Istorie Conspect

8/10/2019 Istorie Conspect

1/29

Arh. Sec. XVII - MoldovaImperiul Otoman da dreptul la pasalacuri -> oarecum autonomy

- apar manufacture, forme de barci, o noua relatie intre clasele sociale- o lume noua - > stapanirea claselor din Istanbul -> ne depasim conditia

Bisericile domnesti si bisericile boieresti -> apar peste tot- se intalnesc si manastirile -> devin punct de rezistenta

Biserica de la Galata (Iasi) biserica domneasca- Prima biserica, cea mai importanta ctitorie Petru Schiopu, influenta munteneasca- elemente de arhitectura munteneasca s-au inmultit si s-au mulat pe silueta si planimetria arhitecturii moldovenesti;- elemente din piatra si caramida des utilizate (sectiunea zidurilor este mai mica -> silueta eleganta si coerenta)- forme planimetrice clasice -> PN grovnita N - A- o serie de contraforti exterior nestructurali- exonartex un pic decrosat fara de PN- a II-a turla aproximativ identica cu cea de peste N (turla peste PN -. Influenta munteneasca volum echilibrat,continua traditia bizantina)

- Planimetria -> influenteaza deschiderea grovnitei fata de NSe realizeaza prin intermediul unei colonnade care inlocuieste tampla ; rezulta o legatura vizuala mai buna, amplificata

- Suprafata vitrata -> fiecare absida are 3 ferestre (influente muntenesti)-Intrati pe N si S (cea mai uzuala)- Structura de arce piezise -> arce pe consola -> degaja pardoseala- Registru de mici arcusoare - > noutate- Turla sta pe 3 baze (una patrata si doua stellate[12 colturi])

Turla de pe PN structura: trompe de colt trecerea de la patrat la octagon. Trompele de forma semisferica sunt foarteputin folosite

-Tratarea fatadelor (apare la toate bisericile) -> un brau median care imparte fatada in doua registre -> apartenenta la unanumit stil.- Braie din caramida profilata/ in dinti de fierastrau

- ciubucuri impletite

-Registre(de la Galata): inferior - un set de arce oarbe;Superior doua register de arce oarbe -> inconjoara toata biserica (nu au legatura cu cele de jos)

- Sarpanta aplatizata (nu e evidenta) nu participa, nu are niciun rol la volumetrie (nu are prezenta). Nici streasina nu efoarte mare.-Turlele -> cu 8 fatete cu ferestre foarte mici pe punctele cardinal -> acoperis nu foarte inalt si putin tuguiat.


2/29

Biserica ARONEANU Biserica domneasca

- preia elemente muntenesti, insa are si elemente traditionale- plan trilobat, o absida pe N si A, fara grovnita- pridvor deschis (influente muntenesti) -> 4 coloane cilindrice pe colt pe sectiune patrata- elevatie din caramida- relatie libera N-PN -> 3 arce si 2 coloane

- o turla pe N (o baza patrata si o baza stelata -> stil traditional taranesc)- brau median dispus foarte sus -> in zona in care se sprijina arcele interioare- zone decorative -> lucrate in tencuiala umeda, aplicata peste caramida; se decupeaza motive decorative cu o lucraturacam incarcata, nu prezinta acuratete ceea ce ii confera in farmec aparte

Registre: succesiuni de arcusoareLa ferestre -> arce mai ample, punctate de discuri de ceramic faltuita cu un motiv din folclor

Randul de discuri foarte mici sub streasina si sub sarpantaNu exista o bolta clara intre volumul navei si absida

Biserica ITCANI, RADEANA

- sarpanta cu coama foarte inalta, care inghite turla- caramida profilata, asezata in dinti -> reduce din sectiune

Biserica DRAGOMIRNA

- actiunile de contopire a stilurilor, temelor

- pridvor inchis de forma absidala- turla mica pe naos cu cate o fereastra + 3 ferestre- un mic altar absidat- acoperis in doua ape- sistem structural -> arce pe consola, cu o usoara acolada la toate arcele- la baza calotei sferice se afla un set de mici arceToate de mai sus formeaza paraclisul incintei

Biserica:-influente muntenesti, dar si moldovenesti

-succesiune de spatii -> alungire foarte mare V->E-exonartex inchis + 4 ferestre-portal intr-un zid f gros, apoi PN cu o colonada care da in N- N foarte amplu cu absidele laterale false, decupate in grosimea zidului- absida altarului cu 3 ferestre (prezenta la exterior)- decoratii de facture gotic moldav (nervure in relief)- doua calore in fila pe PN- pe N turla cu system structural de arce pe consola (influenta stefaniana)- elevatia foarte inalta si biserica foarte ingusta


3/29

- code diferite ale pardoselii -> se amplifica spatial treptat (suis) -> spatialitate foarte buna-altar foarte ridicat, soclul foarte inalt, totul este din piatra slefuita- decoratiuni interioare Stefan cel Mare si Petru Rares (decoratiunile exterioare sunt austere, minimale)

Brau median, ferestre cu ancadrament (sub brau)Opt pilastri de jur imprejur si prezenta unor contraforti

Biserica SFANTUL IOAN BOTEZATORUL biserica boiereasca

- legatura transparenta intre spatii -> structura de retragere in consola- sarpanta frazata, fara streasina- brau median din caramida profilata, asezata in dinti de fierastrau

Biserica SECU, Solca (ex. Biserica Clincea plan trilobat, contraforti)

- doua turle massive, fara arce piezise, doar arce pe consola

- brau median rand de ciubucuri impletite

Manastirea PUTNA

-prezinta o interventie in aceasta perioada- braul median imparte in doua biserica -> doua register (cel superior din arce oarbe)

Biserica TREI IERARHI

- biserica unicat in arealul orthodox- geometria planimetrica extreme de bine executata -> studiate foarte bine proportiile- exonartex inchis, intrarea pe S si N-PN legat prin tampla si portal- N absidat (2 abside) cu 3 ferestre- A absida mai mare si 3 ferestre

Altarul si naosul se afla in relatie libera printr-o colonada

-Decoratiuni interioara: -foarte bogate, sculpturale

-Structura 2 turle identice pe PN si N cu 2 baze ( una patrata cu arce piezise ascunse si alta stelata, foarteevidenta in exterior cu arcusoare pe octagon)

-Influente crestin orientale slavone, armene, georgiene. Primele doua sunt influente baroce. Acestea ii conferaun aspect agresiv, colturos

-Registrul decorative succesiune de register decorative sculptate in piatra faltuita deja pusa in opera-Brau median (baroc) marmura plata usor sculptata (basorelief foarte plat) + ciubuc impletit din piatra- Streasina si sarpanta foarte mici


4/29

Biserica GOLIA ctitor Vasile Lupu

- elemente de arhitectura neoclasica, elemente de influenta din foarte multe parti (pt imbunatatirea relatiilordintre state)

-elevatie exclusive din piatra sculptata- acces N si S, PN legat printr-o colonada libera de N (limite pana la nivelul uman)- aminteste un spatiu de grovnita

- N absidat decupat in grosimea zidului (care e foarte gros)- grosimea zidului inglobeaza cele doua pastoforii ale A (are 3 ferestre)- system structural slav -> mici arce pe consola ce reduc sectiunea (forma tronconica) -> baze pentru turle (pe

exonartex) pe PN identica cu cea a naosului. (intre ele o cupola exprimata si la exterior)-Turla altarului este una de mici dimensiuni- coloane cu capitel corintic, angajate decrosate- ferestrele -> golul flancat de doua colonete pe console ce tin de un fronton triunghiular cuprins intre un arc

frant la cheie.- intrarea -> arc romanic sculptat foarte abundant (ex. Biserica Casin, biserica Sf. Teodor, biserica Sf. Sava

diferenta e ca are clopotnita alipita pe lateralul naosului)

1.Biserica BARNOVA zidire masiva, prezinta influente moldovenesti evidente

2. Biserica Sfanta VINERI realizata cu sacrificiu- abside si turla de inaltimi reduse, cu toate ca are arce piezise - doua baze pe naos- ulterior, pe latura de vest apare inca o turla cu structura masiva, cu contraforti pe diagonal, in camera

clopotelor se preia sectiunea prin taieruta colturilor- brau median biserica secol XVII cu influente muntenesti

3. Biserica Sfantul THEODOR- clopotnita pe exonartex, turla pe naos (o baza patrata si doua baze stellate) -> se perpetueaza modelul Galata- un mare pas stylistic urban ( bisericile stefaniene sunt manastiresti, nu urbane) -> bisericile secolului XVII se

integreaza spatiului urban- character urban pronuntat preia din elementele de caramida de la Golia cu ancadramente, panouri (lipseste

braul), rozalite care ritmeaza fatada, frontoane triunghiulare pe consola.

4. PUTNA sec XVII- se pastreaza acoperisul stefanian, inclusive streasina

- abside pe naos peste care se construieste turla care nu mai are legatura cu stilul stefanian; ulterior, restauratain secolul XVIII va rupe complet legatura cu stilul stefanian.

5. Biserica Sfantul IOAN BOTEZATORUL- turla la intrarea cu doua camera (una pentru aparare, cealalta pentru clopote) dar se amenajeaza si podul tot

pentru aparare (scara in zid)- doua register de arce oarbe (unul din ele aproximativ stefanian li se adauga fante pe arce pentru a se putea

monta guri de foc


5/29

6. Biserica BARNOVSCHI-interventie ulterioara, cu turla masiva, inaltata fata de plan (peste exonartex), abside mascate in grosimea

zidului sustinute in exterior prin contraforti, rezalituri interventie ulterioara exonartex deschis cu sarpanta (modelulslav) - > bulb de ceapa

-scara in zid -> camera clopotelor

7. Biserica Sfanta PRECISTA (Galati)

8. Biserica de la CASIN- decoratiunile exterioare sunt asemanatoare cu cele de la manastirea Golia

- doua turle, ulterior apare un exonartex, grosime excesiva -> decoratiuni din piatra- stalpi grosi, angajati. Exista absidare-stil neoclassic, cupola cu arce piezise (rar intalnita, realizata in secolul XVIII in perioada neoclasica)- in secolul XVII s-a acumulat un set de procedee structural si decorative

9. Biserica Sfantul NICOLAE DOMNESC- turla primitiv construita, ancadramente de piatra bruta, din loc in loc gauri de tragere

-ulterior este demolata si refacuta in stil stefanian

Constructia manastirilor stefaniene- un element de arhitectura civila

- nucleu monastic CETATUIA aparare a orasului -> domnitorul Duca -> biserica identica cu TREI IERARHI- cele doua turle identice peste PN si N au 3 ferestre pe abside, exonartex- intrare pe nord si sud, colonete impretite/ despletite, exterior complet diferit- sarpanta e o calota sferica

In perioada aceasta apar doua categorii de manastiri:

a) De oras in afara orasului: CETATUIA, GALATA, BARNOVAb) De oras in oras: DRAGOMIRNA, HADAMBU

1. Manastirea HADAMBU- are o forma incerta a geometriei planimetrice- zid de aparare inalt, dar fata de cele de la vechile manastiri, are zid mai subtire, facut sa reziste pentru operioada mai scurta- biserica mica, naos absidat, peste intrare e o mica consola- bastion de sectiune circular in fiecare colt

-portita spre cimitir, la intrare in turla este clopotnita- in coltul intrarii trapeze pe formula arcelor frante la cheie - numite Sali gotice - cos de fum eliberat natural

2. Biserica Manastirii ZAMCA ctitorie armeneasca- turla pe intrare, care adaposteste si un paraclis- functie civila in ansamblul manastiresc -> de aici evolueaza arhitectura civila -> resedintele domnesti


6/29

- din gangul intrarii doua camera de o parte si de alta cu functiuni curente -> pe aceeasi structura doua camera laetaj, gandite pentru ecumen- capela cu structura clasica, stefaniana

3. Biserica HLIMCEA- simpla, fara contraforti la zidul de aparare

4. Manastirea BOGDANA- turn la intrare cu o scara circular

GOLIA- incinta dezorganizata datorita mularii pe trama existent, arhitectura militara este prezenta- turn initial preia arhitectura masiva, gigantica, ulterior redus

SOLCA- 4 bastioane de sectiune patrata, ulterior interiorul se completeaza, nucleului I se adauga, ansamblul seamplifica -> formula organica de dezvoltare

TURNUL DE LA GALATA- 4 caturi (tainite, loc de depozitare, clopotnita galerie si terasa cupolei)

TURNUL DE LA GOLIA- podina din lemn, orientarea ferestrelor evazate catre interior -> directia precisa spre gurile vulnerabile

TURNUL DE LA SF SPIRIDON- initial pe plan patrat cu contraforti pe colturi

Arh. Civila- demisol/ plan subteran spatii de depozitare, Sali mari -> sala gotica, la etaj functiuni domestic se preia decatre spatial cu functiune relative indecisa

CETATUIA subsol depozitare, un nivel la cota terenului pentru depozitare; etaj cu sala gotica, accesul, foisordeschis cu scara exterioara

Clisiarnita de la MANASTIREA MOLDOVITA

- valori manastiresti sediul ecumenic-valori artistice-terasa pe acoperis cu priveliste deosebita- acces parter cu camerele personalului care lucreaza aici scara circular- bolti cu nuclee intrande- structura plafonului semicircular


7/29

Casa Domneasca de la CETATUIA- foisor si scara exterioara, sala de intrare Sfatul Tarii (in stanga) si locuinta domnitorului (in dreapta)- cuhnia constructie masiva, din piatra, izolata in mijlocul curtii

Casa cu ARCADE (DOSOFTEI)- banda strada comerciala o pravalie casa de comert din proximitatea curtii domnesti

- nu are ziduri de aparare- e din poatra bruta si caramida boltire cu nuclee intrande

Conacul de la Pascani (Cantacuzino Pascanul)- priveste spre un parc al palatului- patru foisoare impodobite cu pridvor, parapet din piatra- coloanele sustin o grinda continua in arcade (model preluat din arhitectura traditionala taraneasca)

Secolul XVII in Tara Romaneasca

Stilul BRANCOVENESC

Noutate toate elementele se pot combina, influente moldovenesti mai putine decat cele care au fostmuntenesti in moldova -> stil original

Planimetrie1. Plan drept ex. Sanicoara2. Plan trilobat scara circulara intr-o casa a scarii detasata -> biserica asimetrica lucru corectat mai tarziu

Decoratiuni

- corpul bisericii era impartit in doua de un brau impletit ciubuce din caramida si piatra profilataPartea de jos panouri, partea de sus arce oarbe- practicate in tencuiala umeda a desenului si vopsirea cu rosu tehnica incipienta- butoni sau mici placate de ceramic- rame de usi monumentale, din piatra

- cu o influenta gotica arce in acolada si trilobate

Biserici TRILOBATE (majoritare, regasite in toata zona Munteniei)

a) Cu o turla pe naos ex.: Cozia, Clopociov

COZIA- trilobata, absida a altarului, 2 abside pe naos, o turla- pridvor muntenesc, relatia PN-N inchisa de zid; in zid decupata o usa

b) Cu doua turle ex: Stelea (biserica impacarii) asemanatoare cu Trei Ierarhi, cu 2 turle: un ape naos si alt apepronaos, cu exonartex inchis

Biserica KRETULESCU tot cu doua turle


8/29


9/29

Biserici cu Turn Clopotnita pe Pronaos (biserici parohiale)

- turla pe PN cu acces dintr-o scara practicata in grosimea zidului. O scara circular exterioara- apar doua scari de dragul simetriri- exonartex inchis/ deschis- trompe de colt grupate in din cupola- turla peste naos mai mica

- sectiune fara virtuti structural- ferestrele si usile sunt simple, tencuite si decorate cu brau median

URBANISMUL orasele iau o amploare foarte mare (Bucuresti, Targoviste)

Manastiria) Vechi:

- plan neregulat (ex. Manastirea Plumbuita, Manastirea Brancoveni)- turn de intrare- casa domneasca

-anexe- chiliile, trapeza

Toate sunt inchise cu zid de delimitare

PALATUL MITROPOLIEI din Bucuresti- in incinta bisericii Patriarhale- sediul mitropolitului- simbol important- coloane manastiresti din piatra- la parter inchidere cu lunate

- 2 foisoare : unul de acces din Piata Unirii, celalalt de acces din zona opusaIn biserica domneasca se afla o capela dedicate exclusive mitropolitului (patriarh)

b) Noi - Biserici rectangulare Ex.: Manastirea Hurez: pridvor foarte mare, flancata de doua fantani,coerenta ca stil brancovenesc, foarte ordonat realizata)

Cuhniile (bucatariile manastiresti):- sunt piese in sine, in ansamblul monastic- prezenta unei vetre cu foc care se elimina prin turla- cupola -> structura de dovleac, baza circular 8/12 bucati

Manastirea HUREZ ctitorie Brancoveni, foarte frumoasa, coerenta ca stil, cuhnia se dubleaza- spre est nu e flancata decat de un zid fara functiune- acondaricul, turn de intrare in sud- la vest trapeze legate de bucatarie si paraclis suprainaltat- la nord se afla chiliile cu acces din foisoare- exista si o casa domneasca- in afara incintei apar pentru prima oara toaletele


10/29

Manastirea VACARESTI biserica domneasca cu perimetru patrat

-pridvor foarte mare, lat-colonada la intrare- trei turle- la est doar un zid de aparare, dublat de o colonada- o mica capela

- in continuarea manastirii este cimitirul- la sud este casa domneasca, de jur imprejurul cladirii sunt anexe- turnul este dispus pe axul V-E- galerii deschise, foisoare de acces- 2 cuhnii -> system structural de coji, semicalota sferica

Consola -> arc piezis -> se ingusteaza sectiuneaTurla cu rol de cos de fum

Ex. Manastirea ANTIM biserica domneasca-pronaos supralargit, portal foarte frumos

- doua turle- doua cuhnii in colt- mici portice cu acces interior- legatura cu cimitirul-turn de intrare, biblioteca

EX. Cotroceni, Hurez, Vacaresti:- paraclis ax E-V inaltat- incaperi boltite, cu lunate, bolti in arc de cerc

Biserica BAJESTI resedinta de tara- pronaos supralargit si turla

Incinta: - foarte precisa, zidurile de incinta cu contraforti- absida de zidarie pe latura vestica- juxtapus conturului mai exista o curte, conac, anexe

ARHITECTURA CIVILA

Conace doua categorii: cu demisol + parter (planimetrie inspiratie a casei taranesti) si parter + etaj

- plan: tinda -> camera stanga dreapta -> foisor- parter locuire, cu system complicat (bolti in arc de cerc)

La parter sunt ferestre mici, la etaj sunt ferestre mari- streasina


11/29


12/29

Palatul MOGOSOAIA- caramida aparenta (la inceput a fost tencuit)- cu rame albe ce au un mare effect etilistic-cornisa, elemente decorative: friza de sub streasina; piatra alba (interventie tarzie)- cosurile (influenta venetiana)- demisol placate cu piatra- bogat ornamentat

- acoperis inalt

Trecerea de la plan patral, la octagon, la cel circular -> caramida pusa in forma de +. Caramida profilataTrecerea in arc in plin cintru caramida pusa in retrageri successive si capitel din piatra (specifica) -> constituie nastereaarcelor/ boltilor

Bolta semicilindrica si arcul -> apoi se diversifica -> bolti cu nuclee intrande/iesinde (bolta manastireasca cu baza patratadar sectiunea circular)Se renunta treptat la coloanele de caramida la cladirile care erau importante si astfel apar coloanele de piatraCategorii de coloane:

a) Cu fus de sectiune geometrica -> octagonal cu caneluri; baza cu zone decorative cu flori de crin ce semnificaregalitatea. Coloanele sunt simple, insa au gratie

b) Cu fusul circular atat la baza cat si la capitel -> impodobite cu elemente decorative intr-un relief plat stilcoherent

c) Cu fus drept/ in torsade bogat ornamentateCupola este foarte rar folosita la cladirile cu character civil, insa la biserici este foarte des folosita

Palatul MITROPOLITILOR- sistem structural la foisor

- coloanele sunt supple- arce trilobite cu acolada- prezinta pandantivi/ trompe de colt- pantantivi decupati in arce

Arcul- de caramida : in plin cintru, in acolada si trilobat

Decoratiunile- sunt pictate- nu se mai prefer subiectele religioase, ci cele laice- picturi interioara la palate

Pictura murala la interior pentru intaia oara ca tendinta (scene laice). Se realizeaza pe support foarte frizat, pestucatura peste care se picta.

Portalurile usilor- initial cu baghete icrucisate (influente georgiene) -> evolueaza in spatial renascentist -> portaluri f incarcate- arc in plin cintru dublat de unul in acolada cu heraldica/pisamie deasupra usii de lemn- la partea superioara este prezenta cornisa- ancadrament din piatra cu decoratiuni


13/29

HANURI de oras la sfarsitul secolului XVII inceputul sec XVIII- biserica nu se afla la intrare- forme variate ale parcelarului- din material durabile- se prabusesc in sec XIX datorita unor programe mai mari -> cladirile eclectic

ARHITECTURA IN TRANSILVANIA (sec XVII)

- alt tip de evolutie, alter mentalitati, desprinderi ale zonei otomane- preluarea elementelor de arhitectura renascentista pentru un support local- in sfera arhitecturii civile- trecerea de la o arhitectura militara (cu specific clar) la o arhitectura civila cu efect plastic deosebit- influente ale arhitecturii muntenesti (zona de S a Transilvaniei)

ARHITECTURA CIVILAa) Cetatile cu rol de locuire si resedinta politica

ex.: Cetatea de la Oradea plan pentagonal cu turnuri de aparare

b) Castelele de la Fagarasi cu rol de aparare si rol administrative- bastion circular pe toate colturile de forme diverse- planimetria regulate (trapez) cu dezvoltare concentrica exista o custe interioara flancata de jur imprejur defunctiuni- exteriorul este tipic arhitecturii militare ferestre foarte mici- doua incinte, una cu rol militar, cealalta cu rol civil -> are bastioane de forma triunghiulara, platform pentru

gurile de foc.- piatra nu e lipsita de elemente decorative- structura e specifica arhitecturii militare- a III-a incinta are turn de intrare (constructive de inaltimi reduse, case lasa sa se vada castelul). Castelul este

inconjurat de un canal pus in legatura cu altul ce putea fi inundate -> un real obstacol pentru cotropitori

Sectiunea- demisol semi ingropat- parterul este nivelul cel mai active- exista incaperi si pentru gazduirea oaspetilor- podul cu rol de aparare- bastioane massive din piatra si caramida- inchideri cu bolti de zidarie- ferestre inguste


14/29

RACOSUL DE JOS- incinta 1 flancata pe 3 laturi de functiuni- accentual vertical este turla de la intrare

Mediesul Aurit- evolutie foarte vizibila- are o incinta inconlurata de un canal inundabil

- volum masiv -> isi reduce conturul- bastioanele de colt in incinta 1 si 2. Sunt ascutite, nu mai folosesc si pentru artilerie (rol militar diminuat foarte

tare), forma perpetuate desi nu mai are aceeasi functiune importanta- curtea interioara este inconjurata de functiuni- portalul foarte frumos decorat- ferestrele, mici, nu deserves pentru guri de foc si devin foarte ordonate -> ritm foarte ordonat pe fatade- prezenta unei capele

- Cortina exterioara incarcata cu decoratiuni- succesiune de arce oarbe

A II-a categorie de CASTELE doar locuintea) Planimetrie cu curte interioara (influente italiene)b) Planimetrie fara curte interioara (compacte) -> extragere din arhitectura traditionala

a). Castelul de la BONTIDA

b). Cetatea de la BALTA- planimetrie compacta- foisor cu scara in exterior- saloane pe mijloc arhitectura traditionala

- nelipsite bastioanele de colt de sectiune circulara (nu mai au rol militar)- ferestrele devin foarte mari

b). MAGNA CURIA Deva- piesa central, compacta, masiva- se pastreaza bastioanele de colt -> plan patrat cu acoperire individuala- decoratiuni mult mai bogate, ferestre cu ancadrament de piatra- intrarea marcata de un foisor mai mare- prezenta coloanelor angajate

b). Castelul de la SANICOLAU- prezinta sarpanta franta- se pastreaza doar bastioanele de la intrare- loggie deschisa, foarte frumos decorata, cu coloane angajate -> deschisa spre est- demisol, parter si etaj- cele doua bastioane din spate se transforma in foisoare ce flancheaza loggia- scara se retrage la interior- plafoanele sunt ornate cu stucaturi


15/29

LOCUINTELE CONACELE- case intarite, cu foisor, locuinte mici, intarire de ordin military

Cele URBANE- front continuu la strada, de 2-3 caturi, parter comert, mestesugarit, la etaj locuinte/ cazare- biserica in mijloc deschidere: piatete cu cladiri de jur imprejur- galerii dezvoltate pe adancime, cu curti interioare minimale:

- lipite la calcan cu vecinatatile

- gang de intrare din strada catre curte- galerie exterioara cu colonete- ax central pe fatada, in jurul caruia se dezvolta fatadele- ferestre mari si egale- portalul foarte impunator -> reprezinta marca locuintei (fereastra mai mare cu stema, nume, etc)- registru decorativ -> explozie maniera renascentista- ferestre cu streasina la partea superioara, care le uneste- colonete in consola, arc in plin cintru -> anunta o arie neoclasica

Secolul XVIII in cele 3 Tari Romanesti -> BAROCUL ROMANESC

In Moldova si Tara Romaneasca apare si se dezvolta viata politica -> Perioada Fanariota. In Moldova clasa socialainstarita era foarte slab reprezentata de persoanele care isi cumpara locul de domnitor. In Tara Romaneasca (grecii) isiexercita si experimenteaza puterea.Perioada Fanariota a facut si mult rau, insa a implementat un sistem economic foarte bun.

ARHITECTURA- Urme foarte putine din aceasta epoca -> existenta doar unei forme a arhitecturii brancovenesti mai dezvoltata

In Transilvania:- stapanire Habsburgica

- neglijare a aspectului cultural, totul se rezuma la consolidarea relatiilor economiceIn Tara Romaneasca:

Arhitectura RELIGIOASA - nu se mai construiesc sub girul curtii domnestiBucuresti, Targoviste, Craiova se construiesc biserici mici, parohii de catre braslasi (la oras) sau de tarani instariti/boierasi (la tara) ex.: Talpalari -> unele biserici le poarta numelele breslei

Biserici unitare ca gest- planimetria trilobata / nava vu o singura absida pe altar- pridvor pe V- legatuta deschisa PN-N cu turla -> migreaza din naos pe pronaos/ pridvor

- mici, fara concept urban, cu parcelar- sunt la strada

Migrarea turlei pe PN rezulta prezenta acesteia pe frontal stradal

Materiale de constructive:- caramida si piatra ( la ancadramente si coloane)- acoperis sarpanta cu streasina mica (urmareste boltirea din interior)


16/29

Bisericine secolului XVIII biserici cu aspect domestic, vibreaza foarte frumos Ex.: Biserica STAVROPOLEOS (functionand ca manastire)

-planimetrie: forma de noua cu absida pe altar- in urma consolidarii se adauga doua abside si un pridvor- pridvor cu coloane din piatra in stil brancovenesc coloane cu fus in torsade cu capitel bogat- arce in acolada trilobite- brau median registru inferior, arce oarbe

- ferestre cu ancadramente din piatra, foarte bogat ornamentate- PN supralargit pentru un numar mare de enoriasi + mormantul ctitorului- fresca exterioara cu subiect laic (influenta brancoveneasca) predomina galbenul, verzuiul- hanurile (puncte de legatura) se dezvolta in jurul unei biserici- Ion Mincu intervine asupra bisericii -> turla pe naos; zona ambientala la incinta; anexe foarte frumoase (portice

din piatra); bibliotecaBiserica are inaltime mica, modesta, cu pridvor trilobat, turla, aspect urban si o decoratiune abundenta in stilbrancovenesc

MOLDOVA

Arhitectura RELIGIOASA repere modele mai vechi de sec XVII (Golia, Casin); expresie a Barocului, elementedecorative, etc.

Biserica Sfantul TEODOR (Iasi)- cu plan trilobat, legatura transparenta PN-N- pridvor inchis peste care e clopotnita- turla pe N ( tesut foarte diferit in Iasi fata de Bucuresti) nu avem fronton la strada- turla arce pe consola -> piezise -> registru arcusoare- pe o structura clasica de arc de semicilindru -> apar lanternouri- exteriorul decorat dupa modelul de la Golia si Casin -> character de coloane angajate, decupaje in tencuiala,

frontoane triunghiulare sub consola, sub streasina panouri decorate decupate in tencuiala

Biserica Sfantul GHEORGHE catedrala veche, in curtea Mitropoliei- i-au cazut turlele si boltile- exteriorul este foarte decorat

Aparitia curentului (care face apel la vechea structura)-> modele din arhitectura stefaniana -> ex. Schitul TARATA

Moldova -> Bacau, Focsani, Barlad -> Moda Baroca -> se dezvolta mai mult

ARHITECTURA CIVILA -> case boieresti foarte mari, ample, se remarca prin masa construita. Forma traditionala cu

tinda -> de unde stanga dreapta se dezvolta camerele, foisor pe fiecare latura.Chioscuri de vara asezate intr-un cadru placut

- Gradina de la Mosia Balica (Iasi) -> in zona Frumoasa- constructii usoare, de paiantam cu colonnade foarte usoare din lemn- uneori cu fantana, acoperis in stil oriental curbat inchis sus cu o mica cupolaApare necesitatea unor interventii edilitare -> canalizare -> degajarea apei catre santuri (un pas inainte)

- pietruirea drumurilor- alimentarea cu apa (apa forata in Copou) dirijata pe conducte din ceramica pana la cismele publice(la Sf

Spiridon si Golia)


17/29


18/29

ARHITECTURA TRADITIONALA ROMANEASCA TARANEASCALOCUINTA cea mai ampla si des intalnita

CASA- perceputa din exterior, insa ea e privita din interior in cercuri concentrice- camerele, spatii de trecere, ograda, teren, ulita, vecinatati sat; de jur imprejurul satului se intindea zona

agricola comuna

Datorita reliefului exista o mare varietate de satea) Satul risipit- contur vag, zona de campie cu o trama stradala nedefinita, lipsa constrangerilor de ordin teritorial- greu de dotat edilitarb) Satul insirat- in lungul unui rau/ drum important- un front de case de-a lungul drumului- nu se dezvolta in adancimec) Satul adunat- in zona Transilvaniei alt concept de delimitarw

- cel mai bun tip de asezare- dezvoltat tentacular, cu un centru mai dezvoltat -> tentacule pe directii bine determinate

Materiale de constructive:- variate, tin foarte mult de zonele geografice- in zonele montane, deluroase este utilizat cu predilectie lemnul- lutul, pamantul- piatra este destul de rar folosita (la munte exista si integral)- stuful, paiele invelitori

Volumetria pe zone etnografice

Casele cele mai simple -> cu un singur nucleu cu 3 registre:- registrul inferior (care uneori poate lipsi)- registrul median casa propriu-zisa- registrul acoperisului in 4 ape (cel mai folosit)

Registrele sunt tratate diferit -> cu functiuni diferiteRegistrul median contine principalele functiuni, forme foarte variate in planRegistrul podului poate avea functie de depozitare

Casele cu 2 nuclee compozitionale nucleul 2 de accent marcarea intrarii, pozitionat pe axul transversal ( poate fi siin lateral) specific Subcarpatilor Meridionali si Munteniei

Din casele cu 2 nuclee compozitionale se dezvolta casele boierestiRolul celui de-al doilea nucleu: are si o functie precisa de locuire temporara, relaxare, depozitareSunt mai complexe -> dau posibilitatea dezvoltarii casei pe 2 niveluri (randuri) -> aparitia unui palimar

Accesul in pivnita, atelier/ nivel functional -> din foisorAl 2-lea nucleu a luat nastere in zona zona cu pante -> casa a fost nevoita sa preia panta sis a faca o insertie avolumetriei pe teren.Foisorul face relatia dintre spatial public sic el privatPodul ramane cu aceeasi functiune si formaInclinatia acoperisului e diferita de la o zona la alta


19/29


20/29

Modularea caselor- trasee regulatoare in plan/ pe fatada- prelucrarea unui anumit material -> anumitor functiuni se poate ajunge la un tip de standardizare

De ex.: lemnul poate fi pe anumite lungimi -> material de lungimi mari, dimensionateInaltimea umana genereaza standardizareaModul de gandire -> dimensionare

FUNCTIUNEA DE LOCUIRE-de la o camera -> 3 camere -> posibile extensii (anexe, constructii)

SURA complexa, voluminoasa, cea mai inalta -> pentru caruta- pod inalt (depozitare)

ANEXE GOSPODARESTI mici, independente, isolate- diverse forme (ocolnicul)

Ocolnicul in afara vetrei satului- foarte bine facuta, rezistenta -> multe animale

VATRA

- deschisa complet pe diagonal si opusa intrarii; fumul este absorbit printr- o hota -> tiraj foarte bun (fumulse duce in pod)

- cu cuptor + plita in fata- sobe clasice cu sistem de plimbare a fumului- poate sa ocupe si pana la din suprafata camerei

Forme de chenare a lemnului rezistenta si izolatie forte bune pe colturi + compozitie artisticaUsile, ferestrele, elementele structural, elementele de inchidere (traforare plastic intentionata in spiritual artei pop.)

Mori de vant transferal miscarii vantului din plan orizontal in plan vertical -> actioneaza rasnita. Unele sunt mobile

(orientarea se face in functie dedirectia vantului)

Mori de apa- roti dintate actioneaza mecanismul- caderea apei turbine -> mechanism

Nu exista o ingradire a proprietatii, ulterior parcela e inchisa cu gard mai transparent -> apare poarta, insa din lemn foarte frumos lucrata, reprezentativa.


21/29

PROGRAMUL RELIGIOSa. Cu o singura nava cu cele 3 spatii liturgice, cu absidare pe altar- pridvor pe V/SBiserici construite dupa acelasi principiu ca locuinta -> se aseamana cu o casa mai mare, cu inaltime mare,situate pe un promontoriu

b. Cu pronaos absidat

- absida altarului este retrasa, separate- planimetrii de evazari successive plan telescopic- naosul este piesa principal; pronaosul si altarul sunt mai retrase

c. Cu plan treflat - nu exista o evolutie anumeCULELE

-cu cat mai inchis, caturile superioare pentru locuire; ultimul cat este foisor

HANURILE de drum mare- organizare planimetrica foarte buna

- birtul pentru mancare- cazarea; podul

- bine aparate- disproportie volumetrica

Secolul XVIII -> CLASICISMUL- Revolutia burgheza- stil ce vine dupa Baroc- evolutii evidente care se reflecta in arta

- Clasicismul vine cu forme cunoscute (cu planimetrie centrata ROTUNDA)

MOLDOVABISERICA SFANTUL GHEORGHE DE LA NEAMT- schimbarea se produce la exterior- portalul de intrare cu fronton triunghiular- pe absida altarului o colonada angajata- are 3 turle -> una reala, cea mai inalta, de pe naos- domul de pe turla

Unele sufera la niv elul sarpantei pe sttilul slavon - > bulb de ceapa (specific arhitecturii rusesti)

-ordonanta de coloane clasice pe fatada- initial construita in mijlocul incintei, apoi pe latura de est

Biserica de la Trifesti, biserica de la Botosani- clasice la exterior, traditionale la interior- elemente care duc la moda timpului- nucleul are succesiunea de spatii liturgice -> se adauga si cateva spatii- frontoane triunghiulare


22/29

Seria bisericilor cu exterior si interior CLASSICE

Biserica ROTUNDA DE LA LETCANI (Iasi)Biserica realizata de un boier . Are mici dimensiuni

- pridvor cu turla inabil implantata- ordonanta de 4 coloane cu fronton triunghiular- naosul acoperit cu o calota sferica cupola

- altarul bine angajat volumetriei generale- sarpanta urmareste curbura cupolei- lanternoul - acea mica turla pe cupola

La interior coloane angajate cu mic capitel auster- arce si pandantivi apoi cupola aplatizata

Biserica SFANTUL HARALAMBIE (Copou)- forma se axeaza pe elipsa central- pridvor, altar absidat- spatiu central boltit cu calota sferica -> in centru ca un lanternou se ridica turla

- turla sip e PN si pe A triptic de turle cu sectiune mica- combinatie cheia cupolei permite constructia turlei- transfer de imagini de stil + tehnica executiei- PN N + A deschidere totala ( nu exista zid, tampla, colonete sau portal intre PN si N si nici intre N si A)- peste intrare este corul

Biserica SFANTUL LAZAR elemente neoclasice si la interios si la exteriorBiserica DE LA HERTA conturul interior spre eliptic

Biserica BANU planimetria ~ traditionala

- succesiunea spatiilor liturgice, insa imbinarea dintre ele e de facture neoclasica- turla peste exonartex, pilastri angajati

Arhitecti straini aduc scoala si practica la Iasi- influente slave modul de acoperire a turlei- neoclassic exterior ancadramentele ferestrelor si streasina

Biserica TEIUL DOAMNEI (Bucuresti)- forma elipsoidala, incadrata de 4 abside- turla cu tamburul foarte mic

Biserica cu plan alungit:

Biserica SFANTUL SPIRIDON- planimetrie cu dubla axialitate- plan cu travee central, pilastri exprimati foarte clar + inca 2 travei mai mici- altarul mai mare si este absidat travee- exonartexul este o travee- turla acoperita cu sarpanta- extremitatile (E, V) in stil classic cu fronton triunghiular


23/29

- coloane mai mari si arce foarte mari- tratare austere la exterior

Biserica MANASTIRII FRUMOASA- plan aproximativ simetric pe cele doua axe- 2 travei egal despartite de un arc dublou foarte lat- terminarea cu o calota sferica cea interioara

- inca 2 travei sip e extremitati ( E altarul usor absidat; V)Fatada:

- 4 coloane care sustin un fronton triunghiular pe latura de V- interiorul decorat cu coloane clasice- fatada vibrata, soclu foarte inalt, nefunctional- 4 turle false cu o forma noua/ straina, ucraineana- 4 turle clopotnite de pe intrarea principal in ansamblu- acoperis tratat cu bulb de ceapa

ARHITECTURA CIVILA

MARILE PALATE :a. Linie clasica (radacini in arhitectura traditionala) cu un spatiu central din care se dezvolta simetric

functiunile, marcat pe fatada cu un foisorb. Noi formule planimetrice

a). 1. PALATUL LUI CANTACUZINO (facultatea de Medicina) devine palat domnesc, apoi scoala- volum compact cu un hol central intrarea opusa cu absida

Tipologia palatelor moldovenesti caractere:- foisorul de intrare (sustinut de coloane) are PERON pentru trasuri- intrarea -> migrarea scarii din exterior la interior

- fatada 3 registre:- subsol partial functional pe latura din fata- registrul intai, tratat greoi piatra; colonada masiva pe intrare- un brau median care reprezinta registrul al 2-lea- ferestrele fara ancadrament la parter si cu ancadrament la etaj

2. SPITALUL CANTACUZINO PASCANU- plan traditional, cu foisor, cu peron pentru trasuri- donat pentru a functiona ca spital, iar functiunile se adapteaza nevoilor-pe partea opusa intrarii exista un foisor capela

3.PALATUL GHICA (Bucuresti)- volumetrie usor diferita, fronton triunghiular- directive longitudinala circulatie


24/29

b)Rup traditia planimetrica- noi formule planimetrice: distributii planimetrice diferite- intrarea cu peron, fara acces trasuri si colonada (4 coloane clasice)- foisor cu inaltime mai mare, latura opusa intrarii are 4 coloane angajate- nu exista un hol central, scara e in mijloc.

1.CASA BALS (Iasi) masiva, cu foisor pe fatada principal, fara peron (dupa restaurare va avea peron)

- salonul de la etaj tratat masiv, disproportionat- jos, bosaje massive, sus 6 coloane angajate tin frontonul triunghiular- brau median, sus registru decorativ peste fereastra- console din piatra care tin streasina

2.CASA BASOTA (Sararie)- dispunere inedita in plan colonada inabila pe plin e o coloana (5 coloane) -> sustin un fronton triunghiular

retras- foisor pe fatada principala; la etaj sunt mici balcoane- fatada laterala foisor care sustine un balcon cu fronton triunghiular (priveliste frumoasa)

- la interior, tratare asimetrica -> zid pe ax impiedica dezvoltarea- scara, salon

Compunere planimetrica

3.PALATUL ROSETTI (str. Independentei Iasi)-foisor pe intrare cu circulatie pentru trasuri- volumetrie greoaie, parter, etaj- bosaje massive sip e colturi- ancadramentele la colturi sunt sumare- dezvoltare pe axul transversal saloanele

4.PALATUL ADMINISTRATIV CURTEA DOMNEASCA de mai mare anvergura (a disparut, apoi a aparut Palatul Culturii)

5.PALATUL STURDZA (Facultatea de Teologie Iasi)- forma de careu cu deschiderea la strada principal- simetrie, circulatii foarte lungi, scara interioara- foisor expresiv coloane angajate la etaj- parter bosaje exista diferente mari intre tratarea pe niveluri

6. PALATUL ROSNOVANU primaria Iasi

- scara interioara- planimetrie tip careu

7.PALATUL STIRBEI (Calea Victoriei Bucuresti)- cariatide la etaj, fronton romantic


25/29

TRANSILVANIA - aproape deloc neoclassic, slab reprezentat

1.CLUJ- foisor central interior mai decorat, ferestre egale, decoratiuni aproape inexistente- curte interioara mult mai dezvoltata

Casele particulate au unele elemente neoclasice ex.: RASINARI (Sibiu)

CASA DE LA CINCI DRUMURI (iasi) este un fenomen interesant in epoca partea urbanistica- exista register urbanistice, realizarea unui cadastru general- trasarea unor limite a orasului- tendinte de indreptare a tramelor, parcelarul dicteaza un anumit gen de dezvoltare a orasului -> se realizeaza

modificarea parcelelor spre forme cat mai geometrice

NEOROMANESCULNevoia de nou noi institutii cladiri conturate intr-un timp foarte scurt

De la garim tribunal, scoli, ministere, palate -> in acest scop sunt trimisi la studio la Paris si Berlin tineri din mai multedomenii-> trebuiau umplute anumite goluri din aria specializarilor.In mai putin de un secol, Carol I reuseste sa scoata la lumina toata Romania aceasta devine stat civilizat, cu monedanationala puternica, cu independent teritoriala -> dupa Marea Unire de la 1924

C.E.C. Bucuresti cupola structura metalica + sticla -> efectul de lumina filtrate in holul principal este extraordinary

ATENEUL Bucuresti- forma circular se intentiona un fel de circ - pe aceasta fundatie s-a ridicat o institutie noua, fara traditie

- arhitectura cu dom circular adaptata la neoclassic

PERIOADA ROMANTICA- preluarea unor curente mai putin folosite de ex. Goticul in diverse forme de exprimare: goticul military; cai

ferate; armata; gotic flamboaiant

In Europa in apropierea sfarsitului secolului XIX exista curentul Art Nouveau- foarte raspandit in E; in Romania cazinoul din Constanta (singurul) - se manifesta in domeniul decorative

In Viena, Budapesta, Praga foarte bine reprezentat curentul Art Nouveau

Se pune problema unei ARTE NATIONALE ROMANESTI- se cauta resurse in acest sens surse arhitectura taraneasca- surse: -arhitectura brancoveneasca; - arhitectura ecleziastica monastic


26/29

Ion Mincu face un experiment prin care incearca sa prelucreze sursele de cautare

CASA LAHOVARI prima casa care poate fi catalogata ca arhitectura neoromaneasca stil national- stil neoromanesc perfect decoratiuni, planimetrie, etc- foisor cu peron (pe acul cladirii) pentru masini -> exprimarea volumetriei- stalpi la foisor + tiranti din lemn- arce in acolada cu structura usoara paianta

- streasina foarte evazata- decoratiuni foarte abundente, butoni de ceramica- frize sub streasina pentru florare- cartuse chenare filigranate

Apare MODUL COMPACT ( cladirea nu are tentacule)- foisor care reprezinta un accent pe fatada, al 2-lea nucleu compositional- BOVINDOUL piesa in consola de accent- volumul + fatada influente orientale

Stilul a primit aprecieri in randul populatiei care aspira la acest stil, orientandu-se catre stilul NEOCLASIC pe care ilasimileaza extraordinary de bine.

MINCU- a dat startul stilului- in 1902 a dat drumul scolii de arhitectura- realizeaza societati de breasla arhitecturala- nu a reusit sa aduca stilul la nivelul monumentalitatii stilul a reusit in domeniul locuintelor, insa a esuat in

domeniul palatelor- 1906 expozitia nationala al 2-lea moment important pentru stilul neoromanesc- in parcul Filaret prima cale ferata

Tot Ion Mincu ajunge si la Expozitia Universala de la Paris din 1889

BUFETUL DE LA SOSEA- acces foisor printr-o scara exterioara- jos, marcarea intraruu in simbol de arc- sarpanta foarte inalta, pana la 45 de grade

Prima oara cand arhitectul lucreaza rorul de la fundatie, pana la ultimul detaliu -> arhitectura neoromaneasca a impusacest lucru

SCOALA DE FETE din Bucuresti (arh. Ion Mincu)- decoratiuni modeste, intrare marcata cu un fronton triunghiular- bovindouri marcheaza cele 2 volume

- curte interioara cu galerie de jur-imprejur- arce trilobate in acolada

Mincu are o intreaga gama de cavouri (5-6) in Bucuresti- CASELE ROBESCU (3) in Galati, Sinaia si Bucuresti- participa la mai multe concursuri


27/29

PETRE ANTONESCUPrimaria din Bucuresti, Buzau, Craiova, Galati

Acoperis foarte mare, masiv pante pana la 45 de gradeUltimul registru era vibrat, ritmat intr-un registru marunt, care era mai ritmat decat primul registru, ritmat precumlucarnele de pe acoperis

BOVINDOURILE origine orientala-asezate la etaj 1 sau 2, iesite in consola- tratate ca un element foarte important in compozitie

CARTUSELE- benzi decorative; denumiri pers, loc

Arcul trilobat/ in acoladaButoni ceramicaStalpi foarte subtiri din lemn/ piatra nu au un anume canon

CAZINOUL DIN Sinaia stil eclectic

VILA MINA MINOVICI (Vila cu Clopotei) Baneasa- arhitectura populara a fost principala influenta (zona Argesului)- foisorul foarte bine structurat- goluri tratate vertical- evazare usoara a pilastrilor spre baza- scara exterioara- acoperisul foarte inalt si frant- la parter 3 ferestre unite intr-un arc mai mare

- nimic nu e lasat la voia intamplarii - toate elementele apartin aceluiasi stil- elementele decorative sunt subordinate stilului

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA Bucuresti -> Grigore Cerchez- preia incarcaturile decorative si stilul oriental- volum central + 2 aripi 2 terminatii pe aripi

Planimetrie:- clasica, pe modelul arhitecturii academic- simetrie- front la strada

- 2 aripi care realizeaza o incinta

GHIKA BUDESTI Muzeul Taranului Roman- foloseste abuziv arhitectura brancoveneasca- caramida aparenta _ calcar alb- important este foisorul central care ii confera imaginea unei cule- ancadramentele ferestrelor si arce


28/29


29/29

In Bucuresti -> Taierea marilor bulevarde pe directia N-S, apoi pe E-V- croirea variantelor + inele pentru structura radial a orasului

LOCUINTE + LOTIZARI- locuinte cuplate pe loturi; vila burgheza

ARIA CIVILA hale, piete, cladiri agro-alimentare, cladiri de birouri, cladiri de ministere, institutii, spitale (program nou,

neabordat inainte de Primul Razboi Mondial), teatrele

Apare FUNCTIONALISMULPalatul otroceni (Grigore Cerchez) stilul neoromanesc

PERIOADA INTERBELICA- dezvoltare fara precedent a unei arhitecturi moderniste -> recuperare istorica intr-un timp foarte scurt

Betonul armat este cel care face posibila aceasta dezvoltare; prioritati -> construieste Atene Palas (prima cladire civila custructura de beton armat).

Arh. Jean Monda

- era foarte ancorat in arhitectura traditionala- reuseste datorita puritatii arhitecturii traditionale romanesti- arhitectura industrial era foarte avangardista pentru perioada respective

ARHITECTURA MODERNA- pozitia fata de contextual existent- repere functional estetice- simplitatea formala- volumetrie pura- adoptarea la canoanele estetice noi

- modelarea partiurilor- functiunea devine pion principal- tematica foarte variata- impactul social- amplasare si diversitate- locuinta unifamiliala, locuinta colectiva- locuinte ieftine- programe social culturale- hoteluri, case + camie de odihna- programe de sanatate, sanatoria

- programe de invatamant, cultura, sport- gari, aerogari- expozitii international si nationale- arhitectura industrial, hale, fabric, uzine

Maestri ai perioadei:Horia Creanga - a lucrat in echipa

- a atins toate treptele unei profesii de architectHoria Creanga CASA PETRU GROZA (Deva)

Istorie Conspect

Documents

Transcript of Istorie Conspect