1. Noțiunea de dr. al afacerilor

1.1 Dr. afacerilor – un ansamblu de norme jur. Care reglem. Relațiile sociale patrimoniale și personal nepatrimoniale ce apar între persoane în legătură cu desfățurarea activit. De întreprinzător, precum și raporturile ce apar în cazul intervenției statului în această activitate. Afacerile – operațiuni social utile de extragere, creare sau dobîndire de bunuri, pentru a fi comercializate, astfel încît suma de bani primită ca plată să acopere toate cheltuelile suportate și să asigure persoanei obținerea unui profit.

1.2 Dr. comercial – ansamblu de norme jur. De dr. privat aplicabile raporturilor jur. Izvorîte din săvîrșirea actelor jur; faptelor și operațiunilor considerate de lege fapte de comerț, precum și raporturilor jur. La care participă pers. Care au calitatea de comerciant. Se optează pentru denumirea de dr. afacerilor, deoarece aceasta din urmă reprezintă un domeniu mai amplu, în care se include și normele de dr. public. Denumirea dr. comercial sugerează ideea că acest ansamblu de norme are un obiect mai restrîns, adică obiectul de reglementare se referă la distribuția de mărfuri, nu însă și la producția lor, la executarea de lucrări sau prestarea de servicii. Se sustine ca dr. economic ar fi o realitate si o necesitate dar fiind dirijarea masiva a economieie socialiste.Desemneaza un ansamblu de reguli ce privesc interventia statului intr-o economie libera si supusa legilor naturale ale cererii si ofertei.Deci notiunea desemneaza o parte a dr public. Dreptul civil, ca ramură a dreptului privat, reglementează raporturile juridice civile, care sunt raporturi sociale cu conţinut patrimonial sau personal nepatrimonial, stabilite între părţi care au o poziţie juridică egală. Activitatea antreprenorială este un proces care se derulează în diferite medii şi unităţi de afaceri ce cauzează schimbări în sistemul economic prin inovări realizate de persoanele care valorifică oportunităţile economice creând valori atât pentru indivizi cât şi pentru societate.

1.3 Raporturile jur. Dintre stat și pers. Fizice și jur. Ce apar în legătură cu desfășurarea activit. De întreprinzător sunt de dr. Public și se reglementează de dr. Afacerilor. Aceasta rezulta din definiția dr. Afacerilor dată de doctrină. Dr. Afacerilor e un domeniu amplu ce include norme de dr. Public, în care pers. Fiz. și jur. Care practică activ. De întreprinzător sunt pe poziție de subordonare față de stat. Un exemplu în acest sens ar fi procesul de licențiere a unor genuri de activitate care este strict reglementat de lege, în care statul în persoana org. Competente cum ar fi Camera de Licențiere, Banca Națională a Moldovei, Consiliul Coordonator al Audiovizualului acordă licență pentru un anumit gen de activ. Alt exemplu care demonstrează caracterul public al raporturilor jur. Dintre stat și pers. Fiz. și jur. Care practică activ. De întreprinzător este procesul de înregistrare de stat a acestor pers. Fiz. și jur. La Camera Înregistrării de Stat.

2. Întreprinzător individual-titular al patentei de întreprinzător

1.1 Titularul patentei este obligat:  a) să respecte ordinea stabilită de desfăşurare a activităţii indicate în patentă,  normele sanitare, normele de protecţie contra incendiilor, să îndeplinească  alte cerinţe ce se referă la genul de activitate respectiv, iar pentru desfăşurarea activităţii indicate la compartimentul 1din anexă, să aibă documentele primare de provenienţă a mărfii, după caz, factura de expediţie, chitanţa de percepere a taxei vamale sau actul de achiziţie a mărfurilor; b) să desfăşoare activitatea numai în locurile permise în aceste scopuri de autoritatea administraţiei publice locale; c) să respecte drepturile şi interesele consumatorilor; d) să afişeze patenta sau copia ei, autentificată de notar, într-un loc vizibil la locurile unde îşi desfăşoară activitatea de întreprinzător sau să o prezinte la cererea organului de control sau  a consumatorilor. Titularul patentei poate desfăşura activitatea de întreprinzător specificată  în patentă pe întreg teritoriul ţării dacă în patentă nu este indicat altfel.

1.2 Fondatorul pers. Fizică desfășoară activit. Individuală de întreprinzător în nume propriu și pe riscul propriu. Întreprinderea individuală devine subiect de dr. din momentul înregistrării de stat. În cazul întreprinzătorului individual – titular al patentei de întreprinzător e în drept să desfășoare activitate de întreprinzător, dacă a obținut în modul stabilit patenta de întreprinzător. Titularul patentei de întreprinzător nu are dr. să angajeze pers. La lucru, dar întreprinzătorul individual are dr. Titularul de patentei de întreprinzător practică activ. Prevăzută de aceasta, pe cînd întreprinzătorul indiv.practică toate active. neinterzise de lege. Ambii răspund cu

patrimonial propriu. Întreprinzătorul individual e obligat să achite toate taxele și impozitele prevăzute de lege, dar posesorul de patent doar taxa pentru patentă.

1.3 Patenta se eliberează pentru unul din genurile de activitate. Solicitantul patentei depune cerere la  inspectoratul  fiscal teritorial pe raza căruia îşi are domiciliul sau la locul de desfăşurare a activităţii preconizate. În cazul prevăzut la alin.(7), solicitantul depune cererea la primăria respectivă(2) În cerere se indică:    a) prenumele, numele şi domiciliul solicitantului;    b) genul de activitate  de întreprinzător pentru exercitarea  căreia se solicită patenta;    c) durata patentei;    d) tipul mijlocului de transport şi numărul de înmatriculare al acestuia, dacă se prevede că acest mijloc de transport va fi utilizat la desfăşurarea activităţii menţionate.    (3) Împreună cu cererea de eliberare a patentei pentru unul din genurile de activitate enumerate la poziţiile 2.1, 2.2, 2.3, 2.5,  2.6, 2.12, 2.13, 2.14, 2.15, 2.16 din anexa la prezenta lege, solicitantul prezintă copii de pe certificat, diplomă, alte acte ce confirmă  nivelul de calificare  necesar desfăşurării genului de activitate respectiv.    (4) În cazul  în care, conform legislaţiei, pentru desfăşurarea unor genuri de activitate indicate în anexa la prezenta lege este  necesară autorizaţia  autorităţii  administraţiei publice locale, la  cererea  de eliberare a patentei se anexează decizia autorităţii respective.    (5) La cerere se anexează documentele confirmative de achitare a contribuţiei de asigurare socială de stat pentru întreaga perioadă solicitată de desfăşurare a activităţii în baza patentei de întreprinzător sau actele care confirmă scutirea de plata contribuţiei.    (6) Patenta se eliberează  de inspectoratul fiscal  teritorial, pe raza căruia solicitantul îşi are domiciliul sau la locul de desfăşurare a  activităţii  preconizate,  în decurs de 3 zile de la data depunerii cererii, documentelor perfectate în modul respectiv şi după achitarea taxei stabilite.       (7) Patenta poate fi eliberată de primăria în a cărei rază de administrare solicitantul intenţionează să-şi desfăşoare activitatea în baza patentei, în cazul dacă în localitatea respectivă nu este amplasat inspectoratul (oficiul) fiscal. Patenta eliberată de primărie este valabilă numai pe teritoriul administrat de aceasta.    (8) Patenta se autentifică, aplicîndu-se semnătura conducătorului organului ce a eliberat patenta, şi se ştampilează.    (9) La patentă se anexează  cuponul, decupat de la duplicatul patentei, ca dovadă a achitării taxei pentru patentă, cu  indicarea termenului corespunzător celui menţionat în patentă şi sumei de  plată. Cuponul, de asemenea, se autentifică aplicîndu-se semnătura şi ştampila.

3. Activitatea de întreprinzător

1.1 Activitate de întreprinzător – active. De fabricare a producției, de executare a lucrărilor și de prestare a serviciilor, desfășurată de cetățeni și asociațiile acestora în mod independent, din proprie inițiativă, în numele și cu riscul propriu, sub răspunderea lor patrimonială, în scopul asigurării unei surse de venituri permanente. Elemente: 1)Activitatea practicată de cetățeni și de asociațiile lor – pers. Care pot desfășura activitate legală de întreprinzător în unme propriu sunt desemnate prin noț. întreprinzător. Pers. Fizică poate desfășura activ. De întreprinzător, dacă: a) a obținut patenta de întreprinzător; b)a înregistrat o întreprindere individual; c) a înregistrat o gospodărie țărănească. Pers. Jur. Poate desfășura active. De întreprinzător numai după nașterea ei ca subiect de dr. , după înregistrarea oficială. Prin înregistrare se urmăresc mai multe scopuri: controlul asupara acestor pers. Contracararea active. Ilegale. Pers jur. Care pot desfășura în nume propriu active. De întreprinzător neinterzisă de lege se num. pers. Jur. Cu scop lucrativ (soc. Comerciale, întreprinderile); 2) Activit. Independent – întreprinzătorul acționează independent, exprimîndu-și voința în rap.jur. fără a cere acordul unor org. ierarhic superioare. Voința liberă se manifestă la alegerea formei jur. De organizare a viitoarei active. Garanție a independenței întreprizătorului servește patrimonial propriu și interdicția imixtiunii autorităților publice în active. Acestuia. Independența nu trebue tratată ca o libertate totală. Întro țară cu economie de piață nu poate exista libertate absolută. Independența întreprinzătorului e limitată de acte normative și de dr. altor pers. 3) Activ. Din inițiativă proprie – nimeni nu poate fi obligat să practice active. De întreprinzător. Pers. Își manifestă

liber voința de a practica o active. Întro anumită formă, depunînd cerere și actele necesare înregistrării; 4) Activ. În nume propriu – active. De întreprinzător va fi practicată de pers. Fizică care a solicitat înregistrarea sau de subiectul pers.jur. creată prin înregistrare. Dacă se solicit patenta de întreprizător, titularul va practica active. În nume propriu fără a putea atrage munca unor alte pers. Numele fondatorilor se indică în denumirea întreprinderii individuale și a gospodăriei țărănești. Toate actele jur. Sunt semnate de întreprinzătorul individual cu numele său, inclusive în cazul cînd acționează prin reprezentanți. Dacă se solicită înregistrarea pers. Jur. Active. Se practică în numele ei propriu. Pers. Jur dispune de denumire, patrimoniu distinct și org. executive prin care manifestă voința în exterior, dobîndind dr. și asumînduși oblig. În numele și pe seama pers. Jur. Activează administratorul, el poate delega împuternicirea de reprezentare la încheierea actelor jur. Altor pers. Pe toate actele emise trebue să figureze denumirea pers. Jur. 5)Activit. Pe riscul propriu și sub răspunderea patrimonială proprie – inițiatorul pune în circuit anumite valori patrimoniale, indifferent de natural or, bani, bunuri sau muncă proprie. Efortul întreprinzătorului e orientat spre majorarea costului valorilor puse în circulație și numai datorită acestei majorări se consider că active. E eficientă. Riscul se produce din cauze obiective – circumstanțe care nu depend de voința omului (calamnități nat.), măsurile fiind asigurarea de riscuri comerciale, formarea fondurilor de rezervă; și subiective – neexecutarea sau executarea oblig. Necorespunzător asumate de partenerii comerciali, după care survine răspunderea stipulată de părți în contract. Răspunderea patrimonială survine numai în cazul cînd active. E ineficientă sau cînd întrepr. Își încalcă oblig. Pres. Fiz. și jur. Răspund pentru oblig. Asumate cu tot patrimonial pe care îl au în proprietate; 6) Activitate permanentă – active. De întreprinzător, actele de comerț effectuate cu o anumită regularitate, care aduc autorului un anumit venit; 7) Activit. Aducătoare de beneficii – beneficiul (profitul) reprez. Diferența dintre valoarea capitalului învestit și valoarea realizată din activ.

1.2 După importanță active. De întreprinzător pot fi clasificate în: a)active. Interzise – active. Care pot să aducă un profit material și pentru care e prevăzută o pedeapsă penală sau administrativă (traffic de ființe umane), b)activ. Monopol de stat – sint desfășurate exclusive de org. de stat sau de pers. Jur. Create de stat. Monopol de stat – situație în care un număr limitat de agenți economici sunt învestiți de către autoritățile adm. Publice cu dr. exclusive de desfășurare a unei anumite activ. Aducătoare de profit(baterea monedei, imprimarea hîrtiilor de valoare); c)active. Monopoluri natural – situația în care producerea, transportarea, comercializarea procurarea mărfurilor și grupurilor de mărfuri fungibile, prestarea anumitor tipuri de servicii, în virtutea unor factori de ordin natural, economic sau tehnologic se află sub controlul direct al unuia sau al mai multor agenți economici (activ. Legate de exploatarea gărilor); d)active. Supuse licențierii – sunt stabilite prin legea privin licențierea unor genuri de activ.; e)active. Practicate în baza patentei de întreprinzător – legea privind patenta de întreprinzător. Întreprinzătorii pers. Fiz. și jur. Pot desfășuar genurile de active. Care nu sunt supuse licențierii fără vreo autorizație sau permisiune specială.; f)active. Care pot fi practicate liber; e)fără autorizație special.1.3 a) Legea cu privire la avocatură stabilește expres că avocatura nu constitue active. De întreprinzător; b) poate fi calificat astfel, deoarece acest gen de activit. E prevăzut în legea cu privire la patenta de întreprinzător și respectiv nu e prevăzut sau interzis de alte legi , mai ales că patenta de întreprinzător se elibirează pentru practicarea active. De întreprinzător; c) nu poate, deoarece activ. De salariat nu întrunește în sine elementele constitutive ale active. De întreprinzător (activ. Independent, în nume propriu, pe riscul și sub răspunderea patrimonială proprie) și în plus activ. Salariatului intră sub incidența raporturilor sociale de muncă; d) poate, dacă e instituție de învățămînt privat, pentru acest gen de activ. Fiind prevăzută necesitatea obținerii licenței; e)nu poate fi, deoarece se consider că pers. Jur. Va practica activ. De întreprinzător (adică soc. Pe acțiuni) iar nu acționarul care face parte din ea, chiar și dacă e singurul fondator; f) poate dacă întrunește elementele constitutive; g)legea licențierii unor genuri de activ. h)nu e active. De întreprinzător, expres prevăzut în lege; i), k) similar cu f).

4. Licențierea activității de întreprinzător

1.1 Licenţă - act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de licenţiere în procesul de reglementare a activităţii de întreprinzător, ce atestă dreptul titularului de licenţă de a desfăşura, pentru o perioadă stabilită, genul de activitate indicat în aceasta, integral sau parţial, cu respectarea obligatorie a

condiţiilor de licenţiere; Licența demonstrează că titularul ei întrunește toate condițiile și are toate capacitățile necesare pentru producerea de mărfuri și prestarea de servicii de calitate.

1.2 Documentele necesare pentru obţinerea                          licenţei    (1) Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana împuternicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere  respectivă  personal, prin scrisoare  recomandată  sau prin poştă electronică (sub formă de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine:     a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al organizaţiei ori numele, prenumele, adresa şi IDNP al persoanei fizice;    b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de licenţă intenţionează să obţină licenţă;    c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă şi pentru veridicitatea documentelor prezentate.    (2) La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează:    a) copia de pe certificatul de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei ori de pe buletinul de identitate al persoanei fizice;    b) documentele suplimentare în conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementează activitatea licenţiată pentru care se solicită licenţa. Documentele pot fi însoţite şi de copii pe suport electronic.    (3) Solicitarea altor documente decît cele prevăzute de prezentul articol se interzice.    (4) Documentele se depun în original sau în copie. Datele din documentele şi informaţiile depuse se verifică prin procedura ghişeului unic.     (5) Declaraţia pentru eliberarea licenţei şi documentele anexate la ea se înregistrează conform borderoului, a cărui copie se expediază (se înmînează) solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data înregistrării declaraţiei, autentificată prin semnătura persoanei responsabile a autorităţii de licenţiere.    (6) Declaraţia pentru eliberarea licenţei nu se înregistrează în cazul în care:    a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective;    b) documentele au fost perfectate cu încălcarea cerinţelor prezentului articol.     (7) Despre refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă este informat în scris în cel mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării, indicîndu-se temeiurile refuzului.    (8) După înlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o nouă declaraţie, care se examinează în modul stabilit. Decizia privind eliberarea licenţei sau privind respingerea declaraţiei pentru  eliberarea licenţei: (1) Autoritatea de licenţiere, în baza declaraţiei pentru eliberarea licenţei şi documentelor anexate, adoptă decizia privind eliberarea licenţei sau privind respingerea declaraţiei în cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. (2) Prin derogare de la prevederile alin.(1), în cazurile expres stabilite de legile care reglementează activitatea licenţiată respectivă, poate fi stabilit un termen mai mare pentru adoptarea de către autoritatea de licenţiere a deciziei privind eliberarea licenţei sau privind respingerea declaraţiei pentru eliberarea licenţei.     (3) Informaţia despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei se comunică solicitantului cel tîrziu în ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei.    (4) Temei pentru respingerea declaraţiei pentru eliberarea licenţei este depistarea de către autoritatea de licenţiere a datelor neveridice în documentele prezentate de către solicitantul de licenţă.    (5) În caz de respingere a declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul poate depune o nouă declaraţie după înlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declaraţiei precedente.    (6) Licenţa se consideră eliberată dacă autoritatea de licenţiere nu răspunde solicitantului de licenţă în termenele prevăzute de lege. După expirarea termenului cumulativ stabilit pentru înştiinţarea despre refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, despre respingerea acesteia sau despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei, cu condiţia lipsei unei comunicări scrise despre temeiurile refuzului înregistrării şi/sau respingerii declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate desfăşura activitatea pentru

care a solicitat licenţa.    (7) În cazul survenirii situaţiei prevăzute la alin.(6), autoritatea de licenţiere perfectează licenţa în condiţiile art.14 alin.(1).        (9) Răspunsul negativ, dat în termenele prevăzute de lege, nu echivalează cu aprobarea tacită. Licenţa se eliberează pe un termen de 5 ani, Eliberarea licenţei    (1) Licenţa se perfectează în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Menţiunea despre data primirii documentului, care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licenţă.    (2) Dacă solicitantul, în termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (înmînat) înştiinţarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei, nu a prezentat nemotivat documentul ce confirmă achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licenţa perfectată, autoritatea de licenţiere este în drept să anuleze decizia privind eliberarea licenţei sau să adopte decizia privind recunoaşterea licenţei ca fiind nevalabilă.    (3) În cazul în care titularul de licenţă intenţionează să desfăşoare genul de activitate indicat în licenţă după expirarea termenului ei de valabilitate, acesta este în drept să solicite prelungirea termenului de valabilitate a licenţei pe termenele prevăzute la art.13, cu achitarea taxei pentru licenţă, stabilite conform legii, pentru perioada ulterioară. În acest caz, pe licenţă se va aplica menţiunea privind prelungirea termenului de valabilitate, cu indicarea termenului nou. Menţiunea privind prelungirea termenului de valabilitate poate fi aplicată pe licenţă pînă la expirarea termenului anterior de valabilitate a licenţei. În acest caz, termenul nou de valabilitate a licenţei va curge din ultima zi calendaristică în care a expirat termenul anterior de valabilitate a acesteia.    (4) Titularul de licenţă nu este în drept să transmită licenţa sau copia de pe aceasta altei persoane.Taxa pentru eliberarea licenţei pentru activitatea de transport internațional de mărfuri este de 2500 lei,

1.3 a)Nu poate să retragă licența, deoarece în conformitate cu art.19 alin.(8) al legii cu privire la licențierea unor genuri de activitate: În cazul în care se depistează încălcări ale condiţiilor de licenţiere, autoritatea de licenţiere, în termen de 15 zile lucrătoare de la data întocmirii actului de control, emite prescripţia privind lichidarea încălcărilor, cuprinzînd recomandările privind modul de remediere a tuturor deficienţelor identificate, precum şi avertizarea despre posibila suspendare sau retragere a licenţei dacă încălcările depistate nu vor fi lichidate în termenul stabilit. Ca condiție de licențiere care a fost încălcată e nerespectarea cadrului legislativ și normative în vigoare la desfășurarea activității licențiate (conform ordinului Min. Economiei privind condițiile de licențiere). Titularul de licenţă, primind prescripţia privind lichidarea încălcărilor condiţiilor de licenţiere, este obligat, în termenul indicat în prescripţie, să prezinte autorităţii de licenţiere informaţia privind lichidarea încălcărilor. b)c) Decizia camerei de licențiere privind retragerea licenței poate fi contestată în instanța de judecată.

5. Noțiunea de concurență

1.1 Concurență – o liberă competiție între agenții economici care oferă pe o piață determinată produse sau servicii ce tind să satisfacă nevoi asemănătoare sau identice ale consumatorilor, desfășurată în scopul de a asigura existența sau expansiunea comerțului.

1.2 Condițiile pentru existența concurenței 1)Liberalizarea acttivității de întreprinzător – fiecare întreprinzător e în drept să-și aleagă domeniul de activitate, avînd deplina libertate de a produce și/sau de a vinde mărfurile, de a presta servicii cerute pe piață. În acest sens au fost elaborate dispoziții legale privind dr. întreprinzătorului pers. Fizică de a-și desfășura activitatea fără a constitui o pers. Jur; și dr. întreprinzătorului pers. Jur. De a practica orice gen de activitate neinterzis de lege. 2)Existența unui număr suficient de întreprinzători privați – își are originea în princip. Constituțional de libertate a activ.de întreprinzător, conform căruia legiuitorul permite pers.

Fizice a se înregistra ca întreprinzător individual și de a participa la constituirea pers. Jur. Cu scop lucrative ca să desfășoare activit. Economice aducătoare de profit. E important și existența unei libertăți depline de intrare și retragere de pe piață, libertate care face investiția mai atrăgătoare. Cadrul normative reglementează ca autoritățile publice nu au dr. să interzică constituirea de noi agenți economici și să creeze obstacole intrării și ieșirii de pe piață a agenților economici. 3) Liberalizarea prețurilor și tarifelor – Întreprinzătorii sunt în dr. să stabilească în mod independent prețurile și tarifele la producția fabricată sau la serviciile prestate. Mărfurile, lucrările și serviciile se comercializează la prețuri libere, cu excepția celor reglementate de stat (prețul la energia electrică și termică, la gazelle natural, la transportul de pasageri). 4)Asigurarea unui cadru legal, care să prevină și să sancționeze concurența ilicită – Legea cu privire la protecția concurenței, care prin reglementările sale interzice un șir de acțiuni ce duc la denaturarea și suprimarea concurenței, ca abuzul de situația dominantă pe piață, acordurile anticoncurență dintre agenții economici, actele de concurență neloială, acțiunile autorităților publice care limitează concurența. Funcțiile concurenței: 1)Regulator al cererii și ofertei – numai într-o economie de piață în care concurența funcționează efectiv se ajunge la un echilibru între cerere și ofertă. Dacă piața are un deficit de anumite produse, mărfuri sau servicii, prețul la ele crește, determinînd întreprinzătorii să să majoreze cantitatea de producție deficitară.Dacă pe piață se observă un surplus de mărfuri sau servicii, prețul la ele scade brusc. În cîștig vor fi ofertanții care propun mărfuri mai calitative și la un preț mai redus; 2)Factorul determinant în stabilirea prețului la mărfuri – concurența împiedică impunerea prețurilor de monopol și obținerea de suprabeneficii; 3)Mecanismul de repartizare a profitului între întreprinzătorii implicați în producția și distribuția mărfurilor – pentru a se menține pe piață și a obține profitul scontat, întreprinzătorii au dr. de a utiliza: reducerea cheltuelilor de producție și a prețului de cost, producerea de mărfuri și prestarea de servicii de calitate mai înaltă. 1.3 singuri

6. Concurența neloială

1.1 din plan doctrinar concurenta neloiala e definite ca incalcare a obligatiei comerciantului de a folosi in activitatile comerciale sau industrial numai procedee oneste si corecte.Legislatorul nostrum reglementeaza concurenюг neloialг ca acюiunile agentului economic de a obюine avantaje neоntemeiate оn activitatea de оntreprinzгtor, ceea ce aduce sau poate aduce prejudicii altor agenюi economici sau poate prejudicia reputaюia lor оn afaceri;

1.2 conform legii cu privire la protectia concurentei ca acte de concurenta neloiala sunt:a) raspindirea de informaюii false sau neautentice care pot cauza daune unui alt agent economic єi (sau) pot prejudicia reputaюia lui; b) inducerea оn eroare cumpгrгtorul privitor la caracterul, modul єi locul fabricгrii, la proprietгюile de consum, la utilitatea consumului, la cantitatea єi calitatea mгrfurilor; c) compararea neloiala оn scopuri publicitare mгrfurile produse sau comercializate de el cu mгrfurile altor agenюi economici; aceste actiuni , numite in doctrina denigrare, care constau in comunicarea sau raspindirea de afirmatii depreciative sau comparative facute de autor, in detrimental unui concurrent , in scopul de a-I stirbi reputatia sau de a-I discredita intreprinderea sau produsele

d) folosirea neautorizata, integral sau parюial, marca comercialг, emblema de deservire a altor obiecte ale proprietгюii industriale, firma unui alt agent economic, sг copieze forma, ambalajul єi aspectul exterior al mгrfii unui alt agent economic; acest fenomen numit confuzie se defineste ca acel act de concurentaneloiala care consta in utilizarea semnelor de identificare a intreprinzatorului concurentsau a produselor acestuia , creind astfel consumatorilor iluzia ca obiectul procurat e fabricat de firma ale carei date de identificare au fost utilizatee) obtinerea nelegitima de informaюii ce constituie secretul comercial al unui alt agent economic, sг le foloseascг sau sг le divulge. Legislatorul a pretins sa limiteze prin aceasta spionajul economic, care poate fi realizat sub diferite forme sis a previna alte actiuni de dezorganizare a intreprinderilor rivale

1.3 conform legii privind marcile si denumirile de origine a produselor Titularul unei marci, pe intregul termen de valabilitate a marcii are dreptul exclusiv de a dispune de marca, de a o folosi pe teritoriul Republicii Moldova si de a interzice altor persoane sa foloseasca, fara consimtamintul sau, in operatiunil comerciale semne identice oh similare pentru produse sau servicii identice ori similare celor pentru care marca a fost inregistrata in cazul in care o astfel de folosire ar genera risc de confuzie. In cazul folosirii unui semn identic pentru produse sau servicii identice, existenta riscului de confuzie va fi prezumtiv.Pentru utiliyarea ilicita a marcilor e stabilita raspundere juridica sub forma de amenda , de reparatie a pagubelor cauyate titularului marcii, inclusiv a cistigului ratat. La cerinta partii lezate marcile plasate ilicit vor fi inlaturate de pe produs,chiar daca aceasta operatiune conduce la nimicirea lor.Lui SRL Piele ii va ramine doar dreptul de regres impotriva companiei din China.

7. Evidența contabilă

1.1 prin evident contabila putem intelege procesul care trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica , prelucrarea si pastrarea informatiei cu privire la patrimoniu, cheltuielile de fabricare si circulatie, decontarile, obligatiile , drepturile si reyultatele obtinute , utiliyate atit pentru necesitatile proprii cit si in relatiile cu actionarii , clientii, furniyorii ,bancile , organelle fiscal si cu alte persoane fiz sau jur

1.2 Ciclul contabil Ciclul contabil al entitгюii cuprinde: a) оntocmirea documentelor primare єi centralizatoare;Faptele economice se contabilizeazг оn baza documentelor primare єi centralizatoare. Documentele primare se оntocmesc оn timpul efectuгrii operaюiunii, iar dacг aceasta este imposibil - nemijlocit dupг efectuarea operaюiunii sau dupг producerea evenimentuluib) evaluarea єi recunoaєterea elementelor contabile; Evaluarea єi recunoaєterea elementelor contabile se efectueazг оn conformitate cu prevederile S.I.R.F(Standarde Internaюionale de Raportare Financiarг - standarde єi interpretгri, emise de Consiliul pentru Standarde Internaюionale de Contabilitate, care devin valabile оn Republica Moldova dupг acceptarea lor de Guvernul Republicii Moldova)c) reflectarea informaюiilor оn conturile contabile; Entitatea care aplicг sistemul contabil оn partidг dublг este obligatг sг юinг evidenюa activelor, capitalului propriu, datoriilor, consumurilor, cheltuielilor єi veniturilor оn baza conturilor contabile. Nomenclatorul grupelor de conturi contabile єi metodologia privind utilizarea acestora sоnt stabilite оn Planul general de conturi contabile, care se elaboreazг єi se aprobг de Ministerul Finanюelor. Entitгюile, cu excepюia instituюiilor publice, оn baza Planului general de conturi contabile, elaboreazг planul de conturi de lucru, totodatг entitatea care aplicг S.I.R.F. poate sг elaboreze planul de conturi propriu, ce corespunde cerinюelor S.I.R.F. Planul de conturi utilizat de instituюiile publice se elaboreazг єi se aprobг de Ministerul Finanюelor.

d) оntocmirea registrelor contabile; Datele din documentele primare єi centralizatoare se оnregistreazг, se acumuleazг єi se prelucreazг оn registrele contabile. Nomenclatorul єi structura registrelor contabile se stabilesc de cгtre fiecare entitate de sine stгtгtor, pornind de la necesitгюile informaюionale proprii, юinоndu-se cont de normele metodologice ) Ministerul Finanюelor stabileєte registre contabile obligatorii pentru unele categorii de entitгюi, cu excepюia entitгюilor care aplicг S.I.R.F. Registrele contabile se оntocmesc pe suport de hоrtie sau оn formг electronicг. Dacг registrul contabil este оntocmit оn formг electronicг, entitatea, la solicitarea organelor autorizate, este obligatг sг imprime pe cont propriu copia acestuia pe suport de hоrtie. Registrele contabile obligatorii sоnt Cartea mare, balanюa de verificare sau alte registre centralizatoare, care servesc drept bazг pentru оntocmirea rapoartelor financiare.. e) inventarierea elementelor contabile;

Modul єi regulile de efectuare a inventarierii se elaboreazг єi se aprobг de Ministerul Finanюelor. Regulile specifice de efectuare a inventarierii оn ramurile respective se elaboreazг de organele centrale de specialitate ale administraюiei publice єi de autoritгюile administraюiei publice locale, precum єi de alte organe autorizate єi se aprobг de Ministerul Finanюelorf) оntocmirea balanюei de verificare, a Cгrюii mari єi a rapoartelor financiare.

1.3 a) titularul patentei de intreprinzator nu tine evident contabila, deoarece conform legii e scutit de acesta evidenta, achitind doar o simpla taxa pe o anumita perioada de timp b) intreprinzatorii individuali, cu exceptia titularilor de intreprinzator, tin evidenta contabila conform prevederilor imperative ale legii contabilitatii, care la rindul sau poate fi evident contabila in partida simpla sau sistemul simplificat al partie simple

c) SRL pot utilize pentru tinerea contabilitatii sistemul simplificat al partidei duble

sistem contabil complet оn partidг dublг - sistem contabil care prevede reflectarea faptelor economice оn baza dublei оnregistrгri, cu aplicarea planului de conturi contabile, registrelor contabile єi rapoartelor financiare; sistem contabil оn partidг simplг - sistem contabil care prevede reflectarea unilateralг a faptelor economice, utilizоnd оnregistrarea оn partidг simplг conform metodei “intrare-ieєire”; se utilizeaza daca activitatea e bazata pe munca individuala a membrilor unei familii si volumul annual al vinzarilor nete nu depaseste limita de 1 mln lei, iar valoarea totala de bilant a mijloacelor fixe limita de 350 mii lei

8. Întreprinzători – subiecte ale dr. afcerilor

1.1 Intreprinzatorul e persoana fizica sau juridical ce desfasoara legal activitatea economica producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta, in nume propriu , cu riskul si sub raspunderea patrimoniala proprie cu skopul de a obtine profit. Astfel de persoane sunt persoanele fizice intreprinzatori individuali si persoanele juridice cu skop lukrativ.Pers fizika dobindeste aceasta calitate de la data inregistrarii sale sau in alt mod prevazut de lege, in asa mod putem considera ca e intreprinzator pers fiz ce inregistreaza o intreprindere individuala in Registrul de stat sau o gospodarie taraneasca in Registrul gospodariilor taranesti tinut de autoritatea administratiei publice locale, deasemenea si pers fiz care a dobindit patenta de intrep.Pers jur cu skop lukrativ dobindeste aceasta calitate de la data inregistrariide stat si inskrierii ei in Registrul de stat al intreprinderilor.De la data inregistrarii acesteea au dr sa-si desfasoare activitatea.

1.2 a)Agent economic inseamna persoana care desfasoara activitate de intreprinzator sau care tine evident contabila , sau care , in genere desfasoara o activitate ecomomica, astfel evident contabila e tinuta de un cerc mai mare de persoane, inklusiv de cele ce nu desfasoara activitate de intreprinzator, ca avocatii, notarii,ambasade, organizatii de binefacere , etc.si activitatea economika in sensul de activitate care are ca obiect bunuri material e desfasurata de un cerc mai larg de persoane. Rezulta ca not de agent economic are un sens mai larg, incluzind atit intreprinzatorii , cit si alte subiecte.b) intreprindere termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect.Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind inseparabil de patrimonial fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare nici nu pot fi distinct de fondator.Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect al diferitor contracte.

Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de intreprinzator nu corespunde notiunii intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr.c)antreprenorlegiuitorul nostru a utilizat termenul de antreprenor pentru a desemna toate pers care desfasoara activitate de antreprenoriat, astfel intelegem ca acesta ar fi un sinonim al cuvintului intreprinzator. Insa acest termen mai are un sens juridic consacrat , prin care desemneaza partea contarctului de anrepriza.. prin urmare antreprenorul e un intreprinzator, dar nu toti intreprinzatorii sunt antreprenori.d)comerciantin legislatiile altor state in sensul termenulu nostrui de intreprinzator se foloseste termenul comerciant,adica pers fiz sau jur ce desfasoara o activitate comerciala,adica savirseste fapte de comert cu character professional.in legislatia moldava comerciantul apare ca persoana fiz sau jur , inregistrata in calitate de intreprindere , care detine licenta pentru importarea si comercializarea produselor.prin urmare comerciantul e un intreprinzator care desfasoara afaceri in domeniul comertului , calitatea de intreprinzator insa o detin si fabricantii sau industriasii.e)pers jurdin prevederile codului civil reese ca Persoanг juridicг este organizaюia care are un patrimoniu distinct єi rгspunde pentru obligaюiile sale cu acest patrimoniu, poate sг dobоndeascг єi sг exercite оn nume propriu drepturi patrimoniale єi personale nepatrimoniale, sг-єi asume obligaюii, poate fi reclamant єi pоrоt оn instanюг de judecatг.Astfel fiind practice asemanatoare cu reglementarea legala a intreprinzatorului cu diferentele ca intreprinzatorul poate fi deasemenea si persoana fizica , desfasoara activitate economica ca un profesionist cu skopul de a obtine profit.

1,3 In domeniul skimbului valutar se utilizeaza licentierea acordata de BNM si o pot practica intreprinyatorii individuali, srl, sa, soc in nume colectiv si soc in comandita.Activitatea de asigurare se desfasoara conform legii cu privire la asigurari doar de persoanele juridice , adica , srl, sa, soc in nume colectiv si soc in comandita,inregistrate in RM si se supun licentierii.Comertul cu produse alcoolice si tutun se pot desfasura de catre intreprinzatorii individuali, srl, sa, soc in nume colectiv si soc in comandita , licentierea trebuieste doar in cazul cazul comertului acestora in angro, cu amanuntul e necesara doar respectarea unor anumite conditii tehnice si permisiune organului competentReparatia tehnicii de uz casnic se poate face atit de intreprinzatorii individuali, srl, sa, soc in nume colectiv si soc in comandita cit si pe baza de patenta de catre intreprinzatorul pe baza patenta.

9. Noțiunea de pers. Jur. Cu scop lucrativ

1.1 ca forme ai pers jur ku skop lucrative putem mentiona societatile comerciale, si anume societatea in nume colectiv(este societatea comercialг ai cгrei membri practicг, оn conformitate cu actul de constituire, activitate de оntreprinzгtor оn numele societгюii єi rгspund solidar єi nelimitat pentru obligaюiile acesteia), societatea in comandita(este societatea comercialг оn care, de rоnd cu membrii care practicг оn numele societгюii activitate de оntreprinzгtor єi poartг rгspundere solidarг nelimitatг pentru obligaюiile acesteia (comanditaюi), existг unul sau mai mulюi membri-finanюatori (comanditari) care nu participг la activitatea de оntreprinzгtor a societгюii єi suportг оn limita aportului depus riscul pierderilor ce rezultг din activitatea societгюii),SRL(este societatea comercialг al cгrei capital social este divizat оn pгrюi sociale conform actului de constituire єi ale cгrei obligaюii sоnt garantate cu patrimoniul societгюii), SA(Societate pe acюiuni este societatea comercialг al cгrei capital social este divizat оn acюiuni єi ale cгrei obligaюii sоnt garantate cu patrimoniul societгюii), intreprinderile de atat si municipal, cooperativele de produktie/de intreprinzator(cooperativг este asociaюia benevolг de persoane fizice єi juridice, organizatг pe principii corporative оn scopul favorizгrii єi garantгrii, prin acюiunile comune ale membrilor sгi, a intereselor lor economice єi a altor interese legale).

1.2 a) societatea comerciala poate fi definite ca o pers jur fondata in baza actului de constituire prin care asociatii convin sa puna in comun anumite bunuri pentru exercitarea activitatii de intreprinzator , in skopul realizarii si impartirii beneficiilor rezultate,in asa mod se poate afirmativ de concluzionat ca persoana juridical

cu skop lukrativ inglobeaza in sine societate comerciala , avind un character mai vast , mai intrind cooperativele si intreprinderile de stat si municipalb) societatea civila chiar in urma constituirii prin contract civil intokmit in forma autentika nu-si skimba natura civila, iar persoana juridica cu skop lucrativ de la bun inceput reprezinta o persoana juridical care poate practika o multitudine de activitati premise de lege, pe cind soc civ doar acelea care le pot desfasura asociatii eic)intreprindere- termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect.Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind inseparabil de patrimonial fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare nici nu pot fi distinct de fondator.Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect al diferitor contracte.Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de persoana jur ku skop lukrativ nu corespunde notiunii intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr.d) intreprinzatorul in comparative cu persoana jur ku skop lucrativ poate fi si pers fizika ce desfasoara legal active eco producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta , in nume propriu ,cu riskul si sub raspunderea proprie cu skopul de a obtine venite)persoana juridica fara skop lukrativ se deosebeste essential de pers juridika ku skop lucrati, insasi din denumirea acestora rezulta diferentierea de skopuri si mijloacele de realizarea a acestora, cele fara skop nelukrativ se fondeaza pentru satisfacea intereselor spiritual,profesionale cultural ,sociale etc.f) pers juridika de drept public se difera essential de cea cu skop lukrativ prin faptul ca din cea de dr public fac parte statul ,unitatile adm-ter, alte autoritati publice, pe cind din cele cu skop lukrativ societatile comerciale, intreprinderile de stat si municipal, cooperativele de productie si de intreprinzator .d)agent economic prezinta o notiune mult mai larga decit persoana juridika cu skop lucrativ , tinind de drept public, in dr fiscal reprezentind pers care praktica activitate de intreprinyator , iar in contabilitate pers care are oblig de a prezenta rapoarte org competent. , astfel cuprinzind atat per jur cu si fara skop lucrative de dr public, precum si pers fiy ce practika aktiv de intreprinzator

1.3 cererea procurorului nu va fi satisfacuta , deoarece din dispozitiile legale reyulta ca persoanele mentionate in speta ca fondatori nu pot sa participle in calitate de fondatori si asociati la societatea in nume colectiv si nici in calitate de comanditar la societatea in comandita, deoarece prin definitie aceasta calitate presupune si desfasurarea activitatii de intreprinyator. Ele insa au capacitatea de a participa la fondarea societatilor pe actiuni si a celor cu raspundere limitata. Calitatea de asociat al SRL si de actionar presupune participarea la beneficii , dar nu neaparat si la o activitate prin munca proprie in aceste societati. Participarea la beneficii pentru persoana care nu activeaya prin munca se reduce numai la dr la dividend, care constituie o plata pentru utiliyarea investitiei facute in capitalul social de catre asociati.

10. Actul de constituire al pers. Jur. Cu scop lucrativ

1.1 a)Clauzele privind individualizarea viitoarei societгюi comerciale trebuie sг cuprindг anumite date stabilite de lege sau de fondatori, care individualizeazг subiectul de drept оn circuitul civil єi cel comercial: denumirea єi sediul. Denumirea actul de constituire trebuie sг conюinг denumirea societгюii, completг єi prescurtatг, cu care aceasta va fi оnmatriculatг оn Registrul de stat. denumirea fiind atributul care face ca societatea comercialг sг se deosebeascг de alюi participanюi la raporturile juridice. Sediul trebuie sг fie indicat оn actul de constituire fiind un atribut de identificare ce aratг locul sau stabilimentul оn spaюiu al societгюii comerciale. Locul care poate fi indicat оn actul de constituire este limitat la teritoriul statului.

b)Clauzele privind identificarea fondatorilor. Fondatori in societгюii comerciale pot fi persoanele fizice, persoanele juridice, statul єi unitгюile administrativ-teritoriale. identificarea lor оn actul constitutiv se face:

c) Clauzele privind caracteristicile societгюii comerciale privesc obiectul de activitate al societгюii, durata activitгюii, capitalul social.Prin obiect de activitate al societгюii se оnюeleg genurile de activitate care urmeazг a fi practicate de societatea comercialгDurata activitгюii, persoana juridicг este perpetuг, ceea ce оnsemnг cг societatea comercialг se constituie pentru un termen nelimitat, dacг actele de constituire nu prevгd altfelCapitalul social єi aporturile fondatorilor. In actul constitutiv se menюioneazг neapгrat participaюiunea fiecгrui fondator la capitalul sociald) Clauzele privind drepturile si obligaюiile fondatorilor societгюii comerciale. оn actul constitutiv se aratг ce drepturi єi obligaюii le dobвndesc sau le asumг fondatoriie)Clauzele privind structura, atribuюiile, modul de constituire єi de funcюionare a organelor societгюii. Fiecare societate comercialг are structurг organizatoricг proprie, compusг din cel puюin douг organe: suprem єi executiv.

f) Clauzele privind modul de reprezentare. societatea comercialг оєi exercitг, de la data constituirii, drepturile єi оєi executг obligaюiile prin administrator (organ executiv)

g) Clauzele privind reorganizarea, dizolvarea єt lichidarea societгюii. Actul de constituire trebuie sг prevadг temeiurile de оncetarea activitгюii societгюii prin reorganizare єi lichidare, altele decвt cele indicate de lege.

h)Clauzele privind filialele si repreyentantele societгюilor comerciale. Societatea comercialг are dreptul sг constituie filiale єi reprezentanюe. Acestea se оnregistreazг оn modul stabilit pentru societгюile comerciale єi numai dacг suni indicate оn actul constitutiv' al societгюii.

1.2 Consimюгmвntul, ca element al contractului de constituire, implicг, оn orice tip de societate, voinюa specificг a douг sau mai multe persoane de a desfгєura оn comun activitatea comercialг convenitг. La fondarea societгюii comerciale, consimюгmвntul pгrюilor contractante poate fi viciat de eroare, dol (viclenie), violenюг sau leziune.Astfel comparind eroarea cu dolul putem mentiona ca: -eroarea poate afecta contractul єi servi ca temei de nulitate numai dacг este considerabilг. Eroarea este considerabilг dacг semnatarii actului juridic au o reprezentare falsг asupra naturii acestui act(poale sг se producг atunci cвnd o parte considerг cг оncheie un contract de societate, in timp ce punea cealaltг considerг cг оncheie unul de оmprumut cu participare la beneficii), asupra formei de societate(poate sг se producг atunci cвnd unul din asociaюi crede cг participг la fondarea unei societгюi cu rгspundere limitatг sau a, unei societгюi pe acюiuni, оn realitate оnsг devenind asociat оntr-o societate оn nume, colectiv sau оn comanditг оn care poartг o rгspundere nelimitatг) , asupra calitгюilor substanюiale ale obiectului actului juridic(constг оn aprecierea greєitг a. aportului fгcut la capitalul social de una din pгrюile contractante. Eroarea poate sг opereze оn cazul оn care un bun a fost adus cu titlu de aport. оnsг datoritг unor viciide ordin calitativ nu este оn stare sг serveascг scopului pentru care a iost adus Eroarea asupra valoni reale a aportului subscris sau a єanselor de succes ale viitoareientitгюi colective nu poate servi ca temei pentru nulitate) ori asupra persoanei contractante(constг оn aprecierea greєitг a identitгюii unui asociat sau a calitгюilor sale substanюiale. Identitatea persoanei are importanюг in societгюile pe persoane).- dolul definit ca totalitate a manoperelor frauduloase (mincinoase, dolosive) pe care una din pгrюi le оntrebuinюeazг la оncheierea actului juridic pentru a induce оn eroare cealaltг parte єi a o determina astfel sг оncheie actul respectiv. Se poate vorbi de existenюa dolului la оncheierea unui contract de societate dacг unul dintre semnatari a avut comportament viclean, contribuind prin acesta la formarea unei viziuni eronate asupra societгюii, exagerвnd importanюa єi єansele ei de reuєitг. Dolul trebuie sa reprezinte o anumitг gravitate, sг fie factorul determinant al adeziunii victimei, care altminteri s-ar fi abюinut sг оncheie operaюiunea. Condiюia este

оndeplinitг dacг de exemplu, acceptarea de a subscrie s-a datorat unor bilanюuri false, nu оnsг єi оn caz de informaюie incompletг sau de reticenюe, pe care persoana le putea descoperi dacг ar fi fost mai vigilentг, procedвnd la verificгri minime. Dolul nu conduce la desfiinюarea contractului de societate оn оntregul sгu, nulitatea fiind doar partiala, producвnd efect doar faюг de victima acюiunilor dolosive. Cвnd dolul vine numai din partea unuia din asociaюi, contractul de societate оєi menюine valabilitatea. оn acest caz, :asociatul al cгrui consimюгmвnt a fost viciat are o acюiune оn daunг doar оmpotriva autorului dolului, rгmвnвnd оn raporturi juridice cu ceilalюi asociaюi

1.3. ca temei de nulitate a actului de constituire a societatii comerciale sunt lipsa clauzelor din acest act cum sunt: a) numele, locul єi data naєterii, domiciliul, cetгюenia єi datele din actul de identitate al fondatorului persoanг fizicг; denumirea, sediul, naюionalitatea, numгrul de оnregistrare al fondatorului persoanг juridicг; b) denumirea societгюii; c) obiectul de activitate; d) participaюiunile asociaюilor, modul єi termenul lor de vгrsare; e) valoarea bunurilor constituite ca participaюiune оn naturг єi modul de evaluare, dacг au fost fгcute asemenea aporturi; f) sediul; g) structura, atribuюiile, modul de constituire єi de funcюionare a organelor societгюii; h) modul de reprezentare; i) filialele єi reprezentanюele societгюii

deasemenea ca lista clauzelor care in cayul lipsei duc la nulitatea societatii pe actiuni, deoarece anume despre aceasta se vorbeste in speta, am putea enumera si:a) cuantumul capitalului social; b) numгrul, tipul єi valoarea nominalг a acюiunilor; clasele de acюiuni єi numгrul de acюiuni de fiecare clasг; c) mгrimea aportului єi numгrul de acюiuni atribuit fiecгrui fondator; d) modul de юinere a registrelor societгюii; f) ordinea de оncheiere a contractelor cu conflict de interese.

11. Drepturile asociatului societatii comerciale.

1.1. Asociatul societatii comerciale are urmatoarele drepturi stabilite de art 115 alin (1) CC. Acestea sint: dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii in conditiile stabilite de lege si de actul de constituire; dr de a cunoaste informatia despre activitatea societatii si sa ia cunostinta de cartile contabile si de alta documentatie in modul prevazut de lege si de actul de constituire; sa participle la repartizarea profitului societatii, proportional participatiunii la capitalul social (dividende); sa primeasca in caz de lichidare a societatii o parte din valoarea activelor ei ramase dupa satisfacerea creantelor creditorilor, proportional participatiunii la capitalul social; sa intreprinda alte actiuni prevazute de lege sau de actul de constituire. Dreptul de participare la conducerea si activitatea societatii include dr de a participa la sedinta adunarii asociatilor, dr de a-si expune punctul de vedere referitor la problemele de pe oridnea de zi a adunarii, dr de vot, dr de a fi ales in organul executive sau de control. Exceptie de la dr de vot: persoana care detine actiuni preferentiale in societatea pe actiuni, actionarul interesat in incheierea unui contract de proportii cu societatea emitenta, persoana care a procurat un pachet important de actiuni fara respectarea conditiilor impuse de lege. Dr la informatie: sa ia cunostinta cu actele de cosntituire si modificarile sale, procese-verbale ale adunarii generale, ale consiliului si comisiei de cenzori, operatiunile contabile, sa faca copii de pe actele contabile, sa ceara efectuarea controlului de catre organul de control. De la dividende: profitul este repartizat proportional cu cota de participatie la capitalul social dar prin actul de constituire se poate deroga de la aceasta regula. Este interzisa clauza leonina prin care un asociat primeste intregul profit sau este absolvit de pierderile suferite de societate. La repartizarea

activelor in cazul lichidarii de asemenea se poate deroga de la clauza proportionalitatii, insa nimeni nu poate avea dr la toate activele. Acestea pot fi repartizate cel mai devreme la 12 luni de la data ultimei publicari in Monitorul Oficial a avizului cu privire la dizolvare. De asemenea in conf cu art 115 alin (3) asociatul are dr de a intenta actiuni indirecte catre alti asociati care prin actiunile lor au pagubit societatea, cerind acestora sa o despagubeasca.

1.2. In cadrul societatii in comandita exista 2 categorii de asociati: comanditati si comanditari. Administrarea societatii in comandita tine de competenta exclusiva a asociatilor comanditati. Acestea gestioneaza bani si bunurile transmise societatii de catre comanditari iar bunurile se repartizeaza intre comanditati si comanditari in conformitate cu actul de constituire. Atit comanditatii cit si asociatii societatii cu raspundere limitata participa la adunarea generala si au drept de vot. Diferenta este ca comanditatii participa in mod obligatoriu personal la administrarea societatii pe cind asociatii SRL pot participa la adunarea generala atit personal cit si prin reprezentanti. Comanditatii au dreptul la un singur vot pe cind numarul de voturi al unui asociat SRL depinde de participarea acestuia la capital. Plus la asta numele comanditatilor se inscrie in Registrul de stat al Intreprinderilor. In ceea ce priveste reprezentarea societatii in raport cu tertii, comanditatii au atit dreptul cit si obligatia de a activa pentru si in numele societatii, iar asociatii SRL au dreptul si de multe ori transmit dreptul de gestiune si reprezentare a societatii unor manageri profesionali-persoane terte.

1.3. a) Asociatul SRL are dreptul la dividende in conformitate cu art 115 alin(1) lit c) CC care stipuleaza dreptul asociatului societatii comerciale de a participa la repartizarea profitului societatii. b) atit art 115 CC cit si art 39 alin (2) din Legea cu privire la SRL prevad ca asociatul are dreptul la un beneficiu repartizat proportional cu marimea partii sale sociale. Art 115 alin(2)CC prevede ca actul de constituire poate prevedea si o alta modalitate de repartizare a profitului. Art 39 alin (2) prevede ca modul de distribuire a beneficiului societгюii poate fi modificat prin hotгrоrea adunгrii generale a asociaюilor, care se adoptг cu votul unanim al asociaюilor. NU este admisa insa clauza lionina prin care aosociatul ar pretinde la intreg beneficiul realizat de societate. c) In conformitate cu art 39 alin (1) si (3) din Legea cu privire la SRL societatea distribuie anual beneficiul rгmas dupг achitarea impozitelor єi altor plгюi obligatorii. Beneficiul se plгteєte asociaюilor оn formг bгneascг, оn decurs de 30 de zile de la data adoptгrii hotгrоrii privind distribuirea beneficiului, dacг adunarea asociaюilor nu a stabilit un alt termen. d) In conformitate cu art 40 din Legea cu privire la SRL societatea nu este оn drept sг adopte hotгrоre privind distribuirea beneficiului оntre asociaюi 1.pоnг la vгrsarea integralг a aporturilor; 2.dacг, оn urma distribuirii beneficiului, valoarea activelor nete ale societгюii va deveni mai micг decоt suma capitalului social єi capitalului de rezervг. Societatea nu este оn drept sг plгteascг asociaюilor beneficiul a cгrui distribuire s-a hotгrоt la adunarea generalг a asociaюilor dacг, la momentul achitгrii, societatea este оn stare de insolvabilitate sau poate ajunge оn aceastг stare оn urma distribuirii beneficiului. Оn cazul оncetгrii circumstanюelor menюionate, societatea este obligatг sг plгteascг asociaюilor beneficiul a cгrui distribuire s-a hotгrоt la adunarea generalг a asociaюilor. Beneficiul plгtit contrar reglementгrilor stabilite se restituie societгюii.

12. Obligatiile asociatului societatii comerciale.

1.1. Asociatul societatii comerciale are urmatoarele obligatii stabilite la art 116 alin (1) CC: sa transmita participatiunea la capitalul social in ordinea, marimea, modul si termenele prevazute de actul de constituire; sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea societatii; sa comunice imediat societatii faptul schimbarii domiciliului sau a sediului, a numelui sau a denumirii, alta informatie necesara exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor societatii si ale membrilor ei; sa indeplineasca alte obligatii prevazute de lege sau de actul de constituire. Marimea si tipul aportului se determina prin actul de constituire; prin hotarirea adunarii asociatilor, in caz de majorare a capitalului social; prin hotarirea consiliului societatii pe actiuni ca exceptie. Aportul trebuie transmis in termenul stabilit dar nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii. De la aceasta regula sint exceptii astfel asociatul unic trebuie sa verse aportul, indiferent de natura acestuia pina la data inregistrarii societatii comerciale, aportul in natura trebuie transmis in termen de o luna de la data inregistrarii de stat, in cazul SA

plata in numerar pentru actiunile subscrise trebuie efectuata pina la inregistrarea societatii. In conformitate cu art 113 CC la data inregistrarii societatii comerciale, fiecare asociat este obligat sa verse in numerar cel putin 40% din aportul subscris daca legea sau statutul nu prevede altfel. Aportul care se transmite la majorarea capitalului social trebuie depus in termenul stabilit de organul care a decis majorarea dar nu mai tirziu de data cind se prezinta actele pentru inregistrarea majorarii capitalului. Organul executiv decide in conformitate cu legea cu privire la secretul commercial decide ce informatie este confidentiala pentru societate si o aduce la cunostinta asociatilor sub semnatura. Incalcarea obligatiei de confidentialitate confera societatii precum si celorlalti asociati dr de a cere in numele societatii repararea prejudiciului. In caz ca asociatul nu comunica informatia privitor la nou sau domiciliu sau sediu, societatea nu-l poate sanctiona insa acesta va suporta consecintele necomunicarii, ca de ex imposibilitatea informarii acestuia despre convocarea adunarii generale. Succesorul asociatului nu poate fi admis la adunarea generala daca in Registrul actionarilor nu i-a fost inscris numele sau denumirea. De asemenea actionarul are obligatia de neconcurenta, adica fara acordul societatii nu are dr fara acordul societatii sa practice activitati similare celor practicate de societate. Acordul membrilor se prezuma pina la proba contrara daca la data acceptarii in calitate de membru, ceilalti membri erau informati despre activitatile date. In cazul incalcarii obligatiei de neconcurenta, societatea poate cere repararea prejudiciului sau cesiunea dr si obligatiilor sau a beneficiului care rezulta din actele incheiate.

1.2. In conformitatea cu Legea privind SRL aportul asociatului la capitalul social al societгюii este prezumat a fi оn numerar, dacг actul de constituire nu prevede altfel. Pоnг la data оnregistrгrii de stat a societгюii, fiecare fondator va trebui sг verse оn numerar оn contul societгюii cel puюin 40% din suma aportului subscris, dacг legea sau actul de constituire nu prevгd o proporюie mai mare. Fiecare asociat va trebui sг verse integral aportul subscris оn cel mult 6 luni de la data оnregistrгrii societгюii. Dreptul societгюii de a reclama aportul de la asociat se prescrie оn termen de 3 ani de la оnregistrarea de stat a societгюii. Оn calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, єi bani. Оn perioada de activitate a societгюii, asociaюii nu pot cere restituirea aportului lor vгrsat оn capitalul social. Asociatul care nu a vгrsat оn termenul stabilit aportul este obligat sг repare prejudiciile cauzate societгюii dacг angajamentul asumat a generat aceste prejudicii. Dacг administratorul societгюii nu cere asociatului sг verse neоntоrziat aportul єi sг acopere prejudiciul cauzat prin оntоrziere, fiecare asociat este оn drept, оn limitele termenului de prescripюie, sг cearг, оn numele societгюii, vгrsarea aportului єi repararea prejudiciilor. Suma totalг a aporturilor nu poate fi mai micг decоt cuantumul capitalului social. Asociaюii nu pot fi eliberaюi de obligaюia de a vгrsa aportul. Creanюa societгюii privind transmiterea aportului nu poate fi stinsг prin compensaюie. Faюг de obiectul aportului оn naturг nu poate fi opus dreptul de retenюie оntemeiat pe o creanюг care nu se referг la acest obiect. Оn cazul reducerii capitalului social al societгюii, asociaюii pot fi eliberaюi de obligaюia de a vгrsa aport оn cuantum ce nu depгєeєte suma cu care a fost redus capitalul social. Obiect al aportului оn naturг poate fi orice bun aflat оn circuitul civil. Bunul care face obiectul aportului оn naturг va fi indicat оn actul de constituire.Pe de alta parte comanditatul nu este tinut sa faca aporturi in bani sau in bunuri la capitalul social. Aportul comanditatilor consta in munca si servicii depuse in perioada de activitate a societatii, care nu sint luate in considerare la formarea si majorarea capitalului social dar care dau dreptul la beneficii si la o parte din active in cazul lichidarii. Comanditarii sint cei care transmit aportul in contul societatii in comandita. Spre deosebire de asociatii SRL, comanditarii trebuie sa verse cel putin 60% din aportul promis pina la inregistrarea de stat. Actionarii SA pot plati pentru actiuni atit in numerar cit si in natura. Codul Civil si Legea cu privire la SA stabilesc obligatia actionarului de a achita valoarea nominala a actiunii subscrise. Astfel, fondatorii sint obligate sa plateasca actiunile subscrise pina la inregistrarea societatii pe actiuni daca aportul este in numerar si in termen de 30 de zile de la inregistrare daca aportul este in natura. Daca s-a subscris la actiunile emisiunii suplimentare, actionarul este dator sa-si onoreze aceasta obligatie in termenul stabilit in prospectul de emisiune a actiunilor. In ceea ce priveste SRL cu asociat unic, acesta trebuie sa verse aportul indiferent de natura lui pina la data inregistrarii societatii comerciale.

1.3.In conformitate cu art 113 alin(5) in cazul in care asociatul care nu a varsat aportul, oricare asociat are dr sa-I ceara in scris aceasta, stabilindu-i un termen suplimentar de cel putin o luna si avertizindu-l ca e posibila

excluderea acestuia din societate. Cu toate ca in conformitate cu art 154 CC si art 47 Legea privind SRL asociatul poate fi exclus in temeiul nevarsarii aportului stabilit, totusi art 113 alin (5) impune avertizarea acestuia si acordarea termenului de cel putin 1 luna pentru ca asociatul sa-si indeplineasca obligatia. In cazul dat asociatul Verega s-a adresat in instanta fara sa-l avertizez pe cetateanul Lutcan mai intii si fara sa-I acorde acestuia termenul d e1 luna ca sa-si indeplineasca obligatia. Prin urmare in cazul dat instanta va refuza in primirea cererii.

13. Inregistrarea de stat a persoanelor juridice cu scop lucrativ.

1.1. Pentru inregistrarea de stat a SRL date sint necesare urmatoarele acte: cererea de inregistrare; actul de constituire a societatii care urmeaza a fi inregistrata; bonul de plata a taxei de inregistrare; actul bancar care demonstreaza ca fondatorii au varsat aportul la capitalul social; actul de evaluare a bunurilor care se transmit ca aport la capitalul social. De asemenea fondatorul cetatean al RM prezinta buletinul de identitate, fondatorul persoana juridical straina prezinta in forma autentica, traduse in limba romana si legalizate urmatoarele acte: extras din registrul persoanelor juridice, copia de pe certificatul de inregistrare si copia de pe actul de constituire, certificatul de bonitate care demonstreaza solvabilitatea sau capacitatea ei de a varsa aportul la care s-a obligat. In ceea ce priveste statul RM ca fondator, se prezinta avizul autoritatilor publice centrale imputernicite in acest sens de catre Guvern. De asemenea se prezinta actul de identitate al primului administrator care daca este persoana fizica atunci va prezenta buletinul de identitate si cazierul juridic, iar daca este persoana juridical va prezenta aceleasi acte ca si fondatorul societatii comerciale, precum si actele persoanei fizice care administreaza managerul-persoana juridical.

1.2. Registrul de stat al intreprinderilor se inregistreaza si se tine de catre Camera Inregistrarii de Stat pe cind registrul actionarilor se tine de catre Societatea pe actiuni. In conformitate cu Legea privind inregistrarea de stat a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali Tinerea Registrului de stat consta оn оnscrierea оn acesta a datelor despre persoanele juridice, inclusiv filialele si reprezentantele acestora, оnregistrate, reorganizate si lichidate,despre modificarile operate оn actele de constituire si a altor date despre persoanele juridice, precum si a datelor privind obtinerea si оncetarea calitatii de оntreprinzator individual de catre persoanele fizice. In conformitate cu prevederile CC registrul actionarilor trebuie sa contina denumirea, sediul, si numarul de inregistrare al societatii emitente, numarul de inregistrare al fiecarei emisiuni acordat de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare; numele, alte date din actul de identitate, domiciliul actionarului; denumirea, numarul de inregistrare si sediul actionarul; numarul de actiuni tipul, clasa si valoarea nominala a actiunilor detinute de fiecare actionar; data la care fiecare actionar a dobindit sau a instrainat actiuni. Registrul trebuie sa mai aiba o rubrica speciala in care s ementioneaza sechestrul, gajul sau o alta grevare a actiunilor fiecarui actionar. Sint diferite aceste 2 registre si prin efectele pe care le are inscrierea datelor in ele. Astfel efectul juridic al inregistrarii persoanei juridice sau intreprinzatorului individual in Registrul de stat al intreprinderilor consta in faptul ca acestea din urma exista si au capacitate civila atita timp cit sint inregistrate, iar radierea lor atrage imposibilitatea practicarii activitatii de intreprinzator. Registrul actionarilor pe de alta parte serveste ca sursa de informatie pentru societatea emitenta, actionari si pentru Comisia nationala a valorilor mobiliare, privind orice persoana inregistrata in calitate de posesor sau detonator nominal de actiuni precum si operatiunile effectuate in baza acestor actiuni. 1.3 In conformitate cu art 10 alin (1) din Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, persoana juridica poate practica orice genuri de activitate cu exceptia celor interzise de lege. Legea privind inregistrarea de stat a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali prevede in art 13 temeiurile de refuz in inregistrarea de stat a persoanelor juridice. Respectiv este temei de refuz in inregistrare-necorespunderea actelor de constituire sau a altor documente cu cerintele legii, insa in cazul dat nu exista o necorespundere cu cerintele legii intrucit “prinsul pestelui in Marea Nordica” ca activitate de intreprinzator nu este interzisa si respectiv in confromitate cu Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, SRL in cazul dat poate practica aceasta activitate. Depinde deja de cerintele speciale ale statelor care au iesire la Marea Nordului, respectiv cerintele si restrictiile impuse de acestea. In ceea ce priveste legislatia RM respingerea cererii de inregistrare de catre Camera Inregistrarii de Stat in cazul dat este ilegala.

14. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ.

1.1. Administrator nu pot fi persoane minore, incapabile, lipsite sau limitate in capacitate de exercitiu prin hotarirea instantei de judecata, persoana care ocupa o functie publica incompatibila cu o alta functie remunerata, persoanele condamnate pt anumite infr si pers private prin sanctiunea instantei de dr de a ocupa functia de director, persoane cu antecedente penale nestinse pentru infracюiuni contra patrimoniului, infracюiuni economice, infracюiuni sгvоrєite de persoane cu funcюie de rгspundere sau de persoane care gestioneazг organizaюii comerciale. Ex: In conf cu legea cu privire la avocatura: f-ctia de avocat este incompatibila cu oricare funcюie retribuitг prin urmare nici administrator. In conf cu legea cu privire la procuratura: funcюia de procuror este incompatibilг cu orice altг funcюie publicг sau privatг, cu excepюia activitгюilor didactice єi єtiinюifice.

1.2. Potrivit art 61 CC raporturile dintre persoana juridical si cei care alcatuiesc organele sale executive sunt supuse prin analogie regulilor mandatului daca legea sau actul de constituire nu prevede altfel . Legislatia muncii se aplica raporturilor ce apar intre administrator si societatea comerciala numai daca administratorul nu are si calitatea de asociat al societatii comerciale. Raportul juridic dintre societatea comerciala si administratorul sau are temei juridic in contractul de societate in cazul in care administratorul este si asociat ori in contractul individual de munca incheiat intre societate si salariat, cind administratorul nu este asociat. In ambele cazuri, administratorul este imputernicit sa actioneze similar unui mandatar “in numele sip e contul persoanei juridice”. Asadar raportul dintre administrator si societatea comerciala este un mandate cu sau fara reprezentare. Mandatul administratorului are o dubla natura: contractuala si legala. Mandatul este contractual deoarece imputernicirile administratorului rezulta din imputernicirile date de asociati, concretizate in actele constitutive ale societatii sau in hotaririle adunarii adunarii generale sau ale consiliului. Relatiile administratorului cu societatea urmeaza a fi reglementate si de contractul de mandat. Mandatul acordat administratorului este unul general, deoarece se da pentru toate afacerile societatii si se exercita cu titlu oneros. Natura legala a mandatului rezulta din generalitatea functiilor exercitate de administrator. In acest sens legea privind SA prevede ca organul executive poate face orice in vederea indeplinirii obiectului societatii cu exceptia celor ce tin de competenta adunarii generale a actionarilor sau de consiliul societatii.

1.3. In cazul dat, hotaririle cu privire la o tranzactie in proportii ce depasesc valoarea activelor societatii potrivit ultimului bilant, in conformitate cu art 83 alin (2) din Legea privind SA, se iau de catre adunarea generala a actionarilor. Respectiv urmeaza a fi convocata adunarea generala extraordinara, intrucit nu se spune in speta daca adunarea generala urmeaza a fi convocata in conf cu prevederile legii mentionate. In conformitate cu art 53 alin (3) din aceeasi lege, adunarea generala extraordinara se convoaca de catre organul executiv (administrator) in temeiul deciziei luate de consiliul societatii. Prin urmare in speta data administratorul trebuie sa convoace adunarea generala extraordinara pentru a hotari asupra vinderii cladirii in valoare de 2 mln lei. De asemenea in speta data valoarea activelor este mai mica decit valoarea capitalului social. In conformitate cu art 39 alin (6) din Legea privind SA, daca, la expirarea celui de-al doilea an financiar sau a oricarui an financiar ulterior, valoarea activelor nete ale societatii, potrivit bilantului anual al societatii, va fi mai mica decit marimea capitalului social, adunarea generala anuala a actionarilor este obligata sa ia hotarire:a) cu privire la reducerea capitalului social; si/saub) cu privire la majorarea valorii activelor nete prin efectuarea de catre actionarii societatii a unor aporturi suplimentare, in modul prevazut de statutul societatii; sau c) cu privire la lichidarea societatii. Prin urmare administratorul societatii date ar trebui sa ia in considerare una din variantele expuse mai sus intrucit daca nu este luata o decizie in acest sens in conformitate cu art 158 alin (5) societatea se dizolva.

15. BUNURILE INCORPORALE ALE PERSOANEI JURIDICE CU SCOP LUCRATIV.

1.1. In activul persoanei juridice se include urm bunuri incorporale: dr asupra denumirii de firma, dr asupra emblemei, dr asupra marcilor de productie, dr asupra clienteleisi vadului commercial, dr de autor, dr asupra modelului si desenului industrial, dr asupra inventiilor. Denumirea de firma identifica persoana juridica din totalitatea subiectelor de dr. Denumirea se inscrie in Registrul de stat al intreprinderilor si trebuie sa figureze in toate actele emise de societate comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile sub sanctiunea platii de daune-interese. Societatea dobindeste un dr exclusive de utilizare a firmei, dr de proprietate incorporala. Societatea care si-a inregistrat in modul stabilit firma are dr sa ceara oricarui subiect de dr care ii utilizeaza ilegal firma sa inceteze a o folosi si sa-I plateasca daune-interese. Emblema este de asemenea un element de identificare a persoanei juridice, insa spre deosebire de firma care este un element obligatoriu, emblema este un element facultative. Societatea comerciala obtine dr exclusive asupra emblemei numai daca aceasta este inregistrata la Agentia de Stat pentru protectia industriala. Valoarea economica a emblemei depinde de aptitudinea ei de a atrage clientele, de calitatea marfurilor, produselor, serviciilor societatii, de vechimea utilizarii sale. Marca de produs si marca de serviciu sint de asemenea elemente de individualizare ale societatii comerciale. Marca poate fi verbala (constituita din cuvinte, litere, cifre), figurative (avind reprezentari grafice), combinata (alcatuita din elemente verbale si figurative). Dupa destinatie marcile sint de fabrica si de comert. Marca de fabrica se foloseste de producator sau de fabricant in domeniul activitatii industriale, agricole, mestesugaresti. Marca de comert este utilizata de comerciant sau de distribuitor prin aplicare pe produsele pe care le vinde. Dupa obiect marcile se impart in marci de productie si marci de serviciu. Dupa titular marcile se impart in marci individuale si colective. MArca individuala apartine unei singure persoane fizice sau juridice. Marca colectiva apartine unei uniuni, asociatii economice sau altei asociatii de persoane fizice/juridice. DR asupra clientelei si a vadului commercial consta in faptul ca fiecare intreprinzator are clientele sa iar alti intreprinzatori nu au dr sa ademeneasca clientele concurentilor sai prin mecanisme interzise. Vadul comercial desemneaza obisnuinta consumatorului de a cumpara constant produse si servicii de la un anumit intreprinzator. Clientela este cauza si efectul vadului. DR de autor consta in dr exclusive a autorului de a efectua , a permite sau a interzice reproducerea, demonstrarea, interpretarea, comunicarea publica a operei, traducerea, prelucrarea acesteia. DR de autor este un bun incorporal care poate fi inclus in patrimonial societatii comerciale in calitate de aport la capitalul social sau care poate fi dobindit de societate in timpul activitatii. DR societatii asupra modelului sau desenului industrial apare daca acesta a fost creat de un salariat al soietatii, in baza unui contract de cercetari stiintifice cu autorul sau in baza unui constract de cesiune a drepturilor incheiat cu autorul. EX: sticlele pentru bauturi racoritoare. DR asupra inventiilor-autorul inventiei este protejat prin brevetul de inventie care reprezinta un titlu de stat, eliberat de Agentia de stat pentru protectia industriala.

1.2. Atit denumirea de firma cit si marca de productie sint semne de individualizare a intreprinzatorului. Ambele sint elemente incorporale a caror valoare economica principala consta in puterea lor de a atrage clientele. Dar asa cum sint bunuri diferite intre ele sint deosebiri. Astfel, denumirea de firma se inscrie in registrul de stat al intreprinderilor, iar marca de productie se inregistreaza la Agentia de stat pentru protectia proprietatii industriale. Denumirea de firma poate fi exprimata numai in litere si trebuie sa fie in mod obligatoriu prezenta in toate actele emise de societatea comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile, sub sanctiunea platii de daune-interese, iar marca de productie poate fi exprimata atit in litere cit si in reprezentari grafice plane sau tridimensionale sau in forma mixta sin u este necesar sa fie inclusa in actele incheiate de intreprinzator. O societate comerciala poate fi titularul mai multor marci dar poate avea o singura denumire de firma. De asemenea inregistrarea mercii produce efecte pentru o perioada de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii acestui termen cu inca 10 ani, pe cind denumirea de firma e vaalbila pe parcursul intregii activitati a intreprinzatorului. Marca inregistrata poate fi transmisa spre utilizare totala sau partiala unor alte persoane, printr-un contract inregistrat la Agentia de stat pentru protectia proprietatii individuale, pe cind denumirea de firma nu poate fi transmisa tertilor spre utilizare.

1.3. Art 114 alin (1) prevede ca aportul in natura la capitalul social al societatii comerciale poate avea ca obiect orice bunuri aflate in circuitul civil. Respectiv prin bunuri in acest caz se inteleg atit cele corporale cit si cele incorporale. Marca de productie fiind un bun corporal poate fi adus ca aport la capitalul social al societatii comerciale. Valoarea marcii de productie adica echivalentul acesteia in bani urmeaza sa fie aprobata de

adunarea generala. Aportul in natura urmeaza sa fie varsat in termenul stability in actul de constituire darn u mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii societatii comerciale.

16. Aportul în natură la capitalul social

1.1 aportul in natura la capitalul social se face cu orice bunuri aflate in circuitul civil:corporale si incorporale.operatiunea de transmitere se face dupa regurile similare sunt unele partikularitati bazate pe natura bunului care se transmite.Bunul se transfera in proprietate prin indicarea acestui fapt in actul de constituire , in cayul unui bun supus inregistrarii proprietatea se considera transmisa la data inskrierii actului in Registrul de stat,daca sunt immobile se inskriu in Registrul de iimobile,daca sunt in forma de actiuni sau de obligatiuni se inskriu in registrul aktionarilor.bunurile corporale care nu sunt pasibile de inregistrare se transmit in proprietatea societatii prin semnarea unui act intre administrator ei sau o pers imputernicita de acesta si fondatorul, care varsa aportul si transmite efectiv bunurile.Deasemenea bunul poate fi transmis in folosinta la formarea si majorarea capitalului social,sokotinduse doar valoarea pentru utilizarea bunului transmis.

1.2 intre notiunile de aport la capitalul social ;participatiune;parte sociala ; actiune exista o interdependenta enorma, deoarece anume prin aportul in bani sau in natura se formeaza capitalul social al societatii comerciale care la rindul sau e divizat in participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti de interes , parti sociale sau in actiuni a caror valoare are in mod obligatoriu expresie baneaska.Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta, materializat prin participatiunea acestuia la capitalul social, care poarta denumirea de parte de interes, parte sociala sau obtine un nr de actiuni.valoarea participatiunii(partii sociale) asociatului nu poate fi mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta. Partea socialг reprezintг o fracюiune din capitalul social al societгюii al cгrei cuantum se stabileєte оn funcюie de cuantumul aportului єi include toate drepturile єi obligaюiile asociatului. Acюiunea este un document, care atestг dreptul proprietarului lui (acюionarului) de a participa la conducerea societгюii, de a primi dividende, precum єi o parte din bunurile societгюii оn cazul lichidгrii acesteia.

1.3 In calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, єi bani.Astfel Scurtu V.A. va trebui sa verse aportul in numerar va fi vгrsat integral pоnг la оnregistrarea de stat a societгюii conform art. 18 al.1 din legea privind srl , deoarece e asociat unic, astfel el va trebui sa verse pina la inregistrare suma de 50000 lei. Aportul оn naturг caimobilul, automobilul, al asociatului unic va fi vгrsat оn cel mult 30 de zile de la оnregistrarea de stat a societгюii. Dovada vгrsгrii acestui aport va fi prezentatг organului de оnregistrare оn termen de 10 zile de la vгrsare. Aportul оn naturг al asociatului unic va fi evaluat de un evaluator independent.Actiunile din SA Timplarul nu pot fi transmise ca aport la capitalul social, conform CC RM art.114 al.3 Nu se pot constitui aporturi la formarea sau la majorarea capitalului social al societгюii de capital creanюele єi drepturile nepatrimoniale, astfel actiunile din SA Timplarul reprezentind creante.Inregistrarea imobilului va avea lok in Registrul bunurilor immobile, iar inregistrarea automobilului va fi in Regstrul de stat al transporturilor.

17 Societatea in comandita

1.1 Identificati caracterele societatii in comandita din definitia ei

Societatea in comandita este o societate comerciala in care in care de rind cu membrii care practica in numele societatii , activitatea de intreprinzator si poarta raspundere solidara ne limitata pentru obligatiile acesteia(comanditati) exista unul sau mai multi membri finantatori (comanditari) care nu participa la activitatea de intreprinzator a societatii,dar suporta in limita aportului depus,riscul pierderilor ce rezulta din activitatea acestuia

-asociatia se bazeaza pe deplina incredere a membrilor societatii;la asa forma de societate recurg numai rudele si prietenii apropiati care isi cunosc calitatile profesionale si personale

-capitalul social este devizat in participatiuni (cote parti), care nu sunt reprezentate prin titluri de valoare; participatiunea la capitalul social de dreptul la un singur vot daca actul de constituire nu prevede altfel

-obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul social precum si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor

-societatea in comandita are doua categorii de asociati: comanditatii care raspund pentru obligatiile sociale nelimitat si solidar, si comanditarii, care raspund numai in limita aportului depus in societate

1.2 Comparati drepturile asociatilor societatii in comandita cu drepturile asociatilor societatii in nume colectiv

-Dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii.In societatea in nume colectiv acest drept are la baza intentia asociatilor de a colabora voluntar in activitatea de intreprinzator.Fiecare asociat are dreptul de a participa cu drept de vot la sedintele asociatilor, de regula avind dreptul la un singur vot.Cel care a contribuit la formarea capitalului social cu un aport mai mare,poate sa aiba mai multe voturi.Fiecare asociat are dreptul de actiona de sine statator in numele societatii daca acest act nu prevede altfel.Acest drept in societatea in comandit se deosebeste de societatea in nume colectiv prin faptul ca exista 2 categorii de asociati: comanditati si comanditari.Comanditatii participa la conducerea si la activitatea societatii prin intermediul adunarii asociatilor,avind dreptul la un singur vot,participarea comanditatilor la activitatea societatii include si administrarea si reprezentarea.Comanditarii pot sa exercite acest drept numai participind la adunarile asociatilor cu drept de vot si numai in prob care nu intra in competenta exclusiva a comanditatilor. Comanditarii nu participa la activitatea de intreprinzator a societatii nu au dreptul sa participe la conducerea si la administrarea societatii si nici sa o reprezinte.

-Dreptul la informatie privind activitatea societatii.acest drept este asemanataor in ambele societati,adica fiecare asociat are dreptul sa ia cunostinta de cartile contabile si de alte documente ce privesc activitatea societatii .Numia ca in societatea in comandita, comanditarii exercita acest drept fara a se implica in activitatea comanditatilor

-Dreptul la o parte din beneficiu.in societatea in nume colectiv veniturile se repartizeaza intre membrii ei proportional participantilor la capitalul social,asociatul care presteaza servicii pentru societate cu titlu de aport social poate pretinde la o parte din beneficiile societatii,dar in societatea in comandita, aportul asociantului comanditat constind in munca si servici,care nu se iau in considerare la formarea si majorarea capitalului social,asociantul tre sa obtina o plata pentru efortul fizic si intelecyual depus pentru societate.aceasta plata se face prin atribuirea unei parti din beneficiul obtinut de societate,dar comanditarul are dreptul sa primeasca partea ce I se cuvine din veniturile societatii proportional participatiunii sale la capitalul social.cota comanditarilor se va imparti intre acestia proportional participatiunii la capitalul social

-Dreptul la active in caz de likidare a societatii.Daca societatea in nume colectiv se likideaza atunci activele se impart intre asociatii proportional cotelor detinute daca actul de constituire nu prevede altfel,daca societatea in comandita se dizolva,comanditatii pot pretinde la o parte din activele ce depasesc capitalul social, dar comanditarii au dreptul fata de comanditati la recuperarea aporturilor din patrimoniul societatii ramas dupa satisfacerea tuturor creantelor.Din activele ramase dupa satisfacerea creantelor se restituie mai intil comanditarilor active in suma egala valorii aporturilor cu care acestia au contribbuit la formarea si majorarea capitalului social.

-Dreptul la retragere din societate.Asociatul societatii in nume colectiv este in drept sa se retraga din societate informind ceilalti asociati cu cel putin 6 luni inainte, asociatul poate primi cota-parte din capitalul social in natura sub forma de bunuri ale societatii,asociatul comanditat la fel ca si asociatul in nume colectiv cind se retrage trebuie sa anunte pe restul cu 6 luni inainte de aceasta,dar nu poate pretinde la o parte din activele ce suplinesc capitalul social.Comanditarul are dreptul sa se retraga din societate la sfir anului financiar si sa

primeasca o parte din activele ei proportional participatiunii sale la capitalul social in modul stabilit de actul de constituire.

1.3 Denumirea SC trebuie sa includa sintagma in limba de stat ,, societatea in comandita ,, sau abrevierea ,,SC,, numele sau denumirea comanditatilor. EX ,, SC movileanu si popescu,,. Daca sint mai multi se scrie SC movileanu si Compania….sau Co..

Daca dnumirea societatii contine numele sau denumirea comanditarului acesta raspunde nelimitat ca si asociatii comanditati si, impreuna cu ei raspunde solidar

18 Partea sociala a asociatului soccietatii cu raspundere limitata

1.1 Caracterizati def partii sociale a asociatului SRL

Partea socială reprezintă o fracţiune din capitalul social al societăţii al cărei cuantum se stabileşte în funcţie de cuantumul aportului şi include toate drepturile şi obligaţiile asociatului. Partea socială este indivizibilă, dacă actul de constituire nu prevede altfel.

1.2 a) certificatul a partii sociale- societatea elibereaza asociatului care a varsat apotrul integral un certificat de confirmare a executarii obligatiei de aport. c) aport- Capitalul social al societăţii se constituie din aporturile asociaţilor şi reprezintă valoarea minimă a activelor, exprimată în lei, pe care trebuie să le deţină societatea. Aportul asociatului la capitalul social al societăţii este prezumat a fi în numerar, dacă actul de constituire nu prevede altfel.Pînă la data înregistrării de stat a societăţii, fiecare fondator va trebui să verse în numerar în contul societăţii cel puţin 40% din suma aportului subscris, dacă legea sau actul de constituire nu prevăd o proporţie mai mare. Fiecare asociat va trebui să verse integral aportul subscris în cel mult 6 luni de la data înregistrării societăţii.     Dreptul societăţii de a reclama aportul de la asociat se prescrie în termen de 3 ani de la înregistrarea de stat a societăţii. În calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, şi bani. În perioada de activitate a societăţii, asociaţii nu pot cere restituirea aportului lor vărsat în capitalul social.Asociatul care nu a vărsat în termenul stabilit aportul este obligat să repare prejudiciile cauzate societăţii dacă angajamentul asumat a generat aceste prejudicii. Dacă administratorul societăţii nu cere asociatului să verse neîntîrziat aportul şi să acopere prejudiciul cauzat prin întîrziere, fiecare asociat este în drept, în limitele termenului de prescripţie, să ceară, în numele societăţii, vărsarea aportului şi repararea prejudiciilor.Suma totală a aporturilor nu poate fi mai mică decît cuantumul capitalului social.Asociaţii nu pot fi eliberaţi de obligaţia de a vărsa aportul. Creanţa societăţii privind transmiterea aportului nu poate fi stinsă prin compensaţie. Faţă de obiectul aportului în natură nu poate fi opus dreptul de retenţie întemeiat pe o creanţă care nu se referă la acest obiect. În cazul reducerii capitalului social al societăţii, asociaţii pot fi eliberaţi de obligaţia de a vărsa aport în cuantum ce nu depăşeşte suma cu care a fost redus capitalul social.

1.3 speta… Creditorii asociatului pot urmări partea socială numai în temeiul titlului executoriu în cazul în care creanţele nu pot fi satisfăcute din contul altor bunuri ale asociatului. Dreptul creditorilor asupra părţii sociale se exercită cu respectarea dreptului de preemţiune al celorlalţi asociaţi şi al societăţii. Asociatul care intenţionează să înstrăineze parţial sau integral partea socială transmite o ofertă scrisă administratorului societăţii. Acesta aduce oferta la cunoştinţa tuturor asociaţilor în termen de 15 zile de la data transmiterii. În cazul vînzării părţii sociale sau a unei fracţiuni din ea cu încălcarea dreptului de preemţiune, fiecare asociat poate, în decursul a 3 luni de la data încheierii actului juridic, să ceară pe cale judiciară ca drepturile şi obligaţiile cumpărătorului să treacă la el. Actul juridic de înstrăinare a părţii sociale se autentifică notarial

19. Fuziunea pers. Jur. Cu scop lucrativ

1.1 Operatiuni

a) negocierile si elaborarea proiectului contractului de fuziune

b) aprobarea contractului de fuziune de catre organelle supreme ale societatilor participante la fuziune

c) notificarea CÎS cu privire la initierea reorganizarii

d) informarea creditorilor si publicarea avizului in MOf a RM cu privire la fuziune

e) satisfacerea creantelor creditorilor sau dupa caz garantarea drept acestora

f) prezentarea actelor necesare inregistrarii fuziunii

g) inreg fuziunii la CÎS

1.2 deosebirea dintre efecte

a) contopire- patrimonial trece prin succesiune la noua societate comerciata

absorbtie- patrimonial pers absorbite trece la pers absorbanta

b) contopire- 2 sau mai multe SC se unesc pentru a constitui o noua SC- se creaza un nou subiect.. absorbtie-o SC incorporeaza una sau mai multe societati

1.3 . Proiectul contractului de fuziune    (1) În scopul fuziunii, organul împuternicit al persoanei juridice elaborează proiectul contractului de fuziune.     (2) În proiectul contractului de fuziune trebuie să se indice:    a) forma (felul) fuziunii;    b) denumirea şi sediul fiecărei persoane juridice participante la fuziune;    c) fundamentarea şi condiţiile fuziunii;    d) patrimoniul care se transmite persoanei juridice beneficiare;    e) raportul valoric al participaţiunilor;    f) data actului de transmitere, care este aceeaşi pentru toate persoanele juridice implicate în fuziune.    (3) Dacă persoanele juridice fuzionează prin contopire, în proiectul contractului de fuziune trebuie să se indice şi denumirea, sediul şi organul executiv al persoanei juridice ce se constituie. La proiectul contractului de fuziune se anexează proiectul actului de constituire al persoanei juridice care se constituie.    (4) Proiectul contractului de fuziune se întocmeşte în scris.    (5) Dacă contractul de fuziune aprobat este afectat de o condiţie, acesta se desfiinţează cu efect retroactiv în cazul în care condiţia nu s-a realizat timp de un an de la data aprobării. Contractul poate prevedea un termen mai scurt sau un termen de prevenire.

20. Dezmembrarea PJ cu scop lucrative

1.1 Operatiuni

a) negocierea si elaborarea planului de dezmembrare

b) aprobarea lui de catre organul supreme al SC care se dezmembreaza

c) notificarea CÎS cu privire la initierea reorganizarii

d) informarea creditorilor si publicarea avizului in MOf cu privire la dezm

e) satisfacerea cerintelor sau dupa caz garantarea drept credit

f) prezentarea actelor necesare inregistrarii dezmembrarii

g) inregistra dezmemb in CÎS

1.2 comparati

a) divizare-SC isi pierde calitatea de subiect de drept prin dizolvare

separare SC nu isi pierde personalitatea juridical

b) divizare-iau fiinta 2 sau mai multe PJ

separare- iau fiinta una sau mai multe PJ

c) divizare- transmiterea patrimoniului de la SC care se divizeaza la societ care se constituie

separare- transmit unei parti din patrim societ care se dezmembr la societ care se constituie

1.3 Conform CC si a legii cu privire la SA , hot AG se iau cu 2/3 din nr de voturi nu cu 3/4.

21. Transformarea SC in alta forma de organizare

1.1 Transformarea- este o operatiune prin care societatea , pe parcursul existentei, trece de la o forma juridica la alta, isi schimba forma initiala

Transformarea persoanei juridice are ca efect schimbarea formei sale juridice de organizare prin modificarea actelor de constituire în condiţiile legii.

Transformarea persoanei juridice trebuie să întrunească şi condiţiile prevăzute de lege pentru forma juridică de organizare în care se transformă.

1.2 procedura de transformare implica urmat operatiunia) elaborarea actului de constituire al societatii in care se transforma

b) informarea asociatilor despre transf si aducerea la cunostinta lor a proiectului actului de constituire,

c) convocarea si desfasurarea AG a asociatilor

d) adoptare hot de transformare si formarea a organelor specifice societatii in care se transforma

e) informarea creditorilor despre transformare

f) publivarea anuntului in MO al RM

g) prezentarea actelor necesare pentru inregistrarea transformarii

1.3 În cazul reorganizării societăţii în nume colectiv în societate pe acţiuni, în societate cu răspundere limitată sau în cooperativă, asociaţii continuă, în termen de 3 ani, să răspundă solidar şi nelimitat pentru obligaţiile născute pînă la reorganizare. Asociatul nu este absolvit de răspundere nici în cazul în care, pînă la expirarea termenului de 3 ani, înstrăinează dreptul de participaţiune la capitalul social.

22. Lichidarea pers. Jur. Cu scop lucrativ

1.1 Lichidarea este guvernata de urmatoarele principia care defines statutul juridic al societatii aflate in lichidare:

1) Lchidarea juridica a societati subzista pentru nevoile lichidarii (societatea comerciala continua sa existe si dupa dizolvarea in masura in care este necesar pentru lichidarea patrimoniului.organele societatii comer continua sa existe in forma de pina la dizolvare ori in alta forma. Adunarea generala a asociatilor nu-si pierde atributiile. Dupa desemnarea lichidatorului , ea mai are si alte competente – aprobarea bilantului de lichidare, de a reveni asupra hot de lichidare, modificarea proiectului de impartire a activelor. Capacitea soc, este una restrinsa, deoarece se efectuiaza numai operatiunile necesare lichidarii si radierii societatii din registru de stat.

2) Lichidarea societati se face in interesul asociatior _ (interesul asociatilor este pe prim plan .)

3) Lichidarea societatii este obligatore (

1.2 Procedura de lichidare

informarea creditorilor nsi inaintarea creantelor. Lichidatorul are obligastia de a informa creditorii despre procedura de lichidare care a inceput despre dreptul de a cere intr-un anumit termen satisfacerea creantelor publicind in M.O in doua editii consecutive un aviz si in termen de 15 zile il informeaza pe fiecare creditor cunoscut despre lichidare. Lichidatorul trebuie sa informeze si angajatii societatii despre dizolvarea acesteia si data disponibilizarii lor. Legiuitorul stabileste ca fiecare creditor poate sa-si formuleze creantele in termen de 6 luni de la data ultimei publicatii a avizului. Creantele pot fi inaintate si mai tirziu in termenul de prscriptie si pina la radierea societatii din registru. Daca creantele sint intemeiate acestea trebuie sa fie recunoscute si satisfacute. Creditorul este in drept in cazul cind creanta a fost respinsa de lichidator sa inainteze in termen dev 30 zile de la data informarii despre respingere o actiune in instanta de judecata a carei hotarire este definitiva.

Elaborarea proiectului bilantului de lichidare. Lichidatorul este obligat sa elaboreze in decurs a 15 zile de la expirarea termenului de inaintare a creantelor un proiect a bilantului de lichidare care sa reflecte valoarea de bilant si valoarea de piata a activelor. Daca din proiectul de bilant rezulta un excedent al pasivelor fata DE ACTIVE LICHIDATORUL ESTE OBLIGAT SA DEPUNA IN INSTANTA O CERERE de intentare a procesului de insolvabilitate. Cererea trebuie depusa in cel mult o luna de la constatarea insolvabilitatii. El trebuie sa aduca la cunostinta organului care la desemnat despre insolvabilitate. Lichidatorul solicita acordul creditorilor de a continua lichidarea societatii fara a depune cerere introductiva. Daca creditorii accepta satisfacerea creantelor in proportii reduse lichidatorul poate continua indeplinirea formalitatilor de lichidare.

Lichidarea activului societatii comerciale. Operatiunea de transformare a bunurilor societatii in bani si de incasare a creantelor de la debitorii societatii. In perioada de inaintare a creantelor de catre creditori societatea isi continua activitatea executind contracte, incheiaste inainte de data dizolvarii si primind executarea de la debitorii din raporturile in care societatea are calitatea de creditor. Lichidatorul nu poate cere executarea contractelor neajunse la scadenta. In cazul in care debitorii nu-si onoreaza obligatiile ajunse la scadenta lichidatorul poate intenta impotriva lor procese judiciare, inclusive de insolvabilitate, in scopul incasarii datoriilor. Lichidatorul intreprinde masuri de iunstrainare a bunuriulor materiale din activul patrimoniului pentru a le transforma in bani.

lichidarea pasivului societatii comerciale consta in operatiunea de plata a

datoriilorpe care societatea le are fata de creditori. Lichidatorul este obligat sa plateasca fiecarui creditor imediat ce creanta acestuia a ajuns la scadenta. Daca plata nu a fost facuta la timp creditorul trebuie sa fie despagubit atit pentru prejudicial efectiv cit si pentru venitul ratat. Un loc aparte ocupa creantele cetatenilor fata de care societatea raspunde in cvalitate de debitor in cazul unui prejudiciu cauzat sanatatii sau in legatura cu decesul acestora. In cazul in care societatea se lichideaza prin hotarire judecatoreasca din active se vor stinge si cheltuielile de judecata. Soarta activelor ramase dupa satisfacerea cerintelor creditorilor este elaborate un proiect de impartire a activelor care este aprobat de adunarea generala sau instantei. Instanta trebuie sa organizeze o sedinta a asociatilor societatii si sa le aduca la cunostinta proiectul. Adunarea generala poate sa revina asupra hotaririi de lichidare daca patrimoniul nu a fost inca impartit intre asociati. Activele ramase se transmit asociatilor proportional participatiunii lor. Activele se impart dupa 12 luni de la data ultimei publicari

in M.O. marimea activelor ramase si principiile de repartizare sint reflectate in raportul lichidatorului. Transmiterea banilor se face prin act sub semnatura private.

Actele necesare radierii:

cererea de radiere

bilantul de lichidare

actele de constituire in original

certificatul de inregistrare

extras din registru precum societatea care se lichideaza nu este fondator al unei alte societati

actul ce confirma onorarea obligatiilor impozitare

actul ce dovedeste inchiderea conturilor bancare

actul de predare spre nimicire a stampilelor

numerele M.O in care au fost publicate avizele

22 . Dizlovarea pers jur cu scop lucrativ

1.1 Dizolvarea este o operatiunie juridical prin care societatea comerciala pune capat activitatii sale de intreprinzator , fiind private de dreptul incheierii a noi acte jur ce tin de obiectul activitatii. Dizolvarea nu inseamna insa desfiintarea imediata a societatii comerciale.

Temeiurile de dizolvare sunt stabilite de CC art 86 si prevede urmatoarele moduri de dizolvare 1) voluntara la initiative societatii 2) fortata la decizia inst jud.

Dizolvarea fortata se face prin act judect. Temeiurile de dizolvare fortata sunt stab de cc:

1) Constituirea soc, este viciata – au fost inculcate conditiile de fond sau de fosrma ale actului de constituire sau dispozitiile legale

- Lipsa acutului de constituire sau neautentificarea lui notariala (se considera ca actul lipseste sau nu-I autentificat notarial , daca nu se afla in dosar cu doc de constit,. )

- Obiectul active este illicit sau contrat ordinii publice ( obiectul activit . este illicit daca : actele normative interzic desfasurarea unei astfel de activitati sau pentru practicarea acestui gen de activitatea se aplica pedeapsa penala sau administrative; activitatea este permisa numai intreprinderilor de stat; societ tre sa obtina autoriz organului de stat pina la inregistrare)

- Actul de constituuire nu prevede denumirea societatii , participatiunile asociatilor, marimea capitatlului social subscris ori scopul societatii.

- Dispozitiile legale privind capitalul social minim nu a fost respectat

- Toti fondatorii au fost incapabili la datat constituirii societatii.

2) Actul de constituire nu corespunde preevederilor legale ( stucnci cind adunarea generala a asociatilor introduce , ulterior constituirii, modificari in acest act, iar modificarile contravin dispozitiilor legale

3) Forma juridical a societatii comerciale nu corespunde celei stabilite de lege

4) Activitatea societatii contravene ordinii publice (contravene ordinii publice daca practica un gen de activitaeta interzis de lege sau genul de activitatea desfasurat este monopol de stat)

5) Activitatea societatii contravene grav actului de constituire( daca se incalca dispozitiile)

6) Alte cazuri stabil. de lege.

1.2 Constituirea societatii este viciata atunci cind au fost inculcate conditiile de fond sau de forma ale actului de constituire sau dispozitiile legale. Este important ca temeiurile dizolvarii sa existe la momentul inregistrarii de stat a societatii si nu dupa inregistrare.

Ceea ce priveste activoteatea contravene ordinii publ . aceasta survine dup ace a fost iregistrata societatea. De asemeanea poate aparea si forme de raspundere ca penala, administrativa.

23 Intentarea procesului de insolvabilitate

1.1 Confosrm legii INSOLVABILITATII, nr. 632 din 14.11.2001, Art 22, prevede ca intentarea unui proces de insolvabilitate presupune existent unui temei de intentare. Astfel, acelasi articol prevede doua categorii de tameiuri : 1) Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate este incapacitatea de platг a debitorului

2) Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate este supraоndatorarea debitorului, оn cazul оn care debitorul reclamat este o persoanг juridicг responsabilг de creanюele creditorilor оn limita patrimoniului ei. Оn acest caz, la baza evaluгrii patrimoniului debitorului trebuie pusг continuarea activitгюii lui dacг este posibil aєa ceva conform circumstanюelor.

2.1 Efectele jur. Ce privesc dr so obl debitorului insolvabil:

- Debitorul pierde dr de a folosinta, de dispunere si de administrare a patrimoniului, dr si obl lui trecind la administratorul insolvabilitatii desemnat de instant de jud. ( in realitate , debitorul nu pierde dr de proprietate asupra bunurilor ce ii apartin, acesta continuind sa fie ale debitorului pina in momentul in care sunt comercializate la licitatie, iar banii obtinuti repartizati intre creditori; debitorul este desesizat , adica I se ridica dreptul de a administra bunurile ce ii apartin si de dispune de ele.

- Activitatea organelor de conducere ale debitorului se suspenda

- Decontarile cu debitorul insolvabil se efectuiaza numai printr-un cont special, deschis de administratorul insolvabilitatii. Daca se fac prin alte conturi, schitarile cu debitorul vor fi considerate nule

- Debitorul insolvabilitatii nu este in drept sa acorde garantii de executare a obligatiilor(sa depuna in gaj sau ipoteca); orice garantie de executare a obligatiilor poate fi acordata numai de administrator, cu autorizarea adunarii sau comitetului creditorilor

- Procesele pendinte in care debitorul are calitatea de reclamant vor fi preluate de administrator.

Efectele jur care privesc dr si obl creditorilor debitorului insolvabil:

- Creantele de natura contractual pe cafre le au creditorii fata de debitor se considera ajunse la scadenta la data intentarii procesului de insolvabilitate

- Se interzice executarea silita fata de debitor si bunurile acestuia; executarea se face numai in procesul de insolvabilitate conform clasei si rangului de creditor;

- Examinarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului si bunurilor acestuia se suspenda

- Cerintele patrimoniale impotriva debitorului insolvabil pot fi inaintate numai in instatnta

- Se intrerupe calcularea penalitatilor aferenta datoriilor debitorului

- Se intrerupe calcularea dobinzilor la obligatiile bancii aflate in preces de insolvabilitate.

- Se suspenda calcularea dobinzilor aferente creditelor acordate debitorului de catre Ministerul finateleor

3.1 Efectele ce survin pentru societatea comerciala daca impotriva ei se intenteaza procesul de insolvabilitate.

Potrivit art 83 L insolvabilitatii, hotararea de intentare a procesului de insolvabilitate produce efecte juridice care privesc atat drepturile si obligatiile debitorului insolvabil, cat si ale creditorilor debitorului insolvabil.

Efectele juridice ce privesc drepturile si obligatiile debitorului insolvabil. De la data intrarii in vigoare a hot privind intentarea procesului de insolvabilitate pentru debitor se produc urmatoarele efecte:

•Debitorul pierde dreptul de folosinta, de dispunere si de administrare a patrimoniului, drepturile si obl lui trecand la administratorul insolvabilitatii desemnat de instanta de judecata; in realitate debitorul nu pierde dr de proprietate asupra bunurilor ce ii apartin, acestea continuand sa fie ale debitorului pana in momentul in care sunt comercializate la licitatie, iar banii obtinuti repartizati intre creditori; debitorul este desesizat, adica i se ridica dreptul de a administra bunurile ce ii apartin si de a dispune de ele; administratorul actioneaza in numele debitorului, nu in nume propriu, prin urmare, este organul lui executiv, indeplinind functiile acestui organ sub supravegherea instantei, a creditorilor debitorului insolvabil si a debitorului; orice act de dispozitie al debitorului efectuat asupra bunurilor sale dupa intentarea procesului de insolvabilitate este nul; daca contractul a fost executat in ziua intentarii procesului de insolvabiliate este nul; daca contr a fost executat in ziua intentarii procesului de insolvabilitate, se considera ca s-a dispus dupa intentare;

•Activitatea organelor de conducere ale debitorului se suspenda;

•Decontarile cu debitorul insolvabil se efectueaza numai printr-un cont special, deschis de administratorul insolvabilitatii. Daca se fac prin alte conturi, achitarile cu debitorul vor fi considerate nule;

•Debitorul insolvabil nu este in drept sa acorde garantii de executare a obligatiilor; orice garantie de executare a obligatiilor poate fi garantata doar de administrator, cu autorizarea adunarii sau comitetului creditorilor;

•Precesele pendinte in care debitorul are caliatetea de reclamant vor fi preluate de administrator.

Efectele jur care privesc drepturile si obl creditorilor debitorului insolvabil si care se produc de la data intentarii procesului de insolvabilitate:

•Creantele de natura contractuala pe care le au creditorii fata de debitor se considera ajunse la scadenta la data intentarii procesului de insolvabilitate;

•Se interzice executarea silita fata de debitor si bunurile acestuia; executarea se face numai in procesul de insolvabilitate conform clasei si rangului de creditor;

•Examinarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului si bunurile acestuia se suspenda;

•Cerintele patrimoniale impotriva debitorului insolvabil pot fi inaintate numai in instanta;

•Se intrerupe calcularea penalitatilor aferente datoriilor debitorului;

•Se intrerupe calcularea dobanzilor la obligatiile bancii aflate in proces de insolvabilitate;

•Se suspenda calcularea dobanzilor aferente creditelor acordate debitorului de catre Ministerul Finantelor.

24. Patrimoniul debitorului în procesul de insolvabilitate

1.1 Conform legii LPM632/2001 art 50 , Masa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentгrii procesului de insolvabilitate, precum єi cele pe care el le dobоndeєte єi le recupereazг pe parcursul procesului. Bunurile aflate оn proprietatea comunг оn devгlmгєie a soюilor se includ оn masa debitoare. Debitorul rгspunde pentru obligaюii doar cu partea sa din proprietatea comunг оn devгlmгєie, urmоnd ca instanюa de judecatг sг separe cota corespunzгtoare din proprietatea comunг оn conformitate cu dispoziюiile Codului civil.

In aceasta masa intra toate valorile patrimoniale ale debitorului , inclusive banii, hirtiile de valoare, bunurile material si nemateriale, creantele etc. de asemenea, masa debitoare poate si completata cu anumite valori (bani sau bunuri) dobindite prin rezilierea sau anularea unor contracte.

Art 51 , aceleiasi legi , prevede Bunurile care nu se includ оn masa debitoare

(1) Nu se includ оn masa debitoare bunurile scoase din circuitul civil, bunurile care, conform Codului de procedurг civilг, nu sоnt pasibile de executare silitг єi drepturile patrimoniale inalienabile ale debitorului.

(2) Dacг оn masa debitoare existг bunuri excluse din circuitul civil, administratorul notificг proprietarul lor. Acesta este obligat sг ridice bunurile оn termen de 30 de zile din momentul notificгrii. Оn cazul оncгlcгrii termenului stabilit, proprietarul trebuie sг restituie cheltuielile de оntreюinere a bunurilor excluse din circuitul civil.

(3) Fondul social de locuinюe, instituюiile preєcolare єi obiectivele de infrastructurг comunalг sоnt transmise autoritгюilor administraюiei publice locale оn modul prevгzut la alin.(2). Obligaюiile de оntreюinere єi de menюinere оn funcюiune a acestor obiective conform destinaюiei lor trec la autoritгюile administraюiei publice locale la expirarea a 30 de zile de la notificarea lor despre acest fapt. Obiectivele sоnt transmise necondiюionat оn starea оn care se aflг la data transmiterii lor. Finanюarea оntreюinerii acestor obiective se efectueazг de la bugetele respective.

Lista bunurilor (inventarul) debitorului poate fi intocmit de debitor, administrator sau de ambii.

2.2 In vederea obtinerii banilor necesari satisfacerii creantelor, bunurile incluse in masa debitoare se comercializeaza. Normele legale nu stabilesc momentul in care administratorul va proceda la vinzarea bunurilor din masa debitoare, lasindu-l sa decida, insa este cert faptul ca el nu poate face acest lucru pina la inventarierea toatala a bunurilor debitorului si pina la adunarea de raportare.

Astfel vinzarea sau instrainarea bunurilor din masa debitoare se face prin concurs sau licitatie publica. In cazul in care bunurile nu sunt vindute la cel putin 3 licitaii sau concursuri desfasurate in mod stability, bunurile pot fi vindute, la decizia adunarii sau comitetului creditorilor, de catre administrator prin negocieri directe. Pretul initial de vinzare al bunurilor se stabileste de adunarea creditorilor sau de comitetul creditorilor, in baza evaluarii effectuate in conformitate cu legislatia , insa nu poate fi mai mic decit valoare evaluata.

Legea stabileste ca bunurile depuse in gaj pot fi comercializate de administrator, insa numai daca creditorul garantat a fost informat si nu a solicitat transmiterea bunului in posesiunea sa pentru a-l vinde la un pret mai bun. In cazul in care creditorul garantat a solicitat trecerea bunului in posesiunea sa , instant dupa audierea creditorului si a administratorului , transmite bunul si stabileste un termen in care acesta trebuie vindut. Daca creditorul nu l-a vindut in termen, bunul va fi vindut de administrator care va plati din banii obtinuti creanta creditorului garantat si va depune in masa debitoare banii ramasi.

In cazul in care debitorul detine dreptul de folosinta asupra unor obiecte transmise de fondatori in capitalul social pentru un anumit termen se poate crea o situatie problematica. Astfel aceste drepturi fiind incluse in

activele debitorului , pot fi vindute de administrator pentru o perioada de pina la expirarea termenului stability de actul constitutive, dupa care bunul se reintoarce in posesiunea proprietarului . in acest caz nu este exclusa posibilitatea ca anume fondatorul proprietar sa cumpere dreptul de folosinta asupara bunului sau pentru perioada de pina la expirarea termenului satabilit de actul constitutive al debitorului.

2.3 Consultati administratorul insolvabilitatii si explicati-i ce trebuie sa faca daca a descoperit ca:a)cu 30 de luni pina la intentarea procesului de insolvabilitate debitorul a vindut o cladire a carei pret de piata era de 1 mln lei cu doar 300 mii lei;b)cu doi ani pina la intentare a donat un automobil fundatiei Secolul 21;c)cu 2 zile inainte de intentarea procesului de insolvabilitate a vindut marfa unui intreprinzator.

Nulitatea unor acte anterioare procedurii de lichidare. Conform art 113, L insolvabilitatii, administratorul poate intenta procese in judecata pentru anularea actelor juridice incheiate de debitor pana la intentarea procesului de insolvabilitate daca acestea l-au pagubit pe debitor. Dintre aceste acte pot fi evidentiate cele cu titlu gratuit, actele frauduloase si actele prin care s-a urmarit satisfacerea cerintelor unor creditori in detrimentul altora.

a)orice act juridic al debitorului incheiat cu cel mult 3 ani pana la data inaintarii cererii introductive poate fi anulat, daca este fictiv sau fraudulos (art 113 al 1, lit a), sau daca in el prestatia debitorului este vadit mai mare decat cea primita (art 113 lit. C).

b)potrivit art 113 al (1) lit b), administratorul poate intenta o actiune in anularea contractelor debitorului savarsite cu cel mult 3 ani pana la data intentarii procesului de insolvabilitate daca prin aceste contracte s-a facut un transfer cu titlu gratuit a bunurilor debirorului catre alte persoane. Acte cu titlu gratuit in sensul acestor norme sunt considerate si contractele de donatie. Legea face exceptii numai pentru actele juridice de indeplinire a unor obligatii morale sau pentru actele privind binele public, in care generozitatea donatorului este proportionala cu patrimoniul sau. Aici l egiuitorul se refera la actele de binefacere, la sponsorizarile efectuate in favoarea persoanelor sarace, studentilor, oamenilor de stiinta, celor care au suportat consecintele unor calamitati naturale, care, de regula, nu au posibilitatea de a restitui suma obtinuta candva.

25. Cooperativa de întreprinzător

1.1 Cooperativele sunt pгrюi componente ale economiei naюionale єi ale vieюii sociale, activitatea lor economicг desfгєurвndu-se оn sistemul sectorului privat al economiei de piaюг. Cooperativele sunt, ca єi societгюile comerciale, persoane juridice de drept privat; оn cadrul acestei categorii, оnsг, ele ocupг un rol aparte. Astfel, deєi se aseamгnг, sub multe aspecte, cu societгюile comerciale, cooperativele nu sunt identice cu acestea nici оn general єi nici оn ceea ce priveєte reglementгrile speciale referitoare la cele douг categorii de persoane juridice. Spre deosebire de societгюile comerciale, care au ca motor al funcюionгrii exclusiv obюinerea unor profituri, cooperativele existг, mai degrabг, pentru a servi necesitгюilor membrilor ce o deюin єi controleazг. Cooperativele sunt, deci, оn general, persoane juridice cu sau fгrг caracter economic, cu un profil propriu, specific.

Codul civil defineєte cooperativa ca fiind o “asociaюie benevolг de persoane fizice єi juridice, organizatг pe principii corporative оn scopul favorizгrii єi garantгrii, prin acюiunile comune ale membrilor sгi, a intereselor lor economice єi a altor interese legale” (art.171 alin.1 din cod).

Definiюia legalг se apropie, astfel, foarte mult de definiюia datг cooperativei de cгtre Alianюa Cooperatistг Internaюionalг (ACI), potrivit cгreia, cooperativa este “o asociaюie autonomг de persoane ce s-au asociat voluntar оn vederea satisfacerii necesitгюilor єi aspiraюiilor lor comune pe plan economic social єi cultural printr-o оntreprindere deюinutг оn comun єi controlatг democratic”.

Оn fine, doctrina a definit cooperativa ca pe o societate asociativг cu caracter economic constituitг pe baza consimюгmвntului exprimat оn mod liber de cгtre persoanele care devin membrii acesteia, оn scopul desfгєurгrii unei activitгюi оn comun cu mijloace material-financiare comune.

Din definiюiile de mai sus, dar єi din observaюiile fгcute pe marginea reglementгrilor legale оn domeniu, se pot evidenюia urmгtoarele trгsгturi definitorii pentru o cooperativг:

a) Posibilitatea asocierii libere єi voluntare єi a retragerii necondiюionate dintr-o astfel de оntreprindere. Cooperativele se constituie pe baza liberului consimюгmвnt єi sunt deschise tuturor persoanelor care sunt de acord sг-єi asume responsabilitгюile calitгюii de membru cooperator, fгrг nici un fel de discriminare pe criterii de naюionalitate, origine etnicг, religie, apartenenюг politicг, origine socialг sau sex;

b) Structura democraticг a funcюionгrii. Cooperativele funcюioneazг оn mod democratic єi sunt controlate de cгtre membrii cooperatori, care participг la stabilirea politicilor єi adoptarea deciziilor, potrivit principiului “un membru – un vot”, iar conducerea aleasг este responsabilг оn faюa membrilor;

c) O participare economicг echitabilг a membrilor. Astfel, fiecare membru a cooperativei contribuie оn mod echitabil la constituirea capitalului social, participг activ la acюiunile acesteia єi, оn final, beneficiazг de o distribuire corectг єi justг a rezultatelor ei economice;

d) Un capital social variabil, ce este susceptibil de creєtere prin vгrsгminte treptate fгcute de membrii asociaюi єi de diminuare prin luarea оnapoi, totalг sau parюialг, a participaюiunilor vгrsate;

e) Autonomia єi independenюa cooperativei оn relaюiile cu alte persoane fizice sau juridice, inclusiv cu autoritгюile publice.

2.2 Comparati cota ordinara cu cota preferentiala a membrului cooperativei de intreprinzator si analizati dr-le pe care acestea le ofera

Membrul cooperativei detine o cota ordinara din capitalul social a carui valoare este direct proportionala valorii aportului sau. Membrul cooperativei poate detine si o cota preferentiala, care de asemenea , suplineste capitalul social si este proportionala aportului varsat in contul ei.

Membrul asociat al cooperativei detine numai o cota preferentiala. Numarul total de cote ordinare ale cooperativei este egal cu numarul ei de membri, iar nr. total de cote preferentiale nu poate depasi suma nr. de membri si nr. de membri asociati.

Este ordinara cota care acorda membrului, in relatiile lui cu cooperativa, dr-ri patrimoniale si dr-ri nepatrimoniale personale aferente celor patrimoniale , inclusiv dr. de vot. Cota ordinara se compune din cota initiala , cotele suplimentare si din cotele bonus

Este preferentiala cota care,fara a acorda detinatorului dr. de vot , ii da dr. exclusiv la dividente si la dr. preferential la patrimoniul liber de datorii in cazul lichidarii cooperative

2.3 Consultati un cetatean strain cu privire la diferenta dintre o societate comerciala si cooperativa de intreprinzator si daca el poate fonda : a) o soc. comerc. b) o cooperativa de intreprinzator

Diferenta cooperativei de intreprinzator de o societate comerciala este ca prima, poate avea ca fondator o societate comerciala insa societatea comerciala nu poate avea ca fondator o cooperativa de productie, ci doar persoane juridice cu scop lucrativ (SNC,SC,SA,SRL), persoane juridice cu scop nelucrativ, si persoanele juridice de drept public

Cetateanul strain poate participa la fondarea unei societati comerciale, fapt care este indicat expres in prevederile legilor speciale (legea SA)

El poate participa si la fondarea unei cooperative de intreprinzator in calitate de persoana fizica care practica activitate de intreprinzator (detinator de patenta, intreprindere individuala)

26. Procedura planului aplicată pers. Jur. insolvabile

2.1.Numiti si carcterizati etapele procedurii planului.

Prin procedura planului se intelege procedura aplicabila debitorului in cadrul procesului de insolvabilitate,reprezentind modalitatea de satisfacere a creantelor prin realizarea unui plan complex de masuri de remediere financiara si economica a debitorului si/sau devalorificare a masei debitoare.

Etapele:

I.Propunerea proiectului planului-acest proiect poate elaborat si propus instantei de catre debitor sau administrator in 90 de zile de la data solicitarii.Instanta poate prelungi,cu titlu de exceptie,termenul de elaborare si de propunere a planului cu inca 30 de zile.

II.Structura si continutul proiectului de plan-planul trebuie sa fie compus din 2 parti:partea descriptiva si partea organizatorica.

Partea descriptiva indica masurile care au fost si vor fi intreprinse,inclusiv temeiurile,oportunitatea si consecintele aplicarii planului,necesare si importante pentru ca creditorii sa decida asupra planului si ca instanta de judecata sal confirme.

In partea organizatorica se stabileste modalitatea de modificare,prin intermediul planului,a statutului juridic al participantilor la procesul de insolvabilitate.

III.Admiterea si confirmarea planului-pina a fi pus in aplicare,planul urmeaza 2 proceduri distincte:admiterea si confirmarea.

Proiectul de plan se prezinta adunarii creditorilor pentru a fi admis.Aceasta procedura presupune votarea planului de catre adunarea creditorilor in cel mult 30 de zile de la prezentare,insa nu inainte de adunarea de validare a creantelor.

Dupa ce a fost admis de creditori cu votul majoritatii cerute,planul se confirma de catre instanta de judecata.Confirmarea consta in emiterea unei hotariri judecatoresti in care planul se confirma si se dispune inceperea realizarii lui.

IV.Indeplinirea masurilor stabilite in plan-daca planul a fost confirmat prin hotarire judecatoreasca definitiva,conducatorul debitorului este obligat sa efectueze fara intirziere schimbarile de structura prevazute de plan.In indeplinirea planului debitorul este obligat sa puna in practica masurile stabilite de redresare a activitatii.

V.Consecintele realizarii sau nerealizarii planului-daca debitorul si-a onorat obligatiile fata de creditori,se considera ca planul a fost realizat.Daca planul nu se realizeaza in termenul stabilit ,orice creditor poate inainta o noua cerere introductiva,care va avea ca efect inceperea procedurii de lichidare a patrimoniului fara a mai fi necesara dovada insolvabilitatii.

2.2. Comparati procedura planului cu procedura de lichidare a patrimoniului si explicati deosebirea.

I.Procedura planului este procedura aplicabila debitorului in cadrul procesului de insolvabilitate,reprezentind modalitatea de satisfacere a creantelor prin realizarea unui plan complex de masuri de remediere financiara si economica a debitorului si/sau de valorificare a masei debitoare.Procedura planului are cel putin 2 justificari:pe de o parte,este pastrat intreprinzatorul ca subiect de drept,acordindui-se sansa unui nou inceput,iar,pe de alta parte,procedura permite creditorilor sa recupereze mai multe procente decit ar fi obtinut printr-o simpla lichidare.

II.Prin procedura de lichidare a patrimoniului se intelege procedura aplicabila debitorului in procesul de insolvabilitate:valorificarea masei debitoare pentru obtinerea de mijloace banesti in vederea satisfacerii creantelor,care finalizeaza cu lichidarea debitorului ca subiect de drept.Aceste actiuni incep imediat dupa emiterea hotaririi de intentare procesului de insolvabilitate,daca debitorului nu i s-a aplicat procedura planului sau daca aceasta procedura a fost aplicata,insa fara efect.Administratorul este indreptatit sa efectueze o serie de operatiuni in procesul de lichidare:sa ia in primire patrimoniul si documentatia debitorului;sa deschida un cont special prin care va opera in procedura de lichidare;sa rezilieze ori sa ceara declararea nulitatii unor acte juridice incheiate anterior procesului de insolvabilitate;sa determine masa activa si sa ia masuri de conservare a bunurilor s.a.Administratorul este obligat de asemenea sa intreprinda masuri prevazute de legislatie de suspendare a tranzactiilor cu hirtiile de valoare ale SA.Spre deosebire de procedura planului,legea nu impune o perioada in interiorul careia s-ar efectua toate formalitatile de lichidare a debitorului.Lipsa unor limite legale de timp,a unor alte mecanisme care sa urgenteze operatiunile de lichidare reduce eficienta legii,pune efectuarea operatiunilor in dependenta nu numai de calitatile administratorului,dar si de interesul acestuia.Procedura de lichidare incepe cu desesizarea debitorului si intrarea in functie a administratorului desemnat de instanta.Daca in procedura planului,titularul dreptului de gestiune si dispozitie asupra bunurilor si a dreptului de prezentare a debitorului ramine a fi conducatorul acestuia ,desemnat de adunarea generala a asociatilor,in procedura de lichidare este altfel.Administratorul,indata ce intra in functiune,pentru a asigura drepturile creditorilor si a preveni actiuni pagubitoare din partea conducatorului,asociatilor,persoanelor cu functie de raspundere ale debitorului,precum si din partea unor creditori,intrepinde masuri de conservare a activelor debitorului,inclusiv sigileaza bunurile si documentele debitorului,instituind o paza buna asupra lor.

2.3.Consultati administratorul unei SRL care nu-si poate onora obligatiile pecuniare ajunse la scadenta,insa are active mai mari decit pasive si explicati-i daca are dreptul societatea sa ceara aplicarea procedurii planului si momentul cind el poate sa ceara.

art 168

(1) Sint indreptatiti sa depuna planul in instanta de judecata administratorul si debitorul.

(2) Planul poate fi depus de catre debitor o data cu cererea introductiva sau cu referinta la cererea introductiva a creditorilor, ori intr-o cerere expresa adresata instantei de judecata pina la sedinta de distribuire.

(4) In cazul cind planul nu este prezentat in termen de 90 de zile in instanta de judecata, aceasta poate decide lichidarea debitorului. Instanta de judecata poate prelungi, la cererea administratorului sau a debitorului, termenul de prezentare a planului, dar nu mai mult decit cu 30 de zile.

Procedura planului este binevenita, mai ales in cazul insolventei, cand debitorul are active mai mari decat pasivele si nu-si poate onora obligatiile pecuniare, din considerentele: pe de o parte este pastrat intreprinzatorul ca subiect de drept, acordandu-i-se sansa unui nou inceput, iar pe de alta parte, procedura permite creditorilor sa recupereze mai multe procente din creante decat ar fi obtinut printr-o simpla lichidare.

27 – Adunarea generala a SRL

1.1 In competenta adunarii generale a SRL intra solutionarea celor mai importante probleme ce tin de activitatea societatii. Adunarea nu poate decide numai in problemele pe care legea le atribuie competentei organului executiv al societatii. Numai adunarea generala poate efectua modificari in actul de constituire, poate majora sau reduce capitalul social , alege si revoca membrii organelor executive si ai organelor de control, poate stabili remuneratia acestor membri, poate primi sau exclude asociati, poate aproba darea de seama si bilantul societatii, repartiza beneficii, aproba contractele societatii cu tertii, a caror valoare depaseste o patrime din capitalul social, contractele socieatatii cu asociatii sai, poate reorganiza sau lichida societatea, Adunarea generala adopta hotariri si in alte proble neordinare cu care organul executiv nu a fost imputernicit.

1.2 Adunarea generala se poate convoca in sedinte extraordinare ori de cite ori este necesar, la cererea asociatilor care detin de la 10 % in sus din capitalul social. Adunarea generala ordinara se convoaca de regula la sfirsitul fiecarui an financiar pentru a se aproba darea de seama si bilantul annual, a se repartiza beneficiile obtinute si a se aproba planul de perspectiva pe urmatorul an. Data convocarii adunarii generale, locul si ordinea de zi vor fi communicate asociatilor cu cel putin 15 zile inainte. Fiecare asociat este in drept sa propuna in ordinea de zi chestiuni pentru a fi examinate la adunarea generala, cu conditia ca ele sa fie aduse la cunostinta tuturor asociatilor cu cel putin 3 zile inainte de adunare. Chestiuni neincluse in ordinea de zi sau neaduse la cunostinta asociatilor nu pot fi examinate. Adunarea generala a asociatilor este deliberativa daca la sedinta sunt prezenti asociati care detin cel putin 3 din voturile societatii. Daca minimul necesar nu a fost intrunit, comitetul de conducere va convoca o noua adunare generala cu aceeasi ordine de zi, in cel mult 2 saptamini. Adunarea convocata repetat va fi deliberativa indiferent de numarul voturilor intrunite. La adunarea generala, comitetul de conducere organizeaza inregistrarea asociatilor prezenti ori a reprezentantilor lor cu indicarea valorii partii sociale a fiecarui asociat si a numarului de voturi. Lista celor prezenti va fi supusa aprobarii si va fi semnata de presedintele si de secretarul adunarii generale. Hotaririle adunarii generale se adopta cu simpla majoritate de voturi, cu exceptia chestiunilor care se decid cu o majoritate calificata de 3 din voturi. Cu 3 din voturi se adopta hotaririle privind modificarea actului de constituire, majorarea sau reducerea capitalului social, aprobarea darii de seama, a bilantului annual, repartizarea beneficiului, excluderea asociatior din societate, reorganizarea sau lichidarea societatii. Pentru buna desfasurarea a sedintei adunarii generale, se alege un presedinte al adunarii si un secretar care in timpul sedintei tine procesul verbal, in care consemneaza mersul lucrarilor, modul in care se voteaza, faptul daca a fost sau nu adoptata o hotarire. Acest proces este semnat de presedintele adunarii si contrasemnat de secretar si cel putin 2 asociati prezenti la adunare. Organul executiv al SRL pastreaza procesele verbale.1.3 Hotaririle adoptate de adunarea generala sunt obligatorii pentru toti asociatii, chiar si pentru cei care au votat contra, Totusi, ulterior daca se descopera ca hotarirea adunarii generale contravine normelor legale, asociatul respectiv poate cere convocarea unei adunari generale extraordinare pentru a o anula sau modifica. La fel hotarirea ilegala el o poate ataca in instanta de judecata. Un drept de a se adresa in instanta de judecata pentru a declara nula decizia este acceptarea creditului de catre administrator din 2 considerente: a) valoarea creditului social depaseste mult valoarea capitalului social, asa cum este prevazaut in regulamentul societatii economice, constituind intreaga valoare a capitalului social. Si b) administratorul a luat decizia fara a intruni adunarea generala.

28 – Capitalul social al societatii comerciale

1.1 Sunt 3 functii ale Capitalului Social: 1) Capitalul social- baza materiala a societatii. De aici se asigura cheltuielile de constituire si inregistrare. Eficienta investitiei in societate se apreciaza dupa beneficiile pe care le produc aceste investitii. 2) Capitalul Social – garantie a creditorilor societatii. Marimea capitalului social este un indiciu al credibilitatii partenerilor, creditorilor si tertilor fata de societate. Cu cit capitalul este mai mare, cu atit riscul fondatorilor este mai mare si de aici creste increderea partenerilor de afaceri. 3) Capitalul social – legatura dintre societate si asociati. Asociatul devine membru al viitoarei entitati colective cu scopul – vadit patrimonial - de a obtine o cota predeterminata din cistigul prezumabil sau, altfel spus, din foloasele ce ar putea deriva si care trebuie impartite intre ei.

1.2 Delimitarea capitalului social de alte noţiuni similare. în literatura juridică s-a menţionat că, în unele cazuri, capitalul social trebuie delimitat şi de alte noţiuni, cum ar fi cea de patrimoniu, de active ale societăţii497, de capital propriu şi de capital vărsat.

- Capitalul social şi patrimoniul. Din noţiunea de capital social498 rezultă că acesta este un element al patrimoniului societăţii, însă nu se confundă cu el. O eventuală confuzie a capitalului social cu patrimoniul societăţii apare la constituire, atunci când asociaţii varsă integral aporturile la care s-au obligat. Cu alte cuvinte, aportul în numerar, vărsat la contul bancar al societăţii, este capitalul propriu iniţial al societăţii şi, ca valoare contabilă, se reflectă, pe de o parte, la pasiv, ca datorie faţă de fondatori, indicând legătura juridică sau, altfel spus, dependenţa de aceştia,

iar pe de altă parte, la activ, ca bani disponibili pe contul societăţii. Dacă patrimoniul este un ansamblu de drepturi şi obligaţii cu valoare economica ce aparţin unei persoane, capitalul social este suma valorilor bunurilor aduse de asociaţi ca aport în societatea comercială pentru formarea activului patrimoniului social499. Patrimoniul este o raărime variabilă şi depinde de eficacitatea activităţii societaţii comerciale, adică de profit sau pierderi. Capitalul social este o valoare fixă, menţinută pe întreaga durată a societăţii şi înscrisă în actele constitutive şi în Registrul de stat, modificarea lui efectuându-se prin proceduri dure.

-Capitalul social şi activul societăţii. Capitalul social ca valoare este echivalentul valorii sumare a tuturor aporturilor asociaţilor, indiferent de forma în care sunt făcute. De aceea, el indică valoarea ininimă a laturii active a patrimoniului societăţii, dar nu este activul societăţii. Acesta din urmă este format din activele proprii ale societăţii (aporturi, rezerve sau beneficii nerepartizate) sau împrumutate (credite bancare sau comerciale), precum şi din bunurile deţinute de societate la un anumit moment, indiferent de faptul dacă aceste active sunt aportate de asociaţi, sunt procurate din mijloace proprii sau sunt procurate din mijloace atrase. Capitalul social arată nivelul minim al activelor pe care trebuie să le deţină societatea. Din activele care asigură intangibilitatea capitalului social nu pot fi plătite dividende. Dacă activitatea, într-o anumită perioadă, s-a dovedit a fi ineficientă, iar societatea a avut pierderi şi valoarea activelor a scăzut sub mărimea capitalului social, la sfârşitul exerciţiului financiar organul de decizie şi control al societăţii trebuie să hotărască fie întregirea, fie reducerea capitalului social la valoarea reală a activelor500. Dacă societatea a activat eficient, la sfârşitul exerciţiului financiar societatea va obţine beneficii şi asociaţii vor putea participa la împărţirea lor.

- Capitalul social şi pasivul societăţii. Potrivit regulilor de evidenţă contabilă, mărimea capitalului social figurează la pasiv. Capitalul social, pe lîngă faptul că indică nivelul minim al activelor de care trebuie să dispună societatea, indica şi sursa acestui patrimoniu, care, în esenţă, nu este altceva decât datoria societăţii faţă de asociaţii săi. Asociaţii, la rândul lor, au un drept de creanţă complex, care include atât dreptuii patrimoniale (dreptul la dividende; dreptul la o parte din active în cazul lichidării societăţii), cât şi drepturi nepatrimoniale (dreptul de a participa la adunarea asociaţilor cu drept de vot; dreptul la informaţie; dreptul dc control etc), pe care le pot valorifica în modul stabilit de normele legalc şi statutare. Creanţa asupra societăţii se materializează în cota dc participare la capitalul social, numită şi participaţiune, parte socială sau acţiune, care poate fi valorificată prin: a) înstrăinare către o altă persoană; b) retragere din societate (numai în unele forme de societate); c) obţinerc a unei părţi din active în cazul lichidării societăţii.

- Capitalul social şi capitalul propriu. Capitalul social nu sc confundă integral nici cu capitalul propriu al societăţii. După cum am indicat anterior, capitalul social indică sursa iniţială a capitalului propriu, şi acestea corespund la constituire, când societatea a obţinut întregul capital social de la fondatorii săi, dar nu a efectuat nici un fel de operaţiuni juridice şi, prin urmare, nu a suportat nici cheltuieli, nu a obţinut nici beneficii. După începerea activităţii, capitalul propriu, pc lângă capitalul social şi capitalul de rezervă, include şi beneficiile realizate, dar nedistribuite, alte fonduri formate de societate. Din aceasta rezultă că valoarea nominală a participaţiunii unui asociat (acţionar) reprezintă o fracţiune a capitalului social (de exemplu, 10% din capitalul social), pe când valoarea contabilă a părţii sociale a asociatului depinde de capitalul propriu al societăţii, adică cele 10% vor fi suplimentate şi de 10% din capitalul de rezervă, de 10% din beneficiul nerepartizat şi de 10% din alte fonduri ale societăţii.

- Capitalul social şi capitalul vărsat. Capitalul social se confundă cu capitalul vărsat al societăţii atunci când asociaţii au transmis integral aporturile la care s-au obligat. Exemplu poate servi dispoziţia art.112 din Codul civil, potrivit căreia asociatul unic varsă integral aportul până la data înregistrării de stat. De regulă, la constituire capitalul social este mai mare decât cel vărsat. Art.113 stabileşte că, la data înregistrării de stat a societăţii, fiecare asociat este obligat să verse în numerar cel puţin 40% din aportul subscris, pe când capitalul social se varsă integral în cel mult 6 luni de la înregistrare.

1.3 Legislatia RM prevede expres un capital social prevazut pentru lombarduri, in functie de amplasament, si anume daca lombardul este in localitati municipale trebuie sa aiba un capital de cel putin 25000$ SUA iar in localitatile rurale de cel putin 15000$ SUA. Avind in vedere situatia noastra concreta, lombardul este amplasat in Chisinau, deci este considerat intr-un municipiu, si deci el nu a respectat norma minima a capitalului social

cerut, in conditiile valorii curente a $ pe piata, avind numai 8, 333$ SUA. Astfel in cadrul acestui lombard nu s-au respectat prevederile legii si lui ii pot fi anulate atit faptul inregistrarii cit si actele de constituire si poate fi declarat nul.

29.Patrimoniul pers. Jur. Cu scop lucrativ

1.1 Prin patrimoniu, în sens juridic, se înţelege o - talitate de drepturi şi obligaţii cu caracter economic (Codul civil, irt.284 alin.(l)) pe care societatea comercială le are în mod distinct şi ndependent de cele ale altor subiecte de drept, precum şi de cele ale r-ersoanelor care o alcătuiesc. Acest sens are o latură activă (drepturile) şi o latură pasivă (obligaţiile).

Sensul economic al noţiunii de patrimoniu include numai o latură activă, adică o totalitate de drepturi (bunuri corporale şi incorporale) zeţinute de societate, fiind utilizat mult mai frecvent.

Distincţia dintre ambele sensuri este evidentă. Prin urmare, la iplicarea dispoziţiilor legale trebuie identificat sensul adecvat. O confuzie comite însuşi legiuitorul în definiţia persoanei juridice, date la art. 55 din Codul civil. Este o imprecizie, care constă în dubla utilizare a :ermenului patrimoniu în diferite sensuri. Indicând că persoana juridică ire un patrimoniu distinct, legiuitorul evidenţiază un element mdispensabil al subiectului de drept. în acest sens, juridic, patrimoniul fiind o totalitate de drepturi şi obligaţii cu caracter economic, este indicată atât latură activă, cât şi latura pasivă. Afirmaţia că persoana uridică ar răspunde pentru obligaţiile sale cu acest patrimoniu este :ncorectă, deoarece nu se poate ca un subiect de drept să răspundă cu italitatea de drepturi şi obligaţii pentru obligaţiile sale. Persoana răspunde cu toate drepturile sale (totalitate de bunuri corporale şi •ncorporale) pentru obligaţiile asumate. Utilizarea acestui termen cisemantic în definiţia legală nu este justificată din cauza confuziei pe care o provoacă.

Patrimoniul societăţii comerciale este suportul material care oferă acesteia posibilitatea realizării scopului pentru care a fost înfiinţată, permiţându-i să participe în nume propriu la raporturile juridice şi să-şi asume drepturile şi obligaţiile pe care această participare le presupune461. Toate bunurile societăţii comerciale fac parte componentă din patrimoniul (activul) ei. Iniţial, acesta se constituie din bunurile transmise cu titlu de aport la capitalul social, suplimentându-se cu bunurile dobândite de societate în procesul activităţii.

1.2 Componenţa patrimoniului. în activul patrimoniului pot fi cvidenţiate următoarele bunuri:

Bunurile corporale, care au o existenţă materială, fiind perceptibile simţurilor omului (o casă, o cantitate de alimente, un autoturism, un animal de tracţiune)463. Potrivit Codului civil, bunuri corporale sunt lucrurile, adică obiectele lumii înconjurătoare, în raport cu care pot exista drepturi şi obligaţii civile (art.285).

Bunurile incorporale, care au o existenţă abstractă, ideală, ele fiind percepute cu "ochii minţii". Astfel de bunuri sunt drepturile patrimoniale, cum ar fi dreptul întreprinzătorului asupra denumirii de firmă, asupra mărcii de producţie sau de serviciu, drepturile de autor etc.

Bunurile mobile, care se pot mişca dintr-un loc în altul, fie prin forţă proprie, fie cu ajutorul energiei străine (o masă, un televizor, un autoturism, o carte) fără aşi pierde forma sau valoarea economică. în aceastâ categorie intră banii şi hârtiile de valoare, orice alt lucru care nu

este imobil.

Bunurile imobile, care, prin natura lor, au o aşezare fixă şi nu pot l'i mutate din loc în loc fără a-şi pierde valoarea lor economică464. Potrivil art.288 din Codul civil, sunt imobile terenurile, porţiunile de subsol, obiectivele acvatice separate, plantaţiile prinse de sol prin rădăcini, clădirile, construcţiile şi orice alte lucrări legate solid de pământ, precum şi tot ceea ce, în mod natural sau artificial, este încorporat durabil în acesta. Calitatea de imobil o păstrează şi acele materiale care, fiind separate provizoriu de un teren, sunt destinate reamplasării în alt loc. Prin lege pot fi considerate imobile şi alte bunuri.

Din activul patrimoniului societăţii comerciale poate face parte şl întreprinderea ca un complex patrimonial unic. Noţiunea de întreprindere are două sensuri: unul juridic - ca subiect de drepf46'1 inclusiv ca societate comercială, şi altul economic - ca un complo patrimonial unic. Deşi, în unele cazuri, o noţiune bisemantică poate provoca unele confuzii, excluderea unui sens sau a celuilalt din circuil duce la alte deficienţe. Important este ca persoana care aplică legea s| aibă dexteritatea profesională de a desluşi sensul pe care legiuitorul 1-a încorporat în norma respectivă466.

Prin întreprindere-obiect de drept trebuie înţeles un bun complex ce cuprinde un ansamblu de bunuri corporale şi incorporale, mobile şi imobile. Acest ansamblu de bunuri asigură întreprinzătorului, inclusiv societăţii comerciale, unirea factorilor de producţie (mijloacele de producţie, capitalul şi forţa de muncă) astfel încât, în urma interacţiunii lor, să apară mărfuri, lucrări şi servicii. Exemplu de întreprindere complex patrimonial unic pot servi fabricile (de conserve, de vin, de iricotaje, de ciment etc), uzinele (de maşini-unelte, de tractoare), atelierele de reparaţii, restaurantele, hotelurile etc.

In acest sens, întreprinderea apare ca un bun material deosebit cu însuşiri specifice:

a) este destinat activităţii de întreprinzător şi aparţine, de regulă,î ntreprinzătorului;

b) este distinct de alte bunuri ce aparţin aceleiaşi persoane;

c) este un complex patrimonial unic, care nu reprezintă unansamblu de lucruri separate, ci un bun complex neconsumptibil467,destinat să asigure unei activităţi un proces unic.

Un subiect de drept, întreprinzător persoană fizică ori societate comercială, poate avea în proprietate una sau mai multe întreprinderi-complexe patrimoniale. O societate comercială poate deţine în proprietate o fabrică de vin, o moară şi un atelier de reparaţie a automobilelor468. O fabrică de încălţăminte şi o fabrică de mobilă se pot afla concomitent şi în proprietatea unui întreprinzător persoană fizică, şi în proprietatea unei societăţi comerciale. O fabrică de vin, ca bun complex, poate fi în coproprietatea a două sau mai multe societăţi comerciale.

Potrivit art.817 din Codul civil, proprietarul unei întreprinderi-complex patrimonial poate să-şi realizeze dreptul de dispoziţie asupra ei înstrăinând-o prin act de vânzare-cumpărare. De altfel, fiind un bun, întreprinderea poate fi înstrăinată sau dată în posesiune şi prin alte acte juridice: schimb, act de societate, arendă, ipotecă etc. întreprinderea poate fi transmisă şi prin succesiune.

în caz de înstrăinare a întreprinderii în stare funcţională, în care procesul de producţie a mărfurilor sau de prestare a serviciilor continuă, poate să apară şi problema salariaţilor. Deşi preţul întreprinderii poate fi influenţat de acest factor, forţa de muncă nu poate fi inclusă în componenţa ei ca valoare.

Nu considerăm că întreprinderea ar putea încorpora şi obligaţii. Legiuitorul stabileşte că întreprinderea este un complex patrimonial, adică un ansamblu de bunuri, o parte a activului societâţii. Obligaţiile (datoriile) însă nu pot fi incluse în activ, deoarece ele sunt prin excelenţă pasive şi nu pot face parte din bunuri.

Bunurile incorporale ocupă în activul patrimoniului un loc deosebit. Ele au o reglementare specifică, iar succesul ori insuccesul întreprinzătorului depinde în mare măsură şi de ele. Aceste bunuri explică atât diferenţele care există în situarea pe piaţă a unei firme consolidate, cu o anumită vechime, faţă de o firmă în curs de instalare, cît şi eficienţa, diferită, înregistrată de firme cu vechime şi dotări materiale comparabile. Factorul care produce diferenţa de profit constă tocmai în calitatea diferită a elementelor incorporale ale fondului de comerţ. Acestea concură la formarea reţelei de relaţii şi parteneri, a clientelei, a reputaţiei şi creditului în afaceri prin contribuţia calităţilor comerciantului, calitatea mărfurilor, lucrărilor sau serviciilor oferite, amplasamentul stabilimentului, firma şi mărfurile utilizate etc. Ca urmare, acestc elemente incorporale au o pondere însemnată în valoarea economică a societăţii comerciale sau a unei părţi din ea476.

Sunt bunuri incorporale: dreptul asupra denumirii de firmă, dreptul asupra emblemei, dreptul de autor, drepturile asupra mărcii, drepturilc asupra modelelor industriale, clientela, vadul comercial477 etc.

1.3 speta ii usoara

30. Majorarea CS al SRL

1.1 Formele de majorare a CS sunt:

a) mărirea proporţională a părţilor sociale din contul beneficiului net al societăţii sau din mijloacele capitalului de rezervă;    b) vărsarea aporturilor suplimentare de către asociaţi şi/sau de către terţii care au devenit asociaţi.

1.2 majorarea CS din contul beneficiilor nerepartizate ale societatii. In acest caz se realizeaza o crestere de capital daca adunarea generala decide incorporarea beneficiului in capitalul social, concomitant si cresterea valorii partipaciunilor fiecarui asociat. O crestere similara a capitalului si a apartipatiunilor are loc in cazul reevaluarii unor tipuri de active ale societatii(a activelor imobile) . in aceste cazuri partipatiunile tuturor asociatilor cresc proportional si nici unul din ei nu este lezat in drepturi

noi aporturi- acestea pot fi depuse de catre asociati, care au dreptul sa-si mentina influenta in societate, dar si de terti. CS se poate majora prin aporturile suplimentare, dar neproportionale, ale tuturor asociatilor,, prin aporturile numai a unor asociati sau prin aporturile unor terti..

1.3 Înregistrarea modificărilor actului de constituire a societăţii în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor în cazul majorării capitalului social se efectuează după vărsarea efectivă a aporturilor şi includerea acestora în bilanţul societăţii. La înregistrarea de stat se va face dovada vărsării aporturilor.

31. Reducerea CS al SRL

1.1 formele de reducere a CS al SRL sunt:

a) reducerea proporţională a valorii nominale a tuturor părţilor sociale;    b) stingerea părţilor sociale dobîndite de societate.

1.2 Reducerea prin impartirea afectiva a unor active- in cazul cind org suprem considera ca activele societatii nu sunt utilizate eficient in active de intreprinzator, iar pentru atingerea scopului propus sint suficiente active mai mici, poate decide micsorarea CS si impartirea activelor intre asociati a activelor neutilizate. Dupa inform creditorilor si satisfacerea creantelor fata de creditori care se opun, societatea prezinta CÎS actele cu privire la reducere. Restituirea activelor se poate face in bani sau in natura

reducerea in legatura cu diminuarea activelor –in cazul in care societatea activeaza inefficient si valoarea activelor societatii sint sub nivelul marimii CS, societatea trebuie sa decida fie suplimentarea activelor si egalarea lor cu marimea declarata a CS fie reducerea CS pina la nivelul activelor nete.

1.3 CÎS ii va refuza cererea de dizolvare societatii deoarece temeiul invocat de asociat nu este prevazut in CC ca un temei de dizolvarea. In acest caz legea SRL prevede ca societatea este obligate sa reduca CS daca valoarea activelor nete ale societatii este mai mica decit CS dupa expirarea celui de-al 2 an financiar si a fiecarui an financiar urmator. AG e obligate sa decida reducerea CS. Dacă, societatea nu va reduce capitalul său social, la cererea creditorilor sau a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat ea poate fi lichidată prin hotărîre judecătorească.

32. Constituirea SA

1.1 Conform codului civil SA este societatea comercială al cărei capital social este divizat în acţiuni şi ale cărei obligaţii sînt garantate cu patrimoniul societăţii.Societatea pe acţiuni poate fi constituită de una sau de mai multe persoane.Acţionarii nu răspund pentru obligaţiile societăţii. Ei suportă, în limitele participaţiunii lor la capitalul social, riscul pierderilor ce rezultă din activitatea societăţii. Acţionarul care nu a vărsat în termen aportul subscris răspunde subsidiar pentru obligaţiile societăţii, în limita părţii nevărsate. Tot conform cod civ SA se constituie in baza actului de constituire. Conform art157  actul de constituire al societăţii pe acţiuni trebuie să se indice:    a) numele sau denumirea fondatorilor;    b) cuantumul capitalului social;    c) numărul, tipul şi valoarea nominală a acţiunilor; clasele de acţiuni şi numărul de acţiuni de fiecare clasă;    d) mărimea aportului şi numărul de acţiuni atribuit fiecărui fondator;     f) modul de ţinere a registrelor societăţii;    g) ordinea de încheiere a contractelor cu conflict de interese.

Referitor la constiture mai face parte si capitalul social al societăţii pe acţiuni   Mărimea minimă a capitalului social al societăţii pe acţiuni este stabilită prin lege.   Capitalul social al societăţii pe acţiuni se formează prin plasarea acţiunilor între acţionari şi reprezintă valoarea aporturilor în numerar şi în natură vărsate proporţional numărului şi valorii acţiunilor subscrise.   Acţiunile emise la constituirea societăţii pe acţiuni se plasează integral între fondatori.    Fondatorii sînt obligaţi să plătească acţiunile subscrise pînă la înregistrarea societăţii pe acţiuni dacă aportul este în numerar sau în termen de 30 de zile de la înregistrarea de stat dacă aportul este în natură.   În cazul în care valoarea activelor nete ale societăţii pe acţiuni, la expirarea a 2 ani financiari consecutivi, s-a redus sub minimul stabilit de lege, iar adunarea generală a acţionarilor nu a luat nici o hotărîre conform legii, societatea se dizolvă.

1.2. Procedura de constituire a SA reglementata de Codul Civil difera de proced de constituire reglem de leagea cu priv la SA prin faptul ca legea descrie mai amanuntit procedura de constituire.

Conform C.civil constituirea se face doar in baza actului de constituire, pe cind legea mai prevede si infiintarea SA nu numai in baza actului de constit ci si in baza incheierii unui contract de act de societate intre fondatori, subscrierea lor la actiunile plasate si tinerea donarii constitutive. Atit C.civ cit si legea prevad faptul ca infiintarea SA poate fi facuta si de o singura pers fizica. Spre deosebire de C.civ leagea cuprinde dispozitii mult mai vaste in legatura cu fondatorii societatii. Astfel leagea spune ca fondatori ai societăţii sunt persoanele fizice şi juridice care au luat decizia de a o înfiinţa. Fondatori ai societăţii pot fi persoane fizice capabile şi persoane juridice din Republica Moldova, din alte state, apatrizi, precum şi state străine şi organizaţii internaţionale. În calitate de fondatori ai societăţilor, în numele Republicii Moldova sau al unităţilor administrativ-teritoriale, apar autorităţile publice determinate de legislaţie. Întreprinderile de stat şi municipale sînt în drept să fondeze societăţi în temeiul autorizaţiilor autorităţilor publice. Numărul fondatorilor societăţii pe acţiuni nu este limitat. Societatea poate fi înfiinţată de un singur fondator (alcătuită dintr-un singur acţionar) numai în cazul în care fondatorul (acţionarul) nu este o altă societate comercială alcătuită dintr-o singură persoană. Fondatorii sînt în drept să săvîrşească numai acţiuni ce ţin de înfiinţarea societăţii şi numai în limitele stabilite de contractul de societate. Tot legea mentioneaza si faptul ca nu pot fi fondatori persoanele declarate incapabile sau persoanele condamnate pentru escrocherie, sustragere de bunuri din avutul proprietarului prin însuşire, delapidare sau abuz de serviciu, înşelăciune sau abuz de încredere, fals, depoziţie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum şi pentru alte infracţiuni prevăzute de legislaţie dar care nu şi-au ispăşit definitiv pedeapsa.

C.civil dupa cum am mentionat, spune ca SA se infiinteaza in baza actului de constituire, pe cind legea indica expres modalitatea acestui act care este “contractul de societate”. Contractul de societate are prioritate faţă de statutul societăţii pînă la înregistrarea ei de stat. Efectul contractului de societate (declaraţiei de constituire a

societăţii) încetează după înregistrarea de stat a societăţii şi executarea de către fondatori a tuturor obligaţiilor lor. Informaţiile din documentele de constituire ale societăţii nu pot fi obiect al secretului comercial. Modificările şi completările operate în documentele de constituire ce ţin de modificarea datelor de identificare, a denumirii şi adresei juridice a societăţii se prezintă Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, în termen de 15 zile lucrătoare de la data Înregistrării acestor modificări, pentru introducerea lor în Registrul de stat al valorilor mobiliare. În acest scop se vor prezenta următoarele acte:     a) cererea privind operarea modificărilor în Registrul de stat al valorilor mobiliare;     b) originalul sau copia autentificată notarial a deciziei Camerei Înregistrării de Stat privind modificarea documentelor de constituire ale societăţii;     c) originalul (originalele) Certificatului înregistrării de stat a valorilor mobiliare;     d) copia dispoziţiei de plată pentru achitarea taxei în mărimea stabilită de Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare.

Contractul de societate trebuie sa contina: numele fondatorilor; scopul si obiectul activitatii societatii; nr de actiuni plasate in infiintarea soc; modul si termenele de infiintare; marimea capitalului social; etc.

1.3. Instanta de judecata va hotari de a mentine refuzul camerei de inregistrarii de stat motivind hotarirea in baza art 31 legii cu priv la SA care spune ca SA poate fi inregistrata si de un singur fondator, numai in cazul in care fondatorul nu este o alta soc comerciala alcatuita dintro singura persoana. Astfel persoana care a cerut inregistrarea mai era unic fondator al altei SA, de asta a si fost refuzata.

33. Tranzacțiile SA cu propriile hirtii de valoare

1.1. Tranzactiile SA cu propriile hartii de valoare sunt:

- Achizitionarea – o operatiune de cumparare de catre societati a propriilor actiuni din propria initiativa in cazul reducerii capitalului social sau al prevenirii scaderi cursului actiunilor.

- Rascumpararea – este procedeul de rascumpare a actiunilor la cererea actionarilor in cazurile prevazute de lege.

- Convertirea – este operatiunea de schimbare a unor category de valori mobiliare pe altele ori a unei clase de valori mobiliare pe alte clase.

- Consolidare si fractionarea actiunilor societatii - este procedeul de inlocuire a actiunilor cu numar m mic de actuni si majorarea proportionala a valorilor nominale.

1.2.

*Achizitonarea:

Acţiunile plasate de societate se achiziţionează de societate la propunerea sa, prin intermediul ofertei publice pe piaţa secundară. Societatea este în drept să achiziţioneze acţiunile plasate de ea numai în scopurile prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii. Hotărîrea de achiziţionare de către societate a acţiunilor plasate de ea se ia de:     a) adunarea generală a acţionarilor, la achiziţionarea acţiunilor plasate în scopul reducerii capitalului social sau cedării către salariaţii societăţii a unui anumit număr de acţiuni proprii;    b) consiliul societăţii, la achiziţionarea acţiunilor plasate în scopul prevenirii scăderii cursului lor.În hotărîrea societăţii privind achiziţionarea acţiunilor plasate de ea vor fi indicate clasele şi numărul lor, preţul de achiziţie, forma de plată şi termenul în decursul căruia are loc achiziţionarea. Preţul de achiziţie va fi echivalent cu valoarea de piaţă a acţiunilor, iar termenul de achiziţie nu va fi mai mic de o lună. Societatea este obligată să aducă la cunoştinţa fiecărui acţionar sau reprezentant legal al acestuia, sau deţinător nominal de acţiuni propunerea de achiziţionare a acţiunilor aflate în circulaţie ale societăţii şi/sau să publice propunerea sa. Orice acţionar este în drept să vîndă acţiunile care îi aparţin, societatea fiind obligată să le achiziţioneze în condiţiile anunţate. Dacă numărul total de acţiuni care figurează în ofertele acţionarilor depăşeşte numărul de acţiuni anunţate pentru achiziţionare de către societate, acţiunile se achiziţionează proporţional numărului lor,

indicat în fiecare ofertă. Societatea nu este în drept să achiziţioneze acţiuni plasate de ea:     1) în decursul unei luni pînă la începutul plasării acţiunilor emisiunii suplimentare, în procesul plasării acestor acţiuni, precum şi în decursul unei luni după plasarea lor;     2) dacă, conform ultimului bilanţ:     a) societatea este insolvabilă sau achiziţionarea acţiunilor plasate o va face insolvabilă; sau     b) valoarea activelor nete ale societăţii este mai mică decît valoarea capitalului ei social sau va deveni mai mică în urma achiziţionării acţiunilor plasate;    3) dacă, în urma unei astfel de achiziţii, numărul acţiunilor de tezaur va depăşi limita stabilită la art.13 alin.(6), cu excepţia situaţiilor enumerate la alin.(3).

*Rascumpararea:

Acţiunile plasate de societate se răscumpără de ea la cererea acţionarilor în cazurile prevăzute de prezenta lege, de legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societăţii. Societatea va răscumpăra în mod obligatoriu acţiunile plasate de ea în cazul:     a) sosirii termenului de răscumpărare a acţiunilor, prevăzut în statutul societăţii; sau     b) operării în statutul societăţii a unor modificări ce limitează drepturile acţionarilor; sau     c) efectuării de către societate a unei tranzacţii de proporţii ; sau     d) reorganizării societăţii, potrivit hotărîrii adunării generale a acţionarilor;    e) neadoptării, la cererea acţionarilor, a hotărîrii de conformare a societăţii prevederilor art.39 alin.(6). Acţionarul este în drept să ceară răscumpărarea acţiunilor care îi aparţin dacă:     a) nu i s-a permis, fără temei legal, să participe la adunarea generală a acţionarilor la care s-a luat hotărîrea în unul din cazurile prevăzute la alin.(2) lit.b) - e); sau     b) el a votat împotriva adoptării hotărîrii prevăzute la alin.(2) lit.b)-d) şi/sau a votat pentru adoptarea hotărîrii prevăzute la alin.(2) lit.e) şi a cerut răscumpărarea acţiunilor în termenul prevăzut la alin.(6);    c) şi-a exprimat dezacordul cu decizia consiliului societăţii privind încheierea unei tranzacţii de proporţii.Răscumpărarea acţiunilor societăţii se efectuează la preţul lor de piaţă, dacă legislaţia nu prevede altfel. Termenul de depunere de către acţionari a cererilor de răscumpărare a acţiunilor ce le aparţin se stabileşte în statutul societăţii şi va fi de cel puţin 2 luni de la data luării de adunarea generală a acţionarilor sau de consiliul societăţii a uneia din hotărîrile prevăzute la alin.(2) lit.b) - e). Termenul de achitare a acţiunilor nu va depăşi 3 luni de la data depunerii cererii de răscumpărare.Dreptul de a cere răscumpărarea acţiunilor ce le aparţin îl au acţionarii incluşi în registrul deţinătorilor de valori mobiliare la data luării uneia din hotărîrile prevăzute la alin.(2) lit.b)-e). Acţionarul nu este în drept să ceară răscumpărarea acţiunilor ce îi aparţin în cazul în care se ia hotărîrea de dizolvare a societăţii.

1.3. Litigiul referitor la rascumparare va fi solutionat in felul urmator:

SA Victoria va fi obligate de a rascumpara actiunile pe care le detine Vetrescu deoarece conform legii actionarul este in drept sa ceara rascumpararea actiunilor daca nu I sa permis fara temei legal sa participle la adunarea generala a actionarilor la care sa luat hotarirea de a se fuziona cu SA Favorit. Astfel Vetrescu isi va putea intoarce contravaloarea actiunilor sale deoarece SA Victoria a incalcat prevederile legii referitor la rascumpararea actiunilor care spune ca “daca actionarului nu I sa permis sa participle la adunarea generala la care sa luat vreo hotarire de organizare sau fuziune, el e in drept sa ceara rascumparare”.

34. Tranzacțiile de proporții ale SA

1.1. Tranzacţia de proporţii este o tranzacţie sau cîteva tranzacţii legate reciproc, efectuate direct sau indirect, în ceea ce priveşte:     a) achiziţionarea sau înstrăinarea, gajarea sau luarea de către societate cu titlu de gaj, darea în arendă, locaţiune sau leasing ori darea în folosinţă, darea în împrumut (credit), fidejusiune a bunurilor sau a drepturilor asupra lor a căror valoare de piaţă constituie peste 25% din valoarea activelor societăţii, conform ultimului

bilanţ; sau    b) plasarea de către societate a acţiunilor cu drept de vot sau a altor valori mobiliare convertibile în astfel de acţiuni, constituind peste 25% din toate acţiunile cu drept de vot plasate ale societăţii; sau     c) achiziţionarea de către orice persoană a unui important pachet de acţiuni ale societăţii.

1.2. Tranzactiile de proportii care au ca obiect procurarea sau instrainarea unor bunuri reprezinta achizitionarea sau instrainarea, gajarea sau luarea de către societate cu titlu de gaj, darea în arendă, locaţiune sau leasing ori darea în folosinţă, darea în împrumut (credit), fidejusiune a bunurilor sau a drepturilor asupra lor a căror valoare de piaţă constituie peste 25% din valoarea activelor societăţii, conform ultimului bilanţ.

Decizia despre o astfel de tranzactie se adopta de toti membrii ai consiliului societatii daca obiectul tranzactiei sunt bunurile a caror valoare constitue peste 25% darn u m mult de 50% din valoarea activelor societati. Achizitionarea unui important pachet de acţiuni sînt acţiunile cu drept de vot sau alte valori mobiliare ale societăţii, convertibile în asemenea acţiuni care constituie peste 25% din totalul acţiunilor cu drept de vot plasate ale societăţii şi aflate în proces de plasare. Aceasta achizitionare poate fi facuta de orice persoana daca aceasta nu contravene legislatiei.

Deosebirile din aceste 2 tranzactii de proporti mai reise si din faptul ca prima tranzactie se face mereu la hotarirea adunarii generale a actionarilor si a consiliul societăţii care totodata nu este în drept să adopte decizii care pot avea efecte asupra patrimoniului societăţii, pe cind achizitionarea unui pachet important poate fi facut la cererea unei singuri personae sau impreuna cu anumite personae afiliate si acestea se obliga în termen de 10 zile calendaristice de la data achiziţionării lui, să publice o informaţie despre aceasta în organul de presă indicat în statutul societăţii.

O alta deosebire este ca la primul tip de achizitionare daca la luarea deciziei de încheiere a unei tranzacţii de proporţii consiliul societăţii nu a ajuns la unanimitate, el este în drept să înscrie această chestiune în ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor, pe cind la al doilea tip de tranzactie persoana care doreste sa cumpere actiuni face o oferta publica care se trimite tuturor actionarilor care poseda drept de vot in societate. Preturile la acest tip de tranzactii se determina conform legislatiei cu privire la piata valorilor mobiliare.

Astfel principala deosebire dintre aceste 2 tranzactii este ca prima nu produce modificari pt SA pe cind cea de a doua poate produce anumite modificari deoarece prin procurarea de actiuni persoana obtine si anumite drepturi asupra societatii si respective poate invoca anumite propuneri de schimbare a statutului societatii.

1.3. Conform legii cu priv la SA litigiul va fi solutionat in felul urmator: cererea lui Lucescu va fi respinsa deoarece conform legii decizia de incheiere de catre societate sau respective de anulare a unei tranzactii de proportii se adopta in unanimitate de toti membrii alesi ai consiliului societatii. Respective Lucescu sa adresat din initiative proprie de a anula contractul de gaj prin care SA Fintina garanta BCA Prima ca in cazul in care la scadenta contractului de gaj SRL Dern nu va restitui bancii 2mil euro, Fintina isi va onora aceasta obligaitie a debitorului. Deci sa fi fost inaintata o pretentie in judecata din partea adunarii generale a SA Fintina cererea putea fi admisa si solutionarea litigiului putea avea o alt effect.

35. Majorarea capitalului social al SA

1.1. Capitalul social al societăţii poate fi mărit prin:     a) mărirea valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate; şi/sau     b) plasarea de acţiuni ale emisiunii suplimentare.    La majorarea valorii nominale a acţiunilor, cota deţinătorilor acestora va rămîne neschimbată.Surse ale măririi capitalului social pot fi:     a) capitalul propriu al societăţii în limita părţii ce depăşeşte capitalul ei social; şi/sau    b) aporturile primite de la achizitorii de acţiuni. Mărirea valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate se efectuează în proporţie egală pentru toate acţiunile

societăţii, dacă statutul nu prevede că această mărire a valorii se extinde asupra acţiunilor de o clasă sau de cîteva clase. Capitalul social nu poate fi mărit şi acţiunile nu pot fi emise pînă nu vor fi plătite integral acţiunile din emisia precedentă.

Plasarea emisiunii suplimentare este procedura prin care SA emita actiuni in corespundere cu legea si cu statutul societatii cu scopul de a mari capitalul social. Emiterea poate fi de 2 feluri: emisiune inchisa sau publica.

1.2. Marimea valorii nominale a actiunilor plasate reprezinta majorarea cuantumului actiunilor actionarilor fara ca cota detinatorilor acestora sa se schimbe. Sursa acestei metode de marire a capitalului social poate fi capitalul propriu al societatii si aporturile primate de alti achizitori de actiuni. Marimea valorii nominale plasate se efectueaza in proportii egale pt toate actiunile societatii daca statutul soc nu prevede ca aceasta marire a valorii se extinde asupra actiunilor de o clasa sau citeva clase. Spre deosebire a marimii valorii nominale a actiunilor procedura de plasare de actiuni ale emisiunii suplimentare este urmatoarea: emiterea suplimentară de acţiuni se efectuează după înregistrarea de stat a acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii; cndiţiile emiterii suplimentare de acţiuni, inclusiv costul plasării lor, vor fi aceleaşi pentru toţi achizitorii de acţiuni. Costul plasării acţiunilor de aceeaşi clasă va fi nu mai mic decît valoarea nominală sau valoarea fixată a acestora;Societatea pe acţiuni are dreptul să emită acţiuni prin emisiune închisă sau publică; Acţiunile emisiunii suplimentare plătite în întregime cu activele nete (capitalul propriu) ale societăţii se repartizează între acţionarii societăţii fără plată, în corespundere cu clasele şi proporţional numărului de acţiuni care le aparţin; Înscrierile în legătură cu emisiunea suplimentară de acţiuni se fac în registrul acţionarilor în baza Certificatului înregistrării de stat a valorilor mobiliare şi a listei subscriitorilor de acţiuni din emisiunea respectivă.

1.3.

36. Drepturile acționarilor

1.1. Drepturile suplimentare ale acţionarilor Acţionarii care deţin cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile prevăzute la art.25, au de asemenea dreptul, în modul prevăzut de prezenta lege, de alte acte legislative şi de statutul societăţii:     a) să introducă chestiuni în ordinea de zi a adunării generale anuale a acţionarilor;     b) să propună candidaţi pentru membrii consiliului societăţii şi ai comisiei de cenzori;     d) să ceară convocarea şedinţei extraordinare a consiliului societăţii. Acţionarii care deţin cel puţin 10% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile prevăzute sus au de asemenea dreptul, în modul prevăzut de prezenta lege, de alte acte legislative şi de statutul societăţii:     a) să ceară stabilirea costului plasării acţiunilor societăţii, în temeiul raportului organizaţiei de audit sau al altei organizaţii specializate ce nu este persoană afiliată a societăţii;     b) să ceară efectuarea de controale extraordinare ale activităţii economico-financiare a societăţii;     c) să adreseze instanţei judecătoreşti cerere de reparare a prejudiciului cauzat societăţii de persoanele cu funcţii de răspundere în urma încălcării intenţionate sau grave de către acestea a prevederilor prezentei legi sau ale altor acte legislative. Acţionarii care deţin cel puţin 25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile prevăzute susau de asemenea dreptul să ceară convocarea adunării generale extraordinare a acţionarilor în modul stabilit de prezenta lege şi de statutul societăţii.

1.2.Drepturile patrimoniale ale actionarilor in cadrul SA:

Acţionarul are dreptul:     a) să participe la adunările generale ale acţionarilor, să aleagă şi să fie ales în organele de conducere ale societăţii;     b) să ia cunoştinţă de materialele pentru ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor;

    c) să ia cunoştinţă şi să facă copii de pe documentele societăţii, accesul la care este prevăzut de prezenta lege, de statut sau de regulamentele societăţii;     d) să primească dividendele anunţate în corespundere cu clasele şi proporţional numărului de acţiuni care îi aparţin;     e) să înstrăineze acţiunile care îi aparţin, să le pună în gaj sau în administrare fiduciară;     f) să ceară răscumpărarea acţiunilor care îi aparţin, în cazurile prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii;     g) să primească o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării ei;     h) să exercite alte drepturi prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii. Acţionarul deţinător de acţiuni care nu dau dreptul la vot poate participa la discutarea chestiunilor de pe ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor. Acţionarii deţinători de acţiuni care nu dau dreptul la vot obţin acest drept la adunarea generală a acţionarilor cînd se iau hotărîri asupra unor chestiuni sau asupra tuturor chestiunilor de pe ordinea de zi în cazurile prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii. Dreptul la vot, dat de acţiunea cu drept de vot, nu poate fi limitat, dacă prezenta lege sau alte acte legislative nu prevăd altfel. Acţionarul este în drept, în temeiul mandatului sau contractului, să delege exercitarea drepturilor sale reprezentantului sau deţinătorului nominal de acţiuni. Acţionarul este în drept să-l înlocuiască oricînd pe reprezentantul său ori pe deţinătorul nominal de acţiuni sau să-i retragă împuternicirile, dacă actele legislative, contractul sau actul administrativ nu prevede altfel. Acţionarul care lucrează în societate nu are drepturi preferenţiale faţă de ceilalţi acţionari. Acţionarul nu este în drept să ceară răscumpărarea de către societate a acţiunilor care îi aparţin, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege, de alte acte legislative sau de statutul societăţii. Acţionarul nu este în drept să acţioneze în numele societăţii sau pe cauţiunea ori cu garanţia societăţii.

Drepturile asociatului din cadrul SRL:

Asociatul beneficiază de drepturile stabilite de lege şi de actul de constituire, inclusiv dreptul:    a) de a participa la conducerea societăţii în conformitate cu prevederile legii şi ale actului de constituire;    b) de a vota la adunările generale ale asociaţilor;    c) de a fi informat despre activitatea societăţii;    d) de a exercita controlul asupra modului de gestionare a societăţii;    e) de a înstrăina şi a dobîndi, în condiţiile legii, partea socială;    f) de a cere dizolvarea societăţii;    g) de a participa la repartizarea beneficiilor;    h) de a obţine, în caz de lichidare a societăţii, valoarea unei părţi a patrimoniului acesteia rămas după achitarea cu creditorii şi cu salariaţii săi, proporţională părţii sale sociale;     i) de a cere excluderea asociatului în conformitate cu art.47.   Dreptul asociatului la informare, la control şi examinare:Administratorul este obligat să prezinte neîntîrziat, la cererea oricărui asociat, informaţii privind activitatea societăţii şi să îi pună la dispoziţie registrele contabile şi alte documente ale societăţii.Orice asociat are dreptul la o copie a bilanţului anual.Asociatul are, de asemenea, dreptul să examineze bilanţul anual, luînd cunoştinţă de registrele contabile şi de alte documente ale societăţii de sine stătător sau cu ajutorul unui expert, să ceară explicaţii de la organele societăţii după prezentarea bilanţului anual.

1.3. Litigiul va fi solutionat astfel: instanta va lua hotarirea de anulare a majorarii capitalului social deoarece majorarea tre facuta cu decizia tuturor actionarilor. Respectiv Timizeanu nu a fost anuntat despre intentia societatii de a mari capitalul si astfel ia fost incalcat dreptul de a participa la adunarile generale ale societatii. Deasemenea a mai fost incalcat dreptul de informare si anume informatia despre starea actiunilor sale nefiind informat despre micsorarea actiunilor sale din cauza maririi capitalului social.

37. Adunarea generala a actionarilor in SA

1.1 Adunarea generala a SA poate fi de 2 tipuri in dependenta de regularitatea tinerii sedintelor

a) AG ordinara-se convoaca cel putin o data pe an de regula dupa expirarea exercitiului financiar. Actul de constituire poate prevedea convocarea mai frecventa a AG

b) AG extraordinara- se convoaca ori de cite ori este nevoie.

Iar in functie de prezenta sa neprezenta actionarilor: a) cu prezenta actionarilor b)prin corespondenta c) in forma mixta

Formele de tinere:

Adunarea generală a acţionarilor se ţine cu prezenţa acţionarilor, prin corespondenţă sau sub formă mixtă. Adunarea generală anuală nu poate fi ţinută prin corespondenţă.  Adunarea generală ordinară anuală a acţionarilor se ţine nu mai devreme de o lună şi nu mai tîrziu de două luni de la data primirii de către organul financiar corespunzător a dării de seamă anuale a societăţii. Societatea cu un număr de acţionari mai mare de 5000 este obligată să ţină adunări generale regionale dacă la două adunări anterioare n-a fost întrunit cvorumul prevăzut de prezenta lege. Ordinea de zi a acestor adunări va fi identică cu ordinea de zi a adunării ordinare anuale sau a celei extraordinare care nu a avut loc. Adunările generale extraordinare ale acţionarilor se ţin în temeiul prevăzut de lege, de statutul societăţii sau de adunarea generală. Termenul de ţinere a adunării generale extraordinare a acţionarilor se stabileşte prin decizia consiliului societăţii, dar nu poate depăşi 30 de zile de la data primirii de către societate a cererii de a ţine o astfel de adunare.

1.2 Adunarea generală ordinară a acţionarilor se convoacă de organul executiv al societăţii în temeiul deciziei consiliului societăţii. În cazul în care consiliul societăţii nu a asigurat înştiinţarea acţionarilor cu privire la ţinerea adunării generale anuale sau ţinerea ei în termenul indicat aceasta se convoacă la decizia organului executiv al societăţii.

Adunarea generală extraordinară a acţionarilor se convoacă de organul executiv al societăţii în temeiul deciziei consiliului societăţii.

Intocmirea ordini de zi- Ordinea de zi a adunării generale ordinare anuale a acţionarilor, lista candidaţilor în organele de conducere ale societăţii se întocmesc de consiliul societăţii, ţinîndu-se cont, în mod obligatoriu, de cererile acţionarilor care deţin cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii

Chestiunile propuse pentru a fi înscrise în ordinea de zi a adunării generale anuale a acţionarilor vor fi formulate în scris, indicîndu-se motivele înscrierii lor, numele şi prenumele (denumirile) acţionarilor care propun chestiunea, precum şi clasele şi numărul de acţiuni care le aparţin. Consiliul societăţii nu este în drept să modifice formulările chestiunilor propuse pentru a fi înscrise în ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor. Consiliul societăţii este obligat să examineze cererile acţionarilor primite pînă la data de 10 ianuarie, să decidă cu privire la satisfacerea lor sau la refuzul de a le satisface şi să expedieze acţionarilor decizia luată cel mai tîrziu pînă la data de 25 ianuarie a anului următor celui gestionar.

Informarea actionarilor - Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor cu prezenţa acestora: va fi expediată fiecărui acţionar, reprezentantului lui legal sau deţinătorului nominal de acţiuni, sub formă de aviz, pe adresa indicată şi la numărul de fax indicat în lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală şi/sau va fi publicată în organul de presă indicat în statutul societăţii de către societăţile pe acţiuni

Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor prin corespondenţă sau sub formă mixtă: se expediază fiecărui acţionar sau reprezentantului lui legal, sau deţinătorului nominal de acţiuni sub formă de aviz împreună cu buletinul de vot; şi se publică în organul de presă indicat în statutul societăţii.

Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor va cuprinde denumirea întreagă şi sediul societăţii

Adunarea generală a acţionarilor este prezidată de preşedintele consiliului societăţii sau de o altă persoană aleasă de adunarea generală. Hotărîrile adunării generale a acţionarilor asupra chestiunilor ce ţin de competenţa sa exclusivă se iau cu două treimi din voturile reprezentate la adunare, cu excepţia hotărîrilor privind alegerea consiliului societăţii care se adoptă prin vot cumulativ şi a hotărîrilor asupra celorlalte chestiuni care se iau cu mai mult de jumătate din voturile reprezentate la adunareLa adunarea generală a acţionarilor, votarea se face după principiul “o acţiune cu drept de vot  - un vot”, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege.Dacă acţionarul a votat împotriva hotărîrii luate, el are dreptul să-şi exprime opinia separată care se va anexa la procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor sau se va reflecta în el. Procesul-verbal privind rezultatul votului- Rezultatul votului la adunarea generală a acţionarilor se înregistrează într-un proces-verbal, care se semnează de membrii comisiei de numărare a voturilor şi de membrii comisiei de cenzori. Procesul-verbal privind rezultatul votului se anexează la procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor. Rezultatul votului cu prezenţa acţionarilor se anunţă la adunarea generală a acţionarilor. Rezultatul votului prin corespondenţă sau sub formă mixtă se aduce la cunoştinţa acţionarilor printr-un aviz şi/sau prin publicarea informaţiei despre rezultatul votului. Hotărîrea adunării generale a acţionarilor intră în vigoare la data anunţării rezultatului votului, dacă prezenta lege, alte acte legislative sau hotărîrea adunării generale nu prevede un termen mai tardiv de intrare a ei în vigoare.

Procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor - Procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor se întocmeşte în termen de 10 zile de la închiderea adunării generale, în cel puţin două exemplare. Fiecare exemplar al procesului-verbal va fi semnat de preşedintele şi de secretarul adunării generale ale căror semnături se autentifică de membrii comisiei de cenzori în exerciţiu sau de notar.    (2) Procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor va cuprinde:     a) data, ora şi locul ţinerii adunării generale;     b) numărul total de acţiuni cu drept de vot ale societăţii;

c) numărul de voturi care au fost reprezentate la adunarea generală;     d) numele şi prenumele preşedintelui şi secretarului adunării generale;     e) ordinea de zi ;     f) tezele principale ale cuvîntărilor pe marginea ordinii de zi, cu indicarea numelor şi prenumelor vorbitorilor;

    g) rezultatul votului şi hotărîrile luate;     h) anexele la procesul-verbal.

1.3 speta…Hotărîrile adunării generale a acţionarilor asupra chestiunilor ce ţin de competenţa sa exclusivă se iau cu două treimi din voturile reprezentate la adunare, cu excepţia hotărîrilor privind alegerea consiliului societăţii care se adoptă prin vot cumulativ şi a hotărîrilor asupra celorlalte chestiuni care se iau cu mai mult de jumătate din voturile reprezentate la adunare. de competenta exclusive a SA tine si modificarea capitalului social adica 2/3 si deci solutia instantei va fi urmatoarea-anularea hotaririi AG a asociatilor deoarece ia nu intruneste nr necesar de voturi… adica trebuie 67 dar ei au adoptat cu 62

38. Consiliul directorilor SA

1.1 Membrii consiliului societăţii se aleg de adunarea generală a acţionarilor pe termenul prevăzut în statut, dar nu mai mare de 4 ani. Aceleaşi persoane pot fi realese un număr nelimitat de ori. La efectuarea votului cumulativ, fiecare acţiune cu drept de vot a societăţii va exprima un număr de voturi egal cu numărul total al membrilor consiliului societăţii care se aleg. Acţionarul este în drept:

    a) să dea toate voturile conferite de acţiunile sale unui candidat; sau     b) să distribuie aceste voturi egal ori în alt mod între cîţiva candidaţi pentru funcţia de membru al consiliului societăţii.

În cazul alegerii prin vot cumulativ, se consideră aleşi în consiliul societăţii candidaţii care la adunarea generală a acţionarilor au întrunit cel mai mare număr de voturi. Prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor, împuternicirile oricărui membru al consiliului societăţii pot înceta înainte de termen.

1.2 Orice tranzacţie cu conflict de interese poate fi încheiată sau modificată de societate numai prin decizia consiliului societăţii sau prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor, în modul stabilit de prezenta lege şi de statutul societăţii.Hotărîrea adunării generale a acţionarilor privind încheierea tranzacţiilor cu conflict de interese, în conformitate cu prezenta lege sau cu statutul societăţii, se adoptă cu majoritatea voturilor din numărul total de voturi ale persoanelor care nu sînt interesate în încheierea acestor tranzacţii.  Dacă mai mult de jumătate dintre membrii aleşi ai consiliului societăţii sînt persoane interesate în efectuarea tranzacţiei date, aceasta va fi încheiată numai prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor.

Deci adoptarea hotaririi se va face cu majoritatea voturilor neavind nevoie de a convoca AG deoarece nu este majoritatea pers care au interes… si deci hotarirea se va adopta in cadrul consiliului cu majoritatea de voturi

1.3 Speta Conform legii SA ( art 85 alin 2 lit b) se considera persoana interesata persoana care este membru al consiliului si lit g persoana afiliata …adica fiu respective tata si fiu… adica persoana care are interes material ce nu coincid cu interesele societatii/……

art 86 alin 7- Dacă consiliului societăţii sau adunării generale a acţionarilor nu le erau cunoscute toate circumstanţele legate de încheierea tranzacţiei cu conflict de interese şi/sau această tranzacţie a fost încheiată prin încălcarea altor prevederi ale prezentului articol, consiliul societăţii sau adunarea generală este în drept să ceară conducătorului organului executiv al societăţii:     a) să renunţe la încheierea unei astfel de tranzacţii ori să o rezilieze; sau     b) să asigure, în condiţiile legislaţiei, repararea de către persoana interesată a prejudiciului cauzat societăţii prin efectuarea acestei tranzacţii.

Art 86 alin 8- Tranzacţiile cu conflict de interese sînt valabile pentru persoanele cu care au fost încheiate, dacă aceste tranzacţii nu au fost reziliate în condiţiile alin.(7) sau declarate nevalabile în alte temeiuri. Respectiv contractul va urma sa fie reziliat sau urmeaza sa se repare prejudiciul societatii… altfel contractul este nevalabil……

39. Actiunile- valori mobiliare a SA

1.1 conform legii SA -Acţiunea este un document, care poate fi in forma de certificat sau inscriere in contul personal sau care atestă dreptul proprietarului lui (acţionarului) de a participa la conducerea societăţii, de a primi dividende, precum şi o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia.

Drepturile acordate de actiune titularului sunt:

-de a participa la conducerea societatii

- de a primi dividende

-de a primi o parte din bunuri in caz de lichidare a societatii

1.2 clasificarea actiunilor :

a) dupa volumul drepturilor incorporate in ele

---actiunea ordinara- conferă proprietarului ei dreptul la un vot în adunarea generală a acţionarilor, dreptul de a primi o cotă-parte din dividende şi o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia.

---preferentiala- dă proprietarului ei drepturi (privilegii) suplimentare faţă de proprietarul acţiunii ordinare referitor la ordinea primirii dividendelor anunţate şi la cuantumul dividendelor, precum şi la ordinea primirii unei părţi din bunurile societăţii care se distribuie în cazul lichidării ei. b) dupa metoda de legitimare a detinatorului

---actiunea la purtator- o actiune care acorda posesprului drepturi incorporate si transmiterea ei se face fara vreo formalitate de inregistrare

---actiune nominative- are inscris numele, denumirea actionarului daca este materializata si se transmite prin inscrierea datelor dobinditorului in registrul actionarilor societatii emitente.

c) dupa forma lor de emisiune

--- actiune materializata- care este un titlu financiar in forma de certificate, confectionat prin metoda tipografica, adica un document pe hirtie, de plastic sau de alt material in care se inscriu anumite date

--- act nematerializata- este un titlu financiar in forma de inscriere in contul personal inclusiv pe suport electronic

d) dupa autorizarea lor spre plasare sau de plasare a lor

--- act autorizate spre plasare- actiuni al caror numar se indica expres in actul de constituire inregistrate in registrul de stat al valorilor mobiliare

--- act plasate- cele platite in intregime de primii lor achizitori si trecute in registrul de stat al valorilor mobiliare iar subscriitorii inscrisi in registrul actionarilor

e) dupa aflarea lor in circulatie sau de tezaur

--- act aflate in circulatie- este acţiunea plasată ce aparţine acţionarului societăţii. --- act de tezaur- este acţiunea plasată a societăţii, achiziţionată sau răscumpărată de ea de la acţionarul societăţii. f) dupa valoarea lo nominala sau valoarea lor fixate

---act cu valoare nominala- act a caror valoare nominala se indica in actele de constituire al societatii, in hotarirea si prospectul de emisiune si se inscrie in reg se stat a val mobiliare

---act cu valoare fixate- acelea care nu au valoare nominala, valoarea lor determinindu-se prin impartirea maririi capitalului social la nr total de actionari.

1.3 speta 1) daca el poate sa voteze la AG-? Acţiunea preferenţială cu dividende fixate nu dă proprietarului ei dreptul la vot în adunarea generală a acţionarilor, cu excepţia cazurilor:     a) neplăţii dividendelor fixate pe acţiunile cumulative sau parţial cumulative în decursul termenului stabilit de statut. Dreptul la vot încetează după plata în întregime a dividendelor acumulate;     b) luării de către adunarea generală a acţionarilor a hotărîrii privind modificarea drepturilor proprietarilor de acţiuni preferenţiale în legătură cu reorganizarea ori lichidarea societăţii, cu emiterea suplimentară de acţiuni preferenţiale de altă clasă care dau proprietarilor lor drepturi suplimentare faţă de proprietarii acţiunilor preferenţiale plasate, sau din alte motive prevăzute de legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societăţii.

2) poate sa le instraineze- Dacă societatea plasează acţiuni preferenţiale de două sau mai multe clase, în statutul ei va fi prevăzută ordinea de plată a dividendelor anunţate şi a valorii de lichidare a acţiunilor preferenţiale de fiecare clasă.

40. Obligatiunile- valori mobiliare a SA

1.1 Obligaţiunea este un titlu financiar de împrumut care atestă dreptul deţinătorului de obligaţiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominală sau valoarea nominală şi dobînda aferentă în mărimea şi în termenele stabilite prin decizia de emitere a obligaţiunilor. obligatiunea acorda urmatoarele dr:

-de a primi de la emitentul ei valoarea nominala

- de a primi valoarea nominală şi dobînda aferentă în mărimea şi în termenele stabilite

Deţinătorii de obligaţiuni apar în calitate de creditori ai societăţii

Deţinătorii de obligaţiuni au dreptul preferenţial faţă de acţionari la primirea unei părţi din profitul societăţii sub formă de dobîndă sau alt profit. Termenul de circulaţie a obligaţiunilor va fi de cel puţin un an.

Obligaţiunile se plătesc numai cu mijloace băneşti.

1.2 a) actiune-un document care poate fi in forma de certificat sau inscriere in contul personal , oblig- titlu financiar de imprumut

b) actiune- atesta dreptul de a participa la conducerea societăţii, de a primi dividende, oblig - atestă dreptul deţinătorului de obligaţiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominală sau valoarea nominală şi dobînda aferentă în mărimea şi în termenele stabilite

c) actiune – apartin la membrii societatii, oblig- dau detinatorilor calitatea de creditori a societatii

d) actiunile reprez o parte din capitalul social iar obligat se emit numai daca aceasta sa decis la AG

e)in caz de lichidare a societatii actiunile dau posib de a primi o parte din bunuri a acesteia iar oblig nu dar in caz de lichidare obligatarilor li se vor restitui sumele pe care le-au platit pentru obligatiuni..

1.3 Speta In cazul acesta deţinătorii de obligaţiuni au dreptul preferenţial faţă de acţionari la primirea unei părţi din profitul societăţii sub formă de dobîndă sau alt profit.

Deţinătorul de obligaţiuni are dreptul să ceară de la societate răscumpărarea obligaţiunilor plasate înainte de termenul de scadenţă în cazul în care emitentul nu respectă termenul de achitare a dobînzilor aferente. 

41. Fondul de investitii

1.1 În funcţie de condiţiile de plasare şi răscumpărare a acţiunilor proprii,se deosebesc următoarele tipuri de fonduri  de investiţii: mutuale şi pe intervale.

Fondul de investiţii mutual îşi plasează permanent acţiunile, cu obligaţia de a le răscumpăra oricînd la cererea acţionarului.

Fondul de investiţii pe intervale îşi plasează permanent acţiunile, cu obligaţia de a le răscumpăra la cererea acţionarului  în termenul stabilit de statutul fondului şi de prospectul de emisiune a acţiunilor fondului, însă nu mai puţin de două ori pe an, la  intervale de timp egale.

1.2 Organele de conducere ale societăţii sînt:     a) adunarea generală a acţionarilor;    b) consiliul societăţii;     c) organul executiv;     d) comisia de cenzori.Organele de conducere ale fondului de investiţii sînt:

a) adunarea generală a acţionarilor;

b) consiliul observatorilor sau consiliul directorilor, denumit  în continuare consiliul fondului;

c) comisia de cenzori.

Spre deosebire de AG a SA , AG a FI are mai putine atributii( competenta exclusiva)

Adunarea generală extraordinară a acţionarilor fondului de investiţii se convoacă în temeiurile stabilite la art.53 alin.(3) al Legii privind societăţile pe acţiuni, precum şi la cererea managerului fiduciar, depozitarului sau auditorului fondului.

În componenţa comisiei  de  numărare a voturilor a  adunării generale  a acţionarilor fondului de investiţii, pe lîngă persoanele menţionate  la art.60 alin.(2) al Legii privind societăţile pe acţiuni, nu pot intra:

a) persoanele cu funcţii de răspundere ale managerului fiduciar;

b) persoanele cu  funcţii de răspundere ale persoanelor afiliate  managerului fiduciar.

Suplimentar la prevederile art.55 din Legea privind societăţile pe acţiuni, informaţia privind ţinerea adunării generale a acţionarilor fondului de investiţii, cu înştiinţarea oficială despre reorganizarea acestuia, în conformitate cu art.31 din prezenta lege, se difuzează prin intermediul programelor de radio şi televiziune de audienţă naţională.

Consiliul     fondului acţionează în numele fondului de investiţii, în limitele stabilite de Legea privind societăţile pe acţiuni, de prezenta lege sau de statutul fondului

În plus la atribuţiile stabilite la art.65 alin.(3) al Legii privind societăţile pe acţiuni, de competenţa consiliului fondului, dacă aceasta este prevăzut de statutul fondului sau de hotărîrea adunării generale a acţionarilor fondului, ţin:

a) aprobarea  principalelor clauze ale contractelor  prevăzute  la art.6 alin.(1)  lit.c) din prezenta lege, precum  şi a modificărilor acestora;

b) luarea deciziei  privind rezilierea, din iniţiativa  managerului fiduciar, depozitarului,  registratorului sau auditorului  fondului, a contractelor prevăzute la art.6 alin.(1) lit.c) din prezenta lege.

Din componenţa consiliului  fondului,  în afară de persoanele indicate  la  art.66 alin.(5)  şi art.73  alin.(5)  ale Legii privind societăţile pe acţiuni, nu pot face parte:

a) persoanele cu  funcţii de răspundere ale managerului  fiduciar, depozitarului şi auditorului fondului;

b) persoanele cu  funcţii de răspundere ale persoanelor afiliate managerului fiduciar, depozitarului şi auditorului fondului;

c) persoanele fizice care exercită controlul asupra  managerului fiduciar, depozitarului, registratorului sau auditorului fondului.

In cadrul fondului de investitii este present menagerul fiduciar , depozitarul si auditorul fondului.

1.3 Speta

a) ) Fondul de investiţii este în drept să-şi  investească şi reinvestească mijloacele numai în următoarele obiecte:

a) valori mobiliare ale altor emitenţi;

b) depozite bancare pe conturi bancare speciale.

Alte restricţii asupra activităţii fondului de investiţii

Fondul de investiţii nu are dreptul:

a) să efectueze  tranzacţii de  vînzare-cumpărare a  valorilor mobiliare asupra cărora nu are drept de proprietate;

b) să efectueze tranzacţii de schimb cu valori mobiliare, exceptînd cazurile prevăzute de legislaţia cu privire la privatizare;

c) să efectueze depuneri nemonetare la capitalul altor emitenţi;

d) să contracteze credite şi  împrumuturi, inclusiv prin gajarea activelor sale;

e) să emită cauţiuni şi garanţii de asigurare a executării obligaţiilor altor persoane;

f) să încheie cu managerul fiduciar, depozitarul, registratorul, auditorul  fondului, membrii consiliului fondului sau cu persoanele afiliate lor alte contracte decît cele prevăzute de prezenta lege.

b) Fondul de investiţii  este obligat să repartizeze pentru  plata dividendelor acţionarilor săi cel puţin 50 la sută din profitul net.

42. Intreprinderea de stat

1.1 Întreprinderea de  stat este o întreprindere al  cărei  capital social aparţine în întregime statului. Întreprinderea de stat este agent economic independent cu drepturi de persoană juridică, care, pe baza proprietăţii de stat transmise ei în gestiune, desfăşoară activitate de întreprinzător.

Caracterele:

a) este o PJ constituita de govern sau de autoritatile publice care i-au delegate aceasta imputernicire prin acte unilaterale

b) patrimonial ei se formeaza din bunuri proprietate de stat, inclusive propr publica, capitalul social a ei este unitar si apartine integral statului

c) are un drept de gestiune operative asupra bunurilor calificate ca fonduri fixe primate de la fondator, adica le poseda si le foloseste la destinatie fara dreptul de a dispune de ele, numai cu autorizatia expresa a fondatorului poate sad ea in arenda..

d) se constituie pentru a desfasura de regula activitati de intreprinzator considerate monopol de stat poate insa desfasura alte activitati neinterzise de lege

1.2