7/26/2019 dr.constitutional

http://slidepdf.com/reader/full/drconstitutional 1/8

Constitutia Romaniei din 1866.

In 29 iunie 1866, Parlamentul României adoptă prima constituţie a ţării, una dintre

cele mai avansate a acelor timpuri.

Caracteristicile Constituţiei din 1866:

  este prima constituţie internă românească

a !ost promul"ată !ără a se cere acordul #arilor Puteri

a !ost ela$orată după modelul Constituţiei %el"iene din 18&1

este un act de !actură li$erală

proclama suveranitatea naţională

"uvernarea era repre'entativă (i responsa$ilă

se instituia principiul separării puterilor )n stat

monar*ia repre'enta !orma de "uvernământ )n stat (i era ereditară

sta$ilea li$ertăţi (i drepturi cetăţene(ti

includea un nou sistem electoral, $a'at pe votul cen'itar

este prima reali'are a lui Carol I

a !ost considerată una din cele mai democratice constituţii din +uropa

cuprinde 8 titluri (i mai multe articole

instituţiile centrale ale statului erau:

#onar*ia era ereditară, )n !amilie pe linie $ăr$ătească, mo(tenitorii tronului

urmând să -e crescuţi )n reli"ia ortodoă

/uvernul repre'inta puterea eecutivă (i era condus de primul ministru0 )mparte

puterea eecutivă cu monar*ul. vea ca sarcini pre'entarea proiectelor le"ii

Parlamentului (i punerea )n practică a le"ilor votate de Parlament

Parlamentul repre'inta puterea le"islativă (i era !ormat din enat (i Camera

3eputaţilor structura $icamerala ce !usese introdusa pentru prima oara de .I.Cu'ain 1864 prin 5tatutul de'voltator al Conventiei de la Paris.

7ra"mente din Constituţia din 1866ilustrând noua or"ani'are a României:

3omnitorul:

sancţionea'ă (i promul"ă le"ile

are drept de veto a$solut.

3repturi (i li$ertăţi cetăţene(ti prevă'ute )n Constituţia din 1866:

li$ertatea con(tiinţei li$ertatea )nvăţământului

li$ertatea presei

li$ertatea )ntrunirilor (i asocierilor

7/26/2019 dr.constitutional

http://slidepdf.com/reader/full/drconstitutional 2/8

Constitutia Romaniei 1923.

Constitutia era o actualizare a celei din 1866, din care modifica total sau partial 20 de articole, introduceain ea alte 7 articole noi si reformula sau completa 25 de articole. Un numar de 76 articole ale vechiiconstitutii ramaneau neshimbate.

rincipiul pe care s!a actualizat Constitutia privea noua situatie a "omaniei de dupa rimul "azboi#ondial, adaptarea la principiile societatii democratice ale vremii si modificari limitate, astfel incat sa se pastreze cat mai mult din te$tul e$istent.

Constitutia stipula de la inceput ca "omania este stat national unitar si indivizibil, al carei teritoriu esteinalienabil.

Cu privire la drepturile cetatenilor, se facea referire la conditiile specifice democratiei% &arantareadrepturilor si libertatilor cetatenesti, fara deosebire etnica, de limba sau reli&ie, e&alitatea cetatenilor insocietate si inaintea le&ilor, libertatea constiintei si intrunirilor, dreptul de asociere, secretulcorespondentei, inviolabilitatea domiciliului.

'e instituia votul universal, e&al, direct obli&atoriu si secret. #ilitarii si femeile, ca in toate tarileeuropene din acea vreme, nu puteau sa!si e$prime o optiune politica in fata urnelor.

Separatia puterilor in stat

Constitutia din 1(2) consacra ferm principiul separatiei puterilor in stat, independente una de alta,e$istand posibilitatea sa se limiteze reciproc in atributii.*ctivitatea le&islativa urma sa fie e$ercitata dere&e si reprezentanta nationala +arlament, cea e$ecutiva de re&e si -uvern, iar cea udiciara numai de

catre instantele udecatoresti.

*scendenta re&elui fata de arlament consta in faptul ca le&ile nu puteau intra in vi&oare decatsanctionate +astazi spunem promul&ate, iar re&ele putea refuza sanctionarea unei le&i. *scendenta fata de-uvern consta in faptul ca /-uvernul e$ercita puterea e$ecutiva in numele re&elui, in modul stabilit prinConstitutiune/.

"e&ele nu avea ascendenta asupra puterii udecatoresti, care /se e$ercita de catre or&anele ei/. umaihotararile, care se pronuntau /in virtutea le&ii/, se e$ecutau /in numele re&elui/.Cu privire la le&alitatea sisuprematia Constitutiei, se specifica foarte clar ca /numai Curtea de Casatie in sectiuni unite are dreptulde a udeca constitutionalitatea le&ilor si de a declara inaplicabile pe acelea care sunt contrareConstitutiei/.

Cele doua Camere

 u e$ista o Curte Constitutionala ca astazi, sarcinile revenind Curtii de Casatie, care era costituita din uristi de profesie, inte&ri si neafiliati niciodata vreunei &rupari politice.Ca baza pentru elaborareaConstitutiei au fost folosite patru proiecte% unul elaborat de liberalul C ratianu, al doilea de ". oila din

7/26/2019 dr.constitutional

http://slidepdf.com/reader/full/drconstitutional 3/8

 partea artidului ational "oman, al treilea de catre Constantin 'tere +artidul 3aranesc si al patrulea decatre C. erariu, e$pert in probleme uridice.

Constitutia prevedea un parlament bicameral, din care Camera 4eputatilor se ale&ea prin vot univeral, iar'enatul era compus din membri alesi din diferite &rupari +Camera de Comert, cadrele didactice etc. si din

senatori de drept% reprezentanti ai cultelor, presedintele *cademiei "omane, fosti presedinti ai fiecareicamere le&islative, fosti senatori si deputati care fusesera alesi cel putin in zece sesiuni, fosti ministri careau detinut cel putin sase ani fotoliul ministerial, fosti presedinti ai naltei Curti de Casatie si ustitie si altidemnitari.

e&ea fundamentala e$prima de asemenea foarte precis prero&ativele suveranului si conditiile succesiuniila tron.

Sfarsitul Constitutiei din 1923

Constitutia din 1(2) a functionat in perfecta ordine pana in februarie 1()8, cand re&ele Carol al !lea a

initiat o Constitutie noua, care intarea puterea re&ala si limita libertatile democratice.

n principiu, aceasta a fost valabila pana in 1(7, desi dupa abdicarea re&elui s!au aplicat cutume in afarale&ii fundamentale, iar dupa 2) au&ust 1( a fost partial amendata si revizuita in 1(6.

*bandonata definitiv odata cu abdicarea fortata a re&elui #ihai , la )0 decembrie 1(7, Constitutia a fostinlocuita ulterior cu una dupa modelul sovietic.

Constitutia Romaniei din 1938

4up moartea re&elui 9erdinand, sub domnia cruia fusese promul&at Constitu ia democratica din 1(2)ț ,noul monarh a devenit "e&ele #ihai, minor la acea vreme. *stfel, func ia de ef al statului era :ndeplinitț ș

:n numele de su de o re&en , care nu a reu it s se ridice la :nl imea pe care o impuneau problemeleț ș ț

vie ii politice rom;ne ti. <n aceste condi ii,ț ș ț  prin ul Carolț  s!a :ntors ile&al din strintate, :ndeprt;ndu! iș

fiul de pe tron i prelu;nd func ia de suveran.ș ț

4omnia lui Carol al !lea a fost de ru au&ur pentru sistemul democratic, partidele politice fiindcompromise treptat de noul re&e, care sus in;nd fac iuni minoritate din cadrul partidelor a condus laț ț

slbirea acestora. <n prima parte a anului 1()8 a profitat de ocazie pentru a da lovitura de stat care ainau&urat a a!zisa dictatur re&al. !a demis pe prim!ministrul =ctavian -o&a, numind pe 10>11ș

februarie un &uvern condus de patriarhul #iron Cristea.

oliticianul Constantin *r&etoianu, un apropiat al re&elui Carol, scria :n memoriile sale despre ziua de 10februarie 1()8%

?Urdreanu a :nceput prin a!mi e$plica c "e&ele :l trimisese la mine fiindc nu putea convoca ? efii deș

 partide@ pentru a!i consulta asupra rsturnrii re&imului de partide, dar c inea s m pun la curent cuț

hotr;rile #aest ii 'ale. 4ealtminteri, #aestatea 'a n!a avut aceast delicat aten ieț ț  A spunea dl #are

7/26/2019 dr.constitutional

http://slidepdf.com/reader/full/drconstitutional 4/8

ambelanȘ  A dec;t pentru mine i pentru dl or&a +eculai. #!am artat foarte m&ulit i am ascultatș ș

mai departe. Urdreanu mi!a e$pus atunci tot planul "e&elui% suspendarea i revizuirea Constitu iei +prinș ț

decret, suprimarea tuturor ale&erilor, i chiar :nainte de promul&area noii Constitu iiș ț  A suspendareainamovibilit ii ma&istraturii, a statutului func ionarilor,ț ț a activită ii partidelor ț    i ?punerea la punct@ aș

 presei. #suri ener&ice pentru depolitizarea administra iei i pentru moralizarea vie ii publice vor fi luateț ș ț

imediat ca s se taie iarba sub picioare curentului ce :mpin&e lumea spre -arda de 9ier.@B1

3e$tul noii constitu ii a fost aprobat de ctre Consiliul de #ini tri la 20 februarie 1()8. e 2 februarie aț ș

fost supus unui plebiscit% la vot s!au prezentat un numr de .)0).06 de cet eni, din care .2(7.221 auț

votat pentru i 5.8) +0,1)D s!au opus. *stfel noua constitu ie a fost promul&at la 27 februarie 1()8.ș ț

Constitutia Romaniei din 1965 

Constitu ia din 1965ț  a fost una dintre dintre constitu iile "om;nieiț , fiind adoptat la 21 au&ust 1(65. <ncadrul acesteia, or&anul suprem al puterii de stat a "epublicii 'ocialiste "om;nia este, :n continuare,

#area *dunare a ionalț , unicul or&an le&iuitor. rin le&ea nr.1 din 1(7, care modifica constitu tia, ațfost instituit func ia deț  pre edinte al ".'.".ș  *tribu iile e$ercitate p;n atunci deț Consiliul de 'tat al"om;niei au revenit efului statului. * fost modificat masiv :n urmaș "evolu iei din 1(8(ț   i a ie it dinș ș

vi&oare :n mod complet :n anul 1((1.

Constritutia Romaniei din 1991

Constitu ia Românieiț  este le&ea fundamental a statului rom;n care re&lementeaz, printre altele, principiile &enerale de or&anizare a statului, drepturile, libert ile i :ndatoririle fundamentale aleț ș

cet enilor i autorit ile publice fundamentale. *ctuala Constitu ie a "om;niei a fost adoptat :n edin aț ș ț ț ș ț

*dunrii Constituante din 21 noiembrie 1((1  i a intrat :n vi&oare :n urma aprobrii ei prin referendumulșna ional dinț 8 decembrie 1((1.

Constitu ia a fost revizuit :n anulț 200)  prin adoptarea e&ii de revizuire a Constitu iei "om;niei,ț

aprobat prin referendumul na ional din 18!1( octombrieț 200), le&e intrat :n vi&oare la data de 2(octombrie 200), data publicrii :n #onitorul =ficial al "om;niei.

7/26/2019 dr.constitutional

http://slidepdf.com/reader/full/drconstitutional 5/8

Structura Parlamentului Romaniei 

Parlamentul României este or"an repre'entativ suprem al poporului român i unica

autoritate le"iuitoare a României. Parlamentul este $icameral, -ind alcătuit din

enat i Camera 3eputailor.

Functionare

<n compara ie cu alte ri cu parlamente bicamerale, diferen a dintre atributele celor dou camere esteț ț ț

mic, o le&e trebuind s fie votat de ambele camere pentru a fi promul&at. <n articolul 75, Constitu iaț

"om;niei define te situa iile :n care Camera 4eputa ilor este prima camer sesizat, i astfel cea care areș ț ț ș

decizia final :n caz de diver&en e. 'enatul este prima camer sesizat :n toate celelalte situa ii. roiecteleț ț

de le&i i propunerile le&islative se supun spre dezbaterea primei camere sesizate, care trebuie s seș

 pronun e :ntr!un termen de 5 de zile +60 de zile :n cazuri speciale altfel proiectul este consideratț

adoptat. 4up adoptarea sau respin&erea proiectului sau a propunerii le&islative, cealalt Camer decidedefinitiv, iar dac aceasta este de acord, propunerea este adoptat, altfel este rolul primei camere sesizatede a da o decizie definitiv.

arlamentul :mpreun cu -uvernul au i dreptul de ini iativ le&islativ. 4e asemenea, o propunereș ț

le&islativ poate fi :naintat i de ctre un &rup de minim 100.000 de persoane cu drept de vot din celș

 pu in un sfert din ude ele rii. edin ele celor dou camere se desf oar separat, articolul 65 dinț ț ț Ș ț ș

Constitu ia "om;niei definind situa iile :n care au loc edin e comune.ț ț ș ț

Membri

#embrii Camerei 4eputa ilor i ai 'enatului sunt ale i prin vot universal :n cele 2 de circumscrip iiț ș ș ț

electorale, corespunztoare celor 1 de ude eț   i #unicipiuluiș ucure tiș . <n le&islativul 200!2008 'enatul are un numr de 1)7 de membri iar Camera 4eputa ilor are ))2 de membri. 4iferen a numruluiț ț

de membri se datoreaz normei de reprezentare diferite de la o Camer la alta. *stfel, norma dereprezentare pentru ale&erea Camerei 4eputa ilor este de un deputat la 70.000 locuitori, iar pentruț

ale&erea 'enatului este de un senator la 160.000 locuitori.

'istemul electoral este unul propor ional +membrii se ale& din toate partidele care au dep it pra&ulț ș

electoral de 5D din totalul voturilor e$primate :n baza unui al&oritm. *le&erile se in o dat la patru ani,ț

i sunt fcute printr!un sistem de reprezentare propor ional cu vot :n cole&ii uninominale. Ultimeleș ț

7/26/2019 dr.constitutional

http://slidepdf.com/reader/full/drconstitutional 6/8

ale&eri au avut loc :n )0 noiembrie 2008. <n Camera 4eputa ilor mai sunt primi i i c;te un reprezentant alț ț ș

fiecrei minorit i na ionale recunoscute.ț ț

<n urma ale&erilor parlamentare din ( decembrie 2012 numrul de parlamentari a crescut de la 70 la 588.U' va de ine )(5 de mandate +122 de senatori si 27) de deputati,ț *lian a "om;nia 4reaptț  va avea 80

de mandate +2 de senatori i 56 de deputa i,ș ț !44 va avea 68 de mandate +21 de senatori i 7 deșdeputa i, iarț U4#"  va avea 27 de mandate +( senatori i 18 deputa i. *cestora li se adau& cei 18ș ț

reprezentan i ai minorit ilor na ionale.ț ț ț

Seful statului monarh

= monarhie constitu ionalăț  este o form de &uvern monarhic ce face parte dintr!un sistemconstitu ionalț  care accept un monarh ereditar sau ales :n func ie deț ef de statș . #onarhiile constitu ionaleț

moderne, de obicei implementeaz conceptul de trias politica, sau /separarea puterilor /, unde monarhul ecapul ramurei le&islative sau doar are un rol ceremonial. <n cazul :n care monarhul de ine putere absolut,ț

aceasta se nume te oș monarhie absolut.

*stzi, monarhiile constitu ionale sunt combinate cu o ț democra ie reprezentativț , care reprezint teoriilesuveranit ii populare care plaseaz suveranitatea :n m;inele poporului, i cele care consider importantț ș

rolul tradi iei :n &uvernm;nt. Cu toate c re&ele sau re&ina pot fi considera i eful statului,ț ț ș  prim#inistrul, a crui putere provine direct sau indirect :n urma ale&erilor, este eful &uvernuluiȘ .

Cu toate c maoritatea monarhiilor constitu ionale moderne sunt democra ii reprezentative, :n istorie auț ț

e$istat i alte situa ii. Unele monarhii au e$istat sub constitu iiș ț ț fasciste +sau cvasi!fasciste, cum s!a:nt;mplat :n talia, aponia  iș 'pania, sau cele unde &uvernul a fost condus de o dictatur militar, cum s!a:nt;mplat :n 3ailanda.

Guvernul 

Guvernul României reprezint conform Constitu ieiț , puterea e$ecutiv :n "om;nia :mpreun cu pre edinteleș . -uvernul se or&anizeaz i func ioneaz :n conformitate cu prevederile constitu ionale,ș ț ț

av;nd la baz un pro&ram de &uvernare acceptat anterior de ctre parlament.

-uvernul se compune din un lider numit prim!ministru  i un numr variabil deș mini triș  care conducministere specializate pe anumite domenii, cu numeroase a&en ii i institu ii cu diferite &rade deț ș ț

subordonare :n cadrul e$ecutivului. -uvernul "om;niei ocup :n ucure tiș , ca sediu al activit ilor saleț

alatul Eictoria.

7/26/2019 dr.constitutional

http://slidepdf.com/reader/full/drconstitutional 7/8

Constitu ia stabile te pozi iile deț ș ț rim!ministru al "om;niei  i cea deș #inistru. *lte func ii din cadrulț

aparatului e$ecutiv sunt stabilite prin le&i or&anice. *ceste le&i permit e$isten a unor func ii caț ț

vicepremier, ministru de stat, ministru!dele&at.

rimul!#inistru este liderul &uvernului i coordoneaz activitatea acestuia. *paratul de lucru alș

-uvernului const din%

• Aparatul propriu de lucru al primuluiministru, compus din%

o Cabinetul primului!ministruF

o Corpul secretarilor de stat i consilierilor de stat ai primului!ministruș B2

o "e&istratura primului!ministru

• !epartamente su"ordonate primuluiministru 

o 4epartamentul pentru "ela ia cu arlamentulț

o 4epartamentul pentru "ela ii nteretniceț B)

o 4epartamentul pentru *faceri Guropene B

o 4epartamentul de Control al -uvernului

Drepturile si obligatiile cetatenesti CetHenii sunt obli&aHi%

a s respecte Ii s aplice normele Ii re&ulile de protecHie civil stabilite de autoritHile administraHiei publice centrale Ii locale, precum Ii de conductorii instituHiilor publice, ai a&enHilor economici ori aior&anizaHiilor ne&uvernamentale, dup cazF

 b s duc la :ndeplinire msurile de protecHie civil dispuse, :n condiHiile le&ii, de autoritHile competentesau de personalul :nvestit cu e$erciHiul autoritHii publice din cadrul serviciilor publice de ur&enHF

c s informeze autoritHile sau serviciile de ur&enH abilitate, prin orice miloace, inclusiv telefonic, prinapelarea numrului 112, despre iminenHa producerii sau producerea oricrei situaHii de ur&enH despre careiau cunoItinHF

d s informeze serviciile de ur&enH profesioniste sau poliHia, dup caz, inclusiv telefonic, prin apelareanumrului 112, despre descoperirea de muniHie sau elemente de muniHie rmase nee$plodateF

e s participe la pre&tirea de protecHie civil la locul unde :Ii desfIoar activitateaF

7/26/2019 dr.constitutional

http://slidepdf.com/reader/full/drconstitutional 8/8

f s participe la :ntreHinerea adposturilor din cldirile proprietate personal Ii, :n caz de necesitate, laamenaarea spaHiilor de adpostire din terenF

& s!Ii asi&ure miloacele individuale de protecHie, trusa sanitar, rezerva de alimente Ii ap, precum Iialte materiale de prim necesitate pentru protecHia familiilor lorF

h s permit, :n situaHii de protecHie civil, accesul forHelor Ii miloacelor de intervenHie :n incinte sau peterenuri proprietate privatF

i s permit instalarea miloacelor de alarmare pe cldirile proprietate privat sau aparHin;nd asociaHiilorde locatari sau proprietari, dup caz, fr plat, precum Ii accesul persoanelor autorizate, :n vederea:ntreHinerii acestoraF

  s accepte Ii s efectueze evacuarea din zonele afectate sau periclitate de dezastre, potrivit msurilordispuse Ii aduse la cunoItinH de ctre autoritHile abilitateF

J s solicite avizele Ii autorizaHiile privind protecHia civil, :n cazurile prevzute de le&e.

+2 <ndeplinirea obli&aHiilor prevzute la alin. +1 revine, corespunztor situaHiei :n care se &sesc, IicetHenilor strini care desfIoar activitHi, au reIedinHa sau se afl :n tranzit, dup caz, pe teritoriul"om;niei.

+) CetHenii declaraHi inapHi de munc din motive medicale sunt scutiHi, pe timpul intervenHiei :n spriinulforHelor de protecHie civil, de prestarea de servicii ori de participarea la e$ecutarea de lucrri, evacuareade bunuri Ii altele asemenea, care presupun efort fizic.