei

administrari defectuoase, Mediatorul european poate solicita informatii suplimentare

institutiilor in causa, statelo membre implicate si poate coopera inclusiv cu mediatorii

nationali.

Pentru fiecare situatie in parte, Mediatorul European formuleaza un proiect de

recomandare, institutia implicata fiind aoligata sa raspunda in termen de 3 luni prin aviz

citcumstantial. In raport de acest document, Mediatorul European stabileste raportul

final, cu eventualele recomandari, pe care il trimite institutiilor vizate si petitionarului.