Comprimate acoperite

Comprimate acoperite. Compressi Obducti (F.R. X)

1. Generaliti

A. DefiniieComprimatele acoperite sunt preparate farmaceutice solide care conin doze unitare de substane active administrate pe cale oral i obinute prin acoperirea unui nucleu cu unul sau mai multe straturi continue i uniforme (F.R. X).

B Istoric

n uzana obinuit avem cuvntul drajeu care este utilizat pentru aceast form pentru prima dat n literatura francez n anul 1391., cuvntul fcnd referire la anumite produse de cofetrie.

n anul 1560 produsele respective sunt cunoscute sub denumirea de drajele. Cuvntul drajeu deriv din cuvintele greceti agemata = dulciuri i ago = muctur, nghiitur.

Termenul obducti deriv din cuvntul obducere = acoperire utilizat pentru prima dat n Farmacopeea elveian n ediia a V-a.

C. AvantajeAceast form prezint urmtoarele avantaje:

- mascarea gustului, mirosului neplcut a unor substane medicamentoase;

- protecia substanelor active fa de factorii externi;

- dirijarea absorbiei;

- posibilitatea asocierii unor substane incompatibile , de exemplu: vitamina C cu vitamina B12 prin introducerea uneia n nucleul drajeului iar a celeilalte n nveliul drajefiant;

- aspect plcut;

- administrare uoar;

- posibilitatea diferenierii diferitelor tipuri de drajeuri prin coloraii diferite.

D. DezavantajePe lng multiplele avantaje prezentate aceast form prezint i cteva dezavantaje i anume:

- drajefierea necesit operaii suplimentare comprimrii;

- biodisponibilitatea acestei forme este inferioar comprimatelor.

E. Clasificare

Drajeurile se pot clasifica dup urmtoarele criterii:

E1. Dup locul de eliberare a substanei active:

- drajeuri gastrosolubile;

- drajeuri enterosolubile;

E2. Dup modul de obinere:

- drajeuri propriu-zise;

- comprimate acoperite prin comprimare;

- comprimate filmate.

2. Formularea comprimatelor acoperite

Drajeurile sunt compuse din urmtoarele pri:

- smburele drajeului, care poate fi reprezentat de diferite forme: pilule, granule, comprimate etc.;

- nveliul drajeului, care poate fi diferit n funcie de modul de obinere sau de materialul de acoperire utilizat.3. Prepararea comprimatelor acoperite

Comprimatele acoperite se pot obine prin urmtoarele metode:

- prin operaia de drajefiere clasic (drajefiere umed);

- acoperirea prin comprimare (drajefiere uscat);

- acoperirea cu pelicule (peliculizare).

A. Drajefierea clasic (drajefierea propriu-zis)

Drajefierea este operaia prin care nucleele reprezentnd diferite forme farmaceutice sunt acoperite dintr-un strat, n principal compus din zahr. Pentru a realiza drajeuri corespunztoare, nucleul trebuie s ndeplineasc anumite condiii:

- rezisten suficient pentru a nu se sfrma prin micarea din turbina de drajefiere i sub greutatea masei de nuclee existeni n turbin;

- s aib un timp de dezagregare corespunztor;

- s aib masa sub 0,5 g;

- s aib o form biconvex pentru a rula uor n toba de drajefiere.

Pentru efectuarea acestei operaii (drajefiere) se utilizeaz tobele de drajefiere.

Toba de drajefiere este confecionat din metal (inox, cupru cositorit, fier galvanizat) care s transmit bine cldura, i s prezinte inerie fa de diferite substane chimice i s aib o rezisten mecanic corespunztoare. Turbina de drajefiere are o form elipsoidal avnd diferite mrimi i anume diametrul cuprins ntre 70-150 cm. Aceasta se rotete n jurul axului, pe care este fixat, cu o vitez de 12-40 rot/min. Axul pe care este fixat este nclinat la diferite unghiuri n funcie de faza de drajefiere. Pentru nceput toba este fixat la un unghi de aproximativ 450. Viteza de rotaie se poate regla n funcie de faza de lucru i este mai mic n fazele iniiale urmnd s se foloseasc viteze mai mari n fazele finale ale drajefierii (lustruirea drajeurilor).

Turbina de drajefiere este prezentat n figura 1:

Figura 1. Turbina de drajefiere(dup Adriana Ciurba i Emese SiposTehnologie farmaceutic pentru asistenii de farmacie, 2003)

Nucleele drajeurilor care sunt introduse n turbin sunt separate de praf apoi n turbin este introdus siropul de acoperire n care sunt suspendai diferii auxiliari. Auxiliarii pot fi introdui i sub form de pulberi care pot fi adugai alternativ cu siropul de acoperire. Turbina este prevzut cu sisteme de ventilaie i cldur corespunztoare. Nucleele drajeurilor sunt meninute n turbin pn cnd stratul de acoperire este corespunztor. Operaia de drajefiere este delicat i dureaz timp ndelungat. n timpul operaiei de drajefiere nclzirea cazanului poate fi realizat n mai multe moduri:

- nclzire direct la flacr;

- nclzire cu vapori de ap care circul prin serpentinele care nconjoar turbina;

- folosind aparate care emit radiaii infraroii i care acioneaz de la o distan relativ mic de 20-25 cm;

- sau prin introducerea unui curent de aer cald n turbina de drajefiere.

Prin introducerea aerului cald n timpul rotaiei turbinei se mrete viteza de evaporare a apei. Pentru ca operaia s fie satisfctoare unele turbine sunt prevzute cu dispozitive de aspirare, care au rolul de a absorbii aerul umed i unele pulberi formate n timpul micrii turbinei datorit frecrii nucleelor. Umplerea cazanului cu nuclee trebuie s fie fcut cu mult atenie. n general, volumul ocupat de nucleele drajeurilor trebuie s fie de aproximativ 2/3 din volumul cazanului de drajefiere. O suprancrcare a turbinei poate duce la deformarea nucleelor sau chiar la sfrmarea unor smburi i de asemenea la pierderea unei pri din material n timpul micrii turbinei. O umplere cu cantiti mai mici de nuclee face ca frecarea s fie redus iar nveliurile rezultate s fie neuniforme. Micarea de rotaie a turbinei are loc n sens invers acelor de ceasornic ceea ce permite o intervenie uoar n timpul operaiei de drajefiere. Procesul de drajefiere se deruleaz n urmtoarele etape:

- predrajefierea;

- stratificarea;

- colorarea;

- uniformizarea;

- lustruirea.

A1. Predrajefierea este operaia prin care nucleele sunt nvelite cu un strat care are rolul de a proteja substanele medicamentoase coninute n nucleu de ptrunderea umiditi n fazele urmtoare a drajefierii i de asemenea oprete trecerea unor componente din nucleu n nveliul drajefiant. Operaia are rolul de a rotunji nucleele astfel nct drajefierea s fie ct mai uniform, i se realizeaz n urmtorul mod:

- dup separarea nucleelor de surplusul de pulberi acestea sunt introduse n cazanul de drajefiere peste care se aduce n fir subire siropul la temperatura camerei (drajefiere la rece) sau nclzit la aproximativ 600C (drajefiere la cald) pn n momentul n care nucleele ncep s se aglomereze (s se alipeasc unele de altele) moment n care se adaug pulberea de umplutur, pn n momentul n care nucleele se rotesc din nou liber. n continuare, n turbin se introduce un curent de aer cald care realizeaz uscarea. Ca sirop de acoperire se poate utiliza siropul de zahr de concentraie 55-60% n care sunt ncorporate cantiti mici de carboximetilceluloz sodic, gelatin etc. iar ca pulberi de acoperire se utilizeaz amestecuri de zaharoz + talc + bioxid de siliciu etc. n locul soluiei de acoperire se poate utiliza suspensia care conine pulberile amintite anterior iar ca mediu de dispersie siropul utilizat. Prin utilizarea acestor suspensii crete viteza de lucru deoarece pulberile sunt introduse deodat cu siropul utilizat. Predrajefierea const n acoperirea nucleelor cu 4-8 straturi pn cnd acestea sunt acoperite uniform. Cnd n nucleele drajeurilor avem substane higroscopice predrajefierea se realizeaz cu o soluie hidrofob i anume coninnd: acetoftalat de celuloz, erlac, zein.

A2. Stratificarea. Este faza n care se produce ngroarea i rotunjirea comprimatelor prin adugarea unui strat compact de zahr care formeaz corpul drajeului. Stratificarea decurge n acelai mod ca i prestratificarea diferena constnd n faptul c se adaug mai multe straturi de nveli drajefiant astfel nct masa (grosimea) nveliului s ajung pn la 30-50% din masa drajeului.

A3. Colorarea. Operaia const n adugarea unor soluii coninnd diferii pigmeni. Uneori colorarea are loc concomitent cu uniformizarea (netezirea). nainte de colorarea drajeurile trebuie s aib pereii uniform lustruii deoarece orice asperitate poate conduce la obinerea de drajeuri cu suprafee neuniforme.

Coloranii utilizai la drajeuri sunt cei admii n industria alimentar i anume: galben de tartrazin, albastru de alizarin, albastru de metilen, albastru de anilin cu eventuale adaosuri de pulberi ca: aerosil, talc, amidon etc.

Siropul pentru colorare se adaug nclzit la 40-500 iar dup terminarea operaiei drajeurile sunt uscate la temperaturi cuprinse ntre 40-500C timp de cteva ore.

A4. Uniformizarea. Netezirea. n aceast faz se urmrete ca suprafaa drajeului s devin uniform i foarte neted. n acest scop se utilizeaz un sirop de acoperire foarte diluat. Pentru realizarea operaiei n condiii optime viteza de rotaie a cazanului este mic iar poziia turbinei este aproape orizontal. Pentru reuita operaiei este foarte important ca pereii cazanului s fie perfect netezi.

A5. Lustruirea. Este ultima faz din procesul drajefierii care are scopul de a conduce la drajeuri cu aspect lucios, plcut, suprafaa devenind perfect neted i strlucitoare. Pentru lustruire se utilizeaz emulsii sau soluii care conin grsimi, ceruri ca de exemplu: cear de carnauba, ulei de cocos, cear alb de albin, parafin etc.

Lustruirea se poate realiza n acelai cazan n care s-a fcut drajefierea cu condiia ca acesta s fie n prealabil curat i splat. Pentru a reui n condiii ct mai bune aceast operaie, este indicat ca lustruirea s aib loc n turbine speciale de lustruire care au pereii turbinei cptuii cu material textil (postav, psl) impregnat cu o soluie sau emulsie de diferite substane grase.

Drajefierea clasic are cteva dezavantaje i anume:

- operaia dureaz mult;

- crete considerabil masa drajeului;

- nu se poate realiza ntotdeauna conservarea substanelor active datorit prezenei umiditii i temperaturii;

- produsul final nu este ntotdeauna identic ca form i greutate.

Pentru o reuit mai bun a operaiei s-a propus nlocuirea soluiilor de zahr cu alte soluii, de exemplu: carboximetilceluloz sodic, polietilenglicol etc.

B. Acoperirea drajeurilor prin comprimareOperaia este numit i drajefiere uscat iar comprimatele rezultate sunt numite comprimate cu manta.

Metoda prezint avantajul fa de drajefierea clasic prin faptul c operaia de acoperire dureaz mai puin i este evitat prezena umiditii. De asemenea, pot fi asociate substane incompatibile ntre ele prin plasarea uneia n nucleu iar a celeilalte n nveliul comprimatului acoperit rezultat. Acest mod de acoperire se realizeaz cu maini perfecionate care lucreaz n 6 timpi i anume:

a) n prima faz se aduce o mic cantitate de material n matri, material care va forma stratul inferior al drajeului;

b) n faza a II-a se aduce n centrul matriei comprimatul care va forma nucleul comprimatului acoperit;

c) n faza a III-a se comprim nucleul mpreun cu nveliul drajefiant inferior;

d) n faza a IV-a se introduce n matri o nou cantitate de material care va forma stratul superior de acoperire al comprimatului;

e) n faza a V-a urmeaz o nou comprimare obinndu-se astfel comprimatul acoperit

f) n faza a VI-a comprimatul este expulzat din matri, matria fiind disponibil pentru a fi umplut cu o nou cantitate de material care va forma stratul inferior de acoperire.

Fazele drajefierii pe cale uscat sunt prezentate n figura 2

Figura 2. Fazele drajefierii pe cale uscat prin comprimare(dup Popovici Adriana, Tehnologie farmaceutic, 2004)

Din punct de vedere tehnic mainile pentru comprimare difer, i anume:

- maini care efectueaz doar acoperirea nucleelor comprimatelor;

- maini mai perfecionate care realizeaz ambele operaii, att obinerea comprimatului cu manta ct i acoperirea propriu-zis.

C. Acoperirea cu pelicule (peliculizare)Metoda este din ce n ce mai extins n industria farmaceutic. Peliculele utilizate au diferite scopuri:

- protecie fa de mediul extern;

- dirijarea absorbiei (pelicule enterosolubile sau gastrosolubile);

Peliculele au fost studiate i n capitolul Pilule.

Peliculizarea are urmtoarele avantaje fa de drajefierea clasic:

- procesul este de scurt durat;

- comprimatele i pstreaz forma iniial;

- creterea n volum este nesemnificativ;

- produsul obinut prezint stabilitate ridicat;

- se poate dirija absorbia;

- crete rezistena mecanic;

- se realizeaz un aspect plcut, elegant al comprimatelor respective.

Ca substane ntlnite n peliculizare amintim:

- derivai de celuloz (metilceluloz, etilceluloz etc.);

- derivai de polivinil (polivinilpirolidon, alcool polivinilic etc.);

- poliacrilai E, L, S).

n afar de agenii formatori de film la peliculizare se mai utilizeaz i alte substane cu diferite roluri n formarea peliculelor acoperitoare:

- pastifiani, care stimuleaz elasticitatea filmului;

- tensioactivi, substane care stimuleaz umectarea;

- colorani, corectori de gust i miros;

- ageni de lustruire;

- ageni hirofilizatori, substane care favorizeaz dezagregarea comprimatelor acoperite.

C1. Acoperirea cu pelicule gastrosolubile

Pentru realizarea acestui gen de pelicule se utilizeaz substane macromoleculare care produc o cretere de aproximativ 3% a masei comprimatului iar grosimea filmului este de ordinul micronilor. Ca substane formatoare de film amintim urmtoarele:

a) Hidroxipropilmetilceluloza. Substan solubil n soluii apoase, acide i alcaline ct i n solveni organici. Aceast substan formeaz filme elastice, stabile, rezistente i nu influeneaz negativ dezagregarea. Substana se poate utiliza prin pulverizare sub form de soluie fin n turbina de drajefiere sau prin pulverizare peste nucleele suspendate ntr-un curent de aer;

b) Hidroxipropilceluloza. Este derivat solubil de celuloz, fiind cel mai corespunztor dintre toi derivaii din aceast clas deoarece este solubil n lichidele gastro-intestinale. Inconvenientul acestei substanei este c filmul rezultat devine lipicios dup uscare. Prin adaos de plastifiai i ageni tensioactivi acest inconvenient este diminuat n mare msur;

c) Carboximetilceluloza sodic. Este un polimer hidrosolubil al celulozei i insolubil n solveni organici utilizat n asociere cu ali ageni formatori de film pentru obinerea peliculelor gastrosolubile.

d) Etilceluloza. Este un derivat al celulozei insolubil n ap, utilizat totui pentru obinerea de pelicule gastrosolubile datorit formrii unui strat permeabil pentru ap prin ntreruperea filmului acoperitor n urma adugrii unor adjuvani. Aceast substan este solubil i ntr-o gam larg de ali solveni;

e) Polivinilpirolidona. Este un produs higroscopic, solubil n ap, n lichidele gastrointestinale i n solveni organici. Dup uscare filmul rezultat devine lipicios inconvenient care poate fi contracarat prin adaos de plastifiani.;

f) Polietilenglicolii. Sunt substane solubile n ap i cu solubilitate limitat n solveni organici dar au inconvenientul c sunt higroscopici. Prin adaos de adjuvani acest dezavantaj este atenuat ntr-o oarecare msur. Polietilenglicolii se utilizeaz de obicei, n combinaie cu ali ageni formatori de film;

e) Eudragit E. Este o substan solubil n soluii cu pH acid datorit gruprilor aminoteriare din structura acestora, grupri care au caracter slab bazic:

C2. Acoperirea cu pelicule enterosolubile

Operaia este importan att din punct de vedere a dirijrii absorbiei ct i pentru a proteja n unele cazuri substanele active de pH-ul acid din stomac. Diferitele substane care sunt utilizate pentru peliculizarea enterosolubil pot fi clasificate dup mai multe criterii i anume: structur chimic, origine, ct i n funcie de comportarea agentului formator de film ca nveli enteric. n funcie de acest comportament agenii de acoperire enterosolubili pot fi clasificai n urmtorul mod:

- substane a cror descompunere este asigurat de fermenii digestivi intestinali la un pH ridicat;

- substane rezistente la aciunea pepsinei din stomac dar care sunt digerate n intestin;

- substane care se dezagreg la un pH ridicat.

Pentru ca materialele utilizate n peliculizare s poat fi utilizate acestea trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:

- s fie solubile ntr-un solvent adecvat pentru ca operaia de acoperire s se poat realiza n condiii optime;

- s produc un film elastic, rezistent, continuu, neted etc.;

- s poat fi asociate cu diferii auxiliari (colorani etc.);

- s prezinte stabilitate fa de agenii atmosferici i fa de substanele medicamentoase din nucleul comprimatului acoperit.

Pentru enteropeliculizare se utilizeaz urmtoarele substane:

a) erlacul. Este un produs natural cu compoziie neunitar. Principalii constitueni a acestui produs sunt: poliesteri ai diferiilor alcooli cu acizi hidroxicarbonici (acid aleuritinic, acid trihidroxipalmitic etc.);

- ceruri;

- diferite substane colorate.

Solubilitatea n lichidele intestinale este condiionat de structura de esteri a constituenilor principali. erlacul utilizat ca atare d pelicule friabile, de aceea este important adugarea unor plastifiani, de exemplu: acid stearic, ulei de ricin, alcool cetilic etc.

b) Acetoftalatul de celuloz. Este unul dintre cele mai utilizate pelicule enterosolubile. Pentru a se asigura o aciune enteric (desfacerea n intestin) este necesar ca 1/2 din gruprile OH libere ale glucozei, din molecula celulozei s fie esterificate cu acid acetic, iar 1/4 din gruprile OH s fie esterificate cu acid ftalic.

Solubilitatea substanei la pH alcalin se datoreaz gruprilor COOH (carboxil) libere de la acidul ftalic. Ca solvent pentru aceast substan se utilizeaz: acetona, clorura de metilen, izopropanol etc.

Acetoftalatul de celuloz este utilizat n soluii de 10-15% iar ca palstifiant se poate aduga dietilftalat n concentraie de 0,5%.

c) Polimeri ai acidului metacrilic i esteri ai acidului metacrilic. Aceste combinaii sunt cunoscute sub denumirea comercial de Eudragit i sunt considerate cele mai corespunztoare substane pentru enterosolubilizare. Pentru utilizarea acestui tip de pelicule se utilizeaz varietile Eudragit L care este solubil la u pH = 6 Eudragit S solubil la un pH = 7. Prin amestecarea celor dou varieti se obin nveliuri enterosolubile cu proprieti dorite a cror solubilitate la pH-ul alcalin poate fi controlat de raportul componentelor.

d) Alte materiale utilizate pentru enterosolubilizare. Pentru obinerea acestor pelicule se mai pot utiliza i alte substane, de exemplu: derivai de celuloz (metilceluloz, carboximetilceluloz natric, hidroxietilceluloz etc.) n asociere cu ulei de silicone i ulei de ricin hidrogenat sau zein cu acid oleic i acid stearic n soluii alcoolice.

Grosimea stratului de film trebuie s fie corespunztor i anume:

- grosime prea mic poate determina o dezagregare a comprimatului filmat n stomac;

- o grosime prea mare a peliculei poate retarda dezagregarea astfel nct coninutul de substan activ s fie eliberat tardiv i absorbit parial.

Literatura de specialitate indic drept corespunztoare pelicule enterosolubile cu o grosime cuprins ntre 30-80 microni i aceasta n funcie de agentul formator de film utilizat.

C3. Plasticizarea. Plasticizanii sunt substane cu punct de fierbere ridicat care determin schimbarea unor proprieti fizice i mecanice a anumitor molecule de peliculizani. Un material rigid, friabil prin adugare de plastifiant poate fi transformat ntr-un material elastic. n industria chimic sunt cunoscute dou modaliti de plasticizare:

- plasticizare extern realizat prin adaosul unor substane la agentul formator de film;

- plasticizare intern prin transformarea chimic a macromoleculelor utilizate pentru peliculizare astfel nct s creasc rezistena i elasticitatea peliculelor rezultate. n industria farmaceutic utilizm astfel de plastifiani.

Pentru a fi un bun plastifiant o prim condiie este ca structura i proprietile fizico-chimice s fie asemntoare polimerului utilizat ca peliculizant.

Plasticizani utilizai n practica farmaceutic se pot clasifica n urmtoarele grupe dup cum urmeaz:

- esteri ai acidului ftalic (reprezint aproximativ 50% dintre plastifianii utilizai n industria farmaceutic);

- esteri ai acidului fosforic (au utilizare limitat);

- adipai, oleai sunt utilizai pentru a mbuntii calitile polimerilor de vinil;

- produi epoxi sunt produse obinute prin reacia dintre peroxid de hidrogen i uleiuri vegetale nesaturate sau acizi grai nesaturai;

- esteri ai acizilor grai (sunt utilizate mai mult produse naturale coninnd aceast structur);

- derivai de glicol sunt utilizai pentru mbuntirea proprietilor peliculelor formate din derivai de celuloz i alcool polivinilic.

Plastifianii utilizai influeneaz permeabilitatea fa de ap a peliculei respective n funcie de caracterul hidrofil sau hidrofob al acestora.

Pentru a fi mai corespunztoare din punct de vedere economic operaia de peliculizare se poate realiza nu numai prin adaosul unor soluii de polimeri n solveni organici (procedeu mai costisitor din punct de vedere economic) ci i prin adaosul alternativ a unui strat de soluie coninnd polimerul peliculizant alternnd cu adaosul de pulberi fine insolubile.

D. Tehnologia utilizat pentru acoperirea cu pelicule

Pentru acoperirea comprimatelor cu ageni formatori de film se utilizeaz diferite metode i instalaii pentru efectuarea acestor operaii i anume:

D1. Acoperirea n turbine. Tehnica i condiiile de lucru sunt dependente de cantitatea nucleelor care trebuiesc acoperite. Cnd avem o cantitatea mic de nuclee se utilizeaz turbine de capacitate mic n care peliculizarea se realizeaz utiliznd pistoale care pulverizeaz soluia coninnd agentul formator de film peste nucleele aflate n turbin care se mic circular. Pulverizarea lichidului se realizeaz utiliznd aer comprimat la o presiune ntre 1,5-3 atm. Cnd avem cantiti mari de nuclee (aproximativ 50 kg) se utilizeaz turbine de capacitate mare i pulverizatoarelor utilizate lucreaz la presiuni ridicate cuprinse ntre 50 i 150 atm. Uneori se utilizeaz instalaii de pulverizare care lucreaz n absena aerului. Pentru mbuntirea procesului se pot mbunti condiiile de peliculizare din turbine utiliznd anumite tehnici speciale i anume: conducta de IMERSIE.

Aceast conduct are form cilindric avnd partea terminal inferioar uor curbat i orientat n sens invers micrii turbinei. Prin conducta respectiv se introduce aer sub presiune care usuc nucleele acoperite de soluia coninnd formatorul de film introdus n turbin cu ajutorul pistolului de pulverizare. Datorit presiunii aerului introdus la ieire din partea inferioar a tubului se formeaz o pung de aer care grbete uscarea nucleelor pulverizate din imediata apropiere. Prin micarea turbinei noi nuclee ajung n zona de pulverizare operaie fiind grbit datorit curentului de aer introdus, curent care apoi este evacuat din turbin printr-o alt conduct.

Schia acestei instalaii este prezentat n figura 3:

Figura 3. Tob de drajefiere avnd conduct de imersie(dup Popovici Adriana, Tehnologie farmaceutic, 2004)

D2. Acoperirea prin imersie. Pentru efectuarea operaiei de acoperire utiliznd aceast metod se folosete dispozitivul de imersie n form de spad dispozitiv prezentat n figura 4:

Figura 4. Dispozitiv de imersie n form de spad(dup Popovici Adriana, Tehnologie farmaceutic, 2004)

Acest dispozitiv este format din dou camere care se introduc n masa de nuclee care vor fi acoperite. Prin utilizarea dispozitivului are loc un schimb intens de aer, prin una din camere avnd loc admisia aerului iar prin cealalt camer evacuarea. Utiliznd aceast metod randamentul este ridicat iar operaia de peliculizare este realizat n cteva ore.

D3. Acoperirea prin suspendare n aer. Conform acestei metode smburii sunt adui ntr-un recipient cilindric unde sunt meninui n plutire ntr-o anumit zon, cu ajutorul unui curent de aer vertical puternic. Fluidul pentru acoperire este introdus cu ajutorul unei duze de pulverizare acoperind nucleele aflate n micare datorit curentului de aer cald realizndu-se astfel o evaporare rapid a solventului i respectiv o peliculizare rapid. Schema unei astfel de instalaii este prezentat n figura 5:

1 evacuare; 2 camer de decantare; 3 cilindru de drajefiere; 4 recipient pentru soluia de drajefiere; 5 duz de pulverizare; 6 amortizor pneumatic; 7 agregat de nclzire; 8 - suflant

Figura 5. Aparat de drajefiere prin tehnica suspensiei n aer(dup Popovici Adriana, Tehnologie farmaceutic, 2004)Pentru reuita operaiei este foarte important ca presiunea i temperatura curentului de aer s fie exact stabilite i respectate. Operaie de peliculizare utiliznd aceast tehnic are avantajul c se realizeaz rapid i poate fi aplicat la majoritatea tipurilor de comprimate.

Dezavantajul metodei ar fi solicitarea mecanic intens a comprimatelor datorit presiunii curentului de aer ceea ce impune ca nucleele s aib rezisten mecanic corespunztoare. Un alt inconvenient al acestei metodei este costul economic ridicat datorit consumului de energie termic, pe de o parte i datorit utilizrii unor instalaii costisitoare din punct de vedere economic pe de alt parte.4. Caractere i control. Conservare

A. Condiii generale de calitate

Condiii de calitate cerute de F.R. X pentru comprimatele acoperite sunt urmtoarele:

A1. Descriere (aspect). Comprimatele acoperite au form de discuri (sau alte forme) cu suprafaa plan sau convex, continu, lucioas, intact fr fisuri vizibile albe sau colorate, aspect uniform, fr pete i pot prezenta pe una sau pe ambele fee diferite inscripionri.

A2. Dezagregarea. Operaia se realizeaz n soluie acidulat coninnd pepsin pentru comprimatele acoperite neenterice. n urma determinrii comprimatele neeterice, trebuie s se dezagrege n cel mult o or n aceast soluie dac monografia nu prevede altfel.

Comprimatele acoperite enterosolubile nu trebuie s se dezagrege n soluie acid de pepsin timp de dou ore dar trebuie s se dezagrege, n soluie alcalin de pancreatin n cel mult o or dac monografia nu prevede altfel.

A3. Uniformitatea masei. Pentru determinarea acestui parametru se cntresc 20 de comprimate crora li se face masa medie. Aceleai comprimate sunt cntrite i individual iar masele individuale pot prezenta abaterile procentuale prevzute n tabelul urmtor.

Pentru 20 comprimate acoperite sunt permise abaterile din coloana A iar pentru cel mult 2 comprimate sunt admise abaterile din coloana B.Tabel 1.

Masa medie a comprimatuluiAbatere admis

AB

Pn la 150 mg10% 15%

150 mg pn la 300 mg 7,5% 11%

300 mg i mai mult de 300 mg 5% 7,5%

A4. Dozarea. Pentru determinarea acestui parametru se procedeaz n acelai mod ca i la comprimatele neacoperite iar coninutul de substan activ pe drajeu poate prezenta fa de valoarea declarat abaterile procentuale prevzute n urmtorul tabel:

Tabel 2.

Coninutul declarat n substan activ pe comprimatAbatere admis

Pn la 10 mg 10%

10 mg i pn la 100 mg 7,5%

100 mg i mai mult de 100 mg5%

B. Conservarea comprimatelor acoperiteComprimatele acoperite se pstreaz n ambalaje bine nchise, ferite de lumin, umezeal i cldur. n general, termenul de valabilitate a acestora n cazul unei conservri corespunztoare este de 3-4 ani.

5. Comprimate acoperite oficinale n F.R. X Compressi Obducti Amitriptylini Hydrochloridi

Drajeuri de clorhidrat de amitriptilin

Drajeurile de clorhidrat de amitriptilin conin 25 mg clorhidrat de amitriptilin pe drajeu.

Aciune farmacologic i ntrebuinri: antidepresiv. Compressi Obducti Dipyridamoli

Drajeuri de dipiridamol

Drajeurile de dipiridamol conin 25 mg sau 75 mg dipiridamol pe drajeu.

Aciune farmacologic i ntrebuinri: coronarodilatator, i antiagregant plachetar. Compressi Obducti Doxepini Hydrochloridi

Drajeuri de clorhidrat de doxepin

Drajeurile de clorhidrat de doxepin conin 25 mg doxepin pe drajeu.

Aciune farmacologic i ntrebuinri: antidepresiv. Compressi Obducti Lanatosidi C

Drajeuri de lanatozid C

Drajeurile de lanatozid C conin 0,25 mg lanatozid C pe drajeu.

Aciune farmacologic i ntrebuinri: cardiotonic.

Compressi Obducti Nortriptylini Hydrochloridi

Drajeuri de clorhidrat de nortriptilin

Drajeurile de clorhidrat de nortriptilin conin 10 mg clorhidrat de nortriptilin pe drajeu.

Aciune farmacologic i ntrebuinri: antidepresiv. Compressi Obducti Nystatini

Drajeuri de nistatin

Drajeurile de nistatin conin 500.000 U.I. pe drajeu.

Aciune farmacologic i ntrebuinri: antimicotic. Compressi Obducti Pentoxifyllini

Drajeuri de pentoxifilin

Drajeurile de pentoxifilin conin 100 mg pentoxifilin. pe drajeu.

Aciune farmacologic i ntrebuinri: vasodilatator periferic i central. Compressi Obducti Propanthelini Bromidi

Drajeuri de bromur de propantelin

Drajeurile de bromur de propantelin conin 15 mg bromur de propantelin pe drajeu.

Aciune farmacologic i ntrebuinri: antispastic, neurotrop. Compressi Obducti Pyritinoli Dihydrochloridi

Drajeuri de diclorhidrat de piritinol

Drajeurile de diclorhidrat de piritinol conin 100 mg de piritinol pe drajeu.

Aciune farmacologic i ntrebuinri: neurotonic. Compressi Obducti Tinizadoli

Comprimate filmate de tinizadol

Comprimatele filmate de tinidazol conin 500 mg tinizadol pe comprimat.

Aciune farmacologic i ntrebuinri: chimioterapic antiparazitar.

Compressi Obducti Vincamini

Drajeuri de vincamin

Drajeurile de vincamin conin 10 mg vincamin pe drajeu

Aciune farmaceutica: stimuleaz circulaia cerebral avnd efecte trofice i protectoare asupra neuronilor cerebrali.

CAPITOLUL II

DRAJEURI FARMACEUTICE INTALNITE IN TERAPEUTICA

Substana activ: Ibuprofen

Clasa ATC: Sistemul musculo-scheletic > Preparate antiinflamatoare si antireumatice > Antiinflamatoare/antireumatice nesteroidiene (AINS) > Derivai de acid propionic, M01AE

Afeciuni: dureri osteoarticulare, dureri musculare, tendinite, bursite, luxaii, entorse, dureri de spate, dureri de cap, migrene, dureri dentare, dismenoree, febra, rceala, gripa

Aciune terapeutic: antiinflamatorAdvil aparine grupului de medicamente denumite antiinflamatoare nestroidiene (cunoscute ca AINS) i este folosit pentru a calma durerea i a reduce inflamaia i febra. Este utilizat pentru ameliorarea durerii de intensitate redus i moderat, durerilor osteoarticulare i musculare (inclusiv tendinite, bursite, luxaii, entorse), durerilor de spate, durerilor de cap, migrenei (tratament i profilaxie), durerilor dentare, dismenoreei (menstruaiei dureroase), febrei i pentru ameliorarea simptomelor rcelii i gripei.

Advil este indicat la aduli i adolesceni cu vrsta peste 12 ani.

- suntei alergic (hipersensibil) la ibuprofen sau la oricare dintre celelalte componente ale Advil;- avei hipersensibilitate la acid acetilsalicilic i la alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS);- suferii de astm bronic, reacii bronhospastice, rinit, urticarie sau edem angioneurotic;- suferii sau ai suferit de ulcer gastric sau duodenal n evoluie, boli inflamatorii gastro-intestinale, lupus eritematos diseminat, hemoragii gastro-intestinale, hemoragii cerebrovasculare sau alte hemoragii active, boli ale sngelui;- suntei imediat nainte de sau dup o operaie pe cord;- avei insuficien cardiac sever;- avei insuficien coronarian decompensat;- avei insuficien hepatic sever sau insuficien renal sever;- suntei n ultimele 4 luni de sarcin.V rugm s contactai medicul chiar dac ai prezentat aceste manifestri anterior.

Advil nu se administreaz la copii cu vrsta sub 12 ani.

CompoziieUn drajeu conine bromur de butilscopolamin 10 mg i excipieni: hidrogenofosfat de calciu anhidru, amidon de porumb uscat, amidon de porumb solubil, dioxid de siliciu coloidal anhidru, acid tartric, acid stearic, povidon, zahr, talc, gum arabic pulbere, dioxid de titan (E 171), macrogol 6000, cear alb, cear Carnauba.

Grupa farmacoterapeutic: alcaloizi din belladonn compui cuaternari de amoniu.

Indicaii terapeuticeAmeliorarea spasmelor tractului genito-urinar sau ale tractului gastro-intestinal. Ameliorarea simptomelor sindromului de colon iritabil.

Buscopan, 10 mg, drajeuri

Substana activ: butilscopolamin Clasa ATC: Tractul digestiv i metabolism > Medicamente pentru tulburari funcionale intestinale > Beladona i derivai > Alcaloizi din belladona, semisintetici, compui cuaternari de amoniu, A03BBAfeciuni: sindromului de colon iritabilAciune terapeutic: Ameliorarea spasmelor tractului genito-urinarFormat: drajeuriCompoziieUn drajeu conine bromur de butilscopolamin 10 mg i excipieni: hidrogenofosfat de calciu anhidru, amidon de porumb uscat, amidon de porumb solubil, dioxid de siliciu coloidal anhidru, acid tartric, acid stearic, povidon, zahr, talc, gum arabic pulbere, dioxid de titan (E 171), macrogol 6000, cear alb, cear Carnauba.

Grupa farmacoterapeutic: alcaloizi din belladonn compui cuaternari de amoniu.

Indicaii terapeuticeAmeliorarea spasmelor tractului genito-urinar sau ale tractului gastro-intestinal. Ameliorarea simptomelor sindromului de colon iritabil.

ContraindicaiiHipersensibilitate la bromur de butilscopolamin sau la oricare dintre excipieni.

Miastenia gravis.

Megacolon.

Glaucom cu unghi nchis.

Copii cu vrsta sub 6 ani, datorit formei farmaceutice.

PrecauiiBuscopan conine zahr. Pacienii cu afeciuni ereditare rare de intoleran la fructoz, sindrom de malabsorbie la glucoz-galactoz sau insuficien a zaharazei-izomaltazei nu trebuie s utilizeze acest medicament.

Se recomand efectuarea unui consult medical n cazul apariiei de noi simptome, sau dac simptomele se agraveaz sau nu se amelioreaz dup 2 sptmni de tratament.

InteraciuniBuscopan poate intensifica efectele urmtoarelor medicamente: antidepresive triciclice, antihistaminice, chinidin, amantadin, butirofenon, fenotiazin, disopiramid.

Administrarea concomitent cu antiacide sau antidiareice adsorbante scade absorbia medicamentelor anticolinergice. Se recomand administrarea acestor medicamente la 2-3 ore dup administrarea de Buscopan.

Anticolinergicele cresc pH-ul gastric, scznd astfel absorbia ketoconazolului.

Administrarea concomitent cu metoclopramid poate antagoniza efectele metoclopramidului asupra motilitii gastrice.

Asocierea cu analgezice opioide crete riscul constipaiei severe, ileusului paralitic sau reteniei urinare. Asocierea cu simpatomimetice Pi poate agrava tahicardia.

Buscopan antagonizeaz efectele pentagastrinei i histaminei modificnd rezultatele testelor pentru determinarea secreiei gastrice. Se recomand pstrarea unui interval de 24 ore ntre administrarea parasimpatoliticelor i efectuarea acestor teste.

Atenionri specialeBuscopan trebuie utilizat cu pruden la pacienii cu afeciuni caracterizate prin tahicardie, cum sunt tireotoxicoz, insuficien cardiac sau la pacienii supui interveniilor chirurgicale pe cord, deoarece creterea frecvenei cardiace poate agrava aceste afeciuni.

Datorit riscului de complicaii anticolinergice se recomand pruden la pacienii cu obstrucie intestinal sau uretral.

Deoarece anticolinergicele pot determina hiposudoraie, Buscopan trebuie utilizat cu pruden la pacienii cu febr.

Buscopan poate crete presiunea intraocular la pacienii cu glaucom cu unghi nchis, netratat anterior sau nediagnosticat. Pacienii trebuie s efectueze de urgen un consult medical oftalmologic n cazul n care apar dureri, hiperemie conjunctival sau pierderea vederii, n timpul tratamentului cu Buscopan sau dup ntreruperea acestuia.

Nu se recomand administrarea de Buscopan la pacienii care prezint grea, vrsturi, pierderea apetitului alimentar, scdere n greutate, oboseal, constipaie sever, febr, disurie, miciuni dificile, sngerri vaginale anormale, avort sau hemoragii oculte.

Sarcina i alptareaExperiena clinic nu a demonstrat toxicitate matern sau fetal n cazul utilizrii n timpul sarcinii.

Studiile non-clinice la animale nu au evideniat efecte embriotoxice sau teratogene.

Nu se recomand administrarea de Buscopan n timpul sarcinii, mai ales n primul trimestru de sarcin, dect dup evaluarea raportului beneficiu matern/risc potenial fetal.

Sigurana privind administrarea medicamentului n timpul alptrii nu a fost nc stabilit.

Capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilajeBuscopan nu are nici o influen asupra capacitii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Doze i mod de administrareAduli: doza recomandat este de 2 drajeuri Buscopan (20 mg bromur de butilscopolamin), de 4 ori pe zi. Pentru ameliorarea simptomelor sindromului de colon iritabil, doza iniial recomandat este de un drajeu Buscopan (10 mg bromur de butilscopolamin), de 3 ori pe zi. Dac este necesar, aceast doz poate fi crescut la 2 drajeuri Buscopan (20 mg bromur de butilscopolamin), de 4 ori pe zi.

Copii cu vrsta ntre 6 i 12 ani: doza recomandat este de un drajeu Buscopan (10 mg bromur de butilscopolamin), de 3 ori pe zi.

Buscopan se administreaz pe cale oral.Drajeurile se administreaz ntregi, cu o cantitate suficient de lichid.

Reacii adversePot s apar reacii adverse de tip anticolinergic: xerostomie, constipaie, tahicardie, dishidroz, creterea presiunii intraoculare, tulburri oculare de acomodare, retenie urinar; aceste reacii adverse sunt n general uoare i tranzitorii.

Foarte rar, au fost raportate reacii de hipersensibilitate, n special reacii cutanate. Au fost raportate cazuri izolate de anafilaxie, cu episoade de dispnee i oc.

Indicatii:Tratament simptomatic in tulburari dispeptice: balonari epigastrice, eructatii, flatulenta, greata; constipatie (ca medicatie adjuvanta).

Prezentare farmaceutica:Drajeuri continand bila de bou uscata 100 mg, salicilat de sodiu 90 mg, metenamina 50 mg, ulei de menta 5 mg (flac. cu 20 buc.).

Actiune terapeutica:Coleretic, substituent al sarurilor biliare; laxativ, slab antiseptic.

Mod de administrare:Cate 1-3 drajeuri/zi.

Reactii adverse:Rareori greata, gust amar, diaree.

Contraindicatii:Obstructie biliara, boala ulceroasa, esofagita de reflux, insuficienta hepatica grava, insuficienta renala grava, alergie la una din componente.

Acest medicament se elibereaza fara prescriptie medicala. Inainte de folosire se recomanda citirea cu atentie a prospectului. Daca apar manifestari neplacute adresati-va medicului sau farmacistului.

Detrunorm, drajeuri

Prospect

CompozitieUn drajeu acoperit cu o pelicula fina de zahar contine ca ingredient activ 15 mg de clorhidrat de propiverina (echivalentul a 13,64 mg propiverina). Pe langa ingredientul activ, clorhidratul de propiverina, fiecare drajeu contine urmatoarele substante: monohidrat de lactoza, pulbere de celuloza, stearat de magneziu, sucroza, talc, caolin greu, carbonat de calciu, dioxid de titan (E 171), acacia, siliciu coloidal anhidru, Macrogol 6000, monohidrat de glucoza, carmin rosu A (lac, E 124), ceara galbena de albine.

IndicatiiDetrunorm a demonstrat eficienta la pacientii care sufera fie de incontinenta vezicala idiopatica, fie de vezica neurogena (hiperflexia detrusorului) datorata leziunilor maduvei spinarii, ca de exemplu paraplegie transversa si prezinta: incontinenta urinara; senzatia de mictiune imperioasa si frecventa urinara la cei cu instabilitate vezicala.

Mod de administrareDrajeurile de Detrunorm sunt pentru uz oral. adulti: 1 drajeu (=15 mg de clorhidrat de propiverina) de 2 pana la 3 ori pe zi. Dozajul poate fi crescut pana la de 4 ori pe zi daca este necesar si daca este tolerat. varstnici: in general nu exista un regim special de dozaj pentru persoanele mai in varsta. La persoanele cu o masa corporala scazuta sau la persoanele in varsta mai fragile est erecomandata o doza mai scazuta. In oricare dintre situatii trebuie respectata prescriptia medicului, care in anumite situatii speciale poate avea motive pentru alegerea altor dozaje decat cele de mai sus. Daca ati uitat sa luati un drajeu, nu incercati sa compensati luandu-l impreuna cu urmatorul. In cazul unui tratament pe termen lung nu este grav daca uitati sa luati un singur drajeu. Daca aveti dubii in aceasta privinta, consultati medicul.

ContraindicatiiMedicamentul este contraindicat la pacientii cu hipersensibilitate la acest preparat si la pacientii care sufera de una dintre urmatoarele afectiuni: obstructie a intestinului gros; grad semnificativ de obstructie vezicala cu posibila retentie urinara; miastenia gravis; atonie intestinala; colita ulcerativa severa; megacolon toxic; glaucom; afectiuni hepatice; afectiuni renale severe. Nu se recomanda administrarea Detrunorm la copii, neavand inca suficiente date clinice.

PrecautiiDetrunorm trebuie administrat cu grija la pacientii care sufera de: neuropatie autonoma. Afectiunile care se pot agrava in urma administrarii medicamentului sunt: hipertiroidismul; afectiunile coronariene; insuficienta cardiaca congestiva severa; aritmiile cardiace; tahicardiile; hipertrofia prostatei; hernia hiatala cu reflux esofagian. Tratamentul pe termen lung cu Detrunorm necesita monitorizarea enzimelor hepatice. Efectele asupra capacitatii de a conduce autovehicule sau de a utiliza diverse aparate: Detrunorm poate produce sedare si vedere incetosata. Medicamentele sedative pot augmenta starea de sedare provocata de Detrunorm. De aceea in perioada in care este administrat acest medicament trebuie evitate sau efectuate cu grija activitatile care necesita putere de concentrare, cum ar fi: conducerea autovehiculelor; operarea unor masini complexe; executarea de munci in conditii primejdioase. Daca apar dureri inexplicabile sau stari generale proaste prelungite - cu greata, voma si/sau dureri de cap - trebuie consultat medicul. Acest produs farmaceutic contine 0,61 mg de monohidrat de glucoza si 0,15 mg de carmin rosu A (lac, E 124). Cel din urma poate produce reactii de tip alergic inclusiv astm. Fenomenele alergice sunt cel mai des intalnite la persoanele cunoscute cu alergie la aspirina.Sarcina si alaptare: Detrunorm nu trebuie administrat in timpul sarcinii si al alaptarii decat daca este recomandat de medic.

Reactii adverseChiar daca Detrunorm este administrat conform prescriptiei, unii pacienti prezinta efecte nedorite. Dupa administrarea de Detrunorm (clorhidrat de propiverina), pot aparea urmatoarele simptome care pot fi asociate, de asemenea, folosirii altor medicamente anticolinergice: frecvent: uscarea gurii, vedere incetosata la adulti; cateodata: tulburari ale functiei gastrointestinale, scaderea tensiunii arteriale asociata cu sedare, cresterea usoara a gradului de retentie urinara, oboseala; in cazuri rare: eruptii datorate idiosincraziei (la clorhidratul de propiverina) sau hipersensibilitate (la excipienti, ex. colorantul), agitatie, iritare, senzatie de caldura, tahicardie. Toate efectele adverse sunt trecatoare si scad in intensitate la maximum 1-4 zile dupa reducerea dozei sau dupa intreruperea terapiei.

Dulcolax, drajeuri

Compozitie Drageuri a 5 mg de bisacodil/drajeu. Supozitoare a 10 mg de bisacodil/supozitor.

Actiune terapeutica Dulcolax este un laxativ de contact. Cand se administreaza oral, sub forma de drajeu, sau rectal, sub forma de supozitor, induce cresterea peristaltismului prin actiunea directa asupra mucoasei colonului, rezultand in mod obisnuit un scaun moale. Produsul este lipsit de efecte secundare severe.

Indicatii Toate formele de constipatie, (la pacientii imobilizati in pat; in cazul schimbarii alimentatiei ori a mediului; datorate bolilor sau tulburarilor digestive); favorizarea evacuarii cand exista dureri, ca de pilda in cazul hemoroizilor; pre - si post - operator; pregatirea colonului pentru examene endoscopice.

Mod de administrare Oral. Drajeurile sunt forma obisnuita de administrare in cazul in care nu este necesara o evacuare imediata. Ele se pot inghiti, pe stomacul gol sau plin, cu sau fara lichide. Administrarea concomitenta a antiacidelor (de exemplu, bicarbonat de sodiu) trebuie evitata. -Adulti:Obisnuit se iau 2 drajeuri seara la culcare, in scopul de a provoca una sau doua defecatii in dimineata urmatoare, sau cu o jumatate de ora inaintea mesei de dimineata pentru un efect in aproximativ 5 ore. - Copii in varsta de 4 ani si peste:1 drajeu.Rectal. Supozitoarele pot fi utilizate pentru a obtine o evacuare in scurt timp de la administrare. De exemplu, daca se aplica supozitorul dimineata imediat dupa trezire, se poate astepta ca efectul sa se produca dupa micul dejun. Aceasta ofera posibilitatea inlocuirii cu eficienta si economie de timp a clismei, preoperator, inaintea examinarii radiografice, precum si la pacientii aflati la pat. -Adulti: Doza normala este de un supozitor de 10 mg. Numai in cazurile speciale este necesara administrarea celui de al doilea supozitor. Obisnuit acesta este eficace in aproximativ 30 de minute.Administrare combinata -Cand produsul Dulcolax se foloseste in vederea pregatirii pacientului pentru examinarea radiografica a abdomenului, ori pre- si postoperator, drajeurile trebuie combinate cu supozitoarele, in scopul realizarii unei evacuari complete la nivelul intestinului. Dozajul recomandat pentru adulti este de 2-4 drajeuri, administrate seara, inainte de culcare si un supozitor, aplicat intrarectal in dimineata urmatoare.

Contraindicatii Cu exceptia abdomenului acut chirurgical, unde orice laxativ este contraindicat, pentru Dulcolax nu se cunoaste nici o contraindicatie.

Precautii Dulcolax poate fi administrat copiilor si persoanelor in varsta, femeilor insarcinate sau care alapteaza, precum si pacientilor debili.Totusi, se recomanda o oarecare precautie (ca si in cazul altor laxative) in timpul primelor trei luni de sarcina. La copii sub 4 ani trebuie consultat medicul inaintea administrarii Dulcolax.

Reactii adverse Ocazional, in cursul utilizarii drajeurilor poate sa apara un disconfort abdominal. Acesta se produce mai ales in constipatiile cronice unde continutul intestinal este deosebit de uscat si dur, in portiunea superioara a colonului. Adeseori acest disconfort poate fi inlaturat prin cresterea dozajului cu drajeuri. Supozitorul trebuie introdus in rect si suficient de profund pentru a nu produce leziuni anale.Dusodril retard, drajeuri

Prospect

CompozitieDrajeuri a 100 mg naftidrofuril. Actiune terapeuticaVasodilatator, eficient in tulburari circulatorii. Prin efectul sau antispastic si musculotrop influenteaza pozitiv utilizarea oxigenului si a glucozei; activeaza succin dehidrogenaza, are actiune antiserotoninica si antibradichininica. Vasodilatatia nu este insotita de reducerea tensiunii arteriale. Forma retard asigura o resorbtie prelungita, conferind nivele sanguine constante timp de cateva ore. IndicatiiIn tulburari ale circulatiei periferice si cerebrale, angioneuropatii, boala Raynaud, acrocianoza, acroparestezii, tulburari de memorie si de somn, angiopatii diabetice, acrocianoza.Mod de administrareDupa aviz si sub supraveghere medicala. Dozele uzuale: 2-3x1 drajeu pe zi. Durata tratamentului este in functie de diagnostic. ContraindicatiiEste contraindicat in infarctul miocardic recent sau insuficienta cardiaca manifesta. Reactii adverseTolerabilitate buna. Nu s-au semnalat efecte secundare remarcabile, generale sau locale. Eventualele eruptii pruriginoase cedeaza prin reducerea dozelor.

Jeanine, drajeuri

Prospect

Forma de prezentare si compozitie:Drajeuri cu 2 mg dienogest si 0,03 mg etinilestradiol; ct. 1 sau 3 blist. 21 drajeuri

Indicatii: Terapia de substitutie hormonala pentru trat. simptomelor deficientei de estrogeni la femeia la care menopauza a aparut de cel putin un an si care are uter.

Doze si administrare: 1 dj./zi. Un ciclu de tratament se desfasoara pe o perioada de 28 zile. tratamentul este continuu, ceea ce inseamna ca urmatoarea folie se incepe imediat, fara pauza. La pacientele care nu au mai facut terapie de substitutie hormonala sau la cele care au trecut de la un produs de terapie de substitutie hormonala combinata continua,tratamentul poate fi inceput in orice zi. La pacientele care trec de la o terapie de substitutie hormonala secventiala, trat. se incepe in ziua urmatoare terminarii tratamentului anterior. Daca se uita sa se ia drajeul la ora obisnuita, acesta trebuie luat cat mai curand posibil, dar fara sa treaca peste 24 ore. Daca tratamentul este intrerupt pentru mai multa vreme, poate aparea sangerare vaginala.

ContraindicatiiSangerare vaginala de etiologie nediagnosticata. Cancer mamar, suspiciune de cancer mamar sau antecedente de cancer mamar. Stari premaligne sau maligne, cunoscute sau suspectate, daca sunt dependente de hormonii sexuali steroidieni. afectiuni hepatice acute sau cronice sau antecedente de boli hepatice la care valorile testelor hepatice nu au revenit la normal. Tromboembolism venos activ (TEV) confirmat in ultimii 2 ani. Antecedente de tromboembolism venos recurent sau boli trombotice cunoscute la pacientele care nu mai iau anticoagulante. Eveniment tromboembolic arterial activ sau recent. hipertrigliceridemie severa. hipersensibilitate.

Atentionari: Inainte de a incepe sau de a reincepe terapia de substitutie hormonala, se va face o examinare completa a antecedentelor personale si heredocolaterale, precum si examen general si ginecologic, avand in vedere contraindicatiile si precautiile de utilizare ale produsului. Inainte de inceperea tratamentului trebuie exclusa posibilitatea unei sarcini. La pacientele tratate cu estro-progestative trebuie evaluata in permanenta balanta risc/beneficiu. Trebuie avut in vedere faptul ca aceste conditii pot, in cazuri rare, sa reapara sau sa se agraveze in timpul terapiei: tumori estrogen-dependente in antecedente; leiomiom, endometrioza, hiperplazie de endometru; antecedente sau factori de risc pentru afectiuni tromboembolice; HTA; afectiuni hepatice (porfirie, adenom hepatic); diabet zaharat cu implicare vasculara; litiaza biliara; otoscleroza; migrena sau cefalee severa; afectiuni benigne ale sanului. Utilizarea terapiei de substitutie hormonala la pacientele cu antecedente de TEV recidivant sau cu predispozitie pentru tromboze, aflate deja in tratament cu anticoagulante, necesita o evaluare atenta a raportului beneficiu/risc la utilizatorii terapiei de substitutie hormonala. Antecedentele personale sau heredocolaterale de tromboembolism recidivant si avort spontan recidivant impun investigari pentru excluderea predispozitiei la tromboze. Trebuie acordata o atentie deosebita masurilor de prevenire a TEV dupa interventia chirurgicala. Atunci cand dupa interventia chirurgicala electiva urmeaza o imobilizare prelungita, daca este posibil, se opreste temporar terapia (cu 4-6 saptamani preoperator). Pacientele cu disfunctii renale si cardiace necesita o supraveghere atenta (posibile edeme). Tratamentul trebuie revizuit in caz de astm bronsic, epilepsie sau diabet zaharat, care se pot agrava in timpul terapiei. In primele luni de tratament pot sa apara hemoragii sau mici sangerari la intreruperea administrarii. Daca aceste simptome persista dupa 2-3 luni de tratament si sunt inacceptabile, se intrerupe administrarea.

Reactii adverse: Sistemul nervos: cefalee, ameteli, oboseala, anxietate, stari depresive; somnolenta, nervozitate. Sistemul cardiovascular: agravarea HTA; tromboflebita, tromboza venoasa, dureri ale membrelor inferioare. Aparat gastrointestinal: greata, dureri abdominale, diaree, constipatie, balonare, gastrita. Tegumente si anexe: transpiratie excesiva, exantem, eczeme, dermatita acneiforma, caderea parului. Sistemul de reproducere si glandele mamare: cresterea grosimii endometrului, vulvo-vaginite; modificari ale secretiei vaginale, boala fibrochistica a sanilor. Organismul ca intreg: bufeuri, reactii de hipersensibilitate. Diverse: modificari ale greutatii corporale, afte, edeme ale membrelor inferioare, modificarea lipidogramei, cresterea glicemiei, modificari ale libidoului, crampe musculare, anemie.

Lagosa 150 mg drajeuriSilimarinaGrupa farmaceutica+indicatii terapeutice:Lagosa este un hepatoproctector.

este indicat ca tratament adjuvant hepatoprotector n:

- cazuri de expunere la substane cu risc hepatotoxic;

- hepatite cronice i ciroz hepatic.

Contraindicatii:Nu luai Lagosa

dac suntei alergic (hipersensibil) la silimarin sau la oricare dintre celelalte componente ale

Lagosa

Avei grij deosebit cnd utilizai Lagosa: dac avei afeciuni ereditare de intoleran la galactoz, deficit de lactaz (Lapp)

dac avei sindrom de malabsorbie la glucoz galactoz

dac avei afeciuni ereditare de intoleran la fructoz

dac avei insuficien a zaharozei izomaltazei.

Mod de administrare:Doza uzual recomandat este de 300 mg silimarin (2 drajeuri Lagosa) pe zi. Drajeurile se vor nghii cu o cantitate mic de lichid.

Reactii adverse:Ca toate medicamentele, Lagosa poate provoca reacii adverse, cu toate c nu apar la toate

persoanele.

Frecvena reaciilor adverse menionate mai jos este definit utiliznd urmtoarea convenie:

foarte frecvente: afecteaz mai mult de 1 utilizator din 10

frecvente: afecteaz 1 din 10 utilizatori din 100 3

mai puin frecvente: afecteaz 1 din 10 utilizatori din 1000

rare: afecteaz 1 din 10 utilizatori din 10000

foarte rare: afecteaz mai puin de 1 utilizator din 10000

necunoscute: frecvena nu poate fi estimat din datele disponibile

Rare (afecteaz mai puin de 1 din 10 dar mai mult de 1 din 10000 de pacieni):

efect laxativ (diaree)

gastralgii

Foarte rare: (afecteaz mai puin de 1 din 10000 de pacieni):

reacii de hipersensibilitate, cum sunt: nroire a pielii i lips de aer

Indicatii:

Magne B6 trateaza carentele de magneziu izolate sau asociate. n cazul carentei asociate de calciu, se recomanda tratarea deficitului de magneziu naintea celui de calciu.

Compozitie:Magneziu lactat dihidratat 470 mg Piridoxina clorhidrat (vitamina B6) 5 mg Excipienti q.s. ad 1 drajeu 1 drajeu contine 48 mg Mg++ (1,97 mmoli)50 drajeuri pe 5 blistere.

Administrare:Drajeuri rezervate adultilor si copiilor peste 6 ani: Adulti: 6 pna la 8 drajeuri pe zi. Copii peste 6 ani (20 kg): 10 30 mg/kg/zi (0,4 1,2 mmol/kg/zi) sau 4 pna la 6 drajeuri pe zi. Doza zilnica va fi divizata n 2 - 3 prize, administrate n timpul meselor cu un pahar mare cu apa. Tratamentul se va ntrerupe la normalizarea magneziemiei.Atentionari special:Pentru copiii sub 6 ani este adaptata solutia buvabila. Sarcina si alaptare: Utilizarea magneziului n timpul sarcinii se va face numai n carentele de magneziu confirmate. Experienta clinica pe un numar de sarcini suficient de mare nu a relevat efecte mutagene sau feto-toxice ale magneziului. Datorita trecerii n laptele matern, se va evita utilizarea magneziului n timpul alaptarii.

Contraindicatii:Absolute: Insuficienta renala grava (clearance-ul creatininei mai mic de 30 ml/min). Levodopa (vezi Interactiuni). Relative: Chinidina.Polivitaminizant s, drajeuri

Prospect

Compozitie1 drajeu contine: vitamina a 1,550 mg; vitamina b1 1,500 mg; vitamina b2 1,500 mg; vitamina b6 5,000 mg; vitamina b12 0,005mg; vitamina c 60,000 mg; vitamina D2 0,040 mg; vitamina e 30,000 mg; vitamina pp 18,000 mg.

Actiune terapeuticaPreparatul este un complex polivitaminic echilibrat, cu efecte tonice generale si compensatoare. Farmacocinetica: Vitamina A se absoarbe repede si aproape in totalitate din intestin, se depoziteaza in ficat, se elimina prin urina si scaun. vitaminele b1, B2, B6, B12, C, PP se absorb bine din intestin, se depoziteaza in ficat, se elimina prin urina. Vitaminele D si E se absorb bine din intestin, mai ales in prezenta bilei, se depoziteaza in ficat, se elimina prin bila.

IndicatiiEfort fizic, sportivi, convalescenta, suprasolicitare fizica si intelectuala si carenta in vitamine. Preparatul are, in plus, toate indicatiile preparatelor polivitaminice, la copii si adulti nesportivi.

Doze si mod de administrare2-4 drajeuri/zi, in doua prize (la micul dejun si la masa de pranz), inainte de masa, in cure de 14-21 zile, mai ales in perioada noiembrie-martie. Forma de prezentare: cutii cu 3 blistere a 10 drajeuri. Conditii de pastrare: ferit de lumina, caldura si umiditate. Termen de valabilitate: 2 ani.

ContraindicatiiNu se va administra in boala parkinson, in timpul tratamentului cu levodopa (vitamina B6 si inhiba actiunea), hiper-vitaminoza A, D2, E si PP.

Masuri de precautieVitamina B12 nu poate fi administrata in policitemie. Se va administra cu prudenta in cancere. Administrarea prelungita a unor doze mari poate produce hipervitaminoza si policitemie. Doze crescute de vitamina D2 pot produce degenerescenta calcica a corneei. Vitamina PP nu se va administra in sindrom hemoragic capilar, tromboflebita, ateroscleroza cerebrala. Se va administra cu precautie in ulcer. Sarcina si alaptare: se va administra respectandu-se dozarea. Interactiuni medicamentoase: Vitamina C, datorita caracterului ei acid, influenteaza absorbtia gastrointestinala a unor medicamente. Inactiveaza vitamina B12, vitamina B5 si scade efectul tetraciclinei. Nu se va asocia cu p-aminosalicilatul de sodiu si cu sulfamide (risc de cristalurie prin acidifierea urinei). Vitamina PP creste efectul agentilor hipertensivi. Supradozare: simptome: hipervitaminoza a: hipertensiune intracraniana cu cefalee si edem papilar, exoftalmie, anorexie, pierdere in greutate si descuamarea pielii, caderea parului, conjunctivita, stomatita, cheilita, hepatosplenomegalie, la gravide pot aparea malformatii congenitale; hipervitaminoza D: cresterea calcemiei, osteoporoza, nefrocalcinoza, nefrolitiaza, oboseala, slabiciune, cefalee, greata, voma, diaree, poliurie, polidipsie, supradozarea la gravide produce insuficienta paratiroidiana la fat. Tratament: oprirea administrarii medicamentului.

Reactii adverseSimptome de supradozare pot sa apara la administrarea prelungita a unor doze crescute, produse de hipervitaminoza A, D2, E si PP.

Saprosan, drajeuri

Prospect

CompozitieDrajeuri continand clorchinaldol 100 mg. Actiune terapeuticaantiseptic din grupa halochinelor, activ mai ales fata de germenii gram-pozitivi (stafilococi, streptococi), Trichomonas, Giardia si fungi. Nu dezechilibreaza simbioza microbiana intestinala.

IndicatiiDisbacterii intestinale, enterocolite, diaree estivala, dizenterie amebiana (forme usoare), candidoza si giardioza; plagi infectate, infectii microbiene locale minore, micoze ale pielii.Doze si mod de administrareAdulti: 1-2 drajeuri (100-200 mg) de 3 ori/zi. Copii: 10 mg/kg corp si zi.

ContraindicatiiAlergie la halochine, insuficienta renala sau hepatica severe, insuficienta cardiaca grava, sarcina in primul trimestru. Atentie la supradozare.In cazurile acute tratamentul sistemic se administreaza cel mult o saptamana, in cele cronice cel mult o luna.In cazul asocierii cu alte preparate halochinice (mexaform, mexase, intestopan) nu se vor depasi (sumat) 750 mg/zi la adulti si 400 mg/zi la copiii scolari.Aceste preparate nu se administreaza in cure succesive, daca durata totala a tratamentului depaseste o luna.

Reactii adverseRareori greata, varsaturi, dureri abdominale, cefalee, ameteli, eruptii cutanate alergice; foarte rar nevrita periferica, nevrita optica, mielopatie (doze mari, tratament prelungit)

SPIRONOLACTONA drajeuri

Prezentare farmaceutica

Drajeuri continand spironolactona micronizata 25 mg (cutie cu 20 si 100 buc.).

Actiune terapeutica

Diuretic antialdosteronic (prin antagonism competitiv), creste eliminarea urinara a sarii si apei, scade eliminarea potasiului, ionilor de hidrogen si amoniului; efectul, mai evident in conditii de hiperaldosteronism, se instaleaza lent (dupa 2-4 zile de tratament) si este relativ durabil (2-3 zile dupa oprirea medicatiei).

Indicatii

Stari edematoase cu hiperaldosteronism secundar, rezistente la alte diuretice, in ciroza, sindromul nefrotic, insuficienta cardiaca (se asociaza cu diuretice tiazidice sau furosemid); hipertensiune arteriala cu hiperaldosteronism sau in situatii care contraindica alte categorii de diuretice-tiazide, furosemid (la bolnavi cu diabet, hiperuricemie); hiperaldosteronism postoperator de exemplu atonie intestinala sau ileus paralitic; hiperaldosteronism primar, cand nu este posibila interventia chirurgicala; paralizie familiala, miastenie grava (ca medicatie adjuvanta).

Mod de administrare

Ca diuretic, 1-2 drajeuri (25-50 mg) de 4 ori/zi, tratament de atac, apoi intretinerea efectului cu 1/2-1 drajeu de 1-4 ori/zi (individualizat); pentru alte indicatii 1-2 drajeuri de 2-4 ori/zi; la copii: 1,5-4 mg/kg corp pe zi. Dozarea se face sub controlul kaliemiei.

Reactii adverse

Dezechilibre electrolitice: hiponatriemie (mai frecvent la cirotici), hiperkaliemie (mai ales in conditii de insuficienta renala); agravarea hiperazotemiei; uneori ginecomastie, modificari ale vocii, diminuarea potentei sexuale, tulburari menstruale si tensiunea sanilor; rareori eruptii cutanate, febra, diaree, cefalee, hipotensiune nedorita, oboseala, somnolenta, ataxie, confuzie mintala.

Contraindicatii

Anurie, insuficienta renala acuta, insuficienta hepatica in stadiul terminal, boala Addison, hiperkaliemie, hiponatriemie, alergie la spironolactona; prudenta in insuficienta renala cronica si la cirotici; prudenta sau se evita in timpul sarcinii si alaptarii, prudenta la batrani. Nu se asociaza cu triamteren sau amilorid (alte diuretice antialdosteronice) si cu saruri de potasiu (risc crescut de hiperkaliemie); salicilatii si antiinflamatoriile nesteroidiene scad efectul spironolactonei; cand se asociaza cu alte diuretice si cu antihipertensive se recomanda doze mai mici din acestea (potenteaza efectul hipotensiv).

Supradyn contine o cantitate de vitamina A corespunzatoare necesitatilor zilnice.

Trebuie specificat ca necesitatile zilnice de vitamina A pot fi acoperite de catre o dieta echilibrata (alimente ce contin ficat, lapte, produse lactate, margarina, oua, ulei) sau pot fi depasite daca alimentele mentionate mai sus sunt consumate in cantitati mari (in special ficat).

Anumite date indica faptul ca ingestia de doze crescute de vitamina A (de exemplu, mai mult de 10000 UI pe zi) in timpul sarcinii, creste riscul teratogenezei.

Nu trebuie depasit un maxim de 10000UI pe zi in timpul primului trimestru de sarcina sau in cazul femeilor care doresc sa ramana gravide. Trebuie tinut cont de aceasta atunci cand Supradyn este utilizat concomitent cu alimente care contin cantitati mari de vitamina A.Un drajeu contine : Vitamina A (palmitat de retinol) 3333 UI, Vitamina B1 (mononitrat de tiamina) 20 mg, Vitamina B2 (riboflavina) 5 mg, Vitamina B6 (clorhidrat de piridoxina) 10 mg, Vitamina B12 (ciancobalamina) 5 g, Vitamina C (acid ascorbic) 150 mg, Vitamina D3 (colecalciferol) 500 UI, Vitamina E (acetat de a-tocoferol)10 mg, Nicotinamda 50 mg, Pantotenat de calciu 11,60 mg, Biotina (vitamina H) 0,25 mg, Acid folic 1 mg, Calciu 51,3 mg (sub forma de fosfat de calciu si pantotenat de calciu), Fier 10 mg (sub forma de sulfat feros sesquihidrat), Mangan 0,5 mg (sub forma de sulfat de mangan (II) monohidrat), Magneziu 21,2 mg (sub forma de magneziu usor si sterarat de magneziu), Cupru 1 mg (sub forma de sulfat de cupru anhidru), Fosfor 23,8 mg (sub forma de fosfat de calciu), Zinc 0,5 mg (sub forma de sulfat de zinc monohidrat), Molibden 0,1 mg (sub forma de molibdat de sodiu anhidru).Excipienti: nucleu - lactoza, manitol, zahar, povidona, crospovidona, celuloza microcristalina, stearat de magneziu; strat de drajefiere - zahar, amidon de orez, guma arabica, talc, dioxid de titan (E 171), cantaxantina 10% WS (E 161), parafina solida, parafina lichida. Prevenirea si tratamentul carentelor de vitamine si minerale de diferite cauze, datorate necesitatilor crescute si aportului insuficient.In particular, suplimentele cu multivitamine se recomanda in urmatoarele situatii:

perioada de crestere, sarcina, alaptare, persoane in varsta, afectiuni acute sau cronice, convalescenta, tratament cu antibiotice sau cu chimioterapice;

diete alimentare, efort fizic, abuz de etanol, fumatori, tulburari gastro-intestinale.

Contraindicatii: Hipersensibilitate la oricare dintre componentele produsului.

Hipervitaminoza A si D.

Hipercalcemie.

Insuficienta renala.

Tratament cu retinoizi.

Administrare:Adulti si copii cu varsta peste 12 ani : doza recomandata este de un drajeu Supradyn pe zi.Drajeurile se inghit intregi cu o cantitate suficienta de lichid, de preferat in timpul uneia dintre mese, de exemplu la micul dejun.Nu se recomanda administrarea Supradyn copiilor cu varsta sub 12 ani.Un drajeu Supradyn contine aproximativ 300 mg zahar. La diabetici se recomanda sa nu se depaseasca doza zilnica de un drajeu Supradyn.Drajeurile Supradyn contin lactoza. In cazul pacientilor cu intoleranta la lactoza se recomanda administrarea Supradyn sub forma de comprimate efervescente.Pentru a evita supradozajul se recomanda sa se tina cont de doza totala de vitamina A sau D n cazul asocierii unui alt tratament pe baza de vitamina A sau D.In cazul aportului complementar de calciu se recomanda monitorizarea calciuriei.

A nu se utiliza dupa data de expirare inscrisa pe ambalaj.A se pastra la temperaturi sub 25C, in ambalajul original.A nu se lasa la indemana copiilor.

Verapamil, drajeuri

Prospect

CompozitieFiole a 2 ml continand 5 mg de verapamil clorhidric; drajeuri a 80 sau 120 rng verapamil clorhidric; drajeuri "mite" continand 40 mg verapamil clorhidric.Drajeuri de 40 mg, 80 mg sau 120 mg

Actiune terpeuticaFormula chimica a verapamilului este -izopropil-(-(N-metil-N-homo-veratril)-(-aminopropil-3,4-dimetoxi-fenil-acetonitril. Este un antagonist al calciului. Diminueaza consumul miocardic de oxigen producand si dilatarea arterelor coronare. Actiunea antiaritmica se datoreaza prelungirii perioadei refractare a nodulului atrio-ventricular.

IndicatiiTahicardii, inclusiv tahicardii paroxistice supraventriculare, fibrilatia atriala cu raspuns ventricular rapid (exceptind sindromul WPW), flutter atrial, fibrilatii atriale cu conducere rapida; profilaxia si tratamentul extrasistolelor; insuficienta coronariana, inclusiv tratamentul anginei pectorale, anginei vasospastice, spasmelor coronariene: angina post-infarct miocardic; hipertensiune si crize hipertensive.

Doze si mod de administrareDrajeuri de 40mg, 80 mg sau 120 mg. Drajeurile se vor lua cu lichid, cu o jumatate de ora inainte de mese. Doza uzuala pentru adulti este de 240 mg pana la 480 mg/zi. Doza de verapamil va fi stabilita individual. Pentru mentinerea ritmului cardiac normal la pacientii cu tahicardie persistenta, se va administra 1 drajeu de 80mg la 3-4 ore, o perioada scurta. Conversia si mentinerea ritmului sinusal in fibrilatia atriala cronica sunt de obicei realizate prin administrarea drajeurilor de 80 mg. Drajeuri de 40 mg - se recomanda copiilor sub 14 ani si pacientilor mai varstnici, cand este necesara o dozare redusa. Doza pentru sugari si copii mici este de 1/2 drajeu de 2-3 ori pe zi, iar pentru copii mai mari si pentru persoane in varsta 1 drajeu de 2-3 ori pe zi.

ContraindicatiiEste contraindicat, mai ales sub forma parenterala. In socul cardiogen (afara de cazul cand este indus de aritmie), infarct miocardic recent complicat cu bradicardie, hipotensiune, bloc atrial stang, bloc atrioventricular de gradul II si III, bradicardie, tahicardie-sindrom tahicardic, insuficienta cardiaca, intoxicatie cu digiatala, sindrom WPW sau LGL. Imediat dupa administrarea intravenoasa de (blocante si hipersensibilitate la verapamil.

Masuri de precautie Se va folosi cu precautii la pacientii cu BAV de gradul I, bradicardie sinusala si hipotensiune. In insuficienta coronariana acuta se poate administra intravenos numai daca pacientii sunt sub supraveghere medicala permanenta. In caz de insuficienta cardiaca, pacientul va fi in prealabil digitalizat. La pacientii cu insuficienta hepatica, efectul poate creste si se poate prelungi. Utilizat concomitent cu alti agenti antihipertensivi, poate avea un efect potentat, ca si in cazul asocierii cu medicamente cardiodepresive sau cu influenta negativa asupra conducerii atrio-ventriculare (blocante, antiaritmice, anestezice inhalatorii).Tratamentul poate duce la cresterea nivelului digitalei in sange, astfel ca doza de digitala trebuie redusa cu 40 pana la 50 %. Se va folosi in primul trimestru de sarcina numai daca va fi strict indicat. Injectiile intravenoase vor fi efectuate de catre medic sub control electrocardiografic monitorizat.

Reactii adverseIn doze mari poate provoca BAV de gradul I sau II. In administrare intravenoasa foarte rar pot surveni blocuri asistolice complete. Dozele rnari pot produce hipotensiune tranzitorie. Verapamilul intravenos poate reduce marcant presiunea sanguina. Congestia fetei, cefalee, ameteli, reactii alergice si constipatie s-au semnalat rareori. Provoaca stop cardiac, se vor aplica: masaj cardiac extern si respiratie artificiala. Dupa ce se face diagnosticarea electrocardiografic (asistola sau fibrilatie atriala) se vor aplica imediat masuri corespunzatoare. BAV de gradul II sau III este diminuat de atropina si izoprenalina; daca-necesar, se va aplica o stimulare electrica. Insuficienta cardiaca se compenseaza cu dopamina, dobutamina, glicozide cardiace sau calciu. Hipotensiunea marcata se va controla plasand pacientul in pozitie corespunzatoare. Daca este necesar se vor administra dopamina, dobutamina sau noradrenalina.

Actiune terapeutica: Mareste circulatia si amelioreaza metabolismul cerebral, are efecte trofice si protectoare asupra neuronilor cerebrali.

Indicatii: Insuficienta cerebro-vasculara subacuta sau cronica, tulburari psiho-comportamentale ale senescentei, sindrom postcomotional in traumatismele craniene, sechele post-ictus; tulburari circulatorii ale urechii interne, boala Meniere, acufene, vertij.

Mod de administrare: Oral, initial 2 drajeuri (20 mg) de 3-4 ori/zi, apoi se scade la 1 drajeu de 3 ori/zi; intramuscular, 1-3 fiole/zi (10-30 mg), in cure de 10-30 zile, separate prin pauze de 10-15 zile; in perfuzie intravenoasa, 3-6 fiole (30-60 mg) in 250 ml solutie glucozata sau salina izotone, introduse in decurs de 4 ore, sub controlul presiunii arteriale (doza se micsoreaza cand varsta depaseste 70 de ani).

Reactii adverse: Rareori tulburari digestive.

Contraindicatii: Sarcina, tumori cerebrale cu hipertensiune intracraniana; prudenta si doze mici progresiv crescande in caz de sechele infarct si aritmii (se corecteaza eventual hipokaliemia); injectiile sunt contraindicate in cardiopatiile organice (insuficienta cardiaca, sechele dupa infarct), aritmii de cauza organica, bloc atrio-ventricular, tulburari electrocardiografice de repolarizare - situatii care impun prudenta si in cazul folosirii caii orale; prudenta la hepatici si in afectiunile convulsivante. Nu se injecteaza intravenos direct (in forma nediluata).

Indicatii: Flatulenta , dispepsie si insuficienta pancreatica.

Prezentare farmaceutica: Comprimate continand: pepsina 50 mg; lipaza 25 mg; amilaza 30 mg; proteaza 35 mg; acid dehidrocolic 50 mg; hemicelulaza 50 mg (cutie cu 30 buc.).

Actiune terapeutica :Enzimele digestive au un rol definit in tratarea clinica a diferitelor dispepsii. Enzimele incluse in Zymogen sunt astfel asociate incat sa substituie deficitul secretiei gastro-intestinale. Comprimatele de Zymogen sunt realizate in doua straturi, cel exterior continand pepsina. Pepsina este o enzima proteolitica activa in mediul acid. Stratul interior este acoperit cu un invelis enteric, pentru a proteja enzimele pacreatice fata de actiunea inactivanta a sucului gastric. Stratul enteric se dezagrega in intestin si enzimele eliberate isi exercita actiunea asupra digestiei grasimilor, proteinelor si carbohidratilor. Hemicelulaza produce o rupere a celulozei, aceasta reducand cantitatea de substrat disponibil fermentatiei bacteriene formatoare de gaze .

Mod de administrare:Cate 2 comprimate in timpul mesei sau dupa masa sau doza prescrisa de medic .

CONCLUZII

Lucrarea de diploma abordeaza un domeniu important din Tehnica Farmaceutica si anume descrierea drajeurilor farmaceutice.

Drajeurile sunt preparate farmaceutice solide care conin doze unitare de substane active administrate pe cale oral i obinute prin acoperirea unui nucleu cu unul sau mai multe straturi continue i uniforme (F.R. X).

In cuprins sunt prezentate detaliat aspecte privind:

Prepararea drajeurilor si aparatura folosita;

Conditiile de puritate si de calitate ale drajeurilor prevazute in F. R. X;

Alterarea si conservarea lor.

In partea de final a lucrarii de diploma sunt prezentate drajeuri care au in general un rol foarte important in practica medicala, folosindu-se atat in scop terapeutic, cat si in scop de protectie. Ele se elibereaza pe baza de prescriptie medicala care nu se retine in farmacie dar si la optiunea pacientilor. Sunt date si cateva exemple de drajeuri care se elibereaza fara prescriptie medicala.

BIBLIOGRAFIE

1. AL. DUMINICA MOISESCU. - Farmacologie Clinica pentru cadre medii, Bucuresti 1962

2. CIOCANELEA V - Tehnica farmaceutica, Ed. didactica si pedagogica, Bucuresti 1969

3. DOBRESCU D - Farmacodinamie, Editura medicala, Bucuresti 1970

4. PROF.DR. IONESCU STOIAN - Tehnica farmaceutica Bucuresti Asitent univ. Dr Georgescu Elena 1974

5. PROF.DR. DAN GEORGESCU - Produse farmaceutice Bucuresti 1997

6. AGENDA MEDICALA 20147. MEMOMED 20148. FARMACOPEEA ROMANA XPAGE 2