Coninut:

1. Introducere;2. Caracteristica dreptului cutumiar african;3. Aplicarea legislaiilor noi de ctre colonizatori;4. Legislaia contemporan.1. Introducere

Africa a stbtut etape deosebite de cele ale Europei n privina structurilor sociale, a organizrii statelor sau a administriei tribale i, n plus, ea a cunoscut dominaia colonial. Toate acestea au imprimat dreptului din statele africane trsturi specifice, care nu sunt identice pentru fiecare stat: de aceea nu se poate vorbi de un drept african, ci de drept din staele africane. Din cele 54 de state africane, numai dou nu au fost sub protecie strin Etiopia si Liberia. Astfel, influenele metropolelor se regsesc pretutindeni, fr a fi distrus, n ntregime, dreptul statelor africane.

Istoric, aproape intreaga Africa a fost alcatuita din colonii portugheze, spaniole, olandeze, franceze si engleze. Dominatia coloniala s-a manifestat diferit, englezii au instituit un protectorat descentralizat- s-au pastrat structurile politice locale, sub forma regatelor sau a altor capetenii, obiceiul local si organismele de pronuntare a dreptului-adunarile populare. Populatia putea opta pentru common law in anumite

domenii sau cind legea prevedea acest fapt.

Economia statelor africane era mai mult o economie agrara, unde nici valoarea muncii salariate nu era recuoscuta. Isi fac aparitia odata cu protectoratul colonial noi domenii sociale, ce nu puteau fi reglementate de cutume: era impus dreptul comercial, al muncii, era necesara reglementarea relatiile bastinasilor cu imigrantii.

Francezii, olandezii, portughezii, belgienii si spaniolii au introdus o administratie centralizata-dreptul metropolei in acelasi timp desfiintind institutiile politice locale si cutumele locale.

Ce tine de stapinirile romanice, au lasat si ele o amprenta in dezvoltarea statelor africane si anume in domeniul relatiilor de familie, succesiune, domeniul funciar. Dreptul romano-germanic s-a raspindit in cele 54 de sate in masura aproape egala cu common law.2. Caracteristica dreptului cutumiar african Dreptul cutumiar gasit de puterile coloniale care au colonizat Africa a fost calificat ca un drept taranesc, regulile de drept fiind marcate puternic de caracterul agrar alcivilizatiei africane. Seful de trib era administrator al puterii colective si solutiona conflictele dintre membrii grupului. Societatea tribala existenta, aflata adesea inca in faza anterioara sclavagismului, presupunea un mod de viata comun, caracterul colectivist, comunitar al dreptului, inexistenta totala a conceptului de autonomie de vointa. Dreptul cutumiar este profund religios, dominat de religia tribala, cu ritualurile ei agrare, in care pamantul este proprietatea divinitatii, care l-a incredintat stramosilor, iar acestia la randul lor generatiei de astazi care nu dispune astfel de un drept de proprietate, ci de o simpla detentiune. O alta caracteristica a dreptului african o reprezinta oralitatea, nu numai in cazul cutumelor ci si in cazul edictelor sefului comunitatii, ori cele ale unor societati secrete, ale claselor devarsta, ale asociatiilor comerciale sau ale cooperatiilor mestesugaresti care, uneori, legiferau in temeiul unui fel de delegatie pe care o primeau de la rege sau de la sef.

O alta greutate este faptul ca obiceiurile nu erau scrise, au existat incercari nereusite de a edita o sistematizare a obiceiurilor ex. Codes et lois care nu a stabilit ordini juridice ci doar citeva reguli de export.

Trasatura generala a obiceiului din statele africane este data de rolul social distinct ce i se acorda, comparativ cu scopul legii europene. Pe cind europenii folosesc tehnica juridica pentru a aplana conflictele sociale, dar si pentru a dirija mersul economic si social, africanii folosesc tehnica judiciara pentru a reface ordinea sociala si a mentine coeziunea ei, judecatorii africani sunt mai putin interesati in sanctiunea celui care a incalcat regulile stabilite, ei urmarind in principal repararea prejudiciului social.

Obiceiul din Africa este variabil de la stat la stat, de la regiune la regiune, chiar de la comuna la comuna. Sistemele familiale de tip patriarhal sau matriarhal prezinta diferite forme specifice potrivit unor obiceiuri locale la toate acestea se adauga influenta religiilor traditionale.

Cu toata variabilitatea lui, obiceiul african se identifica prin unitatea pronuntarii dreptului. Judecatorii africani nu apar decit in plan secundar si numai in cazul daca nu s-a putut rezolva conflictul pe planul comunitatii locale, care pot fi in raport de gravitate, fie familia africana sau in comunitatea sateasca sau tribala. De aici rezulta o trasatura a obiceiului african- intre regulile de convietuire si regulile care privesc grave conflicte de interese este greu de a stabili o granita.

Judecatorii nu au criterii precise de solutionare a litigiilor, competenta lor in raport cu alte organe de pronuntare a dreptului nu e sabilita fix insa e de remarcat faptul ca puterea judecatorului consta din autoritatea sa morala si nu din forta de constringere. In acelasi timp judecatorul poate crea norme, caci el nu trebuie sa se raporteze la ceva existent ci doar spre binele obstii.

Separatia intre drept public si drept privat nu exista. La acest drept cutumiar de o mare diversitate, dar incomplet, s-au adaugat - formand relatii de dominatie, dar si de coexistenta - un drept al puterii coloniale locale format din legislatia edictata de guvernatori, dreptul metropolei, care a devenit aplicabil in colonii. Astfel, teritoriile africane au devenit supuse sistemului de common-law ori dreptului francez, italian, spaniol, portughez, belgian sau german.

3. Aplicarea legislaiilor noi de ctre colonizatori Sistemulcolonial s-a bazat din punct de vedere al dreptului , n principal ,pe doutipuri de exercitare aputerii metropolei : statele romanice au urmat principiul asimilrii juridice a populaiilor indigene i , pe aceastbaz, spuneaudoctrinarii, indeplinirea unei misuni civilizatorie.Portugalia ,Spania , Belgia , Olanda au transformatteritoriile coloniile n provincii ale statelor lor , n care auintrodus o noustructuradministartiv, vechii regi sau cpetenii au fost nlturai sau subordonai ,deci putereapolitica fost , practic , desfiinatsau transformat.Pe aceastbazele au introdusdreptul administrativ , financiar , sntatea , poliia , etc potrivit dreptului metropolei , s-au instituitforme moderne de exercitarea puterii- parlamente locale . Codurile civile au fost adaptate situaiilor locale : Spania i Portugalia , au introdusn zonalor coduri speciale, desigur dupforma i coninutul metropolei , adaptat la realitile din provinciile africane (colonii ).

n zona francezdrepturile aborigenilor au fost pstrate sub forma opiunii , drept asiguratindividual locuitorilor de a alege ntre dreptul francez i statutul personal , reglementat de obicei.Leopold al II-lea , regele Belgiei , cnd Congo a devenit colonieproprietate regal, a garantat locuitorilor dreptul de a folosi obiceuirile locale .n sistemul francez opiunea era implicitsau explicit.Obinerea ceteniei metropolei implica , de drept , supunerea la legea metropolei .Instanele franceze au interpretatextensiv acestdrept : daco persoanopta pentru cstoria civil, se supuneaimplicit regulilor franceze privind divorul , succesiunea , puterea printeasc, etc.Belgia nmna congolezilor optani dovezi de,,statut civic sau ,,carte de merit civic , care le asigura unele drepturi politice. Persoanele care au renunat la statutullor se supuneau dreptuluimetropoleidin considerente de a demonstra csunt moderni. Dar i cei care pstrau vechile obiceiuri au trebuit sadopte legeametropolei ,deoarece , cum vomvedea , obiceiulnunumai n Africa ci n toate societile agrar-primitive reglemeteaznumai relaii de familie , succesiuni iregulidefolosireapmntului .Formele de relaiinoiaprute - de comer, relaiile de munc, relaiile ntre localnici i strini nuaveau acoperire n dreptul obinuelnic .n aceste cazuri dreptul europeantrebuia aplicat, el deveninddrept comun n Africa -dobndind rolulde areglementanu numai situaii noi i de a mbracrelaiile vechi n forme moderne . Organele de pronunare a dreptului - judectorii tribali- audisprut odatcu nouaorganizare statal, prile urmnd a se adresa noilor judectori , n faa crora se putea invocaobiceiul local , dar acetiaorinu-lcunoteau ndeajuns ori nu-l aplicau sub motivarea nclcrii ,,ordinii publice coloniale . La acele i rezultate s-a ajuns , pe alte ci ns, n zonele de dominaie englez. Colonizatorii englezi au pstratadministraia local chiarstructurileincipienteasigurnddoar supravegerea lor , unfel de protectorat privat sprijinit de stat , aplicnd principiul second rules. Adminitraia colonial englezera privat, eaera subsupravegherearegelui, careacorda Patente unor companii particulare obligate splteascnu numai taxele de obinere a aprobrii , dar i impozite i taxe .Maitrziuse nfiineazun Consiliu privat al regelui Angliei , care se ocupa cu supravegherea companiilor, suveranul trimite un reprezentant alsu guvernatorul, care conducea administraiacolonieimpreun cu un consiliu local, ales sau numit. Cum am vzut n consiliul privat funcionaJudicial Comitte of the Privy Council care supraveghea corecta aplicare alegii n colonii ,raportatla justice , equity and gud conscience.

n aceste condiii dreptul englez s putea impune doar prin iniiative private localnicii optau benevol la dreptul englez fie cnd supuneau litigiul instnelor engleze, care aplicau commonlaw, fie cnd fceau apel la deciziile justiiei locale la acel judicial Comitte, care funciona in Anglia.

Numai trziu statul englez a recomandat oficial legislaia i practica sa unor colonii , cum o svedem.

4.Legislaia contemporan

Dupa al doilea razboi mondial, statele din Africa au devenit independente, si s-au asociat in forme moderne de cooperare, ex. Piata Comuna Africana. Majoritatea statelor africane au pastrat legaturi cu fostele metropole fie prin Commonwealth-relatii care se raporta la Anglia, fie prin Comunitatea Franceza de Natiuni, care cuprinde legatura fostelor colonii franceze cu Franta.

Populatia africana a primit colonizarea ca un fapt necesar, nici un partit nu a propus ruperea legaturilor cu toate influentele straine si revenirea la modul anterior de viata.

Statele africane au adoptat structuri moderne de organizare politica, astfel, seful de trib sau regele, nu mai poseda si functia judecatoreasca. Desi au ramas tribunalele, judecatorii sunt functionari separati de politicieni, alesi dintre nationali care sunt scoliti in Anglia sau Franta, posedind cunostinte vaste de drept european si imbina o conceptie diferita de spiritul arhaic, cuprins in obiceiurile stravechi.

Obiceiul local a devenit unul nou, raminind doar referinte cu privire la obiceiurile vechi.

Africa de Sud este un sistem legal mixt format prin imbinarea unui numr de tradiii juridice distincte : un sistem de drept civil motenit de la germani, un sistem de drept comun motenit de la britanici , i un sistem de drept cutumiar motenit de la stramosii Africani. Aceste tradiii au avut o interaciune complex , cu influenta engleza cel mai evident n aspectele procedurale ale sistemului i metodele de judecata, i influena romano-germanic influenteaza cel mai vizibil dreptul in materia de drept privat. Africa de Sud urmeaz legislaia englez n procedur , att penala i civila , dreptul societilor comerciale , dreptul constituional. Chiar dac astzi nu mai exist, puterea colonial a lsat urme nsemnate n structura juridic a noilor state. Este o tem de cutri monografice pentru a estima n ce msur common law+ul i, respectiv legislaiile europene continentale reuesc s convieuiasc cu drepturile locale, n care naionalismul i, mai presus de toate, integralismul religios cunosc azi o nou dimensiune. Bibliografie: 1. Drept privat comparat, Victor Dan Zlatescu, Editura Oscar Print, Bucureti, 1997.

2. Mari sisteme juridice, Mario G. Losano, Editura All Beck, Bucuresti 20053. Allot A. African Law// An Introduction to Legal Systems. L., 1968.Ministerul Educatiei al R.M

Universitatea de stat

Facultatea de drept

Referat

Disciplina: Drept comparat si mari sisteme contemporane

Tema: Dreptul cutumiar African si legislatia contemporana A realizat: Corobca Cezara

Profesor:Iurie Malanciuc