Drept Comercial, An III, Smaranda Angheni

8/11/2019 Drept Comercial, An III, Smaranda Angheni

1/11

04.10.2013

Drept comercial

-legea 30/1990 a societatiilor comerciale

*Primele seminarii se vor da niste teste grila din institutiile basic:

-persoana uridica!

-persoana "i#ica!

-reorgani#are$ di#olvare p..!

-patrimoniul$ patrimoniul de a"ectatiune!

%ateria:

-prima parte este destinata pro"esionistilor comercianti!

-a doua parte: particularitatiile obligatiilor pro"esionistiilor comercianti$ contractele speci"ice

acestora$ cateva aspecte despre titlurile de credit.

*speta raspundere contractuala la e&amen

'emestrul ( este dedicat actorilor de pe scena activitatii de comert.

)(bliogra"ie:

-lucrarea: Drept comercial.Pro"esionistii comerciali$ c bec+ 2013. 'maranda ,ngeni

-legea 2/1990 privind egistrul omertului

&amen:

-spete: mai multe spete

11.10.2013

odul comercial a "ost reactivat in 1990 dar in pre#ent este abrogat odata cu intrarea in vigoare a

oului od civil.

Dreptul comercial in perioada separatiunii/dualitatii dreptului privat era o ramura de drept privat

"ormata dintr-o totalitate de norme uridice care reglementau materia comerciala.

Potrivit lui esare ivante in Principiile in drept comercial$192$ materia comerciala era

"ormata/repre#entata pe de-o parte de "aptele5actele6 de comert iar pe de alta parte materia

comerciala repre#enta totalitatea persoanelor care savarseau "aptele de comert sau inceiau acte

uridice de comert$ in principal comerciantii.

Doctrina preluand aceasta de"initie a de#voltat particularitatiile Dreptului comercial$ a "ormulat o

de"initie e&austiva apropiata de cea a Dreptului civil.

Potrivit doctrinei Dreptul comercial era de"init ca acea ramura de drept privat "ormata dintr-o

totalitate de norme uridice care reglementea#a relatii sociale patrimoniale cu caracter comercial$

relatii nepatrimoniale sau personal-nepatrimoniale care uneori se trans"orma in relatii

patrimoniale$ relatii care se "ormea#a/nasc intre persoane "i#ice sau uridice! care au in principalcalitatea de comerciant$ persoane care se a"la pe po#itie de egalitate uridica.


2/11

ormele de Drept comercial se regaseau in Dreptul romanesc$ in odul comercial adoptat in 17

si abrogat in 2009$ ciar daca o perioada de timp acest cod nu s-a aplicat$ in perioada comunista

"iind ca#ut in deusetudine! dar si in legile speciale 58egea cambiei si ) /1931$ 8egea

9/19316.

,ceste norme reglementau relatii sociale patrimoniale care au valoare economica/pecuniara cu

caracter comercial.

Principalele dispo#itii care reglementau comercialitatea erau in odul comercial$ art.3$4$$ si art.

od comercial. (n odul comercial roman comercialitatea era de"inita in principal criteriului

obiectiv! in art. 3 od comercial legiutorul prevedea 20 de "apte uridice pe care le considera de

comert.

ele 20 de grupte erau grupate in 3 categorii:

-operatiuni de intermediere iin scimbul de mar"uri sau alte valori.

-activitatiile de intermediere privind munca organi#ata sub "orma unei intreprinderi 5e&

intreprinderi de "urnituri$ de spectacole publice$ de comisioane$ o"icii de a"aceri$ intreprinderi de

transporturi$ e&peditii maritime6$ intreprinderea putand "i individuala 5persoana "i#ica6 sau

intreprinderi societare 5societatiile comerciale6.

-"apte cone&e$ au&iliare cu primele 2 categorii care sunt cali"icate de comert potrivit principiului

accesoriu se;uitur principalem5ipoteca care insoteste un contract de credit bancar este un act

uridic au&iliar$ accesoriu6

8egiuitorul a imbratisat si teoria subiectiva 5legata de persoana6$ "aptele de comert erau cali"icate

si in "unctie de criteriul subiectiv.


3/11

Dreptul comercial reglementea#a si relatii nepatrimoniale 5e&: dreptul de a "i ales6.

(n comercial atingerea adusa reputatiei da dreptul la actiuni patrimoniale ciar daca in civil este un

drept personal nepatrimonial.le se trans"orma in drept patrimonial.

(n comercial drepturile personale nepatrimoniale se trans"orma deseori in drepturi patrimoniale.

,ceste drepturi au deseori consecinte patrimoniale.

Potrivit art. 7 od comercial5abrogat6 comerciantii erau de"initi ca "iind aceia care savarsesc "apte

de comert in mod obisnuit cu titlu de pro"esie si societatiile comerciale. Din aceasta de"initie

re#ulta clar ca o persoana "i#ica si o societate comerciala este considerata comerciant daca

savarseste "apte de comert$ "apte preva#ute de legiuitor in art. 3 od comercial! acest "apte trebuie

savarsite in mod continuu cu titlul de pro"esie$ o activitate organi#ata. ,ceasta activitate organi#ata

este "oarte bine con"igurata in ca#ul societatiilor comerciale. 'tatut$ u.a.t. nu erau considerate

comercianti. u toate acestea statul$ u.a.t. poate inceia acte de comert5e& asocierea in

participatiune6.

Potrivit legii 2/1990 privind egistrul omertului sunt comercianti toti cei care sunt inregistratii

in eg. omertului. u toate aceste societati sunt comercianti 5e&:regiile autonome$ ele

e&ploatea#a bunuri din regimul public6.58egea 2/1990$ art. 1$ pt prima propo#itie6.

(n pre#ent$ din momentul intrarii in vigoare a oului od civil$ Dreptul comercial nu mai e&ista ca

ramura distincta a dreptului privat deoarece legiuitorul a abandonat teoria dualista inlocuindu-o cu

cea monista. Potrivit teoriei moniste maoritatea covarsitoare a normelor uridice care

reglementea#a relatiile sociale cu caracter privat$ se regasesc in odul civil. Prin intrarea invigoare a a "ost abrogat odul comercial care repre#enta suportul stinti"ic legal$ argumentul

puternic.

Dreptul comercial e&ista in continuare ca materie de studiu deoarece maoritatea pro"esionistilor

sunt in continuare acele persoane "i#ice si uridice care des"asoara activitate de comert$ persoane

care din ratiuni de ordin didactic ii denumim in continuare comercianti. Dincolo de aceste ratiuni

e&ista realitatea economica care demonstrea#a "aptul ca societatiile comerciale$ persoanele "i#ice

autori#ate si celelalte entitati uridice sau numai economice sunt principalii actori in activitatiile de

productie$ comert$ prestare de servicii.

Prin abrogarea odului comercial nu inseamna ca aceste persoane nu au un statut special.(n art. 3

od civil legiutorul prevede dispo#itiile pre#entului cod se aplica si raporturilor dintre

pro"esionisti precum si dintre acestia si celelalte subiecte de drept. Principalul i#vor de drept care

se aplica si raporturilor intre pro"esionisti este odul civil.

Potrivit alin.2 art. 3 od civil sunt considerati pro"esionisti toti cei care e&plotea#a o

intreprindere.(ntreprinderea nu este de"inita in odul civil ci in .=. 44/200$ aici se de"ineste atat

intreprinderea cat si activitatea economica in genere.

Desi legiuitorul in art.3 od civil prevede aplicarea dispo#itiilor pro"esionistiilor! totusi ceea cedi"erentia#a di"eritele categorii de pro"esionisti "ormea#a statutul$ conceptul de statut uridic al


4/11

acestora$ statut reglementat prin legi speciale. (n privinta pro"esionstilor care e&ercita pro"esii

liberale$ e&: avocat$ notar$ auditor "inanciar$ etc.$ este amenaat prin legislatia speciala.

(n privinta pro"esionistilor care nu e&ercita pro"esii liberale $ e&: P>,$ intreprinderea individuala$

intreprinderea "amiliala$ statutul uridic este stabilit prin ,$ etc?

-stabileste "ormele in care se des"asoara activitatiile eonomice reglementate de actul normativ

respectiv: P>,$ intreprindere individuala$ intreprindere "amiliala.

,ctul normativ "olosind un criteriu negativ prevede care sunt pro"esiile$ activitatiile carora actul

normativ nu se aplica: e&clude de la inregistrare pro"esiile liberale care sunt supuse

reglementarilor legilor speciale. ,ctul normativ nu se aplica serviciilor prestate trans"rontalier in

ba#a art. 49 din @ratatul de constituire a


5/11

1.rice cetatean roman sau cetatean al oricarui stat membru al , pt obligatiile care i#vorasc din activitatea des"asurata este nelimitata$ ultra vires

ereditatis

Intreprinderea individuala

-deosebirea esentiala "ata de P>, consta in "aptul ca intreprin#atorul des"asoara activitatea

economica in mod permanent$ sistematic$ in mod organi#at si continuu pt ca structura

organi#atorica este intreprinderea. (ntreprinderea individuala nu are personalitate uridica numai ca

intreprin#atorul persoana "i#ica trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si P>,-ul.

-in ca#ul P>,-ului activitatea se des"asoara in principal prin "orta proprie adica de catre persoana

"i#ica autori#ata in timp ce in ca#ul intreprinderii individuale activitatea economica este

des"asurata de terte persoane.

Intreprinderea familiala

-se caracteri#ea#a prin "aptul ca repre#inta o asociere de persoane "i#ice care "ac parte dintr-o

"amilie$ respectiv sot$ sotie$ copii peste 1 ani$ rude si a"ini pana la gradul 4 inclusiv.

-daca in ca#ul P>, si (ntreprinderea individuala persoana "i#ica trebuie sa aiba minimum 1 ani inca#ul (> numai repre#entantul intreprinderii trebuie sa aibe capacitate de e&ercitiu deplina.


6/11

%embrii pot avea si minimum 1 ani.

-in ca#ul (> trebuie sa e&iste acordul de asociere intre membrii "amiliei care se inceie sub "orma

inscrisului sub semnatura privata sau act autentic. Daca in acordul de constituire a (> sunt a"ectate

asocierii unele bunuri imobile evident ca acordul trebuie sa imbrace "orma autentica.

(n toate ca#urile poate e&ista un patrimoniu de a"ectatiune de"init in


7/11

2. 'tatul sau u.a.t.!

3. on"orm art. 1 alin. 3 din 8egea 2/1990 privind egistrul omertului nu li se aplica obligatia

inregistrarii in egistrul omertului meseriasilor si taranilor care isi des"ac produsele din

gospodaria proprie!

4. u au calitatea de comercianti cei care prestea#a o activitate in ba#a unui statut pro"esionalpropriu stabilit prin lege speciala.

Pro"esionistul comerciant persoana "i#ica

Pentru ca o persoana "i#ica sa "ie comerciant trebuie sa indeplineasca conditiile:

1.onditii re"eritoare la persoana!

2.onditii re"eritoare la activitate in sensul indeplinirii "aptelor$ actelor uridice cu titlu de pro"esie

si in scop lucrativ 5 cu scopul de a obtine pro"it 6.

1.onditii re"eritoare la persoana:

-persoana "i#ica trebuie sa aibe capacitatea uridica ceruta de lege 5pag. 11-12 carte6.

persoana "i#ica poate des"asura activitate de comert numai dupa implinirea varstei de 1 ani.

C Discutii / &ceptii:

* %inorul care se casatoreste la 1 ani si care dobandeste capacitate de e&ercitiu deplina acesta

nu-i con"era dreptul sa des"asoare comert

* %inorul de 1 ani poate des"asura activitate de comert intr-o singura situatie si anume atunci

cand este membru intr-o intreprindere "amiliala "ara insa a "i repre#entantul acelei intreprinderi.

* Persoana pusa sub curatela.

-persoana "i#ica e&ercita in mod obisnuit cu titlu de pro"esie "apte de comert.

-comertul ast"el des"asurat se reali#ea#a in nume propriu

-activitatea comerciantului se des"asoara prin asumarea integrala a riscului comertului sau 5 P>,$

(($ (>$ 'ocietati Personale$ '8$ societati de capital6$ raspunderea este in limita aportului la

capitalul social.

-activitatea comerciantului are drept scop obtinerea de pro"it e&clu#andu-se de principiu

activitatea nelucrativa.

-persoana trebuie sa "ie autori#ata in conditiile legii.

Incompatibilitati, decaderi si interdictii

Incompatibilitati

Datorita caracterului speculativ activitatea de comert este incompatibila cu anumite "unctii sau

pro"esii.

u pot "i comercianti datorita "unctiei5autoritate publica6: parlamentarii$ "unctionarii publici$

magistratii$ militarii.

u pot "i comercianti datorita pro"esiei 5natura activitatii6 toate acele persoane care e&ercita

pro"esii liberale: avocatii$ medicii$ notarii si orice activitati economice a caror des"asurare estereglementata printr-o lege speciala.


8/11

Decaderi (nedemnitatiile)

Privesc "apte in"ractionale savarsite de comerciant si care direct sau indirect au legatura cu

activitatea pe care acesta o des"asoara.

Persoanele care au "ost condamnate penal pentru una din in"ractiuniile preva#ute de lege 58egea12/1990 privind protearea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite$ republicata in

2009 %." 291/ mai 2009! art. lit. b6 din


9/11

-registrul urnal!

-registrul inventar!

-registrul artea %are

egistrele sunt documente private.

Registrul jurnalcuprinde operatiile economico uridice e"ectuate de comerciant #ilnic in ordine

cronologica.

Registrul inventarcontine inventarul patrimoniului comerciantului. 8a inceputul activitatii sale si

la s"arsitul "iecarui an calendaristic comerciantul este obligat sa "aca un inventar al averii

sale5activ si pasiv6 incein bilantul contabil.

Registrul Cartea Mareeste obligatoriu a "i tinut doar de comerciantii care au un volum mare de

activitate$ o ci"ra mare de a"aceri si unde contabilitatea se tine in partida dubla 5"iecare operatie

comerciala are o dubla inregistrare6.

2.10.2013

Fondul de comert

*@emeiul legal!

*De"initia "ondului de comert!

*atura uridica a "ondului de comert!

*lementele "ondului de comert!

*peratiuni asupra "ondului de comert.

>ondul de comert este consacrat de catre legiuitor$ in pre#ent$ prin 8egea nr. 29/2001 $ lege de

modi"icare a 8egii nr. 11/2001 privind combaterea concurentei neloiale.

,nterior acestui cadru legislativ in reglementarile uridice a e&istat in odul comercial de la 17

o re"erire direct la "ondul de comert in cadrul procedurii "alimentului dar o de"initie a "ondului de

comert! nu a e&istat o de"initie nici in codul comercial.

Dupa 1990 a e&istat in cadrul normelor tenice$ contabile o delimitare a "ondului de comert de

"ondul comercial si oarecum o de"initie a "ondului de comert ca "iind o componenta a "ondului

comercial$ "ond comercial care cuprinde pe langa elemenele speci"ice "ondului de comert si alte

componente: in principal reputatia "irmei sau supravaloarea "irmei in sistemul de drept "rance# sau

good Eill in sistemul common-laE $ reputatia "irmei.

,rt. 1 lit. 1 lit. c6 de"ineste "ondul de comert ca "iind ansamblul bunurilor mobile si imobile$

corporale si incorporale 5"irma$ emblema$ clientela$ vad comercial$ marci de "abrica de comert$

brevete de inventie$ etc.6 bunuri care sunt a"ectate des"asurarii activitatii de catre pro"esionistul

comerciant.

Pornind de la aceasta de"initie trebuie sa delimitam "ondul de comert de alte entitati uridice sau

ciar concepte cum ar "i delimitarea "ata de intreprindere$ de societate comerciala$ "ata desucursala$ "iliala si de patrimoniul de a"ectatiune.


10/11

Fondul de comert se delimiteazade conceptul de intreprinderepentru ca in ca#ul intreprinderii

e&ista o grupare de bunuri si persoane$ de "actori materiali si umani care "ormea#a cadrul

economic dar si uridic al intreprinderii in timp ce in cadrul "ondului de comert nu e&ista decat

"actori materiali$ respectiv ansamblul de bunuri mobile si imobile$ corporale si incorporale 5"irma$emblema$ clientela$ vad comercial$ marci de "abrica de comert$ brevete de inventie$ etc.6.

(n al doilea rand intreprinderea poate avea personalitate uridica mai cu seama in ca#ul

intreprinderilor societare in timp ce "ondul de comert niciodata nu poate dobandi personalitate

uridica$ este doar un ansamblu de bunuri a"lat in patrimoniul pro"esionistului comerciant.

Fondul de comert se delimiteaza de societatea comerciala pt ca societatea comerciala este un

subiect de drept cu personalitate si capacitate uridica in timp ce in ca#ul "ondului de comert

suntem in pre#enta unor bunuri ce se a"la in patrimoniul societatii comerciale. aportul din cele

doua concepte este raportul dintre subiect si bunurile care apartin acestui subiect de drept.

Fondul de comert se delimiteaza de sucursala,sucursala este o structura in cadrul unei societati

comerciale de"inita in 8egea 31/1990 de"initie in care legiuitorul preci#ea#a ca este un

de#membramant al societatii "ara personalitate uridica la "el cum sunt si repre#entantele$

agentiile$ punctele de lucru$ biroul. 'ucursalele se "olosesc in activitatea lor de bunuri care sunt

componente ale "ondului de comert dar aceste bunuri se a"la in patrimoiul societatii in cadrul

caruia s-au in"iintat sucursalele.

Fondul de comert se delimiteaza de filiala$ "iliala este o entitate uridica$ o structura cupersonalitate uridica care se in"iintea#a pe langa o societate comerciala$ societate care are o

participare la capitalul social al "ilialei destul de importanta "apt care duce la "aptul ca societatea

este mama "ata de "iliala care este o societate "iica. >iind vorba de doua structuri cu personalitate

uridica$ "iecare are un "ond de comert propriu asa incat nu se poate con"unda "ondul de comert al

societatii mamei cu cel societatii "iice

Fondul de comert reprezinta o uiversalitate de fapt si nu de drept.

,rt. 41 .civ consacra teoria universalitatii de "apt ciar daca cu privire la "ondul de comert

e&ista unele incertitudini$ mai cu seama$ ca "ondul de comert ramane in continuare o parte din

patrimoniul pro"esionistului comerciant.

&ista si cea de-a doua teorie$ teoria universalitatii de dreptpotrivit careia "ondul de comert este

de "apt o parte din patrimoniul pro"esionistului comerciant$ parte privita ca un patrimoniu de

a"ectatiune in care sunt incluse in primul rand drepturile si obligatiile acelei persoane. ,dica o

divi#are a parimoniului a"ectata activitatii de comert.

&ista o alta teorie cuprivire la natura uridica a "ondului de comert: fondul de comert este un

singur bun, un bun incorporal aflat in patrimoniul profesionistului comerciant bun asupra

caruia pot "i e"ectuate o serie intreaga de operatiuni iar ca "undament legal in spriinul acesteiteorii este 8egea 2/1990 privin egistrul omertului unde in art. 21 legiuitorul prevede ca in


11/11

egistrul omertului se vor inregistra mentiuni re"eritoare la donatia$ van#area$ locatiunea$ sau

garantia reala mobiliara constituita asupra "ondului de comert precum si orice alt act prin care se

aduc modi"icari inregistrarilor sau care "ac sa incete#e "ondul de comert.

(n "unctie de "iecare teorie putem aplica celelalte principii de drept speci"ice "iecarei teorii.

>ondul de comert este o universalitate de "apt sau un bun mobil incorporal destinat des"asurarii

activitatii unui pro"esionist comerciant. >ondul de comert este bun mobil ciar daca in comonenta

acestuia se regasesc si bunuri imobile. ,ctivitatea de comert este circulatia bunurilor. >ondul de

comert este bun incorporal deoarece ce este speci"ic "ondului de comert sunt bunurile

incorporale5 respectiv "irma$ emblema$ clientela$ vadul comercial$ drepturile de proprietate

intelectuala6.

!lementele fondului de comert

'unt delimitate in doua categorii:

*lemente corporale

*lemente incrporale

Elementele corporale ca si acestea la randul lor sunt de doua "eluri bunuri mobile si imobile.

u privire la bunurile mobile cu titlu de e&emplu$ in "ondul de comert sunt ca bunuri mobile:

masini$ birourile$ birotica$ etc. dar si mar"urile care urmea#a a "i vandute$ inciriate$ donate.

lemente imobile pot e&ista si in "ondul de comert$ in pricipal imobilul in care se des"asoara

activitatea care poate apartine pro"esionistului sau inciriat dar a"ectat comertului.

u e&ista reglementari speciale dar daca aceste imobile apartin statului ele pot "i inciriate ptcomert numai in conditiile legislatiei speciale edictate pentru ca#ul cand statul este cel care

inciria#a.

de luat partea a 2-a F

Drept Comercial, An III, Smaranda Angheni

Documents

Transcript of Drept Comercial, An III, Smaranda Angheni