3. Bioetica. Persoana Seria III

21
CONCEPTUL DE « PERSOANĂ » Maria ALUAS Şef Lucr. UMF CLUJ 17 Octombrie 2013 Acţionează în aşa fel încât să tratezi întotdeauna persoanele ca scopuri în sine şi niciodată ca doar ca pe mijloace. E. Kant

description

hfj

Transcript of 3. Bioetica. Persoana Seria III

CONCEPTUL DE « PERSOANĂ »

Maria ALUAS

Şef Lucr.

UMF CLUJ

17 Octombrie 2013

Acţionează în aşa fel încât să tratezi întotdeauna persoanele ca scopuri în sine şi niciodată ca doar ca pe mijloace.

E. Kant

2

De ce?

• Conceptul de « persoană » este o noţiune complexă şi evolutivă.

• Dar reprezintă o miză permanentă a discuţiilor cu privire la tratamente :

– Pe cine tratăm?

– Cu cine suntem în relaţie?

– De cine şi cu privire la ce suntem responsabili?

3

Care este problema etică a

conceptului de “persoană” ?

Obligaţia de a regândi normele şi

valorile care ne permit să ne definim, să

ne protejăm şi să trăim împreună într-o

comunitate.

4

• Orice dezbatere cu privire la om/persoana umană este şi cu privire la noi înşine.

• Definiţia de “persoană” fundamentează astăzi criteriile de “includere” şi de “excludere” din societate şi de la diferite forme de asistenţă.

• Conceptul de « persoană » este sursa atribuirii sau negării drepturilor şi a obligaţiilor.

• Din punct de vedere istoric asistăm la o trecere: de la drepturile omului la drepturile persoanei.

• Riscul este că această trecere pierde valoarea universală a drepturilor omului.

• Drepturile omului, cu alte cuvinte, nu sunt drepturile tuturor, ci doar ale unora.

5

Diferite accepţiuni ale noţiunii de

« persoană »

Descartes (1696 - 1750) : Persoana este cea

care are conştiinţă de sine;

autoconştiinţă;« cogito ergo sum ».

Kant (1724 - 1804): Persoana este care

acţionează în mod autonom, agentul moral.

Toma de Aquino (1225 - 1274): Persoana

este cea care aparţine speciei homo sapiens.

6

Lucruri şi persoane

• Un lucru este, dar nu ştie că este.

• Persoana

- Ştie că este: ceea ce este, ceea ce nu este,

ceea ce ar putea fi.

- Poate să dispună de ea însăşi (voinţă- libertate-

responsabilitate)

- Nu este interschimbabilă (este un “eu” unic, irepetabil)

7

Fapte istorice

• Tuskegee, Alabama (anii ‘30-’60): cercetarea

cu privire la sifilis efectuată pe 600 bărbaţi de

culoare, săraci şi neinstruiţi, dintre care 399

– deşi infectaţi şi având posibilitatea de a fi

trataţi în anii ‘40 cu penicilină – nu vor fi

trataţi.

8

• Jewish Chronic Hospital, New York, 1965: injectarea virusului hepatitei B activ la 700 de copii orfani,

instituţionalizaţi şi cu grav retard

• Willowbrook Hospital, New York, 1964: injectarea cu celule tumorale a

bătrânilor instituţionalizaţi, demenţi şi fără aparţinători

9

Bioetica liberală – libertară

Persoana ar fi „în sens restrâns” sau „în sens propriu” numai „agentul moral”, (care este în măsură să stipuleze un contract, să exprime un consens sau o permisiune, să participe în mod activ la viaţa morală).

- Fiinţele umane care nu sunt capabile să exprime un consens sunt

persoane în „sens larg” şi în „sens social”, adică în baza a ceea ce

decid agenţii morali sau a sentimentelor de bunăvoinţă ale

contractanţilor.

- nu sunt protejaţi indivizii care nu sunt capabili să-şi exercite libera

voinţă („pacienţii morali”): embrionii, feţii, nou-născuţii, copiii,

minorii, handicapaţii gravi fără perspective de vindecare).

10

Bioetica utilitaristă

• O teorie ce vizează consecinţele bune – Principiul central: Fă «cel mai mare bine pentru un număr cât mai mare de oameni»

• persoana ar fi subiectul care percepe, care este în măsură să elaboreze percepţii, să decidă autonom

• embrionii umani nu sunt subiecţi sau persoane, în schimb pot fi anumite animale care sunt capabile să simtă plăcere sau durere.

• cine nu are capacitatea de a simţi plăcere sau durere, trebuie să i se recunoască cel puţin dreptul de a nu suferi în mod inutil.

11

«Principialismul»

Metodă bio-etică bazată pe 4 principii, apropiate

filozofie Declaraţiei universale a drepturilor omului

(1948), dar aplicate în general în contextul

cercetărilor medicale:

1. Respectarea autonomiei persoanei

2. Beneficienţa

3. Non-maleficienţa

4. Justiţia

12

• Această listă este numită adesea (ironic)

«Mantra de la Georgetown».

• (ironic, pentru că mulţi bioeticieni

caută să se poziţioneze în mod critic

faţă de această perspectivă, care

rămâne însă dominantă).

Cf. Hottois, Missa, article «Principlisme»

13

Cazul din “Sunday Times”, 14 Aprilie 2002 • Cu câţiva ani în urmă, un cuplu a luat decizia

de a avea un copil lipsit de auz.

• Cele două partenere – era vorba despre două femei – erau ambele surde şi totodată mândre de a fi. Ca şi alţi membri ai comunităţii Deaf-Pride, Sharon D. şi Candy M., nu considerau surditatea ca fiind o boală de tratat, ci o adevărată identitate culturală.

• Sharon D. spunea că „a fi surd este un simplu mod de viaţă. Ne simţim compleţi ca şi cei care au un auz normal şi dorim să împărtăşim copiilor noştri lucrurile frumoase ale comunităţii de persoane fără auz – sensul de apartenenţă şi modul de a fi uniţi.

• Suntem într-adevăr convinşi că trăim, ca persoane surde, o existenţă bogată”.

14

• Prin urmare s-a găsit un donator ai cărui predecesori erau surzi de cinci generaţii şi astfel s-a născut Gauvin, fiul acestui cuplu, lipsit de auz, de la naştere.

• Au rămas foarte neplăcut surprinse, atunci când, decizia lor, de a avea un fiu surd, a fost condamnată, ca urmare a apariţiei unui articol în „Whashington Post”.

• Indignarea lor era legată în mare parte de acuza de a fi dat naştere unui fiu cu dizabilităţi, însă ele refuzau să considere surditatea o dizabilitate, susţinând că au dorit pur şi simplu un fiu care să fie ca şi ele. „Ceea ce am făcut nu ni s-a părut atât de diferit de ceea ce fac multe cupluri heterosexuale când doresc să aibă copii”, a declarat Sharon D.

• Michael Sandel, The Case against Perfection. Ethics in the Age of

Genetic Engeneering, Harvard University Press, 2009.

15

Interogaţii…

• Este ceva greşit în alegerea de a avea un fiu surd?

• Şi dacă este, ce ar fi: surditatea sau alegerea?

• Dacă am admite că surditatea nu este o deficienţă, ci un aspect al unei identităţi, ce este diferit faţă de alegerea altor părinţi care preferă diferite caracteristici pentru fii lor?

• Sau ar fi ceva greşit în faptul că părinţii au preferinţe cu privire la fiii lor şi le realizează?

IMPORTANT

DE REŢINUT

17

• Din definiţia pe care o dăm

persoanelor reiese viziunea pe

care noi o avem asupra vieţii

cuiva.

• Ştim cine este titular de drepturi;

cine are dreptul de a trăi, de a fi

îngrijit, tratat, protejat.

Cine este o persoană?

18

• Lucien Sève: « noţiunea de persoană traversează o criză majoră, o criză indusă de seismul inovaţiilor biomedicale… – Atunci când moartea persoanei şi moartea corporală sunt

disociate,

– Atunci când o bunică poartă în pântece copilul fiicei sale,

– Când sunt stocaţi embrionii umani congelaţi, • Cum să nu fim bulversaţi de reprezentările au privire la noi

înşine, să nu fim destabilizaţi în relaţiile dintre noi, în faţa unei redefiniri a trăsăturilor fundamentale ale condiţiei umane ? »

Interogaţii etice

19

Cursul următor

• Întrebări şi discuţii cu privire la cursul anterior

• Problematica consimţământului informat

Recomadare tematică:

De vizionat filmul:

Now is good (2012)

20

21

Mulțumesc!

• Mulțumesc!