2.2. Descrierea proiectului2.2.1. Descrierea caracteristicilor fizice

CT 2 adica noua centrala termica, va asigura alimentarea cu abur a acelorasi consumatori pe care ii deserveste in prezent CT 1, respectiv centrala termica existenta. Aburul produs in noua centrala termica va fi folosit ca agent primar pentru pompele de vid (ejectoare).

CT 2 va avea cerintele de utilitati mai mici decat CT 1 datorita echipamentelor noi, a tehnologiei de ultima generatie si a unui grad sporit de automatizare. Din acest considerent nu sunt necesare modificari ale cotelor de utilitati.

CT 2 NU va functiona niciodata simultan cu CT 1. CT 1 va functiona, doar in perioadele cand centrala noua se va afla in revizii planificate sau eventuale avarii — a se vedea Angajamentul DOOSAN-IMGB anexat.

Capacitate termica CT 2 10,35 MW 31,05 MWEchiparePrincipalele echipamente ale centralei sunt

3 cazane de abur de 15 t/h si 20 bar fiecare, cu functionare pe gaze naturale; Instalatii care vor asigura calitatea de apa ceruta de cazane:

o 1 statie tratare apa 40 m3/h — va asigura dedurizarea apei;o 1 degazor — va asigura degazarea apei;

Pompe; Expandor.

Cazane

Fiecare din cele trei cazane de abur saturat va avea urmatoarele caracteristici: Putere temica: 10,35 MWtermici Randament: 95,2%, valoare supenoara valorii de referinta de 90% precizata in Directiva

2004/8/CE Anexa II; Arzatoare complet automatizate, cu NOx redus echipate conform EN 676 cu:

o Sistem de aprindere;o Sistem de realizarea a amestecului optim aer-combustibil; o Sistem dublu de siguranta pe parte de intrerupere acces combustibil.

Consum de gaze naturale: 1.051 Nm3/h, Gaze arse: 11.918 Nm3/h (14.798 kg/h); Temperatura gaze arse: 1270C

Utilitati

Utilitatile se vor asigura din retelele de utilitati din incinta societatii S.C. DOOSAN-IMGB SA., prin redistribuirea cotelor actuale, fara a fi necesare suplimentari de cote.

Utilitatile necesare pentru buna functionare a centralei sunt: combustibil gaze naturale 3 cazane x 1.051 Nm3/h 3.153 Nm3/h; energie electrica 500 kW; apa industriala 40 m3/h; apa pentru grupul sanitar 120 l/zi; canalizare tehnologica 15 m3/10 ore + 20 m3/24 ore;

canalizare menajera 120 l/zi.

Pentru CT 2, utilitatile se vor asigura din aceleaşi surse ca pentru CT 1. Gazele naturele

Combustibilul utilizat va fi gazul natural. Acesta se va asigura printr-un racord din conducta de gaz GDF-SUEZ Energy Romania SA aflata in incinta societatii S.C. DOOSAN-IMGB SA. prin redistribuirea cotei actuale de gaze naturale.

Energia electricaEnergia electrica necesara pentru functionarea echipamentelor va fi asigurata din 2

surse existente si anume:o din Statia electrica 6,0/0,4 kV Forja Grea 1;o din Transformatorul de 6,0/0,4 kV de Ia Statia de Epurare Gaze. Apa industriala

Apa industriala este apa din care se prepara apa dedurizata pentru alimentarea cazanelor de abur. Apa industriala este preluata din reteaua oraseneasca de apa industriala, sursa Cernica — Pantelimon, conform Contractului nr. 29995-4/27.03.2007 incheiat cu S.C. Apa Nova Bucure$i S.A.

Apa pentru grupul sanitarApa pentru alimentare grupului sanitar se va asigura Ia fel ca in situatia prezenta,

respectiv din puturile proprii, conform Autorizatiei de Gospodarire a Apelor nr. 55-B din 07.08.2007.

Canalizare tehnologicaApele evacuate de Ia statia de tratare apa vor fi preluate de canalizarea tehnologica si

conduse pana Ia un bazin de diluare existent, iar de acolo mai departe Ia canalizarea oraseneasca. Se va realiza un racord Ia aceeasi conducta de canalizare Ia care este racordata centrala existenta CT 1.

Canalizare menajeraCanalizarea menajera va prelua apele evacuate de Ia grupul sanitar, purja cazanului,

apele rezultate Ia spalarea pardoseli si eventualele scapari de ape din sala cazanelor. Se va realiza un bransarnent Ia canalizarea menajera existenta care apoi deverseaza in canalizarea oraseneasca.

2.2.2. Consumatori

Aburul produs in CT 2 este folosit in procesele tehnologice. Consumatorii pe care ii va alimenta cu abur CT 2 sunt aceeasi pe care in prezent ii alimenteaza cu abur CT 1, respectiv:

Pompa de vacuum STLM: 25 t/h; Instalatia de VAD/VOD: 15 t/h.

2.2.3. Durata de functionare

CT 2 va functiona circa 12 ore/zi, in regim discontinuu, in functie de cerintele de abur ale procesului tehnologic.

2.2.4. Constructii

Realizarea centralei termice implica si executarea:

unei cladiri care sa adaposteasca o parte din echipamentele centralei doua platforme exterioare betonate pe care se va amplasa restul de echipamente.

Cladirea centralei va fi: constructie monobloc; hala pe structura metalica cu inchideri din panouri metalice tip sandwich cu

termoizolatie din polistiren expandat (pereti si invelitoare in doua ape); tip parter.

Dimensiuni: dimensiunile in plan ale cladirii: 25x13m=325m2, cota streasina = 8,00m, cota coama = 8,50m.

Aria construita: 325 m2

Aria desfasurata: 325 m2+78 m2 (nivel intermediar)=403 m2

Functiunea va fi de. cladire tehnologica si se va incadra intr-un dreptunghi cu laturile de 25 x 13m; la parter se vor amplasa cazanele si statia tratare apa; la etaj, la cota +4,00 m, in interiorul centralei termice se va construi o incinta pentru

camera de comanda (14 m2), o statie electrica de 0,4 kV (12 m2) si grup sanitar (8 m2).Cladirea va fi amplasata in partea de NV a platformei IMGB, in apropierea halei Otelarie

electrica.Accesul este in incinta, din aleile interioare ale Complexului IMGB.Finisajele prevazute au fost alese astfel incat sa raspunda functiunilor tehnologice,

precum si ultimelor cerinte a calitatilor materialelor.Cota terenului amenajat este cu 20 cm sub nivelul ±0.00 cota pardoselii finite la interior.Apa pluviala este condusa la teren prin jgheaburi si burlane.Perimetral este prevazut trotuar din beton.

Platforme exterioare betonateLa exterior, langa cladire, pe laturile mici, vor fi platforme exterioare betonate pentru

echipamentele tehnologice: un degazor termic pentru apa de alimentare si rezervor aferent statiei de tratare apa

2.2.5. Instalatiile de automatizare

Centrala Termica nr. 2 va fi echipata cu un sistem de automatizare care va realiza functiile de supraveghere, comanda interblocari, reglare automata, protectie si comunicare cu alte sisteme de automatizare din centrala in conditii de siguranta maxima in toate regimurile de functionare.

In timpul functionarii, sistemul de automatizare va rezolva situatiile care produc o stare anormala de functionare si va aduce instalatia tehnologica in zona functionarii normale

In cazul intrarii in zona functionarii interzise, sistemul de protectie a cazanelor de abur va interveni pentru a aduce instalatia intr-o stare sigura pentru a preveni avarierea echipamentelor in aceste situatii critice.

Conducerea operativa va acoperi toate fazele de exploatare (pornire, functionare in sarcina, oprire) va fi realizata pe baza unei structuri ierarhice, dezvoltata pe urmatoarele niveluri:

conducere individuala de la tablouri locale; conducere centralizata din camera de comanda a Centralei Termice nr. 2;

Sistemul de automatizare va realiza: achizitia, filtrarea, validarea si conversia marimilor digitale si analogice ce rezulta din

proces procesarea valorilor de intrare se realizeaza prin

o secvente de control care vor executa succesiunea operatiilor logice in functie de comenzile anterioare si criteriile logice stabilite;

o control de interblocare ce utilizeaza criterii de autorizare pentru a trimite comenzi de pornire / oprire la unul sau mai multe echipamente, rezultand actiuni de securitate si generare a eventualelor si alarmelor;

o control analogic (bucle de reglaj inchise sau deschise) ce mentin parametrii de proces la valorile stabilite;

o elaborarea semnalelor de iesire pentru actionarile digitale si analogice;o afisarea informatiilor de proces (stari, alarme , valori) pentru operatorii din

camera de comanda a centralei termice de pornire.Anumite sisteme de automatizare vor fi controlate de cate un sistem de control specific.Sistemele de protectie pentru arzatoare cazan fac parte din sistemul de automatizare,

dar vor fi realizate cu un software si hardware dedicatIn cadrul furniturii cazanelor de abur vor fi cuprinse automatizarea acestora. Fiecare

cazan va dispune de cate un dulap de automatizare propriu, amplasat in fata cazanului. De asemenea instalatia de automatizare cuprinde un dulap de automatizare pentru instalatiile anexe ale centralei termice de pornire: (pompe de alimentare, degazor, etc.).

Supravegherea, comanda si protectia cazanelor se va realiza cu aparatura de automatizare prin intermediul de automatizare bazat pe microprocesoare. Regimul de functionare a cazanelor se va realiza din dulapul instalatiilor anexe ale cazanelor.

Echipamentul de automatizare din camera de comanda a centralei termice de pornire, cu echipamente de automatizare bazate pe microprocesoare, va fi conectat la dulapurile de automatizare ale dulapurilor locale printr-o retea de comunicare.

Camera de comanda va dispune de butoane de oprire de urgenta a cazanelor de abur de imprimante (conform planului cu Arhitectura Sistemului de Automatizare).

2.2.6. Paza contra incendiilor

Factori de risc de incendiuPentru flecare tip de instalatie se vor identifica factorii de risc ce pot rezulta din

nerespectarea cerintelor din actele normative enumerate.

Masuri de prevenire a riscurilor de incendiuPentru evitarea riscului de incendiu in timpul montajului, executantul are obligatia sa

respecte minimum urmatoarele: lucrarile cu foc deschis se vor executa si se vor supraveghea numai de catre persoane

calificate, experimentate si instruite;

este interzisa folosirea focului deschis in locurile in care se utilizeaza, manipuleaza, depoziteaza, substante combustibile sau care in prezenta focului deschis prezinta pericol de incendiu sau explozie.

la executarea lucrarilor cu foc deschis trebuie sa se utilizeze numai echipamente sau aparate in stare buna;

se vor respecta de asemenea distantele impuse in ceea ce priveste stabilirea locului unde se efectueaza sudura si amplasarea buteliei de carbid, oxigen sau oxiacetilena;

caile de acces, de evacuare si de interventie trebuie sa fie mentinute in permanenta practicabile si curate.

Masuri qenerale de prevenire a situatiilor de incendiu in exploatare pot fi: spatiile de depozitare, montaj, exploatare, intretinere si reparatii vor fi dotate cu toate

dotatiile PSI conform legii; materialele utilizate la izolarea termica a conductelor vor fi incombustibile si se vor

asigura impotriva imbibarii cu substante inflamabile (motorina); amplasarea de panouri si materiale de atentionare a riscului de incendiu in zonele in care

se impune; instruirea personalului din exploatare asupra zonelor si riscurilor de incendiu din cadrul

obiectivului deservit de acesta.

2.2.7. Protectia munciiFactori de risc de accidentare si imbolnaviri profesionale

Principalii factori de risc de accidentare si imbolnaviri profesionale cu care se confrunta orice participant in procesul de munca sunt

neutilizarea echipamentului individual de protectie si alte mijloace de protectie acordate obligatoriu si gratuit salariatilor, precum si altor categorii de persoane care desfasoara activitati la persoane juridice sau fizice;

nerespectarea instructiunilor de protectia muncii specifice locului de munca, respectiv activitatii depuse de persoanele participante la procesul de munca;

utilizarea de echipamente tehnice necorespunzatoare din punct de vedere al prevederilor din normele, standardele din alte reglementari referitoare la protectia muncii, in sensul ca acestea nu trebuie sa puna in pericol sanatatea sau viata salariatilor;

utilizarea de echipamente tehnice in lipsa aparaturii de masura, control, semnaltzare si protectie sau in conditiile neintretinerii acestora intr-o stare ireprosabila de functionare;

nerespectarea instructiunilor de exploatare a instalatiilor si echipamentelor tehmce, precum a tehnologiilor de lucru specifice;

desfasurarea activitatii fara autorizatie din partea inspectoratului teritorial de munca, pentru functionarea unitatii in conditiile legii din punct de vedere al protectiei muncii;

lipsa masurilor tehnice, sanitare si organizatorice de protectie a muncii, corespunzator conditiilor de munca factorilor de mediu specifici unitatii, respectiv activitatilor din cadrul unitatii sau nerespectarea acestora;

neelaborarea de reguli proprii pentru aplicarea normelor de protectja muncii, corespunzator conditiilor de desfasurare a activitatii la locul de munca;

neefectuarea controlului in ce priveste cunoasterea si aplicarea de catre toti participantii la procesul de munca, a masurilor tehnice, sanitare si organizatorice stabilite in conformitate cu prevederile legii in domeniul protectiei muncii;

neinformarea fiecarei persoane, anterior angajarii, asupra riscurilor la care se expune la locul de munca, precum asupra masurilor de prevenire necesare,

angajarea de persoane neautorizate pentru exercitarea de meserii la care sunt prevazute in mod expres prin normele de protectia muncii conditii speciale de autorizare,

nesesizarea si/sau nesemnalarea la timp a oricaror defectiuni tehnice sau situatii care constituie pericole potentiale de accidentare sau imbolnavire profesionala;

nerespectarea cu rigoarea necesara a instructiunilor, normelor si procedurilor de mentenanta preventive

nespecificarea in instructiunile de lucru a actiunilor masurilor ce trebuie intreprinse in cazul producerii accidentelor;

neadoptarea de masuri de buna organizare si crearea unor conditii optime de lucru, in scopul prevenirii stresului la locul de munca;

neacordarea alimentatiei de protectie la persoanele ce desfasoara activitati in locuri de munca cu conditii grele vatamatoare, conform normelor M.S. M.M.P.S;

neacordarea materialelor igienico-sanitare la persoanele ce desfasoara activitati in locuri de munca al caror specific impune o igiena personala deosebita.

schelele provizorii folosite la montaj si circulatia in vecinatatea acestora; lucrul in zonele de sub sarcinile ridicate in carligele instalatiilor de ridicat;

lucrarile cu foc deschis, sudura sau taiere cu flacara oxiacetilenica;

Masuri de prevenirea riscurilor de accidentare Principalele masuri pentru prevenirea si inlaturarea riscurilor de accidentare luate in

considerare in faza de proiectare, care trebuie respectate pe perioada montajului, exploatarii, intretinerii si reparatiilor sunt urmatoarele:

se vor monta balustrade si ingradiri la platforme, goluri de montaj si scari; se vor prevedea avertizoare de pericol in zonele care prezinta pericol de

accidentare; se vor afisa in locuri vizibile marcaje care sa indice sarcina admisibila pe platforme si

scari si se va urmari nedepasirea lor de catre personal; schelele provizorii vor fi bine fixate si marcate pentru sarcinile admisibile;

platformele si scarile vor fi mentinute in stare curata neadmitandu-se depozitarea pe ele a obiectelor de orice fel;

personalul care lucreaza la inaltime va fi asigurat cu centuri de siguranta si va fi verificat inainte de inceperea lucrarii daca este apt pentru astfel de lucrari;

nu se va lucra sub sarcina ridicata in carligul macaralei; se vor folosi obligatoriu castile de protectie si intreg echipamentul corespunzator

lucrarilor prestate (ochelari, manusi, sorturi etc.); se vor monta panouri de protectie impotriva radiatiilor atat pentru personalul operativ

cat si pentru personalul aflat in zona acestora; intreprinderea de montaj va pune la dispozitia sudorilor si echipei de montaj intregul

echipament de protectie; se va interzice accesul persoanelor straine in zonele de montaj sau exploatare.

Receptionarea la incheierea lucrarilor de montaj a instalatiilor si punerea acestora in functiune se va face numai daca se constata ca s-au respectat prevederile proiectului de executie si conditiile prevazute de normele de protectia muncii si PSI in vigoare.

Masuri de prevenirea riscurilor de imbolnaviri profesionale beneficiarul lucrarii este obligat sa asigure insusirea temeinica de catre intreg

personalul de exploatare a masurilor de prevenire a imbolnavirilor profesionale precum si respectarea masurilor respective.

la fiecare loc de munca se vor afisa instructiuni cu prevederile care trebuie respectate pentru evitarea accidentelor si imbolnavirilor profesionale, precum si interdictiile privind efectuarea unor manevre sau utilizarea unor metode necorespunzatoare de lucru.In acest scop beneficiarul va organiza o activitate permanenta de propaganda vizuala si

auditiva a protectiei muncii in cadrul noilor instalatii.Masurile de protectia muncii pentru perioada de executie sunt intocmite de organizatia

de montaj.Masurile de protectia muncii pentru perioada de exploatare vor fi intocmite de

organizatia de exploatare.Receptia si punerea in functiune se va face numai daca se constata ca s-au realizat

masurile de protectie a muncii si de securitate la incendiu intocmai prevederilor proiectutui si ca aceste masuri corespund conditiilor de lucru si prevederilor din prescriptiile aplicabile mentionate mai sus, in vigoare la data punerii in functiune. Orice modificare necesara fata de proiect se va efectua numai cu acordul proiectantului.3. SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU

Deseurile produse ca urmare a realizarii lucrarilor pentru CT 2, se estimeaza pe doua etape astfel:

in perioada de exploatare, in perioada de executie.

3.1. Protectia calitatii apelor3.1.1. In perioada de exploatare

Nu se prognozeaza impact negativ in perioada de exploatare, protectia calitatii apelor urmand a fi asigurata in conformitate cu Normele NTPA 001/2002 NTPA 002/2002, dar se impun masuri minime de reducere a impactului, si anume:

verificarea permanenta a retelelor de alimentare cu apa canalizare; interventia rapida in caz de avarie pentru remedierea defectiunilor retelelor de apa; monitorizarea permanenta a debitelor transportate prin retelele utilizate (apa

industriala, apa potabila apa uzata); verificarea, in cazul sistemului de canalizare, a indicatorilor de calitate la admisia apelor

in retea, in vederea respectarii normelor in vigoare.Masurile de colectare si evacuare a apelor uzate prevazute de proiectant vor asigura un

risc minim de afectare a apelor de suprafata cat si a celor subterane.

3.1.2. In perioada de executie

CT 2 se va realiza in conformitate cu normele de protectie a mediului impuse de standardele romanesti in vigoare.

Impactul generat de lucrarile de executie asupra calitatii apelor va fi nesemnificativ. Acesta se va manifesta, in special, indirect, santierul nefiind in directa legatura cu un curs de apa natural. Se poate manifesta in special prin cresterea turbiditatii, fenomen determinat de procesarea volumelor de terasamente restructurarii topografiei locale.

Aceste fenomene se vor petrece pe o durata limitata, relativ restransa in timp, cu urmarirea pe cat posibil a derularii lucrarilor in perioade lipsite de precipitatii sau cu precipitatii minime.

Impactul asupra resurselor de apa subterana se va putea manifesta in perioada de executie prin infiltrarea in subteran a diverselor substante si produse utilizate in amplasament. Nu sunt prevazute lucrari care ar putea afecta dinamica apelor de suprafata si subterane.

Astfel, pot aparea: poluari accidentale prin deversarea unor produse (produse petroliere) direct pe sol; scaparile accidentale de produse petroliere de la utilajele de constructive; spalarea agregatelor, utilajelor de constructii sau a altor substante de catre apele de

precipitatii poate constitui o alta sursa de poluare a apelor subterane.Impactul este caracterizat ca negativ, nesemnificativ, temporar, local.Functie de numarul de persoane care va utiliza apa in scop menajer se va adopta un

sistem cu una sau mai multe bazine vidanjabile, care se vor vidanja periodic, sau o statie de epurare tip monobloc, care sa asigure un grad ridicat de epurare, astfel incat apa epurata sa poata fi descarcata in reteaua de canalizare interna, asigurand respectarea valorilor prevazute in NTPA 002/2002. Constructorul va analiza de asemenea posibilitatea folosirii grupurilor sanitare din incinta IMGB, realizand in acest sens o conventie cu detinatorul acestora.

Conditiile de contractare vor trebui sa cuprinda masuri specifice de managementul apelor din zona pentru a evita poluarea chimica a apelor de suprafata si subterane, specificand:

Asigurarea ca toate rezervoarele de stocare a combustibililor si carburantilor, temporar folosite pe santier, vor fi atent etansate.

Orice material sensibil la actiunea apei, utilizat in constructii va fi depozitat in spatii inchise.

Verificarea cu atentie a tronsoanelor de conducta la efectuarea probei de presiune. Folosirea oricaror substante toxice in procesul de constructie se va face doar dupa

obtinerea aprobarilor necesare, functie de caracteristicile acestora, inclusiv masurile de depozitare.

Manipularea combustibililor se va face astfel incat sa se evite scaparile si imprastierea acestora pe sol.

Manipularea materialelor, a pamantului si a altor substante folosite se va face astfel incat sa se evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii.

Acolo unde vor fi necesare lucrari de epuismente se va evita antrenarea si descarcarea particulelor solide;

Se vor adopta masuri pentru evitarea eroziunii hidraulice a suprafetelor excavate sau a depozitelor temporare de pamant si a materialelor solubile sau antrenabile de curentii de apa;

Acolo unde calitatea pamantului excavat este dubitala, depozitarea definitiva a acestuia se va face doar dupa verificarea calitatii si conform rezultatelor determinarilor analitice, pentru a se evita degradarea corpurilor de apa (in special a celor subterane) prin spalarea acestor pamanturi;

Toate deseurile lichide vor fi colectate descarcate conform calitatii acestora

3.2. Protectia aerului3.2.1. In perioada de exploatare

Puterea termica a CT 2 este 10, 35 MW x 3 cazane = 31.05 MWPuterea termica a centralei flind sub 50 MW valorile de emisii s-au comparat cu valorile

limita de emisii mentionate in Ordinul 462/1993

Nota: Valorile sunt valabile pentru un nivel de 3% O2 in gazele de ardere.Din punct de vedere al emisiilor, centrala se situeaza sub limitele impuse de legislatie

prin utilizarea optiunii arzatoare cu NOx redus.

Evacuarea gazelor de ardereGazele de ardere rezultate din combustia gazului natural vor fi evacuate in atmosfera

prin 3 cosuri de fum, cate unul pentru fiecare cazan. Fiecare va avea o inaltime de 35 m si un diametru de 0,8 m care va asigura dispersia corespunzatoare

Reamintim ca CT 1 si CT 2 NU vor functiona niciodata simultanPe parte de aer, se vor respecta prevederile legislatiei in vigoare, respectiv.

STAS 12574 — 74 Aer din zonele protejate. Conditii de calitate, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 243/28.11.2000 (M. Of. nn 636/06.12.2000)

privind protectia atmosferei, aprobata prin Legea nr. 655/20.11.2001 (M. Of. nr. 773/04.12.2001);

3.2.2. In perioada de executie

Sursele principale de poluare a aerului specifice executiei lucrarii pot fi grupate dupa cum urmeaza:

Activitatea utilajelor de constructieActivitatea utilajelor cuprinde, in principal, demolarea constructiilor existente,

decaparea si depozitarea pamantului vegetal, decaparea straturilor de pamant si balast, excavatii si transport a sterilului, vehicularea materialelor in bazele de productie ale betonului si asfaltului etc.

Poluarea specifica activitatii utilajelor se apreciaza dupa consumul de carburanti (substante poluante NO2, CO, COVNM, particule materiale etc.) si aria pe care se desfasoara aceste activitati particule (substante poluante — particule material in suspensie si sedimentabile).

Transportul materialelor, prefabricatelor, personaluluiCirculatia mijloacelor de transport reprezinta o sursa importanta de poluare a mediului

pe santierele de constructii.Poluarea specifica circulatiei vehiculelor se apreciaza dupa consumul de carburanti

(substante poluante NO2, CO, COVNM, particule materiale, din arderea carburantilor etc.) si distantele parcurse (substante poluante - particule material ridicate in aer de pe suprafata drumurilor).

Apreciem ca poluarea aerului in cadrul activitatilor de alimentare cu carburant, intretinere si reparatii ale mijloacelor de transport este redusa si poate fi neglijata.

Activitatea din organizarile de santierPoluarea specifica organizarilor de santier este determinata de functionarea instalatiilor

pentru incalzirea birourilor, atelierelor etc. alimentarea cu apa calda, etc. Poluarea este redusa si localizata. Se ia in consideratie exclusiv pentru monitorizare perioada de executie.

Pentru constructia obiectivului se face ipoteza ca vor fi folosite vehicule grele cu caracteristici medii: capacitate sub 25 t.

Emisiile maxime se realizeaza in perioadele lipsite de precipitatii, fara stropirea platformei drumului. In santier, pentru reducerea emisiilor de particule (praf) in aer, pe drumuri si se practica udarea carosabilului.

Se va circula, de asemenea, pe suprafete betonate sau asfaltate.

Impactul asupra mediului in perioada de constructie

Multe din utilajele de constructie functioneaza cu motoare Diesel, gazele de esapament evacuate in atmosfera continand intregul complex de poluanti specific arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).

Complexul de poluanti organici si anorganici in atmosfera prin gazele de esapament contine substante cu diferite grade de toxicitate. Se remarca astfel prezenta, pe langa poIuantii comuni (NOx, SO2, CO, particule), a unor substante cu potential cancerigen evidentiat prin studii epidemiologice efectuate sub egida Organizatiei Mondiale a Sanatatii si anume: cadmiul, nichelul, cromul si hidrocarburile aromatice policiclice (HAP).

Se remarca, de asemenea, prezenta protoxidului de azot (N2O) - substanta incriminata in epuizarea stratului de ozon stratosferic - si a metanului, care, impreuna cu CO2 au efecte la scara globala asupra mediului, fiind gaze cu efect de sera.

3.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor3.3.1. In perioada de exploatare

Nivelul de zgomot echivalent pentru intreaga instalatie la o distanta de 120 m si 1,5 m deasupra cotei terenului nu va depasi 65 dB(A).

Cele mai apropiate locuinte sunt la peste 1000 m

3.3.2. in perioada de executie

Procesele tehnologice de executie a lucrarilor implica folosirea unor grupuri de utilaje cu functii adecvate. Aceste utilaje in lucru reprezinta tot atatea surse de zgomot.

Pornind de la valorile nivelurilor de putere acustica ale principalelor utilaje folosite in constructii si numarul acestora intr-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot si distantele la care acestea se inregistreaza. Utilajele folosite si

puteri acustice asociate. buldozere Lw 115 dB(A)

incarcatoare Wolla Lw 112 dB(A) excavatoare Lw 117 dB(A)

compactoare Lw 105 dB(A) finisoare Lw 115 dB(A) basculante Lw 107 dB(A)

Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie, cu mase proprii mari prin deplasarile lor sau prin activitatea in punctele de lucru, constituie surse de vibratii.

A doua sursa principala de zgomot si vibratii in santier este reprezentata de circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul materialelor (pamant, balast, prefabricate, beton etc.) se folosesc basculante/autovehicule grele, cu sarcina cuprinsa intre cateva tone si mai mult de 40 tone.

O alta sursa principala de zgomot este reprezentata de functionarea statiilor de betoane.

Efectele surselor de zgomot si vibratii de mai sus se suprapun peste zgomotul existent, produs in prezent de circulatia pe drumurile existente.

Masurile de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor sunt urmatoarele: Intretinerea permanenta a drumurilor contribuie la reducerea impactului sonor. Intretinerea corespunzatoare a instalatiilor de prepararea betoanelor contribuie la

reducerea nivelului de zgomot in zona de influenta a acestora.

3.4. Protectia impotriva radiatilorIn cazul obiectivului studiat nu se utiltzeaza substante radioactive si nu exista surse de

radiatii CT 2.

3.5. Protectia solului si subsolului3.5.1. solul

Echipamentele si instalatiile aferente noului obiectiv se vor amplasa pe fundatii din beton armat situate intr-o cladire.

Toate apele rezultate de la goliri, spalari ale pardoselii sau de la grupul sanitar sunt colectate si conduse la reteaua de canalizare existenta.

In perioada de exploatare a CT 2 nu sunt necesare masuri suplimentare pentru reducerea impactului asupra factorului de mediu sol.

Prin alcatuirea conceptuala constructiva a CT 2, este eliminata orice posibilitate de contaminare a solului si subsolului in faza de exploatare.

3.5.2. SubsolulDin punct de vedere morfologic, suprafata este aproximativ plana, diferenta de nivel

fiind de cativa centimetri.Forme de actiuni posibile asupra subsolului:

degradarea fizica a subsolului pe arii adiacente obiectivului analizate; se apreciaza o perioada scurta de reversibilitate dupa terminarea lucrarilor si refacerea acestor arii;

perturbarea structurii geologice prin realizarea lucrarilor de excavatii pentru pozarea lucrarilor;

deversari accidentale de produse petroliere la nivelul zonelor de lucru - posibilitate relativ redusa in conditiile respectarii masurilor pentru protectia mediului;

surpari de maluri, eroziuni datorate neprotejarii corespunzatoare a lucrarilor de excavatii realizate;

activarea unor surse de poluare subterane prin inducerea modificarilor asupra regimului apelor subterane din zonele excavate.Impacturile potentiale ale activitatilor de constructie asupra subsolului si apei subterane

sunt similare celor pentru sol, necesitand aceleasi tipuri de masuri pentru controlul lor, care vor minimiza amploarea fenomenelor de contaminare.

Poluarea subsolului poate fi generata de: depozitarea necontrolata si pe spatii neamenajate a deseurilor rezultate din activitatile

de constructii. Acest fapt poate determina poluarea solului si a apelor subterane prin scurgeri directe sau prin spalarea acestor deseuri de catre apele de precipitatii.

depunerea pulberilor si a gazelor de ardere din motoarele cu ardere interna a utilajelor si spalarea acestora de catre apele pluviale urmate de infiltrarea in subteran;

scapari accidentale de carburanti, uleiuri, ciment, substante chimice sau alte materiale poluante, in timpul manipularii sau stocarii acestora.

In perioada de exploatare a CT 2 din cadrul DOOSAN-IMGB impactul asupra calitatii subsolului este nesemnificativ.

In ansamblu, activitatile desfasurate in zona obiectivului analizat nu reprezinta un factor de poluare pentru subsol, existenta lor, prin modul de proiectare, prin masurile de protectie luate reprezentand masuri eficace de diminuare a impactului. Lucrarile propuse prin acest studiu reprezinta, printre altele, o masura de protectie a factorilor de mediu.

3.6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

Avand vedere amplasamentul, amploarea si natura activitatilor desfasurate se apreciaza ca CT 2 din cadrul IMGB nu afecteaza ecosistemele terestre si acvatice.

3.7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public

Peisajul este caracteristic zonelor industnale, fara valoare deosebita.Impactul asupra cadrului natural si a peisajului existent este nesemnificativ deoarece

lucrarea se executa in cadrul IMGB. Amplasarea acestei noi cladiri va duce la cresterea gradului de ocupare a terenului actual. Echiparea se va face cu o structura moderna cu finisaje si culori placute, ceea ce va contribui la imbunatatirea peisajului actual.

Populatia din zona de impact este formata din personalul angajat. Cele mai apropiate locuinte sunt la peste 1.000 m

Nu sunt necesare lucrari pentru protectia asezarilor umane. In perioada de exploatare impactul asupra populatiei este pozitiv, prin asigurarea unor utilitati cu performante sporite si cu costuri reduse.

Nu se prelimina efecte negative asupra patrimoniului existent prin realizarea lucrarilor proiectate.

3.8. Gospodarirea deseurilor

In perioada de exploatare a obiectivului proiectat nu rezulta decat deseuri de tip menajer.

Prin H.G. nr. 856/2002 pentru Evidenta gestiunii deseurilor pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase se stabileste obligativitatea pentru agentii

economici si pentru orice alti generatori de deseuri, persoane fizice sau juridice, de a tine evidenta gestiunii deseurilor.

Conform listei mentionate, deseurile din constructii se clasifica dupa cum urmeaza. 01.04.08 deseuri de piatra si sparturi de piatra, 17.01.07 beton, caramizi, materiale ceramice; 17.02.01 lemn; 17.02.02 sticla; 17.02.03 materiale plastice; 17.04 07 amestecuri metalice; 17.05. pamant si materiale excavate; 17.09.00 deseuri amestecate de materiale de constructie.

Examinand lista de mai sus, se constata ca nu apar deseuri periculoase intrucat aceasta categorie de deseuri nu se genereaza prin lucrarile de constructie proiectate.

Deseurile de lemn, sticla, materiale plastice se incadreaza in categoria deseurilor menajere; sunt generate de personalul de executie a lucrarilor de constructii.

Deseurile de pamant si materiale excavate, piatra si sparturi de piatra, beton, caramizi, materiale ceramice sunt deseuri provenite de la demolarile cladirilor existente si excavatiile necesare pentru realizarea lucrarilor proiectate.

Deseurile amestecate de materiale de constructie sunt deseuri provenite de la surplusul de materiale de constructii: constructiile vor fi realizate dupa normele de calitate in constructii astfel incat cantitatile de deseuri rezultate sa fie limitate la minim.

Amestecurile metalice sunt deseuri metalice provenite de la retelele de utilitati existente (alimentare cu apa inclusiv retea exterioara incendiu, canalizare), deseuri care rezulta in urma operatiilor de reabilitare; vor trebui colectate si folosite pe cat posibil in structura noilor retele ce urmeaza a se executa sau se vor valorifica.

Deseurile solide menajere vor fi colectate in pubele, depozitate in spatii special amenajate in incinta, selectate si evacuate periodic la gropile existente sau dupa caz reciclate. Organizarea de santier va cuprinde facilitati pentru depozitarea controlata, selectiva a tuturor categoriilor de deseuri. Pe durata executarii lucrarilor de constructii, vor fi asigurate toalete ecologice intr-un numar suficient, raportat la numarul mediu de muncitori din santier.

Antreprenorul are obligatia, conform H G. mentionate mai sus, sa tina evidenta lunara a producerii, stocarii provizorii, tratarii si transportului, reciclarii si depozitarii definitive a deseurilor.

Pentru obiectivele proiectate, tipurile de deseuri rezultate din activitatea de constructii se incadreaza in prevederile cuprinse in HG 856/2002

Cantitatile de deseuri pot fi apreciate, global, dupa listele cantitatilor de lucrari. O parte a acestor deseuri, respectiv cele provenite de la excavatii vor fi reciclate in umpluturi, nivelari si ca material inert

In afara deseurilor prevazute in proiect, in santier se vor acumula deseuri specifice activitatii acestora. Se vor acumula cantitati de uleiuri de motor de la intretinerea utilajelor, piese metalice (piese de schimb de la reparatiile utilajelor), cauciucuri, resturi de betoane etc.

Este dificil de facut o evaluare cantitativa a acestor deseuri, tehnologiile adoptate de antreprenor fiind prioritare in evaluarea naturii si cantitatii de deseuri.

Activitatile din santier vor fi monitorizate din punct de vedere al protectiei mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor.

3.9. Gospodarirea substantelor toxice Si periculoase

Substantele toxice si periculoase pot fi: carburanti, lubrifianti si acidul sulfuric pentru baterii necesare functionarii utilajelor.

Utilajele si mijloacele de transport vor fi aduse pe santier in stare normala de functionare avand efectuate reviziile tehnice si schimburile de ulei in ateliere specializate.

Aceeasi procedura se va aplica pentru operatiile de intretinere si incarcare acumulatori.

Deoarece in perioada de exploatare a centralei termice CT 2 nu se produc deseuri, nu este necesara o gestiune speciala a deseurilor rezultate in perioada de exploatare.

4. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI

CT 2 se va amplasa intr-o cladire noua .Dupa terminarea lucrarilor de constructii montaj de vor reface spatiile verzi afectate.

5. PREVEDERl PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUILucrarile care se vor realiza, conform proiectului, au un impact redus asupra

mediului. Totusi monitorizarea centralei termice CT 2, din incinta IMGB este necesara atat in perioada de executie cat si in cea de exploatare pentru a putea preintampina orice situatie de risc aparuta.

In perioada de exploatare se va realiza monitorizarea lunara a urmatorilor poluanti:

NOx; CO2; SO2; Pulberi.

In cadrul proiectului au fost respectate toate reglementarile tehnice in vigoare in domeniul protectiei mediului. Prin realizarea lucrarilor aferente instalatiei centralei termice CT 2 nu vor fi afectate zone si factori de mediu.

La elaborarea proiectului s-a tinut seama de cele mai bune tehnici disponibile (BAT) cu aplicabilitate la cerintele proiectului. In acest sens s-au prevazut:

arzatoare cu continut redus de NOx, utilizarea de aer preincalzit pentru ardere; se aspira aer cald din sala

cazanelor; se foloseste apa de alimentare preincalzita si degazata cu 1030 C 1.2 ata.

In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatii se propune efectuarea unei monitorizari lunare a performantelor activitatii centralei cu privire la protectia mediului, respectiv conformarea cu normele impuse prin legislatia actuala.

Se vor urmari prin inspectii directe, dar prin masuratori poluarea aerului.Se mentioneaza totodata ca, in conformitate cu legislatia actuala, stabilirea

terenurilor de amplasare a organizarii de santier si a depozitelor de materiale deseuri se face de catre constructori la elaborarea ofertelor.

In acest sens, constructorului ii va reveni obligatia. de a obtine toate avizele si acordurile pentru acestea; de a obtine autorizatia de construire pentru eventualele lucrari provizorii, de a construi organizarea de doar pe terenurile proprii, limitat la minimul

necesar, cu prevederea tuturor utilitatilor pentru asigurarea unor conditii de lucru in siguranta;

de a reda eventualele terenuri ocupate temporar la forma initiala cu amenajarile stabilite de organele competente.