LUMINEAZ~-I ,LUMINEAZ~-I ,DOAMNE! DOAMNE!

De câteva luni \ncoace, \ntrea -ga na]iune a intrat \n febra dezba-terilor despre pensii, dar nudes pre orice pensii, ci despre„cele speciale” care, de regul`,provin de la institu]iile de for]` alestatului – judec`tori, procurori,personal auxiliar din justi]ie, par-lamentari, diploma]i, aviatori, con-silieri ai Cur]ii de Conturi [i, prinrico[eu, cadrele militare, care iesla pensie la vârste mici, cu stipen-dii mari, ajungându-se, prin \n -g`duin]a legii, de a avea o - \nunele cazuri – pensie mai mare

decât retribu]ia lunar`... Acest lucru a dus la o cascad` de pension`ri \n toate siste-

mele. De ce s-a \ntâmplat acest lucru?Pentru simplul motiv c` partidul de guvern`mânt, actualul

Prim Ministru [i Ministrul Muncii, realizând abera]iile legii pen-sion`rii, \[i doresc o modificare \n sistemul de pensii, cu preci-zarea expres` c` nu vor interveni la pensiile deja intrate \n plat`.

Toat` pleiada de mini[tri [i politicieni, senatori [i deputa]i,\[i pun \ntreb`ri despre cum a fost posibil s` se ajung` la ano-malia prin care prime[ti o pensie mai mare decât salariul pecare l-ai avut \n timpul activit`]ii, lucru, de altfel, nemai\ntâlnit\n nicio ]ar` din lume.

Despre ace[ti oameni ai zice c` sunt c`zu]i de pe Lun`, aicrede c` nu au tr`it \n ]ara asta sau c` sufer` de o amnezie con-tinu`.

Ei au uitat c` au f`cut [i fac parte din acelea[i partide care s-au perindat la conducerea României, \n ultimii 27 ani de a[a-zis` democra]ie [i stat de drept.

C` s-au „rebrenduit”, c` s-au unit ori s-au rupt, c` s-au ab-sorbit una pe alta, c` [i-au schimbat numele, culorile [i simbo-lurile pe care le-au avut partidele politice din aceast` ]ar`, s`nu ne facem c` nu vedem c` politicienii au r`mas tot `ia, con-form zicalei „la vremuri noi, tot noi”.

Tocmai de aceea, azi cred c` e timpul s` spunem dac` nemai dorim o schimbare.

„Lumineaz`-i, Doamne” pe to]i ace[ti iresponsabili, care „niciusturoi nu au mâncat, nici gura nu le miroase”. Tare pro[ti nemai crede]i, domnilor guvernan]i [i parlamentari....

Fra]ilor, a]i \nnebunit? P`i unde era]i, bre, când s-au f`cut asemenea ordonan]e

aberante \n Guvern [i validate de Parlament sau chiar promo-vate de parlamentarii no[tri? Au venit cumva mar]ienii s` fac`legile \n ]ara asta, mon cher?

Nu cumva a]i dat curs unor cerin]e oculte, acordând noi [inoi sinecuri pentru to]i cei considera]i oamenii partidelor caf`când parte din ga[ca noastr`?

D`-le, Doamne minte, \naintea oric`ror interese de partid.

F l o r e n t i n S C A L E } C H IF l o r e n t i n S C A L E } C H IP r e [ e d i n t e P r e [ e d i n t e

f o n d a t o r O A D Of o n d a t o r O A D O

Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaPublica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaAnu l XV I I IAnu l XV I I I

AUGUSTAUGUST 20172017

P a g . 3

P a g . 4 - 5

M O N I T O R U L M O N I T O R U L D R E P T U R I L O R O M U L U ID R E P T U R I L O R O M U L U I

A{A, V~ PLACE ISTORIA?A{A, V~ PLACE ISTORIA?

DOSARUL DOSARUL ««REVOLU}IA»REVOLU}IA»LA PERSOANA ILA PERSOANA I

S~ SE |NGROZEASC~ S~ SE |NGROZEASC~ {I EUROPENII {I EUROPENII DE ORORILE DE ORORILE DIN ROMÂNIA !DIN ROMÂNIA !

Scrisoarea transmis` de deputatul Liviu Ple[oianu Parlamentului European,despre situa]ia real` a sistemului judiciar român:

"Obsesia pentru expunerea persoanelor \n c`tu[e nu are nimic de-a face cuo justi]ie sobr` [i echitabil`... Plasarea \n arest a \ncetat s` mai fie o excep]ie.Este o regul` omniprezent` a unui sistem represiv care a fost cu \ndemânare\nvelit \ntr-o hârtie str`lucitoare"

Octa

via

n A

ND

RO

NIC

HOTEL DONAHOTEL DONAMAMAIAMAMAIA0721266551072126655102418319880241831988

O R A { U LO R A { U LC I M I T I RC I M I T I R

Când am plecat din Turnu M`gurele, \nprim`vara anului 1990, ora[ul \nc` tr`ia, [inu oricum.

Era cochet, curat, cu oameni \nspre carem` uitam cu admira]ie [i respect.

Acolo, \ntre ei, am priceput c` f`r` spiritdes`vâr[irea individului e vorb` goal`. [i astam` f`cea s` caut \n c`r]i r`spunsurile pe careei nu mi le puteau oferi.

Au trecut de atunci 27 de ani [i lucruriles-au schimbat dramatic. Urbea [i-a \ngropatnu doar fiii cei mai importan]i, dar [i spe -ran]ele.

|n aceste aproape trei decenii, statul post-comunist n-a mai construit o dughean`, unchio[c, nu blocuri [i spitale, \n a[ezarea depe malul Dun`rii. Dimpotriv`, a ruinat ceeace predecesorul s`u, atât de hulit azi, ridicasecu eforturi [i entuziasm colectiv.

Câ]iva in[i au pus mâna pe firimituriler`mase din economia na]ional` planificat` [ise joac` de-a capitali[tii, iar al]ii s-au aciuataici din alte z`ri, unde nimeni nu-i b`ga \nseam`, ca s` devin` milionari de Teleorman.

Str`zi \ntregi au ajuns \n c`r]ile funciareale minorit`]ii balaoache[e [i parc` limbaoficial` a urbei are iz de tingire…

Num`rul elevilor a sc`zut \ngrijor`tor, iaral celor cu bacalaureat [i mai alarmant.

Sub tirania economiei libere, am devenitcu to]ii ni[te jivine, mai mari sau mai mici,preocupate s` vân`m, s` mânc`m, s` dor -mim [i s` ne reproducem. Iar, adesea, s`fur`m [i s` ucidem.

{i, \n goana asta sinistr`, nimeni nu maiobserv` c` ditamai Casa de cultur` s-apovârnit [i trage s` se pr`bu[easc`. Cât de-spre libr`rie…

Pe str`zile nefiresc de pustii \n cursul zilei,abia mai z`re[ti cunoscu]i de alt`dat`.|nc`run]i]i [i birui]i de vârst` [i nevoi, umbre[chiop`tânde ale prezentului bicisnic, avortat

de o istorie zbanghie. Seara, pe \ntuneric, genera]ia smartphone

se arat` goal` [i agresiv`, ca ie[it` dinvizuin`, cu c`ut`tura aia stearp` [i r`u pre-vestitoare.

Cum s` o compari cu leaturile vechi? Ar fiun gest blasfemiator…

Dar, \n definitiv, ce interes ar avea puberiirecen]i s`-[i fac` din carte un ideal?

|mbog`]i]ii tranzi]iei n-au excelat la\nv`]`tur`, unii se c`znesc [i acum s` ni -mereasc` un simplu acord gramatical.

Apoi, literatura are inconvenientul de a-]idezv`lui nimicnicia, limitele insp`i mânt` -toare ale condi]iei umane, te oblig` la fr` -mânt`ri [i \ndoieli, la pesimism.

Exerci]iul cu pricina provoac` chiar [i de-presii, iar facturile nu se pl`tesc din cuget`ri[i reflec]ii.

Patronii sunt, \n majoritatea lor, o liot` deagrama]i fuduli [i cum s` pre]uiasc` ei in-teligen]a cultivat`, ce ne tot prefacem c` re-alitatea este altcumva?

De aceea, singurul loc \n care m` reg`sesccu adev`rat \n Turnu M`gurele este… cimi-tirul.

La picioarele crucilor, unele \mburuienate,altele proaspete, s-a retras lumea de odin-ioar` – infinit mai cumsecade – [i z`u c` oinvidiez. A fost scutit` de barbaria vremurilorpe care eu sunt silit s` le suport de la untimp.

Ora[ul meu, pe care l-am iubit nespus,cândva cu o intelectualitate articulat` [i efer-vescent`, e numai un loc de veci, nimicaltceva.

O parantez` \nl`untrul c`reia m` simt atâtde straniu \ncât o voi \nchide definitiv.

M`car \n Bucure[ti suntem mai to]i la fel,parveni]i de oriunde, str`ini \ntr-o mahala cuifose cosmopolite, dar [i ea str`in`.

M a r i a n N A Z A TM a r i a n N A Z A T

MARIANNAZATBLOG.RO 31 Iulie 2017

R o m â n i a R o m â n i a c h e s t o r i l o rc h e s t o r i l o r

Am lucrat ani de zile \ntr-un sistem \n care chestoriidin Poli]ie [i generalii din armat` se calc` pe b`t`turiunii pe al]ii.

La \nceputul anilor ‘90, pe la Poli]ia MunicipiuluiRe[i]a „func]iona” un singur colonel, ̀ sta fiind [i [efulPoli]iei, iar pe la Inspectorat g`seai cu greu doi-treicolonei, adic` [eful inspectoratului [i câ]iva [efi deservicii.

Daravera s-a schimbat \n ultimii ani, coloneii [icomisarii au fost produ[i pe band` rulant`, nu dinvina lor, bine\n]eles, din vina legilor proaste [i cretine,din vina unui statut al poli]istului sau al militarului,statut care a dat posibilitatea unor cariere fulminante\n MAI si MApN.

Desigur c` unii dintre cei care au beneficiat de le -gile astea, chiar au meritat ascensiunea \n vârful in-stitu]iei, au fost buni profesioni[ti, cariera [i-auconstruit-o pe mult` munc`, priva]iuni de tot felul,priva]iuni de care un politician cretin de azi, habar nuare [i dac` i le-ai \n[ira pe o coal` format A4, ar spunec` totul ]ine de SF.

Dup` anul 2000, la posturile din vârf, alea c`ldu]e,remunerate corespunz`tor, nu mai aveai acces dec\tdac` dispuneai de carnet de partid.

Toat` lumea [tie c` nu ai ce c`uta \n func]ia de [efde inspectorat de Poli]ie, de exemplu, dac` nu ai CV-ul la sediul partidului de la putere.

De[i nimeni din cei ajun[i \n vârf nu recunoa[teacest lucru, subordonarea politic` a capilor Armatei[i Poli]iei a dus \ncet, dar sigur, la erodarea ade -v`ratelor valori [i principii din aceste dou` institu]ii,t`v`lugul a cuprins [i teritoriul, a[a se face c` \n ul-timii ani, poli]i[ti [i militari care au avut \n spatecariere adev`rate, au fost, fie \nl`tura]i elegant, nefi-ind pe placul culorii politice, fie trecu]i \n rezerv`, uniila cerere, al]ii pu]in for]a]i, toate aceste murd`rii, eclar, au fost f`cute numai la comand` politic`!

{i atunci, poli]istul din strad` sau militarul dinteatrele de opera]iuni, au ales s` plece, scârbi]i de totceea ce se \ntâmpl` \n sistem.

Discrepan]a flagrant` \ns`, dintre agentul sauofi]erul de Poli]ie, care au lucrat \n strad` toat` cariera[i chestorii de band` din IGPR, o face tocmai pensiaaia mult vorbit` \n media \n ultima perioad`.

Pentru c` da, a[a este, chestorul pleac` din sistemcu o pensie, chiar ”special`”, ca s` nu spun nesim]it`,iar lucr`torul din praf, ia ce r`mâne.

|nc` o dat` spun, nu e vina chestorului, legeaf`cut` de imbecili \n pragul unor alegeri, a f`cut acestlucru. (...)

Ceea ce m` distreaz` azi, e “plâng`ceala” ministru-lui de Interne din pres`.

Zice ministrul c`, \n numai trei zile, 700 de poli]i[tiau depus cereri de pensionare!

Numai c` printre cei care au solicitat pensionareasunt 16 chestori, iar pentru al]i 11 demersurile sunt\n curs!

Fra]ilor, ce de chestori pe metru p`trat! De unde, mama Dracului, at\]ia purt`tori de stele

[i eghile]i? Doamn` ministru, de ce nu umbli matale, \m -

preun` cu Guvernul, biensur, la pensiile chestorilor`[tia? E greu sau periculos?

Te love[ti la ceas, dac` bagi mâna \n cuib! Spune-ne [i nou`, muritorilor de r\nd, c\]i dintre

chestorii `[tia [i-au dat salarii de excelen]` timp de[ase luni, ca s` poat` asigura un viitor luminosnepo]ilor?

Poveste[te-ne matale despe chestori, pe `[tia aino[tri din teritoriu, \i [tim [i noi!

Dar poate c` nu ne po]i povesti, tocmai pentru fap-tul c` mai [tim [i noi despre cariera politic` a unorconfra]i politici de-ai matale, c` de dvs. nici vorb` devreo suspiciune, care au ajuns din strungari [efi deCamer` sau mini[tri …

Chestorilor, nu v` pup brusc!

Adi NICAAdi NICA

http://reper24.ro 2 August 2017

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

O.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social

al Na]iunilor Unite - ECOSOC-ONU

D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . F L O R E N T I N S C A L E } C H IF L O R E N T I N S C A L E } C H I

Ion COSTEI - Consilier [tiin]ific

Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ Gabriel MIHALACHE - Secretar general de redac]ieColaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Mircea CHELARU,

Delia CORNEA, Thomas CSINTA, Liviu MAN, Adrian NQSTASE, Monica NI}ESCU, Damian PAL, Bogdan POPOVICI, Octavian {TIREANU, Marian TUDOR, Corneliu VLAD, George VELICU

Colectiv de redac]ie: Cristina Doriana CÎMPAN, Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia

Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.comMail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.com

PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficii

pecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 2

B l o g n o t e sB l o g n o t e s

Era un talentat cânt`re], cu o voce s`n`toas`, care se preta labalade lungi.

A plecat acum ni[te ani, cum plecau mul]i din or`[elul lui mol-dav.

Nu aiurea, ci ademenit de un prieten care-i g`sise, \n Germania,o treab` de f`cut la o ferm` de cai de ras`.

A ajuns cu greu acolo, orfan de [tiin]a limbilor de circula]ie, dar animerit punctul de \ntâlnire, undeva \n Bavaria.

Prietenul n-a mai ap`rut, iar el a dormit trei nop]i \ntr-o cabin`telefonic`, mimând c` vorbe[te, pentru a nu fi luat la \ntreb`ri depoli]i[ti.

”Dormeam iepure[te”, \mi spune el, ”\n picioare, cu telefonul laureche, jum`tate mort de oboseal`, jum`tate mort de foame [i defric`”. Era la pu]in` vreme dup` '89. Se deschiseser` grani]ele. Lu -mea liber` se prezenta liber`.

”Mi-era foame”, spune el. ”|n fiecare diminea]` se adunau români,bulgari, polonezi, la un cap de pod [i veneau cei care aveau nevoiepentru o zi, dou`, de zilieri [i alegeau. Pe mine, cu fa]a mea de sfrijit,nu m-au ales. A treia zi, abia, m-a luat cineva. S` fac cur`]enie \ntr-un grajd de cai.

Era un grajd lung. B`legarul era adunat \n strat de un metru, semnc` firma de cai nu prea mai func]iona cum trebuie. M-am apucat, cutoat` vlaga care mai era \n mine s` sap, s` pun \n roab` [i s` car.

La prânz a venit o doamn`, so]ia proprietarului, [i m-a \mbiat cuo cafea, v`zând c` iese fum din mine [i f`cându-i-se mil`. Am crezutc` e o nad`, s` m` prind` c`-mi \ntrerup lucrul [i s` m` dea afar`.A[a c` am refuzat prin gesturi, politicos, [i am scos mai departe tonede gunoi singur, \ntr-o singur` zi.

Am stat acolo pân` mi-am ob]inut banii de \ntors acas`. De atunci nu mai plec, domnule Avramescu. Asta pentru a v`

aduce o \ncurajare, s` v` spun c` mul]i români se \ntorc \n satele lor[i ora[ele lor [i \n ]ara lor”.

Cânt`re]ul, care-i [i compozitor, a lansat cândva un disc pe ver-surile mele. E acas` acum, pe lâng` One[ti, munce[te la el.

A[a mi-a zis: ”Muncesc la mine, acas`!” Ce o fi \nsemnând acas`nu mi-a spus! Are o firm`, sap` gr`dina – dar st` la bloc!- , vindep`trunjel, face case, cânt` \ntr-un restaurant? N-am intrat \n detalii.

Ce era de spus, a fost spus!

Lucian AVRAMESCULucian AVRAMESCU

Ampress.ro 30 Iulie 2017

Nu mai plec nic`ieri!”Muncesc la mine, acas`!”

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU- membru UZPR -- membru UZPR -

Prezent`m \n continuare scrisoareatrasmis` de deputatul Liviu Ple[oianuParlamentului European: "Voi, ca oa"Voi, ca oa--meni...meni...”

„Dac` o mam` (\nchis` pentru c` afurat o juc`rie pentru aniversarea sin-gurul ei copil) ar fi informat` c` b`iatulei s-a \necat \ntr-o piscin` [i c` este \ncom`, voi, ca oameni, i-a]i permite s`\[i viziteze copilul \n spital?

Ei bine, \n România, penitenciarul nui-a permis...

Dac`, dup` dou` s`pt`mâni, ea ar fiinformat` c` b`iatul ei a murit, voi, caoameni, i-a]i permite s` stea lâng`copilul s`u \n timpul funerariilor?

Ei bine, \n România, nu i s-a permis!Doar dup` ce presa local` [i central`

a vorbit despre acest caz, pentenciaruli-a dar o permisie limitat`.

Dac` o femeie (\nc`tu[at` la cincidiminea]a de masca]ii din trupele deinterven]ie, de[i nu reprezenta niciunpericol social), ar fi scoas` din dub` [iinformat` c` so]ul s`u tocmai a muritde atac de cord, dup` ce a suferit un[oc puternic v`zându-[i so]ia \nc` -tu[at`), voi, ca oameni, i-a]i permite s`se \ntoarc` acas`?

Ei bine, \n România, au anun]at-o [iapoi [i-au continuat drumul cu duba...

Voi, ca oameni, a]i aresta o femeie\ns`rcinat` \n opt luni (pentru un cazde corup]ie cu fapte petrecute \n urm`cu cinci ani), dar nu a]i aresta un cri -minal violent care aproape c` a ucis unjurnalist?

Ei bine, \n România, au f`cut-o... Principiul universal al interesului su-

perior al copilului nu a fost luat \n con-siderare, de[i femeia \ns`rcinat` puteafi plasat` \n arest la domiciliu. Trebuieremarcat c` aici vorbim de m`suri pre-ventive [i nu de o decizie definitiv`.

Obsesia pentru expunerea persoa -nelor \n c`tu[e \n prime-time prime-time (de[i artrebui s` beneficieze de prezum]ia denevinov`]ie) nu are nimic de-a face cuo justi]ie sobr` [i echitabil`.

Umilirea \n fa]a mass-mediei, nume -roasele cazuri \n care probele s-au scurs\n pres` pentru discreditarea incul -pa]ilor \nainte de \nceperea procesului– toate acestea fac parte fin puzzle-ulprincipal.

|n România, plasarea persoanelor \narest preventiv a \ncetat, de mul]i ani,s` mai fie o excep]ie. Acum este oregul` omniprezent`, a unui sistemrepresiv care a fost cu \ndemânare\nvelit \ntr-o hârtie str`lucitoare.

Voi, ca oameni, a]i cere \nl`turareadin func]ie a unui procuror care a pro-pus o pedeaps` cu \nchisoarea, ba -zându-se \n rechizitoriul s`u pe singurasa prob`, transcrierea fals` a unei con-versa]ii telefonice?

Ei bine, \n România nimeni nu l-a datafar` pe procuror, de[i avoca]ii au iden-tificat nu mai pu]in de 1.000 de astfelde modific`ri \n intercept`ri.

Voi, ca manageri, a]i accepta un ra-port anual \n care se vorbe[te tri um -f`tor doar despre rezultatele minuntate,

omi]ând toate erorile [i abuzurile \n -grozitoare despre care presa a vorbitluni \ntregi?

Ei bine, \n România, Procurorul Ge -neral [i procurorul-[ef adjunct al Di -rec]iei Na]ionale Anticorup]ie nu auprezentat niciodat` nimic gre[it cuprivire la activitatea lor sau la activitateainstitu]iilor pe care le conduc.

Recent, opt judec`tori ai Cur]ii Con-stitu]ionale a României au decis c`Direc]ia Na]ional` Anticorup]ie a \n -c`lcat grav Constitu]ia [i principiul se -para]iei puterilor \n stat, garantat de art.1 alin. (4) din Constitu]ie, deoareceMinisterului Public nu numai c` [i-adep`[it atribu]iile, dar [i-a arogat [icompeten]ele [i \ndatoririle care revinlegiuitorului sau Cur]ii Constitu]ionale.

Având \n vedere aceste aspecte, voi,ca cet`]eni, a]i respecta Decizia CCRsau a]i considera c` cei opt judec`toriar trebui aresta]i?

Ei bine, \n România, unul dintre ceimai emblematici sus]in`tori ai Direc]ieiNa]ionale Anticorup]ie tocmai a afir-mat, \n prime-time, c` ar trebui c` ceiopt judec`tori ai Cur]ii Constitu]ionalear trebui aresta]i...

Dup` publicarea deciziei Cur]ii Con-stitu]ionale, voi, ca manageri respons-abili, a]i concedia sau a]i promovapro curorul de caz care (a[a cum CurteaConstitu]ional` a stabilit) a \nc`lcat gravConstitu]ia [i principiul separa]iei put-erilor \n stat?

Ei bine, \n România, Direc]ia Na]io -nal` Anticorup]ie l-a promovat pe pro -curorul, imediat dup` ce CurteaCon stitu]ional` [i-a motivat decizia...

|n cazul \n care pre[edintele |nalteiCur]i de Casa]ie [i Justi]ie ar declara c`este «partenerul de n`dejde» al Di -rec]iei Na]ionale Anticorup]ie (pro -curori), voi, ca simpli cet`]eni, a]i maiavea \ncredere \n sistemul judiciar al]`rii voastre?

Ei bine, \n România exact asta s-a\ntâmplat. Judec`torul [ef a precizat \nmod clar c` este partenerul de n`dejdeal uneia dintre p`r]ile unui proces pe -nal: procurorii...

Dac` ]ara voastr` ar ficondamnat` de CurteaEu ropean` a DrepturilorOmului \ntr-un proces \ncadrul c`ruia judec`torul a\nc`lcat dreptul la ap`rareal unui inculpat, voi, ca oa-meni de decizie, l-a]ipromo va [i l-a]i numi ju -dec`tor la Curtea Con-stitu]ional`?

Da, cred c` a]i ghicitdeja ceea ce s-a \ntâmplat\n România – judec`torula fost promovat...

{i, o informa]ie foarteinteresant` – ea este fostapre[edinta a |naltei Cur]ide Casa]ie [i Justi]ie (ju -dec`tori) care a spus c`este «partenera de n` -dejde « a Direc]iei Na]io -nale Anticorup]ie.

Chiar, mai intreresant, este c` eaeste singurul judec`tor al Cur]ii Consti -tu]ionale care a votat \mpotriva decizieiprivind modul \n care Direc]ia Na]ional`Anticorup]ie a \nc`lat grav Constitu]ia [iprincipiul separa]iei puterilor \n stat.

Un interesant lan] de coinciden]e,nu-i a[a?...

Dar, asta nu este tot! A fost [i «cazulRarinca» - poate cel mai emblematiccaz care prezint` adev`rat` fa]` a sis-temului judiciar românesc.

Mariana Rarinca a fost \nchis` deDirec]ia Na]ional` Anticorup]ie, fiindacuzat` de [antaj la... pre[edintele |nal-tei Cur]i de Casa]ie [i Justi]ie (care aspus c` este «partenerul de n`dejde» alDirec]iei Na]ionale Anticorup]ie).

Mariana Rarinca a stat timp de 6 luni\n \nchisoare ca... «m`sur` preventiv`».

Verdictul s`u de vinov`]ie a fost anu -lat \n apel, \n mai 2015. dar, pentruprima dat` ([i ultima) \n istorie, Direc]iaNa]ional` Anticorup]ie a cerut o re-vizuire a hot`rârii definitive.

Ca efect, Rarinca a fost efectiv reju -decat` \n septembrie 2015, iar verdictulde vinovat a fost reimportant, \mpreun`cu o pedeapsa la \nchisoare cu sus-pendare!

Mai mult decât atât, cei doi jude -c`tori care ai cur]ii de apel care au achi-tat-o pe Rarinca au fost ulterioran cheta]i la solicitarea Direc]iei Na]io -nale Anticorup]ie!...

Doamna Rarinca \[i ceruse doarbanii \napoi. Dar ea este un simplucet`]ean care a fost nevoit s` lupte\mpotriva puterii colosale comercial-izat` cu \ndemânare ca «Zeii Justi]iei»care se sprijin` \ntotdeauna unul pealtul (de[i unul este judec`tor, iar altulprocuror).

Dac` Procurorul vostru General arspune c` oamenii din ]ar` sa au o «cul-tur` precar`», ceea ce \i face «u[or demanipulat de anumite posturi de tele-viziune», voi, ca cet`]eni, a]i considerac` ar trebui s` demisioneze?

|nc`lcarea libert`]ii presei [i ofen-sarea a milioane de cet`]eni nu sunt cusiguran]` elemente ale unui comporta-

ment normal, \n special \n cazul unuiProcuror General.

Dac` posturile centrale de televiz-iune ar dezv`lui numeroase abuzuricomise de procurorii direct subordona]iProcurorului General, voi, ca cet`]eni,a]i accepta acest tip de reac]ie: «Suntperfect relaxat!» ?

Ziua \n care vom renun]a la luptapentru drepturile omului va fi ziua \ncare vom pierde principiile umanit`]iinoastre.

Toate cazurile expuse \n aceast`scrisoare sunt reale.

Dac` ave]i \ntreb`ri sau ave]i nevoiede informa]ii suplimentare, va rog s` nuezita]i s` m` contacti.

Am scris aceast` scrisoare pentru cavoi s` ave]i toate elementele puzzle-ului.

Toate aceste cazuri [i multe alteleasemenea sunt motivul pentru care\ncredere \n sistemul judiciar românesca sc`zut dramatic \n ultimii cinci ani.

V` mul]umesc pentru considera]iaacordat` acestei scrisori [i r`mân la dis-pozi]a dumneavoastr`, dac` dori]i s`discut`m mai departe.

Toate cele bune!”

Liviu Ple[oianuLiviu Ple[oianuPartidul Social Democrat,Partidul Social Democrat,

Camera Deputa]ilor Camera Deputa]ilor - România -- România -

luju.ro 27 iulie 2017

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 3

P u n c t e d e v e d e r eP u n c t e d e v e d e r e

MonitorulMonitoruldrepturilordrepturilor

omuluiomuluieste o publica]ie de analiz`

social` [i atitudine civic`,fondat` \n 1999, editat` deOrganiza]ia pentru Ap`rareaDrep turilor Omului din Ro -mânia (O.A.D.O.) [i se dis-tribuie gratuit institu]iilor gu -ver na mentale, re pre zen tan ]i -lor or ganiza]iilor inter na ]io -nale de profil, membrilorPar la mentului, partenerilordin cadrul societ`]ii civile [ioficiilor diplomatice acredi-tate \n România.

S~ SE |NGROZEASC~ S~ SE |NGROZEASC~ {I EUROPENII {I EUROPENII DE ORORILE DE ORORILE DIN ROMÂNIA !DIN ROMÂNIA !

Lumeajustitiei.roLumeajustitiei.ro a publicat scrisoarea transmis` de deputatulLiviu Ple[oianu Parlamentului European, despre situa]ia real` asistemului judiciar român: "Obsesia pentru expunerea per-soanelor \n c`tu[e nu are nimic de-a face cu o justi]ie sobr` [iechitabil`... Plasarea \n arest a \ncetat s` mai fie o excep]ie. Esteo regul` omniprezent` a unui sistem represiv care a fost cu\ndemânare \nvelit \ntr-o hârtie str`lucitoare"

Academicianul EugenAcademicianul EugenMih`escu a transmis spreMih`escu a transmis sprepublicare, drept o lec]ie dinpublicare, drept o lec]ie dintrecut, o scrisoare privind trecut, o scrisoare privind implicarea sa \n eveniimplicarea sa \n eveni--mentele premerg`toare mentele premerg`toare “revolu]iei” din decembrie“revolu]iei” din decembrie1989, pe care i-a trimis-o1989, pe care i-a trimis-oisto ricului Alex. Mihai isto ricului Alex. Mihai Stoenescu, pentru un nouStoenescu, pentru un nouvolum de-al acestuia. volum de-al acestuia. Pân` acum, doar o mic`Pân` acum, doar o mic`parte din aceast` scrisoare,parte din aceast` scrisoare,pe care noi o red`m integral,pe care noi o red`m integral,a mai fost reprodus`. a mai fost reprodus`. Din relatarea de prim` mân`Din relatarea de prim` mân`a graficianului care lucraa graficianului care lucraatunci pentru The New Yorkatunci pentru The New YorkTimes, putem deduce [i cumTimes, putem deduce [i cuma ap`rut Soros – acest agenta ap`rut Soros – acest agentdistructiv anti-american [idistructiv anti-american [ianti-european – la Grupulanti-european – la Grupulpentru Dialog Social, pentru Dialog Social, \n ianuarie 1990, la bra] cu\n ianuarie 1990, la bra] cuBrucan, dup` ce “eminen]aBrucan, dup` ce “eminen]acenu[ie” a FSN f`cuse ocenu[ie” a FSN f`cuse ohalt` pe la Moscova, unde,halt` pe la Moscova, unde,dup` cum i-a confirmat luidup` cum i-a confirmat luiEugen Mih`escu, s-a \ntâlnitEugen Mih`escu, s-a \ntâlnit[i cu Gorbaciov, care i-ar fi dat apro[i cu Gorbaciov, care i-ar fi dat apro--barea pentru Iliescu. barea pentru Iliescu. O lec]ie de istorie, cu interpret`riO lec]ie de istorie, cu interpret`ripersonale [i date unicat. personale [i date unicat. St`m la dispozi]ie [i altor particiSt`m la dispozi]ie [i altor partici --pan]i la evenimentele dinaintea [ipan]i la evenimentele dinaintea [idin timpul “revo lu]iei”, dac` dorescdin timpul “revo lu]iei”, dac` dorescs` completeze acest material. (Z. O.)s` completeze acest material. (Z. O.)

DUP~ 25 DE ANIDUP~ 25 DE ANI

Când privesc acum \n urm` — ca unb`trân care \[i “cânt`re[te” tinere]ea —dup` 25 de ani de când am decis s` m`implic \n procesul de “transformare” aRomâniei, nu regret c` l-am ajutat din r`s -puteri pe Silviu Brucan, dar regret c` l-amsprijinit pe Ion Iliescu.

Dac` primul, care poate a fost un per-sonaj odios, [i-a dus la \ndeplinire misi-unea [i ne-a sc`pat, la propriu, deCea u[escu, Ion Iliescu, \n schimb, nu af`cut nimic cu adev`rat pentru România,ci s-a preocupat doar s` p`streze putereapentru el [i pentru ga[ca de nomencla-turi[ti de rangul doi, care a profitat [i s-a\mbog`]it pe spinarea ]`rii.

Din aceast` cauz`, dar [i din cauza imo-bilismului acestui popor care nu [tie decâts` \ndure, s-au irosit toate speran]elenoastre c` România se va schimba vreo-dat`.

Dac` Brucan [i-a sp`lat p`catele r`s -turnându-l pe Cea[escu [i asumându-[ilichidarea lui, Iliescu, un comunist “lumi-nat” cum p`rea atunci când l-am cunoscutla sfâr[itul anilor ’50, [i-a anulat toatefaptele bune din tinere]e \n cele patrumandate de pre[edinte al României.

Când Silviu Brucan a ap`rut \n u[aapartamentului meu din Manhattan \nvara anului 1988, eram “copt” ca s`-lprimesc [i s` m` \nrolez al`turi de el \nlupta \mpotriva lui Nicolae Ceau[escu.

Scurta mea vizit` la Bucure[ti \n 1986,când m-am \ntors \n ]ar` dup` aproape20 de ani ca s`-mi v`d mama bolnav`, afost pentru mine un [oc.

Am v`zut cu ochii mei dezastrul [i am\n]eles c` dictatorul demola România lapropriu. {i asta \n contrast cu imaginea fa-vorabil` pe care Ceau[escu o avea \npresa american` cu pre]ul unor cheltuielifaraminoase.

Câ]i bani au cheltuit pentru el serviciileprin Direc]ia de Informa]ii Externe nu vom[ti probabil niciodat`. Mi-am dat seamaatunci c` desenele mele anticeau[iste nusunt de ajuns [i am \nceput, cu o r`bdaretenace, s`-i demolez imaginea.

M-am apucat ca un cariu s` sap galerii\n piciorul tronului lui Ceau[escu, sperândc` \l [ubrezesc [i, \ntr-o zi, se va pr`bu[i.Cu migal` f`ceam dosare \n care bur -du[eam zeci de articole ap`rute \n presaeuropean` — mai activ` — [i le l`sam apoiprietenilor mei ziari[ti ca s` vad` ororiledin România.

Nu mai era suficient s`-mi descarc ura\mpotriva lui Ceau[escu \n desene politice[i am decis c` trebuie s` fac ceva concret.

Nu [tiu de ce americanii \l ]ineau \nbra]e. Poate au crezut \n politica extern`duplicitar` a României [i au sperat c` auun personaj \n estul Europei cu ajutorulc`ruia \i pot sâcâi pe ru[i.

Trecuse un an de la vizita mea \nRomânia [i, \n fine, \n noiembrie 1987,

am aflat c` s-a \ntâmplatceva: s-au revoltat munci-torii de la Bra[ov.

|nnebuni]i de foame [iinjusti]ie, muncitorii au ie[it\n strad`, au aruncat por -tretele tiranului [i au ocu-pat Comitetul Jude]ean dePartid.

O [tire de trei rânduri \nziarele americane despre or`zmeri]` la Bra[ov, \n Ro -mânia.

Trei rânduri, ni mic \nplus! Dar ce fericire pentrumine! Am fost con[tient c`,tocmai pentru c` s-a puscapacul atât de strâns pes -te marmit`, ea va explodacât de curând.

Apoi a ap`rut \n presaamerican` declara]ia deprotest semnat` de SilviuBrucan.

A fost pentru prima [i ultima oar` când am apreciat limbajul delemn, deoarece cuvintele pe care le \ntâl-neai zilnic \n presa român` erau folositede aceast` dat` de un comunist sadeacare se exprima \n ap`rarea clasei munci-toare: “Recentul decret cu privire la ener -gie, de fapt, cere muncitorilor s` sesinucid` prin \nghe]are \n apartamentelelor.”

Nu aveam nicio simpatie pentru Bru-can; mi se p`rea un personaj ocult, gatas` trag` sfori, foarte apropiat de GheorgheGheorghiu-Dej. Dar, indiferent ce credeameu despre el, \n momentul \n care am aflatc` Brucan este re]inut la Bucure[ti \ndomiciliu for]at, m-am dus la Ray Cave —redactor-[ef la “Time Magazine” pentrucare aveam de f`cut o copert` — [i l-amimplorat s` scrie câteva rânduri despreb`trânul profesor care era \n pericol demoarte.

Sunt convins c` articolul care a ap`rut\n revist`, la insisten]a mea, i-a salvat via]alui Silviu Brucan.

Ulterior, cred c` acesta a aflat despreinterven]ia mea de la Irina Cajal, fiica pre -[edintelui Comunit`]ii Evreie[ti de laBucu re[ti [i so]ia lui Minu, fiul no men -claturistului Gaston Marin.

Pe cei doi i-am ajutat \n 1986, când audecis s` r`mân` \n SUA [i de aceea \micuno[teau adresa [i num`rul de telefon.

Am fost surprins s` aud \n receptor ovoce cavernoas` \ntr-o diminea]` de-vreme, la sfâr[itul verii anului 1988.

Era Silviu Brucan \n persoan`, aflat laNew York, dornic s` m` vad`. Am accep-tat [i n-am apucat s`-mi termin du[ulcând l-am auzit sunând la u[`. Am r`masperplex.

|n mod normal, ar fi trebuit s` fiuanun]at de portarul cl`dirii \n care locuiamc` am un vizitator. Probabil c` Brucantelefonase din apropiere, dar nu puteam\n]elege cum a f`cut de a trecut de paznic[i a ajuns direct la u[a mea, la etajul 34,decât dup` ce am deschis [i l-am v`zutstând \n prag: o apari]ie anacronic`, unb`trânel purtând pe cap o p`l`riu]` tipicamerican` — o a[a numit` “porky-hat” —\ntr-un costum de var` albastru deschis,croit \n anii ’60, pe vremea când era am-basador la ONU, u[or uzat la um`rul carese freca de peretele [ifonierului, cu es-padrile bleumarin \n picioare.

Ar`ta ca un b`trân evreu venit din LongIsland ca s`-[i vad` copilul \n Manhattan[i, din aceast` cauz`, nu-l oprise nici por-tarul care l-a confundat cu unul dintre lo-catari.

Brucan s-a instalat rapid \n apartamen-tul meu, ocupând sofaua de unde puteaadmira ora[ul prin fereastr` [i EmpireState Building \n toat` splendoarea.

Mi-a cerut s`-i spun “Tache”, numeles`u conspirativ din ilegalitate, s-a oferit s`m` “prelucreze” [i mi-a aruncat o privirealbastr`, t`ioas` ca o lam` din o]el. Iar eua[a, dintr-o dat`, am [tiut c`-l am \n fa]`pe c`l`ul lui Ceau[escu. I-am demonstratc` sunt gata “prelucrat” ar`tându-i do -sarele cu articole \mpotriva tiranului,adunate cu r`bdare.

Brucan mi-a spus c` a venit la NewYork pentru o interven]ie chirurgical` [iam fost con[tient c` inten]iona s` se in-staleze la mine pe toat` perioada.

Nu mi-a cerut asta direct, iar eu am ac-ceptat tacit, nu l-am \ntrebat cum de l-a

P U N C T E D E V E D E R EP U N C T E D E V E D E R E

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 4

nn Despre cum se pune la caleDespre cum se pune la caleo “revolu]ie”; o “revolu]ie”;

nn Adev`ruri \nc` necunoscute; Adev`ruri \nc` necunoscute; nn Leg`tura dintre Soros [i Gorbaciov;Leg`tura dintre Soros [i Gorbaciov;

DOSARUL «DOSARUL « REVOLU}IA»REVOLU}IA»LA PERSOANA ILA PERSOANA I

|ntâlnire la GDS, 1990 - foto Emanuel Pârvu|ntâlnire la GDS, 1990 - foto Emanuel Pârvu

partea 1partea 1

l`sat Securitatea s` plece, ba chiar m-amtransformat \n infirmier` [i buc`t`reas`,dornic s`-l ajut s` se \nzdr`veneasc` [i s`-iofer tot ceea ce avea nevoie pentru a-ld`râma pe Ceau[escu de la putere.

Eram sigur c` are for]a pentru a izbuti.Omul acesta era din titan, dintr-o ma-

terie atât de dur` \ncât mi-l [i imaginampe post de torpil`, f`când ditamai gaura\n Ceau[escu.

|n timpul convalescen]ei sale, am f`cuttot ceea ce era necesar ca s` ajung` \nform` optim` pentru a se lansa \mpotrivatiranului.

|l \ngrijeam [i \l r`sf`]am ca un lunetistcare \[i cur`]` arma [i o unge ca s` nuprind` rugin`. Iar Brucan, \n ciuda bolii,era foarte activ.

Când nu se mi[ca prin apartament, re-spectând recomand`rile medicilor, st`tea\ntins pe canapea, \ntotdeauna cu uncarne]el \n care scria de zor sau d`deatelefoane.

Pe sofaua mea a compus “Scrisoareacelor [ase”, de la telefonul meu [i-a aran-jat vizita la Londra [i, mai ales, pe cea dela Moscova.

L-am auzit \ntr-o zi vorbind ruse[te [i,dup` aerul mul]umit pe care-l afi[a, amfost sigur c` reu[ise s`-l g`seasc` pe ve -chiul s`u amic Anatoli Dobrinin, un impor-tant diplomat sovietic, care i-a explicatcum s` procedeze pentru a ob]ine viza deintrare \n URSS. Brucan a trimis actele prinpo[t` [i a primit “zapiska” prins` cu oclem` de pa[aport pe adresa apartamen-tului meu

|n ianuarie 1990, când l-am rev`zut peBrucan \n cl`direa din Pia]a Victoriei, undeera instalat “Guvernul Provizoriu” al FSN,l-am \ntrebat despre c`l`toria de laMoscova.

Cred c` a fost pentru prima [i ultimadat` când b`trânul mi-a \mp`rt`[it un se-cret important (b`nuiesc chiar c` eramenit altor “urechi” decât ale mele): da, \l\ntâlnise atunci, \n 1988, pe Gorbaciovcare \l asigurase de sprijinul s`u, dar \iceruse s` p`streze discre]ie total`,amenin]ându-l c`, dac` va divulga ceva, elva nega c` \ntrevederea avusese loc.

|mi amintesc c` l-am \ntrebat pe Tachece a discutat cu Gorbaciov [i am primit unr`spuns care m-a f`cut s` zâmbesc: “De-spre Caucaz!”

Brucan a p`strat o foarte mare discre]ie\n leg`tur` cu demersurile pe care le-af`cut \n America, \nainte s` vin` la NewYork.

Cu mare greutate mi-a povestit despre\ntâlnirea lui cu Irina Cajal [i Minu Marinsau despre cea cu fiica ambasadoruluiceau[ist Corneliu Bogdan.

Cred c` se \ntorsese undeva \n timp, pevremea când, \n ilegalitate, r`spundea depublica]iile Partidului Comunist. Din ace -la[i motiv, cred c` a p`strat sub t`cere [irolul pe care l-am jucat eu.

Casa mea a fost pentru el ceea ce senume[te \n spionaj “un sanctuar”. Eraliber s` se \ntoarc` de câte ori avea ne -voie, era primit [i \ngrijit f`r` s` i se cear`vreodat` ceva.

S-a folosit de mine [i de faptul c` lu-cram \n presa american`. |ntr-un târziu,prin toamna lui ’88, dup` ce [i-a adunatputerile, Brucan a fost gata s` \[i \nceap`turneul prin Europa. |nainte de plecare,mi-a precizat misiunea: curând urma s`primesc un document de o importan]`capital`, pe care trebuia s`-l duc la“ziarele mele”.

Am [tiut imediat c` “mecanismul” fu -sese pus \n mi[care, iar eu devenisem unadintre roti]e.

Nu-mi p`sa c` sunt manipulat. |l uramatât de tare pe Ceau[escu, \ncât a[ fi fost\n stare s` m` fac frate [i cu dracul numais` [tiu c` am sc`pat de tiran.

Când l-am condus pe Brucan la aero-port [i l-am v`zut \ndreptându-se spreavion f`r` s` se \ntoarc` sau s`-mi fac` unsemn prietenesc, \mi p`rea c` aud \n ure-chi tic`itul bombei cu explozie \ntârziat`trimis` pe adresa lui Nicolae Ceau[escu.

Scrisoarea celor [ase mi-a parvenit \nprimele zile ale lunii martie 1989, francat`din Statele Unite. Mi-am \ndeplinit misi-unea [i eu, ducând-o \n mare grab` la“The New York Times”.

Nu am \ncetat s` lupt pentru a schimbabuna imagine pe care Ceau[escu o avea\n Occident.

De altfel, când a avut loc \ntâlnirea dela Malta din 3-5 decembrie 1989, undeGeorge Bush [i Mihail Gorbaciov s-au\n]eles \n privin]a Europei de Est [i a uni -fic`rii Germaniei — soarta ]`rilor socia listefiind decis` atunci — americanii accep-taser` \nc` din noiembrie s` negocieze cuMarin Ceau[escu, fratele dictatorului, laViena, salvarea \ntregii familii \n caz denevoie.

Am citit despre aceasta mai târziu, \ntr-un articol publicat pe 6 mai 1990 de“Washington Post”.

URSS primise und` verde pentru aprovoca schimb`rile din estul Europei.Totul a decurs pa[nic, numai Ceau[escus-a opus.

Nu [tiu dac` scenariul “Revolu]iei”române — care seam`n` teribil cu cel alRevolu]iilor Portocalii sau cu Prim`varaArab` de mai târziu — este o inven]ie aCIA sau a KGB.

Mai curând, pare c` a rezultat \n urmaunei colabor`ri dintre cele dou` servicii.Dar [tiu c`, \n momentul \n care situa]iadin România s-a complicat pentru c` auap`rut “terori[tii”, [eful Departamentuluide Stat, James Baker, i-a cerut ministruluide externe sovietic, Eduard Shevarnadze,ca URSS s` intervin` cu trupe la Bucure[ti[i a fost refuzat.

Dup` executarea lui Nicolae Ceau -[escu, nepotul lui, Daniel, fiul lui Valentin,

a emigrat \n SUA \mpreun` cu mama sa,Iordana Boril`, unde au locuit pân` decurând.

|n prim`vara lui ’89, Tache a fost “de-portat” \n D`m`roaia \n urma public`rii“Scrisorii celor [ase”.

Cu o recomandare, am ajuns la Parla-mentul Marii Britanii. Am fost primit de unpolitician important [i am \ncercat s`-iatrag aten]ia asupra lui Silviu Brucan careera izolat, nu avea de niciunele [i, maiales, nu avea acces la medicamente.

Am profitat ca s` pledez pentru schim-barea atitudinii Vestului fa]` de tiranul dela Bucure[ti, plimbat \n calea[c` de preagra]ioasa sa Majestate Elisabeta a II-a.

Parlamentarul m-a \ntrerupt agasat [im-a \ntrebat cine m` trimite, \n numelecui vorbesc eu, cunoscutul grafician de la“The New York Times”.

Exasperat de atitudinea sa superioar` [iu[or plictisit`, i-am replicat c` eu am man-dat s` vorbesc \n numele celor dou`zecide milioane de români care au c`lu[ul \ngur`.

Nu mult dup` plecarea lui Brucan, amprimit vizita unui alt personaj, unul dintrepu]inii disiden]i pe care i-a avut România.

Despre Mihai Botez (foto) [i scrisorilesale adresate postului de radio “EuropaLiber`”, citisem \n presa francez`, \n “L’Ex-press” [i \n “Le Point” care \i f`cuse portre-tul [i \l prezentase ca pe un Saharov alRomâniei.

Dup` p`rerea mea, textele sale erauprea blânde [i criticau sistemul mai multdin punct de vedere economic, ferindu-ses` \l atace direct pe Ceau[escu.

Mihai Botez, un eminent matematician,a decis \ntr-o bun` zi c` nu mai poate s`tac` [i s` se prefac`.

Trebuia s` spun` pe [leau c` via]a \nRomânia era insuportabil`.

Scrisorile care au fost citite la “EuropaLiber`”, dar [i \ntâlnirile repetate cu undiplomat britanic l-au adus \n aten]ia Se-curit`]ii. Nu a fost pus \n deten]iune, cidus [i interogat zilnic în Rahova.

Mihai Botez a ajuns \n America \n urmainterven]iilor fostului secretar al Departa-mentului de Stat, George Schultz.

Acesta a f`cut presiuni asupra lui Cea -u[escu, determinându-l s`-i dea drumul

lui Botez s` plece ca profesor invitat cu oburs` la Smithsonian Institution din Wash-ington.

|ntr-una din zile, mi-a telefonat la NewYork ca s` m` anun]e, disperat, c` pre[e -dintele Bush senior urmeaz` s` fac` ovizit` la Budapesta [i inten]ioneaz` s` seopreasc` dou`-trei ore pe aeroportul dela Otopeni ca s`-l \ntâlneasc` pe Cea -u[escu.

Când am auzit asta, am fugit din nou laRay Cave, la “Time” [i am c`zut literal-mente \n genunchi, implorându-l s` scrieceva \mpotriva lui Ceau[escu, “acestNorie ga din estul Europei”.

I-am explicat c` dac` Bush se \ntâlne[tecu dictatorul, \i confer` credibilitate [ipoporul român nu se va mai ridica nicio-dat`.

Ray m-a ascultat [i a publicat \n rubricasa “Cuvântul editorului” un articol \n carea folosit exact expresia pe care i-o sug-erasem.

Urmarea a fost c` pre[edintele ameri-can nu s-a mai oprit la Bucure[ti, ci a viz-itat numai lag`rele de emigran]i românidin Ungaria, iar George Schultz — din re -[edin]a c`ruia \mi telefonase Botez — i-arepro[at acestuia indiscre]ia pe care of`cuse \mp`rt`[indu-mi mie, “nebunul`la”, planurile lui Bush. N-am aflat nicio-dat` al cui telefon era ascultat: al meu saual lui Schultz.

Mihai Botez mi-a povestit multe despre“interviurile” sale de la Securitate.

Era profund impresionat de \ntâlnireasa cu generalul Iulian Vlad, dar eu amre]inut doar interogatoriul referitor la\nfiin]area Partidului Na]ional }`r`nesc.{eful Securit`]ii l-a \ntrebat pe Botez dac`se \ntâlnea cu diplomatul britanic pentrua primi banii trimi[i de Ion Ra]iu, necesarifinan]`rii forma]iunii politice.

Ani de zile mai târziu, când am revenit\n România \n ianuarie 1990 [i am v`zuthaosul din care a ren`scut partidul lui Co-posu, mi-am amintit cuvintele generalului:“Dumneata vrei s` re\nfiin]ezi PartidulNa]ional }`r`nesc, domnule profesor?NOI vom face asta, dar atunci când va sosimomentul!”

- va urma -- va urma -

E u g e n M i h ` e s c uE u g e n M i h ` e s c u

Ziaristi Online Scrisoare din 26 august 2014

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 5

File de arhiv`File de arhiv`

M O N I T O R U LM O N I T O R U LD R E P T U R I L O R D R E P T U R I L O R O M U L U IO M U L U I

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 6

SpionareaSpionareare]elelor socialere]elelor sociale

Cu certitudine, tr`im \ntr-o lume \n care b`t`lia pen-tru ob]inerea [i controlul surselor de informa]ie repre-zint` cheia tuturor b`t`liilor pentru dobândirea puterii,fie c` este vorba despre mari companii multina]ionalesau ]`ri cu ambi]ii de a juca la nivel regional, continen-tal sau global.Drept care, ca departamente [i tehniciseparate, s-au dezvoltat structuri specializate ale servi-ciilor de informa]ii, atât din cadrul agen]iilor guverna-mentale cu atribu]ii specifice, cât [i \n cadrul unormultiple companii de securitate private, unele dintreele multina]ionale [i folosite din plin atât de entit`]istatale cât [i de actori non-statali.

Clasice sunt, \n acest moment:SIGINTSIGINT (spionajul comunica]iilor radio), COMINTCOMINT(spionarea comunica]iilor), ELINTELINT (spionarea transmi-siunilor electronice), MASINTMASINT (m`surarea [i identifica-rea "semn`turilor" agen]iilor de informa]ii str`ine),FISNT (urm`rirea transmisiunilor for]elor str`ine), RARA--DINTDINT (spionaj radar), IMNTIMNT (opera]iuni de recunoa[ -tere foto [i prin satelit,”Imagery Intelligence”), GEOINTGEOINT(spionajul \n domeniul geospa]ial), TECHINTTECHINT (spiona-jul \n domeniul tehnic), S&TINTS&TINT (spionajul \n domeniul[tiin]ific [i tehnologic), HUMINTHUMINT (strângerea de in-forma]ii cu ajutorul resurselor umane) [i OSINTOSINT (co-lectarea [i analiza informa]iilor din "surse deschise").

Lista este completat` de urgen]` cu un nou depar-tament, acum extrem de complex [i c`ruia i se aloc`resurse financiare fabuloase: SOCMINTSOCMINT "Social MediaIntelligence" (teoretizat pentru prima oar` \n 2012,\ntr-un articol semnat de Sir David Owen, James Bar-tlett [i Carl Miller).

SOCMINT, a[a cum ne informeaz` PRIVACY INTER-NATIONAL, \nseamn` "tehnicile [i tehnologiile carepermit companiilor sau guvernelor s` monitorizezere]ele sociale (SNS) precum Facebook sau Twitter.SOCMINT cuprinde monitorizarea con]inutului (cum arfi mesajul sau imaginile postate) precum [i a altordate, cele care sunt generate \n momentul când o per-soan` folose[te o re]ea de socializare. Este vorba des-pre informa]ii specifice rela]iei \ntre dou` persoaneprivate sau \n cadrul unui grup precum [i toate inte-rac]iunile ulterioare, fie c` este vorba despre con ver -sa]ii private sau publice. Folosind tehnologii spe cialecum sunt NiceTrack Intelligence Service sau cele createde Kapow Software sau COGITO)".

S` nu confund`m ceea ce face SOCMINT cu atri -bu]iile specifice unui alt serviciu, OSINT, cel care aremisiunea exclusiv` de a analiza "sursele deschise",adic` informa]iile publice, suprapunând sursele res-pective [i extr`gând elementele comune, acestea de-

venind, destul de probabil, informa]ie final` relevant`. SOCMINT folose[te tehnica "implant`rii" pe re]elele

sociale a unor profiluri false, cu "cereri de prietenie"care, odat` acceptate, le permit s` intre, s` suprave-gheze [i s` \nregistreze conversa]iile. Sau s` formezegrupuri care s` \ncerce s` impun` mesaje, s` transmit`ini]iative speciale (cum ar fi organizarea de proteste),s` le monitorize la nivelul participan]ilor individuali [ial grupurilor lor de prieteni. Sau posibila intruziune peun site de c`tre un profesionist din departamenteul despecialitate al agen]iei de informa]ii care caut` s` iden-tifice un anumit tip de con]inut, f`r` a se loga ca utili-zator acceptat. Dar, cum ve]i vedea, nu este vorba doardespre actori statali, ci [i despre companii de securitateprivate, un caz celebru fiind oferta f`cut` de companiaprivat` de securitate ”ZeroFOX” c`tre oficialii din admi-nistra]ia ora[ului Baltimore, James Foster, pre[edintelecompaniei respective, oferindu-se s` transmit` in-forma]ii din monitorizare a re]elelor sociale, identifi-când "actori care reprezint` o primejdie", printre care-inumea pe câ]iva dintre organizatorii protestelor na]io-nale #BlackLivesMatter#BlackLivesMatter.

Desigur, este o problem` de etic` social` deoareceeste esen]ial, la nivelul oric`rei societ`]i, dreptul pecare-l are orice cet`]ean la via]` privat`, ap`rat` \n ter-menii prevederilor legale acceptate \n orice societatedemocratic` [i consemnate ca atare \n Carta Euro-pean` a drepturilor fundamentale. Dar, din nefericire,problema trebuie analizat` [i din alt unghi: ac]iuneanecesar` [i absolut inevitabil` \mpotriva unor for]e os-tile care amenin]` ordinea stabilit` [i primejduiescvia]a [i siguran]a cet`]enilor sau chiar stabilitatea unorna]iuni.

|n condi]iile \n care grup`rile teroriste fundamenta-liste islamice au format de mai mult timp departa-mente de lupt` cibernetic` cu un subdepartamentspecializat \n ac]iune la nivelul re]elelor sociale, atunci,\n mod logic, agen]iile de informa]ii au considerat cao obliga]ie absolut legitim` s` mute lupta \n acest do-meniu, folosind absolut toate mijloacele disponibilede contra-atac [i \ncercând s` identifice cât mai rapidmesajele sau schimburile de informa]ii care reprezint`un risc poten]ial imediat sau de perspectiv`. \n aceast`situa]ie, mai este vorba, da sau nu, despre \nc`lcareadrepturilor omului [i a celui la via]` privat`?

|nainte de a r`spunde, uita]i-v` cu aten]ie pe re -]elele sociale. Nu v` opri]i la site-urile care se identific`deschis drept propagatoare ale Jihadului [i filosofieisale. Nici m`car la cele, absolut oficiale, care ofer` do-cumente online necesare pentru \nscrierea \n diferiteorganiza]ii militante islamiste. Analiza]i, dac` ave]itimp, frecven]a din ce \n ce mai mare a mesajelor ve-nind de la noii trolitroli, care transmit mai departe mesa-jele de revendicare ale organiza]iilor fun da mentaliste[i, cu o frecven]` de-a dreptul \ngrijor`toare, profe-reaz` mesajele de ur` [i intoleran]` la adresa societ`]iioccidentale [i a valorilor sale democratice.

Tema este \ns` deosebit de delicat` deoarece, chiardac` amenin]`rile la adresa societ`]ii noastre sunt ab-solut reale [i \n cre[tere, ele nu ar trebui nicidecum s`fie folosite drept pav`z` [i motiva]ie absolut` pentruorice tip de intruziune care poate fi operat cu ajutorulSOCMINT.

Putem pleca de la principiul (general acceptat cuentu ziasm de to]i adep]ii necondi]iona]i ai teoriilorconspira]iei) c` statul [i institu]iile sale de for]` repre-zint`, din start, un complex r`u-inten]ionat [i malefical c`rui scop principal este instaurarea societ`]ii tip"Big Brother", a controlului absolut al min]ii [i compor-tamentului cet`]enilor. Caz \n care orice discu]ie ulte-rioar` este inutil` deoarece, pentru a te ap`ra, ai casingur` op]iune deconectarea de la absolut toatere]elele de comunica]ii [i refugiul \ntr-o pe[ter` binesecurizat` \mpotriva radia]iilor.

Al doilea tip de demers, cel \n care cred, este secu-rizarea societ`]ilor noastre de c`tre mecanismele spe-cifice ale institu]iilor de for]`, inclusiv prin SOCMINT,dar \n cadrul unui proces foarte clar reglementat prinlegisla]ii foarte precise [i adaptate constant noilor pro-grese tehnologice, cu prevederile necesare de sanc -]iuni foarte severe \n cazul \nc`lc`rii regulilor.

Este posibil? Poate c` da, \n cazul \n care responsa-bilii politici de la noi, spre exemplu, vor considera \ntr-o bun` zi c` marea discu]ie despre aceste teme dincomplexul securitate/ap`rarea datelor personale, dis -cu]ie extrem de intens` \n diverse ]`ri din lume dar [i\n organismele europene care produc \n serie regle-ment`ri, niciodat` discutate pe pia]a româneasc`, vaputea fi supus` dezbaterii publice \ntr-o societate ro-mâneasc` informat`. Este necesar` aceast` informaredeoarece, a[a cum bine [ti]i, nu poate exista nici ac-ceptare [i nici condamnare de principiu, ci decizieluat` \n cuno[tin]` de cauz`. Exact a[a cum, \n]elegândce se poate face prin acest tip de tehnici de intruziune,s` con[tientiz`m [i poten]ialul ac]iunilor de manipu-lare individual` [i colectiv` care sunt operate \nconti-nuu pe re]elele sociale [i s` le folosim cu grij`, cuprecau]ia necesar` cu care trebuie s` lu`m \n conside-rare fiecare apel la ajutor, chemare la ac]iune (indivi-dual` sau colectiv`), cerere de raliere la o platform`cu motiva]ie politico-ideologic` sau de tip "societatecivil` \n ac]iune". Nu s` le refuz`m, nici s` le ignor`m.Ci, poate, cu mai mult` aten]ie ca pân` acum, s` \n -cerc`m s` le determin`m originea [i motiva]iile reale.{i, dac` le socotim oneste, s` mergem mai departe.

Dar, [i asta nu trebuie s` uit`m niciodat`, interco-nectarea societ`]ilor noastre \nseamn`, c` vrem saunu, interconectarea atât a [anselor, cât [i primejdiilor.|ntr-o lume care nu este niciodat` nici alb`, nici neagr`,ci doar interconectând albul cu negrul, dup` gust [iapeten]ele noastre individuale.

C r i s t i a n UC r i s t i a n U N T E A N UN T E A N Uadev.ro 26 iulie 2017

Valul de imigran]i care pare de neo-prit [i pune st`pânire pe aceast` ]ar` a\ntins la maximum nervii italienilor. A[ac`, de la Nord la Sud, trecând prin in-sule, protestul oamenilor \mpotrivaprimirii imigran]ilor cap`t` accente vio-lente.

De la a[a numitele bombe „de hârtie”pân` la cocktail-uri Molotov [i diversearme rudimentare, italienii fo lo sesc totce au la \ndemân` pentru a stopa miilede refugia]i. Vizate sunt centrele deprimire [i hotelurile \n care autorit`]ileg`zduiesc migran]ii.

Bombe [i incendii \n SardiniaBombe [i incendii \n SardiniaCel mai recent [i important caz a avut

loc joia trecut`, \n fa]a centrului de prim-ire Dorgali, din provincia Nuoro. Explozia unei bombe a f`cut o gaur`uria[` \ntr-un centru de primire a mi-gran]ilor. Cei 64 de oameni ad`posti]iaici au sc`pat ca prin minune.

{i nu este primul caz \n Sardinia, de -[i aversiunea locuitorilor insulei fa]` derefugia]i a mai dus la incidente similare.La 11 octombrie, fosta cazarm` deMonastir, \n provincia Cagliari, l-a f`cutpe un italian s` incendieze o fost`[coal`, unde erau caza]i imigra]i, \nsemn de protest fa]` de decizia prefec-tului de a utiliza cl`direa respectv` ca uncentru de primire.

Un incident similar a avut loc la Bur-cei, tot in provincia Cagliari, la \nceputullunii septembrie, când un incendiu af`cut scrum o cas` privat` care urma s`accepte 25 de migran]i. Asta dup` ceaici au avut loc [i manifesta]ii alelocuitorilor, care au cerut autorit`]ilor s`nu mai deschid` u[a valului de refugia]i.

Furia a cuprins [i nordul peninsuleiFuria a cuprins [i nordul peninsuleiSardinia nu este un caz izolat.

S`pt`mâna trecut`, \n Rocca di Papa, \napropiere de Roma, a fost aruncat` obomb` pe peretele unei cl`diri care afost folosit` ca centru de primire pentru500 de nord-africani.

|n luna mai 2015, mai mul]i locuitoridin Marino, din provincia Roma, au in-trat cu for]a [i au perchezi]ionat o cl` -dire care fusese aleas` de prefectur`pentru a caza 78 de refugia]i.

Furia italienilor nu s-a oprit aici. |nVeneto, \n urm` cu mai pu]in de o s`p -t`mân`, câ]iva tineri au lansat trei ra-chete de semnalizare asupra centruluide primire extraordinar` (Cas) La Ver-diana San Vito de Legnago, \n provinciaVerona.

La 17 februarie 2017, tot \n Verona,o bomb` a explodat la poarta unui cen-tru de primire pentru aproximativ 20 desolicitan]i de azil. {i anul trecut s-au\nregistrat fapte similare. Bombe rea -lizate manual au fost aruncate asupraunui fost hotel, \n Prada San Zeno diMontagna, unde autorit`]ile au aduszeci de refugia]i.

Cele mai recente ac]iuni \ndreptate\mpotriva refugia]ilor au avut loc \n Lom-bardia.

Atacuri cu cocktail-uri Molotov \mpo -triva hotelului ”Eureka” din Vobarno,provincia Brescia, la \nceputul lunii iu lie,au provocat un incendiu care a dis trusparterul hotelului care trebuia s`g`zduiasc` solicitan]ii de azil.

Aceea[i metod` a fost folosit` lasfâr[itul lunii martie, pentru a distruge ocas` \n Robecco sul Naviglio, \n pro -vincia Cremona.

{i, \n timp ce italienii recurg la acestemetode violente pentru a convinge au-torit`]ile, invazia refugia]ilor, exodul imi-gran]ilor dinspre coasta Libiei continu`nestingherit.

La punctul de \mbarcare din Libia vinimigran]i din \ntreaga Afric` pentru a sesui \n ambarca]iuni improvizate. Majori-tatea imigran]ilor sunt apoi prelua]i devase ale ONG-urilor, dar [i de nave alePazei de Coast` italiene, care \i aduc \nSicilia.

Protestul primarilorProtestul primarilorNum`rul migran]ilor ajun[i \n Italia de

la \nceputul anului \n curs se apropie de100.000, numai la sfâr[itul s`pt`mâniitrecute \nc` aproximativ 7.000 debar-când \n porturile din Sicilia, unde pri-marii cer imperativ guvernului s` iam`suri pentru c` nu mai au unde s`-icazeze. Un grup de circa 30 edili au or-ganizat [i un protest \mpotriva sosiriimasive a migran]ilor [i avertizeaz` deasemenea asupra climatului de tensi-une creat \n rândul popula]iei locale [iasupra riscurilor privind siguran]a pub-lic`, fiind \nregistrate [i violuri comise demigran]i.

Raport al Departamentului de StatRaport al Departamentului de Stat

|n paralel, un raport al Departamen-tului american de Stat relev` c` \ntaberele de refugia]i din Italia s-au infil-trat trafican]i de fiin]e umane [i crimaorganizat`.

Raportul prezentat la Washington evi -den]iaz` [i alte numeroase nereguli \nfunc]ionarea acestor tabere, cum ar fi deexemplu supraaglomerarea lor. Guvernul de la Roma a cerut celorlaltestate europene s`-[i deschid` [i ele por-turile pentru a primi navele cu migran]i,solicitare deocamdat` neacceptat` departenerii europeni.

La ultima reuniune a mini[trilor eu-ropeni de justi]ie [i interne s-a convenits` fie elaborat un cod de conduit` pen-tru ONG-uri, acuzate tot mai des c`trimi]ându-[i navele de salvare foarteaproape de coastele Libiei \ncurajeaz`astfel migra]ia ilegal`.

Potrivit unei statistici difuzate de Min-istrul de Interne italian, regiunile care aupreluat cei mai mul]i imigran]i sunt:Lombardia (13%), Lazio (9%), Piemont(8%), Veneto (8%), Emilia Romagna(8%), Toscana (7%), Puglia (7%) [i Si-cilia (7%).

{tefania BRÂNDU{~ {tefania BRÂNDU{~ ACTIVENEWS.RO 31 iulie 2017

LUMEA LA R~SPÂNTIELUMEA LA R~SPÂNTIE S e d i u l m a t e r i e iS e d i u l m a t e r i e i

Cu bombe artizanale, arme rudimentare [i cocktail-uri Molotov, Cu bombe artizanale, arme rudimentare [i cocktail-uri Molotov, italienii \ncearc` s` stopeze invazia imigran]iloritalienii \ncearc` s` stopeze invazia imigran]ilor

Italia risc` un r`zboi civil Italia risc` un r`zboi civil

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 7

Recent, am g`sit timp s` dau cursunei invita]ii mai vechi, a unui bun prie-ten, cu care rezonez de multe ori \nidei, ca s`-l vizirez \n satul lui natal.

De[i era o canicul` \nfior`toare, pu -]in dup` amia z`, am ajuns la „MuzeulPietrei” din satul Sângeru.

|nc`, nu o s` v` dezv`lui numele ce -lui care mi-a lansat invita]ia c`ci, am despus mai multe despre domnia sa, ne-fiind doar simpl` persoan` ci o perso-nalitate a spiritualit`]ii române[ti de azi.

Sângeru, satul din coasta Sub car pa -]ilor prahoveni, [i-a luat numele, dup`[iroaiele de sânge ale trupelor t`t`re[ti\nvinse de români \n luptele de la T` -tarul, satul din deal de localitate.

Muzeul Pietrei este, \n opinia mea, ominune pe p`mânt românesc. Energiaaparte a buc`]ilor de stânc` prelucrated` solemnitatea [i \n acela[i timp oc`ldur` anume.

|n acest loc, cu un veac \n urm`, unsoldat venit din Marele Razboi, supra -vie]uitor al b`t`liilor de la M`r` [e[ti se\ntorcea la vatr` doar cu un cal, o vac`[i o c`ru]`, singurul sù avut.

Se numea Victor Avramescu, era co -pil de v`duv` s`rac`, cu patru clase,care trudea, \nc` de la de 9 ani, la son-dele petroliere din preajm`.

Dup` r`z boi, el a reu[it s` \[i fac` unrost, s`-[i \ntemeieze o familie [i a avutpatru copii. Trei b`ie]i [i o fat`.

A devenit, cu osârdie, unul dintregos podarii respecta]i ai satului, iarcet`]enii ob[tii l-au ales primar \n maimulte rânduri, ca liberal convins.

Dup` venirea la putere a ciumei ro[ii,averea i-a fost confiscat`, iar el a fostarestat [i trimis la Canal. A murit pedru mul osândei sale nemeritate, \n ur -ma unui infarct. Se poate spune c`omul s-a stins de inim` rea...

Dintre multiplele lui ac]iuni de cari-tate, pentru „sângereni”, a fost donareaunui imobil pentru Prim`riei satului,care-[i p`streaz` [i azi rostul s`u.

Genera]iile de Avrame[ti care l-aumo[tenit [i care au \nv`]at \n acest sat,

au devenit, fiecare dintreei personalit`]i marcanteale vie]ii culturale ro-mâne[ti, fiecare dintre eiavând o presta]ie civic` deanvergur`.

Unul din urma[ii fami-liei Avramescu a avut ide -ea genial`, ca \n casabu nicilor, adus` aproapela ruin` - dup` ce fusesefolosit` ca sediu CAP pân`\n 1990 - s` instituie, dup`renovarea imobilului, unmuzeu al pietrei, unic din]ar`.

N-a fost deloc u[or, nicila propriu [i nici figurat,c`ci, este vorba de un ve-ritabil sanctuar - \n pleni-tudinea lui - cu zeci, poatesute, de piese din piatr`,naturale sau cioplite.

Aici [i-au o g`sit ad` -post piese, care mai de ca -re, mai atractive.

Arta neamului româ-nesc, din toate zonelegeo grafice ale ]`rii, am\ntâlnit-o \n acest loc.

Nu cred c` gre[esc dac` afirm c` laSângeru sunt adunate la un loc toateelementele [i st`rile care l-au inspiratcândva pe Brâncu[i.

Ve[nicia din vibra]ia pieselor t`cutese simte pregnant aici, iar acesta este [irostul pe care l-a dorit \ntemeietorulacestui minunat muzeu.

Am admirat minunile pietrarilorno[tri care, din p`cate, \ncep s` fie dince \n ce mai pu]ini prin ]ara asta, parc`blestemat`, dac` m` gândesc c` pier-dem valori umane, materiale [i spiri-tuale, f`r` s` ne pese.

Cine este, de fapt, \ntemeietorulacestui sanctuar aparte? Este prietenulmeu, nimeni altul decât, poetul, scriito-rul [i jurnalistul de excep]ie LucianAvramescu, bine\n]eles urma[ul prima-rului liberal. El [i-a deschis sufletul \nfa]a noastr`, dar numai al`turi de „co-piii” lui de suflet de pietrele, pe care leg`zduie[te generos cu grij` [i dedicare,c`rora le cunoa[te - \n parte – prove-nien]a [i povestea creatorilor lor.

M-a impresionat profund când mi-aspus c`, de multe ori, simte nevoia s`se al`ture c`ldurii pietrelor lui, pe care

le \mbr`]i[eaz` [I le admir`. Cred c`,deja a devenit dependent, de vraja asta,de ceea ce providen]a i-a dat s` fac`:„Muzeul Pietrei”...

El ne-a transmis [i nou`, cei câ]íva vi-zitatori \ntâmpla]i \n ograda sa - popu-lat` de f`pturile de calcar, sentimentelelui, dragostea nem`rginit` fa]` de tot cereprezint` arta \n general, dar [i de pia-trei cioplite. Lucian Avramescu rezo-neaz` [i se identific` cu pieselemu zeului, vorbind cu emo]ie de fiecareexponat.

Dac`, uneori, rolul de sculptor l-a\nde plinit chiar natura, minunându-necu opere sale alteori [i-au ar`tat voca]iame[terii de geniu ai pietrei, anonimid`rui]i cu talent extrem. Astfel ne con-vingem c` arta nu se na[te doar \ntr-unatelier al unui sculptor consacrat [i nicica urmare a unor studii mig`lite de dis-cipoli, ci [i \n ograda unor talente popu -lare.

|]i mul]umesc c` exi[ti, maestre Lu-cian Avramescu, c`ci rar mi-a fost dat \nvia]`, s` v`d ceva de care s` r`mânrealmente impresionat.

A fost cu adev`rat un regal, prietendrag!

Florentin SCALE}CHI Florentin SCALE}CHI

M a p a d e l u c r uM a p a d e l u c r u

- urmare din nr trecut -

De ce oare Judec`torul NiDe ce oare Judec`torul Ni--cholas Cooke nu a demis Jucholas Cooke nu a demis Ju--riul care a stabilit vinov`]iariul care a stabilit vinov`]ialui Robert Ekaireb pe probelui Robert Ekaireb pe probeindirecte ?indirecte ?

Este o \ntrebare la care eupersonal m` gândesc de cevatimp, dar la care, cu certitudine,se gânde[te zi de zi personajulinvestiga]iei mele, Robert Ekai-reb, acolo, \n celula condamna-tului pe via]` pentru o crim`asupra so]iei lui legitime, decet`]enie chinez`, Li Hua Cao,crim` ce i-a fost impus`, dardespre care pretinde c` nu seface vinovat [i \n care nu arenicio implicare de cel pu]in optani \n urm` care au trecut decând so]ia lui a disp`rut f`r`urm`, dup` cum sus]in organe-lor judicare londoneze, sus]ineriinfirmate \ns` de o pleiad` de

martori care pretind c` au \ntâl-nit-o \n nenum`rate rânduri pedoamna Li Hua Cao \n zone di-ferite din Europa de Est cu multdup` data când un Complet dejudecat` de la Londra a decla-rat-o moart`.

Procesul \n sine a fost tratatsuperficial [i a[ zice total nepro-fesionist, inclusiv de c`tre ap` -rare, prin persoana avocatuluiap`r`rii, Domnul Wolkind, se-rios criticat pentru neimplicare[i sus]inerea unei pledoarii eva-zive [i insuficient preg`tite, ap` -r`tor care nu a contracarat cuargumente pertinente lungaple doarie a avocatului acuz`rii,domnul Altman, situa]ie care dealtfel a [i constituit motiv de„apel” pentru \nvinuitul RobertEkaireb, care l-a \nlocuit peacest avocat bine cotat, posesoral unei c`r]i de vizit` remarca-bile \n rândul juri[tilor englezi.

Despre avocatul acuz`rii,

domnul Wolkind, am s` comen-tez mult mai multe \ntr-unnum`r viitor al acestei saga.

Foarte, foarte interesant`, [i\n acela[i timp controversat`, mis-a p`rut declara]ia Judec`toru-lui Cooke, \n cuvântul s`u c`trejudera]i. Acesta, \n lumina ple-doariei finale a avocatului ap` -r`rii, domnul Wolkind, a spus,cu subiect [i predicat, c` dom-nia sa a fost „for]at s` arbitrezeun meci cu o singur` echip` peteren”! Atunci ?

Pentru noi to]i r`mâne o\ntrebare f`r` r`spuns !

De ce oare, \n baza legii decaz „Farooqui”, Judec`torul nu ademis juriul de 12 jura]i ?

Oare ce l-a determinat, to -tu[i, pe acest judec`tor s` ia odecizie atât de dur`, dând osentin]` de condamnare pevia]` pentru crim` lui RobertEkaireb, când totul este o nebu-loas` [i nu sunt \ntrunite ele-

mentele constitutive ale unuiproces echitabil [i just ?

De ce oare domnul judec`torNicholas Cooke nu a dorit „unnou meci”, \n care p`r]ile s`lupte cu arme egale ?

|l au oare pe con[tiin]`, atâtJura]ii, cât [i Judec`torul, pe\nvinuitul Robert Ekaireb, nedo-vedit de organele judiciare c` acomis crima, c`ruia nu i s-a dat[ansa s` se apere cu adev`rat\mpotriva acuza]iilor sus]innutede Poli]ie [i Procuratur` ?

De ce oare, dac` nici verdic-tul completului de jura]i nu afost unanim, existând scorul de10-2, nu s-a dorit reluarea pro-cesului, cu un nou complet [i onou` ap`rare, atâta timp câtap`rarea avocatului Walkind a„[chioap`tat” r`u de tot.

Ne \ntreb`m, nu mai estedreptul la ap`rare, un drept fun-damental al omului?

Alte dezv`luiri, \n num`rulurm`tor.

Prof . Univ . dr .Prof . Univ . dr .F lorentin Florentin

SCALE}CHISCALE}CHI

UN CAZ MARCA „ELODIA”... Episodul XXII

Minunea de la Sângeru

Robert - condamnatulRobert - condamnatul

EXECU}IE PUBLIC~ EXECU}IE PUBLIC~ |N YEMEN|N YEMEN

Mii de persoane au asistat la pedeapsa capital`Mii de persoane au asistat la pedeapsa capital`aplicat` unui pedofil psihopat care a violat [i ucisaplicat` unui pedofil psihopat care a violat [i uciso feti]` de trei anio feti]` de trei ani

Autorit`]ile capitalei yemenite, controlat` de c`tre rebelii pro-ira-nieni, au vrut s` fac` din execu]ia \n public un exemplu al dorin]eilor de a lupta \mpotriva criminalit`]ii.

Mii de persoane au asistat recent \n Pia]a Tahir din centrul capi-talei yemenite, Sanaa, la execu]ia unui b`rbat condamnat la moartepentru violarea [i uciderea unei feti]e de trei ani.

Cazul a [ocat o ]ar` \ntreag`, iar execu]ia public` a fost difuzat`pe larg \n mass-media de c`tre comunitatea Huthis din Yemen, fiinddat` ca exemplu al eforturilor rebelilor [ii]i pentru combaterea cri-minalit`]ii \n zonele controlate de ei.

Mohamed al-Moghrabi (41 de ani) a fost adus \n pia]` \n mijloculunui dispozitiv de securitate impresionant, deoarece poli]ia setemea ca nu cumva condamnatul s` fie lin[at de mul]ime.

B`rbatul a primit 100 de lovituri de bici, m`sur` ce f`cea partedin condamnarea sa, dup` care a fost culcat pe burt`, cu fa]a lap`mânt, [i executat prin \mpu[care, cu mai multe gloan]e trase lanivelul omoplatului pentru a-i fi atins` inima, scrie „The Sun".

Comunitatea Huthis sprijinit` de c`tre Iran este prins` de doi ani\ntr-un r`zboi declarat cu guvernul recunoscut interna]ional [i con-dus din Arabia Saudit` de c`tre pre[edintele Abedrabbo MansourHadi. Hadi a fost nevoit s` \ncheie un acord de \mp`r]ire a puteriidup` c`derea Saanei \n mâinile grupului de rebeli Houthis \n sep-tembrie 2014.

Rebelii Houthis au refuzat s` participe la "un guvern de unitatena]ional`", de[i au continuat s` ocupe pozi]ii cheie [i cl`diri \n ca-pitala Saana [i controlau teritoriul din nordul Yemenului.

Dup` ce Congresul General al Poporului l-a \nl`turat de la putere[i a respins alegerea cabinetului s`u la 8 noiembrie 2014, acesta aplecat \n Arabia Saudit`, care la data de 26 martie 2016 a lansatatacuri aeriene \n Yemen \mpotriva comunit`]ii Houthis, declan[ândinterven]ia militar` [i r`zboiul civil.

Mai mult de 8.000 de persoane au fost ucise [i milioane de per-soane au fost str`mutate \n timpul conflictului. Alte aproape 2000de persoane au murit \ntr-o epidemie de holer` \n luna aprilie.

Organiza]ia Na]iunilor Unite a descris Yemenul drept „cea maimare criz` umanitar` din lume”, cu 10 milioane de civili care au ne-voie urgent` de ajutor pentru a supravie]ui, pe m`sur` ce ]ara seafl` \n pragul foametei.

{tefania BRÂNDU{~ {tefania BRÂNDU{~

5 August 2017

Mondo CaneMondo Cane

Mosul a fost eliberat de sub ti-rania Statului Islamic, \ns` \nurma lupt`torilor jihadi[ti au r` -mas numai ruine, familii destr` -mate, so]ii adolescente [i copiiiterori[tilor, traumatiza]i [i crescu]isub semnul violen]ei.

Pentru ace[tia ar putea urmaani \ntregi de teroare, \ntrucât eisunt viza]i de r`zbunarea celorcare au avut de suferit de peurma Statului Islamic, relateaz`The Guardian.

Abu Hassan, un medic care atratat zeci de locuitori din Mosul,r`ni]i \n urma \ncle[t`rilor defor]e dintre terori[ti [i armata ira-kian`, spune c` majoritatea pacien]ilor tre-mur` de fric` [i se tem pentru via]a lor.

|ns` printre pacien]i s-a num`rat [i Moha -mmed, un b`ie]el de 9 ani, care este pu]indiferit: „Nu era un copil normal. Nu p`readeloc speriat. Am stat de vorb` cu el [i i-ampus \ntreb`ri obi[nuite. Când l-am \ntrebatce vrea s` fie când se face mare mi-ar`spuns c` vrea s` fie sniper. Am fost [ocat.Nu este un lucru normal pe care s` \l auzide la un copil. L-am \ntrebat ce f`cea tat`ls`u [i mi-a spus c` era emirul sniperilor”.

Medicul a aflat mai târziu c` micu]ul Mo-hammed fusese g`sit \ntr-o pivni]` dinMosul, lâng` cadavrele mai multor lupt`toriISIS. Asemenea lui Mohammed sunt sute,posibil mii, de copii din Mosul, care au r` -mas orfani din cauza r`zboiului. Iar copiiilupt`torilor jihadi[ti sunt privi]i drept „pro-geniturile diavolului” \n Mosul, sunt consi-dera]i nedemni de \ngrijiri medicale sauso ciale de c`tre agen]iile de ajutorare alestatului [i sunt v`zu]i ca ni[te cet`]enidec`zu]i din drepturi.

Copiii Statului Islamic sunt ascun[i \n ta-bere din nordul Irakului, \n case private,]inu]i departe de furia supravie]uitorilor dinMosul, care \[i caut` dreptatea [i vor s` ser`zbune pentru ororile pe care le-au avut de\ndurat sub ISIS.

„Am primit din Mosul zeci de mii de copiicare [i-au pierdut mama [i tat`l. Po]i spunec` aproximativ 75% dintre ei provin din fa-milii ale Statului Islamic. Nu avem un num`rexact, pentru c` unii dintre ei nu au acte deidentitate, nu [tim cine sunt”, spune un asis-

tent social din zon`.„Avem o problem` cu ace[ti copii...r`zbu-

narea. Crezi c` oamenii afecta]i de StatulIslamic vor uita a[a repede prin ce au trecut?Va fi mai dificil decât lupta cu ISIS.

Când a fost eliberat estul ora[ului Mosulam \ntâlnit o femeie a c`rei familie fusesema sacrat` de jihadi[ti. Mi-a spus: nu o s`-mi uit vecinul. Mi-a dus fiul la moschee [idup` câteva zile, b`iatul meu a \nceput s`\mi spun` c` sunt o necredincioas`, c` tat`llui este un necredincios”, a mai ad`ugatasistentul social.

Detaliile despre cum Statul Islamic \ndoc-trina copiii au ie[it la iveal` pentru c` tero -ri[tii se mândreau cu faptul c` \i transformaupe copii nu mai \n vârst` de 10 ani \n asasinicu sânge rece, gata s` ucid` la comand`. Auexistat inclusiv film`ri \n care mai mul]i copiiexecutau prizonieri de r`zboi.

Un observator ONU \n Irak spune c` ceimici risc` inclusiv s` fie judeca]i [i con-damna]i de statul irakian: „Singura diferen]`este c` un copil nu poate fi condamnat lamoarte. \n Irak nu exist` aceast` convingere,c` dac` ai fost recrutat de mic de ISIS e[ti ovictim`. Nu \n]eleg asta. [i de aceea nu auprograme de reabilitare sau deradicalizare.Ei se \ntreab` care ar fi rostul unor astfel deprograme: copiii vor fi condamna]i sau, po-sibil, chiar condamna]i la moarte, \n cazulcelor mai mari. De ce s` te mai obose[ti s`\i reabilitezi?”.

http://www.digi24.rohttp://www.digi24.ro

26 Iulie 2017

COPIII STATULUI ISLAMICCOPIII STATULUI ISLAMICCe soart` crunt` \i a[teapt` Ce soart` crunt` \i a[teapt` \n taberele de maxim` siguran]`\n taberele de maxim` siguran]`

GermaniaGermania, PARADISUL imigran]ilorPopula]ia provenit` din rândul imigra]iei aPopula]ia provenit` din rândul imigra]iei aatins un maxim istoric de 18,6 milioane deatins un maxim istoric de 18,6 milioane depersoane \n 2016persoane \n 2016

Politica Angelei Merkel privind refugia]ii a dat rezultatate.Procentul persoanelor imigrante \n Germania a ajuns la 8,5%\n 2016, cu un maxim istoric ce a ajuns la 18,6 milioane deoameni, pe fondul crizei refugia]ilor, transmite Biroul Federalde Statistic`, preluat de Reuters.

Potrivit „Destatis”, pu]in peste o cincime din popula]ie —22,5% din cei 82,5 milioane de locuitori ai Germaniei — seafl` la prima sau la a doua genera]ie de imigran]i, cu celpu]in un p`rinte n`scut f`r` cet`]enie german`, scrie Ager-pres.

Publicarea cifrelor survine cu mai pu]in de dou` luni\nainte de alegerile na]ionale din 24 septembrie din Germa-nia.

Martin Schulz, contracandidatul social-democrat al cance-larului Angela Merkel, a avertizat \n leg`tur` cu repetarea fe-nomenului din 2015, când [efa guvernului de la Berlin adeschis por]ile pentru sute de mii de migran]i.

Circa 2,3 milioane de persoane din Germania au leg`turifamiliale cu Orientul Mijlociu, reprezentând o cre[tere deaproape 51% din 2011. De asemenea, aproximativ 740.000

de persoane au origini africane, \nsemnând o cre[tere de46% din 2011. Turcii reprezint` cel mai mare procent depersoane cu origini \n imigra]ie \n Germania. Vasta majori-tate a popula]iei provenite din rândul imigra]iei are totu[ileg`turi cu alte ]`ri europene, conform Destatis.

|n Germania au sosit \n 2015 [i 2016 peste un milion demigran]i, dintre care majoritatea pleca]i din cauza s`r`ciei [ia r`zboiului din Orientul Mijlociu [i Africa.

Decizia cancelarului Merkel de a deschide grani]ele i-aafectat ini]ial popularitatea [i a determinat ascensiunea par-tidului antiimigra]iionist “Alternativa pentru Germania”“Alternativa pentru Germania”(AfD)(AfD), dar, de atunci, conservatorii s`i [i-au revenit \n son-daje.

Potrivit AfDAfD, imigran]ii, \n special musulmani, reprezint`o amenin]are pentru cultura [i securitatea Germaniei, cutoate c` rata [omajului este la un nivel sc`zut dup` reunifi-carea ]`rii [i partidul Angelei Merkel a promis electoratuluiocuparea deplin` a for]ei de munc` \n decurs de opt ani.

A c t i v e n e w s . r oA c t i v e n e w s . r o1 August 2017

BOGRAVEBOGRAVE

www.bograve.ro

PUBLICITATEmonitor.oado

@gmail.com