FOLCLORISTICA BULGARÀ DIN 1950 PÍNÁ A STÀZI

Dr. Jvetana Romanska-Vranska

In ultimi! zece ani in folcloristica bulgara se prelucreazà mai ales teme §i probleme care au apàrut in legatura cu schimbàrile radicale in viaja istorico- socialà §i economicà dupà 9 septembrie 1944, sau care n-au fost prelucrate suficient in trecut. Ca centre principale de cercetare in acest domeniu se remarca citeva institute $tiintifice, in primul rind Institutul Etnografie al Academiei Bulgare de Stiinje, cu seccia de cultura spiritualà §i folclor (din 1958 numai sectia de folclor), Institutul de Muzicà §i Institutul de literatura bulgara, pe lingà care s-au creat comisii de folclor. Un alt centru de stu diere a folclorului este facultatea de filologie a Universitari de stat din Sofia, unde se preda folclorul bulgar, rus §i slav. In cadrul Uniunii Scriitorilor se desfà- soarà de asemenea o activitate sustinutà .in domeniul folcloristicii, editindu-se mai ales opere poetice populare. 0 anumità activitate folcloristica se duce si la Muzeul Etnografie din Plovdiv. 0 bogatà arhivà de cintece populare este adunata §i la Badio Sofia.

Sarcinile muncii folclori§tilor din 1950 pinà astàzi se orienteaza in douà directii : 1) studierea operelor creajiei poetice populare ; 2) inregistrarea si editarea de materiale noi.

Una din problemele centrale in folcloristica nouà bulgara este s t u d i e r e a § i c u l e g e r e a a m à n u n j i t a § i a p r o f u n d a t à a f o l c l o r u l u i c o n t e m p o r a n , care se creeazà in legatura cu cele mai noi evenimente istorice §i cu construirea socialismului. De aceastà problema se ocupà G. Keremidciev, autor al unei serii de articole. 0 lucrare de generalizare a preocupàrilor sale o constituie cartea C^epeM ennam a apena uapo dua

necen, npoyueanua u o6pa3i\u (Cìntecul popular bulgar contemporan, studii si materiale) (1958). Asupra cintecului popular contemporan lucreazà si Elena Stoin, care analizeazà caracteristicile lui in articolul C tepeM ennam a 6tAZ aperta

u ap o d u a necen (Cintecul popular bulgar contemporan), «M3BecTHH Ha MucTHTyTa 3a My3HKa », I (1952). Ìmpreunà cu Ivan Kaciulev autoarea a publicat culegerea B ^M a p c n u ctepeMeHHu aapod nu necnu (Cintece populare bulgare contemporane) (1958).

Ca urmare a interesului viu aràtat de intreaga opinie publicà bulgara faja de luptele eroice ale poporului impotriva fascismului, in aceastà perioadà au fost culese multe opere din folclorul partizanilor, ràspìndite in másele largi populare. Multe dintre eie au fost studiate si popularízate. Un bogat material contin culegerile B^Mapcnume napodnu napm u3ancKU necnu (Cintece populare

331

ale partizanilor bulgari), sub redacta Elenei Stoin (1957) §i Tlaprnusan 3a 6ou ce cmnza (Partizanul se pregätejte de luptä), sub redactia lui I. Koinakov (1958). Cintecele populare ale partizanilor sìnt studiate intr-o serie de lucràri: Ilpunoc K’bM usynananerno na ó^JizapcKUH napmu3ancKU 6um u (ßojinjiop (Contribuye la studierea vie^ii §i folclorului partizanilor. Pe baza materialelor din reg. Pleven si Loveci), (1954), de dr. Tvetana Vranska fi Stefana Gheor- ghieva-Stoikova; Hapodnu menu e ll.ioed uecnun onp’bz na anmurßamucKama 6op6a (Cintece populare ale luptei antifasciste in regiunea Plovdiv), « roflHUiHHK Ha MyseiiTe b njiOBfliiB», 1954, de I. Koinakov; PeeoAioi^uonnue mpadui^uu e óojieapcKux eepomecKiix necnsix (no MamepucuiaM U3 Damano, u f i ampyufuifbi) (Traditile revolutionäre in cintecele eroice bulgare pe baza materialelor din Batak si Petrustita), «CoBeTCKan 3THorpatJ)UH'>, 1954, N° I , de I. Koev; BMeapcKume napmu3ancKU Hapodnu necnu (Cintece populare bulgare de partizani), « E^jirapcK ii e3HK h JiHTepaTypa », anul I, nr. 2, 1958 (cu biblio­grafie) de Tvetana Romanska-Vranska. Folcloriftii bulgari acorda atenfie §i cintecelor despre anul 1923, mai ales despre insurectia populará din septembrie, cit §i celor inchinate de^inufilor politici.

In legatura cu interesul fa^ä de trecutul eroic al poporului se studiazä teme care privesc evenimente din i s t o r i a n o u ä b u l g a r ä — räzboaiul de eliberare ruso-turc, räscoala din aprilie (1876), räscoala de la Sfintul llie (1903) si de la Schimbarea la fa^ä (1903).

Cintecele despre räzboiul de eliberare ruso-turc sint analízate de G. Keremidciev in articolili PycKO-mypcKama oceoúod umejma (io uh a e ónjizap- CKume Hapodnu necmi (Räzboiul de eliberare ruso-turc in cintecele populare bulgare), « M3BecTHH Ha 3Tnorpa<J)CKHH HHCTmyr», nr. 2 (1955), §i de Rosita Anghelova, in PycKo-mypcnama eouna npe3 1877— 78 0. u ÓKMapcKama napodna necen (Räzboiul ruso-turc din 1877 — 1878 si cintecul popular bulgar), in culegerea Oceoóootcdenuemo na E^Jizapuii om mypcno uso — 1878—1958, (Eliberarea Bulgariei de sub jugul turcesc — 1878 — 1958). Un material bogat si frumos prezentat contine culegerea B^Azapcmi Hapodnu necnu 3a Pycun u CzeemcKUH Ci,m3 (Cintece populare bulgare despre Rusia si Uniunea Sovieticä), alcätuitä de I. Kaciulev. Reflectarea räscoalelor de la Sf. Ilie §i Schimbarea la fa^ä in folclorul popular cintat este analizatä in lucrärile lui A. Primovski, IJpeoópaMceHCKomo «bcmanue e noemunecnama naMem na napoda (Räscoala de la Schimbarea la fa^ä in amintirea poeticä a poporului) (1954) si IlpeoópaMceHCKo ßbcmanue (1903) (Räscoala de la Schimbarea la fatä, 1903) de cälre R. Anghelova in articolul Henucanama 6uozpa$ua na roi^e JJejinee (T . ffejiuee e napodnama noe3un) (Biografia nescrisä a lui Go^e Delcev). (G. Delcev in poezia populará), revista « CenTeMBpxi », anul 6, nr. 5. R. Anghelova prelucreazä tema « Räscoala din aprilie in cintecul popular bulgaro, pentru care a cules un bogat material.

In generai, in ultimii ani s-a fäcut destul de mult pentru culegerea si cercetarea folclorului cintat, apärut ca o reflectare a evenimentelor din istoria modernä si contemporanä a Bulgariei. Datoritä acestui fapt, cercetarea vechii poezii epice voinicesti si haiduce§ti a trecut oarecum pe planul al doilea. O contributie mai serioasä in aceastä privintä o reprezintä studiile asupra unor cintece voinicesti ale lui Evghenii Teodorov, H acjioneanua e edna ö^Mapcrta napodna enunecKa necen (Stratificäri intr-un cintec popular epic bulgar) si llpou3xod na necenma 3a derne [{ynadunne (Origina cintecului despre copilul Dukadince), « M3BecTHH Ha ETHorpa$CKHH HHCTHTyx », I I (1955), in care

332

autorul analizeazà in mod just evoluta cìntecelor in raport cu dezvoltarea istorico-socialà a poporului §i dà o analizà amànuntità istorico-geneticà. 0 incercare de studiere comparativa a cintecelor haiducesti slave de sud o reprezintà studiul Tvetanei Romanska-Vranska OSufu ocoèenocmu na ótJieap- CKume il cp'bócKume xaüdyuiKii nemu (Caracteristicele comune ale cintecelor haiducesti bulgare §i sirbe§ti), « CjiaBHCTHueH cSopHHK », II (1958). Traditile epice ale regiunii Dimitrov formeazà obiectul studiului §tefanei Stoikova.

In legàturà cu làmurirea problemei specificului creatiei poetice populare se ridicà pe primul plan o altà problemà importantà, pujin analizatà in folcloristicà pìnà in 1944, §i anume studierea c r e a t i e i p e r s o n a l e c i n t a t e a c r e a t o r i l o r p o p u l a r i § i a e x e c u t a n f i l o r t a l e n t a t i de c i n t e c e p o p u l a r e . Aparitia acestei probleme se datoreste atentiei deosebite, acordate de opinia publicà culturalà purtàtorilor §i propagatorilor creajlei populare. Ca materiale de o mai mare insemnàtate pot fi citate Tpu noKo.ieituii napodmi neeuifu (Trei generaci de cintàrej;e populare), « M3BecTiiH na ÜHCTHTyTa 3a My3iiKa », I (1952) de Raina Katarova-Kukud'ova ; Ejiena B.Hhkogci u nemume na 6ecapa6cKume óhAsapu (Elena V. Iankova $i cintecele bulgarilor din Basarabia), «IlsBecTUH uà Mhctm- TyTa 3a My3HKa», I (1952) de dr. S. Giugiev; flado Mano-aemop u u3mjiHumeji na napoduu necnu orn c. Macjioeo, CocJjuucko (Mos Mano—autor §i executant de cintece populare din satul Maslovo, reg. Sofia), « H3BecTHu na ETHorpa(J)CKHH hhcthtyt », I (1953) de dr. Jv . Romanska-Vranska ;

Hapodnuam neeeif. dado Buho Borneo om c. Cnacoeo , lIupnancKo (Cintarceli popular Vicio Boncev din satul Spasovo, reg. Cirpan) (1954) de G. Keremidciev; My3UKaAHO-(poAKJiopHU npoaeu e IlAoeduecKomo u3A0Mcenue npe3 1892 (Manifestàri muzicale-folclorice in expozitia de la Plovdiv din 1892), « M3BecTiiu Ha ÜHCTHTyTa 3a My3HKa », I I (1955) de H. Vakareslki §i A. Primovski. Toate aceste lucràri con^in observatii §i date pre^ioase care aduc un aport insemnat la rezolvarea problemei creatiei mae§trilor populari ai cuvintului §i

cintecului.

In folcloristica contemporanà bulgara se analizeazà, desi nu ìntr-o màsura indestulàtoare, §i p r o b l e m a r e l a ^ i e i d i n t r e f o l c l o r § i l i t e r a ­t u r a . Mai serios se opre§te asupra ei P. Dinekov in articolul sàu <VojiKAop’bm il ucmopunma na ó^Azapcnama Aumepamypa (Folclorul §i istoria literaturii bulgare), in revista « J IiiT e p a T y p u a m h c b ji », an I, nr. 6, 1956. In acest artieoi el sustine pàrerea cà folclorul bulgar de pinà acum nu se poate impárti pe perioade ca literatura bulgara, deoarece o serie de parti importante ale sale nu sint studiate de ajuns. Raportul dintre folclor §i literatura se analizeazà si in articolul lui V. Vàlcev rio hhkou npoÓMMU na ÓKAzapcnua (fioAKJiop u na Aumepamypama nu (Asupra unor probleme ale folclorului bulgar si ale literaturii noastre), In revista « Hobo BpeMe », nr. 3 (1958).

In afarà de temele enumerate mai sus, folcloristii bulgari se ocupà §i de problemele care se leagà de alte creaci din folclorul bulgar. Astfel, asupra ghicitorilor bulgare pregàteste o lucrare amplà Stefana Stoikova. Proverbele áínt analízate in articolul Tvetanei Romanska-Vranska B'bAzapcKume napoduu nocMjauuu c ucmopmecKa meMamuna e cpaetiemie c nocAoeui^ume na ocmana- jiume CAaeaHCKU hapodu (Proverbele populare bulgare cu tematicà istoricà in comparatie cu proverbele celorlalte popoare slave), «CjiaBHHCKa <|>HJi0Ji0rHH », Culegere de articole, I I I (1958). In legàturà cu sarcina de cunoastere a grupelor nazionale stràine din Bulgaria. ìmpreunà cu cercetarea caracteristicilor

333

lor etnografice se studiazä si folclorul lor, ca de exemplu folclorul rusilor- necrasovieni de catre Tv. Romanska-Vranska, al karakacianilor de cätreV. Marianov.

In folcloristica bulgara contemporanä se studiazä incä prea pu^in limba poeticä fi versificala populará. O anumitä contributie in aceastä privinjäo constituie studiile Tvetanei Romanska-Vranska H auM enoeanua n a omejienenu

nonam ux e n p o m e eden u n m a n a ó’bAzapcKomo u Maneó o h enomo uapoduo

noemuuHO meopuecmeo (Denumirile notiunilor abstracte in operele creatiei populare poetice bulgare si macedonene), « H3BecTiiH Ha 9THorpa(J)CKHH H H 3 T H T y T » , I I (1955) si f lyM um e doópo u 3 jio e 6?>azapenorno uapoduo

noemiiHHO meopueemeo (Cuvintele bine si ràu in crearía populará poeticä bulgarä), in C óopnun e neon n a 95-zoduiuHunam a n a n p o $ . A ji. T . Bcuian

(1954).

ín perioada analizatá se editeazä fi culegeri prej;ioase de materiale folclo- rice. Intre eie, locul cel mai important il ocupä categorie vol. XLV I, XLV II, X L V III, X L IX din Cóopnun 3a napodnu yMomeopemw u napodonuc (Culegere de creatie populará oralä fi etnografie), cu materiale din masivul centrai muntos (Sreclnagora), Rulgaria de nord-est, din reg. Pirin si Trän, culese de ZI. Ti|;elkova — Rojkova, L. Ralev, S. Rusakiev, I. Koev, fratii Molerov si A. Martinov, sub redaefia academicianului St. Romanski. Aceste culegeri sint deosebit de pre^ioase, deoarece in eie sint reprezentate complet prin folclorul lor diferite regiuni. O largä activitate de editare a materialelor muzi- cale o desfäsoarä Institutul de muzicä, care a publicat cintecele populare din regiunile apusene, inregistrate de V. Stoin, sub redactia lui R. Ka^arova, douä volume de cintece din Rulgaria de nord-est inregistrate de V. Stoin, P. Stefanov si I. Kamburov, sub redactia lui R. Ka^arova, El. Stoin si I. Kaciulev. In generai, in cadrul institutului se inregistreazä multe materiale muzicale noi, de cätre R. Kafarova, I. Kaciulev, El Stoin, N. Kaufman, care publicä nume- roase articole §i studii asupra folclorului muzical bulgar (cf., de exemplu, El. Stoin, HapodHume necmi Ha Cmpandateancnun npaü (Cintece populare ale regiunii Strangea), in culegerea KoMruiencua nayuna empandóte anca a encneduu/un npe3 1955 e. na E .A . H . (Expeditia stiintificá complexa a Academiei Rulgare de Stiinte din anul 1955, in regiunea Strangea) (1957) si áltele. Un bogat material confine si culegerea ManedoncKii napoduu necmi (Cintece populare macedonene) (1956) de K. Tärnusanov.

La culegerea operelor folclorului bulgar iau parte si colectionari de folclor voluntari, nespecialisti—activifti sociali si din domeniul educati ei din toate regiunile fárii. Pentru a le da o orientare justä in muncä, Institutul Etno­grafie a editat in 1957 Ymmeane 3a c^oóiipane npou3eedemin na yem- Homo uapoduo meopueemeo (Indreptar pentru culegerea operelor creatiei populare orale).

Un rol deosebit in popularizarea creatiei poetice populare intr-un cerc cìt mai larg de cititori il au diferitele volume publícate de Uniunea Scriitorilor, ca de exemplu : Tlycmama xypna dpnnoea — napodnu xyMopucmwmu necnu (Afurisita furcä de corn — cintece populare umoristice) (1952) de V. Válcev, ropo Ae, MttÜKO xaüdyuiKa (Pädure, mamä de haiduc) (1953) de D. Osinin fi I. Rurin, Jirpeo cmajioeamo, óiunoeu napodnu necnu (Copac rämuros, cintece populare de viatä) (1955) de D. Osinin, BbAsapcKU napodnu npunaanu (Povefti populare bulgare) (1954) de V. Välcev fi áltele. ín aceastä privintä, este binevenitä culegerea E^Azapcno napodno meopueemeo (Creatia populará bulgarä) (1950),

334

sub redactia lui G. Keremidciev cu o serie de articole de stiin^à popularizatà asupra problemelor §i operelor folclorului bulgar.

In afarà de operele, studiile, articolele §i edibile amintite 111 aceastà scurtà trecere in revistà, in presa bulgarà apar mereu un mare numàr de articole, note §i comunicàri despre creala populará bulgarà, care sìnt o màrturie a interesului profund al opiniei publice bulgare. Aceasta este cu totul naturai, dacà se are in vedere uriasa ìnsemnàtate a creatiilor artei §i literaturii populare, care reprezintà una din manifestàrile cele mai pretioase ale culturii nazionale bulgare, ce tràie§te §i se ràspinde§te in másele populare.