drept civil teoria generala a obligatiei

7/23/2019 drept civil teoria generala a obligatiei

http://slidepdf.com/reader/full/drept-civil-teoria-generala-a-obligatiei 1/21

1 Notiunea de obligatie.2 Elementele raportului juridic obligational.3 Clasificarea obligatiilor.4 Izvoarele obligatiilor.5 Notiunea de contract civil. !rincipiul libertatii contractuale.." #olul functiile si evolutia contractului.$ Clasificarea contractelor.% Inc&eierea contractului.1' (ferta de a contracte.11 (ferta caduca.12 (ferta tardiva si efectele ei.13 )cceptarea ofertei si efectele ei.14 *omentul si locul inc&eierii contractului.15 Continutul contractului.1 Clauzele esentiale si accesorii.1" Clauzele e+prese si cele implicite.1$ Clauzele standard si cele negociate.1% Efectele contractului.2' Interpretarea contractului.21 ,esfiintarea contractului- legala si conventionala.

22 #ezolutiunea contractului.23 #ezilierea contractului.24 #evocarea contractului.25 *odificarea contractului.2 Notiunea de raspundere civila si importanta ei.2" ormele raspunderii civile.2$ #aspunderea delictuala.2% #aspunderea contractuala.3' /egitima aparare.31 E+trema necesitate.32 orta majora.33 Caz fortuit.34 )utoapararea.35 #aspunderea pentru prejudiciul cauzat de o autoritate publica0 de o persoana cu functie de raspundere.

3 #aspunderea pentru prejudiciul cauzat de minori0 persoane incapabile sau prepus.3" #aspunderea pentru prejudiciul cauzat de izvor de pericol sporit.3$ #aspunderea pentru prejudiciul cauzat de animale0 ruina constructiei.3% Notiunea si principiile e+ecutarii obligatiilor.4' ubiectele e+ecutarii obligatiilor.41 (biectul e+ecutarii obligatiilor.42 /ocul e+ecutarii obligatiilor.43 ermenul de e+ecutare a obligatiilor.44 *odul de e+ecutare a obligatiilor.45 Cesiunea de creanta si efectele ei.4 Cesiunea de datorie.4" Notiuni generale privind garantiile e+ecutarii obligatiilor.4$ idejusiunea.4% ajul.5' Clauza penala.51 ipurile gajului.52 )rvuna.53 #etentia.54 Notiunea si clasificarea mijloacelor de stingere a obligatiilor.55 tingerea obligatiilor prin e+ecutare.5 tingerea obligatiilor prin consemnare.5" tingerea obligatiilor prin compensare5$ Confuziunea.5% Novatia.' #emiterea de datorie.

1



1.N(INE ,E (/I)IE2.E/E*ENE/E #)!(#/I 6#I,IC (/I)I(N)/.Prin obligatie se intelege raportul juridic in virtutea caruia creditorul este in drept sa pretinda de ladebitor executarea unei prestatii ce poate consta in a da , a face sau a nu face ceva.Elementeleraportului juridic obligational:1) subiecte-pot fi atit persoanlele fizice cit si cele juridice.Subiectulactiv se numeste creditor,subiectul pasiv-debitor, deoarece datoreaza o anumita prestatiecreditorului.n cadrul rapoturilor de obligatie unilaterale o parte poate fi numai creditor iar cealaltanumai debitor. !e exemplu, in cazul obligatiei de recuperare a daunelor, calitatea de creditor o poateavea numai pagubitul, iar cea de debitor o poate avea autorul faptei ilicite."area majoritate arapoturilor obliagtionale au un caracter complex, si subiectele lor au o dubla calitate#si creditor sidebitor). !e exemplu, in cazul vinzarii cumpararii, vinzatorul este creditor al pretului si totodatadebitor al obligatiei de transferare a dreptului de proprietate si de predare a lucrului vindut.$a rindulsau, cumparatorul este concomitant creditor al prestatiei de predare a bunului cumparat si debitor alobligatiei de plata a pretului.%) &biectul il constituie prestatia adica conduit pe care creditorul o poate

pretinde de la debitor si pe care acesta este obligat so indeplineasca. Prestatia poate consta in a da, aface sau a nu face.Prestatia de a da inseamna indatorirea debitorului de a constitui sau a transmite un

drept real #obligatia vinzatorului de a transminte cumparatorului dreptul de proprietate asupra bunuluivindut). &bligatia de a face- obligatia predarii materiale a bunului vindut . Prestatia de a nu face consta intr-oconduita negativa, adica in abtinerea debitorului de la ceva c ear fi putut face daca nu sar fi obligat fata dedreditor #obligatia autorului care a inc'eiat un contract de editare cu o anumita editura de a nu ceda altei edituridreptul de reproducere si difuzare a operei sale).() ontinutul-este format din % componente corelative:dreptulcreditorului de a pretinde de la debitor indeplinirea prestatiei care o datoreaza si indatorirea debitorului de aexecuta prestatia respective. *)Sanctiunea- posibilitatea recunoscuta de legea creditorului de a recurge la forta deconstringere a statului in cazul in care debitorul nusi indeplinetse obligatia.

3.C/)IIC)#E) (/I)IEI.!upa izvorul avem: 1) obligatii izvorite din acte juridice#din contracte sau acte juridice unilaterale).%) obligatiiizvorite din fapte juridice#licite si ilicite). !upa obiect: obligatii de a da, de a face si de a nu face.!upa obiect: 1)obligatii positive, care presupun o prestatie pozitiva din partea debitorului #obligatia de a da, de a face)

%)obligatii negative, care presupun prestatia creditorului de a se abtine de a face sau de a da ceva#obligatia de anu face). !upa obiect: 1) obligatii determinate #pbligatii de rezultat) sunt acele indatoriri juridice care au caobiect procurarea de catre debitor a unui rezultat determinat in folosul creditorului#obligatia vinzatorului de atransmite cumparatorului bunul vindut) %) obligatii de prudenta si deligenta#obligatii de mijloace) sunt aceleobligatii in care debitorul are indatorirea de a pune in valoare toate mijloacele de care dispune si intraga sadeligenta pentru a obtine un anumit rezultat, insa fara indatorirea de a realiza sau a garanta acel rezultat. Suntobligatii de mijloace aobligatia medicului de a trata pe un bolnav in vederea insanatosirii sale sauobligatia unui om de stiinta de a face cercetari pentru a realiza o decoperire intr-un anumit domeniu.!upa sanctiune: 1) obligatiile civile #perfecte) este acea obliga+ie care se bucur integral de sanc+iunea

juridic, n sensul c, n caz de nevoie, creditorul poate ob+ine concursul for+ei coercitive a statului pentru executarea ei.%) Obligaţia imperfectă # natural) este acea obliga+ie, a crei executare nu se poate ob+ine pe cale silit, dar, n msura n care ar fi executat de bunvoie de ctre debitor, acesta din

urm nu are dreptul s pretind restituirea presta+iei. &bligatiile natural se subclasifica:1) obligatiilecivile degenerate sunt acele care si-au pierdut prin prescriptive extenctiva dreptul la actiune cu careerau initial inzestrate. #%1) acorda debitorului dreptul de a refuza executarea obligatiei dupaimplinirea termenului de prescriptive.%) obligatiile civile avortate sunt acele obligatii care sau nascutde la bun inceput fara a fi insotite de dreptul la actiune in justitie. /ac parte din aceste obligatii,obligatiile izvorite din jocuri si pariuri#altele decit cele premise de lege), cele izvorite dintr-untestament nevalabil, obligatiile de intretinere de rude care nu au o astfle de indatorire lagala.!upaopozabilitatea avem: 1) obligatii obisnuite se caracterizeaza prin aceea ca subaspectul opoxabilitatiiurmeaza toate regulile care guverneaza drepturile relative.%) obligatiile reale se infatiseaza caaccesoriu al unui drept real, ca veritabile sarcini reale ce revin titularului unui drept real privit la unanumit bun.() obligatii opozabile tertilor se caracterizeaza prin faptul ca sunt strins legate de

posesiunea unui lucru incit creditorul nu poate obtine satisfacerea dreptului sau, decit daca posesorul

actual al lucrului va fi obligat sa respecte acest drept desi nu aparticipat nemijlocit la perfectarearapotuui juridic obligational.

2



4.I78()#E/E (/I)II/(#.0emeiurile de nastere a obligatilor: 1)contractele si alte acte juridice. %)actele emise de o autoritate

publica. ()'otaririle judecatoresti in care sunt stabilite drepturi si obligat. *)crearea si dobindirea de patrimoniu pe temeiuri ne interzise de lege. )cauzarea de prejudicii unei alte personei2 3)imbogatirefara justa cauza. $iteratura de specialitate imparte izvoarele obligatilor in doua categorii principale:

a9acte juridice civile-sunt manifestarii de vointa ale persoanilor fizice sau juridice indreptate sprenasterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice #contractual si actul juridic unilateral).b9faptele juridice-actiuni omenesti licite sau ilicite savirsite fara intentia de a produce efecte juridice,efecte care totusi se produc in vertutia legii independent de vointa celui care a savirsit fapta #ex./aptele juridice licite#imbogatirea fara justa cauza)si faptele juridice ilicite#delictele civile)).

5.N(INE) ,E C(N#)C CI8I/..!#INCI!I/ /IE#)II C(N#)C)/E.".#(//0 NCII/E I E8(/I) C(N#)C/I.

Contractul este acordul de vointa realizat intre % sau mai multe persoane prin care se stabilesc,semodica sau se sting raporturi juridice.!in definitia rezulta ca contractul: 19 este un act volitiv,indreptat spre nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi cu alte persoane. 29este un acord devointa, fapt ce denota ca contractul este un act juridic bi 4 sau multilateral. Pentru ca acordul devointa sa fie valabil si sa produca efecte juridice, el trebuie sa fie exprimat liber. consacr principiullibert+ii contractuale printre cele fundamentale: 1)pr+ile sunt libere s contracteze sau s nucontracteze. 5imeni nu poate fi silit sa inc'eie un contract dect n cazurile prevzute de lege sau daco asemenea obliga+ie a fost asumat benevol. %)libertatea contractual presupune posibilitatea de aalege orice fel de contract, att prevzut de lege#contracte numite),ct 6i contracte ce nu sunt prevzutede lege #nenumite)sau complexe. ()pr+ile sunt libere s determine prin voin+a lor clauzele pe careurmeaz s le cuprind contractul 6i efectele pe care trebuie le produc. *)numai prtile prin acordullor pot modifica sau rezolvi un contract nc'eiat. $ibertatea cotractuala, ca si orice alta libertate nu

poate fi nelimitata. $imitrile libert+ii contractuale pot fi: 19 negative 4 acele limitri instituite delege prin care se interzice posibilitatea nc'eierii unor categorii de contracte de ctre anumitisubiec+i.onform legii institu+iilor financiare bncile nu pot nc'eia contracte de credit bancar cufunc+ionarii lor. 29pozitive 4 acele limitari care constau n obliga+ia de a nc'eia anuite contracte dectre unele categorii de subiec+i.!e exemplu, dac de+ine o pozi+ie dominant pe pia+, una dintre

pr+ile contractante este obligat sa contracteze in acest domeniu. 7n afar de normele imperative,libertatea contractual este limitat de ordinea public si bunele moravuri. ategoria de 8contract9 eracunoscut nca de drepul privat roman.0ermenul contract are origine latin si provine de la cuvntulcontrahere, ceea ce nseamn a lega, a constrînge. 7n dreptul roman contractul era privit n treiipostaze: ca izvor de apari ie a raportului juridic, ca raport juridic propriu-zis i ca form pe care oț ș

mbrac acest raport juridic. Perioada dreptului roman clasic se caracterizeaz prin formalismulcontractelor. ontractele formale se nc'eiau prin ndeplinirea unor formalitti prestabile#de exemplu,

respectarea unui ritual desf urat in prezen a unor martori.ontractele reale ntruneau un elementș ț

material-remiterea bunului-si unul inten ional-in elegerea de restituire a bunului. ontracteleț ț

consensuale se inc'eiau prin simplu consimtamint,fara formalit i.ț ,reptul roman :n perioadaimperial; se caracterizeaz prin apari ia noilor categorii de contracte#comerciale).ț <n epocamedieval; dreptul contractelor este marcat prin dezvoltarea conceptelor:1)consensualismului

-contractul se inc'eie prin simplu acord de vointa.%)obligativitatii contractului-contractul are putere delege ntre par i i urmeaz a fi executat.!reptul contractelorț ș in epoca moderna se caracterizeaza prinafirmarea teoriei autonomiei de vointa,care pentru prima data a aparut in codul civil francez.onformacestei teorii autonomia de vointa este unicul temei de aparitie al puterii contractuale.!ac oamenii seoblig printr-un contract, este pentru c au vrut acest lucru.n epoca contemporan; areloc:1)cresterea impotan ei izvoarelor obliga iilor civile de natura extracontractuala:faptaț ț

ilicit,imbog irea fara just cauz,angajamentul unilateralț %)interventia prin norme imperative astatului in domeniul contractual. ()dezvoltarea domeniului contractelor de adeziune. *)aparitiacontractelor obligatorii.

3



$.C/)IIC)#E) C(N#)CE/(#.I.dup; con inutul lor-ț 1) sinalagmatice(bilaterale) - dau nastere la obligatie reciproce intre parti#contractul de vanzare - cumparare in care vanzatorul este creditor al pretului si debitor al obligatiilor de a preda lucrul iar cumparatorul este debitor al pretului si creditor al obligatiei de a i se predaobiectul). 2)unilaterale 4 acelea care genereaz obliga ii doar pentru una dintre pr i. 7n acesteț ț

contracte o parte este numai creditor, iar cealalt numai debitor#depozitul, mprumutul). II.dup;scopul urm;rit de p;r i-ț 1) cu titlu oneros, in care una dintre parti urmareste un folos, ocontraprestatie, in sc'imbul aceleia pe care o face, ori se obliga sa o faca in favoarea celeilalte

parti#vanzarea - cumprarea, sc'imbul, contractul de asigurare). ontractele cu titlu oneros, se impartla randul lor in: a) comutative - sunt acelea unde prestatia partilor este de la bun inceput cunoscuta .

b)aleatorii 4in care intinderea prestatiilor nu este cunoscuta de parti la inc'eierea lui, deoarece depindede un eveniment viitor si incert. # ex. contractul de asigurare ). % ) cu titlu gratuit , prin care una dintre

parti procura celeilalte un folos, fara a primi ceva in sc'imb#dona ie, comodatul).ontractele cu titluț

gratuit se clasifica la rindul lor in: a) dezinteresate-dispunatorul face un serviciul gratuitgratificatului,dar nu-si micsoreaza patrimoniul propriu#mandatul neremunerat).b)liberaliatile-sunt

contractele prin care se opereaza un transfer de valori patrimoniale de la dispuntor lagratificat,transfer care diminueaza patrimoniul dispunatorului#donatie). III.dup; modul de formare-1) consensuale 4 sunt acele contracte care se inc'eie prin simplul acord de vointa al partilor, fr a finevoie de vreo form special de manifestare a voin ei lor.ț 2) reale - se bazeaza pe consimtamantul

partilor , dar pe langa acordul de vointa este necesara si remiterea bunului #contractul de gaj). 3)

solemne 4 e acela care necesita pe langa acordul de vointa al partilor si indeplinirea unor formalit i,ț

prevazute de lege#contractul de ipoteca , sau de donatie inc'eiate in forma autentica ). ) inregistrate-sunt acele contracte care,pentru a fi valabile trebuie safie inregistrate in modul stabilit de lege. stabileste obligatia de inregistrare a contractelor care au ca obiect bunurile imobile. I8.dup; modul dee+ecutare- 1) cu e!ecutare ime"iata - au ca obiect una sau mai multe prestatii care se executaimediat#vinzare-cumparare). 2) cu e!ecutare succesiva 4 sunt acele contracte care se executa treptat,in timp. 8.:n functie de reglementarea legala- 1 ) numite, care corespund unei operatiuni juridice

determinate si care sunt nominalizate in legislatia#vnzarea, sc'imbul, depozitul). 2) nenumite, careacele contracte care sunt nominalizate in legislatie. c) comple!e sunt acelea care imbina elementele aleunor contracte diferite,numite sau nenumite. 8I.dupa corelatia dintre ele avem- 1) principale,care auo existenta de sine statatoare si a caror soarta nu este legata de aceea a altor contracte inc'eiate de

parti. %)accesorii, care sunt contracte a caror inc'eiere depinde de existenta altui contract.#contractulde gaj). 8II.dupa modul in care se e+prima vointa partilor- 1)contracte negociate - partile, decomun acord, stabilesc continutul clauzelor contractuale. %)contracte de adeziune- continutul estestabilit in mod unilateral, cealalta parte poate adera sau nu la contract #de exemplu, contractul deasigurare). ()contracte obligatorii-sunt acele contracte a caror inc'eiere si continut sunt impuse prinlege. !aca detine o pozitie dominanta pe piata una dintre partile contractante este obligata sacontracteze in acest domeniu.8III.dupa efectele produse- 1)contracte translative de drepturi reale-

prin care s se transfera dreptul de proprietate,dreptul de gaj,dreptul de uzufruct,dreptul de servitute sau

de superficie. 2)contracte generatoare de drepturi de creanta#de raporturi obligationale)sunt toatecelelate contracte civile ,care nu fac parte din categoria precedenta.

4



%.INC=EIE#E) C(N#)C/I.1'.(E#) ,E ) C(N#)C).11.(E#) C),C).12.(E#) )#,I8) I EECE/E EI.13.)CCE!)#E) (E#EI I EECE/E EI.Prin inc&eierea contractului se intelege realizarea acordului de voint asupra clauzelor luiesen iale.cordul se realizeaza prin propunerea unei persoane de a nc'eia un contract facut unei alteț

persoane -ofertă, i consim amintul destinatarului acestei oferte de a nc'eia contractul respectiv nș ț

condi iile propuse de ofertant 4ț acceptarea ofertei.(ferta de a contracta este propunerea adresat unei sau mai multor persoane, care con ine toateț

elementele esen iale ale vitorului contract.Elementele definitorii ale ofertei sunt:ț 1)oferta este un act juridic unilateral 4 o manifestare de voin fcut cu scopul de a produce efecte juridice.ț %)ofertatrebuie s fie ferm 4 ea trebuie sa exprime voin aț nendoelnic a autorului ei de a se obliga in caz deacceptare. ()oferta trebuie s fie precis i complet 4 ea trebuie sa cuprind toate elementele necesareș

pentru realizarea acordului de voin a.ț *)oferta trebuie sa fie univoc.&ferta nu va fi univoc atunci

cind este facut cu rezerve, fie exprimate expres de autorul ei, fie care rezult din natura contractului.)oferta trebuie s fie serioas. 5u va fi o ofert propunerea fcut n glum etc. &ferta poate fi fcutn scris sau prin ac iuni ce denot inten ia de a nc'eia un contract: afi area unui meniu la intrarea ntr-ț ț ș

un restaurant.(ferta devine caduca in doua cazuri: 19daca nu a fost acceptata in termen, adica in termenul stabilitin oferta. 2)daca oferta este respinsa. ;n caz fregvent al respingerii oferte este un raspuns la ofertacare se prezinta ca o acceptare, dar care contine modificari substantiale ale conditilor ofertei. napsenta unei respingeri expresi, declaratile sau conportamentul destinatarului ofertei trebuie sa fie deasa natura incit ofertantul sa fie indreptatit sa creada ca distinataru nu are nici o intentie sa accepteoferta.$egia prevede expres ca oferta nu devine caduca prin decesul sau perderea capacitatii deexercitiu a unei parti si nici daca una dintre parti perde dreptul de a inc'ia contracte ca rezultat atransmiteri patrimoniului ei in administrare unei altei persoanee.

)cceptarea ofertei reprezint manifestarea de voin a unei persoane de a nc'eia un contract nțcondi iile ofertei care i-a fost adresat.erintele acceptrii:ț 1)acceptarea trebuie sa fie conformofertei. Ea trebuie sa fie pur i simpl.&rice modificare, limitare ori coditionare a ofertei va fiș

considerat nu ca o acceptare, ci ca o noua ofert#contraofert),care va face caduc oferta initial.%)acceptarea trebuie sa fie nendoelnic. ()acceptarea trebuie sa parvin de la justa persoana. !acoferta a fost adresat unei anumite persoane, numai aceast persoan o poate accepta.!ac ns estecazul unei oferte publice, oferta poate proveni de la orice persoan care doreste s nc'eie contractul.*)acceptarea trebuie s fie fcut nainte ca oferta s fi devenit caduc sau s fi fost revocat. Potrivit oferta fcut unei persoane prezente poate fi acceptat doar pe loc, imediat. ceast regul seaplic i n cazul n care oferta este fcut de la om la om prin mijloace de telecomunica ieș ț

instantanee#prin telefon). 7n cazul in care oferta este facut unei persoane absente, care nu se afl nacela i loc i este transmis prin po t, fix,telex, curiee,e-mail, sunt posibil % situa ii:ș ș ș ț 1)dac ofertantul

a stabilit un te rmen pentru acceptarea ofertei, acceptarea poate fi fcut doar in termen. %)dac ofertanu con ine un termen pentru acceptare, ea poate fi acceptat doar pn in momentul in care ofertantulț

se poate a tepta, n condi ii normale, la parvenirea raspunsului.ș ț )cceptarea este tardiva cind intervine dupa ce oferta a fost revocata sau a devenit caduca. n modnormal, acceptarea tardiva nu produce efecte. ceasta rezulta din regula generala conform caria,

pentru ca acceptarea sa produca efecte, ia trebuie sa intervina in nauntrul termenului stabilita in ofertasau in lipsa indicarii lui, intr-un termen rezonabil. cceptarea tardiva este considerata o noua o ferta.0otusi, acceptarea tardiva poate produce efecte, daca ofertantul comunica neintirziat acceptantului cael considera acceptul parvenit in termen. n acest caz contractul se va considera inc'eiat din momentulin care acceptarea tardiva a parvenit ofertantului. tit timp cit acceptarea este tardiva din cauza cadestinatarul nu a expediat-o in termen, este normal de a o considera fara efecte. Situatia este diferita incazul in care destinatarul a raspuns la timp, dar acceptarea parvine ofertantului cu intirziere din motiveindependente de vointa partilor, ex. !in cauza retinerilor intervenitein procesul transmiterii #grevalucratorilor serviciului postal). Pentru aceste cazuri regula este ca, daca din acceptarea parvenita cu

5



intirziere reiese ca a fost expediata la timp, aceasta este considerate tardiva numai daca ofertantulcomunica imediat celeilalte parti faptul intirzierii.

14.*(*EN/ I /(C/ INC=EIE#II C(N#)C/I.*omentul :nc&eierii contractului este acela n care se ntilnesc oferta si acceptarea.Inc&eiereacontractului intre prezen iț 4 momentul inc'eierii contractului va fi acela n care ofertantul iș

acceptantul, aflndu-se fa n fa , cad de acord asupra nc'eierii contractului.ț ț Inc&eiereacontractului :ntre absenti 4 pr ile se afl n locuri diferite, iar contractul se inc'eie prinț

corespondent.onform contractul se considera ins'eiat n momentul primirii acceptului de ctreofertant. /ocul inc&eierii contractului este locul unde s-a realizat acordul de voint al partilor. 7n cazulcontractului nc'eiat prin telefon se consider c locul nc'eierii este acela unde se afl ofertantul.7ncazul contractelor nc'eiate ntre absenti, contractul se consider nc'eiat la domiciliul sau la sediulofertantului, dac in contract nu este indicat un alt loc.

15.C(NIN/ C(N#)C/I.1.C/)7E EENI)/E I )CCE(#II.1".C/)7E E>!#EE I I*!/ICIE.

1$.C/)7E )N,)#, I NE(CI)E.ontinutul contractului este alctuit din totalitatea clauzalor lui asupra crora partile au cazut de acordsi care reglementeaza drepturile si obligatiile lor contractuale.Exista diferite criterii de clasificare aclauzelor contractuale: I.:n functie de importan a lorț : 1)clau#e esentiale 4 acele clauze prezentacrora e obligatorie n cadrul contractului i de prezen a crora n contract depinde valabilitateaș ț

lui.Pentru c contractul s fie valabil nc'eiat este necesar c pr ile s cad de acord asupra tuturor ț

acestor clauze. 2)clau#ele accesorii(op ionaleț ) 4 pr ile sunt libere s le includ n contract sau s leț

omit, prezenta sau lipsa lor nu afecteaz valabilitatea contractului, ele sunt menite s concretizezeclauzele esentiale. onform legii sunt esen iale clauzeleț stabilite prin lege# enumera clauzelecare trebuie indicate in contractul de gaj), care reies din natura contractului ?in contractul deasigurare este obligatoriu de stipulat riscul asigurat9sau asupra c;rora0 la cererea uneia din p;r i0ț

trebuie realizat un acord?astfel, o clauz care, nu este esentiala pentru un anumit gen de contract

nici prin lege, nici prin natura contractului, va deveni esentiala, daca una dintre parti doreste ca ea safie inclus n contract.!e exemplu, n contractul de vinzare-cumparare clauza cu privire la ambalareamrfii vndute nu este una esentiala. !ac ns cumparatorul vrea sa 4l faca cadou aceasta clauzadevine esentiala prin vointa cumprtorului). Clauzele accesorii cele mai frecvent utilizatesunt:1)$lau#a cu privire la calitatea prestatiei: obligatia trebuie sa fie executata in mod corespunzator.2)$lau#a cu privire la termen: prin termen se stabilesc atit limitele in timp ale existentei contractuluicit si momentul sau perioada in care trebuie sa fie executata. ()$lau#a cu privire la pret estecaracteristica pentru contractele cu titlu oneros .II.:n functie de prezenta lor :n cadrul contractului:1)e!prese 4 care figureaza n mod nemijlocit n cuprinsul contractului. 2)implicite 4 nu sunt indicateexpres n textul contractului, produc efecte n virtutea faptului c rezult implicit din naturacontractului.ceste clauze nu necesit s fie neaprat negociate de prti si inserate n cuprinsulcontractului, puterea lor juridic se bazeaz pe dispozitiile legii, pe uzn e sau pe principiile generaleț

ale dreptului civil. lauzele implicite se clasifica in ( grupuri: 1)clauze implicite de fapt - acele clauzecare nu au fost expres stipulate n contract, dar pe care pr ile trebuiau s eleag s le includ.ț ț

%)clauze implicite n puterea legii 4 acelea care opereaz c'iar dac prtile nu le 4au inclus n contract.()clauzele implicite n virtutea uzantelor. III.:n func ie de participara p;rtilor la formularea lorț :1)clau#ele stan"ar" - sunt toate clauzele formulate anticipat pentru o multitudine de contracte, pe careo parte contractant#utilizator) le prezint celeilalte prti la inc'eierea contractului.Potrivit clauzele standard devin parte a contractului numai atunci cnd au fost satisfcute anumite cerin e:ț

a.aducerea expres a clauzelor standard la cunostinta aderentului. b. asigurarea posibilitatii efectiveaderentului de a lua cunostinta de continutul clauzelor standard c.aducerea la cunostinta a clauzelor standard la momentul inc'eierii contractului. d. acordul aderentului. 2)negociate 4 o clauza estenegociata atunci cind continutul concret al acesteia este determinat nu numai de vointa utilizatorului,cit si de cea a aderentului, astfel realizndu-se un adevarat acord de vointa al prtilor contractante.

6



1%.EECE/E C(N#)C/I.2'.INE#!#E)#E) C(N#)C/I.ontractele civile sunt inc'eiate cu sopul de a produce efecte juridice, adica pentru a da nastere, amodifica, a transmite sau a stinge raporturi juridice obligationale.Examinarea efectelor contractuluiimplic abordarea urmtoarelor aspecte principale:19Interpretarea contractului este operatia logico-

juridica prin care se determina continutul concret al contractului,existenta,sensul si in tntinderea exactaa obligatiilor contractuale,prin cercetarea manifestarii de vointa a partilor in corelatie cu vointa lor interna. $egea prevede unele reguli de care urmeaza sa se conduca instanta n opera sa de interpretare:a)inerpretarea este dominat de principiul bunei-credinte. ceasta prevedere este o continuare logica aregulilor generale potrivit carora participantii la raporturile juridice civile ,,trebuie sa-si exercitedrepturile si sa-si execute obligatiile cu buna credinta,,.nterpretarea trebuie sa asigure ca ceea ce s-aconvenit sa se execute intocmai in mod onest,loial,fara dol sau frauda. b)%rioritatea vointei reale a

partilor - interpreatrea trebuie sase faca pornindu-se de la vointa reala a partilor si nu de la cuvintelein care acest acord a fost exprimat. c)&fectele nestipulate(implicite) interpretarea contractului se face

porninu-se de al consideratia ca aceasta produce nu numai efecte stipulate expres de parti,dar si

efectele care,conform naturii contractului,rezulta din lege,din uzuante sau din principiul ec'itatii.")'nterpretarea coor"onata a clau#elor .lauzele oricarui contract alcatuiesc un intreg.!e aceeaclauzele si expresiile utilizate de parti nu trebuie sa fie privite izolat,ci facind parte integranta dincontextul general. e)'nterpretarea utila - clauzele contractului se interpreteaza in sensul in care pot

produce efecte. %)Efectele contractului intre partile contractante este guvernat de principiull forteiobligatorie a contractului. /orta obligatorie a contractului are urmatoarele consecinte: 1)Partilecontractante sunt tinute sa execute intocmai prestatiile la care s-au obligat.Executarea prestaiilor trebuie sa aiba loc in conditiile stabilite de parti in contract. %)&bligatiile contractuale trebuie sa fieexecutate cu buna-credinta. ()ontractul nu poate fi modificat sau desfiintat prin vointa uneia dintre

partile contractante. $egea dispune ca<<contractul poate fi modificat sau rezolvit numai in conformiatecu clauzele sale ori prin acordul partilor,daca legea nu prevede altfel. () Efectele contractului inraporturile cu persoanele care nu au calitatea de parti contractante. prevede:,,contractul

produce efecte numai intre parti,daca legea nu prevede altfel,,.cesta este principiul relativitatiiefectelor contractului. Potrivit acestui principiu,contractul nu poate produce efecte decit intre partilecontractante,in sensul ca el nu poate genera drepturi si obligatii in folosul si respective in sarcina altor

persoane.5imeni nu poate asuma obligatii si dobindi drepturi printr-un contract la al carui inc'eiere nusi-a dat consimtamintul.cest principiu isi gaseste justificarea in insasi natura contractului ,care esteun accord de vointa. =eiesind din prevederile legale putem mentiona ca tertile persoane pot fi afectatede prevederile unui contract.0erii sunt persoanele straine de contract, care nu au participat nici direct,nici prin reprezentare la inc'eierea contractului. )*odificarea si revocarea contractului."odificarea poate fide doua feluri: 1)"odificarea legala, adica efectuata n temeiurile prevazute delege. %)modificarea conventionala 4 efectuata prin acordul partilor.

7



22.#E7(/INE) C(N#)C/I.23.#E7I/IE#E) C(N#)C/I.24.#E8(C)#E) C(N#)C/I.#ezolu@iuneaAconst n desfiin+area retroactiv a contractului cu executare instantanee 6i repunerea

pr+ilor n situa+ia existent anterior nc'eerii.#ezolu@iunea :n cazul nee+ecut;rii contractului.Partea vtmata n urma neexecutarii poatecere:1)S invoice exceptia de neexecutare.%)S ceara executarea silit n natur sau prinec'ivalent.()S rezolu+ioneze contractul>s cear despgubiri.#ezolu@iuneaAeste o sanc+iune aneexecutriii culpabile a contractului,aplicate debitorului obliga+iei neexecutate. emeiul juridic [email protected] dintr-o condi+ie rezolutorie tacit existent n fiecare contractsinalagmatic.%)aracterul reciproc 6i interdependent al obliga+iilor unei par+i fa+ de celalt .Condi@iile e+erciitarii rezolu@iunii-19;na dintre par+i s nu fii executat oblig+iile sale- neexecutareainclude orice nclcare a oblig+iei,inclusive executare necorespunztoare sau tardiv.%)Executarea

par+ial-creditorul poate cere re?olvirea contractului daca nu are nici un interes fa+a de executarea par+ial.dac prezint ineres el poate cere executarea silit sau rezolu+iunea.()Executarea

necorespunztoare-se aduc viiciii de propotii bunului.dac bunul poate fii folosit nu e vorba deexecutare necorispunztoare. 5umai creditorul are dr sa rezilieze contractul.#ezilierea contractului este sanc+iunea care se aplic n cazul neexecutrii culpabile a unui contractcu executare succesiv.=ezilierea are ca efect desfiin+area contractului sinalagmatic, pentru cauz deneexecutare numai pentru viitor. Presta+iile executate n trecut, fiind de regul ireversibile, rm@ndefinitiv executate.ontractul de nc'iriere, de exemplu, este un contract cu execu+ie succesiv, ntimp. !ac la un moment dat una dintre pr+i nu-6i mai execut obliga+ia, cealalt parte va putea cererezilierea contractului.a efect al rezilierii, efectele viitoare ale contractului nceteaz, fr ns caaceasta s aib vreo influen+ asupra a tot ceea ce s-a executat p@n atunci.#evocareaAconsta n desfiin+area de catre cosumator a unui contract nc'eeeat cu un ntrprinztor ncazul cind ii revine acest drept conform legii. #evocarea :n contractele cu consumatori.ontractul

produce efecte doar dac consumatorul revoaca preten+iile pe parcurs de o saptmn.!reptul de

revocare se supstitue cu un terman nelimitat dac:1)Prospectul de vnzare include o explica+ie clar cu privire la dr. de restituire.%)onsumatorul a putut lua cunostin+ cu prospectul n lipsaantreprenorului.()onsmatorului i se asigura dr.de restituire.

21.,EIIN)#E) C(N#)C/I.25.*(,IIC)#E) C(N#)C/I."odificarea si desfiintarea contractului poate fii de doua feluri:1)$egala, adica efectuata intemeuiurile prevazute de lege.%)conven+ional, efectuata prin acordul partilor.!ac mprejurrile careau stat la baza nc'eierii contractului s-au sc'imbat n mod considerabil dup nc'eierea acestuia, iar

pr+ile, prevznd aceast sc'imbare, nu ar fi nc'eiat contractul sau l-ar fi nc'eiat n alte condi+ii, se poate cere ajustarea contractului n msura n care nu se poate pretinde unei pr+i, lund n consideraretoate mprejurrile acelui caz, n special repartizarea contractual sau legal a riscurilor, men+inerea

nesc'imbat a contractului.ceste prevederi consacraconceptul de 'ards'ip#impreviziune).Pentru ca osituatie sa poata fi calificata ca 'ards'ip si prin urmare sa poata servi ca temei pentru una dintre partilecontractului sa fie indreptatita sa ceara ajustarea acestuia, trebuie sa fie indeplinite urmatoarleconditii:1)situatia de 'ards'ip exista atunci cind imprejurarile care au stat la baza inc'eieriicontractului s-au sc'imbat in mod considerabil dupa inc'eierea acestuia.5umai atunci cindimprejurarea survenita afecteaza in mod fundamental ec'ilibrul contractual astfel incit pentru unadintre parti prestatia devine deosebit de improvaratoare , excesiv de oneroasa, partea dezavantajata

poate cere modificarea contractului.%)este 'ards'ip atunci cind imprejurarile s-au sc'imbat dupainc'eierea contractului.()situatia de 'ards'ip exista atunci cind sc'imbarea imprejurarilor eraimprevizibila la momentul inc'eierii contractului."odificarae conven+ionala a contractului poate avealoc pe diferite cai:1)prin manifestarea expres de voin+ei de catre ambelemparti.%)printr-o clauzainserat in cuprinsul contractului#clauza de revizuire) prin care pr+ile sunt obligate s operezemodificarile.() rintr-o cauz insertat care atribuie uneia din partii dreptul de a modifica in modunilateral.

8



2.N(INE) ,E #)!N,E#E CI8I/) I I*!(#)N) EI.2".(#*E/E #)!N,E#II CI8I/E.2$.#)!N,E#E) ,E/IC)/).2%.#)!N,E#E) C(N#)C)/).#aspunderea civila este o forma a raspunderii juridice care consta intr-un raport de obligatii intemeiul caruia o persoana este indatorata sa repare prejudiciul cauzat altuia prin fapta sa. AaracterespecifiBe: 1)caracterul patrimonial - sanctiune patrimoniala prevazuta de raspunderea juridica civilaare ca scop restabilirea sau compensarea da catre delincvent a dreptului incalcat al patimasului.%)altcaracter al raspunderii civile este ca ea nu se declanseaza din oficiu, ci numai la cererea titularuluidreptului subiectiv lezat, adica ea pune fata in fata patimasul faptei ilicite pagubitoare cu autorulacestei fapte.=aspunderea civila are % forme:delictuala si contractuala. #aspunderea delictuala-esteobligatia unei persoane de a repara prejudiciul cauzat din fapte ilicite. =aspunderea delictuala are uncaracter reparatoriu.=aspunderea civila delictuala se aplica nu in considerarea persoanei care a savirsitfapta ilicita#delict), ci in considerarea patrimoniului sau. =aspunderea civila delictuala se angajeazaindiferent de faptul daca culpa are forma unui dol, unei imprudente etc.&bligatia de reparare a

prejudiciului poate fi impusa nu numai delincventului, ci si altor personae prevazute delege#raspunderea parintilor pentru prejudicial cauzat de un minor sub virsta de 1* ani). prevedeangajarea raspunderii delictuale inurmatoarele cazuri:1)raspunderea pentru prejudiciul cauzat de oautoritate publica, de o persoana cu functie de raspundere.%)raspunderea pentru prejudiciul cauzat deminori, persoanel incapabile sau prepus.()raspunderea pentru prejudiciul cauzat de un izvor de pericolsporit.*)raspunderea pentru prejudiciul cauzat prin vatamarea sanatatii sau prin deces.)raspundera

pentru prejudiciul cauzat de animale,ruina constructiei sau de produse defectuoase. #aspundereacontractuala-este obligatia debitorului care izvoraste dintr-un contract,de a repara prejudiciul cauzatcreditorului prin fapta neexecutarii, executarii necorespunzatoare sau tardive a prestatiei datorate.,eosebirile dintre raspunderea delictuala si cea contractuala:1)in cazul raspunderii delictualeobligatia incalcata este o obligatie legala, cu caracter general, care revine tuturor 4 de a nu lezadrepturile altora prin fapte ilicite. ar in cazul raspunderii contractuale este incalcata o obligatie

concreta,stabilita in contractul preexistent.%)in cazul raspunderii delictuale prejudiciul se cauzeaza deo persoana care are obligatia pasiva ce apartine tuturor 4 de a se abtine de la lezarea drepturilor subiective ale tertelor persoane.=aspunderea delictuala poate fi invocata nu numai de patimas, ci si de

persoana terta. n cazul raspunderii contractuale raspunderea poate fi invocata numai de partilecontractante.()izvorul raspunderii delictuale este incalcarea unei obligatii extracontractuale,iar laraspunderea contractuala izvorul este contractul.*)capacitatea de a raspunde in materia delictualaimplica existenta discernamintului #minorul care a implinit virsta de 1* ani raspunde personal pentru

prejudiciul cauzat).n materie contractuala, capacitatea de a raspunde implica existenta capacitatiidepline de exercitiu.)n materie delictuala se raspunde atit pentru daune previzibile cit siimprevizibile,iar in cea contractuala numai pentru daune previzibile,cu exceptia daca neexecutareaobligatiei este cauzata prin dol,debitorul raspunde si pentru prejudiciul imprevizibil.3)in cazulraspunderii delictuale culpa autorului trebuie dovedita,iar in cazul raspunderii contracuale culpa

debitorului se prezuma.

3'./EII*) )!)#)#E.=aspundera civila se angajeaza atunci cind sunt prezente * conditii:prejudiciul, fapa ilicita, raportul decauzalitate si culpa.Exista insa situati si imprejurari care pot diminua ori exclude raspunderea civila,incare caracterul ilicit al faptei prejudiciabile poate fi inlaturat, si respectiv raspunderea civila nu seangajeaza.5u este pasibil de reapratie prejudiciul cauzat de o persoana in stare de legitima aparare,daca nu a depasit limitele ei. Prin legitima aparare se subintelege fapta savirsita in scop de aparare avietii, a integritatii corporale, a sanatatii, a libertatii, onoarei sau bunurilor impotriva atacului ilicit alunei persoane, fapta de aparare prin care se cauzeaza agresorului un prejudiciu.Pentru ca fapta sa fieconsiderata a fi fost savirsita in stare de legitima apararetrebuie sa fie indeplinite urmatoareleconditii:1)atacul sa fie material, imediat, injust si direct.%)atacul sa fie indreptat impotriva persoanei,fie imporriva bunurilor ori unui interes public.()atacul sa puna in pericol grav persoana sau drepturilerespective ori interesul public.*)apararea sa fie proportionala cu gravitatea pericolului. !ac n timpul

9



aprrii mpotriva unui atac injust s-a cauzat prejudiciu unui ter+, prejudiciul urmeaz s fie reparat deatacator .

31.E>#E*) NECEI)E.Extrema necesitate este fapta savirsita pentru a salva de la un pericol iminent viata, integritatecorporala, sanatatea sau un bun al autorului sau altei persoane ori un interes public, care nu va putea fiinlaturat prin alte mijloace.auzarea prejudiciului n caz de extrem necesitate, de6i este consideratlicit, nu nltur obliga+ia autorului faptei prejudiciabile de a-l repara. ceasta se explic prin faptulc se prejudiciaz o persoan care nu sv@r6e6te ac+iuni ilicite 6i care devine persoan vtmat nvirtutea unor mprejurri nt@mpltoare.!ebitor n obliga+ia de reparare a prejudiciului cauzat n caz deextrem necesitate este autorul faptei duntoare. $u@nd n considera+ie mprejurrile n care a fostcauzat prejudiciul, instan+a de judecat poate obliga la repararea lui ter+ul n al crui interes a ac+ionatautorul prejudiciului sau poate exonera de obliga+ia de reparare, integral sau par+ial, at@t autorul

prejudiciului, c@t 6i ter+a persoan.Prejudiciul produs n urma stingerii sau localizrii unui incendiu vafi repart de autorul incendiului.Persoana care ac+ioneaz n stare de extrem necesitate 6i cauzeaz

prejudiciu n legtur cu stingerea sau localizarea unui incendiu, se exonereaz de obliga+ia dereparare a prejudiciului astfel cauzat. Sarcina reparrii prejudiciului n asemene caz revine autorului

incendiului.32.(#) *)6(#).

5eexecutarea obliga+iei nu este imputabil debitorului n cazul n care se datoreaz unei for+e majore,dac survenirea sau efectele acesteia nu au putut fi cunoscute de ctre debitor la momentul na6teriiobliga+iei ori dac debitorul nu a putut mpiedica sau nltura survenirea for+ei majore ori aconsecin+elor ei. !ebitorul este eliberat n asemenea cazuri de rspundere.!ebitorul poate invoca for+amajor, dac se ntrunesc cteva condi+ii: 1)evenimentul trebuie s aib o origine exterioar, s provindin afara persoanei sau sferei de activitate a debitorului. stfel de fenomene pot fi deferite imprejuraride origine externa cu caracter exceptional#cutremurele,inundatiile si alte cataclisme naturale), precumsi unele evenimente sociale extraordinare ca:actiunile militare, revolutiile, epidemiile. %)evenimentultrebuie s fie imprevizibil , att producerea sa, ct 6i efectele. mprevizibilitatea inseamna

imposibilitatea de prevedere a unui eveniment de origine exterioara. Este imprevizibil aceleveniment, care are caracter extraordinar, se produce rar. ()evenimentul trebuie s fie inevitabil. !acnu poate executa obliga+ia din cauza unei for+e majore, debitorul trebuie s notifice creditorului acestecircumstan+e 6i efectele lor asupra executrii. !ac notificarea nu a ajuns la creditor ntr-un termenrezonabil de la data la care debitorul a cunoscut sau trebuia s cunoasc despre for+a major, acesta dinurm rspunde pentru prejudiciul cauzat prin lipsa notificarii. !ac notificarea a nttziat din motive,neimputabile debitorului, acesta nu va fi obligat s repare prejudiciul, cauzat prin lipsanotificrii.Evenimentul de for+ major nu mpiedic creditorul s cear:rezolu+iunea contractului,executarea obliga+iei, dac se mai pstreaz aceast posibilitate2plata dobnzilor.

33.C)7/ (#I este o mprejurare intern, ce 6i are originea n cmpul de activitate a celuic'emat s rspund sau ntr-o mprejurare extern ce nu are caracter extraordinar 6i poate fi prevzut

6i evitat cu diligen+a de care este n stare omul cel mai capabil. stfel imprejurarile interne care isi auoriginea in cimpul de activitate a celui c'emat sa raspunda pot fi:viciile ascunse ale lucrului, defectelede fabricatie, sperietura unui animal etc, imprejurari care nu sunt imputabile persoanei respective.azul fortuir exclude culpa si in principiu exclude existenta raspunderii civile. !ar exista si uneleexceptii, cind cazul fortuir nu exclude raspunderea. ceste cazuri sunt urmatoarele: raspunderea incontractul de arenda, de depozit, de transport.

10



34.)()!)#)#E). 5u snt ilicite ac+iunile persoanei care, n scopul autoaprrii, ia, sustrage, distruge sau deterioreaz un bun sau, n acela6i scop, re+ine persoana obligat care ar putea s se ascund, sau nltur rezisten+acelui obligat s tolereze ac+iunea dac nu se poate ob+ine asisten+a organelor competente 6i dac, fr ointerven+ie imediat, exist pericolul ca realizarea dreptului s devin imposibil sau substan+ialngreuiat. Putem eviden+ia urmtoarele caractere ale autoaprrii:a) autoaprarea poate fi exercitatn cazul n care dreptul subiectiv a fost nclcat sau prelunge6te a fi nclcat.b) circumstan+ele n careeste exercitat dreptul la autoaprare exclud pentru moment posibilitatea adresrii n organelecompetente pentru a cere aprarea dreptului subiectiv nclcat. 7n acest sens la alineatul comentat sestabile6te c se va putea apela la autoaprare Cdac nu se poate ob+ine asisten+a organelor competente6i, fr o interven+ie imediat, exist pericolul c realizarea dreptului va deveni imposibil sausubstan+ial ngreuiatD.c) dup regula general autoaprarea se exercit nemijlocit de ctre persoana alcrui drept a fost nclcat. u toate acestea dispozi+ia alineatului comentat permite a apela 6i laajutorul ter+elor persoane ntru exercitarea dreptului la autoaprare. d) autoaprarea nu trebuie sdep6easc limitele necesare nlturrii pericolului. cest caracter al autoaprrii este expres prevzut

n alin. %. 7n cazul n care autoaprarea va dep6i aceste limite ea va fi calificat ca samovolnicie, ceeace n corespundere cu prevederile art. (% din odul penal va atrage rspunderea penal.utoaprareanu trebuie s dep6easc limitele necesare nlturrii pericolului. Exercitarea dreptului la autoaprare

poate fi exercitat prin:a) sustragerea, distrugerea sau deteriorarea unui bun2b) re+inerea persoaneiobligate care ar putea s se ascund. 7n cazul deposedrii de bunuri, trebuie s se solicite imediatsec'estrarea acestora dac nu este ob+inut executarea silit.!aca este re+inut, persoana obligattrebuie s fie adus imediat n fa+a autorit+ii competente.

35.#)!N,E#E) !EN# !#E6,ICI/ C)7) ,E ( )(#I)E !/IC) ),E ( !E#()N) C NCII ,E #)!N,E#E.Prejudiciul cauzat printr-un act administrativ ilegal sau prin nesolu+ionarea n termenul legal a uneicereri de ctre o autoritate public sau de ctre o persoan cu func+ie de rspundere din cadrul ei se

repar integral de autoritatea public. Persoanele fizice au dreptul s cear repararea prejudiciuluimoral cauzat .7n cazul n care o autoritate public are o obliga+ie impus de un act adoptat n scopul protec+iei contra riscului de producere a unui anumit fel de prejudiciu, ea rspunde pentru prejudiciulde acest fel cauzat sau neprent@mpinat prin neexecutarea obliga+iei, cu excep+ia cazului c@ndautoritatea public demonstreaz c a dat dovad de diligen+ rezonabil n executareaobliga+iei.utoritatea public nu rspunde pentru prejudiciul cauzat prin adoptarea unui act normativsau omisiunea de a-l adopta, sau prin omisiunea de a pune n aplicare o lege.

3.#)!N,E#E) !EN# !#E6,ICI/ C)7) ,E *IN(#I0 !E#()NEINC)!)I/E ) !#E!.Prejudiciul cauzat de un minor care nu a mplinit 1* ani se repar de prin+i #adoptatori) sau de tutorii

lui dac nu demonstreaz lipsa vinov+iei lor n supraveg'erea sau educarea minorului. &bliga+ia de arepara prejudiciul cauzat de un minor care nu a mplinit 1* ani apar+ine ambilor prin+i, indiferent defaptul locuiesc mpreun cu copilul sau separat. Printele care locuie6te separat de copii poate fiexonerat de rspundere numai n cazurile n care din vina altui printe a fost lipsit de posibilitatea de a

participa la educarea copilului. 5u vor repara prejudiciul cauzat de un minor care nu a mplinit 1* ani persoanele care temporar l supraveg'eaz, nefiind obligate s-l supraveg'eze n virtutea legii #rudeleminorului). !ac minorul care nu a mplinit 1* ani a cauzat prejudiciul c@nd se afla sub supraveg'ereaunei institu+ii de nv+m@nt, de educa+ie sau institu+ii curative ori a unei persoane obligate s-lsupraveg'eze n baz de contract, acestea rspund pentru prejudiciul cauzat dac nu demonstreaz cel s-a produs nu din vina lor. &bliga+ia prin+ilor #adoptatorilor), tutorilor, a institu+iilor de nv+m@nt,de educa+ie sau curative de a repara prejudiciul cauzat de un minor nu nceteaz o dat cu atingereamajoratului acestuia sau o dat cu dob@ndirea unor bunuri suficiente pentru repararea prejudiciului.#)!N,E#E) !EN# !#E6,ICI/ C)7) ,E N *IN(# 14 I 1$ )NI. "inorulntre 1* 6i 1 ani rspunde personal pentru prejudiciul cauzat, potrivit regulilor generale. 7n situa+ia n

11



care minorul ntre 1* 6i 1 ani nu are venituri sau bunuri suficiente pentru repararea prejudiciului, partea nereparat se pune n sarcina prin+ilor #adoptatorilor) sau curatorului. =spunderea prin+ilor sau a curatorului este subsidiar, deoarece se angajeaz numai atunci c@nd minorul nu are mijloacesuficiente pentru repararea daunei. i n acest caz legiuitorul a instituit prezum+ia vinov+iei prin+ilor sau curatorului. Potrivit acesteia, n msura n care minorul ntre 1* 6i 1 ani cauzat prejudiciu, sedeclan6eaz prezum+ia vinov+iei prin+ilor sau a curatorului n nendeplinirea sau ndeplinireacorespunztoare a obliga+iei de supraveg'ere a minorului, dac ace6tia nu vor proba contrariul. erculsubiectelor rspunderii pentru prejudiciul cauzat de un minor ntre 1* 6i 1 ani este mai restr@ns dec@tcel al subiectelor rspunderii pentru prejudiciul cauzat de un minor care nu a mplinit 1* ani. 7n primulcaz nu se antreneaz rspunderea institu+iilor de nv+m@nt, de educa+ie sau curative. &bliga+ia

prin+ilor #adoptatorilor) sau curatorului de a repara prejudiciul cauzat de un minor ntre 1* 6i 1 aninceteaz n cazul n care autorul prejudiciului a atins majoratul, precum 6i n cazul c@nd, nainte de afi atins majoratul, acesta dob@nde6te bunuri sau venituri suficiente pentru repararea prejudiciului.&bliga+ia prin+ilor #adoptatorilor), tutorilor, a institu+iilor de nv+m@nt, de educa+ie sau curative de arepara prejudiciul cauzat de un minor nu nceteaz o dat cu atingerea majoratului acestuia sau o datcu dob@ndirea unor bunuri suficiente pentru repararea prejudiciului.ceasta se explic prin faptul c

prin+ii #tutorii) sau institu+iile respective rspund pentru propria fapt vinovat. #;spunderea pentru

prejudiciul cauzat de o persoan; lipsit; de capacitate de e+erci@iu. Pentru prejudiciul cauzat de o persoan lipsit de capacitate de exerci+iu rspunde tutorele sau institu+ia obligat s o supraveg'ezedac nu demonstreaz c prejudiciul s-a produs nu din vina lor. &bliga+ia tutorelui sau a institu+iei de arepara prejudiciului cauzat de o persoan declarat incapabil nu nceteaz n cazul cnd aceast

persoan 6i-a redobndit capacitatea de exerci+iu. Prin excep+ie, autorul prejudiciului poate fi tras larspundere pentru prejudiciul cauzat n prezen+a unor condi+ii, 6i anume: a) responsabil de repararea

prejudiciului s fie tutorele persoanei incapabile2 b) tutorele s fi decedat sau s nu aib mijloacesuficiente pentru repararea prejudiciului2 c) s fie vorba despre dauna cauzat vie+ii 6i snt+ii

persoanei2 d) autorul prejudiciului s dispun de mijloace suficiente pentru repararea prejudiciului2 e) problema angajrii rspunderii autorului prejudiciului s fie solu+ionat de ctre instan+a de judecat,+innd cont de starea lui material, de starea material a persoanei vtmate 6i de alte circumstan+e.

3".#)!N,E#E) !EN# !#E6,ICI/ C)7) ,E I78(# ,E !E#IC(/ !(#I.Persoanele a cror activitate este legat de un izvor de pericol sporit pentru lumea nconjurtoare#exploatarea ve'iculelor, a instala+iilor, mecanismelor, folosirea energiei electrice etc.) au obliga+ia srepare prejudiciul cauzat de izvorul de pericol sporit dac nu demonstreaz c prejudiciul se datoreazunei for+e majore sau din inten+ia persoanei vtmate. zvorul de pericol sporit sunt obiectele lumiimateriale, ce dispun de nsu6iri periculoase 6i care n procesul exploatrii nu pot fi controlate pe deplinde ctre om, crend prin aceasta un grad sporit de cauzare a prejudiciului. zvorul de pericol sporittrebuie s ntruneasc cumulativ urmtoarele trsturi: - s fie un obiect al lumii materiale. - obiectuls dispun de nsu6iri cantitative 6i calitative periculoase pentru lumea nconjurtoare. - obiectul s seafle n activitate, exploatare. - s exclud controlul deplin din partea omului. &bliga+ia de reparare a

prejudiciului revine persoanei care posed izvorul de pericol sporit n baza dreptului de proprietate orin alt temei legal#drept de gestiune economic, contract, procur) sau persoanei care 6i-a asumat paza

izvorului de pericol sporit.Posesorul izvorului de pericol sporit nu rspunde pentru prejudiciul cauzatdac demonstreaz c izvorul de pericol sporit a ie6it din posesiunea lui a urmare a ac+iunilor ilicit aleunor ter+i. 7n acest caz, rspunderea revine persoanei care a dob@ndit n mod ilicit izvorul de pericolsporit..Posesorii izvoarelor de pericol sporit rspund solidar pentru prejudiciul cauzat unui ter+ prininterac+iunea acestor izvoare #coliziunea mijloacelor de transport etc.)7n situa+ia n care izvorul de

pericol sporit se afl n proprietatea comun a dou sau mai multe persoane, debitor #posesor) va fiacel coproprietar, care l poseda 6i exploata n momentul cauzrii prejudiciului.

12



3$.#)!N,E#E) !EN# !#E6,ICI/ C)7) ,E )NI*)/E0 #IN)C(N#CIEI.#;spunderea pentru prejudiciul cauzat de animale. Proprietarul unui animal sau persoana care seserve6te de animal n timpul serviciului rspunde de prejudiciul cauzat de acesta.=spunderea pentru

prejudiciul cauzat de animale revine persoanei care la momentul cauzrii prejudiciului avea paza juridic a animalului. Prin paza juridic se n+elege puterea de direc+ie, control 6i supraveg'ere pe careo persoan o poate exercita asupra unui animal. Persoana care 6i-a asumat obliga+ia de a supraveg'eaanimalul rspunde pentru prejudiciul cauzat de acesta dac nu demonstreaz nevinov+ia sa. !acanimalul apar+ine n coproprietate, mai multor proprietari, paza juridic se prezum c apar+ine solidar tuturor coproprietarilor. =spunderea lor de asemene va fi solidar. !ebitor n cadrul obliga+iei dereparare a prejudiciului este 6i persoana, care de6i la momentul cauzrii prejudiciului nu avea paza

juridic a animalului, era obligat s-l supraveg'eze n temeiul unui contract nc'eiat cu posesorulanimalului.#;spunderea pentru prejudiciul cauzat prin surparea construc@iei. Proprietarul esteobligat s repare prejudiciul cauzat prin surparea, n ntregime sau a unei pr+i, a construc+iei cndsurparea este rezultatul lipsei de ntre+inere corespunztoare sau al unui viciu de construc+ie. Prinsurpare se n+elege drmarea complet sau par+ial a construc+iei. Surparea se poate produce datorit

propriei greut+i, a greut+ii oamenilor sau a bunurilor aflate n construc+ie sau sub ac+iunea for+elor naturale. 5u constituie surpare drmarea voluntar 6i nici cea provocat de incendiu. Surpareaconstruc+iei antreneaz rspunderea proprietarului numai dac este rezultatul lipsei de ntre+inerecorespunztoare sau a fost provocat de un viciu de construc+ie. Persoana care s-a obligat prin contractfa+ de proprietar s ntre+in construc+ia sau care este obligat s o ntre+in n stare corespunztoaren temeiul dreptului de folosin+ ce i s-a acordat rspunde solidar cu proprietarul pentru prejudiciulcauzat n urma surprii construc+iei sau a unei pr+i a ei.

3%.N(INE) I !#INCI!II/E E>EC)#II (/I)II/(#."ajoritatea autorilor definesc executarea obligatiilor ca F actiunile pe care debitorul trebue sa lesavirseasca in vederea satisfacerii creantelor creditoruluiD sau F actele pe care debitorul trebue sa leindeplineasca in temeiul obligatiei,precum ar fi: transmiterea unui bun,executarea unei lucrari,plata

unei sume de bani etc. !rincipiul e+ecutarii in natura a obligatiilor desemneaza executareaobligatiei in natura ei specifica,adica realizarea prestatiei stabilite de catre parti. Partile sunt tinute saexecute prestatia la care s-au obligat.ntre doua forme posibile de executare,primordial este executareain natura,executarea prin ec'ivalent avind un caracter subsidiar.!rincipiul e+ecutariicorespunzatoare a obligatiilor &bligatiile se considera executate in mod corespunzator,daca suntrespectate toate conditiile prevazute in actul din care au luat nastere,precum ar fi cele privitoare laobiectul,subiectele,locul,timpul si modul de executare. onditiile, carora trebue sa corespundaexecutarea obligatiilor, sunt determinate de lege sau contract.

4'.IECE/E E>EC)#II (/I)II/(#.#aportul juridic simplu 4 care un singur creditor si un singur debitor. #aportul juridicc comple+se caracterizeaza prin participarea fie a mai multor creditori si a unui singur debitor,fie a mai multor

debitori si a unui singur creditor,fie,in fine,a mai multor creditori si a mai multor devitori. &bligatiilese executa in primul rind de catre debitor personal sau prin reprezentant.Executarea poate fi efectuatade o persoana indatorata alaturi de debitor,de exemplu, un codebitor solidar ,precum si de catre o

persoana indatorata pentru debitor,cum ar fi,fidejusorul. Plata poate fi facuta si de catre o persoanainteresata in protejarea unui drept propriu#dobinditorul unui bun imobil ipotezat,care,platind datoriadebito=ului,evita urmarirea silita a acestui imobil si previne o eventuala pierdere a dreptului de

proprietate asupra imobilului respectiv).Executarea poate fi efectuata si de orice persoananeinteresata,care actioneaza in numele debitorului,in baza unui contract de mandat.ind executareaeste facuta in numele debitorului,tertul se va subroga in drepturile creditorului,iar atunci cind tertul

plateste in nume propriu,nu se poate subroga in drepturile acestuia fara consimtamintul lui.!ebitorultrebue sa execute obligatia catre creditor sau persoana imputernicita de acesta ori catre persoanaimputernicita prin lege sau 'otarire judecatoreasca. Prin urmare pe linga creditor capacitatea de a

primi executarea o pot avea reprezentantii legali #parintii,tutorii,curatorii etc) reprezentantii

13



conventiabili #mandatarii,comisionarii etc.) sau persoanele imputernicite prin 'otarire judecatoreasca#administratori,in cadrul procedurii de insolvabilitate.etc).

41.(IEC/ E>EC)#II (/I)II/(#.(biect al e+ecutarii obligatiei este prestatia pe care debitorul o datoreaza creditorului.Pentru ca

prestatia sa fie considerata corespunzatoare,debitorul este obligat sa plateasca creditorului exact cedatoreaza.el mai des oblicatia are ca obiect o singura prestatie,insa uneori,ea poate avea mai multe

prestatii,dintre care urmeaza sa fie executate una sau citeva din ele.!octrina si legislatia distingeobligatiile alternative si facultative.(bligatiile alternative-obligatiile care au ca obiect % sau maimulte prestatii principale,dintre care executarea uneia elibereaza integral debitorul#debitorul se obligasa predea creditorului fie 1GGHg de griu,fie 1GG Hg de porumb.!ebitorul va fi liberat de obligatie cindva preda unul dintre cele % lucruri la care s-au obligat).(bligatiile facultative-obligatiile care au caobiect o singura prestatie principala al carei debitor poate fi eliberat prin executarea unei altei

prestatii.!e ex. !ebitorul se obliga sa predea un automobil,aceasta fiind obligatia lui unica,dar princontract i se da dreptul sa se libereze si prin darea unei sume de bani.Exista deci o singura prestatie caobiect al obl,dar o pluralitate de obiecte in ce priveste posibilitatea de a plati.(bligatiile conjuncte se

particularizeaza prin faptul ca debitorul datoreaza cumulativ aceluiasi creditor,prin efectul aceluiasiraport juridic,% sau mai multe prestatii distincte pe care trebuie sa le execute in totalitatea lor.

42./(C/ E>EC)#II (/I)II/(#./ocul e+ecutarii obligatiei este locul unde debitorul este obligat sa presteze executarea,iar creditorulsa receptioneze obiectul obligatiei.&bligatiile pecuniare,adica cele care au ca obiect transmiterea uneisume de bani se vor executa la domiciliul creditorului,iar daca creditorul este o persoana juridica lasediul ei. ind obligatia are ca obiect un bun individual determinat si partile nu au stabilit locul

platii,aceasta se va face la locul unde se gasea obiectul in momentul inc'eierii contractului.0oatecelelalte obligatii se vor executa,de regula,la locul unde debitorul isi desfasoara activitatea legata deobligatie. n literatura de specialitate s-a remarcat ca,in cazul in care plata se face la domiciliul sausediul debitorului,plata se numeste c'erabila,iar daca se efectueaza la domiciliul sau la sediul

creditorului,atunci se spune ca plata este portabila 43.E#*EN/ ,E E>EC)#E) ) (/I)II/(#.0ermenul este un eveniment viitor si sigur ca se va produce care afecteaza executarea sau stingereaunei obligatii. n marea majoritate a cazurilor termenul este fixat de parti in contract el fiinddeterminat la care debitorul este tinut sa-si execute obligatia fata de creditor #sa plateasca o suma de

bani sa predea o lucrare efectuata,sa predea un lucru etc) sau rezulta din natura contractului adica dincircumstantele care determina data la care creditorul va primi prestatia datorata de catre debitor# deexemplu in cazul inc'eierii unui contract privitor la vinzarea roadei viitoare fara indicareatermenului,se subintelege ca livrarea acesteia va avea loc la coacerea ei.).!aca teemenul de executarenu este determinat si nici nu rezulta din natura acesteia,atunci obligatia este susceptibila de executareaimediata. ceasta inseamna ca debitorul este in drept de asi executa obligatia in orice moment in

cursul perioadei stabilite in contract sau determinate prin referire la contract,iar creditorul este obligatsa primeasca executarea propusa de catre debitor. $a momentul de la data nasterii raportului juridicobligational,iar debitorul este obligat de a o executa in termen de I zile din momentul cereriicreditorului,daca datoria de a executa imediat nu rezulta din ege.contract sau din natura obligatiei."odul de executare a obl-ordinea de savirsire de catre debitor a actelor de executare a obl.

44.*(,/ ,E E>EC)#E ) (/I)II/(#."odul de executare a obl de afla in legatura directacu obiectul ei.ind obiectul obl se concretizeazaintr-un anumit lucru,executarea nu se poate face in alt mod decit prin transmiterea acelui lucru de catredebitor creditorului,dintr-o data si in intregime n functie de modul de executare,obl se executa inintregime sau in rate.!ebitorul poate executa obligatia in rate numai cu consimtamintulcreditorului,daca din lege,contract sau din natura obl nu reiese altfel.ceasta inseamna ca debitorul nu

se poate libera decit platind tot ceea ce datoreaza,c'iar daca obiectul platii ar fi divizibil prin natura

14



lui,cum este cazul unei sume de bani.reditorul are dr sa refuze o prestatie in rate,daca la momentulcontractarii obl nu s-a convenit ca obl sa fie executata anume intr-un asemenea mod.

45.CEINE) ,E C#E)N) I EECE/E EI.Cesiunia de creanta este contractul prin care creditorul transmite dreptul sau de creanta unei alte

personae in baza unui contract.Partile contractului de cesiune sunt creditorul care transmite creanta,numit cedent2 dobinditorul creantei-cesionar2 debitorul creantei cedate-debitor cedat. Conditiile decesiune de creanta- find un contract, cesiunia de creanta trebuie sa indeplineasca toate conditiile devaliditate a contractelor. Obiectul contractului poate fi orice creanta transmisibila si sesizabila. stfel,

pot fi cedate creantele nascute dintr-o promisiune de vinzare, dintr-un contract de locatiuneetc.esiunia de creanta nu trebuie sa aduca atingere drepturilor debitorului. ntrucit debitorul nu este

parte la contract, in principiu, consentamintu-lui nu este necesar. $egea despune ca titularul uneicreante o poate transmite, fara consintamintul debitorului, unui tert, daca aceasta nu contravine esenteiobligatiei, intelegerii dintre parti sau legi. =eferitor la conditile de forma, legia prevede ca cesiunia decreanta trebuie sa fie inc'eiata in forma ceruta pentru actul juridic in acarui temeii sa nascut creantacesionata. Efectele cesiunii de creanta. Efectele produse de cesiunia de creanta trebuie private subdoua aspecte: intre parti si fata de terti. 'ntre parti regula este ca cesiunia de creanta transfera

cesionarului insasi creanta, adica toate drepturile pe care cedentul le avea fata de debitorul cedat.esionarul il substituie pe cedent in toate drepturile ce decurg din creanta. reanta raminenesc'imbata, drepturile de creanta se transmit cesionarului asa cum exista in momentul transmiterii.;nicul element al obligatiei care se sc'imba este creditorul. & data cu creanta asupra cesionarului trecsi toate drepturile accesorii, inclusive, garantiile. n virtutia regulii nimeni nu poate transmite altuiamai multe drepturi decit are el insusi. ;nul dintre efectele importante ale cesiunii de creanta ilconstituie obligatia de garantie. edentul este responsabil in fata cesionarului de valabilitatea creantieisi a mijloacelor de garantare a acestia. stfel, daca dupa ce a avut loc cesiunia, creanta a fost declaratanula prin 'otatrire judecatoriasca, cesionarul este indreptatit sa ceara rezolutiunea contractului decesiune si repararea prejudiciului suferit. reditorul, insa, nu raspunde pentru neexecutarea acesteicreante de catre debitor. ata "e tert . Sunt terti toate persoanele care nu au luat parte la contractul decesiune , dar pentru care savirsirea cesiunii prezinta interes. Se considera ca sunt tertii: debitorul cedat,

cesionarii ulteriori si succesivi ai aceleasi creante si creditorii cedentului. /ata de tert cesiunia produceefecte numai din momentul notificarii prin care se aduce la cunostinata debitorului persoana nouluicreditor si clauzele esentiale ale contractului de cesiune.

4.CEINE) ,E ,)(#IE.Preluarea datorii este o operatie juridica prin care un debitor transmite datoria sa unui tert, care seobliga in locul sau in fata creditorului.Exista doua modalitati de preluare a datorii: a)"atoria poate fi

transmisa printr-un contract incheiat intre cre"itor si un tert, acesta substituin"u-l pe "ebitorul initial

$egia prevede ca o datorie poate fi preluata de un tert in temeiul unui contract cu creditorul. n acestcaz, debitorul initial are dreptul sa se opuna contractului si sa execute el insusi obligatia. b)"atoria

poate fi transmisa in ba#a unui acor" incheiat intre tert si "ebitorul initial, cu con"itia ca acest acor"

sa fie acceptat "e catre cre"itor !aca preluarea datorii a fost convenita intre tert si debitor printr-unraport, acesta produce efecte doar cu acceptarea din partea creditorului. 5u se permite sc'imbareadebitorului fara consentamintul creditorului. 5u se poate deci concepe sa i se dea creditorului, faravoia lui, un alt debitor. =eferitor la conditile de forma, legea prevede ca preluarea datorii trebuie sa fieinc'eiata in forma ceruta pentru actul juridic in al carui temei sa nascut datoria.

4".N(INI ENE#)/E !#I8IN, )#)NII/E E>EC)#II (/I)II/(# ndoctrina romina,garantiile sunt difinite ca ansamblul mijloacelor juridice care confera creditoruluigarantat anumite prerogative suplimentare,prerogative care constau fie intr-o prioritate fata de ceilalticreditori,fie in posibilitatea ca,in caz de neexecutare din partea debitorului,sa urmareasca pe o alta

persoana care s-a angajat sa execute ea obligatia ce revenea debitorului.utorii ce impartasesc aceastaconceptie clasifica garantiile in:personale si reale *arantiile personale constau in angajamentul pe

care o alta persoana decit debitorul principal si-l asuma fata de creditor,de a executa obligatia,in cazulin care debitorul principal nu o va face.ex:fidejusiunea,garantiile bancare.*arantiile reale constau inafectarea speciala a unui bun pentru garantarea obligatiei,in instituirea unui drept real accensoriu cu privire la

15



acest bun.ex:gajul,ipoteca. Jarantiile se mai clasifica in:a)Jarantii preventive#dr.de retentie),b)garantiileale executarii reale#clauza penala,arvuna),c)garantii propriu-zise sau reparatorii#fidejusiunea,garantiireale).4$.I,E6INE)./idejusiunea este contractul prin care o parte fidejusor se obliga fata de cealalta

parte creditor sa execute integral sau partial ,gratuit sau oneros obligatia debitorului./idejusiunea poatefi de ( feluri:a)conventionala,cind insesi partile raportului obligational,debitorul si creditorul,convin ca

pentru garantarea executarii obligatiei debitorul va aduce angajamentul unui fidejusor.b)legala,cind onorma a legii prevede expres ca debitorul este obligat sa aduca un fidejusor pentru a garantaexecutarea obligatiilor pe care le are fata de cealalta parte.c)judecatoreasca,in ipoteza in care obligatiade a da o fidejusiune este impusa de instanta de judecata.ontractul de fidejusiune este un contractaccesoriu ,solemn,unilateral,cu titlu gratuit sau oneros si aleatoriu.ontractul este accesoriu de aicirezulta urmatoarele consecinte:1./idejusiunea urmeaza soarta obligatiei principale.%.fidejusiunea nu

poate intrece datoria principala si nu poate fi facuta in conditii mai oneroase.(./idejusiunea se intindela accesoriile datoriei principale,fidejusorul va raspunde pentru c'eltuielile de reziliere acontractului,dobinzile datorate de debitorul principal.*./idejusiunea poate opune creditorului toateexceptiile pe care le-ar putea opune debitorul principal,ex:compensatie,prescriptie.ontractul estesolemn deoarece pentru inc'eierea lui valabila se cere respectarea formei scrise.Conditiile de

validitate sunt:-apacitatea de a contracta #persoanele fizice cu capacitate de exercitiu deplina si persoanele juridice constituite),-onsimtamintul#fidejusiunea ia nastere prin manifestarea de vointa a partilor,fidejusorului si creditorului care trebuie sa fie persoane de descernamint.-obiectul contractuluide fidejusiune este prestatia promise de fidejusor creditorului.-auza fidejusiunii este obiectivulurmarit la inc'eierea actului juridic civil,acel interes pe care partile cauta sa-l satisfaca.-/ormascrisa.&bligatia fidejusorului este de a executa obligatia debitorului.reditorul are obligatia safurnizeze,la cererea fidejusorului,toate informatiile utile privind continutul si modalitatile obligatiei

principale si privind stadiul de executare a acesteia.Sa-l informeze pe fidejusor daca debitorul principal este in intirziere cu executarea obligatiiilor sale.!ebitorul este obligat sa instiinteze de indatafidejusorul,daca a executat obligatia garantata prin fidejusiune.sa-l elibereze pe fidejusor defidejusiune.Incetarea fidejusiunii./idejusiunea poate inceta pe calea rezilierii contractului#),pe caleindirecta ca efect al stingerii,modificarii sau preluarii datoriei principale#K),sau pe cale

directa,independent de obligatia principala#). ). legea prevede unele cazuri speciale de reziliere aacestui contract:- daca fidejusiunea s-a constituit p>u garantarea obligatiilor viitoare sau nedeterminateori daca nu s-a stabilit un termen p>u fidejusiune, fidejusorul are dr., dupa expirarea a 3 ani de laconstituirea fidejusiunii sa rezilieze contractul ,cu-n preaviz de ( luni fata de creditor,debitorul

principal si de celalati fidejusori.- o fidejusiune stabilita pe termen poate fi reziliata dupa ani curespactarea unui termen de preaviz de ( luni. . vind caracter accesoriu fidejusiunea poate inceta caurmare a stingerii obligatiei principale- fie prin plata facuta de debitor , fie prin alte modalitati : A princompensarea creantelor reciproce ale debitorului si creditorului. /idejusorul poate opune creditoruluicompensarea a ceea ce acesta din urma datoreaza debitorului2 A prin confuziune, adiHa prin intrunireade catre aceeasi persoana a calitatilor de debitor si creditor, asemenea cnfuziune profita fidejusorului2 Adaca creditoru, in baza unei intelegeri cu debitorul, il elibereaza pe acesta de executarea obligatiei #remiterea de datorie- =enun+area gratuit a creditorului de a valorifica contra debitorului drepturile

izvornd dintr-o crean+ se nume6te remitere de datorie.)2A in cazul modificarii, fara acordulfidejusorului, a obligatiei garantate, cind aceasta modificare atrage marirea raspunderii sau alteconsecinte nefavorabile p>u fidejusor.A in cazul preluarii datoriei garantate de catre o alta persoana,daca fidejusorul nu a acceptat sa garanteze executarea obligatiei de catre noul debitor2C. Pe caledirecta fidejusiunea poate inceta:A o data cu expirarea ermenului p>u care a fost prestata2A in cazul incare termenul nu este determinat , fidejusiunea inceteaza daca creditorul , in decursul unui an de lascadenta obligatiei garantate, nu a intentat nicio o actiune contra fidejusorului. A in caz de deces alfidejusorului2Aatunci cind, din cauza creditorului, nu mai poate avea loc subrogarea fidejusorului indrepturile creditruluifata de debitor. /idejusorul in acest caz este eliberat in masura prejudiciuluisuferit2A prin compensatie intervenita intre fidejusor si creditor2 A prin confuziunea dintre fidejusor sicreditor2A prin remiterea de fidejusiune, creditorul renuntind la garantie.

16



4%.)6/.51.I!#I/E )6/Iajul -este un dr. =eal in al carui temei creditorul #gajist) poate pretinde satisfacerea creantelor salecu preferinta fata de ceilalti creditori, inclusiv statul , din valoarea bunurilor depuse in gaj in cazul incare debitorul #gajist) nu executa obligatia garantata prin gaj.Jajul este un contract accesoriu sisinalagmatic. Prin gaj se poate garanta o obligatie simpla , sub conditie, cu termen. =emiterea bunuluise face de obicei direct creditorului gajist dar se poate face si unui tert care actioneaza in numelecreditorului gajist.$lasificarea ga+ului$egea prevede % tipuri de gaj : ga+ inregistrat (fara

"epose"are) si amanetul sau ga+ real (cu "epose"are)n cazul gajului inregistrat, obiectul gajuluiramine in posesiunea debitorului gajist sau a unui tert care actioneaza in numele acestuia din urma. ncazul amanetarii , obiectul gajului se transmite in posesiune creditorului gajist sau a unui tert careactioneaza in interesul acestuia.nsa &biectul gajului sigilat de catre creditor poate fi lasat la debitorulgajist conform contractului.Exista mai mule criterii de clasificare a gajului:- n functie de temeiulconstituirii : ga+ legal sau conventional 2 $egea secifica creantele din care se poate naste gajul legal : 1.

creantele statului, p>u sumele datorate conform legislatiei fiscale2 %. creantele care rezulta dint-ro'otarire judecatoreasca2-n functie de natura raporturilor juridice ce constituie obiectul gajului:Lipoteca : gajarea pamintului, constructiilor, altor imobile legate nemijlocit de pamint, impreuna cuterenul aferent necesar asigurarii functionale a obiectului gajat sau cu dreptul de folosinta a acestuiteren. onsatiuie ipoteca si grevarea c'iriilor, prezente si viitoare, pe care le produce unimobil.Mipoteca "e intreprin#ator:gajul intreprinderii care se extinde asupra intregului ei patrimoniu ,inclusiv asupra fondurilor fixe si circulante , asupra altor bunuri si drepturi patrimoniale reflectate in

bilantul intreprinderii.2L ga+ul marfurilor care se afla in circulatie sau in proces "e prelucrare*a+ul

bunurilor pe care "ebitorul ga+ist le va "obin"i in viitor # de ex. =oada pamintului). Subiectii : reditorulgajist 4persoana obligatiile fata de care sunt garantate prin gajsau detine o creanta garantata prin gaj. !ebitorulgajist este proprietarul sau alt posesor si uzufructuar legal al bunurilor depuse in gaj, care are dr. de a instrainaaceste bunuri. !ebitorul gajist poate fi atit debitorul obligatiei garantate, cit si un tert. Obiectul gajului : poate fi

orice bun corporal sau incorporal, mobil sau imobil, consumptibil sau neconsumptibil, determinat individual saugeneric . 5u pot constitui obiect al gajului bunurile retrase din circuitul civil, bunurile inalienabile sauinsesizabile. ajul se inregistreaza in modul urmator- poteca : la organul cadastral in a carui raza teritorialase afla bunul imobil ipotecat de la ( luni de la data inc'eierii contractului.2 poteca de intreprinzator: la biroulnotarial in a carui raza teritoriala se afla intreprinderea..2 Jajul titlurilor de valoare nominative : in registruldetinatorilor de valori nominative2Jajul titlurilor de valoare ale statului: in registrul detinatorilor de valoare astatului.

5'.C/)7) !EN)/).lauza penala-prevedere contractuala prin care partile evalueaza anticipat prejudiciul,stipulind cadebitorul in cazul neexecutarii obl,urmeaza sa remita creditorului o suma de bani sau un alt bun.&biectul clauzei penale il constituie,in mod uzual,o suma de bani,determinata saudeterminabila,numita penalitate.lauza penala intotdeauna trebuie sa imbrace forma scrisa,c'iar daca

obl principala pentru garantarea careia a fost stipulata nu ar imbraca aceasta forma.5erespectareaformei scrise este sanctionata cu nulitatea. /unctiile clauzei penale:a)functia de garantie,cit privesteexecutarea obl principale,prin faptul ca perspectiva consecintelor neexecutarii obl contractualeindeamna pe debitor la executarea reala a contractului. b)functia de evaluarelauza penala apare camodalitate de evaluare conventionala anticipata a prejudiciului care poate fi cauzat creditorului prinneexecutarea obl si respectiv a intinderii reparatiei sub forma de despagubiri pe care debitorul o datoreazacreditorului.c)functia compensatorie,deoarece are menirea de a compensa prejudiciul suferit de creditor prinneonorarea obl contractuale de catre debitor.d)functia de sanctionare,care rezulta din faptul ca penalitatea se plateste independent de intinderea prejudiciului,putind sa depaseasca limitele acestuia,si c'iar in lipsa oricarui prejudiciu.e)functia de stimulare,adica conduita corecta a debitorului. Caracterele juridice:lauza penala are uncaracter accesoriu,adica prin clauza penala se poate garanta numai o creanta valabila.!ebitorul nu poate alegeintre executarea in natura si plata sumei prevazute in clauza penala. n ceea ce priveste cumulul penalitatilor cu

executarea obl,regula este ca creditorul nu poate cere concomitent executarea prestatiei si plata clauzei penale,cuexceptia cazurilor in care sint stipulate penalitati si pentru executarea necorespunzatoare sau tardiva a obl.Pentrua se putea aplica clauza penala,este necesar sa fie itrunite toate conditiile acordarii de despagubiri.reditorul

17



obligatiei cu clauza penala este un creditor c'irografar,care vine in concurs cu ceilalti creditori fara vreun dreptde preferinta fata de ceilalti c'irografari ai aceluiasi debitor. lauza penala are forta obligatorie intre partilecontractului si se impune a fi respectata de instantele de judecata.52. )#8N).rvuna-suma de bani sau un alt bun pe care o parte contractanta o da celeilalte parti pentru a confirmainc'eierea contractului si a-i garanta executarea.ntelegerea cu privire la arvuna,indiferent de suma

ei,trebuie sa fie intocmita in scris./unctiile arvunei:a)functia de plata, cum ar fi in contractul devinzare-cumparare,daca cumparatorul executa obligatiile sale 0suma constituind arvuna se include in

pret,b)functia de confirmare a inc'eierii contractului 0c)functia de garantie0d)functia de compensare inipoteza. in care partea culpabila de neexecutarea obl contractuale este tinuta sa repare prejudiciilecauzate contractantului.

53. #EENI).!r de retentie-dr care confera celui care detine un bun pe care trebuie sa-l remita sau sa-l restituie

posibilitatea de a retine acest bun,in cazul prev de lege,atita timp cit creditorul nu-l despagubeste pentru c'eltuielile necesare si utile pe care le-a facut pentru acel bun si pentru prejudiciile pe care bunul le-a cauzat.reanta retentorului consta in sumele c'eltuite pentru pastrarea,intretinerea,imbunatatirile aduse bunului,precum si eventualele prejudicii cauzate de bunul incauza.Pentru nasterea dr de retentie,trebuie sa fie intrunite urm conditii: a)creanta retentorului sa fiecerta,lic'ida si exigibila,b)dr de retentie sa fie invocat fata de proprietarul exclusiv si actual al bunuluirespectiv,c)intre bun si creanta sa existe o conexiune,d)bunul respectiv este corporal,mobil sauimobil,aflat in stapinirea retentorului. $egea prevede cazurile in care dr de retentie nu poate fiexercitat,si anume:daca posesiunea bunului provine dintr-o fapta ilicita,este abuziva ori ilegala,daca

bunul este insesizabil,precum si daca posesorul este de rea-credinta.

54.N(INE) I C/)IIC)#E) *I6/()CE/(# ,E INE#E ) (/I)II/(#.Prin stingerea obligatiilor se intelege incetarea raporturilor juridice dintre subiectele acestora care

pierd drepturile si obligatiile ce rezulta din continutul raportului obligational. n rezultatul stingeriiobligatiei partile nu sunt legate intre ele.reditorul nu mai poate pretinde , iar debitorul este obligat sa

plateasca dobinda si penalitatile ori sa repare prejudiciul."odurile de stingere a obliagtiilor sunt:executarea, consemnarea, compensarea, confuziunea, remiterea de datorie, novatia, decesul pesoanei fizice si lic'idarea persoanei juridice."odurile de stingere a obligatiilor se clasifica dupaurmatoarele criterii :19dupa rolul vointei partilor in incetarea raportului juridic obligational:a)moduri voluntare de stingere a obligatiilor#remiterea de datorie). b) moduri de stingere a obligatiilor care produc efecte indirect de vointa partilor#confuziunea sau imposibilitatea fortuita deexecutare)229dupa faptul realizarii sau nerealizarii creantei creditorului se disting:a) moduri destingere a obligatiei care duc la realizarea creantei #executarea obligatiei confuziunea, compensarea)

b)moduri de stingere a obligatiei care nu duc la realizarea creantei creditorului #remiterea de datorie,imposibilitatea fortuita de executare).

55.INE#E) (/I)II/(# !#IN E>EC)#E.

el mai important mod de executare a obligatiilor este executarea efectuata in modulcorespunzator.Executarea are ca efect realizarea dreptului de creanta al creditorului, eliberareadebitorului de datorie. Executarea obligatiei poate fi: 19directa ?in natura9.Executarea in natura esteatunci cind debitorul executa prestatia pe care o datoreaza in natura ei specifica. Prestatia datorata inacest caz nu poate fi inlocuita cu o alta prestatie sau cu despagubiri banesti fara acordul creditorului.ndeplinirea prestatiei trebuie sa fie executata si la termenul stabilit.29indirecta #sau prin ec'ivalent).&bligatia se poate stinge si in cazul in care creditorul accepta o alta executare in locul celei datorate,acest mod este denumit darea in plata. !area in plata presupune transmiterea de catre debitor creditorului, in locul prestatiei datorate, a unui alt bun, plata unei sume de bani, prestarea unor servicii.

18



5.INE#E) (/I)II/(# !#IN C(NE*N)#Eonsemnarea este un mijloc juridic aflat la dispozitia debitorului pentru a se elibera de datorie in cazulin care creditorul refuza sa primeasca prestatia fara temei legal sau daca pentru executarea prestatiesac ere a actiune dic partea creditorului, iar el nu efectueaza aceasta actiune. onsemnarea consta indepunerea banilor, valorilor mobiliare sau a altor documente, a bijuteriilor la banca sau la notar.!ebitorul poate recurge la consemnarea doar cind creditorul ete in intirziere sau el nu cunoasteidentitaatea sau domiciliul creditorului, din motive neimputabile lui. !ebitorul este obligat sa depuna

bunurilor la locul executarii obligatiei, care a fost prevazut la contractarea ei2 sa-l informeze pecreditor despre consemnarea.reditorul, la rindul lui poate prelua bunurile consemnate intr-un termende ( ani de la momentul cind a aflta sau trebuia sa afle despre consemnare2el suporta c'eltuielile deconsemnare. Stingerea obligatiei prin consemare este interesul direct al debitorului, deoareceefectuind-o el nu mai este obligat sa suporte riscurile, sa plateasca dobinda, penalitatile.

5". INE#E) (/I)II/(# !#IN C(*!EN)#E.

Stingerea obligatieiprin compensare este un mod simplificat al executarii obligatiilor. Prin aplicarea luise evita efectuarea a % plati cu c'eltuielile respective, pierderea de timp si riscurile pe care le presupune orice plata. ompensarea asigura egalitatea subiectelor rapotului juridic obligational si esteo garantie adaugatoare in executarea obligatiei, prin faptul ca creditorul, conpesind creanta acestui dinurma, este sigur ca o va realize cel putin, pina la concurenta propriei datorii fata de cealalta

parte.ompensarrea se poate face atunci cind se intilnessc o obligatie si o creanta opuse, de aceeasinatura, care au ajuns la scandenta sau c'iar daca nu sunt scandente, executarea lor poate fi pretinsa inacelasi timp. Pentru stingerea obligatiei prin compensare este necesar ca un din parti sa faca declaratiefata de cealalta parte sis a fie intrunite cumulative urmatoarele conditii: 1)partile sa participle la %obligatii reciproce si de aceeasi natura, avind una fata de cealalta atit calitate de debitor, cit si calitatede creditor. %) obiectul obligatiei sa fie sume de bani sau bunuri de aceeasi natura. () creantele trebuiesa fie certe #adica existenta lor sa nu fie disputabila din punct de vedere juridic), lic'ide #adica

valoarea sa fie determinata sau determinabila pentru a putea deduce cea mai mica si cea mai mare) siexigibile #adica scandente sau sa poate fi ceruta executarea) tunci ciind prin compensare se pretindestingerea mai multor creante solicitantul poate stabili care anume creante vor fi compensate. ;n cazseparat de compensare este cesiunea de creanta sau preluarea datoriei, stfel, in cazul cesiunii decreanta, debitorul are dreptul sa opuna noului creditor creanta fata de vec'iul creditor, daca scandentaacestei creante are loc innaintea de primirea instiintarii despre cesiune, daca scandenta nu este indicatesau daca executarea poate fi ceruta oricind. !aca cesiunea de crenata a devenit opozabila debitorului

prin notificare, aceasta impiedica compensarea creantelor dobindite de debitor impotriva cedentuluidupa notificare. Pentru creantele anterioare notificarii, debitorul cedat opune compensarea creditoruluicedent si c'iar cesionarului, deoarce pina la notificare debitorul este un tert fata de cesiunea intervenitaintre cedent si cesionar. n cazul preluarii datoriei, noul debitor nu are dreptul sa opuna o creantace

partine vec'iului debitor./idejusorul pota eopune creditorului compensarea creantei debitorului a carui

datorie o garanteaza. n scimb, debitorul nu poate opune compensarea creantei fidejusorului impotrivacreditorului sau. ompensarea stinge creantele reciproce la fel ca si plata. & data cu datoriile stinse

prin compensare se vor stinge si garantiile lor. prevede ca nu este admisa compesarea creantelor:1) cu termenul de precriptie expirat, aceasta de regula nu se aplica in cazul in care termenul de

prescriptie a expirat dupa data la care creanta al carei termen de prescriptie a expirat putea ficompensata.%) privind reparea prejudicului cauzta prin vatamarea sanatatiii sau prin cauzareamortii.()prinvind intretinerea pe viata. *) privindplata pensiei alimentare. )daca obiectul prestatieieste un bun insesizabil. 3) cind obligatia sa nascut dintro fapta ilicita intentionata.

19



5$. C(N7INE).&bligatia se stinge in cazul o persoana intruneste calitatea de debitor si cea de debitor.stfel, estecazul cind creditorul mosteneste pe debitoul sau si invers ori cind intervine o cesiune de creanta intredebitor si creditor. n cazul personelor juridice legate untre ele prin raporturi obligationale confuziuneaintervine in procesul reorganizarii lor pirn comasare sau divizare. tit in cazul persoanelor fizice cit sicele juridice, dispare un subiect obligational si respective inceteaza insusi raportul juridic. tunci cindconfuziunea se realizeaza prin intrunirea de catre aceeasi persoana a caliataii de fidejusor se decreditor sau de fidejusor si debitor, obligatia principala nu se stinge #331), se stinge numai obligatiasecunndara da garantie.

5%. N(8)I).&bligatia se stinge in baza intelegrii dintre parti de a o inlocui cu o alta obligatie #33). Spre deosebirede alte acorduri ala partilor care duc la stingerea obligatiilor, novatia nu inceteaza raportul juridicdintre parti, deoarce obligatia care se stinge este inlocuita cu alta care se executa, subiectele obligatiei

raminind aceleasi.5ovatia se caraterizeaza prin urmatoarele caratere: 1)prezenta acorduului intre parti, prin care se inlatura litigul privind existenta obligatiei anterioare. %) incetarea obligatiei anterioare. ()nasterea intre aceleasi personae a unei noi obligatii. 5ovatia se admite in privinta tuturor obligatiilor valabile. !aca se stabileste ca obligatia anterioara a fost nevalabila va fi nevalabila si obligatia noua

prin care a fost inlocuita.

'. #E*IE#E) ,E ,)(#IE.=emiterea de datorie este un mod voluntar de stingere a obligatiei, care consta in renuntareacreditorului, cu consimtamintul debitorului, la dreptul sau de creanta. !in acesta difinitie rezulta caremiterea de datorie nu este un act juridic unilateral, ci un contract, al carui inc'eiere face necesaraexistenta consimtamintului debitorului. m putea mentiona ca remiterea de datorie sau, cu altecuvinte, iertare de datorie este una din fomele donatiei, contract cu titlu gratuit sau, dupa cum spune

doctrina , o libertate. =emiterea de datorie este renuntarea gratuita pe care creditorul o face debitoruluisau, cu acordul acestuia, la plata creantei sale.=emiterea de datorie,ca act juridic bilateral prin care sestinge obligatia, poate fi realizata in orice forma scrisa sau verbala, expresa sau tacita.

20



21

drept civil teoria generala a obligatiei

Documents

Transcript of drept civil teoria generala a obligatiei