DRAGAJ -DEFINITIE, CE ESTE, SCURT ISTORIC

Referat Nave Tehnice

DRAGAJULStudent: Bodea George Valentin

Grupa 2142 ADragajulDragareaesteo activitate deexcavaresau exploatare de obicei,efectuata sub ap sau celpuinparial sub apa, in marilepuin adnci sau zonelede ap dulce, cu scopulde a adunasedimentele de pe fundi de a le eliminalao locaie diferit .Aceasta tehnica este adeseafolositapentru a meninecile navigabile. De asemenea, esteutilizata cao modalitate de aumplecu nisip uneleplaje publice,n cazul n carenisipulprea multa fostpierdut din cauza eroziunii costiere. Dragareaestefolosita si cao tehnicdepescuitpentruanumite specii descoiciicrabi.

Procesuldedragarepreia excesul de material,care este transportatdeparte de zona deactiune.Dragareapoate producemateriale pentrumbuntiri funciaresau n alte scopuri(de obicei,legate deconstrucie),i de asemenea,a jucatun rolistoricimportantnmineritul aurului.Dragareapoate creaperturbrin ecosistemeleacvatice,de multe oricu efecteadverse.nainte de1850dragajul s-a bazatexclusiv pe munca manuala. A fosto afacerede one-man business .Nu multe echipamente erau disponibile i instrumentele folositeau fost foarte simple,lopei,roabe,cosuri de mana, ocazional crua si nitelepuri.n acest felau fost construite multe canalesi diguri.Cursurile mici de ap au fostdragatecu dragi manuale iarnmolula fostdispersate pe maluri.

Acest lucru poate fivzut caprecursorul dragajuluila scarmic.Aproximativ in jurul anului 1600 exista un instrument de dragajmoara de noroi,ceea ce a permisoperatorilorde a aducesolmoale deasupra nivelului apei.Aceastadrag, operata defora manuala,a fostrepedenlocuita cu unautiliznd patrucai. Cu toate acestea,dup cumse poateimaginaacest echipament a prezentatproblemei, prin urmare,multi aucautatalte tipuri mai eficiente.n acelai timp, de-a lungul secolelor contractaniiolandezau ctigat indemanare(din generatie in generatie, de la tatlafiu) ningineria hidraulic, din cauzalupteimpotrivaapei dindeltainferioara a rurilormari..

Odata cu inventarea motorului cu aburi, au aparut si primele dragi cu abur, insa pentru moments-au dovedita fiinadecvatepentru tipul de sololandez. Doar dupa ce un sistem de lanturi cu cupe a fost conceput, au fost construite sip use in actiune primele dragi cu aburi.Aceast evoluiepoate fi privit caprecursoruldedragarela scar larg.

Industria dedragareacuma devenit unfactor importantpentru economia olandez.Contractoriide dragareau avuto minte inventiv iau mbuntit continuuechipamentul, au inventat maini noi,cum ar fibarjade depozitare si incarcare.n jurul anului1870,industriade dragares-a consolidat nsocieti mai mariodata cu nevoiade capitalpentru mecanizarea industriei.Cel mai mare stimulentpentruindustria dedragarea venitatunci cnd primul-ministruolandez, a spusin 1862 cporturileolandezea trebuit s fie accesibile pentrucele mai marinavemaritime.

Inlaturarea decantitati maridesola condus la dezvoltareadedragilorde aspiratiefoarteputernice.Acest tipdedraga fost angajatpentru a "spa" canalulde laMarea Norduluila portuldin Amsterdam.

Contractoriiolandezide dragares-au experimentat iau fostcunoscutin ntreaga lume.Ei au folositexperienalorsi au contractat lucrari si n strintate.

Impreuna cu dezvoltarea tehnologiei de dragaj, Agentiile de Consultanta au fost nevoite sa dezvolte sis a contracteze firmele de dragaj. Consultantii si-au pus conostiintele la dispozitia marilor clienti, ca guverne, porturi mari, si le-au reprezentat la executarea proiectelor.

ntre timp,proiectelemai complexeau fost executaten rile de Jos, camarele dig armat,inchizand zona "Zuiderzee"de la Marea Nordului ioprireainundatiilor ce au loc de secole n satele i oraele de la marginile acesteia. Odata cu aceasta,mari zone din "IJssellake" au fostrecuperate

Contractorii si consultantii olandezi sunt cunoscuti aproape in intreaga lume.

Necesitatea dragarii

Dragarea in scopul navigarii.

Inca de lanceputurilecivilizaiei,oameni, echipamente,materialei diferite produse au fost transportatepeap. Odata cu evoluia tehnologic s-ambuntit raportul cost-eficacitate, rezultand navemai mari si mai eficiente.Astfel s-a ajuns lanecesitatea de amrisau adanci multe dinruriicanale "autostrziacvatice",n vederea asigurarii accesuluiadecvat laporturi ibazine.Aproape toate marile porturidin lume au necesitat lucraride dragare. Multe dintreaceste canaleaunecesitatmai trziudragare de intretinere, adicndeprtarea sedimentelor acumulatepentru a se asigura dimensiunile necesarepentrunavelemari angajate ncomerulintern i internaional. Transportul pe apeste vital atat pentru comertul intern cat si pentru cel international, acesta fiind cel mai economic, eficient si ecologic mijloc de transport pentrutoate tipurile de mrfuri.

Dragarepentru construcii, reabilitare i minerit

Dragareeste o metoda importantde obtinere denisipuriipietriuri pentruconstrucii.n ultimeledou decenii, cererereai rateleaferentede extracie,pentruastfel de agregateoffshore aucrescut semnificativ. Agregatele de carieraauo gam largdeutilizri, inclusiv:mbuntiri funciare:presiunilecare decurg dincreterea populaiei i dezvoltrii portuarei a infrastructuriin zonele de coastau creatnecesitatea de a crete cota dinzonele joasei/saude a construinoi zone deteren.Astfel depresiunisunt susceptibile de acontinua.Materiale de constructii:o cantitate sporit de agregat marineste utilizatn beton. Odata cu dezvoltarea dragilor, ele au fost folosite si in scopul mineritului aurifer, albiile raurilor fiind deseori bogate in acest zacamant. Dei aceast metodafost n mare partenlocuita de alte metode moderne, se mai practicade ctremineri,la scar mic folosinddragide aspiraie.Acestea suntmainimici,care plutescpe api, de obicei, suntoperatede ctreuna sau dou persoane.Unexcavator plutitorde aspiraieconstand dintr-ocutie ecluzasusinut depontoane,ataat laun furtunde aspirare, care este controlat de unminer ce lucreazasubap.

Dragajpentru mediul inconjurator

Dragareapoate fi desfasurata pentru imbunatatirea mediului inconjurator nmai multe moduri.Materialele decarierasunt frecventutilizate pentru a crea sau reface habitatele.In ultimele deceniia crescut utilizareadematerialedragatepentrurefacerea plajelor Astfel s-a prevenit sau redus riscul de eroziune sau inundatii.Nisip ori pietris este depus pe laturile erodate ale plajelor.Aceasta metoda este o solutie mult mai ieftina a celei structurale, cum ar fi roca armata sau peretii din beton.

O alta utilizare a dragilor in folosul mediului o reprezinta eliminarea sedimentelelorcontaminate, mbuntind astfel calitatea apei irestabilireastrii de sntate aecosistemelor acvatice. Se utilizeaza pentru ci navigabile,lacuri,porturisau zoneurbanizate. Materialulndeprtatpoatefitratat i apoi utilizat dup aceea,sau eliminaten conformitate cucontroalestricte de mediu.Procesul de dragaj

Procesul dedragareconst n urmtoareletrei elemente:

Excavarea:Acest procesimplicdizlocareaiindepartarea sedimentelor (sol)i/saurocide pe fundul apei.O masina tehnica speciala -drag-este utilizata pentru a dezgropa materiale, fie mecanic,hidraulicsau combinat.

Transportul materialuluiexcavat:Transportulmaterialelorde la zona dedragarela site-ulde utilizare,de eliminaresau tratamentintermediar,este, n general,realizat prinuna dintre urmtoarele metode: -in compartimente speciale ale dragii

-in barje

- pompareaprin conducte -cu ajutorulforelornaturale cum ar fivaluriicureni.

Alte metode,foarte rarutilizatede transportsuntcamioaneitransportoarecureade transport.Metodadetransport este, n general,legat de tipuldedragfolosita.Utilizareasau eliminareadematerialedragate:In proiecte de constructii,dragareaeste determinat decererea de materiale dragate.nnavigare idragare de reabilitare, proiectul estedeterminat deobiectivul de indepartare amaterialuluide lalocul initial.Astfel apare ntrebarea "ce s faccu materialulndeprtat"?.Ca rezultat a cresterii presiunii mediului inconjurator,gsirea unuirspuns la aceast ntrebarea devenit ce n ce maidificil,n specialatunci cnd materialul este contaminat. Intrucat fundul apei nu prezinta aceeasi compozitie,in functie de tipul solului se va alege tipul de draga, echipamentul de dragare, dar si metoda de transport a materialului dragat. Principalele tipuri de sol sunt: - Soluri compactate coezive - Magmatice (granit, bazalt)

- Metamorfice (isturi, gnais)

- Sedimentare (calcar, coral, cret, sare)

- Roci sparte

-Soluri compactate necoezive

- Nisip cimentat

- Amestec argila-bolovani sau nisip-bolovani compactat

- Argila nisipoasa

- Argila lipicioas

- Turba

- Lignit

- Soluri necompactate si necoezive

- Bolovani

- Amestec bolovani cu pietris

- Pietris

- Nisip pietros

- Nisip de granulatie medie

- Nisip de granulatie fina

- Nisip de granulatie extrem de fina

- Nmol

Tipuri de dragiIn functie modul de manevrare a materialului dragat, dragile se clasifica in:

- mecanice la care dragarea se face exclusiv cu dispozitive mecanice.- hidraulice la care dragarea se face prin realizarea unui amestec apa-material dragat (spoil) aspirarea si refularea acestuia.Dragi mecanice Draga cu cupe

Draga de tip mecanic prevazuta cu un brat mobil (elinda) care permite reglarea adancimii. Pe elinda se instaleaza un tren rulant de cupe. Prin rularea trenului de cupe, cupele de la capatul elindei taie in sol si se umplu cu material dragat. Acesta este deversat in partea superioara a elindei prin rasturnarea cupelor pe un jgheab care deverseaza in lateral materialul dragat spre salanda. Lucreaza in aproape toate tipurile de sol mai putin piatra.Ca dezavantaje o reprezinta adancimea limitata la care poate lucra, dictate de lungimea bratului, de obicei sub 20m. De asemenea, nu poate fi utilizata in conditii de valuri mari.

Neavand o acuratete foarte mare, in urma dragajului cu cupe, solul ramane denivelat, cu numeroase gropi si adancituri.

Draga cu graifar (draglina) Grab / Clamshell dredge

Draga de tip mecanic prevazuta cu un brat de macara la care se ataseaza un graifar. Materialul dragat este preluat de pe fundul apei prin inchiderea graifarului, ridicat si descarcat in salanda sau la mal.

Acest tip de draga este cea mai utilizata in lume, in special in America de Nord si Orientul Indepartat. Este odestul de simpliuor de neles,putand cuifrpropulsie.Are precizie mica, dar lucreaza la adancimi mari si este insensibila la vand, curent, valuri.

Draga cu excavator Dipper / backhoe dredge

Draga de tip mecanic, in fapt un excavator plutitor si lucreaza similar cu acesta dar sub apa. Materialul dragat este preluat de pe fundul apei de cupa de excavator, ridicat si descarcat in salanda sau la mal.

Dragi hidraulice Draga cu suctiune Plain suction dredge

Draga de tip hidraulic prevazuta cu o pompa care aspira spoilul (apa+materialul dragat) de pe fundul apei si il refuleaza pe conducta de evacuare spre mal sau spre salanda. Conducta de aspiratie este amplasata pe un brat mobil (elinda) care permite reglarea adncimii. Pompa poate fi amplasata fie in corpul dragii (sub linia de plutire) fie la capatul de jos al elindei.

Spoil-ul se realizeaza fie natural prin turbulentele din jurul gurii de aspiratie, fie fortat cu jet de apa sub presiune. Jetul de apa este creat de o pompa separata si trimis la gura de aspiratie cu o tubulatura dedicate

Draga cu suctiune si afanator Cutter suction dredge

Acest tip de draga hidraulica este o varianta a dragii cu suctiune la care la capatul elindei i s-a atasat un dispozitiv suplimentar de creare a spoil-ului. Acest dispozitiv poate fi un cap afanator (pentru solurile moi) sau un cap de taiere (pentru solurile compactate). Capul afanator (de taiere) este actionat de un motor hidraulic si prevazut cu dispozitive (lamele sau dinti) care prin rotatia lor dizloca materialul de dragat. O data dizlocat, amestecul apa-material dragat este absorbit de pompa de dragare si refulat la mal sau salanda.

Draga aspiranta mobila Trailing hopper suction dredge

Acest tip de draga este varianta autopropulsata a dragii cu suctiune.

Dragarea se realizeaza hidraulic prin greblarea fundului si deplasarea capului de dragare o data cu deplasarea dragii. Capul de dragare poate fi sau nu prevazut cu dispozitive de afanare sau taiere in functie de natura solului.

Materialul dragat este descarcat in magazia dragii (hopper) unde se materialul solid se sedimenteaza iar excesul de apa este deversat peste bord.

Descarcarea dragii se face fie mecanic cu cupe, graifar, etc., fie hidraulic prin injectarea de apa in magazie, crearea de spoil si pomparea lui la mal, fie gravitational prin dechiderea portilor de fund.

Impactul dragarii de intretinere si eliminare asupra mediului inconjurator Potentiale efecteasupra mediului

Potentialele efecteasupra mediuluide catre dragareade ntreineresunt, n general,de doutipuru,n primul rndca urmarea procesului dedragaren sinein al doilea rnd, ca urmare aeliminriide materialedragate.n timpulprocesului dedragareefectelepot aprea din cauzaexcavarii sedimentelor,pierderea materialuluin timpul transportuluila suprafa; preaplinuldragiin timpul incarcarii ipierderile de material n timpul transportului. n funcie de locul n careaceste activitiau loc,un SACmarin poatefiafectatfie dedragaresau de eliminare,de ambele activiti saude ctrenici una.

Avand in vedere efectele dragajului de intretinere si eliminare asupra mediului inconjurator,potentialele beneficii ale acestor actiuni nu trebuie neglijate.Acesteaincludeliminareade sedimentecontaminate irelocarealorn zone sigure, precum iposibila mbuntire acalitii apeiprin refacerea adncimii sidebitului.

Impactulmaterialuluidragatsi eliminatdepinde n mare msur de naturamaterialului(anorganic,organicmbogit,contaminat), precum icaracteristicile zoneide eliminare(zone deacumulare saudispersare). Potenialul impactaleliminrii de materiale de dragaresi ntreinereasupra mediului marin,cum ar filimitareade eliminare a sedimentelor puternic contaminate,este ntr-o anumitmsur,redus la minimumprin procesulde acordare a licenelorFEPAde condiiiimpuse de autoritateade acordare a licenelor

efectelor asupra mediuluide catre dragareatrebuie s in seamaattdeefectele pe termen scurtcat si de celepe termen lung, carepot s aparattla loculdedragaresau de eliminare(cmpapropiat) dar i in zonanconjurtoare(de departen cmp).Ghidul IADCiCeda(1998)ofer untable utilcare ilustreaz lascar temporalispaial,diferitele efecte asupra mediuluide dragarece ar putea avea loc.

In plus fa deefectele asupra mediuluicare pot aprea caun rezultat direct alactivitilor dedragarei deeliminare,trebuie s seia n considerare, de asemenea,efectele asupra mediuluicare pot aprea caurmarea modificrilorfizice iprocesehidrodinamicedin urma dragarii.Deia stfel de modificri pots aparca rezultat aldragariide ntreinere,acestea sunt maifrecvent asociate cuactiviti capitale de dragare.Bibliografiehttp://www.alldredge.nl/dredging.phphttp://www.ukmarinesac.org.uk/activities/ports/ph5_2.htmhttp://en.wikipedia.org/wiki/DredgingCurs Nr.5 nave de dragare

Documentatie dragaj din cadrul cursului.