ANUL VII. No. 328

11 MAIU 193310 LEI

U H U / lT A T lm

NOUA STEA A OPERETEI SI ECRANULUI

(d o m n iş o a r a l is e t t e v e r e a d e l a TEATRUL „CĂRĂBUŞ“.)

Sus în medalion: D. Valentin Bibescu, preşedintele Federaţiei Internaţionale a Aviaţiei, s'a înapoiat de curând în Bucureşti, dintr’un raid de propagandă, pe care Va făcut in Africa. Dr. sus: Ziua de 1 Mai a decurs in linişte, in toată ţara. La clubul social-democrat din Bucureşti, s’a ţinut o întrunire, la care au rostit cuvântări toţi fruntaşii partidului. Mijloc st.: Echipa vieneză de foot-ball „Libertas” a jucat recent două match-uri in Capitală. Duminică 30 Aprilie a învins echipţi bucureşteană

„Unirea Tricolor” cu 3— 0, fiind apoi învinsă la 1 Mai de echipa „Venus” cuscorul 3__2. St. jos: Divizia circulaţiei din Capitală a pus în funcţiune un nousemnalizator electric, la întretăierea căii Victoriei cu Bulevardul Elisabeta. Cum experienţele au dat rezultate foarte bune, se vor instala asemenea aparate in toate punctele cu circulaţie mare din Bucureşti. Jos: Celebrul savant Fichera ne-a vizitat de curând Capitala, ţinând şi o interesantă conferinţă la Facultatea de Medicină.

(Potografii I. Berman-Realitatea)

Sus: D. Franklin Rooseveli, sem­nând decizia pentru emisiunea de noui dolari; st.: Agitaţia produsă la bursa din Londra de hotărîrea ameri­cană; st. jos.: Cabinetul francez a ţi­nut un consiliu, discutând eventualele repercusiuni ale scăderii dolarului, asupra francului.

este o stratagemă din partea sa, spre a determina o activitate a industriei americane, handicapată de valoarea prea mare a dolarului.

Va determina oare această inflaţie, o fluctuaţiune şi a celorlalte monede, a francului francez în special? Ar fi un dezastru, pentru că fără o monedă stabilă — după cum s’a mai arătat în „Realitatea Ilustrată” — ţările merg înapoi la schimbul în natură, înapoi la barbarie.

Conferinţa dela Washington, va a- vea de scop tocmai să hotărască dc soarta viitoare a economiei mondiale. Prosperitatea omenirii sau o radicală schimbare a sistemului capitalist, — dacă nu un regres nenorocit- — de­pinde de această conferinţă.

' In editura „Cultura Româ­nească” (fost H. Steinberg şi

fiul) au apărut:„Poveştile Primăverii” de d-nii

I. Nisipeanu şi Apostol Gulea.

„Manual de gimnastică” de

cpt. Brandt, trad. de d-na E.

Dimitriu.

MERICA va mai fi multă vreme ţara, care să ne rezereve toate surprizele. Există în Statele Unite mulţi câini, pisici, cai şi chiar papagali, cari plătesc impozite,’ posedă palatele lor

proprii şi au oameni de afaceri recunoscuţi de lege. Tribunalele sunt oibligate să ţină seama de drepturile acestor animale, cărora stăpânii lor — cele mai adeseaori femei originale — le-au lăsat o mare parte din avere.

B— I E numeşte Polly şi locueşte în St. Augustin. Pasărea e renumită pen­tru inteligenţa ei şi coloritul frumos al penelor. A fos! legatar universal

____ al întregei averi şi bunuri ale fostei sale stăpâne, Ana Burt. Proprie­tăţile pe care aceasta i le-a lăsat, valorează frumuşica sumă de un milion de dolari şi tribunalele vor trebui să hotărască suma ce urmează să se alo- cheze, pentru ca pasărea să trăiască conform cu veniturile sale. O mare parte din venituri va folosi ca să întreţină o casă frumoasă pentru Polly. Tot tri­bunalul va desemna şi pe gardianul care va avea să se ocupe exclusiv cu alegerea hranei, şi pe toţi ceilalţi slujitori ai săi. Executorii testamentari sunt în mod expres obligaţi să procure pasării cea mai mare fericire şi exis­tenţa cea mai îmbelşugată. Mare noroc pe capul lui Polly, cajtc — al naibii — pare că-şi dă seama de importanţa lui!

NA din aceste fericite moştenitoare, este o pisicuţă cu numele de Mona, ai cărei ochi verzi par nedumeriţi, de luxul uimi­tor care o înconjoară. Intr’adevăr, Mona trăeşte într’un ca­

dru somptuos, pe proprietatea ei din Melrose, şi are venituri impre­sionante, lăsate de fosta ei stăpână, Charlotte Sutton, din Boston.

Rudele defunctei au atacat Ia început testamentul. Pe atunci Mona trebuia să împartă moştenirea ei cu alte două pisici. Până la termi­narea procesului insă, unul din animale a dispărut şi n’a putut fi regăsit, cu toate cercetările detectivilor, iar celălalt a murit în urma unui guturai grav, astfel — procesul isprăvindu-se în favoarea pi­sicii, — Mona a rămas singura moştenitoare şi beneficiază de în­treg legatul. Paznicul legal al pisicii a fost numit o rudă depărtată a defunctei.

Sus, în dreapta: Pisicuţa Mona, care a moştenii o avere destul de respectabilă, dela fosta ei stăpână. Sus: Babby, căţelul nabab, care are în jurul lui un pluton de servitori; stânga: Polly, papagalul milionar, cu una din îngrijitoa­rele sale.

PAPAGALUL MILIONAR

PISICUŢA MONA

Toanele unor bogătaşi nebuni au hotărât ca o serie de animale să de­vină moştenitoarele lor şi să huzu­rească in belşugul pe care şi l-ar dori mulţi oameni sărmani.

Iată mai jos câteva exemple:

CÂINI RENTIERI

mN câine născut într’o zo­die norocoasă este Bobby,

favoritul unei foste artiste, Ada Rehan, care l-a numit lega­tarul ei universal. Nu numai că animalul are o rentă anuală pen tru întreţinerea sa intr’un hotel somptuos, dar la dispoziţia sa stau mai mulţi servitori, o ma- nicureză, o maseuză, şi colecţia cea mai preţioasă de sgarde care poate să existe.

John G. Grafts din Boston, a lăsat căţeluşului său, Pete, o rentă anuală de 750 dolari. Tes­tamentul a fost atacat de moşte­nitori, cari au declarat că pot să întrebuinţeze banii într’un chip mai potrivit, dar tribuna­lele au respins acţiunea. Şi_ ast­fel, Pete a rămas cu o rentă ca- re-i asigură o existenţă confor­tabilă.

MOŞTENIREA UNEI PISICI

P=ji VORBA de o pisică per- IM sană din California^ Mitzi, IH ' care după ce a trăit în­tr’un palat şi a avut nenumăraţi servitori la' ordinele sale, du­când o viaţă de lux, a murit de curând. Moştenitorii fostei stă­pâne a pisicii, — cari au primit cu multă bucurie vestea despre moartea pisicii, după cum vă închipuiţi, — şi-au împărţit ave­rea rămasă pe urma animalului, şi au devenii oameni bogaţi.

Există in America foarte mulţi Mitzi, şi Polii/ şi Mona, dar so­cietatea de proiecţie a animale­lor, face totdeaunaintervenţii, spre a împiedica răspândirea în public a unor scandaluri de a- cesl soiu, din teama de a nu stârni pe oameni împotriva ce­lor pe cari ea îi protejează.

0 societate de protecţie, nu­mită executoarea testamentară a unei doamne din New-York, a- vea de împărtit bunurile rămase intre saple cai de ham. Numele defunctei a fost multă vreme ţi­nut in secret, după cum doria şi_ soţul ei.

Trei cai au murit în cursul a- nilor, iar ceilalţi au trecut de douăzeci de ani. Patrupezii_ în viată au o reşedinţă de vară şi una de iarnă şi grija cea mai mare este ca ei să nu sufere nici de căldură, nici de frig. De mai multe ori pe săptămână sunt vă­zuţi special de veterinari, fiind­că animalele au început să îm-

¡1 acum, să spună cititorii noştri: nu e revoltător? Şi ridicolul unor oameni nu

trece de limitele îngăduite?Se prea poate că aceste ani­

male să fi arătat faţă de stăpânii lor mai multă sinceritate,, şi mai mult devotament decât semenii bipezi. Dar oare înseamnă pen­tru aceste animale o răsplată faptul, de a-i înconjura cu o bună stare, pe care ei nu o au cum s’o aprecieze?

Poate că de-ar putea vorbi, a- ;este animale ne-ar mărturisi cu ;ât ar prefera mai mult unui pat ie puf, o câmpie verde, unde să ;e poată sbengui după voie, şi in loc de un fecior supus, un to­varăş din neamul lor, chiar daca ir fi răpănos şi murdar.Insă nu! Cu resemnare ei

¡unt obligaţi să suporte tot ceea e creerul dezechilibrat al stă­pânilor lor, a hotărât că le poa­te procura fericirea.

B. B.

B A G H E T A M A G IC A

A F IR II

Două fotograjii făcute în aceeaş zi, la distanţă de trei ore cu trenul: la munte, spor­turile de iarnă se fac mai bine de cât oricând ; la şes Mai înflorit scutură pomii în ţtoare. '.T ."¿i

J1 oto- Benujsn tal ea'

PRIMUL INSTITUT CUSMEÎIC MEDICALSub conducerea unei doamne doctor derma­

tolog, specializată Ia Paris în boli de piele şi

cosmetică Str. REGALĂ No. 4, etaj

Colţ str. Academiei. Telefon 3,14-44 MASAJUL MEDICAL al feţei şi tratamentul special contra ridurilor, seborea (pielea grasă), acnea, puncte negre, negi, etc. înlăturarea pistruilor şi petelor, distrugerea părului de

prisos.APARAT i şi instalaţiuni electrice moderne.

CONSULTAŢIUNI gratuite pentru îngrijirea feţei Miercuri între orele 11—12 a. în.

f c t o t n u t a '

cu«oscttle

mc**

•v in 0 " ’toa& ' u*

ta

- m i« * 10*1* '

5

Origina alfabetului nostru este hieroglifică!

Cele douăzecişidouă de hiero­

glife care ar fi produs alfabetul - ADESCRIERE

0 femeeşezând după moda orienta li

Coada unui crocodil en solii

Stindardul orientului (soarele ridioftndu-se la orixont)

SEMNIFICAŢIE ,3 ă rb a t" ?i „femee” unul lângă altul ^ oamenii

Orient, răsărit

IDEOGRAM E

1) hieroglif complet2) hieroglif lin iar3) hieroglif ordinar

(hieratic)

4) literă samaritană5) literă feniciană6) literă aramiană7) literă palmirică8) literă ebraică

'9 ) literă punică10) literă iberică11) literă niacabeică12) literă e lină veche13) literă grecească

medievală oncială

14) literă greacă medievală cursivă

13) m inusculă greacă modernă

Ifi) capitulă greacă modernă17) m inusculă coptă18) capitală coptă

m inusculă rusească im prim atăcapitală n isă imprim ată m inusculă rusă scrisă capitală rusă scrisă literă mauritană literă cufică literă albaneză literă mongolă literă etruscă literă merovingiană literă romană veche m inusculă latină im primatăminusculă latină scrisă capitală latină imprimatăcapitală la tină scrisă cifră arabăcifră caşmiră (hindusă) cifră gobar (arabă) c ifră n ipal (hindusă) cifră tamui (hindusă)

4J V

4- + \

^ V

*

AsXL-a*^ ‘j. a- **

* 1

Trahee arterăcare uneşte ramificaţiile pulmonare

„Templu-oraţ* = (probabil) „Hahirot”, la marginea Mării

4

fSfk¿ ia? -i» i* N

X J, 4 *g*

4T

*

4- S »

K0

3>'gS« A

4 a » tfA i * <,*

»(> « w « n*

*Giii

“P sC

A plânge, a desespera

iA *A l4- V

*A.A? * +

A6

■l i’A d

’A »! i

<3*, * 4 4

'‘’A'‘A'°<bí>1í¿ 11

D

4

Hi

»T

i

* V 4 *12*»^* ss r*./ TT-7 1 *

■ f *

t- tţ C *

n

t■f.*

i r< í n“f «F *^,tÚ t 1 i *

\ > <--i‘u ) « w y )

Un leugata să sară

p l in i de cura j.

4

Ö*

b î

Ta 7h>5

ú * < Tí*

n.4 ^ *

*h ti + Vn* §«

+

y¿

O ’

è *

è *

Y * o *’© V n

50 io;

p A û * «V e3

% $- -9 9*

* ’■ &rhV

Í/R *

¡¿t f V 1w i »

V 10

T

f * *Lío i •

i

>+

t)

í f ’

h

4.

VJ-1; K

4- 4 ^ ^A" =»i U*y

Â* « L f

i "

ftfn* m»

*

m

/A*

"M"

+

2T«+

t ’*

*

-?7 h L(* .4 J 7 5

1 ^ r 4*,V * / T *

-y N *\

-v

>

QI* *• * *x\r^ i

Trei lin ii ondulateUn cerc ,Sa part«' umbnt

(prin convenţiune)luna plină

in t im p u l lu n i i p lin e

Instrument de vănătoare (baston, pumnal şi funie risucitK )

Un vas de purificare d in care se varsa conţinutul

O gură deschisă Un are de rase

A urma, a urmăriA purifica, a Inneca

gloria

— 3>5 T ^ V ,

+ -»¿z. -i, *

*Í V .4 H A +

mD

O t

4©-4Q i4©5*

O l* VÜ

O!

9 ’V8y

J=U■VA 1*+

&/ *

33 >

¿ ♦

F,pr,n«

>iP ps, «TT

-P *7(

R»4F

V5•V

4yY*

4Cj,

J * f sep q » Q

**(j)

‘«P

- 44

‘I

i l

+

Q V• c/+’c

■M ♦ +■ V i

« ii

V

VW*

*JÛ

+ «5 + vi» * 2 *

«J Yy 7

,s s , c «(J

l'-f* r» 5+ 4 i t-t» f,

> 1 * f,*•

T.

«T

Explicaţiuni la tabloul de mai sus.GÎPTENII cei vechi, sunt cei dintâi cari au născo-

____ cit reprezentarea cuvin­telor prin semne, inventând ast­fel hieroglifele.

La sfârşitul anului trecut, d. Lucian Etienne a prezentat In- stitului Franţei, un studiu, în

care stabileşte în mod ştiinţific origina alfabetului. Până în mo­mentul de faţă, membrii savanţi ai institutului n’au terminat cu examinarea acestui^ studiu.

Este interesant să menţionăm că numai întâmplarea a condus pe d. Lucian Etienne pe calea

cercetărilor sale. Intr’o zi, el in­tră într’un magazin de antichi­tăţi şi găsi o carte rară, care conţinea comentarii a sup r a scrierii la diferite popoare, şi-şi aminti că la şcoală învăţase că alfabetul a fost introdus în Eu­ropa de către fenicieni. Dar fe­

nicienii dela cine au împrun» tat oare alfabetul lor, pe cari desigur că nu l-au născocit ei1 Studiând alfabetul fenician, d, Lucian Etienne găsi că e formal din 22 de litere. Căutând ast * mănări între aceste litere şi Iii terele folosite în toate ţările ¡uf;

După o muncă s tă ru itoare de comparaţii, ajunse la_ rezu lta tu l următor: prima literă a alfabe­tului fenician corespunde lite re i hieroglifice, care înseam nă „băr­bat"; a doua literă a alfabetului fenician corespunde lite rii h ie ­roglifice care indică „ fem ee”. Astfel, prima literă e sim bolul bărbatului, a doua e sim bolul femeii; ordinea alfabetului fen i­cian nu e deci a rb itra ră , ci co ­respunde unei idei m etodice. Urmărind studiul de ap ro p ie re între fiecare literă fen ic iană şi_o literă asemănătoare h ierog lifică , ajunse să alcătuiască o frază cu primele cinci, al căre i sens ar fi următorul', „bărbaţii şi fem eile subjugaţi, (ebreii) eşiră (lir.Egipi’’-

Acest rezultat uim itor, în d em ­nă pe d. Etienne să-şi co n ti­nue cercetările pen tru întregii! alfabet şi să obţie în cele din urmă următorul sens : „către orient ei se inălniră in tr ’un templu, într’un oraş, începură să plângă, apoi se ridicară p lin i de îndrăzneală şi poporul alergă dealungul mării, în tim pu l lun ii pline. Legiunile care îi urm ă­rim, se înnecară. A tunci cu to­ţii cântară gloria lui D um nezeu ■

Aceste litere h ieroglifice se transformară în sc rie rea fen i­ciană, în cea ebraică, greacă, spre a ajunge în cele din urm ă la forma lor latină.

Din tabloul pe care-1 publicam în pagina alăturată, reese că c i­frele dela 1—10 au deasem eni o origine feniciană, d eriv ân d din primele zece litere ale a lfabe tu ­lui fenician, ale cărui 22 litere au fost alese d in tre cele o m ie trei sute litere egiptene, care formau alfabetul h ie rog lific .

Mai bine decât o rice ex p lica­ţie se poate vedea evoluţia alfa­betelor din tabloul nostru . C iti­torii pot observa cum lite ra h ie­roglifică (1) spre a deveni li ­tera modernă a trecu t p r in t r ’o serie de deform aţiuni succesi­ve; (2) hieroglif com plet; (3) hieroglif ordinar h ie ra tic ; (4) literă samariteană; (5) lite ră fe­niciană; (6) literă a ra m ian ă j (7) literă palm iriană; (8) lite ră ebraică; (9) literă p u n ică ; (10) literă iberică; (11) lite ră m aca- beicS; (12) literă g reacă ve­che; (13) literă greacă m ed ie­vală oncială; (14) lite ră g reacă medievală cursivă; (15) lite ră mică greacă m odernă; U 6) li­teră mare greacă m o d ern ă ; (17) literă mică coptă; (18) lite ră mare coptă; (19) lite ră m ică rusă imprimată ; (20) lite ră mare rusă im prim ată; (21) li­teră mică rusă sc risă ; (22) li­teră mare rusă sc risă ; (23) li­t e r ă mauritanică; (24) lite ră cu- fică; (25) literă albaneză; (26) literă mongolă; (27) lite ră etru-

@ PRODUSELE VICHY-ETAT @

SAREA VICHY-ETAT “ H s ? PASTILE VICHY-ETAT u su re az à D igest!» ICOMPRIMATEVICHY-ETAT

A SE FERI DE C O T R A F A C E R l^ ? l^ S IJ B S T lT U T IU W ^ ^ ^ ^ ^

La Palas (C onstan ţa ) a avut organizată de d n a [ R ussc, so ţia loc o frum oasă m an ifesta ţie d-lui ing. Russe, d irector tech- sportivă a cop iilo r ce feriştilor, n ic C. F. R .

F oto P ăsciilescu-C onstanţa

scă ; (28) l ite ră m ero v in g ian ă ; (29) l ite ră ro m an ă veche; (30) lite ră m ică la tin ă im p rim a tă ;(31) l ite ră m ică la tin ă sc risa ;(32) lite ră m are la tin ă im p ri­m a tă ; (33) lite ră m are la tin a sc r is ă ; (34) c ifră a ra b ă ; (35) c ifră caşm ir h in d u s ; (36) cifru gobar ( a ra b ă ) ; (37) c ifră nepal h in d u s ; (38) c ifră tam ul h indus.

UI.

A apărut ş l se află de vân­zare la toate librăriile, volum ul de note de dram :

Cutreerând Eu ropa...de: L LEFTER-IVELEA

Cu num eroase fotografii intext. ____ ___PREŢUL M LEI

Cumpăraţi chiar a s tă z i un flacon, vărsaţi 10 p ic ă tu r i în tr’un pahar şi umpleţi-1 cu

apă până când so­luţia devine v io le tă .

Se î n t r e b u i n ţ e a z ă pentru gargarisme şi s p ă l a t u l d i n ţ i l o r .

Z E C E P I CATURIy«üveazà t f ir a P-vsl

De v â n zare la fa r­macii şi d ro g u e r ii !

prlntr’o întrebuinţare zilnică

S P O R T

Divizia naţională O zi agitată

C. F. R.— CRIŞANA 4-0 (2-0)Pe te ren u l R om com it, C. F.

R.-ul a în v in s net pe o răden i, câştigând astfel două puncte ex­trem de pre{ioase. în a in ta re a ce feriş tilo r a juca t im pecabil, cel m ai bun fiin d C hiro iu II. Au m arca t — S tănescu, C hiro iu II (2) şi Atilla. La C rişana au ju ­cat b ine cei tre i h a lfi: P in tea , K arlach şi Szoke.

VENUS— C. A. O. 0-0La Oradea, ca m p io n ii na ţio ­

na li au reuşit un draw cu C. A. O. care nu ne spune nim ic... E chipele „C. F. Ii." — „ Crişana”

ţ A c e s t e i n s e c t

| sunt purtătoare de microbi

Distrugeţi-le deci cu

P L Â C U TPARFUMAT

J . nchideţi ferestre şi uşi • Pulverizaţi cu FLY-TOX de 6-8 ori • După un sfert de oră adunaţi muştele moarte şi ardeţi-le •

F L Y - T O X

O fază d in m a tchu l C. F. /?,■ Crişana.

UNIVERSITATEA— R.G.M.T. 21C lujenii au reuşit o victoriei<

justeţe asupra m uncitorilor Ti­m işoren i, care totuşi, i-a săllal la p r im u l loc al clasamentului.

GLORIA C.F.R. ŞOIMII 1-0RIPENSIA— ROMÂNIA 4-0

Cam pionatul CapitaleiU ltim ele rezultate ale câmpii)-

natului Capitalei au fost:Juven tu s— V. M ihaiu 9-1.M acabi— O lim pia 3-2.B elvedere—Sp. Studenţesc,54,In urm a acestor rezultaif,

cam pionatu l Capitalei este com­p lec t lich ida t, locurile prime f i in d ocupat de Juventus, urmai de M acaby. A m bele echipe un m ari şanse să in tre in Divizii Naţională. M. S.

R e ctific areIn num ărul nostru trecut m

pub lica t fo tografia d-rei Olga E- liad, fiica adoptivă a d-nei Ma­reşal Prezan, dând în text nu­m ele d-ra Olga Prezan. Facem cuven ita rectificare.

PĂRINŢI,C um păraţi în că astăzi copii­

lo r voştri, cea m ai bună, mai fo­lo sitoare şi m ai instructivă dis­trac ţie p en tru orele liber ALBUMUL D E FOTOGRAFII AI,

„REALITĂŢII ILUSTRATE” care perm ite ch ia r celor mai necunoscăto ri în a rta fotogra­fiei, să dev ină am atori price­pu ţi, în d răg o stiţi de aer liber şi de lum ină.

Nu se cere n ic i o pregătire specia lă , album ul conţinând toa­te in stru c ţiu n ile .

P e n tru cele m ai bine comple­ta te album e, se dau premii de LEI 30.000 (TREIZECI MII).

A ap ăru tSUNT STUDENTĂUn volum de sch iţe din viaţa

studenţească.de M arta Rădulescu

tâ n ăra şi ta len ta ta autoare ale căre i opere p receden te : CLASA V il-a şi MĂRGELE DE MĂCEŞ au avut un succes răsunător.

UNIREA TR.— A.M.E.F.A. 4-0 iClubul oborean au reuşit la A-

rad un_ senzaţional rezultat, în urm a că ru ia se clasează al trei- ea, în a in tea C. A. O.-ului.

-l/

f j ) , \ j u u O L n m 4 .

"PUBLTCITATCR eclam e gratuite.— Ingeniozităţi de tot felu lS tg .: 0 b iserică am ericană, care

are depend in ţe_un hotel, un cinem a - tograf, două restaurante şi o sală sportivă .

In m aterie de reclam ă şi publici­tate, America deţine recordul. Cele m ai variate trucuri sunt întrebuin­ţate de oam eni specializaţi, pentru popularizarea produselor industriale sau comerciale:

CUM un an toate z iarele germ ane an u n ţau în t r ’o n i l bună zi m oartea cunoscutei a r tis te de cinem a IfcJU Betty Amâh-i

S’a stabilit în u rm ă că ş tirea era abso lu t falsă. Şi că ■fusese com unicată p rese i de că tre agenţia de p u b lic i­

tate a acestei vedete a ecranu lu i.Acest gen de p ub lic ita te g ra tu ită , d es tin a tă să atraga

pe o cale ocolită, a ten ţia pub licu lu i a su p ra a rtis te lo r, lioxeurilor, oam enilor po litic i etc., nu constitue desi­gur o inovaţie. Ş tiri, ca ri să anun ţe cân d m oartea , cand dispariţia m isterioasă a unui personaj -— care are ne­voie de sim patia şi favoarea su sţin u tă a pub licu lu i, p en ­tru a se m enţine pe fo rm am entu l g lo rie i — deşi rasu- flate, continuă to tuş să-şi păstreze eficacita tea .

Cele mai căutate sunt, fireşte , m icile scan d a lu ri m on­dene, afacerile c rim inale , povestirile de alcov anum e aranjate pen tru nevoile cauzei. . . . . . . -

Ştiri de asem enea n a tu ră , s trecu ra te cu ab ilita te in presă fac ca num ele unu i personaj să c ircu le d in gura in gură. Se obţine astfel o reclam ă, care costa foarte puţin, în rap o rt cu efectul realizat.

E de prisos să m ai adăogăm că în acest soi de rec la ­mă nu contează câtuş de pu ţin au ten tic ita te a în form a-

Sus: La o expoziţie de m ode d in Berlin , s’a expus un m ane­chin , care scria curent, răspunsurile la orice în trebări; stânga: Un co lportor am erican, îşi face reclam a călare.

ţiunei, care poate fi m ult exagerată şi uneori ch ia r pe dean- tregul născocită . E sen ţia lu l este ca ş tire a să p rin d ă !

TOT AMERICA IN FRUNTE

Ca şi în atâ tea alte dom enii, în care sp ir itu l de exagerare nu cedează în faţa n ic i un u i risc , A m erica îş i face o m ândrie de a b a te toate rec o rd u rile şi pe tă râm ul p u b lic ită ţii. O rigi­nalita tea şi în d răzn ea la yankeilo r în această m aterie merge adeseori până la grotesc şi ju stifică sensul pe care ne-are o- b işn u it să-l acordăm azi în general n o ţiun ii de „reclam ă a- m erican ă” .

Aşa de ex.: A m erican ii folosesc, p en tru scopuri de rec la­mă p ân ă şi p ie tre le şi m onum entele funerare . Ia tă un speci­men, d escoperit în tr ’o alee frecven ta tă a c im itiru lu i d in Long Island :

ACI ZACE ANN1E H AYK1NScure şi-ar f i p u tu t conserva frum useţea m u lt m a i m ultă vrem e

dacă s’ar f i serv it de crem a ş i săpunulCARTON & FII

PENTRU A ATRAGE CLIENTELA

I n tr ’o s trad ă d in New-York doi inşi se iau la bătaie . T rebue să m en}ionăm , — p en tru a lăm u ri pe ce tito ri, — că în Anglia şi A- m erica spectaco lu l, pe care-1 oferă doi tip i care se bat sau se bo- xează in m ijlocul străz ii, constitue un „n u m ăr” de m are atracţie p en tru m ulţim ea trec ă to r ilo r „gură-cască” .

E lesne de în ţe les deci, că trâ n ta celor doi ind iv iz i de cari vor­bim , a ad u n a t o m ulţim e im ensă, a ţâ ţa tă de cu rioz ita te , de a ve­dea rezu lta tu l m atchu lu i pe stradă . Spre m area su rp rin d e re a sp ec ta to rilo r, la un m om ent dat, cân d m ulţim ea celor cu rioşi de­venise im ensă, cei doi războ in ic i încetează brusc lup ta şi pornesc b ra ţ la b ra ţ îm preună , în d rep tân d u -se sp re a cafenea apropiată. Bine în ţe les că au fost u rm aţi de un m are num ăr de spectatori... Ce se în tâm plase?

Şeful de p u b lic ita te al acestei cafenele avusese ideea ingenioa­să de a angaja vreo 40 de asem enea boxeuri, pe ca ri îi trim itea, Câte doi în d ife rite co lţu ri ale c a rtie ru lu i, p en tru a atrage astfel c lien ţi, p r in m etoda o rig ina lă , pe care am descris-o.

O idee to t a tât de ignenioasă a avut şi p a tro an a unu i magazin de m ode d in tr ’un oraş danez.

Unul d in co n cu ren ţii ei adusese un stoc enorm d e p ă lă rii de paie ca re aveau un succes enorm la fem eile d in localitate.

Ce c re d e ţi că a făcu t a tu n c i p a tro a n a co n cu ren tă , fu rioasă că-şi vede d in această cauză m agazinul veşn ic gol?

C um pără, p rin in te rm ed iu l unui p rie ten , o can tita te d in ase­m enea p ă lă rii ale co n cu ren te i şi Ie îm p ă rţi negustoreselor ambu­lan te , cu co n d iţia ca să le po arte n ea p ă ra t In exerc iţiu l funcţiunii lor. E in u til să adăugăm că m etoda a reu şit de m inune. A doua zi n ic i o doam nă „c h ic” nu m ai v ro i să audă de acest fel de pălă­rii vulgare.

D irec to ru l unui tea tru p a riz ian a născocit în t r ’o zi o foarte bună rec lam ă g ra tu ită p en tru o rev istă nouă, pe care o reprezenta în tea tru l său.

El te lefonă la m ai m ulte h o te lu ri m a ri şi se ad resă portarilo r spunându-le că un dom n îl în treb ase p r in telefon dacă m ai avea în c ă o loje d isp o n ib ilă p en tru rep rez en ta ţia d in acea seară . „Por­ta ru l să b inevo iască să spună acelu i dt>mn (al că ru i num e nu-l re ţin u se , d a r care cu sig u ran ţă treb u ia să fie în că în ha li) că în- t r ’adevăr, s’a rezervat lo ja” . R ezultatu l? T oate persoanele , care se găsiau în h a itu rile acesto r ho te lu ri, au afla t pe această cale, că tea tru l X m onta o nouă rev istă . Şi seara ^ ¡re c to ru l ingenios consta tă cu bucu rie , că toate locu rile scum pe fuseseră vândute.

Ia tă în c ă un tru c rec en t de p u b lic ita te , in v en ta t de am ericani.I n tr ’o zi la Chicago, un b ie t m oşneag se u rcă în autobuz, însoţit

de o tâ n ă ră fată în cân tă to a re .B ătrânu l are desigur auzul foarte greu , căci p o artă în văzul tu-

tu lo r, un co rn e t acustic .Un m inu t m ai tâ rz iu , fata se ap leacă sp re el şi ii s trigă în u-

reche:— B unicule, nu u ita să cum peri m uştaru l „A rom a” .

Sus: Pentru a-şi spori veniturile, f i a câştiga noui credincioşi epitropia bisericii ortodoxe ruseşti din Berlin a deschis un res­taurant intr’o aripă a sfântului lăcaş.

In acelaş c im itir găsim o a ltă rec lam ă în acelaş gen :

ACI ZACE GIOE BERNESTAMdin firma „Bernestam & Co” cea mai cunoscută drogherie din New-York, care şi-a servit totdeauna clientela spre deplina ei

satisfacţie.

In sfârşit, un afiş, lip it pe z idurile c rem ato riu lu i d in New-York ne anun ţă că:

Dacă doriţi să rămâneţi multă vreme incă departe de aceste ziduri Preparaţi-vă salatele cu „Red Pili’’.

P u b lic ita tea d iverse lo r secte relig ioase am ericane care se pare că au o' m are nevoie de rec lam ă — nu lasă n im ic de d o rit în ceeace p riveşte m etodele folosite. Aceste p rocedee rivalizează cu acelea ale case lo r com ercia le .

N ici o inovaţie tech n ică nu e neg lija tă şi nu există m ijloc de p ub lic ita te — rad io , p resă , afişaj, film sono r etc. — care să nu fie exp loata t la m axim um de aceste secte, p en tru a-şi atrage cât m ai m ulţi p roseliţi.

Nu ra reo ri ţi se în tâm p lă să în tâ ln eşti pe m arile arte le com er­ciale, din Statele U nite, b ise ric i prevăzute cu garaje, săli de reu ­n iun i, localuri de consum aţie („fresh ing -room ” ), m en ite să adem enească pe trec ă to rii de pe s tradă , aşa cum ar face o rice m agazin în cău ta re de clien ţi.

Unele com un ită ţi relig ioase şi-au p ro cu ra t c h ia r te re n u ri spe­ciale de golf şi foot-ball, pe ca re le rezervă m em brilo r ei.

Bine în ţeles, nu toate reclam ele eficace trebue să fie de p rost gust. E xistă unele tru cu ri ingenioase de p u b lic ita te , ca re dove­desc un sp ir it com ercia l şi inven tiv neob işnu it, atât sun t de b ine tic lu ite pen tru psichologia m ulţim ii.

Aşa d. ex. un sc rii to r englez ex trem de să rac Bob A lsw orth , al că ru i rom an nu p rea găsia am ato ri pe p ia ţă , pub lică în t r ’un ju r ­nal din L ondra , un anun ţ, concepu t în te rm en ii u rm ăto ri:

„Tânăr milionar, voinic, instruit, muzical, sensibil, doreşte să căsătorească cu o domnişoară, care să se asemene in toate

privinţele cu eroina ultimului roman de Bob Alswort: „Ce poate dragostea..."

Câteva zile m ai târz iu , ca rtea era epuizată şi ed ito ru l fu nevoit să scoată o nouă ediţie .

Sus: O reclamă ingenioasă, un stand al unei expoziţii, instalai într’un bec electric.

B ătrânu l îşi po triv eşte co rne tu l la u reche şi în treab ă .— „A rom a” ? D ar dece tocm ai „A rom a” ?— P en tru că e cel m ai bun d in lum e.— A! Şi unde îl pot găsi?— La o rice băcăn ie m are , bun icu le , îi s trigă fata cu toată pu­

terea.Cum în să b ă trâ n u l nu pare să fi în ţe les, un dom n d in autobu«,

foarte gentil, îşi o feră im e d ia t se rv ic iile . Se ad resează fetei şi îi sp u n e :

— D om nişoară , văd că n ’aveţi un glas destul de p u te rn ic . Daţi- m i voie să rep e t bun icu lu i dv., ceeace i-aţi spu;, în a in te . Apoi, a- p lecându-se sp re co rne tu l b ă trân u lu i, ţijjă câ t îl ţin e g u ra :

— „M uştarul A rom a” p rim a m a rc ă d in lum e. De vânzare la toţi b ăcan ii! Aţi în ţe les?

B ătrânu l face sem n că de as tăd a tă a în ţeles.D ar şi publicul...

REGELE PUBLICITĂŢII

Regele rec lam ei la New-York este d. E dw ard L. B ernays. Orici­ne recu rge la o fic iile lui, o rid ecâ teo ri v rea să-şi desfacă în stil m are o m arfă oarecare . A tunci când panglicele de m ătase nu mai

erau la modă în A m erica, fab rica n ţii acestu i a rtico l se ad resa ră , fireşte lui Bernays.

Acesta procedă în m odul u rm ăto r: începu să îm p artă p an g lic i de mătase la toate co fe tăriile elegante şi a ran jă astfel ca toţi clienţii să p rim ească pachete le lo r îm podob ite cu un nod f ru ­mos din asem enea panglici.

Apoi in troduse în t r ’o rev istă de m usic-hall un num ăr, în care toate frumoasele „g irls” ap ăreau cu coafu ra o rn a tă în pang lic i de mătase, pe de a ltă p a rte la un tea tru fo a rte frecven tat, d ispuse ca vedeta să joace în tr ’o ro ch ie superbă , to a t^ co n fec ţio n a tă nu ­mai din panglici de m ătase. In scu rtă vrem e, com enzile în c ep u ră să se grăm ădească d in nou la fa b rica n ţii acestu i artico l.

Un alt exem plu ed ifica to r:— Lituania do ria să cucerească favo ru rile op in ie i pub lice a-

mericane. In acest scop, guvernul litu an ia n recu rse la se rv ic iile lui Bernays. De as tăd a tă sa rc in a p ă re a m ai d ific ilă , în tru c â t cea mai mare parte a am erican ilo r n ic i nu auz iseră m ăca r de ex is­tenţa acestei ţă rişo are p ie rd u tă în E uropa .

Bernays însă nu se descurajă . Făcu să ap a ră în p resa am erica ­nă o avalanşă de a rtico le , rep o rta je , s tu d ii şi b ro şu ri a su p ra L i­tuaniei, organiză num eroase co n fe rin ţe în so ţite de pro iecţiun i', r i ­dică atât de m ult în slavă să rb ă to rile şi costum ele naţionale li­tuaniene, încât, în cele d in u rm ă, am erican ii d o b ân d iră ferm a convingere că această ţa ră d in O rien tu l E uropei, trebue să fie un mic Paradis.

Un alt p rocedeu ingenios al regelui rec lam elo r:Când guvernul francez a voit să fam iliarizeze pub licu l am eri­

can cu câteva s ta tis tic i re la tive la artico le le p a riz ien e de m odă s’a cerut deasem enea concu rsu l lu i B ernays.

Acesta invită publicu l am erican la o m are expoziţie de ro ch ii. Are însă grija să nu dee drum ul decât foarte tâ rz iu m an ech in e lo r in sala de expoziţie. In ch ip u l acesta, toa tă lum ea ven ită a p u tu t studia pe îndelete afişele fixate pe p e re ţi.

Reclama p rin afişe d is trib u te în num ăr m are — m etodă ca re ne apare astăzi a tât de fam ilia ră — nu s’a ră sp â n d it în rea lita te decât de vreo 50 de ani Încoace.

In ajunul R evoluţiei F ranceze, nu ex istau la P aris în to tu l decât 40 de inşi cari lip iau afişe pe ziduri.

De altfel, rec lam ele în general nu au un trec u t p rea în d ep ărta t.Primul anunţ de z iar a ap ă ru t în 1660, în „M ercurius P u h licu s”

una din cele mai vechi gazete d in L ondra . A fost în se ra t de că­tre regele Carol II, ca re se ad resa pe această cale p o p u la ţie i lo n ­doneze, rugând-o să-i găsească... un căţel fugit d in p arcu l regal.

In ceeace p riveşte psicho log ia anun ţu lu i, unu l d in m aeştrii p u ­blicităţii, francezul Gaston Vassy, publicase un soi de „vade rae- cum” destinat coleg ilo r şi co n fra ţilo r săi. Un b rev ia r care c u p r in ­dea toate p rin c ip iile şi sfa tu rile necesare în această m a terie , pe cât de im portantă, pe a tâ t de d ific ilă .

Din broşura lu i Vassy, rezu ltă că p en tru c a un an u n ţ p u b lica t intr’un ziar să aibe un oarecare efect, el treb u e să ap a ra cel p u ţin de 10 ori în acelaş loc al ziaru lu i.

La prima iriserţiune, c i tito ru l nu-1 vede; la a doua îl vede, d a r nu-1 citeşte, la a tre ia îl c iteşte , la a p a tra se in fo rm ează de p re ­ţul articolului recom anda t, la a c incea îşi notează ad resa la a şasea, ii vorbeşte nevestei, Ia a şap tea se h o tă ră ş te să-l cum pere , la a opta îl cum pără, la a noua vorbeşte şi p r ie te n ilo r d esp re o b iec­tul cumpărat şi la a zecea în se rţiu n e , p rie te n ii vorbesc neveste lorlor. „ „

I. S. "

U L T I M U L D R U MIntr’un pat doarm e un b ă rb a t.Uşa se deschide.Doi domni sever îm b răca ţi

pătrund in cam eră.Ei rem arcă pe b ărb a tu l d in

pat.— „Doarme. Uite-1 cum d o a r­

me. Ce lin iştit d o arm e!”— „Nici nu p resim te ce-1 aş­

teaptă”.„Să-i m ai acordăm un m i­

nut de linişte” .Cei doi dom ni fum ează câ te o

ţigaretă, îşi p rivesc ceaso rn icele se uită unul la altul, îş i fac un semn.

„Aşa d ar?”— „Trebuie să se în tâm p le” .Ambii se ap ro p ie de pat. Băr­

batul care dorm ia s’a trez it. îşi freacă ochii:

— „Gata?”Domnii afirm ă d in cap.Omul se rid ică d in pat.— „H ârtiile dum ita le? în tre a ­

bă domnii” .„In o rd in e” .„Act de naştere, de botez,

de vaccin şi de ce tă ţen ie?”„Totul e p reg ă tit” .

— „Mai ai vre-o u ltim ă do- inţă?”— „Nu”.— „Să mergem, d a r” .

Cei tre i po rn esc sp re uşe. în a ­in tea p ragu lu i, om ul se codeşte. Se în to a rce d in nou.

— „îm i p e rm ite ţi să a ru n c în c ă o u ltim ă p r iv ire ” , spune el.

D om nii ap robă .— „în ţelegem d o rin ţa d u m i­

ta le”.Omul m ai sa lu tă odată o b ic i­

nu ita lu i m asă, a tm osfera sim p a­tică, z idu rile îm pre jm u itoa re . A- po i, ho tă rându -se scu rt, păşeşte peste prag .

Un autom obil în ch is aşteap tă.— „E u ltim ul m in u t” .

„Ş tiu” .— „Mai ai şanse să scap i.

G ândeşte-te, gândeşte-te b in e” .D om nii rostesc aceste cu v in ­

te cu p r iv ir i rec i, tăioase.Omul d in m ijloc scu tu ră h o tă ­

râ t d in cap.„M’am decis!”

— „Cum v re i” .Şi desch id p o r tie ra m aşin ii.în ă u n tru şade o fem ee. Albă

ca varu l, în toaleta albă.Nu salută, nu su râde , nu în ­

tin d e m âna. S trigă num ai cu o voce sonoră de bas:

— „H ai odată , m onşer, că în ­târz iem cu n u n ia !”

L a s ă a n i i să t r e a c ă şi r ă m â i f r u m o a s ă

Nu vârsta, ci negligenţa, fac ca o femeie să pară bătrână. Dacă aţi acorda\num ai zece minute zilnic ingrijirii tenului Dvoastră, aţi păstra cu siguranţă farmecul tinereţii până la sfârşitul vieţii.Orice femeie poate să obţină un ten admirabil urm ând sfatu­rile înţelepte ale Elisabethei Arden, care dovedeşte zilnic sutelor de femei din lumea întreagă că tinereţea este un dar ce-1 pot păstra totdeauna. Metoda ei, care a reuşit cu succes pretutindeni, va face m inuni şi pentru Dvoastră. Curăţarea feţei, după metoda Arden, face să dispară toate im purităţile cari sunt una din cauzele principale ale unui ten urât. Tonificarea, menţine pielea limpede, sănătoasă şi fragedă. Alimentarea, face să dispară creţurile, catifelează tenul şi rafinează porii.Din momentul ce a-ţi obţinut un ten limpede şi catifelat, restul este uşor. Vă veţi ocupa de Dvoastră câteva minute seara şi dimineaţa. Numai o sforţare continuă are valoare : mai bine zece minute in fiecare zi, decât două ore odată pe săptămână.In parfumeriile principale veţi găsi o copie instructivă a metodei Arden, care vă explică cum trebue să întrebuinţaţi fiecare din preparatele ei pentru a obţine cele mai bune rezultate. Tot in aceste magazine veţi găsi şi aceste preparate:

CLEANSING c r e a m (Cremă pentru curătatul tenului). C u ră ţă a d ­m irab il pielea fă ră să provoace irita ţii.ARDENA s k in t o n i c (Ardena tonic al pielei). T onifică , fortifică si purifică tenu l, d ăn d u -i o a p a ­re n ţă stră lucitoare .

v e l v a c r e a m (Crema Velva), con­servă ten u l lim pede şi ca tifelat. o r a n g e s k i n f o o d (Cremă nutritivă Orange). F ace să d isp a ră c re ţu ­rile. Ind ispensab ilă p en tru a lim e n ta rea un u i o b raz slab sau care incepe să-şi p ia rd ă con tu ru rile .

ELIZABETH A R D E NLONDON 25 OLD BOND STREET W1

NEW YORK PARIS BERLIN(Toate drepturile rezervate)

ROME

Câţi europeni şîu că in Japonia, părinţii îş i vând copilele, din frage­da copilărie , pentru a fi transforma­te în instrum ente de plăcere, în gei- she? Cine ar cred« cA o fată, oricât de frumoasă, costă în Japonia ÎS do­la ri (1700 lei)? Şl totuşi, e adevărul adevărat.

P ATRUZECIŞIUNU de m ii de adolescente japoneze, au fost vândute anul acesta tra f ic an ţilo r de carne vie.

In alte ţă ri civ ilizate, poliţia p rigoneşte acest soiu de com erţ şi eliberează v ic tim ele; în Japon ia însă, el se p ra c ­tică de m ai b ine de şase sute de ani şi e o afacere perfec t le­gală, con tro la tă şi rg lem entată c h ia r de guverne.

S ituaţia e aci de aşa na tu ră , încâ t în cazul unei evadări, v ictim a e cea pe care au to rită ţile po liţieneşti o u rm ăresc ş i când o p rin d , o înapo iază stăpânulu i său. O dată ce au fost vândute, legea in te rz ice n efe ric ite lo r p rizo n iere să-şi p ă ră ­sească patronu l, fă ră au to rizaţia po liţiei, care se d ă odată, cel m ult de două ori pe an.

I'etele sunt vândute de că tre p ă r in ţii lor, p en tru un term en ce variază dela c inc i la zece ani, m ijlocia fiin d insă şase. în a ­inte, de dec la ra rea crizei, p re îu l ob ic inu it al unei fete, era de două m ii de do lari, ia r dacă era excepţional de drăguţă , acest p re f se u rca 1» tre i m ii de dolari.

în ce tân d a m ai cum păra costisitoarele m ătăsu ri natu ra le , fem eile S tate lor U nite n ’au bănu it că vor d eterm ina în p re ţu ­rile ;la care se v indeau fiicele p roducăto rilo r! de mătast- de peste P acific , fo rm id ab ila cobo rîre dela do i|ă m ii, la zece

dolari.¡iar, vorba p ro v e rb u lu i: „A quelque chose m alheur est b o n ’': s itua ţia a devenit a tâ t de acută, în c â t pub licu l ja p o ­nez ,s’a sezisat şi reclam ă cu tot d inad insu l să se ia m ăsuri îm po triva acestu i rău stră,vechiu.

In! tim p u ri norm ale, 30 j a sută din c ifra de expo rt a J a p o ­niei in tra în S tatele U nite şi fconsta în m are parte d in to r tu ri de m ătase. Când m arile fab ţic i de m ătase am erican e ,!¿i-au înceta t com enzile, p ro d u că to ru l japonez nu şi-a m ai pu tu t plasa m ătasa, decât cu m a ri d ificu ltă ţi. P rim u l an al c ra c i lui d in W all S treet l-a sguduit p u te rn ic , d a r a sp era t to tuş că lu c ru rile aveau să se în d rep te . In cel de-al doilea, a treb u it să-şi vândă m ătasa sub preţu l de cost şi fost cuprins

^d isperare.A m erica, ferm ie ru l cultivă lu c ru ri ca ri îl pot h ră n i atât cât şi pe an im alele sale, în vrem e ce p roducă to ru l de

lă tase japonez, nu cultivă decât duzi, cari p ro cu ră h ra n ă n u ­m ai gândacilo r să i; păm ântu l acesto r a rb o ri însă , trebue b ine 'e rtiliza t, ca pen tru o rice altă cu ltu ră, altfel, frunzele lo r nu vor m ai da v ierm elu i o h ra n ă su fic ien t de suculen tă. P rodu-

)re ap ta sus: Localurile de petrecere d in „oraşul fără noapte", au fr ize r ii p roprii, unde se aranjează d ific ile le po­doabe capilare ale geishelor.

D reap ta: Două geishe, pe m alul u n u i lac d in Tokio , in tr ’ zi „liberă”. De aceste zile libere se bucură num ai acele au o purtare ireproşabilă în local.

Jos: Un grup de geishe luând ceaiul, tn tr ’un u l d in localuri de petrecere d in Yoshiw ara.

(C ontinuare în

RAGUŞALAghelică , o rugăc iune, Câteva zile m ai tâ rz iu , băe ţe lu l făcea r p a ite d in cortegiu] n u p ţia l, la căsă to ­ria unei m ătuşi. In c lipa când tin e rii c ă să to riţi sch im bau in e ­lele, se auzi g lăscio ru l Iui care spunea:

— „D oam ne, D um nezeule, i.;r- tă-le lo r că nu ştiu ce fac !”

MODA LA BORNEO

Fetele d in B orneo au lua t o- b iceiu l de a p u rta d in ţi de ala­mă, ca d iadem e, sau p an d an tiv .

— „O rice câ ine poate avea

d in ţi alb i şi lăp toşi — spun ele” .

D eaceea cafen iile dudui îşi scot d in ţii n a tu ra li, sch im bân- du-i cu cei a rtific ia li de alam ă.

N um ai de nu s’a r ră sp â n d i a- ceastă modă...

P R E F E R IN Ţ Ă

E ra în tim pu l debu u n u i în p o litică a lui L loyd George, când fostul p r im -m in is tru nu avea în că p o p u la rita te a de care se bucu ră azi.

P o litic ian u l treb u ia să ia cu ­vân tu l Ia un m eeting foarte agi­ta t, m eeting la ca re luau p a rle foarte m ulte fem ei, a că ro r v io­len ţă fusese sem nalată . La un m om ent dat, una d in tre fcm ti se r id ic ă fu rioasă , u rlând că tre o ra to r:

— „D ac’aţi fi b ă rb a tu l m m v’aş o trăv i!”

— „D ac’aţi fi so ţia m ea, d-nă, răspunse L loyd George po li­

ticos — aş fi m ulţum it cu a- ca stă tr is tă so a rtă” .

D Ă R N IC IE— „Puicufo, în casa de ală­

tu ri locuesc n işte co p ii săraci\, cari n ’au n ic i m am ă, n ic i tată, n ic i m ătuşi, n ic i bun ic i, n im ic absolut, ri’a i vrea să le dărui, ceva?"

— ,,Ba cred că pe T an ti Le- nu ja am putea să le-o dăm lori"

MIŞCARE— „Dece în vâ rte şti în tr ’una

degetele m a ri ale m â in ilo r?”— „Doctorul m i-a prescris

m u ltă m işcare, ca să m ai slă­besc".

— „Ce-ai face dum neata dacă un bărbat te-ar îm brăţişa şi te-ar săruta?”

— ,,.4ş striga după ajutor... dar astăzi sunt răguşită!”

CELEBRU

Ministrul englez al m unc ii, a vizitat de curând o m are uzină metalurgică şi d irec to ru l i-a p re zintat pe cei m ai b u n i con tra- maiştri.

— „Cum vă num iţi — în tre ­bă ministrul, în so ţind în tre b a ­rea cu o strângere de m ână. U- nul dintre lucră to ri ră sp u n se :

_ „William S hakespeare” .— „Drace — spuse m in is tru l

ai un nume destul de cunos­cut!”

Atunci con tram aistru l ră sp u n ­se cu mândrie:

— „Cred şi eu, dom nule m i­nistru, de 25 de an i lucrez în ­continuu aici”.

edu caţie _

— „Georgică, ai pu tea să-ţi duci mâna la gură, când căşti.

PREDICA

Dintr’o p red ică auzită în tr o zi când însoţise pe m am a sa la biserică, Ionel re ţinuse u rm ă­toarea frază: _ ,

— „Dumnezeule, ia rta-lc .1>r că nu ştiu ce fac !”

înţelese că era o frază evan-

N u neg lija ţi n ic iodatâ a ţine în ba ie cură-

ten ie d ep lin ă . D upă b a ie se judecă c u ră ţe ­

nia casei şi a loca ta rilo r. V IM vă va da

mult a ju tor, căci în lă tu ră pe loc urmele de

săpun de pe b a ie şi chivetă, dă luciu fa ­

ian ţe i, arm aturilo r şi sobei, curăţă bine to a ­

le ta , pereţii şi dă cam erii întregi în căte-va

minute num ai, lumină si strălucire.

VIMe u P A T A TOTUL-

că to ru l de m ătase trebu ia deci să-şi p ro cu re m ateria l de fe r tili­zare. p en iru ca să aibă ce vinde a tunci cân d „U nchiu l Sam ” cel m ai i un d in tre c lien ţii săi, avea să-şi lanseze ia r m arile com enzi— un even im en t pe care-1 aş­tep ta dela o zi la alta.

Ferm ele erau toate c o m p a c ­tam ente grevate de ipo teci, ia r b ăncile ru ra le îşi în c h ise se ră în m are p a rte p o rţile . F e rm ie rii au avut a tunci de ales în tre p ro cu ­ra rea h ran e i p en tru fam iliile lo r şi în tre m ateria lu l de fe r ti­lizare al păm ântu lu i. Duzii c o n ­tin u a rá astfel să în flo rească , v ie rm ii de m ătase p ro sp e ra ră d a r fam iliile fe rm ie rilo r în c ep u ­ră să flăm ânzească. In v rem uri norm ale, fiicele sunt o bogă­ţie p en tru p ro d u că to ru l de mă-, tase, în g rijire a pom ilor, culege­rea co cen ilo r şi d ep ăn area loij|

sun t re ţin u te atâta vrem e cât se poate p ro fita de pe u rm a (lor.

A ctualm ente în reg iun ile p ro ­d u că to rilo r de m ătase, pă rin te le cu tre i fiice, socoteşte că a fă­cu t o afacere b ună c â n d a vân­dut două. Se rapo rtează astfel, că în m a jo rita tea sa te lo r d in N ord, au fost vându te toate fe­tele tin e re do ta te cu un fizic su­fic ien t de p lăcu t, p e n tru a figu­ra în lo calu rile „o raşelo r fără n oap te” .

Şi, iro n ia soarte i, acum câ te­va lun i, s’a p ro d u s o avalanşă de svonuri ca re a em oţionat pu ­te rn ic lumed cu ltiv a to rilo r japo ­nezi: se spunea astfel că situa­ţia econom ică a A m ericei se îm ­bu n ătă ţise şi că cele 25.000.000 de femei ale acestei ţă ri, aveau să năvălească, ia r m agazinele şi fabricile de m ătăsu ri aveau să prim ească m afi ^comenzi şi

c o n s titu in d o m uncă uşoară şi că în curând, porturile Jap o n ie ifoarte p o tr iv ită p en tru fem ei î o r, cum fiicele însem nau aju tor g ra tu it, cu cât avea m ai m ulte, cu a tâ t era m ai b ine. Aşa cum stau în să lu c ru rile acum , fetele acestea deven iseră poveri.

A cuitatea situa ţie i a in sp ira t deodată, 'tu tu ro r fe rm ie rilo r ja ­ponezi aceeaş idee şi anum e că: o cale d'e a-şi p ro cu ra a tâ t h ra ­nă câ t şi m ateria l d e fe r tiliza re p en tru păm ân t, reducându-şi pe de altă p arte fam iliile , era să-şi vândă su rp lu su l de fete, agenţi­lo r dela o raşe, cari dau celor m ai d răgu ţe d in tre ele o anum i­tă educaţie , fo rm ând geishele ce fac renum ele Japon iei.

Se aştep tau să încaseze câte două m ii de d o la ri de cap, dar în tocm ai ca în t r ’o p ia ţă de m ăr­fu ri, p re ţu rile au scăzut p r in a- bu n d en ţa de oferte şi p rin con­cu ren ţă , la r id ico la sum ă de zece do lari bucata , pe care p ă­r in ţii au fost fe ric iţi ..jtotuş s’o p rim ească, în tru c â t îşi pu teau p ro cu ra cel pu ţin îng răşăm in te p en tru a rb o rii c a r i treb u iau cu l­tiva ţi cu o rice preL_Fetele şi-au u rm at soarta fă ră să cârtească . In noua situaţie aveau să fie b ine îm brăcate şi su fic ien t h ră ­nite , p en tru că altfel specu la to rii n ’a r fi p u tu t câştiga m are luc ru de pe u rm a lor.

în a in te a crizei, agenţii aces­tu i negoţ, erau nevoiţi să tr im i­tă pe la sate, oam eni ca ri ten tau pe părin{i, jucându-le în a in te a och ilo r, pungi cu ban i, p en tru ob ţin e rea elem en te lo r de agre­m en t ale „o raşelo r fără no ap te” cum se num esc ca rtie re le geis- helor. Acum însă oferta depă­şeşte ce rerea în t r ’o asem enea m ăsură , în câ t fetele vin singure la o raş şi se p ro p u n even tua lu ­lui cum pără to r.

La capătu l celor c i.'ci, şase sau zece an i ai co n trac tu lu i de vânzare, fata e lib e ră să plece ş i \ să facă ce vrea. D acă în ră s ­tim p, frum useţea ei a p ă lit sau câştigu rile pe care le-a p rile ju it au fost sub aş tep tările p a tro n u ­lui, va fi d a tă pe uşă afa ră fără m ultă cerem onie , pu tân d să se înapoieze la p ă r in ţi sau să-şi c ro iască o nouă viaţă.

Dacă însă, e în c ă d răgu ţă şi ag reată de v iz ita to rii „o raşelo r fă ră noap te” , p a tro n u l va p re ­tin d e că trebue să m ai stea un an sau m ai m ult, p en tru a ac h i­ta o dato rie pe care ea a r fi ifă- cut-o p en tru n işte „sup lim en te” .Ii \ a a ră ta o lis tă de ch im onouri specia le şi b iju te rii, pe care ea ie-a p u rta t d in o rd in u l lui, p resu p u n ân d că el socotea în in te resu l a facerilo r sale s’o îm ­podobească şi nu că avea să Ie p lă tească p r in tr ’o p re lu n g ire a -elaviei. In acest m od, fetele

aveau să revadă m arile vase a- m ericane, venite după torturile de mătase crudă.

Fără să se ştie dacă toate a- cestea erau sau nu adevărate, s’a produs o form idabilă urcare în preţuri şi urcate au răm as.

înain tea acestei noui în torsă­tu r i, cultivatorul japonez a sim­ţit ia r nevoia serviciilor gratu i­te, pe care le aduc deobiceiu părin ţilor, supusele fiice ale a- ceste l ţă ri şi fără a sta m ult la g ân d u ri, s’a dus la oraş, gata să restitue sumele prim ite la vân ­zare şi să adauge ch igr ceva în plus, pentru ceeace se ch fltu ise cu întreţinerea lo r, sp re a relua ceeace s a r numi in O ccident „o nsarfă avariată”. Dar ajuns aci, .»flă spre marea-i d isp e ra re că preţul de cum părare a unei fete, se urcase la o mie de do lari, cu

îate că fel nu prim ise m ai m ult “ zece dolari.

secuiatorul m otiva această neruşinată extorcare cu p re te x ­tul că această sumă se cheltu ise în pregătirea fetelor p e n tru p ro ­fesiunea d e „geisbă” .

D rep t e că fetele vându te agen ţilo r dela oraşe, —*■ cu excep ţia celo r ex tfem de tin e re şi d r ă ­guţe — t i l c p r in tr’o p erioadă de cizelare, ce variază de la tre i la şase lani. D upă aceasta fac o uceţiicie de doi ani, in cursu l căfgîra sunt S n tro lu si- în resta i \in t* , u n o r JS ft 'v e « '’ bău­tu ri şi dansează, fiind cu n o scu ­te sub numele de ,^ilagvpku” şi abia la capătul celor doi ani, devin adevărate geishe. D ar, che ltu ia la pe oare o im plică p regă tirea unei fete pen tru a- ceastă profesiune, se ap rop ie mai m ult de cincizeci decât de o mie de dolari.

A t|t de puternic şl de bogat e ac fs t trafic, Jncât nu se face n ici o încercare de in tro d u cere

. a unei legi care să-l p ro h ib eas­c ă . "

£»r „Asociaţia japoneză a fe- or patrio te” a plănuit să-l

mlpeze, stăru ind pentru desfiin ­ţarea articolului 7, clauza No. 2 din legislaţia japoneză, care prevede că membrele „oraşelor fără noapte” nu pot ieşi din ca­sele unde trăiesc ca nişte cap­tive, decât chemate de autori­tă ţi sau cu o autorizaţie specia­lă dela poliţie.

T raficanţii au răspuns atunci cu furtunoase proteste» am enin­ţând că dacă se dă fetelor o a- sem enea libertate, de a pleca şi veni când le-o plăcea, ei aveau nu să le perm ită num ai, dar să le forţeze chiar, să acosteze băr­baţi pe străzi, ceeace în Japonia nu se pomeneşte. O pinia publi­că este însă atât de aprinsă de această chestiune „încât e mai

m ult decât p ro b ab il că ab roga­rea se va face.

P rin aceasta se va ră p i a n ­trep re n o r ilo r respectiv i o m are p arte din pu terea lor, în tru c â t vor fi p ie rd u t m arele sp rijin al po liţie i ş i se sp e ră că pe aceas­tă cale se va ajunge la o d izol­vare a în tregu lu i sistem .

In starea de faţă, fetele sun t ţinu te ca n işte p rizon iere , şi a- ceasta cu au to rizaţia legei, ia r dacă una d in ele reuşeşte să fugă, cade in categoria d e licv en ­ţilo r şi e u rm ărită de po liţie. P rin să şi adusă înapo i, stăpânu l o poate face să treacă p r in tr ’o serie de to r tu ri fizice care au de scop să-i ia odată p en tru to t­deauna în d răsn ea la unui asem e­nea act.

In tre tim p, „A sociaţia F em ei­lo r P a tr io te” răsp ân d eşte p r in ­tre ferm ieri m anifeste ce îhcep cu : „Nu vă v in d e ji fe tele, ca sclave" a ră tân d pe larg ruşinea

U i in fam ia situa ţie i, şi cău tând să le in filtreze sen tim en tu l dem ­nităţii. Dar asociaţia nu s’a m ărginit la această propagandă literară, ca să-i spunem aşa, ca a căutat să-şl. concretizeze oare­cum intervenţia, adunând vre-o15.000 de dolari, din care s*a o- ferit să Împrumute, fără dobân­dă câte 100 de yeni (25 dolari) de fiecare cap de fată, cultiva­to rilo r şi p esca rilo r, pentru a nu m ai fi nevoiţi să-şi vândă copilele. In afară de accasla, asocia ţia s’a angaja t s i poarce de g rijă fetelor şi s i le fţăseas- că o cupa ţiun i luc ra tive pe câte o perio ad ă de c in c i an i. D gr a- ceşti ban i, a/bia de au p u tu i sal­va vre-o 600 de fete,

N um ai în Tokio sunt 21(1 t r a ­fican ţi de fete, au to riza ţi!cari le cum pără ca pe nişte v ite -deîa p ă r in ţii lo^ şi le predau japoi celor ca ri ţin localu ri de p e tre ­cere în „oraşele fără n o ap te” , in schim bul unui comision.

Din rap o a rte le oficiale f |c u te anul trecu t p en tru Tokio, reese că 6794 de geishe an am uzat4.014.000 c lien ţi ia decurs de un an, câştigând 10.039.994 yeni ■ (vre-o 2.500.000 dolari).

Sclavele acestea au însă o şanH să de scăpare şi patronuljje în ­curajează in încercarea lo r de

|a o p r in d e , p e f ttru c i aceasta ar >entru el an câştig îos. Se întâm plă ast-

ca un vizita- al unuia din aceste Io noapte, să se încbrăgos-

câle o gheishă până Încât să vrea s’o aibă

pentru el. Ac poate aranja foarte .îşor, părând-o, ceeace Insea plătească preţul iniţial, cheltuelile de educare, nouri şi bijuterii, toate exage rate cu neruşinare, ia r ia sutotală, se mai adaogă ’«n Şei___cient de profit de sută la sută.

S’au văzut astfel japonezi bo­gaţi plătind pentru o geishă 10 mii şi uneori ch iar 20.000 de dolari. Fata e dusă apoi In casa cum părătorului, unde ocupă si­tuaţia de concubină, o particu­laritate socială O rientului.

In casa bogătaşului ea duce o viaţă de belşug şi de lux, în c o n ­jurată de atenţiile şi devotam en­tul servitorilor şi atâta vrem e cât se bucură de dragostea stă­pânului, ch iar soţia şi ceila lţi m em bri ai familiei au faţă de eao atitudine cât se poate de res­pectuoasă. Dar toate acestea pot lua sfârşit d in tr’o zi In tr ’alta şi atunci, stăpânul ii dă sau nu o m ică sumă de bani, şi-i desch i­de uşa, poftind-o po liticos să iasă afară din casa |ş i d in viaţa

lui. In genere, japonezii sunt de p ă re re că bărb a tu l trebue să p lă tească la începu t când fe- meea îl in te resează şi nu Iu sfârşit, când s’a p lic tis it. Viaţa unei concub ine concediate e foarte grea.

In luna S eptem brie a anului trecu t, po liţia d in Osaka a găsit co rpu l svelt şi în că frumos al unei fem ei de vre-o 27 de ¡ini, p lu tin d pe apele râu lu i Awabo- ri. E ra Fusae Yagi concubina u- nui m em bru d in bogata şi mar­can ta fam ilie japoneză Konoike.

La anchetă se descoperă insă u rm ătoarele : după ce termi­nase şcoala p rim a ră , Fusae avea un căp şo r a tâ t de d răguţ şi atâta g ra ţie în m işcări, în câ t a . atras aten ţia unuia d in agenţii cari cu tre e ră ţin u tu l în lung şi în lat după v iitoare geishe. Tatăl n’a- vea- n ic i un gând să-şi vândă fata , d a r agentul ştiu totuş să speculeze asup ra lăco m iei ambi­lo r p ă rin ţi, făcând~sa li se pe­rin d e pe d in a in tea och ilo r o în­treagă serie de sa tisfacţii, pe cari şi le-ar fi pu tu t procura cu bajţSii ven iţi aşa, ca p ica ţi din ce r şi în cele d in u rm ă o do­bând i la un p re ţ soco tit pe a-

p o n e i fan tastic . D upă perioada de p reg ă tire , Fusae era la 17 an i o desăv ârşită geishă. C.u- r*n d făcu cunoştin ţa unui tânăr m em bru d in fam ilia Konoike care in d răgostindu -se de ea, o cu m p ără la unul d in cele mai ih a ri p re ţu r i ale anulu i.

T im p d e zece an i, geishă trăi în casa acestu ia , in calitate de concub ină şi avu nenorocirea să se înd răgostească de el, închi- p u in d u -şi că sen tim entele ei e- rau îm p ărtăşite . Pe la sfârşitul acestu i decen iu în să ea-işi pier­duse o rice farm ec p en tru tână­rul K onoike, d a r nu-i fu dat s’o afle decât când căzu bolnavă şi docto ru l com unică fam iliei că avea să fie su fe rin d ă m ai multe lu n i la rân d , n eces itând un tra­tam en t foarte costisito r.

D upă câteva zile de ezitare, v lăsta ru l fam ilie i Konoike, se decise să-i vo rbească franc. Era un b ă rb a t tâ n ă r , nu pu tea suferi oam enii bo lnavi, şi apoi, ori­cum , se p lic tisesc de ea. O cum­părase cu o sum ă fabuloasă — ceeace nu m e rită o femee — o ţin u se vrem e de zece ani şi-i era acum de ajuns. P o liticos îi des­ch ise u şa ; F usae îi făcu la rân­dul ei o p lecăciune şi ieşi din casă p e n tru a să ri în apa flu­viului.

M AI ITÁ1X

Este atât de supărător o digestie m regulată!

D igestia dvs. neregulată şi du- rile de stom ac ca re vă fac a-

âtea n ep lăceri su n t probabil p rovocate de h ip e rc lo rh id rie sau acces de ac id ita te . în lă tu raţi a- cest exces luând Magnesia Bi- su rata ş i veţi e lim ina cauza p rin c ip a lă a su fe rin ţe lo r dv. C.u M agnesia B isurata , p e care o su­p o rtă c h ia r stom acurile cele mai delica te , nu e nevoie să aştep­ta ţi ore în treg i p en tru a simţi o u şu ra re ; ea reacţionează aproa­pe im ediat. O jum ăta te de lin­g u riţă de cafea în pu ţină apă după fiecare m asă sau când sim­ţiţi nevoia, face să d ispară pre­ţu rile , a rsu rile , acrelile , gazele ţn in te stin e şi stom ac «i indiges­tia sub toate form ele. Magnesia B isu rata care este inofensivă şi u şo r de luat se găseşte în toate farm ac iile şi d rogheriile la pre­ţu l de Lei 75, sau form at mare econom ic la p re ţu l de Lei 110.

S K O D A I, A T A R ĂŞ

EDEAM în pridvor. Fericit, încălzit de soare, urmă- riam înduioşat sborul unei berze, m esager proaspăt,

f ce plutia alb şi negru în albastrul cerului, ca o ca- peluţă cu bride, de pe tim pul bunicăi. Portiţa scârţîi cu moliv de operetă, câinii lătrară alene şi un unchiaş în­florit la faţă, înaintă cu m ersul frânt de m unci grele.

— Hristos a înviat!— Adevărat a înviat... Ce m ai faci, moş Niţă?... Ia

loc.„ Anico, adă un pahar de vin...— Ai mai venit pela noi...— Ca de obiceiu...— Cum văd eu, num ai toam na pleci...— Odată cu berzele.— Doamneee!— Ia gustă, să vezi cum ţi-se pare...— E bun, dar nu e ca al meu... N im eni nu face vin

ca mine... Fin'că dece?... Eu n’am spus-o la nimeni, ţi-o spun numai dum itale, în sicret... Ş tiu dela tata m are — nu dela tata tatii, ci dela tata tatălui tatii... A m urit de o sută douăzeci de ani.

— Nu mai spune...— De o sută douăzeci de ani a m urit şi tot nu mu-

ria, da[ a căzut un butoiu peste el, când îl scobora în p iv ­niţă.. Altfel nu muria... Să nu fi căzut butoiul peste el, deloc nu muria... Eu nu J-am cunoscut dar spunea că sfântul Trifon aju tă la vii. M ăcelarii au pe sfântul Ar­hanghel... Fetele se ţin cu sfântul Anton, sfântul Pafnutie ajută beţivilor... '

— Glumeşti?— Ce nu ştiai?... El a ju tă beţivilor să se ridice de

jos şi scoate dascălul în calea copiilor, când se ţin după el, de le rupe urechile...

Cum îţi spuneam, m ’am apucat să prăznuesc pe sfântul Trifon. Cheltui în fiecare an o sută de lei, dar

sunt răsplătit... Ba să nu m int, anul ăsta m ’a costat m ai puţin, fiindcă m i-a m urit un porc... Am făcut coliva în casă, vezi, n’am m ai dat-o la confetărie s’o înflorească... Şi popii i-am dat num ai un pol, nu l-am m ai dus cu tră­sura, să stropeească via cu sfânta aghiazmă... Şi slavă Domnului, am făcut vin m ai m ult ca în toţi anii... Chiar m ă gândesc, la vară nici să nu-l m ai prăznuesc, fin ’că Dum nezeu nu se uită la bani, ci la sufletul omului... Dacă te închini din toată inima... Vrei să ştii un lucru?

— Vreau.—Ei, ţine m inte ce-ţi spun eu... Să facă guvernul ru­

găciuni şi găseşte ţifru...— E i aş!...— Te prin zi cu m ine?— E târziu, moşule.— Când vrea Dumnezeu...— Ştiu, dar s’au rugat ceilalţi să nu-l găsească.— Care ceilalţi?— Sperţarii.— Hoţi, domnule!... Zii, le-a dat în gând...— Hoţi, nehoţi, vorba e că li s’a îm plin it ruga... S ’au

închinat, se vede, din toată inim a şi au răm as cu banii.— Păi eu ce vă spuneam... D um nezeu nu se uită în

punga omului, ci în sufletul lui.GH. BRĂESCU

Frizeria I. BEER M oşilor, 53 T el. 3 - 1 5 - 7 2

a su p rim at bacşişul m enţinând acelaş i serviciu se lect.

IM M W W W W M M M m M M W W m m m W W M M W tM M m W W M V

1) G uvernul japonez, asaltai de m arele num ăr al vo lun tarilor pen tru m arină, a ho tărît să nu m a i angajeze n ic i un nou m arinar la bordul vaselor de răsboiu, care să nu f ie p e r fe c t d in p u n c t de vedere al sănătăţii. In fo tografia noastră, cand ida ţii supuşi exam enului. 2 ) p re şe d in te le sta tu lu i Peru, Sanchez Cerro, a fost asasinat în cursul unei parade m ilitare, la L im a. A ten ta to rii i-au c iu ru it trupu l cu 18 gloanţe. 3) F otografia noastră reprezin tă pe regina G iovanna a Bulgariei, cu m ica p rin c ip esă Luisa . \ ) N oul d irijab il uriaş al m a rin e i am ericane, „Macon”, a făcu i p rim u l sbor de probă , în co n d iţiu n i excelente. 5) G eneralul japonez Nagaoka, fo stu l com andant al avia ţie i n ippone , a înceta t d in viaţă zilele trecute. 6) C am pionul m ond ia l au tom obilis t S ir Mal- colm Cam pbell, a fo st n u m it in specto r al d iv iz ie i au tom obiliste

a po litie i londoneze. In clişeul nostru îl vedem in sp ec tâ n d o echipă de sub o rd ine le lui. 1) R u ţh E lder, celebra aviatoare am ericană, se antrenează pen tru viitoru-l cam pionat de bărci cu m otor, la care va concura. 8) La Paris s’a sem nat de curând un aranjam ent al da toriilor, în tre guvernu l fra n cez ş i cel d in Angora. In clişeul nostru, am bele delegaţiun i la sem nare.

(lela ,,P a ra m o u n t“ toa­le tă pe care o vedem în fo togra fia d in m ijlocu l pagin ei.

P utem p u r ta a p o i o j a ­chetă d in aceeaşi s to fă . cu fusta ca p r im a sch iţă de jos.

M area fa vo rită a se­zon u lu i va deven i in să ja ch eta d in o l a n d ă groasă , de coloarea ei n a tu ra lă , ca sfo a ra a- dică.

S ilu eta a doua v ă a- ra tă un m odel foarte reu­ş i t p en tru o astfe l de jach etă .

In sfâ rşit, u ltim u l de­sen v ă m a i a ra tă un m an tou tro is-qu arts, d in s to fă englezească p u ţin p e s tr iţă , care are în să la baza co lo ritu lu i ei, coloarea fustei.

N a tu ra l că fiecare d in aceste siluete p re tin d e p ă lă r ia ei a decu a tă ş i cum m oda este an u l a- cesta extrem de v a r ia tă , m odiste le ne p o t în cân ta cu tot felu l de form e, în n a lte sau joase, p la te sau ţugu ia te , m inuscule sau de o m ărim e destu l de respec tab ilă

In orice caz în să , p rin va rie ta tea ei, m oda oferă oricărei fem ei p o s ib il i­ta tea să poarte form a care î i v in e m a i bine, f iin d în acelaş tim p îm ­brăca tă d u p ă u l t i m a m odă. E

PE N TRU p lim b a rea obligatorie p e p r in ­cipalele artere, unde

toată lumea se vede ş i se critică, n a tu ra l că fie­care femee îş i d ă toa tă os'eneata pen tru a fi perfect îm brăcată.

Vă dăm a lă tu ra t m a i multe idei pen tru îm ­brăcămintea elegan tă ş i totodată discretă ce tre- bue preferată p e n t r u stradă.

Pe pagina d in stân ga vedem o roch iţă de len a j subţire, beige, în ch eia tă cu nasturi m a ri de lem n marron, cordonul foarte amuzant este un ,,yo -yo “ reţinutjpriutr'un şnur de mătase marron.

Alături este un costum potiivit pentru z ile m a i mohorâte sau p e n t r u mici excursii, com pm d in fustă şi pe lerin ă de lun­gime potrivită. D eobiceiu se aleg două ţesă tu ri d i­ferite pentru acest costum însă se ev ită contraste prea m ari ş i se cau tă a se păstra o notă oarecum sportivă prin ca lita tea şi desenul stofei,

In pagina aceasta m a i arătăm câteva v a r ia ţiu n i ale tailleur-ului.

La aceeaş fu stă bleu­marin sau m arron , p u ­tem purta de exem plu o uşoară şi fan tezistă j a ­chetă écossais, la toa le ta delicioasei S ari M a n tza

Vă faceţi s i n g u r ă rochiile?„ R e a l i t a t e a I l u s t r a t ă “ v ă o f e r ă t i p a r e l e

1ELE două fo tografii pe

care le publicăm , în ­făţişează două m odele

orog inale ale unei m ari case de m odă d in V iena. Alegeţi- vă pe cel care vă convine, ş i— dacă vă lucra ţi s ingură, sau vă faceţi roch iile în casă— noi vă oferim în schim bul sum ei de 80 lei, tiparu l.

C ititoarele d in p rov incie care doresc să aibe v reunul d in aceste tip a re , ne vor t r i ­m ite p r in m an d a t poşta l sum a de lei 80, ind icându -ne nu ­m ăru l de o rd in e al m odelu ­lui. C etitoarele d in C apitală pot lua persona l aceste ti­p are , dela red ac ţia rev istei noastre , s tr. Corist. Miile 7, et. IV.

Vom pub lica în fiece săp ­tăm ână câte două-trei m odele de ro ch ii, p en tru care vom ţine la d ispoziţia ce titoarelo r, tiparele .

♦»' 1) Un com ple t a lcă tu it d in rochie ş i jachetă, d in crêpe m arocain d in lână beige. E- şarfa este roşie iar cordonul d in aceeaş culoare, cu cata­ram ă de m etal.

2) R och ie de după am iază d in crepe de Chine negru cu dungi albe. G arnitură d e or­g and i brodat.

...şi totuşi atât de eficaceoştiţi singuri prea Dine! Crema Nivea dă pielei aceia înfăţişare fină, catifelată, fragedă şi sănă­

toasă, ce o admirăm cu atăta plăcere la tineret.

De unde provine acest efect? — Dela Eucerita, pecare nu o conţine o altă crepiă de obraz, de aceea Crema Nivea nu se poate înlocui. —

Se găseşte în cutii cu Lei 1Ö.-, 34.-, 72.- în tuburi Lei 30.-, 45.-Produs al societăţii anonime române B E IE R S D O R F & Co., Braşov

A R T I C O L Í E R I O í.Omnes totius orbis sunt histriones“ —

t H s r § u ( \ \ ULTIMUL

La ancheta pe cart am intreprins-o asupra crizei cititului, prim im delad. Ion Iancovescu, cunoscutul actor şi director de teatru, articolul de m aijos:

LEG la -în tâm p lare , d in m ulţim e, un cetă ţean necu­noscut, care m i se p a re m ai p u ţin g răb it decât alţii, şi-l în treb :

Iart'ă-mă, sunt foarte cu rios să ştiu , d-ta cum peri şi c iteşticârti? .

Cetăţeanul, care este un om gentil, îm i ră sp u n d e :In toate zilele citesc „D im ineaţa”, sun t abonat la „R ealita­

tea Ilustrată” şi, câteodată, răsfo iesc şi o ca rte .— Numai câteodată? Dece?

Dacă d-ta eşti un om p ricep u t, gh iceşti singu r dece; d a r tescutesc. Dă-ţi seama şi d-ta, că eu mă duc la b iro u la op t; ies la prânz; mă’napoiez la trei, şi de b ine-de rău , stau p ân ă la şapte. Apoi, mai schimb câte o vorbă la cafenea şi plec acasa, la masă. Seara mă duc la tea tru , la club, la cinem atog raf sau la Zig-Zag. Apoi sunt obosit şi m ă culc. Când vrei să m ai am timp să răsfoiesc o ca rte?

Scuză-mă, i-am răsp u n s — altăd a tă se c itia în a in te deculcare. .

— Altădată, stim ate dom n, nu te duceai acasa la cu lcare aşa de târziu şi ziua nu era a tât de obositoare ca azi.

— Dar Duminica? D ar zilele de să rb ă to are?— Sunt curse, foot-ball, p lim barea în autom obil, ceaiu rile

dansante. .Foarte plăcut, dar, ia spune-m i, nu e m ai p lăcu t totuş

să citeşti o carte? a —— Acest lucru mă p lic tiseşte ap roape în to tdeauna.

Sunt atâtea rom ane bune, atâtea că rţi de nuvele in teresan te . Aaaa... când se duce vestea despre o ca rte , o cum păr şi

0 citesc. . .— Ei, vezi __ i-am. răsp u n s eu, bucuros de m ă rtu ris ire a asta.— Stai, să vezi. O citesc, dacă nu se poate altfel, d a r în a in te

de-a o cumpăra, p refer s’o îm prum ut.Um om ca d-ta, nu poate să che ltu iască 60 de lei p en tru o

carte? . ,— 0 carte citită nu m ai slujeşte la n im ic ; p re fe r deci s o îm ­

prumut.Dar mama, nevasta, cop iii d-tale, n ic i ei nu citesc?

— Citesc, dar sun t to ţi abona ţi la o b ib lio tecă popu lară . E mai comod şi costă m ai pu ţin . Apoi, nevastă-m ea are vizite de fă­cut, mama se ocupă de casă, şi cop iii, pe la pa tin a j, la tenn is,la dans. . „ '

— Aşadar, în casa d-tale, au loc poze, vase, tro fee de vana- toare, cu siguranţă, o colecţie de m ărc i poştale sau de p ipe , dar nici o parte. Cunoşti în să num ele sc rii to r ilo r n o ştri?

— Nu-icunosc? Te’nşeli! Nu ţi-am spus că citesc în fiecare zi „Dimineaţa"?

In „Dimineaţa” citesc p iesele care s’au juca t cu succes şi ro ­manul recent. C riticii îm i povestesc pe larg subiectele, şi când vine vorba despre ele în societate , nu răm ân _chiar cu gura căs­cată. La ce bun că citesc rom ane, când le văd la c inem atograf fără să-mi mai obosesc c reeru l cu lec tu ra?

— Dar arta ? O pagină b ine scrisă , o d escrie re m inuna tă , o scenă mişcătoare...

înţeleg, înţeleg, d ar sun t em oţii perim ate .0 pagină bine scrisă, o gustă num ai lite ra ţii, descrie rea m in u ­

nată nu se poate com para cu peisag iu! care se desfăşoară în faţa automobilului m eu în goană şi scena m işcătoare, stim ate domn, o văd la birou când se an u n ţă scăderea sa la riilo r, sau con­cedierea funcţionarilor. V reţi ca lum ea să recapete pasiunea c i­titului?

1 Te faci cunoscut azi, num ai sc riin d b iografia reginei ec ra­nului, biciclistului neînv ins, asului av iaţiei sau a stelei de operetă .

Asta e to t ce se citeşte . N u vezi c ă nu m ai e loc p en tru ca rtea ti­p ă rită şi legată frum os?

P rea m ultă lum e sc rie şi v rea să fie c itită ; ca rtea trebue să d is­p a ră ■— afa ră de aceea ca re se în tre b u in ţea ză în şcoală, sau p en ­tru m otive p rofesionale.

— D ar v ersu rile lu i E m inescu?— Poem e? Nu m ai m erg. S ingurele v e rsu ri care m ai m erg, sunt

acele scrise pe o m uzică de actualita te ...D acă O dobescu a r tră i şi a r m ai sc rie o „D oam nă C hiajna” , ai

auzi spunându-se : Cum ? d-ta sc rii o nuvelă fă ră incest, fără m ăca r nu b ie t ad u lte r? Cu fete care to rc lân ă la castel?! Cu pop i?! Cu că lugări? ! Pe fata D oam nei C hiajna treb u e s’o ră ­

pească R adu cu au tom obilu l; p r ie te n ii lu i R adu — nu m ai sun t p a trio tii şi c am araz ii d in nuvelă: azi sun t agenţi acoperiţi.

Şi cum o să m ai cân ţi p ă ru l de au r al une L aure oarecare , a- cum când şi b ă rb a ţii dau cu hene?

T ră im în secolul p lăce rilo r. Am în ţe les că v ia ţa e scu rta şi trebue să te b u cu ri de ea, m ai m ult cu s im ţurile decât cu creeru l, p en tru c ă ne p r in d m arile em oţii. Fuga nebună o m otoarelo r, p o s ­ta tu l la iu ţeală şi d in p ic io are , pe m asa verde , lovitura^ m ă ias tră la bu rsă , cu cerirea unei fem ei celebre , fu rtu l m are şi în m iezul zilei la bănci. Mai su n t în c ă v isă to ri, poeţi, filosofi, ca ri în to rc pag in ile că rţilo r, d ar cea ta lo r se m icşorează şi nu pot face n i­m ic îm p o triv a frenez ie i ce lo rla lţi...”

G etăteanul m eu a vo rb it cu a tâ ta că ld u ră şi avânt, că n ’am în d ră z n it să-l în tre ru p , d ar cân d a da t D um nezeu să isp ră ­vească, i-am spus cu glas ta re :

— E xagerezi! „Habent sua fa ta libe lli”. A tâta tim p câ t va ‘fi h â rtie , toc, ce rn ea lă şi m in ţi care gândesc, au să fie şi c ă r ţi, în c iuda celor ce nu le vo r şi nu le t i te sc şi dacă totul pe lum e e glum ă, cum sp u i d-ta, cu a tâ t m ai b ine , are să m ai fie loc ş i p e n ­tru n iscaiva pag in i vesele.

ION lANCOVESCU

P A / T A DE DINŢIW -

DINŢI ALBI-G URA /ANATOA/A-RE/PIRAT IE PROA/PATA

CASINO INTERNAŢIONAL CONCESIONAT DE STATZ O P P O T (Oraşul liber Oanzig)Ruletă, bacara după regulile in te rn a ţio n a le . Deschis tot anul. Legătură directă de cale ferată

şi aeriană Bucureşti-Zoppot. Informaţiuni la biroul de voiaj al Casinoului Zoppot

PovestiDenţniM(D in m itologie)

RELIGIA celor vechi populi U niversul cu tot telu l de dlvi nlt&tl, fiecare corespunz unui fenomen natural.

Fantazia poeţilor greci şi m ani, a dat viaţă acestor dl1 nltăţi, im prum utându-le sen m ente şi pasiuni omeneşti, fel s’au născut toate acele . veşti m inunate, care poartă i m ele comun de m itologie gr că şi romană.

In parte, poveştile mitologi «Icătuesc obiect de studiu in ceu. La fel însă cu cele mii m ulte din studiile aride şi obli gatorii, acestea Îşi pierd fam» cui pe care s’ar cuveni să-l ii be, dacă ar forma o lectură ta n evo ii. Iată m otivul peotn care socotim interesant să p» bllcă'in in „Realitatea Ilustra­

tă”, un ciclu de poveşti mltolo- £ice, dintre cele m al puţin c» noscute.

C eyx, un rege d in Thesalk deşi căsătorit de zece ani, îşi li foia foarte m u lt sofia, pe Hd cyone.

In tr 'o zi, C eyx p lecă inlr’o d lătorie m ai lungă. V m ul fr prim de fu rtu n ă şi regele se inr.eci îm preună cu tot echipagii H alcyone con tinua să-şi aşteflţ cu nerăbdare soţul, fără să ştii că a rămas văduvă.

Zeiţa Junona, — protectoarei fem eilo r m ărita te — iubia mul! pe H alcyone şi având o inimi foarte m iloasă, n ’avu curajul si-i îm părtăşească vestea tristă. Ei tr im ise dec i pe Iris, deţinători curcubeulu i, la Morfeu, zeul som nulu i, cu rugăm intea să tri- m iată H alcyonei un vis cart sdi com unice nenorocirea. Iris it echipă de drum şi împrumuţi dela M ercur bastonul şi sanda­lele înaripa te. Luându-şi cura- beul, sbură spre peştera undr M orfeu dorm ia adânc. Apariţii lu i Ir is in peşteră a fost asm nea coboririi soarelui pe pi m ânt. M orfeu, pen tru prima da­tă, de veacuri, a fost nevoii - d in cauza stră luc ir ii mesageru­lu i — să se deştep te deabinclei El a ascultai porunca Junonti ii a tr im is visul. Halcyone, M a în ţe les tragedia, a încerca!, să-şi curm e firu l vieţii, arun­când u-se in apă.

Junona s ’a îndura t de cei doi soţi şi i-a transform at pe amân­doi în păsărele.

D esigur, am putea să ne intri- băni cu u im ire , pentruce June na, soţia lu i Jup iter , care am atâta putere, n ’a împiedicat m ‘ fragiul, spre a salva astfel ft C e yx?

Dar trebue să ne transpuna în m enta lita tea celor vechi, caii credeau că n ic i un zeu riort dreptu l, n ic i puterea, să se t m estece in dom en iu l altuia, i m area era sub stăpânirea Iii N eptun .

A. G.

ABSOLUT INSUFICIENT s’au doved it cele 20.000 exem

p la re tip ă r ite d in romanul

R Ă S C O A L Ade LIVIU REBREANl

E d itu ra „A deverul”, 2 voi, Lei 160.

N OAPTE, linişte p ro fundă , stele.Deodată se ap rin d făclii, se aud cân tă ri îngereşti, răsună fan fa ra . G lasuri de a ram ă tu rb u ră văzdu­

hul şi în uşa m itropoliei, lum inată ca poarta ra iu lu i, a- pare regele în co n ju ra t de cler. Vesel, fericit, p u rtă to ru l de cuvânt al voevozilor, porneşte cu pas sp rin ten să ade­verească mulţimii, începând cu a rm ata , scum pă Lui, în ­vierea Domnului.

Soldaţii îl aşteap tă nerăbdă to ri, dăscăliţi la tiurie, si­guri de ei:

— Hristos a înv ia t! strigă regele.— Să, tră-iţi!... răsp u n d soldaţii, cu silabele tă ia te ca

ile crivăţ.Suveranul, încre ţind uşor frun tea , şopteşte ceva ge­

neralilor şi cuvântul papagali se p ierde d iscret pe a rip ile unui vânt de p rim ăvară .

M'am culcat după s lu jb a Învierii, înveselit, obsedat ce scena nostimă, pe trecu tă sub ochii mei.

Paştii au trecut repede, cum trec de a tâ tea veacuri

P aştii. O am enii m unciau acum harn ici, să plătească ouăle roşii, cozonacii şi hă inu ţe le copiilor, lu a te pe da- torie.

Din porunca generalilo r, la cazarm ă u rm au , până noap tea târziu , o serie de tiurii sup lim entare , cu recru ţii veniţi din concediu, cari trebu iau să depună ju ră m â n tu l şi pen tru în tâ ia oa ră să dea ochi cu regele.

P en tru solem nitate, recru ţii. în s tră in a ţi în ha ine noi, cu capele p rea m ici, cu bocanci p rea m ari, sunt ad u n a ţi în careu. La m ijloc, preo ţi, ofiţeri, trom peţi şi m uzică. Un sem nal p relung încordează voinţa tu tu lo r, în a lţă inim ile, în d reap tă p riv irile către El, care soseşte, coboară, şi în a ­in tează ca un m eteor.

— S ănăta te băeţi! strigă regele.— A devărat a înviat!... răspund recru ţii. De astă dată,

suveranu l a râs cu poftă şi cu el toţi curten ii, m ah a lau a şi soarele care năvălise pe fereastră în odaia m ea.

GH. BRĂESCU

N oul m od el de S u p erh eterod in a R. C.A.T ip R 70 r e p re z in tă c e l m a i p e r f e c t a p a ra t , ce se p o a te o b ţin e la p r e ţu l său

D e m o n s tra ţ iu n i la re v â n z ă to r i i R . C. A .

R e p re ze n ta n ţa : B u cu reşti, C a l. V ic to rie i 1 0 6 . Tel .2 4 7 -4 0

Kl ALITAIC A @ I I U W lM

O IN V E N Ţ IE S E N Z A Ţ IO N A L A— — FOTOGRAFII PE PÂNZA, HÂRTIE ■ ■ ■ SIMPLA, MĂTASE, PORCELAN, PIATRĂ, ETC.O in v e n ţ ie e p o c a lă c a re va r e v o lu ţ io n a a r t a fo to g ra f ie i : P o ly -P h o to ,,E c la ir“

I LALTĂERI, am p r im it vi­zita a doi dom ni. D in tr ’o

I servietă , au scos o serie în treag ă de bucă ţi de m ătase, de pânză, p lăc i de lem n, de p o r­celan, că rţi de vizită, h â rtii de ju rn a l, etc. etc. Pe fiecare din ele, se găsia câte o fotografie, c la ră şi p e rfec tă ca o rice r e ­p ro d u ce re a celui m ai b ine în ­zestrat atelier.

— „Vrem să lansăm noul nos­tru p rodus fo tografic „E c la ir” . Pu teţi copia cu el o rice negativ, aşa cum am făcu t noi, pe h â rtie sim plă, pe că rţi de vizită, pe stofe. Iată p robele!”

Am zâm bit sem nifica tiv . Cu­noşteam această chestiune, de m ultă vrem e, căci văzusem d i­ferite fo tog rafii pe m onum ente fu n era re , pe p ern iţe de m ătase şi pe alte obiecte. Chestiune sim plă: se p re p a ră solu ţiile în labo ra to r, în cam era obscură se unge obiectu l, se usucă, se co­piază, se developează şi fo togra­fia apare . Sim plu, nu-i aşa?

— „V’a ţi trez it cam târz iu , dom nilo r”', le-am rep lica t. „Nu cred să se poată face ceva nou în afacerea asta” .

— Aveţi un negativ la în d e ­m ână?”

batiste i, a lăsat să se usuce câ­teva secunde, p ro ced ân d apoi la u rm ăto area o p e ra ţie : a pus ne­gativul cu p a rte a gelatinoasă, deasup ra locului uns depe ba­tis tă , a ap lica t am bele obiecte în tre două p lăc i db sticlă , le-a

Am scos d in tr ’un se rta r aU>i- rou lu i un negativ , rep rezen tân d pe o dom nişoară d in societatea bucureşteană.

„Pe ce d o riţi s’o copiem , pe h â rtie , sau pe pânză?”

Omul m i-a tras batista din buzunar, a scos o sticlu ţă , a îm ­b iba t un tam pon d e vată, din con ţin u tu l ei a uns un colţ al

Sus: Pânza îna in te de cop ie­re; d reap ta şi s tânga: aceeaş bucată, după ce s ’au copiat pe ea

negativele cu ,,Poly-Photo- E cla ir”.

p rin s cu două cârlige, din acele u tiliza te p en tru rufe, şi le-a ex ­pus la soare. Aceeaş o p era ţie a fost făcu tă cu un negativ al ac­tr iţe i Joan C raw ford , pe o c a r ­te de vizită.

După câteva m inute, p lăcile de stic lă au fost luate dela soare, şi după ce au fo st desfăcute... m inune!... Ambele negative erau ad m irab il rep roduse, ca pe cea m ai excelen tă h â rtie fo tografică In c ’odată, n o ta ţi: un colţ de b a ­tistă şi o carte de vizită! F ără cam eră obscură , fă ră revelator, fă ră cuvete de f ix a t şi spălat, totul la lum ina zilei. S ingurul luc ru care s’a j n a i p e tre cu t u lte rio r, a fost că s’a d isolvat un v ârf de cu ţit d in tr ’u n praf, în tr 'u n p ic de apă, şi cu soluţia rezu lta tă , s’a trecu t pe deasupra celo r două fo tografii.

Am exam inat, în ce rca t, m oto­to lit bucă ţile de pânză, ca rto a ­nele, că rţile de vizită , h ârtiile p rezen ta te de p robă. Şi cum ne­gustorii sun t în to td eau n a oa­m eni isteţi, ne-au dat im ed ia t exp lica ţiile necesare.

„D om nilor un flacon cu so­lu ţia : „E c la ir” perm ite re p ro d u ­cerea a 100— 120 de fo tografii de acest gen, pe o rice m ateria le . P en tru rep ro d u ce re este sufi­c ien tă lum ina zilei, sau a unui bec p u te rn ic . D upă cum vedeţi, dacă negativu l este b ine făcut, dă cele m ai sp lend ide fo tografii In afară de aceasta , o rice m ate­ria l pe care s’a făcut rep ro d u ce­rea poate fi spălat, fiert, freca t şi că lcat. F o tografia răm âne to t a tât de p erfec tă ca şi la începu t, Pe hârtie , se poate freca cu o r i ­ce gumă de ş te rs ; im aginea ră ­m âne.

Am adus această inven ţie din F ra n ţa unde a avut un succes desăvârşit. Ca să vă dăm o idae de senzaţia pe care a stârn it-o în toa tă lum ea, e deajuns să vă a ră t cop iile acesto r b o rd ero u ri de vânzare. D upă cum vedeţi num ai în A nglia s’au vându t, in u ltim ele săp tăm âni câte 4*2.000 de flacoane pe săp tăm ână. A- ceastă inven ţie nu peric litează eâtuş de p u ţin fo tografia în sine. D esigur că am ato rii fo to ­g rafi vor co n tin u a să-şi tragă copii, în cam erele obscure după p rocedeu l vechi, d a r nu e m ai p u ţin adevărat, că pen tru obiec-

J O A N B R A T E ŞReprésentant honorifique

de la S. A. „Musulmana*, Ada Kaleh

J O A N B R A T E ŞReprésentant Honorifique

S. A. »Musulmana-, Ada Ka

Roumanie

Stg.: Cartea de v izită îna in te de cop iere ; d r.: aceeaş bucată de carton, după copiere.

să poarte im aginea iubitei sau i celor drag i pe b a tis ta ce-o poar­tă, la p iep t, în d rep tu l inimii! C ine nu va p refera să trimeata, în locul anostelo r invitaţii dt azi, convocări cu p ro p ria foto­grafie, pe h â rtie obicinuită! Care doam nă sau domnişoan nu va p refera să-şi ornamente ze in te r io ru l, — perniţele, per deluţele.e etc. — cu propria fo­tografie?

I a tă c e e a c e n e fa c e sa reco­m a n d ă m c ă ld u r o s cititorilor n o ş t r i a c e s t m ir a c u lo s preparat, c a r e se v inde» la to a te librăriile, d r o g h e r i i l e ş i m ag az in e le_ de ar­t ic o le f o to g r a f ic e d in ţa ră . Cos tă n u m a i 60 le i f la c o n u l însoţit d e m o d u l d e în t r e b u in ţa r e cum şi d e p r a f u l p e n t r u fix a j.

RADU COLUMBEANU

S. M A R E ŞD E N T IS T

tele pe care le-am enum erat a- d ineou ri, solu-ţia „E c la ir” va fi u tiliza tă de m ii şi m ii de am a­to ri şi fo tografi p ro fesion işti, ca şi de persoane fără n ic i o p re ­gătire specia lă în a rta fo togra­fie i” . *

E xp licaţiile odată te rm inate , în treb ăm şi no i pe c i tito r i: care

d in tre ei nu se va sim ţi fe ric iţi

Diplomat din P*rls, B ulevardul Măria,!! (Statia de tramvm Suter) Telefon 3,71.2) Execută cu preţun foarte convenabile: Coroane şi punţi de porcelan, aur, platini şi aur alb Denturici placă şi fără placi Dinţi de porcelan ji aur cu şurub. Plombe de platină, aur ji ro rce lan la culoarei dinţilor n a t u r a l Extracţiuni absolti1 n e d u r e r o a se C onsultaţiuni: Dimi­neaţa cu ore reţinute— şi 3 — 8 d. a. -

Farm ecul începe să dispara la fem ei o d a tă cu ivirea

p ăru lu i albELIXIRUL DE PĂRU E IK M A Itlffll f l M i iP r e p a r a t e f ic a c e c o a t r a a lb irii pinii! Această apă de păr, întrebuinţa« cu succes, nu este un preparat de vopseli. Păru l natural şi sănătos se obţine prin procedură biologici. Păru l aspiră această apă de cap şi acest nutrim ent led ă in scurt timp părului alb culoarea lui sănătoasa de mai înainte. Afară de aceasta, fortifică rădăcina părului, el de­

venind frum os şi des. ELIXIRUL de PAR PHYS1CHR0M produce creşterea părului şi _ îm­p ied ic i albirea lui până la varsta

cea mai înaintată: Singurul P reparator : Hramcn

München, Viena. Preţul Lei 120, Depozitul G enera l: Farmacia

„M inerva” , Oradea, Piaţa Unim 5

Procesul de spionajal inginerilor din Moscova

JA M oscova s’a term ina t zilele trecute m arele proces de spio-

, naj ş i sabotaj, in care au fost im p lica ţi lin num ăr de ing ineri, p r in ­tre cari ş i câţiva englezi. Ca urm are la condam narea a doui te ch m c iem britan ici, a isbucn it un co n flic t d ip lo ­m atic în tre Anglia şi Rusia. P orturile engleze au fo st înch ise pen tru orice m ă rfu r i ruseşti, iar delegaţia corner- cială sov ietică d in L ondra a fost si- lită să părăsească m etropola.

In fo togra fiile de m ai sus vedem ca- teva aspecte in teresante dela proces si anum e: sus: zia r iş ti d in toate col­turile lum ii, ven iţi să asiste la desba- teri- m edalion sus: procuroru l n i- sc h in sk y ; m edalion m ijloc: acuzata K utunova, secret .a b irourilor „Metro- V ickers” d in M oscova; m edalion jos: ing ineru l englez M onkhouse, p r in c i­palul acuzat; jo s: banca acuzaţilor.

Ii cu n o aşteţi?Un concurs original----- EA U T A TEA IL U ST R A T A şi-a s tab ilit reputa ţia organizării

de concursuri originale.Prezentăm astăzi un nou joc am uzan t în pagina alătu­

rată, sunt şapte fo tografii, ale unor persona lită ţi foarte cunos­cute. De sute de ori aţi văzui portrete le acestor personagii, în ¡¡ferite ziare şi reviste d in ţară ş i d in străinătate. Fără a sch im ba nimic din trăsăturile lor caracteristice, desenatorul nostru le-a modificat coafura, a travestit pe u n ii ş i i-a îm brăcat a ltfel de cum. obîcinuesc. Cu pu ţină atenţie, îi ve ţi putea to tuşi recunoaşte, sub masca pe care le-<im dat-o.

Celor mai dibaci, cari vor isbu ti să-i recunoască pe toţi, le acordăm premii.

Premiul I : un ceas de domn sau doamnă dela Ma­gazinul „Meteor”, str. Academiei 26.

Premiul II: un flacon cu parfum „Legrain”. Premiul III: două sticle de şampanie.Răspunsurile se p rim esc p ân ă la 31 Mai a. c.In aceste răsp u n su ri se va in d ica cine e persoana care co ­

respunde fiecăreia d in tre fo tografiile pub licate a lă tu rat.Intre răspunsuri egale ho tă răsc so rţii.Repartizarea p rem iilo r se va face în m od public , D um inică

4 Iunie 1933, la red ac ţia rev iste i noastre .Odată cu răsp u n su rile se va tr im ite şi cuponul de jocuri, pu ­

blicat în p a g in a '31 a acestu i num ăr.

CEA MAI LUNGĂ COADĂ DE COCOŞ DIN LUME

r H A M A X T o L A L .U A S T R U -4 F O S T \ A . \ D C J D i A A r >t

D in cauza u ltim elor p er tu rb a iiu n i in viaţa econom ică şi fin a n ­ciară a S ta te lor U nite, ziaru l am erican T he W ashington Post a trecu t recen t p rin tr 'o criză extraordinară. P en tru a-l salva, pro­prietara lui, d-na E ve lyn Mc Lean a fo st nevo ită sa vanda cele­brul „diam ant a lbastru”, p ia tra fatală, care reprezin tă o valoarede 160 m ilioane lei. .

Povestea acestu i d iam ant este extrem de in teresanta ţ i m erita să fie povestită pe scurt. P iatra preţioasă a fo s t fura tă îna in te cu 250 de' ani, d in orb ita dreaptă a unu i B udha ind ian . De atunci,

d iam antu l albastru”, blestem at de către p reo ţii tem p lu lu i de unde a fost fura t, a adus num a i nenorocir i p roprie tarilor lui. In de­cursul veacurilor, p ia tra a trecu t p r in câteva zeci de m â in i. U ltima lu i v ic tim ă a fo s t fiu l cel m ai m are al d-nei Mc Lean, care a fost călcat si ucis de un autom obil.

Fotografia noastră reprezin tă pe d-na E ve lyn Mc Lean. — p u r­tând la gât fa im o su ' d iam ant albastru, înconjura tă de cei trei copii ai săi.

D I N T * M A IC U 3 N U A N Ţ E I N

Japonia este {ara ca re poseda cocoşii cu cele m ai lungi cozi din lume. In tr’adevăr, c re scă to rii japonezi se concurează între_ ei, pen ­tru obţinerea celor m ai frum oase penagii ale acestor^ păsări.

Fotografia noastră rep rez in tă un asem enea cocoş, în t r ’o c re scă­torie japoneză. P en tru a nu i se s tr ic a frum useţea de coadă, care măsoară câţiva m etri >şi constitue desigur un rec o rd m ondia l,

cocoşul a fost p lasat în vârfu l unei p ră jin i, und este adm ira t toată ziua de v iz ita to ri. C oresponden tu l n ostru nu ne com unică insă, ce se în tâm plă cu faim oasa coadă, în tim pu l no p ţii, când cocoşul ori in tră în coteţ, o ri se ca ţă ră pe un pom.

Cititi „ M A G A Z I N U L “H a i r a i < y S ) i m i i t a t

Nimic nu vatâmâ a tâ t frumuseţea figurii ca dinţii gălbui şi decoloraţi, gingiile umflate. Ori, Dv. puteţi in foarte scurt timp, avea dinţi minu­naţi, cari sâ-i admire toata lumea N'aveţi, pentru aceasta, decât a adop­ta noua metodă „KOLYNOS - PE­RIE USCATA“ Un singur centimetru de KOLYNOS pe o perie de dinţi us cată. de 2 ori pe z i. £n 3 zUe dinţii Dv vor fi mai albi cu 3 nuanţe

KOLYNOS spumegă şi se infiltrea­ză în cele mai mici scobituri şi inter-

stiţii. Bacteriile - cauza arâtelor pete galbene — sunt rapid extermi­nate, acizii neutraizaţl şi dinţii cură­ţaţi până ia emailul, care recapătă, in sfârşit, strălucirea sa naturală.

Surâsul Dv. va descoperi apoi dinţi de o albeaţă ca sideful şi gingii roze încercaţi un tub de Kolynos chiar cu Începere de azi

Cel mai economic dentif-iciu —Un centimetru e suficient

C R E M A D E D IN Ţ I

A n tise p tic ă

KOLYNOS

E X C U R S I I L E REALITATII ILUSTRATE“

Dum inica şi sărbătoareacă lă tor i ţ i cu

„Realitatea Ilustrată“

„REALITATEA ILUSTRATĂ" va organiza în fie­care Duminică şi sărbătoare, execursiuni pentru citi­torii ei. A stfel se vor v izita : Curtea de Argeş-Cum- păna. — Valea Prahovei cu Sinaia, Buşteni, Predeal şi

Braşovul. — Băile Herculane, Orşova, Insula Ada-Caleh, Turnu Severin. — Staţiunile balneare de pe valea Ol­

tului. — Giurgiu, cu plim bare cu vaporul pe Dunăre până la Turtucaia, vizitarea locurilor istorice, Olteniţa. — Brăila cu m inunatele ei bălţi. — Constanţa, etc. etc.

Toate aceste excursiuni vor fi făcute la preţuri ex­trem de populare, aşa ca să poată lua parte la ele ori­care dintre cititorii noştri, care vrea să evadeze pentru o zi, în aer liber, din haosul Capitalei.

P articipaţi la excursiile „Realităţii Ilustrate”. Veţi învăţa astfel să vă cunoaşteţi ţara, distrându-vă m inu­nat în acelaş tim p.

O călătorie feerică

PLECAREA LA 24 IUNIE 20 ZILE PE MAREA NEAGRĂ, MAREA MARMARA, MAREA E- GEE, MAREA MEDITERANĂ şi

MAREA IONICĂV izitarea a peste 15 insule bo­

gate în a n tich ită ţi şi cu trecu t m itologic.

Z iln ic băi de soare şi de m are .C ălătorie o rgan iza tă în cele

m ai confo rtab ile co nd itiun i, cu cab ine, m esele pe vap o r şi în insule, v iz ită ri de tem ple şi m u­zee, p lim bări p rin p a rc u ri de ch ip aro şi, po rtoca li şi dafin i.

Se va v iz ita :ISTAMRUL, cu p ăd u rea de

m inare te , cu lum inosu l P rin - k ipo, cu m isteriosu l Eyub, la ca­pătu l C ornului de Aur.

ATENA cu sinpfonia a rte i cla­sice, înghe ţa te în m arm oră , dela A cropole şi P a rten o n , cu m in u ­natele tem ple dela D E LFI ş i CO­RINT şi sta ţiunea p lin ă de soa­re : PHALERO.

CRETA, insu lă în v ă lu ită în azur, cu p ă d u r i exotice.

COREU, in su lă cu g răd in i s tră lu c in d pe ţă rm u rile d an te­late şi p line cu castele.

Şi alte nenum ăra te insu le : An- dros, T inos, Syros, Dylos, Myki- nos, Păros, Naxos, Z akyntos şi altele v iz ita te pe râ n d de că tre excu rsion iş tii noştri.

In aceste 20 zile excu rsion iştii vor pu tea face ziln ic bă i de soa­re şi de m are, sub supraveghe­rea MEDICULUI excursiei.

COSTUL ACESTEI CĂLĂTORII DE ARTĂ, VIS ŞI SĂNĂTATE ESTE DE 12.850 LEI DE PER ­

SOANĂC uprinzând în treaga în tre ţi­

nere , d in P o rtu l C onstanţa şi în ap o i în P o rtu l C onstan ţa , cu cab ina pe vapor, c ircu ite cu au ­tocare , taxe de m uzee, p aşap o rt şi vize consulare.

N um ărul de lo cu ri fiin d rigu ­ros lim ita t se va respecta o rd i­nea în sc rie r ilo r .

L ăm u riri şi p ro sp ec te se t r i ­m it la ce re re de că tre „REALI­TATEA ILUSTRATĂ” , SECŢIA TURISM, str. Const. Miile 7, Tel.

SPRE ORIENTI. ISTAMBUL-PRINKIPO-

SCUTARI cu oprire la V am a

22— 29 Mai V izitarea s tab ilim en te lo r de

b ă i de la V arna şi parcu l, Istan- bul cu toate m inună ţiile sale ; excursii la P rin k ip o , la S cutari (Asia M ică) la Eyub.

PREŢUL 3750 LEI cuprinzând paşaport, v ize, în tre­ţin ere com p lectă .

SPRE OCCIDENTII. BUDAPESTA-VIENA

3— 11 Iun ie V izitarea ce lor două m ari ca­

p ita le . H otelurile con fortab ile , în treţin ere com p lectă , c ircu ite cu autocare, m uzee, gh iz i, paşa­port, v ize , etc.

PREŢUL 4.920 LEI

ISV0ARELE STATULUI FRANCEZ

V IC HY-C ELESTINSR IN IC H I . S A Ş I C A O U T a - D IA B E T - A R T R IT IS M

VICHY QRANDE-GRILLE aparatului hlftarVICHY HOPITAL

Preocupările femeii

moderneToată lum ea va f i desigur de

acord cu noi, cănd~vom afirm a că dela răsboiu încoace, fe,meea a trecut p r in cea m ai rapidă şi m ai perfec tă transform are. In 15 an i s’a lepădat com ple t de preceptele rom an tism u lu i sp ir i­tual şi a a juns trep ta t la o aşa n um ită ,,m ascu lin izare a elem en­telor cerebrale”. In d iferite le p ro fe siu n i în care activează, ea dă dovezi de o ponderare şi ra­ţiune de m ulte ori superioare colegilor bărbaţi şi după ce a ocupat nenum ărate postu ri de răspundere, iată că fem eea a pă ­truns şi în d ip lom aţie , debutând destu l de prom iţă tor. Astfel, Statele U nite au n u m it de cu­rând două am basadoare ale p re ­şed in te lu i republicei, p rim a în Suedia, iar a doua în Argentina.

Dacă-şi în ch ip u ie cineva însă, că aceste reprezen tan te d ip lo ­m atice sun t vârstn ice, urâte şi dem odate, se înşală am arnic. Căci tocm ai în aceste posturi, fem eile trebuesc să fie în to t­deauna elegante, ra fina t de ele­gante şi atrăgătoare.

Şi-apoi dece ne-am înşela? Fem eea va păstra to tdeauna a- cel suav „ceva” fe m in in , care o face adorată şi dorită.

O fem ee frum oasă, fie o bur­gheză nostim ă sau o m ondenă elegantă, func ţionară sau liber profesion istă , trebue să fie în perm anenţă în cel m ai strâns contact cu m oda, căci n im ic nu-i dă m ai m u lt farm ec, decât o toaletă d in tr ’un m ateria l m o­dern, lucrată în tonul sezonului.

Soarele, bătrânul nostru p r ie ­ten, a în v erz it d in nou iarba şi copacii, a dat viaţă nouă pă­m ântu lu i şi în cinstea p rim ă ­verii, m ondenele d in toată (ara, arborează toalete elegante, care le scot în «videnţă personalita ­tea ferm ecătoare.

Cel m ai pre ţios concurs însă, in preocupările fe m e ii m oderne, în ceeace p riveşte eleganţa toa­letelor şi m od icita tea preţurilor, îl dă centrala soc ietă ţii anon im e „ SER ILA N A ” d in B ucureşti, str. L ipscan i 73, precum şi sucursa­lei ei d in toată ţara, care pre­zin tă în elegantele v itr in e ş i in expoziţia d in in terior, cele m ai m oderne m odele de m ătăsurţ şi ţesă turi de lână.

M ătăsurile, in culorile d icta te de m arii creeatori, se poartă num ai mate.

A tragem a ten ţiunea asupra u l­tim ei crea ţiun i ce se va găsi peste câteva zile în aceste m a­gazine, anum e m ă tăsu ri m ate im prim ate . In contrast cu orice alte m ătăsuri im prim ate de până acum , aceste calităţi au im pri- m e-ul m a i pal şi în consecin ţă ex trem de d istin s. D esigur însă că „Serilana” satisface ş i cele­lalte cereri de voaluri ş i m ous- se linuri im prim ate , în cele m ai m oderne desene.

D e-asem enea se găsesc aci şi ultim ele creea ţiun i de ţesă turi de lână pen tru sezonul de vară.

Calităţile sun t ireproşabile în adevăratul în ţe les al cuvântului, iar in ceeace p riveşte preţurile , su n t fără concurenţă.

Deaceea „ SER ILA N A ” răm âne în frun tea m agazinelor m oder­ne, care înţeleg să-şi servească clien tela în m od conştiincios.

M ărfuri de calitate excelentă, la pre ţu ri m od ice , iată cheea succesu lu i „ SE R IL A N E I".

ALBERTINA RAY

P é t r o l eH a l i i r

Contra căderel pârului şl

contra mâtreţei

Ma lafraţă părul Miros plient

r e r i t i - v a «ie i m i t a t i u n i

P r iv it !

nu mi-aş fi p u tu t n ic iodată închipui câ a r p u tea fi a tâ t

de încânt& toare „Pielea mea erâ galbenă, întuneca­

tă şi ofilită. Aveam puncte negre urî- cioase, pielea mi se cojea rău ţi poiii erau dilataţi in jurul nasului, pe băr­bie şi pe frunte. Astăzi, pielea mea moale albă şi catifelată şi tenul meu splendid sunt invidiate şi admirate de toată lumea.“

Ori care femeie Îşi poate acum înălbi, îndulci şi înfrumuseţa uşor pielea prin simpla întrebuinţare zilnică a Cremei Tokalon, Aliment pentru pie­le Culoarea albă (neunsuroasă). cele­bra Cremă de Paris. Ea se prepară din smântână prctaspătă şi untdelemn, combinate cu elemente astringente cari înălbesc şi tonifică. Pătrunzând uşor, ea potoleşte iritatia glandelor pielei, strânge porii dilataţi şi dizolvă punc­tele negre până ce dispar. Ea înăl- beşte pielea cea mai întunecată şi cati- felează pe cea mai aspră. Ea împodo­beşte în 3 zile pielea cu o frumuseţe şi o frăgezime nouă de nedescris — şi aceasta într’un mod ce nu s ar n putut obţine pe altă cale. — Trebuie aplicată îiy fiecare dimineaţă. —

De vânzare la toate farmaciile, drogheriile şi parfumeriile din tară.

Citiţi „LECTURA“28

IDE ÜIIDYARD NU1LTON5)

— Nu cheea, firma!... Baţi iirm a pe uşa biroului meu...— Eşti nebun? protestă Bill. Vrei să te faci prezicător?— Fă ce-ţi spun, şi nu mai întreba nimic. Am să -ţi explic... Am o

idee formidabilă... închiriază şi o maşină de scris.— Acum, la unu noaptea fă închiriez maşini de scris?— Aşa e, făcu Rex.— Am eu una acasă, zise BiH, a „Clubului viitorilor miniştrii“, ăla de

mi l-a închis poliţia... Pot să ţi-o închiriez eftin, ca pentru prieteni...— Adu-o la mine acasă, urmă Rex Farwell. Adu şi dosare, clasoare,

corespondenţă comercială, sugativă, tot ce ţi-a rămas din administra­ţia clubului şi a magazinului de mode.

— Mă, tu eşti beat! făcu Bill, privindu-1 cercetător.— Hai, cară-te şi fă cum îţi spun, repede... Până intr'o jumătate de

oră să fie totul gata. Ai auziit? După aceea,, mă aştepţi la tine acasă, până in zori, că am să-ţi vorbesc.

— In zori? făcu Bill cu o nedumerire comică.— Cum ai zis că-i spune: Tenebroso?— Tenebro.— Bine, du-te! Si porunci Rex.Bill ridică din umeri şi pom i spre eşire. Rex îl rechemă:— Bill, am uitat să-ţi spun să de azi te am numit procuristul meu!— Dece nu mă faci mai bine cardinal, sau viceregele Indiei?», repli­

că Bill, privindu-1 ca pe un am cel puţin „sărit“...După ce Bill Parker plecă să execute ceeace-i poruncise Rex, acesta

reveni la masa unde-1 aştepta Diana. Fata, îl primi, veselă:— Bill e procuristul tău!...Şi râdea din toată inima:— Asta e bună!... Cu BiU procurist şi cu mine secretară te-ai asigu­

rat de faliment!Apoi, redeveni deodată serioasă, şi adaogă:— Iţi jnulţupnesc că m ‘ai făcut să râd... Eram atât de tristă!... Tot

nebun ai răjmas, Rex!... Şi acum, te las... Moro trebue să-şi fi pierdut cu totul răbdarea...

— Diana — zise atunci Rex Fafwel pe un ton serios, cu oarecare solemnitate în glas — tot ce ţi-am spus, nu e o glumă. E .oarte ade­

vărat: sunt directorul general al marei agenţii mondiale „Tenebro“...— Cum?...— „Tenebro“, aşa -i zice agenţiei noastre.— Dar unde i-a ţi găsit numele acesta înfiorător? întrebă Diana, râ­

zând. Poate că e o agenţie de spiritism sau de risipit moştenirile cu fe­mei... Am aflat eu ce ai făcut tu la Paris!,..

— Ei, nu mai sunt cum mă ştiai tu, zise Rex. M'am lăsat de petre­ceri. Am devenit, la Paris, om muncitor... Crede-mă...

— Şi cu ce se ocupă agenţia asta?— Păi să vezi, se bâlbâi Rex... cu... Agenţia Tenebro... Tenebro, a-

dică... te... terenuri... da,„ e o agenţie de vânzări imobiliare şi închi­rieri de locuinţe...

— Se pare că nu prea ştii precis cu ce se Ocupă agenţia ta... Te bâl­bâi, eziţi...

— Să vezi, explică Rex... De câte ori rostesc numele acesta, „Tene­bros1, sunt emoţionat... Şti... o agenţie atât de mare!... cu renume mondial...

— Şi dece.i zice „Tenebro“? Dece numele acesta ridicul de lugubru?— E o prescurtare.— O prescurtare dela care cuvinte? întrebă Diana neîndurătoare.După o clipă de nehotărîre, Rex Fafwell explică:— E simplu: „Tenebro“ vine dela ten e şi bro, şi e prescurtarea cu-

vitelor englezeşti ten em en t (locuinţă) tene, şi broker (curtier), bro, tene-bro, adică agenţia curtierilor de locuinţe, a oamenilor de afaceri cari se ocupă cu închirieri şi vânzări de case, de terenuri...

— Ascultă Rex, zise Diana,; vorbeşti serios?— Unui director general nici n u -i şade bine să vorbească altfel...

Eu am lost însărcinat de centrala dela New-York să organizez sucur­sala dela Londra.

— Şi mă numeşti secretara agenţiei? întrebă Diana pe jumătate convinsă,.

— Vei primi un salariu lunar de 50 lire.— E cu putinţă? se miră Diana. Nu visez?...— Dacă nu mă crezi, hai să mergem la agenţie, să vizitezi birourile.— Acupi noaptea?

Pentru 250 lei un a parat fotografic?Câutaţ i d e nu m i r e a acestui a p a r a t (box)

Fiecare fericit d e s le g â to r obţine contra

sum ei de 2 50 lei a p a ra tu l o r ig in a l A g fa

B o x 44 aci ilustrat

A p a ra tu l o r ig in a l A g fa pentru concursFormatul fo tografiilo r 6 x 9 cm O bturator pentru pozi ţ i instantanee Obiectiv Agfa perfect corija t V izor pentru fotografierea în iung ţ i lat. Mânuire simplă, fotografii clare

Sch im bu l s© face la o r ica re m a g a z in de artico le

fo to gra fice d e la 5 M a i p ân fi la 3 0 Jun ie 1933

AGFA ___________ - BOX

— E paznicul meu, Sambo, acolo. Ai să vezi firma pe uşe: „Tenebro“,— ten em en t.b ro -k ers . Ai să vezi birourile, maşinile de scris clasoarele... Hai să mergem... Picolo, blana domnişoarei...

— Dar nu pot pleca aşa, replică lata , fără să-i explic lui Moro.„— Lasă-i un bilet.— Nu ar fi mai delicat să -i vorbesc, să -i explic?...— Delicateţe, faţă de rechinul acela! zise Rex. Domnişoară secreta­

ră, scriţi...Ş i-l intinse un blok-notes şi stiloul său:— Scriţi...Diana scrise, după cum îi dictă Rex:

/ D om nule,

Am fost numită secretara A gen ţie i Tenebro, — „tencment-brokers“. Vă mulţumesc pentru ce aţi făcut pentru mine. Vă voi achita treptat, din salariul meu, suma ce vă datorez.

„Diana D riss“Iar Diana, adaogă, dela ea:„Nu fii supărat, uită-m ă“.Dădură scrisoarea lui Adolf, barmanului, ca s ’o dea lui Moro Mopp,

şi eşiră din bar...

CAP. IV.

„ANCHETA A STABILIT...“

Inspectorul Evans avusese o întrevedere cu Sir Walter Barnett, gu­vernatorul Rhodeziei, şi cu soţia sa, Lady Juana.

Din explicaţiile ps' care guvernatorul şi soţia sa i le dăduse, Evans putu să reconstituiască astfel, scena ce se petrecuse cu o zi înainte de plimbarea nocturnă a d-nei Barnett, spre pădurea dela Marlbourough:

In acea zi, lady Juana, soţia guvernatorului Barnett, în salon, cu pă­lăria pe cap, îşi făcea vânt, enervată, cu un evantai negru. Cuimnata ei, Lady Teînpesa Barnett, se plimba furioasă de colo până colo, vocife­rând cu glasul ei subţire şi strident, ca de fluer:

— O răsfeţi prea mult... Nu ştie de frică... E culmea nepoliteţei, să ne lase s‘o aşteptăm, noi, femei bătrâne, un ceas! E ora 7; a eşit dela universitate 3a 6...

— Dar nu înţelegi, Tempesta, făcu Lady Juana, că tocmai aceasta îmi uimple inima de grijă?... Unde poate să fie, până la ora asta?

Cele două doamne aşteptau pe Miss Mary Barnett, fata guvernato­rului şi a d-nei Juana Barnett, ca să iasă în oraş împreună. Mary Barnett era studentă la Universitate; e drept că nu era exactitatea personificată, dar când nu putea veni la o întâlnire sau când se abă- tea, după eşirea dela cursuri, pe la vre-un ceai dansant sau la vre-un teren de rugby, da totdeauna un telefon mamei sale, care era oricând dispusă să se alarmeze.

Lady Juana sună, cu febrilitate.Un valet intră.— D -ra n‘a telefonat nimic?— Nu, doamnă.— Bine, mulţumesc! făcu Juana, frângându-şi mâinile de disperare.Penduila din camera vecină bătu 7 şi un sfert.— Tempesta, s‘a întâmplat o nenorocire! zise Juana cu glasul stins.— O nenorocire, e creşterea pe care aţi dat-o acestei fete ! şueră

Tempesta.Şapte şi jumătate.Opt.Lady Juana alarmase toată casa. însuşi lordul Barnett, guvernato­

rul Rhodeziei, fusese în grabă chemat dela o conferinţă, şi sosise a- casă foarte îngrijorat, căutând însă să-şi ascundă ing-ijorareâ. El găsi pe soţia sa într'o criză de nervi, în imp ce Lady Tempesta, sora guvernatorului, continua s‘o blesteme, cu glasul ei piţigăiat, pentru e- ducaţia „desfrânată“ ce a dat Maryei,

Pe cât erau aceste două doamne de nervoase, pe atât de calm era, în toate împrejurările, lordul Barnett. Guvernatorul, avea o p~estanţă şi o fizionomie împietrită, ce nu trăda nim ic din ceeace se petrecea în sufletul său. „Lordul“, era mai mult o porecilă. El avea gradul de ge­neral în armată. Lumea îi spunea însă „lordul“, din cauza ţinutei sale de o distincţiune rece care impresiona puternic, m ai ales ps locuitorii ţinuturilor africane, pe care le guverna.

Deşi îngrijorat în sufletul său, generalul a'ectă că glumeşte, ca să nu fjperie mai rău pe Juana:

— Haide, Juana, revino-ţi în fire, n‘a furat-o n meni, pe fata noa­stră ! . . .

— Ba da, ba da!... strigă Lady Juana, frângându-şi mâinile. Au ră­pit-o, au asasinat-o...

Lady Tempesta Barnett, striga şi mai tare:— Dar eşti nebună! Linişteşte-te... Va veni îndată... A Întârziat cu

nenumăraţii ei adoratori...B am et se întreba insă, dece Mary n‘a telefonat?...Trebuia să sosească la 6 acasă, şi acum era 8 şi jumătate, şi Mary

Barnett nu dăduse încă nici un semn de viaţă.In ascuns, guvernatorul trimise câţiva servitori de încredere, s‘o

caute.Niciodată însă, nu i s‘a părut guvernatorului, că timpul a trecut mai

încet, decât in aşteptarea rezultatului acestor prime cercetări. Ş i to- tuş, timpul trecea foarte repede. Noaptea se lăsase, şi nim eni nu ştia unde se afla Miss Mary Barnett.

Lady Tempesta făcu o serie infinită de presupuneri răutăcioase. Juana îşi pierdu cunoştiinţa, în culmea disperării. Gen era1 ul ezita însă să anunţe poliţia, de teama unui scandal public. Dacă Tempesta avea dreptate, şi Mary a în târaat la vre-o petrecere studenţească? Sau cu vre-un „flirt“?...

Guvernatorul se feria, de gura lumii, mai mult decât de orice; era prestigiul său şi al fam iliei sale în joc.

Se hotărî să pornească el insu-şi, în căutarea fiicei sale.Unde putea î i oare Mary, până la ora aceasta? Decs nu anunţă

unde se află?...Din biroul său, „lordul“ sună.Un tânăr locotenent, secretarul guvernatorului, apăru şi saluta.— Locotenent Brian, zise guvernatorul, mă vei însoţi într'o cercetare

discretă. PJecăm imediat. Să fie gata automob.lul.Peste câteva minute, generalul Walter Barnett şi locotenentul Brian,

ee aflau în maşină, îndreptându-se spre Universitate, pe drumul F~ care-1 urma de obiceiu Mary Barnett. Ea făcea acest drum de cele mai multe ori pe jos, împreună cu mai mulţi colegi şi colege, nu num ai fiindcă îi plăcea mişcarea, dar mai ales fiindcă era o democrata con­

vinsă, şi, la această universitate nu mulţi erau studenţii cari aveau automobil.

Or, automobilul in care se afla guvernatorul şi aghiotantul său, ajunse la poarta universităţii, dar de Mary Barnett, nici urmă...

Maşina guvernatorului era o limuzină, după perdelele căreia Sir Barnett sta ascuns. Când automobilul stopă în faţa Universităţii, ge­neralul spuse locotenentului Brian:

— Locotenent Brian, du-te şi întreabă personalul universităţii, dacă fiica mea a părăsit universitatea, la ce oră şi cu care colegi anume.

Brian tresări, auzind că era vorba de fiica guvernatorului, de fru­moasa şi zglobia Mary Barnett. Ar f i vrut să întrebe pe guvernator dacă nu i s‘a întâmplat ceva Maryei, dar încruntarea rece a genera­lului, îl făcu să execute ordinul, fără nici o vorbă. Sau, cel puţin, a- ceasta fu impresia lui Barnett, şi anume că locotenentul ar fi vrut să-l întrebe ceva, dar că s‘a răsgândit.

Dela' Universitate, aflară că Mary pleoape spre casă singură.Toată seara o căutară.Pela 10, Lady Juana fu chem ată la telefon. Se repezi ca o nebună

la aparat. Dar nu era Mary, ci o voce străină, care-i comunică:— Mary se află in siguranţă. Dacă anunţaţi poliţia, vom afla acea-,

sta îndată şi o vom ucide. Veţi prîmi m âine dimineaţă condiţiuni'e pentru răscumpărare“...

A doua zi, in zori găsiră în cutia de scrisori dela poartă, scrisoarea semnată „T“, care indica locul întâlnirei.

Cineva telefonă din nou:— Lady Juana trebue să vină singură la locul indicat, în scrisoarea

ce se află in cutia dv. de scrisori. Nu trebue să staţioneze nici un au­tomobil pe aproape. Şoseaua va rămâne liberă. Dacă anunţaţi poliţia, ca să ne întindă o cursă, ucidem imediat pe fiica dv....“

Ceeace se întâmplase în noaptea aceea, pe furtună, d-nei Barnett, pe şoseaua Londra-Marlbourough, se ştie...

(Va urma) ;

LA VULTURUL DE MARE CU PEţTELE IN GHIARE

lîldrfuri minunate si toate garantate

TtaxbrAfcnasiuiC?■JTR.BAZACÂ1 STR.CAROL 76-78 *80*82 STR. HAIEIOM

CONCURSUL NOSTRU PE LUNA MAIProblema IV-a (Cuvinte încrucişate)

„Paul Kemp“1 a 3 4

a& "Whe£

5S6

i ¥ \ -

/* * BIV7 ir »£ 8 9 10 Kvwsia■ 1 4

12 ia

1« 15 11 16 j ««KMrv■17 !1 * i

18 ■1 *2 m .ia19 1 ■r *r- i ST» I turiiB20 ■Í ¡ v "

21 !I I

23 24 I 25

a a i26 ■■,/ - \ 27 1 1 . . jfl 28

■ ” ■ i Nk / i 1 1■■30 31

m i r ' 132 1 33 34 36

3«" 1|HA 38

3» 1 40 41

42 ik .< 43 ■■■■■ “i 1ORIZONTAL: 1) Rima o b ic i­

nuită la „trist”. 5) E p iderm ă. 6) Cari au gust în ţepăto r. 7) Urlă. 8) Frunte sau un tdelem n slintit. 11) Producţia g landelor «ioripare (pl.) 14) Viţel la... W A descoperit T erra-N ova. v) Chimonoul Infin itu lu i! 18) Metaloid. 19) N 'are coadă şi se’nfige la dulciuri. 20) Ca la 9 vertical. 21) Nu-1 doare ca­pul, are poftă de m âncare şi doarme cât zece! 26) Bă! 27) Preoteasa lui Venus. 30) A nto­nimul lui hăis. 32) Vine la u re­che cu Gomora. 36) L im ba in ­caşilor. 38) Căruia i-a ex p ira t valabilitatea. 39) Omul in lup tă cu boii! 41) Animal. 42) „Des­pre răposatul socru fost ...la t r i ­bunal”. (Basarabescu). 43) June 44) Aşa ii stă bine fru n ţii să fie.

VERTICAL: 1) De tran sm is iu ­ne sau de... gâdilat. 2) C eartă,

în M oldova. 3) A tă răgăna . 4 P rofet. 8) P a r te n e ra m ucosului! 9) Ca la 20 O rizontal. 10) Cel care şi-a p leca t fru n tea m ii de an i. 12) R ezultatu l favorab il al unu i efort. 13) P lan u ri. 15) P u ­nea coardele v io rii la punct. 18) Z ăpăcită . 22) Vai! 23) P ronum e reflex iv . 24) B ucureşti, B uhuşi, C ălăraşi. 25) A ntonim ul lu i m ut şi s inon im u l lu i v o rb ito r. 28) P odoabă p en tru m ână. 29) Este p e n tru osia ca ru lu i, ceeace este „com isionu l” în lum ea m a­re . 31) Im p lică n o ţiu n ea de p o ­litic ian . 33) R im ă la Ivan cel g roazn ic . 34) D uşm anii pom ilo r fru c tife ri. 35) Regele nu m ai a re n ic i o scăp a re : nu poate scăpa n ic i cu fuga. 37 P e tru şi Asan. 38) P repoziţie . 40) Mică poem ă.

YVETTE

DORIŢI ROMANE FRU­MOASE, AMUZANTE ?

P rocuraţi-vă dela toa te lib răriile cărţile de m are succes ale Edit. „C ugetarea '“:

DAMIAN STĂNOIU : Alegere de S ta re ţă GUIDO DA VERONA: C ântecul de to td e a u n a şi de n ic iodată PITIGRILLI: F ecioara de 18 ca ra te , C en tu ra de

castita te , A ten ta tu l la pudoare.

P roblem a V-a (Cuvinte încrucişate) Joc in hexagon

1. D ărâm ată la păm ânt.2. B lând3. A rtistă şi L illy.4. Se zice de anum ite idiom e.5. A dverb.

O in ovaţie in teresan tă

„ R ea lita tea I lu s tr a tă “ publică in fiecare săp tăm ân ă , cele m ai reu şite fo tografii ale FQTO- STUDIO-ULUI „WELLS“, din

B ucureşti.In urm a unei în ţe legeri cu

d irecţiunea s lud io -u lu i fo togra­fic ,,W E L L S ” d in B ucureşti, Calea V ictorie i 43, — care reali­zează in tr ’adevăr lucrări de artă în dom en iu l fo togra fic , — re­vista noastră va p u b lica în fiece num ăr, cele m a i reuşite clişee făcu te în decursu l une i săptă­m ân i în a te lierul casei su sm en ­ţionate.

6. Ş ire tlic , poznă.7. P alind rom .a. b. c. d. e. f . g.: la fel.

de V. Antonescu-B răila

Condiţiile de participarePot participa Ia prem iile noa<

stre toţi cititorii cari an desle- gat jocurile publicate in două num ere consecutive.

R ezultatul se publică lunar.

PREMIILE

Prem iul I-iu: 300 lei, in nu­merar.

Prem iul II-lea: 200 lei, in nu­merar.

Prem iul III-lea: o sticlă cu a* pă de Colonia.

D eslegările se trim it timp de 7 zile, după apariţia num ărului al doilea .

F otografiile vor reprezen ta Se va m enţiona pe plic: „Sec cele m ai frum oase, m ai elegante ţia jocurilor”. şi m a i gingaşe doam ne şi d o m ­nişoare, ideile ş i a titud in ile cele m ai originale, tin e r i logo­d iţi, m ir i şi m irese, c o p ii fru- CUPON DE JOCU 3 ! m oşi, tip u r i expresive de bar-baţi, etc., etc. |M0 . 3 2 8

Cei cari doresc să-şi vadă fo ­tografia publica tă în „Realita- Num ele şi p ronum ele ................tea Ilu stra tă” să se fo togra fieze deci la F o to -S tud io -„ W E L L S”,B ucureşti, Calea V ictoriei, U3. ............. ..................................

„REALITATEA ILUSTRATĂ. — D irector N ic. C onstantin . R edacţia ş i A d m in istra ţia : S tr. Const. Miile 7— 9— 11, Tele fon 359/99.

Im p rim a tă la folo-rotogravură in atelierele „Adeverul” S. .4.

KlAlIfA ltAi^lLU lIP M

P rofesorul E rnest Juvaru, m aes­trul ch iru rg ie i rom âne, a m u rit V i­nerea trecută, e lec tro c .ta t, in bac. P rof. Juvara a fo s t u n p rie ten al ce­lor m u lţi ş i nevoiaşi, iar operaţiile sale chirurgicale, au salvat vieţile m ulto r su ferin zi. Fotografia noastră de jos, reprezin tă pe d e fu n c t, pe ca­tafalc, iar cea d in d reap ta , un in stan ­taneu luat la înm orm ântare , la care au asistat câteva m ii de oam eni.

Foto-B erm an

Duminica şi sărbătoareao veţi petrece admirabil dacă veţi călători cu

„Real i tatea I lus t rată“Dum inică 1 4 M aiu

0 excursiune pe Dunăre la Brăila-Ghecet-Canalul Filipoiu

(Din cauza tim pu lu i nefavorab il, ex cu rsiu n ea anun ţa tă p en tru M iercuri 10 Mai, a fost am ânată p en tru

această dată)Plecarea cu trenu l d in B ucureşti la 6.30 d im . — So­sirea la Brăila orele 10.30 d im . — Plecarea la Ghecet

la orele 11 d im . — P lim bare cu bărcile pe canalul F ilipo iu .

MASĂ PESCĂREASCĂ

servită in p er fec te co n d ifiu n i înapo ierea în aceeaş seară la orele 7.30 — Sosirea în

B ucureşti la orele 11 seara, în treaga excursie inc lu siv masa

Lei 3 9 0 de persoanăInscrie ţi-vă im ed ia t la „Realitatea Ilustra tă”, Secţia T u ­

rism , S trada C. M iile 7— 11 Aceste ex cu rsiu n i f iin d o rganizate exclusiv p e n tru c i­

tito r ii „R ealită ţii I lu s tra te”, fiecare p a r tic ip a n t va tre ­bui să p rez in te la în sc rie re u ltim ul nu m ăr la „R eali­tă ţii I lu s tra te” .

D r. : D um in ică s’a alet'' gat le velodrom ul d in şos, B onaparte, cursa m otoci- clistă G raz-Bucureşti, care a fo st câştigată de Nicolae Ionescu Cristea.

R egina M aria a Rom â­n ie i, la b o rdu l vasului „D jenne” , cu ca re a că lă­to rit dela M arsilia spre M aroc.

A gen t. ,SARNIA B u c . )------