Capacitatea intelectuala care detindeade urmatorii factori: ubertatea, impubertatea si defectele psihice. Prin ubertate se intelege capapcitatea personae de a se procrea. Pentru femeie aceasta capacitate incepea odata cu virsta de 12 ani pentru barbate odata cu 14 ani.Impubertatea era atingerea de catre individ virsta de 7 ani atunci cind copilul putea sa vorbeasca si sa gindeasca rational. Inafara de capacitatea civil mai distingem si capacitatea civila a personae care se stingea odata cu moartea civila a acesteia.stingerea capacitatii civile la Romani se numea >capitisdiminuntio, careera de 3 tipuri : 1. Maxima- atunci cind se perdea libertatea,2. Minima- cind seperdea apartenenta la o familie3. Media-cetateniaII. Sclavia este o institutie a dreptului gentilor prin care o persoana este supusa unei puteri straine. Principalele izvoare ale sclaviei erau nasterea si faptele posterioare nasterii.Nasterea constituia zvorul originar al sclaviei deoarece copilul nascut inafara casatoriei dobindea conditia mamei sale. Razboul deasemenea sta la baza aparitiei sclaviei deoarece prezonierii de razboi erau trnsformati in unelte de munca .Odata cu pacea romana scalvii se imparteau in 2 categorii: 1.Sclavii statului2.Sclavii cumparatiDaca un cetatean roman cadea in prezonerat el deasemenea se considera ca sclav pina la intoarcerea lui in tara sa, daca se mai intorcea. Straini veniti la roma si nu erau pusi sub protectia unei familii deasemenea erau transformati in sclavi.Un alt izvor al clavii erau infractorii prinsi in fragmant delict >la locul savirsirii . Deasemenea femeia care detinea relatii cu sclavul altuia si nu le intrerupea si nu le intrerupea deasemenea era transformata in sclava. Deasemenea vinzatorul uni bun care vrea sa imparta valoarea dinduse drept sclav el nu poate devena in pozitia sa initiala. III. Conditia juridica a sclavului. In epoca veche sclavii aveau in cadrul familiei romane o viata patriarhala, stapinul sclavului avea dreptul la viata si la moarte asupra acestui sclav. Sclavii nu puteau sa aiba o famile din punct de vedere juridic ei traiau in simple uniuni de fapt care nu aveau efect juridic asupra copiilor sau sotilor, deoarece sclavul nu avea capacitate juridica el nu putea actiona de nume propriu, insa putea imprumuta capacitatea de la stapinul sau. Mijlocul juridic prin care sclavul putea participa la viata juridical se numea >peculiul<patrimoniul sclavului. Acest peculiul era defapt ca de drept ce era a stapinului sau.Peculiul sclavului era format din pamint, casa, vile alti sclavi. Totusi in epoc a dreptului classic sub influenta crestinismului scalviilor lea sfost recunoscuta rudenia de singe care se numea >congnatio servilis< in baza careia sclavii nu se puteau casatorii intre ei daca erau rude de singe de grad mai apropiat. Tot in aceasta epoca sclaviilor li sa fost cunoscut dreptul de a lasa o mostenire si dupa Iustinian mama nu putea fi despartita de fii sai.IV. Oamenii liberi care se mai numeau la romani ignenui< constituieau acea categorie care sau nascut liberi , acesti oameni pot fi de mai multe tipuri : cetatenii latinii perigrimii, oamenii liberi aflati in tare de semisclavie, colonii.

1. Cetatenii era acea categorie de oameni care se bucurau de drpturi politice , ei aveau un statu deosebit de celelate paturi sociale. Drepturile civile de care dispuneau cetatenii erau > iuscomercium<_care era dreptu lde a inchiea acte juridice potrivit dreptului civil, >iusconubium< dreptul de a se casatori, >iucumitare<- dreptul de a face arata intr-o localitate romana, >iusufrage <drpteul de a alege iushonorum<dreptu lde a fi ales.Conditia de cetatean se dobindea prin nastere si prin fapte ulterioare nasterii.Prin nastere distingem 2 moduri: *atunci cind copilul se nastea in sinul familiei primea conditia juridica a tatalui sau, *dar daca copilul se nastea in afara casatoriei copilul primea conditia juridica a mamei sale. Naturalizare era dobindirea cetateniei in dobindirea unei legi votate pentru anumite persoane. Dobindirea cetateniei de straini care indeplineau toate conditiile in legea data. Dezrobirea constituia un mod a dobindirii cetateniei de catre un sclav. Urmatoarea patura sociala din oamenii liberi constriuai latinii care aveau o conditie mai inferioara decit cetatenii , dar mai superioara decit perigrinii.Ei se bucurau doar de o parte din drepturile civile si politice , acestea erau >iuscomercium,iusconubium si iusfragium<. Latini se imparteau in 4 categorii :1. Latinii veteres- acestea erau niste rude de singe a romanilor care romanii au facut o confederatie dar mai ulterior eau cucerit. 2. Latinii coloniali- erau populatia coloniilor fondate in 268 in Italia , ei se bucurau doar de >iuscomercium<. 3.Latini fectivi- erau populatia din provincie care au luat conditia juridical a latinilor colonial. 4.Latini iuniani-acestea erau fostii sclavi dezrobiti de stapinii lor.2. Peligrimii- erau categoria de oameni formata din straini a caror conditii juridica era reglementata de tratatele internatinale. Ei benificiau doar de >iuscomercium<. Ei erau de 2 tipuri: 1. Pirigrimi obisnuiti- care puteau doar de drepturile cetatii in care locuiau . 2.Perigrimii dedeticii- ce erau prizonerii de razboi. Acestea erau categorie de oameni dar au fost vinduti de pats familais unor altor persoane care au fost cindva victim unui delict savirsit de acesti oameni. Prin contractual de nexu- de arenda. Horonii erau persoanele care sau ruinat odata ce arendau mari suprafete de pamint.Cunoastem urmatoarele cause a aparitiei colonatului: principal era nasterea, era prescriptia de 30 de ani, era conventia particulara prin care un om liber se putea vinde in calitate de horon. Cunoastem urmatoarele tipuri de coloni:colonii voluntary-care erau oamenii liberi, ei arendau suprafete de pamint mari care nu le puteau prelucra; colonii partiali –erau coloni voluntari care lucrau pe suprafete de pamint dar in loc de bani le inorceau stapinilor sai recolta; colonii siliti- din ei faceau parte prizonieiri de razboi.DEZROBIRE. Oamenii liberi dezrobiti constituiau acea categorie de persoane care au fost cindva sclavi ,dar aui fost eliberati de stapiniil lor prin dezrobire, ei se mai numeau liberti.Dezrobirea- era mijlocul de transformare a persoanei dintr-un bun in persoana care se numea >manumisio< prin vointa stapinului sau.Cunoastem urmatoarele moduri formale si neformale de dezrobire:• Modurile formale de dezrobire erau procedate de niste ritualuri solemne si erau 3 la numar. Censul constituia un mod normal prin care un sclav era inscris de stapinul sau pe listele de cens.

• Modul formal de dezrobire >vendicta< era inventat de stapin el printr-o scrisoare declara ca sclavul dat era dezrobit.• Modul >testamenta< se facea indirect si direct.prin testamentul direct sclavul dezrobit primea o capacitate deplina de exercitiu, adica el nu dependea de stapinul sau. Prin testamentul indirect sclavul capata o exercitate de exercitiu limitata, adica el considerat liber intre terti ,dar dependea de stapinul sau intrutotul.• Modurile neformale de dezrobire era >perepistula< acest mod consta printr-o scrisoare facuta de stapinul sclavului prin care spunea ca el este liber.• Modul neformal >interamicos< acest mod reprezenta ca stapinul sclavului intre amici declara ca sclavul dat este eliberat.• Modul neformal >pereclesia< atunci cind sclavul unei ceremonii , adica unei mese este dezrobit de stapinul sau deoarece el ea plaut cum la servit sclavul.• Modul neformal >ineclesia< adica cind stapinul dezrobea in fata pontipicului si crestinilor sclavul.Dezrobirea neformala poate fi oricind revocata de multe ori de stapinul sau. Legea >iunianurbana< prin care toti sclavii prin mijloace neformale au fost transformati in latini iuniani. Toate aceste moduri atit formale si neformale au avut drept effect ca sclavul care a avut pina atunci un regim bun devenea o persoana o capacitate de exercitiu deplina sau limitata. Din punct de vedere al dreptului privat aceste persoane erau dependent toata viata prin stapini lor prin obligatiile care le aveau fata de ei, aceste obligatii erau desemnate prin urmatorii termini:• Bona-dadaca, acesta era dreptul patronului de a dispune de bunurile sclavului.• Obsetium –care era stima pe care trebuia sa o leo poarte fosii dezrobiti patronilor sai.• Operaie – acestea erau serviciile pe care sclavii trebuiau sa le respecte sclavii fata de stapinii sai.Alaturi de persoana fizica putea fi subiect a raportului juridic si persoana juridical. Cunoastem urmatoarele persoane juridice:1. Statul2. Municipiile3. Provinciile4. Asociatiile religioasePersoanele juridice erau de 2 categorii de drept public si drept privat. De drept public erau persoanele carora debutatea era reglamentata de stat. de drept privat erau persoanele cu activitatea lor era dictate de particulari.

TEMA: Raporturile juridice familiar? Notiunea si trasaturile caracteristice ale familiei Romane.? Casatoria , tipurile de casatorie,conditiile casatorie, formele de casatorie,efectele casatorie, desfacerea casatrorie, concobinatul si efectelele lui.? Adoptiunea, legitimarea si adrogatiunea.? Puterea tatalui in familia romana:stabilirea puterii parintesti ,infierea si ligitimarea:continutul puterii parintesti, relatiile dintre paterfamilie si copii sai.Incetarea puteri parintesti si emanciparea.

? Tutela si curatela.• Familie – in dreptul privat roman familia avea mai multe intelesuri :• Prin famile se intelegea totalitatea sclavilor aflati in proprietatea cuiva.• Un grup de persoane aflate su aceasi putereTotalitatea de bunuri si persoane aflate sub puteria paterfamilias.>seful familiei in cadrul familiei urbane avea o putere unica si nelimitata, ase numea >manus<puterea care se resfringea asupra descendentilor se numea >patriapotestats si manus<.Puterea care se rasfringea asupra bunurilor se numea >dominicapotestas sau dominius<.Prin casatorie se intelege reuniunea dintre un barabat si o femeie pe o viata cu efecte religioase. Romanii au cunoscut 2 tipuri de casatorie:casatoria cumanus.ceia ce insemna trecerea sotiei in puterea sotului,femeia care se casatorea in casatoria cumanus rupea orice relatii cu familia ei veche

Si intra in rudenia noua a sotului. Casatoria faramanus>sotia nu trece in puterea sotului raminind in puterea tatalui sau si la succesiun vine la familia sa veche, nu avea dreptul la succesiun in familia veche.Barbatul n uavea autoritate asupra femeiei in casatoria manus.concobinatic>era un tip de casastorie mai inferioara decit cele doua, ea constituia o uniune de fapt dintr-un barbat si femeie.concubnatul se mai numea>>>>> . In eopoca veche concobinatul se numea ca o reuniune de fapt dintre barbat si femeie.Cunoastem urmatoarele formei a casatorie :Conferatio >aceasta forma de casatorie era specifica doar particienilor, ea se facea in prezenta viitorilor soti a pntificului a 10 martori. Usus>consta in convetuirea tip de un an a barbatului si femeii dupa care femeia trecea automat dupa puterea barbatului daca nu lipsea de la domiciliu mai mult de 2 zile.Coiemtio>aceasta consta dintr-un act de vinzare cumparare a sotulu si sotiei. acestea erau conditiile de forma pentru casatorie, dar romanii au cunoscut puterea de fon a castoriei acestea erau :• Iusconubium>persoanele care inchiau casatori trebuiau sa se casatoreasca legal.• Consemtamintul>adica era expriamrea de catre soti a unui accord care ducea la formarea familiei.Efectele casatoriei asupra persoanelor . Casatoria stabilea intre soti o comunitate de definire in care sotii isi datorau unui altui fidelitatea. In casatoria faramanus tatal putea intervini oricind in corbitarea sotilor.Chiar daca puterea suprema in acest tip de casatorie apartinea tatalui sotii trebuiau sa respecte unele conditii. Sotii trebuiau sa participe la demnitatea sa.Domiciliul sotiei era considerat domiciliul sotului. Sotul era protectorul legal al sotiei el oreprezenta printr-un mandate in justitie.Sotii nu puteu inventa unul impotriva altuia o actiune Copii nascuti in casatorie, fata de ei au aparut urmatoarele efecte: legitimarea-care se referee la doar copii nascuti in sinul casatoriei, paternitatea, filiatia-aceasta era o proba prin care se dovedea maternitatea si paternitatea.

Efectele asupra bunurilor:Aceste efecte sau produs independent de tipul de casatorie, astfel casatoria cumanus actioneaza regimul comunitatii de bun, adica tot ce era dobindit de sotie era si a sotului. In al doilea tip casatorie demanus sotii traiau in regimul separatiei de bunuri,era independeti unul de altul fiecare cu averea sa.Zestrea pe care o dadeau parintii miresei se numeau dota, parafena, donatiune. DOTA era acel grup de bunuri pe care sotia le aducea in casa sotului pentru a sustine sarcinile casatoriei.PARAFENA erau lcrurile personale ale sotiei care existau pe linga zestre. DONATIUNEA intre soti. Intentia partilor de a se desparti se numea divort la romani. Romanii au cunoscut citeva moduri de desfacere a casatoriei:modul fortat, modul voluntar. MOdul fortat a desfacerii casatoriei avea loc prin moartea sotului sau prin pierderea cetateniei persoanei. In cazul cind deceda sotul sotia trebuia un an de zile sa-si plinga sotul si dupa asta sa se casatoreasca.In mod voluntary se desfasura in vointa binevola a partilor in dependenta de soti. Romanii au mai cunoscut un mod de desfacere a casatoriei care se numea repudiu care se facea in fata magistratului cu prezenta martorilor.Copii care au ramas in urma desfacereii casatoriei ramineau cu tatal sau, si el putea sa ea citeva bunuri de la sotie, daca tatal murea copii erau suiuris sef de familei.Romanii au cunoscut urmatoarele moduri de …. : Adoptiunea era un mod artificial de creare a mudului parintesc ce copilul trecea de sub puterea statulu isau sub tutela altui membru de familie. Adoptiunea se realiza prin 2 faze: 1 etapa fiul era scos de sub puterea tatalui sau prin 3 vinzari si 2 dezrobiri successive. 2 etapa avea loc in fata magistratului unde adoptatorul declara ca copilul dat este al sau deoarece el a revindicat de la comparator.Adoptatorul trebuia sa indeplineasca urmatoarele conditii: 1. El trebuia sa fie numaidecit sef de familie trebuia sa existe consentamintul partilor si intre adopta si adaptor era virsta de 18 ani. ADROGATIUNEA- prin ea un paterfamilias intra impreuna cu intreaga sa familie sub puterea altui paterfamilias.Adrogatiunea se facea printrun act solemn in fata magistratului si martorilor.Conditiile la inchierea acestui act pe care trebuiau sa le respecte partile: el trebuia sa aiba mai mult de 60 ani si sa nu aiba mostenitori, sa aiba capacitate mai deplina sis a aiba capacitate divina. Atunci cind copii naturali erau asimilati cu copii ligitimi. EMANCIPAREA- era un mod special de esire de sub puterea parintesca ,care se producea cu vointa tatalui.1Etapa consta in faptul ca copilul suferea de emancipatiuni. 2 faza consta din dezrobicta.

Era o institutie ce proteja copii minori si femeile.Romanii au cunoscut 3 tpuri de tutela:tuela legala-care era instituita de lege daca copilul minor nu avea un tuture numit prin testament, tutela testamentala-care era instituita de paterfamilias asupra copilor minori sau femeii, tutela dartiva- care era instituita de magistrate in cazul in cind persoana data nu avea tutelat legal sau testament perin lege. Romanii au cunoscut urmatoarele tipuri de tutele :tutela asupra femeii, tutela asupra ipuberilui. Prin actiunea negutoriagestium tuturele administra cu bunurile copilului. Tutela asupra femeii, bunurile femei pina la virsta de 12 ani era administrate de un tuture prin legatura ngestio.

CURATELA este o institutie de protective a protectia a persoanelor fara descenamint.Romanii au cunoscut tipurile de curatela :curatela nebunului-care se impartea in 2 categorii: furios si dementes. Curatela prodigului care se mai numea risipitorului de avere, Curatela barbatilor care nau imlinit virsa de 25 de ani. Curatela prodigului erau persoanele care nu puteau capabili de a dobisi .Bunurile la ROMANI1.Notiunea si clasificare bunurilor.2.Posesiunea:elementele posesiunii, dobindirea si perderea posesiunii,3.Clasificarea posesiunii si efectele posesiunii.4.patrimonial si elementele patrimoniului BUNULPrin notziundea de bun se intzelege un lokru care poate fi insushit de o persoana sub fele de probeitatea DIn punct de vedere general intre bun shi lucru nu este nici o deosebire inse din punct de wedere juridik sunt lucruri diferiteRomanii au kunoscut rmatoarele kategorii de bunuri L: 1 bunurile puse iun circuitul civil sh cele scoase din circuitul civil care se mai numea rest inpatrimoniu shi rest extrapatriomoniu Bunurile din patrimoniu constituieu acele obiecte carea puteau face obiectul dreptului de proprietate aceste bunuri se calsifika in bunuri mai pretzioase case mari robii shi bunuri mai putzin pretzioase kum ar fi lucrurile de uz imrcmintea inkaltzamintea animalele mici lucrurile care se afla in afara patrimoniului ele nu puteau fi succeptibile de apropiere sub forma dreptului de proprietate din categoria cestor bunuri fac parte lucrurile religioase care erau lasate pentru lasate pentru sufletul mortzilor , resancte erau konstituite din portzile shi ziduriile orasului reskomunes aici facea parte sclavii statului paminturile statlui resuniversitatu cea ce partzine unei kolectzivitazti de oameni rest corporale shi rest inkorporales lucrurile corporale sunt acele ce pot fi atinse ku mina datorita faptului ca aceste lucruri aveau o forma materila iar cele inkorporale erau cele lucruri care nu a o forma materila shi nu pot fi atinse ku mina bunurile mobile shi cele imobile cele mobile sunt acele lucruri care se pot transporta dintrun lok in latu fara ashi modifika substana sau forma exemplu ( masa ) iar cele imobile sunt acele care odata ku mishkarea se modifika exemplu ( case pamint ) o alta klasifikare formeaza lucrurile de gen shi de specie lucrurile de gen sunt acele lukruri care se individualizeaza prin gen pri kalitate shi kantitate de specia sunt acele lucruri care sunt indivisuale ( tablou a unui piktor ) o alta clasifikare o formau fructele shi produsele produsele sunt lukjrurile carora le lipseshte carcatreul periodicitatzii fructele sunt rezultatul produs de un lucru in moid periodik fara ca acest rezulta sai modifice lucrului dat substantaza ( laptele este fructul vacii sau merele ce sunt fructele kopacilor ) urmaore clasifikare a bunurilor o formeaza lucrurile care pot fi numarate cinterite shi masurate shi respectiv invers

Bunurile care se consuma la prima intrebuintzare shi cele ce nu se konsuma la prima intrebunintare cele caes e konsuma la prima intrebuintzare ( o cafea un ,mar ) iar celelate sunt toate obiktele kare lamimbracam shi la inkaltzem

PATRIMONIUscrim prin atrimoniu se intzelege totalitaea drepturilor sarcinilor obligatziilor a unei persoane care are waloare peconiara care sunt elementele patrimoniului elementele patrimoniului sunt : 1 drepturile reale shi drepturile personale cele reale konstitue drepturile patrimonilae care iau nastere intre o persoana numit titular de drepturi shi ceilaltzi membri ai sicietatzi din kategoria drepturilor personal care mai erau numte shi drepturi de crantza ele luau natere dintere un raport juridik inket intre doua persoane determinatev asemanrea dintre aceste 2 tipuri de drepturi konsta in aceaea ca ambele s einkiau intre oameni insa dreptul real se inkiea asupra unuio lucru dra dreptul de crantza awea lok prin activitatea debitoruluidrepturile reale erau opozatele tuturor pe kind drepturile personale erau opozatele doar intre debitori drepturile reale se puteau transmite prin succesiune pe kinde cele de creantza nu se putaeau transmite POSESIUNEAPosesiunea consta dintrun act material prin care o persoana foloseshet shi pastreaza un bun elementele posesiunin sunt : 1 animus 2 corpus Animus -constitue intentzea unei persoane de a poseda lucrul dar corpus konstitue actul material dobindirea posesiuni se dobindeste prin intrunirea acelor doua elemente asupra auneea shi aceasi persoane dobindirea posesiunii are lok pri 2 forme prin sine insushi , shi prin altul dobindirea prin sine insusi are loc atunci cind se intrunesc acele doua elemente asupra unei persoane ,persoana trebuie sa aiba capacitate juridica si lucrul dat trebie sa fie corporat.Prin altul posesiunea se dobindeste prin animus al altuia in cazul incapabililor ce nu pot poseda pentru sine sau prin corpus al altuia ,in cazul cin procuratorul este insarcinat cu administrarea bunrilor patroni. Perderea posesiunii se facea in cazul kind se perdea un element al posesiunii casi in cazul dobindii incetarea posesiuni se facea prin sine shi pri altul al doile tip de perde este prin altul pierdera posesiunii prin altul se facea prin moarte detentorului sau prin nebunia detentorului sau prin vointza binewola din punct de wedere a protectziei juridice pe care o asigura shi din punct de wedre a efectelor produse de posesiune primul tip de posesiune la romani se numia posesiune actinterdicta posesiune protejata prin intermediu interdictelor inteerdictul era un ordin facut de catre pretor in scopul protewjarioi temporarii temporare a nui lucru de catre o persoana urmatoare kategorie se numea posesiu adf usokapione era posesiune protejata prin folosirea indelungata a ei pentreu

acest ip de posesiune trebuia sa fie respectate urmatoare le konditzii buna credintza termenul justakauza shi bunul trebuia sa fie susceptibil d a fi uscapab un alt tip de posesiune se numia posesiuane iniusta aceasta era posesiune contrara dreptului care era afectata de catre wicii ultimul tip de posesiune se numea posesio naturali care se mai numaea posesia natuirala sau korporala si distinktzia dintre acest tip de posesiune cinsta prin faptul ca aacest tip de posesiune nu putea fi posedat pentru altul Efectele posesiunii sunt urmatoarele 1 interdictele care erau pentru posesor un mijhlok de protectzie impotriwa celor cele tulburau posesiunea aceste tipuride interdivctte se numea interdicte posesorii 2 dobindirea proprietatzii posesiunea exercitat o pwerodata de timp ducea la dobindirea proprietatzii asupra unui lucru prin usucapiune Interdictele interdictele posesorii era niste ordine date de pretori in skopul asigurarii protectii juridee a posesiunii aceste interdicte erau de 2 tipuri : 1 interdicta recuperande posesiunes causa interdicte pentru recuperare a posesiunii. 2 interdicta retinende posesiones cauza interdicte pentreu mentzinerea posesiunii. Romanii au impartit modul prorpietatii dupa modul civil si dreptul prorpietatii.Modurile de dobindire dupa dreptul civil dadeau dreptul cetatenilor pilgrimilor celor ce se bucurau de iuscomercium sa dobindeasca sis a transmita proprietatea pluritala .Aceste moduri erua mancipatio,inulicesio si uzurcarpio. Mondurile de dobindire a proprietatii erau :tradition ,prescription longitecolis , prescription longetemporis,Specificatiunea si accesiunea. Romanii au mai recunoscut prin lege.Mancipatiunea-acest mod de dobindire a proprietatii se considera c ao putere de creare a puterii a lcrurilor mancipii .

TESTCaracterizati in dreptul privat roman,comparati proprietatea chiuritara cu cea gonitara. COmparati cesiunea de creanta si cesiunea de teorie.Definiti si evidentiati caracterele contractului de revizare comparare .determinati drepturile si obligatiile in contractual de cumparare . Definiti rudenia cognate si agnate. Comparati servitutile prediale cu cele personale.Indicati corelatia dintre notiunile executarea obligatiei si stingerea obligatiei. Definiti notiunea de validate a contractelor si stability conditiile de valibilitate.Anaizati conditiile constituirii si incetarii unei persoane juridice la roma.Caracterizati si comparati adiodicatio,mancipatio ,iuricesiu ca moduri de dobindire a modului de proprietate.Delimitati obligatiile naturale de cele civile.Difiniti si caracterizati infierea si ligitimarea.Coparati servitutea,superficial, enfitioza ca drepturi reale asupra lucrului altuia.Delictele ca izvoare ale obligatiilor.

4.11.11Granțiile constituie cele mijloace juridice care îl protejează pe creditor de insolubilitatea debitorului:personale,realecele personale erau acele procedee juridice prin care debitorului principal este mai alăturau mai mulți debitori care erau numiți garanți,romanii au cunoscut următoarele garanții personale,sconsio această era accesibilă numai cetățenilor romani,și acest tip de garanție se făcea în baza unei întrebări și unui răspunsTip de promisio era tot garanție era deasemnea constituită dintr-o întrebare și un răspuns însă romanii rîspundeau promit de bună credință fidiiusio deosebire dintre acest tip de garanție-promit pe cuvîntul meu.Romanii au cunsoscut următoarele tipuri de garanții REALE,aceste erau feducia,ipoteca și gajul.6)Romanii au cunscut astefel distingere efectul normal și accidental al obligației,efectul normal al obligației constă în faptul că debitorul voluntar își întoarce datoria.Creditorul obținea o sentință de condmanare contra debitorului și acestă sentință de condamnare contra unui debitor contra uniu debitor sentința care trebuia să fie executată în tocmai de un debitor.Pe lîngă modul de executare este important să ținem cont de obiectul executării.Dacă debitorul își întoarcea benevol datoria obiectul executării era același,debitorul era constrîns prin judecată obiectul era diferit deoarece instanța condamna doar pecuniar.locul executării obligațiie era stipulat în contract iar în lipsa stipulării în contract. Credtorul acel carecreditorul era acel care numea locul executării obligațiilor.Romanii au cunoscut mai multe tipuri de personae care au participat la executarea obligației.Din prima categoria de persoane SUI IURIUS (pater Familas)la a doua categoria de persoane intră persoane alieni iurius (sclavii,Subordonații) Un pater familias care se obliga în fața altui pater familias.Obiectul accidental al obligației consta în dreptul creditorului de a obține unele daune interese în cazul cînd obligația nu este executată la scadență sau se execută cu întîrziere.Daune interese erau de 2 categorii judecătorești și convenționale.Daune cu interese convenționale Erau executate sau cerute printr-o stipuație de pedeapsă această stiulațiune de pedeapsă era despagubită prin bani.Romaniii au cunoscut 6 cazuri care determina executarea obligațiilor aceste erau MORA-era un fel de întîrziere cît din partea debitorului cît și creditorului și astfel deosebim 2 tipuri.Mora-debitorului este o întîrziere făcută de debitor adică atunci cînd debitorul nu introducea la timp datoria.În mora creditorul e acea întirziere care era făcută de creditor pentru primirea plății debitorului,atunci cînd debitorul refuza să plătească plata obligația debitorului se stingea.Următorul caz care determină era culpa-care un bun admninistrator nu putae admine niciodată culpa:a)culpa delectuală b)culpa contraactulăculpa delictuală era atunci cînd o persoană prin activitatea sa a vătămat un lucru străinculpa contraactulă este vina celui ce se obligă printr-un contract (debitorul)asupra

unui lucru individual determinatculpa levis(o vină ușoară)culpa levisima(o vină grosolană)Dolul-eligit care producea intenția debitorului de a provoca pierirea uniu lucru.Cazul fortuit și forța majoră Fortuit este un fapt care sa produs fără vina debitorului Lucruforța majora(cataclism)Custodie faza

Contractele?Noțiunea?Clasificarea contractelor?Pactele?Cvasi contractele și cvasi delictele

Între 2 sau mai multe persoane,naștere,modoficare,sau stingearea uniu raport juridic obligațional fiecare contract cuprinde 2 categorii:a)elemente esențiale b)Elemente accidentaleelemente esențiale romanii au cunoscut următoarele tipuri obiectul consfințămîntul și capacitatea.Consfințămîntul este un acrod de voință a unei părți care trebuia să concidă cu voința celealtei părți,cunoaște următoarele tipuri:fapte care duceau la nulitatea contracutului.Romanii au cunosctu 2 vicii de consfințămînt:metus(teama)era o violență care era exercitată unei personae pentru a o determina să incheie un act juridic această violență era de 2 feluri (fizică și cea psihică) donus- (viclenie)pe care o persoană o determină pe altă persoană să încheie un act juridic.Romanii au cunoscut următarele cauze:neseriozitatea care duceau la nulitatea cotractului și eroareaNeseriozezitatea era un acord de voință care era facut în glumă(fara să aibă un efect juridic)Eroarea ceea ce înseamnă că opersoană ințelegea greșit anumite împrejurări în care era încheiat contractul(persoană era dusă în eroare) eroare:a)eroare asupra naturii actului juridic(atunci cînd o persoană dorește să încheie un anumit contract iar celalt crede că încheie alt contract b)eroare asupra identității persoane această eroare se produce cînd o persoană încheie un cotract cu o persoanî dar de fapt a încheiat cu altă personăc)identităii lucrului obiectul material este un alt lucru.d)eroarea asupra calității lucrului atunci cînd o persoană crede că a dobîndit un lucru făcînd dintr-o materia dar de fapt este făcut de altă materie.Capacitate este o aptitudine a unei persoane e a încheia un contract(capacitatea juridică)Folosința apare cu naștere elemente accidentale are termenul i condția .condiția este un element nesigur de care depindea de semn naștere și stingerea unei

obligații

sancțiunea sa facut cît din punct de vedere civil atît și din punct de vedere pretoriandin punct devede re civil sancțiunea se făcea prin pretițiunea de ereditare,aveastă acțiunea a fost îndreptată către succesor persoanei care exercita posesiunea bunurilor sale,în cazul acesta reclamantul succesoru pnetru a itenta o petiție de moștenire trebuia să dovedească titlu său de succesor civil și să nu posede lucrul iar pîrâtul trebuia să posede lucrul și să nu fie succesor dacă pârâtul considera cu bună credință el răspundea față de succesor doar de îmbogățirea care sa produs în urma posedării lucrului însă dacă pârâtul poseda lucrul cu rea credință(știa ca lucrul nu este a lui dar continua să posede)toate bunurile care lipseau din succesiune,După dreptul preotorian moștenirea era sancționată prin interdictul cvorom-bonorum (interdictul privind bunuri succesorale) odată cu inventarea unei acțiuni succesorul trebuia să dovedească că el este moștenitor al dreptului pretoniar,astfel pretorului îi elibira un interdict cu privirea la bunurile succesorale sancțiunea după dreptul civil era mult mai importantă după dreptul pretorian,deoarece în cazul sancțiunii după dreptul pretorian.

legatul și fidepromissio

legatul este o dispoziție care este formulată în termen solemn și imperativ prin care testatorul gratifică dăunează unei persoane numită legatar anumite bunuri cu titlu de succesiune,din defeniți dată rezultă mai multe caracter a legatului:a)legatul trebuia în mod obligatoriu să fie înscris în testament b)legatul trebuia să fie formulat în termen imperativ deoarece el constituia o lege pentru moștenitor c)legatul nu se impunea în sarcina moștenitorului deoarece prin el moștenitorul era grevat de anumite bunuri d)scopul legatul trebuie să constea dintr-o donație făcută de către testator și independență

de dezvoltarea dreptului legatul a dezvoltat din epoca în epocă astfel în epoca veche a aparut următoarele tiprui de legate:a)legatul pervencaționum b)legatul perdominaționum legatul pervenicaționum-testatorul transfera direct legatarului proprietatea asupra anumitor bunuri.legatul pervenciaționum transmitea moștenitorului obligația ca acesta să transmită anumite bunuri pentru legatar.În epoca clasică apar încă 2 tipuri de legat :legatul sinendimodum-acest era legat cu titlu de permisiune prin care testatorul era obligat de a nu împiedica pe legatar să între în posesiunea lucrurilor donate. legatul percepționum (prin luar de mai înainte)În cazul acestui tip de legat moștenitorul era concomitent și legatarul și el lua un bun din masa succesorală până la moartea testatorului.Pentru ca un legat să fie valabil el trebuie să întrunească anumite condiții de formă:a)el trebuie să fie cuprins într-un testamentb)legatarul trebuie institut după testatorc) termenii solemni și imperativi Condițiile de fond:legatarul trebuie să dispună de capacitate juridică LEGEA FURIA TESTAMINTARIA-pentru a nu permitea transmitearea legatului în valoare mai mare decît 1000 de ași.LEGEA VACONIA care interzicea ca un legatar să aibă mai multe bunuri decât moștenitorul.LEX FAUCIVIA care spunea că herede trebuie să aibă un sfert din masa succesorală

fidecomissul este un act de ultima voință a bunului,care era numit disponent roagă o lată personaă numită fetuciar să transmită unei alte persoane numită fidecomissar un anumit lucru din masa succesorală.Odată cu întocmirea acestui act fitociar era obligat să jure că vei transmite în mod obligatoriu anumite bunuri pentru fitocommissar,în cazul cînd aceste persoane nu se țin de obligația sa ei erau declarați infani(erau scriși în listele ca și cum sunt vinovați,listele celor vinovați)

Romanii au cunoscut următoarele tipuro de fidocomisie de familie este acel fidocomisie pentru urmașii succesorari și al doilea tip de fidocomisul de hereditate deci acest fidocomis putea transmite o parte sau chiar toată moștenirea sui herezilor (prima categorie de moștenitor)