MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII TIINIFICE

LICEUL TEHNOLOGIC AGROMONTAN ROMEO CONSTANTINESCU

VLENII DE MUNTE - PRAHOVAPROIECT / LUCRARE DE SPECIALITATE

PENTRU SUSINEREA EXAMENULUI DE CERTIFICARE A CALIFICARII ABSOLVENILOR NVMTULUI LICEAL, FILIER TEHNOLOGIC NIVEL 4 DE CALIFICARE

TEMA PROIECTULUIOrganizarea si promovarea productiei culinare in cadrul restaurantului Casa Arcasului

PROFESOR COORDONATOR, ABSOLVENT, Oprea I.Andrei-Ioan

Prof.ing. Demetrescu Ana Maria VALENII DE MUNTE

2015

Cuprins

Argument..............................................................................3Capitolul I-importanta alimentatiei........................................51.1.alimentatia rationala........................................................51.2.importanta bunei serviri...................................................61.3.asocierea alimentelor......................................................9Capitolul II-unitatea de alimentatie publica...........................102.1. tipuri de unitati de alimentatie.........................................112.2.restaurantul-unitate de alimentatie..................................13Capitolul III- promovarea activitatii in restaurantul Casa Arcasului, Targu Neamt.........................................................................163.1.Amplasarea restaurantului..............................................163.2.prezentarea generala a restaurantului............................193.3.promovarea produuselor si a serviciilor.........................253.4.lista de preparate traditionale romanesti.........................263.5.promovarea interioara.....................................................293.6.tehnica servirii preparatelor.............................................293.7.modalitati de promovarea a ofetei de preparate si servicii...30Capitolul IV- calitatea produselor si a serviciilor...................31Capitolul V- normele igienico-sanitare si protectia muncii....33Concluzii...............................................................................35Bibliografii..............................................................................36Anexa.....................................................................................37Fisa tehnologica.....................................................................45 ARGUMENT

Pe mine bucataria m-a fascinat de mic. Imi placea sa stau langa mama sa vad cum se face mancare sau prajituri. De cate ori curata cartofi, sa morcovi ceream si eu si ea ma lasa sa le curat, sa le spal, sa le toc, chiar daca nu faceam mereu bine ma corecta si ma incuraja sa fac mai departe.

Dar cel mai mult imi placea cand facea prajituri.Dupa ce framanta aluatul imi dadea si mie din el si faceam dupa imaginatia mea diferite figurine pe care le puneam la cuptor si apoi ma mandream cu produsul mainilor mele.

Mai tarziu cand parintii m-au luat la o nuta la o pensiune in oras si am vazut modul cum sunt seviti mesenii de ospatari am fost atras de meseria lor. Mi-au placut mult persoanele acelea frumos imbracate cu costum negru si camasa alba care au aparut in sir indian fiecare cu cate o tava mare pe brat cu mai multe farfuri pe ea. Agilitatea si amabilitatea lor m-a fermecat. Atunci mi-am zis ca si mie mi-ar placea meseria aceasta. Parintii mi-au spus ca dorinta mi se poate indeplini, dar trebuie sa invat sa trec de examenul de capacitate si sa optez pentru un liceu tehnologic cu profil de alimentatie publica. M-am documentat si am aflat ca acest profil este la un liceu apropiat localitatii de domiciliu si anume Liceul Tehnologic Agromontan Romeo Constantinecu. In clasa a 9 a m-am inscris la acest liceu la profilul servicii domeniul pregatirii de baza Turism si Alimentatie calificarea tehnician in gastronomie. Aici am studiat pe langa disciplinele consacrate si module de specialitate bazate pe standardele de pregatire profesionala pentru calificari. Concomitent cu partea teoretica am efectuat si ore de pregatire practica saptamanala si stagii de pregatire practica la agentii economici din oras unde am acumulat informatii importante pentru buna cunoastere a domeniului in care voi activa. Aici am descoperit ca gastronomia inseamna arta de a prepara mancaruri alese , insusirea de a le aprecia calitatea, gustul, ea este o disciplina completa, pasionata, o adevarata filozofie a mancarii. La scoala am constatat ca pentru a-ti implini un vis trebuie multa munca si seriozitate, ca nu e suficient sa sii sa faci cateva feluri de mancare sau sa duci o farfurie la o masa ci totul se face dupa retete si reguli bine stabilite dupa ce dobandesti o serie de competente cheie, competente tehnice generale si bine specializate.Eu mi-am ales aceasta tema deoarece,se refera in special la organizarea si promovarea productiei culinare in cadrul restaurantului Casa Arcasului - Tg. Neamt preparatele care se pot servi aici, cu precizarea rolului si locului in identificarea sortimentata a tehnologiei de preparare,identificarea conditiilor de calitate a produselor,metodei de verificare a calitatii precum si analiza unor sortimente de produse prin intocmirea fiselor tehnologice.Din acesta finalitate, lucratorilor din alimentatia publica li se impun perfectionarea profesionala continua pentru a face fata criteriilor tot mai mari privind serviciile din domeniul alimentatiei.Astfel pentru lucratorii din acest sector de activitate,cunoasterea si respectarea cu stictete a cerintelor tehnologice de pregatirea a produselor de bucatarie,cerinte igienico-sanitare si de protectia muncii,de protectia mediului si de comportare civilizata,precum sa devina o deprindere caracteristica in activitatea zilnica.

Prin continutul lucrarii am urmrit scoaterea n eviden a componenelor dobndite n acest domeniu pe parcursul celor trei ani de pregtire profesional specifice domeniului alimentar public care se refer n special la:

Realizarea preparatelor;

Estetica preparatelor; Promovarea produselor si serviciilor; Asigurarea calitatii produselor.La intocmirea lucrarii am folosit un bogat si diversificat material bibliografic urmarind prezentarea continutului proiectului in temei de specialitate actualizate conform gastronomiei moderne, in acord cu cerintele tot mai exigente ale economiei de piata si concurenta din domeniul alimentatiei publice.

n funcie de aezarea geografic, de condiiile de clim i de ocupaiilor

locuitorilor unei tri, putem vorbi de o buctrie tradiional specific. Astfe, ara noastr, cu o clim temperat continental, cu un relief dersificat (cmpii, dealuri, podiuri, munii) strbtut de ruri, cu ieire la Marea Neagr i cu o Delt a fluviului Dunrea, are o gastronomie bogat i variat.

Buctria romneasc a fost remarcat de muli cltori strini care au cutreierat

de-a lungul secolelor meleagurile romneti.

Preparatele buctriei satelor noastre, dei simple i nediversificate, au gust deosebit i pentru fiecare mas se poate spune cu satisfacie: am mncat ca la mama acas.n acest mod putem atrage un numr mare de turiti i astfel s facem cunoscut buctria romneasc dincolo de hotarele rii prin produse specifice rii

i nu numai.

Omul nu se hraneste, omul mananca.

Completata prin traditie si experienta personala, aceasta participare constituie factorul

fundamental fata de atitudinea sa in modulde a se alimenta.

Consumul alimentar depinde de factori biologici, varsta, sex, activitate profesionala

depusa, clima, dar si de nivelul dezvoltarii economice, sociale, culturale a societatii.Activitatea de alimentatie publica presupune nu numai satisfacerea dorintelor de ordin subiectiv, a placerii cauzate de consumul preparatelor culinare, dar si asigurarea pentru consumatori a necesarului fiziologic de substante nutritive (glucide, lipide, substante proteice, vitamine si minerale ) si a inocuitatii alimentelor si preparatelor culinare. Bucataria romaneasca este apreciata astazi ca una din cele mai bogate bucatarii, atat pentru varietatea preparatelor cat mai ales pentru gustul rafinat si placut.

Tehnologia culinara studiaza procesele de preparare, acordand atentie deosebita economiei de materii prime, alegerii metodelor de gastrotehnie prin care sa se evite pierderile de substante nutritive precum si alegerea ustensilelor si a utilajelor necesare.

O deosebita importanta se acorda pregatirii alimentelor in conditii igienice.Tehnologia culinara se ocupa cu studiul materiilor prime alimentare, prelucrarea lor pentru obtinerea preparatelor culinare si servirea acestora de catre consumatori.

Intre obiectul tehnologiei culinare si chimia alimentara, biochimie, igiena si microbiologie exista o stransa legatura care ajuta la corelarea cunostintelor teoretice cu aplicatii practice.Astfel, cunoscand proprietatile componentelor chimice si modificarile lor in timpul prelucrarii, se pot aplica tratamente fizice si termice corespunzatoare.

Alimentatia publica este orientate in directia pregatirii unor preparate si semipreparate culinare care eu ca scop :

-reducerea timpului necesar pregatirii meselor ;

-realizarea unor produse cu valoare nutritive ridicate si prezentate intr-o forma cat mai atragatoare;

-prezentarea unei game sortimentale diverse de preparate culinare;

-posibilitati de valorificare superioara a produselor agroalimentare.

Cunoscand cerintele nutritionale ale organismului, se pot stabili meniuri care sa cuprinda alimente din toate grupele, in proportii echilibrate.

Cap. 1 Importanta alimentatiei

Cultura reprezint modul de via al unui popor. Comportamentul cultural presupune aprecierea nu numai a modului de a se mbrca, de a se comporta n societate al unui individ ci i modul de alimentaie, respectiv comportamentul alimentar.

Dei nevoile organismului de substane nutritive sunt continue, aportul alimentar discontinuu se realizeaz de regul sub forma unei mese sau a mai multor mese pe zi, numrul acestora depinznd de factori sociali (program de lucru) independent de nevoile fiziologice ale organismului.

Consumul alimentar depinde de factori biologici, vrst, sex, activitate profesional depus, clim, dar i de nivelul dezvoltrii economice, sociale i culturale a societii.

Activitatea de alimentaie public presupune nu numai satisfacerea dorinelor de ordin subiectiv, a plcerii cauzate de consumul preparatelor culinare, dar i asigurarea pentru consumatori a necesarului fiziologic de substane nutritive (glucide, lipide, substane proteice, vitamine i elemente minerale) i a inocuitii (strii de sntate) alimentelor i preparatelor culinare. rvirea consumatorilor cu preparate culinare si bauturi, n unitatile publice de alimentatie, n cantine sau alte unitati de consum colectiv, constituie un element de evaluare a gradului de civilizatie a unei societati. Asigurarea unei baze tehnico - materiale, necesare pregatirii si servirii hranei n unitatile specializate, permite realizarea unei productii culinare diversificate, care sa satisfaca cele mai exigente gusturi ale populatiei, aplicarea principiilor unei alimentatii ct mai rationale, stiintific determinate, respectarea normelor igienico - sanitare, si ceea ce este mai edificator, creeaza timp liber membrilor societatii, pe care sa-l foloseasca n scopuri cultural - educative, social -politice sau de odihna, pentru mentinerea sau refacerea sanatatii.Gradul de civilizatie al unei tari poate fi dimensionat si de numarul persoanelor care apeleaza la serviciile din unitatile publice de alimentatie, de volumul si structura operatiunilor care se executa pentru pregatirea si servirea preparatelor culinare si a bauturilor, de marimea timpului astfel cstigat, pentru a fi folosit de membrii societatii n alte activitati.Prinalimentatie publicase ntelege activitatea economica ce se ocupa cu producerea unei game variate de preparate culinare, ce se servesc consumatorilor, mpreuna cu alte produse agroalimentare, consumul acestora facndu-se n unitati proprii, special amenajate, aceste unitati oferind si multiple posibilitati de destindere. Productia si servirea preparatelor se asigura de catre un personal cu pregatire profesionala specifica.Prinservirea consumatorilorse ntelege ansamblul de metode , sisteme si mijloace folosite pentru transportul, prezentarea si oferirea spre consum a preparatelor culinare si a bauturilor, ntr-o unitate publica de alimentatie. Volumul, structura si caracteristicile operatiilor de servire sunt diferite, fiind influentate de natura si particularitatea preparatelor sau bauturilor servite, numarul si cererea consumatorilor, forma si tipul mobilierului din unitate, dimensiunile timpului rezervat consumarii hranei, gradul de pregatire profesionala al personalului care le efectueaza etc.Aplicarea corecta a regulilor de servire n efectuarea operatiilor de manipulare a obiectelor de servire folosite la prezentarea si servirea preparatelor culinare si a bauturilor ntr-o unitate de alimentatie publica creeaza unele avantaje att pentru clienti ct si pentru personalul unitatii.Avantaje pentru consumatori:1. Timpul destinat consumarii hranei poate fi redus la nivelul dorintei fiecaruia;2. Consumarea meniurilor dorite se face ntr-o atmosfera de respect, destindere si ambianta placuta;3.Se stimuleaza optiunea de a apela la serviciile oferite de unitatile de alimentatie publica, pentru asigurarea hranei cotidiene sau sarbatorirea unor evenimente speciale.

Avantaje pentru personal:1.Usurarea la minim a efortului depus n manipularea obiectelor de servire folosite la transportul, prezentarea si servirea preparatelor culinare si a bauturilor;

2.Reducerea timpului destinat executarii operatiunilor de pregatire a salilor de consum, primire a consumatorilor, de prezentare si servire a preparatelor culinare si a bauturilor;

3. Posibilitatea ca fiecare lucrator sa-si dovedeasca calitatile fizice si morale de care dispune n relatiile cu consumatorii, n dialogul ospatar - consumator, n rezolvarea operativa si competenta a unor situatii create de procesul muncii.

1.1 Alimentaia raionala Presupune realizarea unui permanent echilibru ntre

necesarul organismului i cantitile de substane nutritive consumate prin alimentaie.

n cazul unei alimentaii neadecvate, pentru un timp scurt procesele metabolice pot evolua normal pe baza trofinelor mobilizate din rezerve. Anumite substane nutritive sunt ns indispensabile, organismul nefiind capabil s le sintetizeze sau tezaurizeze (aminoacizi eseniali, vitamine, elemente minerale) i pe care trebuie s le ia din alimente.

Dac dezechilibrul alimentar depete anumite limite (n plus sau n minus) i se prelungete n timp, starea de sntate este subminat i pot aprea stri patologice numite generic boli de nutriie. Unele sunt consecina insuficienei unor substane nutritive (slbirea, avitaminozele, rahitismul, anemiile, gua endemic, distrofia proteic), altele sunt provocate de consumuri ce depesc nevoile reale ale organismului (obezitatea, diabetul, guta, ateroscleroza).

Substanele nutritive nu sunt repartizate uniform n alimente. n general, fiecare produs alimentar natural sau prelucrat, se caracterizeaz prin abundena unor substane nutritive i prin srcia sau lipsa altora.

Pentru a putea realiza o alimentaie raional este necesar nu numai cunoaterea trebuinelor nutritive ale organismului ci i a compoziiei i valorii nutritive a alimentelor i materiilor prime prelucrate.

Fiecare produs alimentar este un amestec compex de substante nutritive; numai cu foarte rare exceptii se gasesc alimente relative complete capabile sa satisfaca intr-o larga masura cerintele organismului. Numai combinand in mod judicios produsele de origine animala cu cele de origine vegetala ratia alimentara asigura substantele nutritive necesare. Pentru o activitate normala si pentru o sanatate deplina organismul are nevoie de circa 60 de substante nutritive diferite. Desigur, lipsa unora, ca de altfel si surplusul altora duc in mod implicit la aparitia unor stari negative ale sanatatii .Fiecare produs in parte are calitatea de a satisface anumite cerinte ale organismului .Organismul va primi substantele nutritive, sarurile minerale si vitaminele necesare existentei lui cu atat mai mult, cu cat hrana va fi mai variata, mai diversificata. Numai respectand aceste cerinte, mai corect spus numai printr-un consum judicious al alimentelor de origine animala si de origine vegetala putem sa asiguram corpului toate substantele nutritive necesare.

S-a aratat ca organismul uman are nevoie zilnic de anumite cantitati de proteine, glucide, lipide, vitamine minerale, apa, in functie de sex, varsta activitate, stare fiziologica sau patologica etc. In alimentatia rationala studiile intreprinse de specialisti au ajuns la concluzia ca primele trei principii nutritive proteine ,glucide, lipide trebuie sa intre intr-o anumita proportie in valoarea calorica a ratiei zilnice .Proportia optima este considerate ca fiind, in medie 15% proteine,30% lipide; si 55% glucide.

Organismul are nevoie zilnic de 110 g protide (450 calorii) , 100 g lipide(900 calorii), si 410 glucide (1 650 calorii).

Este de de la sine inteles ca necesarul in calorii varieaza de la activitate la activitate, de la o munca la alta , direct proportionala cu gradul de solicitare fizica ,psihica, emotionala.

Subliniam rolul efortului fizic pentru ca ,oricat de ciudat ar parea,cercetarile atesta ca, din punct de vadere al bilantului energetic ,efortul intelectual este destul de economicos.

Adesea, aportul exagerat de factori nutritivi se datoreaza ispitei gastronomice care convietuieste cu lipsa unui autocontrol in alimentatie.

1.2 Importanta bunei serviri

Servirea clientilor cu preparate culinare si bauturi in unitatile de alimentatie, in cantine sau alte unitati de consum colectiv constituie un element de evaloare a gradului de civilizatie a unei societati. Asigurarea unei baze tehnico-materiale, necesare pregatirii si servirii hranei in unitati specializate, permite realizarea unei productii culinare, diversificate, care sa satisfaca cele mai exigente gusturi ale populatiei, aplicarea principiilor unei alimentatii cat mai rationale, stiintific determinate, respectarea normelor igienico-sanitare si ceea ce este mai edificator creaza timp liber membrilor societatii, pe care sa-l foloseasca in scopuri cultural-educative, social politice sau de odihna pentru obtinerea sau refacerea sanatatii. Prin servire clientilor se intelege ansamblul de metode, sisteme si mijloace folosite pentru, prezentarea si oferirea spre consum a preparatelor culinare si a bauturilor, intr-o unitate de publica alimentatie.

Volumul, structura si caracteristicile operatiilor de servire sunt diferite fiind influentate de natura si particularitatea preparatelor sau bauturilor servite, numarul si cererea consumatorilor, forma si tipul mobilierului din unitate, dimensiunile, timpului rezervat consumarii hranei, gradul de pregatire profesionala al personalului care le efectueaza.

Aplicarea corecta a regulilor de servire in efectuarea operatiilor de manipulare a obiectelor de servire, folosite de prezentare si servire a preparatelor culinare si a bauturilor intr-o unitate de alimentatie publica, creaza unele avantaje atat pentru consumatori cat si pentru personalul unitatii:

a) AVANTAJE CREATE PENTRU CONSUMATORI SUNT:

- tinpul destinat consumarii hranei poate fi redus la nivelul dorintelor fiecaruia;

-consumarea meniurilor dorite se face intr-o atmosfera de respect, destindere si ambianta cat mai placuta;

- se stimuleaza operatiunea de a se apela la serviciile oferite de unitatile de alimentatie publica sau cantine,pentru a-si asigura hrana cotidiana sau pentru sarbatorirea unui eveniment mai deosebit din viata unei persoane sau colectivitati

b)AVANTAJE CREATE PENTRU PERSONALUL UNITATII SUNT:

- usurarea la minimum a efortului depus in manipularea obiectelor de servire, folosite la transportul, prezentarea si servirea preparatelor culinare sau a bauturilor;

- reducerea timpului destinat executarii oreratiilor de pregatire a salilor de consum, de primire de primire a consumatorilor, de prezentare si servire a preparatelor culinare si bauturilor;

- posibilitatea ca fiecare lucrator sa-si dovedeasca calitatile fizice si morale de care dispune in relatile cu consumatorii in dialogul ospatar-consumator, in rezolvarea operativa si competenta a unor situatii create de procesul muncii.

Pentru realizarea unei bune serviri a consumatorilor, in toate unitatile publice de alimentatie, cantine sau alte unitati de consum colectiv, au fost create forme de pregatire profesianala cursuri de scurta durata, scoli profesionale speciale in cadrul carora lucratorii isi insusesc notiuni etico-profesionale speciale activitatii de servire si isi formeaza priceperi si desprinderi necesare aplicarii regulilor de tehnica servirii consumatorilor. Concomitent, sunt organizate forme de perfectionare continua a pregatirii profesionale distinte pe functii (chelner, bucatar, cofetar, sef de unitate, lucrator gestionar).

Acestea asigura cresterea nivelului de cunostinte de priceperi si desprinderi profesionale menite sa sporeasca rolul si importanta tehnicii servirii, in indeplinirea caracterului economic si social al activitati de alimentatie publica in ansamblul economiei nationale. Ambianta dintr-o unitate de alimentatie publica este creata nu numai de gradul de dotare, de modul cum este aranjat salonul, de sortimente de preparate si bauturile existente, ci si de felul in care se prezinta personalul, ca atitudine fata de, tinuta vestimentara si de exprimare in relatiile lui cu acestea.

Formarea deprinderilor i nsuirea cunotinelor privind caracteristicile i modul de manire a obiectelor de servire folosite n saloanele unitilor publice de alimentaie, precum i regulile de aranjare a meselor, de aducere, prezentare i servire a diferitelor preparate culinare i buturi se pot materializa i evalua n organizarea i servirea succesiv a componentelor unor meniuri mai simple sau mai consistente, stabilite pentru diferite tipuri de mese ce se pot oferi, pentru satisfacerea opiunilor diversificate ale clienilor. Operaiile de cea mai mare importan, ce se efectueaz ntr-o unitate public de alimentaie, constau n manuirea obiectelor de servire pentru ca preparatele i buturile alese s fie consumate, s ajung la dispoziia clienilor, dndu-le posibilitatea s le ingereze cu un efort ct mai redus i ntr-un climat de destindere, de plcere. Aceste operaii se realizeaz n mai multe moduri, difereniate de caracteristicile fizice, chimice i tehnice ale preparatelor i buturilor, numrul persoanelor servite, timpul destinat de clieni pentru servirea mesei, volumul cerinelor i preferinele culinare, momentul desfurrii servirii hranei precum i gradul de calificare a personalului de serviciu i de dotare a unitii cu obiectele de servire etc.innd seama de rolul i aportul personalului de servire in efectuarea operaiilor de servire a preparatelor i buturilor, se desprind urmtoarele sistem de servire: sistemul de servire direct sau englezesc, caracterizat prin faptul c toate operaiile se efectueaz de personalul de serviciu; sistemul de servire indirect sau francez cnd o mic parte din operaiile de servire se efectueaz de ctre clieni autoservirea, care se realizeaz prin preluarea de ctre clieni a majoritii operaiilor de servire sistemul de servire romnesc, cunoscut din vechime sub denumirea de la botul calului" servire rapid" cunoscut sub denumirea englez fast food" servirea la domiciliu servirea prin intermediul automatelor.Principalele caracteristici i operaii care se efectueaz pentru realizarea fiecrui sistem de servire sunt prezentate n continuare.

Pentru organizarea i servirea meniurilor la diferite tipuri de mese se vor stabili componentele acestora, n funcie de care se vor executa operaiile de aranjare a meselor, de pregtire, transportare i servire a preparatelor i buturilor. n timpul cnd se efectueaz operaiile de servire. trebuie s se in seama de anumite reguli. - Politeea se exprim prin atitudine, corectitudine i sinceritate, prin atenia i promptitudinea cu care clienii sunt servii. Acetia trebuie s fie n permanen n atenia personalului, s fie servii ct mai rapid i n linite - Un serviciu rapid se obine lucrndu-se metodic, organizat, gndit ntotdeauna, pentru a reduce numrul deplasrilor, evitarea oboselii i asigurarea servirii rapide, se impune ca plecrile i venirile n salon, de la anexele acestuia i ctre ele, s se fac cu un scop bine definit. - Un bun serviciu se face n linite, cu gesturi precise i rapide. n acest fel se creeaz o atmosfer i o ambian plcut, care fac ca orice client s se simt bine. Trebuie evitate zgomotele care pot proveni de la deschiderea sau nchiderea uilor, zgomotele produse de pai pe parchet. manirea veselei i a tacmurilor, scoaterea dopurilor, fixarea frapierei n suport etc. - Crearea unui climat de destindere i ambian impune s se evite exprimarea pe figur a enervrii, mirrii, nemulumirii, oboselii, ntotdeauna s existe un zmbet profesional care s nu se confunde ns cu un rs forat, ci s exprime o fire amabil i deschis fa de clienti, a cror bun dispozitie se mbuntete, ajutnd la mrirea poftei de mncare. - Asigurarea discreiei, fr s se arate ns dezinteres. Discuiile purtate, informaiile date, ntreaga conversaie purtat cu clienii trebuie s fie fcut cu calm, competen, n limitele bunei cuviine. - Personalul s stea ntr-o poziie reverenioas. puin aplecat spre client, pentru a putea auzi att ntrebrile ct i rspunsurile acestuia. Nu este permis s se aranjeze inuta vestimentar sau corporal n faa clienilor, s se ncheie la nasturi, s se pieptene sau s treac mna prin pr, s se tearg fruntea de sudoare sau nasul, s se curee unghiile etc. - Relaiile dintre chelner i client se efectueaz prin dialog sau prin operaii de manire a obiectelor de servire, sau a preparatelor (care se realizeaz de regul pe partea stng a clientului). - Servirea, n general, se face n urmtoarea ordine: femeile mai n vrst, femeile tinere, brbaii n vrst, brbaii tineri, adolescenii i apoi copiii. n cazul n care copiii dau dovad de nerbdare sau la indicaia prinilor, ei pot fi servii dup femeile n vrst, crora trebuie s li se acorde stima i respectul cuvenit.- nainte de nceperea servirii se anun clientul respectiv folosindu-se formula: mi permitei s v servesc?"- Preparatele nu sunt atinse sau prinse cu degetele, ci numai cu obiectele de servire adecvate.- Clientul s nu fie deranjat prea mult. - Se evit ptarea feei de mas sau a mbrcmintei clientului.- Evitarea umplerii farfuriilor cu prea mult mncare.- Nu se las prea mult timp ntre servirea a dou preparate fr asentimentul clienilor.- n cazul n care pentru pregtirea preparatului comandat este necesar un timp mai ndelungat, se anun acest fapt odat cu primirea comenzii.- Preparatele calde sunt servite ntotdeauna n obiecte de servire, calde, iar buturile care se consum reci, se servesc n pahare rcite- Obiectele folosite n timpul consumului (tacmuri, farfurii, pahare, etc.), precum i obiectele cu condimente (oliviere, presrtoare) se aduc la mas naintea preparatelor sau bauturilor ce urmeaz s se consume.- Obiectele de servire care s-au murdrit sau care au czut pe jos se nlocuiesc imediat.- Dup consumarea preparatelor servite de ctre toi clientii sau la cererea acestora se efectueaz debarasarea meselor de obiectele folosite.- Se evit ca, n timpul servirii, clienii s fie intercalai ntre doi lucrtori care efectueaz simultan operaii de servire a preparatelor sau a buturilor.- Obiectele de servire folosite la trecerea preparatelor din obiectele pe care au fost tranate, pe farfuria clienilor (cletele de servire, luul etc.) se aeaz ntotdeauna pe obiectul purttor, evitndu-se astfel ptarea mbrcmintei clienilor, a feei de mas sau a pardoselei.- Dup terminarea servirii fiecrui preparat, se ureaz poft bun", iar la terminarea servirii ntregului meniu se folosete formula s v fie de bine.

1.3 Asocierea alimentelor

ntocmirea unui meniu corespunztor principiilor alimentaiei tiinifice nseamn n fapt gsirea modalitii de acoperire a necesarului fiziologic pentru o anumit categorie de consumatori, prin produse alimentare sau preparate corespunztoare nutritiv, variate, cu caracteristici psihosenzoriale care s atrag pe consumator, cu putere de saietate, care s mpiedice apariia senzaiei de foame timp de 4..5 ore.

1. Meniurile comercializate de unitile de alimentaie public se adreseaz fie unei grupe tip de consumatori (de ex. cantinele colare, cantinele restaurant ) fie consumatorului adult cu un efort fizic mediu (un tip de referin) i sunt realizate conform Normelor orientative de necesar fiziologic n substane i alimente elaborate de Ministerul Sntii.

2. Cantitatea de preparate culinare consumate zilnic trebuie s cuprind toate grupele de alimente n anumite proporii. Se pot realiza substituiri izocalorice (ntre alimentele din aceeai grup) i izotrofinice (ntre alimentele din grupe diferite dar echivalente n ceea ce privete valoarea nutritiv).

Ponderea procentual recomandat pentru diferite grupe de alimente n necesarul energetic zilnic (%):

Cereale i derivate 35 %Grsimi 18 %Legume fructe 17 %Lapte i produse lactate 12 %Carne i produse din carne 8 %Zahr i produse zaharoase 8 %

Ou 2 %

3. La fiecare mas sau la principalele mese trebuie s existe att produse de origine animal ct i produse vegetale.

4. Gradul de satisfacere a necesarului de substane nutritive este determinat hotrtor de influena operaiilor de prelucrare culinar asupra valorii nutritive iniiale a materiilor prime prelucrate.

Operaiile de pregtire primar, contactul cu oxigenul atmosferic, durata tratamentului termic pot determina scderi substaniale ale unor componente din materiile prime. Respectarea duratei de tratament termic este necesar pentru asigurarea digestibilitii i sntii produsului rezultat i pentru prevenirea apariiei unor compui neutilizabili digestiv i metabolic.

5. Aptitudinea nutriional a unui preparat culinar depinde de numrul i importana substanelor nutritive pe care le conine, de relaia acestora cu alte substane existente n produsul respectiv dar i de efectul su asupra strii psihice a consumatorului. Pentru a stimula apetitul i crete astfel coeficienii de asimilare ai substanelor nutritive componente este indicat s nu se foloseasc acelai aliment de dou ori n aceeai zi, fr a schimba forma de pregtire sau acelai aliment de dou ori la aceeai mas chiar dac forma de preparare este diferit.

Pentru evitarea monotoniei meniurile trebuie concepute pentru cel puin 7 zile.

6. Alimentele care solicit mai puin secreia gastric i prsesc repede stomacul sunt considerate ca uor digerabile. Cele care rmn mai mult timp n stomac, sau provoac o secreie gastric intens sunt considerate greu digerabile, cu mare putere de saietate.

La fiecare mas este indicat s se consume cel puin un preparat cu mare putere de saietate.

7. Materialul fibros trebuie s reprezinte circa 30 g n 24 ore pentru un adult cu un necesar energetic de 2700 Kcal.

8. Alimentele fade trebuie asociate cu cele gustoase, cele tari cu cele moi, cele care se diger greu cu cele uor digerabile.

Cantitatea de preparate consumate trebuie s aib un anumit volum, mai mare pentru persoanele deprinse cu alimentaia predominant vegetarian i mai mic pentru cei care consum predominant alimente de origine animal i alimente concentrate.

9. Cantitile consumate zilnic se repartizeaz n 3-4 mese servite la un interval de 4-5 ore. Dac cantitatea de alimente consumat la o mas este mai redus, eficiena digestiei este mai bun i proporia de substane nutritive asimilate crete.

Este recomandabil ca necesarul energetic zilnic s fie repartizat astfel:

mic dejun 30 %; prnz 50 %; cin 20 %.

Este necesar respectarea orelor de mas, suprimarea a 1-2 mese are efecte negative asupra organismului.

10. Ordinea de servire a preparatelor la aceeai mas exercit un efect important asupra digestiei. Este indicat s se nceap masa cu preparate care prin proprietile lor declaneaz i ntrein secreia sucurilor digestive (preparatele lichide mai ales).

Temperatura preparatelor culinare influeneaz eficiena digestiei i absorbiei. Se recomand pentru preparatele care se servesc calde temperaturi de 3540C i 10 12C pentru preparatele care se servesc reci. Este contraindicat consumarea de preparate foarte reci sau foarte calde, acestea diminund absorbia substanelor nutritive ingerate prin preparatele respective. Buturile reci se servesc la 1012C, iar cele care se consum la temperatura camerei la l5 17C.

11. Diferenierea preparatelor culinare n funcie de pre nu exclude necesitatea ca fiecare meniu s satisfac criteriile menionate: acoperirea necesarului de substane nutritive, asocierea corect a grupelor de alimente, evitarea monotoniei, diminuarea pierderilor prin procesul tehnologic, asigurarea unei puteri de saietate corespunztoare.

Cap. 2 Unitatea de alimentatie publica Prin alimentatie publica se ntelege activitatea economica ce se ocupa cu producerea unei game variate de preparate culinare, ce se servesc consumatorilor, mpreuna cu alte produse agroalimentare, consumul acestora facndu-se n unitati proprii, special amenajate, aceste unitati oferind si multiple posibilitati de destindere. Productia si servirea preparatelor se asigura de catre un personal cu pregatire profesionala specifica.

Gradul de civilizatie al unei tari poate fi dimensionat si de numarul persoanelor care apeleaza la serviciile din unitatile publice de alimentatie, de volumul si structura operatiunilor care se executa pentru pregatirea si servirea preparatelor culinare si a bauturilor, de marimea timpului astfel cstigat, pentru a fi folosit de membrii societatii n alte activitati.

2.1 Tipuri de unitati de alimentatie publica

Volumul, structura si complexitatea operatiunilor ce se desfasoara pentru pregatirea, prezentarea si servirea preparatelor si bauturilor, precum si crearea unor conditii de discretie si recreere impun ca unitatile publice de alimentatie sa fie organizate si amenajate n forme specifice si optime, folosindu-se n acest scop mai multe ncaperi, utilaje, instalatii, mobilier, ustensile de lucru corespunzatoare si personal calificat. n general sunt trei categorii de ncaperi:

- pentru servirea clientilor- cu caracter productiv si de pastrare- cu scop administrativ gospodaresc si social. ncaperile pentru servirea clientilor denumite salon (sala) constituie spatiul cel mai important, deoarece aici are loc dialogul chelner client, se desfasoara operatiunile de prezentare, servire si respectiv consumare a preparatelor culinare si a bauturilor, se asigura aplicarea regulilor de tehnica a servirii, se creeaza conditii de destindere si recreere. Volumul si structura muncii chelnerilor n salon influenteaza n mod direct activitatea ce se desfasoara n celelalte ncaperi. O unitate poate avea una sau mai multe saloane, care pot fi diferentiate prin amenajare si dotare cu mobilier, destinatie sau functionalitate.

Dupa destinatie saloanele pot fi:- saloane pentru servirea micului dejun

- saloane pentru servirea dejunului

- saloane pentru servirea cinei

- saloane pentru organizarea evenimentelor speciale

Dupa modul de amenajare si dotare saloanele pot fi:- saloane clasice

- saloane rustice

- saloane de epoca

- saloane dupa zone geografice (dobrogean, argesean, banatean, vrncean).

Saloanele sunt astfel amplasate, nct sa asigure un flux normal si simplu al consumatorilor, un flux rapid al personalului de servire pentru usurarea transportului obiectelor de servire, al preparatelor si bauturilor.

Salonul este locul n care relatiile dintre consumator si personalul de servire se realizeaza n mod direct, organizarea muncii mbraca forme si continut specific si diferentiat, n functie de particularitatile fiecarei unitati n parte si de atributiile lucratorilor care participa la executarea operatiunilor de servire a consumatorilor. Un rol hotartor n organizarea locurilor de munca ntr-un salon l are modul judicios n care este stabilita formatia de lucru. Numarul total de persoane folosite ntr-o unitate, ncapere sau loc de munca colectiv constituie formatia de lucru respectiva. Formatiile de lucru pentru servirea consumatorilor se stabilesc diferentiat, att ca structura, ct si ca numar, avndu-se n vedere o serie de factori:

- tipul unitatii si formele de servire folosite n unitatile n care servirea se face

de catre chelner (restaurant clasic, bufet etc.) numarul de lucratori este mai mare n comparatie cu unitatile n care se practica autoservirea sau servirea rapida

- numarul de locuri la mese constituie un element de calcul aritmetic al

numarului si structurii personalului dintr-o formatie de lucru; pentru asigurarea servirii corespunzatoare n restaurante, unui chelner i se pot repartiza 16 24 de locuri la mese; raportndu-se numarul total de locuri la mese ntr-un salon , la norma stabilita pentru un chelner, se determina numarul de lucratori necesar servirii pentru o tura

- distanta din salon la sectiile de productie- componenta meniurilor servite- programul de functionare- realizarea indicatorilor de eficienta Prin unitate de servire se ntelege localul format din una sau mai multe

ncaperi, dotate cu utilaje, mobilier si obiecte de inventar corespunzatoare profilului si gradului (categoriei) n care se ncadreaza unitatea, n conformitate cu care se stabileste si regimul de preturi, dupa cum urmeaza:

- unitati cu grad de confort si regim de preturi categoria 5 stele- unitati cu grad de confort si regim de preturi categoria 4 stele- unitati cu grad de confort si regim de preturi categoria 3 stele- unitati cu grad de confort si regim de preturi categoria 2, 1 steleI. - unitati cu grad de confort si regim special de frecventare cantina restaurantII. Uniti de producie

Activitatile acestora const n trasnformarea materiilor prime alimentare n produse finite aplicnd anumite procedee tehnologice conform reetelor stabilite i desfacerea acestora prin unitati sau secii de servire.

Organizarea proceselor de producie n unitatile de alimentatie publica cuprinde etape:

prelucrarea primar la rece a materiilor prime i a

semipreparatelor care const n: sortare, splare, curare, divizare n porii etc

prelucrarea la cald a materiilor prime i

semipreparatelor rezultate din operaiile primare i realizarea de preparate finite, operaii ce se desfoar n buctrii sau laboratoare.

Documentul principal pe baza cruia se organizeaz procesul de producie n unitatile de alimentatie publica este planul meniu, ntocmit de mncare i numarul de porii ce urmeaz a fi pregtite n ziua respectiv. Produsele de cofetrie se realizeaz pe baza reetarului general care cuprinde ncesarul de materii prime ce urmeaz s intre n fiecare fel de prjitur, precum i gramajul pe care trebuie s-l aib fiecare cantitate a preparatelor culinare din procesul de producie.

Zilnic se determina n funcie de capacitatea slii de consumaie i numarul previzionat al consumului. Indiferent de modul de organizare i funcionare al unitatilor de producie, acestea trebuie s respecte toate normele de amplasare, compartimentare pe fluxuri tehnologice, precum i dotarea corespunztoare cu utilaje tehnice, frigorifice, vesel, obiecte de inventar respectndu-se totodat cu mare strictee normele igienico-sanitare i de protecie a muncii.

n funcie de activitatea de producie, capacitatea pe zi, locul de amplasare i profilul acestor unitati se deosebesc urmtoarele unitati de producie:

Buctria este considerat unitate de producie de baz n foarte multe unit de alimentatie publica. Acestea i desfoar activitatea n baza planului de producie culinar i pregtete preparate la comand sau meniuri complete n fucie de profilul unitatii prin care se realizeaz servirea. Compartimentarea i dotarea buctriei pe fluxuri tehnologice este determinat de capacitatea de producie i profilul unitatii. Marile buctrii de lan centralizeaz n buctria central obinera unor preparate culinare i a unor semipreparate care urmeaz s fie finisate n buctriile satelit aferente celorlalte unitati. Avantajul unei astfel de buctrii centrale const n obinera unei eficiene sporite realizndu-se o utilizare echilibrat a forei de munc pe ntrega perioad a zilei de lucru evitndu-se astfel ruperile de ritm, determinate de fluctuaia consumatorilor.

ntr-o buctrie ntlnim urmtoarele activitati distinctive:

prelucrarea preliminar

buctria rece

buctria cald

cofetria (obinerea produselor pentru mic dejun, deserturi, buturi nealcoolice calde)

splarea obiectelor de inventar utilizate (spltor vase mari, vesel, tacmuri, pahare)

Buctria reprezint motorul unei unitati de alimentatie publica. Buctriile marilor restaurante sunt organizate pe partide: sosuri, preparate lichide calde, preparate de baza, grtar, legume, gustri, antreuri etc.

Uniformitatea produciei i calitatea productiei culinare n buctrie sunt asigurate prin elaborarea i controlul respectrii fielor tehnice de preparate. Acestea permit stabilirea cu precizie i rapiditate a cantitilor de materii prime necesare, reprezentnd totodat un instrument de lucru n aprovizionarea acestora i gestionarea stocurilor.

Din categoria fielor tehnologice fac parte:

fia propriu-zis care vizeaz materii prime, prescrie

gramajele i precizaez costul unitar al materiilor prime permind astfel stabilirea preului de achiziie a acestora;

fia tehnologic este o adaptare a reetei de buctrie,

incluznd procedurile de fabricaie;

fia de compoziie (de serviciu) care corespunde prezentrii

finale a produselor;

fia tehnologic de fabricaie care grupeaz prevederile fiei

anterioare inclusiv fotografia produselor sau schema de prezentare a acesteia;

4. CarmangeriaActivitatea acestei unitati const n primirea crnii n carcas, dezosarea i sortaea pe componente anatomice i trimiterea acesteia ctre buctrie n vederea obinerii preparatului culinar. De asemenea aici se mai obin carne tocat pentru mici, salamuri, crnai etc.

Pentru desfurarea corespunzatoare a activitatii carmangeriei este necesar ca aceasta s fie compartimentat corespunzator pe spaii: frigorifice, de congelare, sli de preparare a crnii, sli de expediie i s aib o dotare corespunzatoare.

Carmangeria poate s funcioneze fie ca unitate independent sau poate s fie ncadrat ca secie a unei unitati de alimentatie publica.

5. Laboratorul de cofetrie-patiserieAcesta poate s funcioneze separat pentru cofetrie, respectiv patiserie independent sau n cadrul unei unitati de alimentaie. Producia const n prjituri, torturi cozonac, fursecuri, patiserie fin. Indiferent de structura i modul de organizare acestea trebuie s fie organizat pe fluxuri tehnologice i trebuie s aib o dotare coresp pentru realizarea unor produse de calitate, produse ce urmeaz a fi vndute prin unitati sau secii de alimentatie publuca.

6. Laborator de ngheat i buturi rcoritoare care poate s funcioneze att ca unitate independent, ct i ca o secie de alimentatie publica, fie separat pe produse de ngheat-buturi rcoritoare, fie pe activ comun. i acesta trebuie s dispun de o tehnologie i o dotare corespunzatoare care s permit obinerea unor preparate de calitate, ce va fi valorificate prin intermediul unitatilor de servire.

2.2Restaurantul unitate de alimentatie publica

Restaurantul reprezint un local public care mbin activitatea de producie cu cea de servire, oferind un sortiment variat de produse alimentare i buturi. Restaurantul este o unitate de alimentatie foarte raspandita, in care se ofera consumatorilor o gama deosebit de larga de preparate culinare, de cofetarie-patiserie, sau de bauturi alcoolice si nealcoolice. O definiie a restaurantului poate fi: local public unde se servete masa, la meniu fix sau la carte, la preuri afiate i la ore fixe.El se dezvolta adeseori in asociere cu serviciile de cazare, in cadrul hotelurilor.

Cuvntul restaurant a aprut n secolul al XVI-lea i a desemnat mai nti un aliment care reface (potolete foamea) i n special o fiertur bogat si consistent, capabil s refac forele. Brillat-Savarin considera ca restauratoare de fore ciocolata, carnea roie i consomme-ul.La Paris, prin anul 1765, un anume Boulanger, negustor de fierturi, i-a nscris sub firma sa: Boulanger vinde alimente divine. Acesta poate fi considerat primul restaurant n sensul modern al termenului.

Primul restaurant parizian demn de acest nume a fost cel pe care Beauvilliers 1-a fondat n anul 1782, n Rue de Richelieu, sub numele Marea Tavern a Londrei. Noutatea consta n faptul c servea masa la ore fixe, pe mese individuale, preparate care erau nscrise pe o list. Departamentul de alimentatie este al doilea in ordinea importantei in structura unui hotel si aduce aproximativ 20-25% din incasarile totale.

Dupa stilul de operare se pot distinge 4 tipuri principale de unitati de restauratie in cadrul unui hotel:

Restaurantul clasic;

Restaurantul specializat, care in general ofera un produs tangibil, constituit in jurul unei teme (de exemplu bucataria dietetica);

Cafeneaua, unde se pot servi, alaturi de cafea, bauturi alcoolice fine, racoritoare,

specialitati de cofetarie-patiserie si inghetata;

Snack-barul, unde clientul poate urmari de la tejghea prepararea meniului

comandat. Restaurantul clasic ofer clienilor o gam variat i bogat de preparate culinare si de buturi.Amenajarea i dotarea cu mobilier i obiecte de inventar se fac n funcie de categoria acestuia. Serviciul se efectueaz de un personal calificat pentru a satisface cele mai variate gusturi. Restaurantul clasic ofer cele 3 mese principale ale zilei, o variant de orar fiind: mic dejun 7-10, dejun 12-15.30, cin 18.30-23. De asemenea, se ofer condiii recreativ-distractive (orchestr, program, soliti vocali, dans etc.). Pentru unitile de lux, se recomand ca personalul de servire, n special efii de sal i osptarii, s fie de sex masculin. Restaurantul clasic este o unitate complexa, care mbina activitatea de productie cu activitatea de servire. Acest profil de unitate trebuie sa puna la dispozitia consumatorilor un sortiment bogat si diversificat de marfuri alimentare, preparate culinare, de cofetarie patiserie, bauturi alcoolice si nealcoolice, n functie de sortimentul minimal stabilit de reglementarile metodologice n acest sens. Trebuie sa dispuna de o compartimentare si dotare corespunzatoare, pe fluxuri de activitate. Spatiile de servire trebuie sa fie dotate cu mobilier corespunzator, mochete, covoare, perdele, draperii, lustre, oglinzi, garderoba, vesela si inventar de servire de calitate superioara si n cantitati suficiente, care sa asigure o servire optima. Vesela de serviciu trebuie sa fie din portelan superior, cu emblema unitatii, din inox sau din alpaca argintata, iar inventarul textil de calitate superioara si n culori placute. Poate functiona cu mai multe saloane, cu diferite profile:

- salon clasic n care se asigura serviciile micului dejun complet, dejunului,

cinei, mese organizate etc.

salon de profil braserie, berarie, bar de zi, bar de noapte, cofetarie patiserie.

Restaurantul specializat ofer un sortiment specific de preparate culinare i buturi. Dintre aceste uniti putem enumera:

Restaurant vntoresc, specializat n desfacerea preparatelor culinare din vnat i buturi care se asociaz cu acestea. Dotrile i decoraiunile interioare ale acestor localuri sunt specifice (blnuri de animale, psri mpiate, arme, tablouri cu scene de vntoare etc.). Restaurant pescresc, specializat n pregtirea i desfacerea preparatelor culinare din pete i buturi care se asociaz cu preparatele respective. In salon se regsesc ustensile i accesorii specifice pescuitului. De asemenea, n unele uniti pot exista bazine cu pete viu din care clienii i aleg exemplarul dorit care va fi preparat i servit. Restaurant zahana, specializat n pregtirea i servirea preparatelor la grtar, n tot timpul zilei (specialiti de porc, vac, berbec, batal, miel, precum i organe: ficat, rinichi, creier, splin, inim, momite, mduvioare,fudulii etc.). Specific acestor uniti este prezentarea sortimentelor respective n vitrine sau n platoul de prezentare, adus de osptar la mas, la nceput. Gama sortimental mai poate cuprinde ciorb de burt i tuslama, soteuri, tochitur, salate asortate de sezon, murturi. Se ofer i buturi alcoolice (aperitive, vinuri) i nealcoolice. Restaurant dietetic, specializat n preparate dietetice (buctarii au practic n acest sens, fiind asistai de un cadru medical). Se ofer ape minerale medicinale i de mas. n aceste uniti nu se fumeaz. Restaurant lacto-vegetarian, specializat n pregtirea i servirea preparatelor din lapte i derivatele acestuia, orez, legume, paste finoase, dulciuri de buctrie. Se ofer buturi nealcoolice. De asemenea, nu se fumeaz. Restaurant pensiune, care ofer meniuri la preuri accesibile. Mai poate fi denumit i familial, personalul de producie i servire fiind din aceeai familie. Se ofer buturi nealcoolice. Se ntlnesc, de regul n staiuni turistice, precum i n unitile incluse n turismul rural.

Restaurantul cu specific (tem) este o unitate de alimentaie care ofer clienilor un sortiment specific de preparate i buturi alcoolice i nealcoolice. Construcia, dotarea i sortimentul oferit trebuie s reprezinte obiceiuri gastronomice locale sau naionale. Dintre unitile cu specific se pot meniona:

Restaurantul cu specific local ofer preparate din anumite zone ale unei ri sau este un tip de unitate tradiional: crama, coliba, sura etc.Pentru construirea acestora se folosesc materiale, specifice regiunii respective: piatra, lemnul, bolovanii de ru, crmida, indrila, igla, stuful, rchita etc. De asemenea, unitile menionate se disting prin gama sortimental de preparate culinare oferit, prin dotrile interioare i obiectele de inventar de servire, avnd specific local, precum i prin inuta personalului de servire (port popular local sau costumaie de daci, haiduci etc.). Turitilor li se ofer program folcloric sau taraf de lutar, specifice zonei. Crama este unitatea plasat de regul n subsolul i demisolul vechilor cldiri, dar se poate i n cele noi, chiar la nivelul solului. Specific este servirea vinurilor la can sau caraf de ceramic, dar se pot servi i cele mbuteliate. Predomin preparatele la grtar, dar i unele specifice: tochitur, pui la ceaun, servite n vase de lut sau farfurii de ceramic. Uniforma de lucru este de asemenea cu motive populare specifice zonei. Programul muzical este adecvat unitii, n special taraf de muzic popular.

Restaurantul cu specific naional ofer o gam variat de preparate tradiionale ale unor naiuni (restaurant chinezesc, arbesc, turcesc, italienesc, mexican etc.). Buturile alcoolice sunt, de asemenea, specifice rilor respective. Decoraia interioar, dotarea cu obiecte de inventar de servire, fondul sau programul muzical, inuta de prezentare a personalului de servire sunt specifice rilor de origine.

Braseria poate fi amplasat n cadrul unui hotel sau independent. Aceasta pune la dispoziia clienilor, n tot timpul zilei, preparate culinare, de cofetrie-patiserie, buturi alcoolice i nealcoolice. Dac n hotel nu exist spaiu special pentru servirea micului dejun, acesta se ofer n braserie.

Berria se caracterizeaz prin desfacerea berii la aparat. Aceasta se servete tradiional la halb, dar se poate servi i la pahar special. Se ofer prin excelen preparate la grtar, specialiti de zahana, pateuri, crenvurti, diverse gustri reci sau calde etc., precum i un sortiment restrns de buturi alcoolice i nealcoolice.

Pub-ul este o unitate modern de alimentaie din rile anglo-saxone, ntlnit tot mai frecvent i n alte ri din Europa. Cuvntul este prescurtarea expresiei public house (local public).n anumite saloane (private bar) se ntlnesc obinuiii casei, cei care o frecventeaz constant, iar n acest caz are caracter de club particular.

Barul de zi este amplasat n holul hotelului, la piscina sau chiar la etajele superioare, n funcie de capacitatea acestuia, i se adreseaz, de regul, numai clienilor proprii. Se ofer o gam variat de buturi alcoolice i nealcoolice, simple sau n amestec, din producia intern i din import, un sortiment restrns de gustri specifice, produse de cofetrie-patiserie, ngheat, fructe.Poate fi, de asemenea, amplasat n holul marilor restaurante independente sau ca unitate distinct.

Pizzeria este unitatea n care se pregtete i se servete preparatul specific buctriei italiene, pizza. In incinta unitii se poate afla cuptorul (electric sau cu gaze), la care se pregtete preparatul respectiv. Serviciul se face prin osptari, la mese sau direct la tejgheaua-bar (tip snack), de ctre buctar sau barman.Se ofer vinuri la pahar, bere i buturi nealcoolice.

Cafeneaua este unitatea de alimentaie in care servirea cafelei si a diferitelor bauturi pe baza de cafea si nu numai. De asemenea, se ofer buturi alcoolice fine, rcoritoare, specialiti de cofetrie-patiserie, ngheat. Serviciul se efectueaz prin osptari, iar n anumite uniti, cafeaua turceasc se prepar la nisip, n sal, la vedere.In Frana acest tip de local se numete cafe, denumire preluat n aproape toate rile europene, varianta anglo-american fiind coffee-shop.

Ceainria este specializat n servirea ceaiului i a infuziilor de plante medicinale. Dotarea i personalul sunt similare cu cele ale uniii bar de zi, dar totul strict delimitat la servirea acestei buturi.

Cap. 3 Promovarea activitatii in restauranul Casa Arcasului Targu Neamt

3.1 Amplasarea restaurantului

Restaurantul Casa Arcasului este de peste 30 de ani un punct de referinta pentru bucataria din zona Moldovei, este situat in localitatea Targu Neamt, judetul Neamt.Motel Casa Arcasuluistr.Cetatii nr.40 Targu Neamt,Judet Neamt ,Romania , cod postal 615200Telefon +040233790699CoordonateGPSLatitudine 47.212281 Longitudine 26.345508Persoane de contact :Magirescu Angelica mobil 0723118189Gavril Lilia mobil 0723118152email casaarcasului@yahoo.comwww.casaarcasului.ro www.cazare-targu-neamt.ro Trgu Neam este un oras din judeul Neam, regiunea Moldova, Romnia. Orasul este situat n nordul judeului Neam, n vestul regiunii istorice Moldova, i n nord-estul Romniei. Oraul este situat la o altitudine medie de 365 m, pe terasa rului Ozana, un afluent al Moldovei, care se vars n rul Siret. Prin aezarea sa, oraul se afl, de asemenea, la intrarea n Depresiunea Neamului, la poalele Culmii Pleu, Vrful Vntori (624 m). Principale forme de relief sunt Depresiunea Neamului (Ozana - Topolia) i dealurile i culmile ce in de Subcarpaii Moldovei: Culmea Pleu (culme submontan) la nord, dealurile Movilelor, Humuleti i Ocea la sud, i dealul Boitea care nchide valea Ozanei la est. Culmea Pleului, cu o lungime de 24km, situat la nord, are nlimea maxim de 913 m. nspre oraul Trgu Neam, se afl vrful Vntori care are altitudinea de 623 m, ce se ridic cu aproape 250 m deasupra albiei rului Ozana, printr-o pant stncoas. nspre sud dealurile au aspect de coline datorit nltimilor lor nu foarte mari: Dealul Movilelor (440 m), dealul Humuleti (410 m), dealul Ocea (400 m). Dealul Boitea este situat pe latura estic a oraului Trgu Neam, pe cealalt parte a rului Ozana, la ieirea din depresiunea subcarpatic. Are altitudinea maxim de 582 m i strjuiete ntreaga vale, mai ales c versantul nordic este mai abrupt. La baza sa se gsete satul Blebea, o mic suburbie a oraului.Turismul este foarte dezvoltat n zon. Exist multe muzee, case memoriale, parcuri, mnstiri, hoteluri i foarte multe pensiuni.

Cldiri si locuriPuncte de interes n ora i n apropiere sunt:

Cetatea Neamului - construit de Petru I Muat i ntrit de Stefan cel

Mare, cetatea a fost n Evul Mediu principala fortificaie care apra capitala Moldovei, Suceava, dinspre sud. Odat cu mutarea capitalei la Iai, importana ei a sczut.

Casa memorial Ion Creang de la Humuleti - aflat n Humuleti,

aproape de malul Ozanei, casa a rmas neschimbat timp de 150 de ani.

Casa memorial Veronica Micle din Trgu Neam - Veronica Micle a locuit civa ani din deceniul 8 al secolului XIX n aceast cas.

Casa Memorial "Mihail Sadoveanu" (Vntori Neam) - fosta cas de vacan a scriitorului.

Casa memorial Alexandru Vlahu de la Agapia - amenajat ntr-o chilie de lng Mnstirea Agapia Monumentul Eroilor (Culmea Pleu) - ridicat n 1938-1939 n cinstea soldailor din primul batalion romnesc de vntori de munte, constituit la Trgu Neam, czui n timpul Primului Rzboi Mondial. La inaugurarea monumentului au participat regele Carol al II-lea i primul-ministru Armand Clinescu.

Staiunea Bile Oglinzi - staiune renumit n perioada interbelic, astzi

aflat n declin datorit lipsei de investiii.

Staiunea Blteti - staiune renumit n perioada interbelic i de interes zonal n perioada comunist, astzi aflat n posesia Ministerului Aprrii

Rezervaia de Zimbri i animale slbatice Drago Vod de la Neam (n drumul spre Mnstirea Neam)

Codrii de aram - o pdure de goruni seculari

Pdurea de argint, o pdure de mesteceni de 200 de ani

Lacul Cuiejdel sau Lacul Crucii, cel mai mare lac de baraj natural din Europa

Herghelia Mriei Sale - Depozitul de armsari Dumbrava - fosta herghelie regal

Muzee Muzeul de Istorie, Arheologie i Etnografie Trgu Neam (muzeul se afl

n cldirea fostei coli Domneti din Trgu Neam) - printre altele, colecii valoroase de ceramic aparinnd culturilor Cucuteni, Precucuteni i Starcevo-Cri Muzeul de Etnografie, Folclor, Istorie i mti tradiionale "Nicolae Popa" de la Trpeti Mnstiri ortodoxeUrmtoarele mnstiri se afl la doar civa kilometri de Trgu Neam:

Mnstirea Agapia - interiorul bisericii mnstirii a fost pictat de Nicolae Grigorescu Mnstirea Vratec - aici este nmormntat Veronica Micle Mnstirea Neam - la Neam este cea mai mare i mai veche bibliotec mnstireasc din Moldova

Mnstirea Secu - de aceast mnstire se leag numele Sf. Mitropolit Varlaam al Moldovei Mnstirea Sihstria - de acest mnstire se leag numele Printelui Cleopa Mnstirea Sihla - Petera Sfintei Teodora de la Sihla

Mnstirea Horaia Hoteluri i pensiuni Motel "Casa Arcaului" *** - Trgu Neam, str. Cetii nr.1

Hotel "Doina" *** - Trgu Neam, str. M.Koglniceanu nr.6-8

Hotel "Ozana" *** - Trgu Neamt, str. Stefan cel Mare nr 196

Hotel "Bile Oglinzi" ** - Staiunea Oglinzi

Pensiunea "La Cetate" *** - Trgu Neam , str. Cetii nr. 33

"Hanul Urilor" ** - Com. Vntori-Neam Pensiunea "Agapia" *** - Com. Agapia [3] Pensiunea "Steaua Nordului" ***- Trgu Neam, Str. Stefan cel Mare , nr. 207 F

Pensiunea "Belvedere" **/ *** - Trgu Neam, Str. Mreti nr. 215

Pensiunea "Cassandra" *** - Trgu Neam, Str.9 Mai nr. 1A

Pensiunea "Cprioara" ** - Trgu Neam Pensiunea "Mioria" ** - Trgu Neam Pensiunea Rodica ** - Trgu Neam, str. Prului nr.2

Pensiunea "Trei stejari" ** - Trgu Neamt, str. Baile Oglinzi nr.18

Pensiunea "Vila Bella"*** - str. Bile Oglinzi,nr. 2A, Trgu Neam Pensiunea "Vila Aristocratis"**** - str. Stefan cel Mare, nr.245, Trgu Neam Pensiunea "La Strui"** - intrarea n oraul Trgu Neam, dinspre Iai, pe drumul judeean 15B, 1 km

"Han Maria"** - Com. Vntori-Neam Distane rutiere

Bucureti (Capitala Romniei) - 410 km

Constanta (Litoralul romnesc sau Marea Neagr) - 530 km

Tulcea (Delta Dunrii)- 395 km Galati (Dunrea) - 300 km 3.2 Prezentarea generala a restaurantului Casa Arcasului Targu Neamt Restaurantul Casa Arcasului Targu Neamt face parte din complexul Motel Casa Arcaului. Renovat si reutilat in anul 2011 , restaurantul satisface cele mai exigente si rafinate gusturi ale gastronomiei traditionale si internationale. Deservit de personal calificat si cu renume in domeniu , restaurantul organizeaza petreceri private , evenimente de firma sau familie. In cadrul restaurantului se por organiza la cerere petreceri medievale si petreceri tematice.Imbracati in vesminte de printese , printi , domnite sau arcasi personalul restaurantului va asteapta cu acorduri de muzica clasica , meniuri sofisticate si vinuri de crama. Alaturi de prieteni , rude sau colegi puteti petrece seri de neuitat , stropite cu multa veselie si dans. Restaurantul este prevazut si cu o terasa. Terasa Casa Arcasului ,inaugurata in anul 2011 este situata pe drumul ce urca spre Cetatea Neamt.

Beneficiind de o arhitectura deosebita , terasa a devenit un punct de atractie pentru turistii ce viziteaza Targu Neamt.

Terasa acoperita ,va asteapta cu preparate la gratar , traditionalii mici , dar si cu preparate din bucataria traditionala si internationala.

Motel Casa Arcasului v pune la dispoziie sala de conferine cu urmtoarele caracteristici

30 locuri

aer conditionat

videoproiector

ecran de proiectie

flipchart

sistem multimedia

acces internet

organizare snack and coffee break

televizor LCD

Acest spatiu se pliaza pe specificul diverselor evenimente, de la intalniri de afaceri la prezentari de proiecte si diferite reuniuni.Spatiul modular poate fi aranjat U-shape , classroom, boardroom.Stiind ca toate resursele necesare sunt functionale , va puteti concentra pe aspectul cel mai important, prezentarea in sine. Toate aspectele logistice ale activitatii fiind rezolvate, timpul dumneavoastra va fi folosit in modul cel mai eficient, fiind cheltuit numai pentru prezentare si materiale ajutatoare.

Motelul Casa Arcasului va pune la dispozitie, ca mijloc de relaxare si terapeutic, sauna uscata data in folosinta in anul 2011.Dispune de:

44 locuri de cazarecu acces rapid catre toate zonele turistice importante : Cetatea Neamt , Muzeul Veronica Micle , Muzeul de Istorie Targu Neamt, Casa Ion Creanga Humulesti , Muzeul Popa Tarpesti , manastirile Agapia , Secu , Varatec,Sihla , Sihastria ,Neamt, zimbraria Dragos Voda. 21 de camereduble twin si matrimoniale intr-un ambient de3 stele apartamentcu o panorama deosebita asupra vaii Ozanei

Fiind poate cel mai vechi mod de relaxare al omului, sauna nu s-a schimbat foarte mult de-a lungul timpului, nici ca mod de folosire si nici ca si constructie. Cu toate acestea, sauna este si azi cea mai des folosita pentru destindere si relaxare. Pe langa efectul calmant, sauna are si efect terapeutic, ajutand la eliminarea toxinelor. Temparatura ridicata si transpiratia favorizeaza eliminarea toxinelor, arderea caloriilor, reglarea ritmului cardiac si circulatiei sangelui in tot organismul. Sauna uscata este cel mai simplu si rapid mod de a uita de stresul zilnic. Caldura uscata care se formeaza in cabina de lemn, determina o transpiratie abundenta la nivelul corpului si eliminarea toxinelor si produsilor de metabolism in exces. Acest lucru antreneaza de asemenea diverse impuritati de la nivelul pielii producand o curatire eficienta. Sauna uscata este recomandata persoanelor care vor sa se relaxeze. Desi nu este folosita atat de mult in scop terapeutic, sauna uscata nu poate fi folosita de persoane cu probleme cardiace, intrucat temperaturile la care poate ajunge caldura uscata sunt cuprinse intre 60-100 grade. Pentru relaxare, sauna este folosita pana la 30 de minute cu doua, trei pauze de cate cinci minute. In cele cinci minute de pauza se face dus cu apa de preferabil mai rece sau calduta. Alternanta caldura puternica dus rece determina modificari bruste de calibru la nivelul sistemului arterial si se constituie intr-o forma eficienta de antrenament al motilitatii vasculare. SALONUL DE SERVIRE din cadrul restaurantului Casa Arcasului- Este un teatru n care bucataria constituie culisele, iar masa este scena. Nici un detaliu nu trebuie neglijat, caci laudabilul scop este de a stimula pofta de mncare a clientului de a-l retine si de a-l face sa revina. Respectarea cu strictete a regulilor de servire trebuie nsotita de un comportament ireprosabil care sa exprime politete, respect, bunele maniere si eleganta n relatiile cu clientii. Politetea reprezinta una din cerintele elementare ale comportarii civilizate. Prin politete se ntelege "arta de a fi placut celor din jur". Politetea este o obligatie profesionala si nu un lux. Salutul - prima manifestare de politete fata de clienti, fiind obligatorie cnd acesta este primit n unitate. O mare parte din volumul de munca al personalului din cadrul restaurantului Casa Arcasului se realizeaza nainte de nceperea programului de functionare a acesteia. Personalul de serviciu din salon executa operatii privind: pregatirea obiectelor de servire necesare transportarii, prezentarii, servirii si consumarii preparatelor si bauturilor, aranjarea salonului pentru servirea clientilor precum si pregatirea pentru nceperea activitatii de primire si realizare a comenzilor date de clienti. De felul n care sunt executate aceste operatii n cele mai mici amanunte depinde desfasurarea muncii zilei respective pentru servirea cu minim de efort, dar cu maximum de realizari cantitative (volumul ncasarilor) si calitative (buna servire a clientilor).

Salonul restaurantului Casa Arcasului este un restaurant de categoria 3 stele, cu specific local. Meniul este axat n principal pe preparate din carne, dar buctarii pregtesc mncruri vegetariene dar si internationale.Aici pot fi admirate decoraiuni din piatra, perat5ii cu tablouri ce reprezinta perioada medievala, ambiana restaurantului crend un cadru excelent pentru mesele de protocol. Restaurantul dispune de un numr de 250 de locuri n salon. Pastrand specificul si avand ceva din atmosfera unei Sali medievale, restaurantului Casa Arcasului este o locatie foarte atractiva si primitoare.

Sala de mese este iluminata direct iar orientarea acesteia este catre sud, potrivit cerintei ca unitatea sa fie amplasata spre sud est. Ferestrele ocupa o suprafata egala cu 1/6 din suprafata totala a salii. Fiecare loc ocupa o suprafata de 1,6 mp. Spatiul de deservire va avea o suprafata de aproximativ 338,75 m , luind in calcul numarul de locuri ( 250 ), se inmulteste cu spatiul necesar pentru o pesoana in cadrul resaturantului (1,5 m2) .

Salonul formeaza obiectul sortimental al unitattii. Distribuirea spatiului se va face intr-o maniera incit sa asigure caracterul de intimitate, sa lase senzatia fiecarui client ca ocupa cea mai buna masa, se va recurge la efecte de lumina,sunet si culoare pentru a crea o ambianta placuta pentru relaxare.

Intimizarea saloanelor se va face prin impartirea capacitatii restaurantului in mai multe saloane, se vor crea logii de-a lungul peretilor:etaje partiale si deasemenea suprafete denivelate. Se vor fofosi deasemenea elemente de decor specific medieval, ceea ce va reda senzatia de familiaritate.

Salonul va avea un specific lejer, nepretentios, dominat de un amalgam, de culori ca: nuante de verde bej, maro, albastru, si, de asemenea, va prezenta elemente de decor ca:armuri, arce, haine medievale, tablouri etc. Spatiul salii va fi ornamentat cu flori naturale si multa verdeata. Podeaua estedin parchet, aranjata in culori asortate incaperii. Ferestrele vor fi acoperite cu draperii din matase verde sau crem. Iluminarea va fi asigurata de lampi incandescente , de forme originale, situate la nivelul peretilor. Peretii vor fi amenajati cu oglinzi.

cO"H_N_____:___|^_NkT9_!3_:d)_#=S$f_o~_0wxzZ90_O.+_hG_5ef75ed65e1863f75ed65ef75ed65ef762f762f762f762d65ef762d65e186319675a6f5a6f5a6f5a6b596b18673867386b176bd3624e562c564c5a6c5e8c628c5ead62ad62ad668d62ad66ad62ae668d62ad628d62ad668d62ae628d62ae66d462b462d462b462d462b462d462b45eb45e935a935e925a725a7156715a715a915e715a925e915a715a5056705a705a715e705a915e915e925e715e925e915e915e9162d366b266b366915e915e4f5a705e6f5a705a4f5a6f5a6f5a705e6f5a6f5a6f5a705e6f5a6f5a4f5a6f5e6f5e6f5e6f5a905e905e905e6f5e8f5e6e5a6e5a6f5e9166906270626f5e6f5e4e5a6e5ec951464504410445e440c2340339ea510b5a0c62eb61c9614655244dc140c03c0141a651e859095ae855095a2a5a2c5e0c5a2c5a0b560b56eb550c560b560c5a0b562c5a0c5a2d5a2c5a2d5e2d5a4d5e4d5e6f626f626f624e5e4e624d5e4e624d5e4e622d5a2c5a0c5a2d5e2d5e4e5e2d5a2d5a0c560c56eb550c5a0c562d5a2d5a4e5e2d5a2d5a0c562d560d56d36e3577567b567b567b3577557713731373f26af26ad26ad26ad266f36ad26af36ed26ad26ad26af26ed26af26ed16ad16eaf6ead6a6b668a6a696e896e696e896e696a8a6e696a8a6e696a896e896ea96e886a896e896a8a6a6a668c6a8d6af16ef36e1573f56ef66af666186b396b396b396b5a6f5a6f7b735b6f7c735c737b737a6f7b737a6f7b737a6f9b737b6f7b6f7a6f7b6f7a6f7a6f5a6f7a6f5a6f7b6f5a6b7a6f7a6b7a6f5a6b5a6b5a6b5a6f5a6b3a6b18671867f866186b186bf66ed56af66ef56e1573f46ef372d26eb06e8e6a8d6a6c6a8b6a6a6a8a6e696a6a6e6a6a8b6e8c6e6c6a4b668d6a4b628d6e8c6eac728b6e8b6e8a6e8b728a6eab728b6e8b6e8a6e8b6e8b6eab728b6e8b728a6e8b728a6e8b6e8b6eab728b6eab728b6eab728b72ab72ab72ac72ab72cc76ab72ac76ab72ac72ab72ab728a6e8a6e696e6a72496e297209722a760b7a2c7a2c7a4d7e2c7e4c7e2c7e4d7e2c7e4d7e4c7e4d7e2c7e4c7e2c7e4c7e2b7a2a762a724b726a728b728b72ab72ab6eab728b6eac728b6eab728b72ab72ab72ab72ab72ac72ab72ac72ab72ac72ac72ac72ac72ac728b6e6b6a6a668c726c722a720b722c7a2c7a2d7e0d760c76eb6d4c726d76ae768d72ae72ad6ead72cd72ac6eac6ecd72ad6e8d6a6c668e6a8f668f668f66b0668f66af668f66b06a8f66b06ab06af16ef16ef16eb06aaf6a8e66af6a8f668f6a8f668f6a8f6ab06a8f6ab06eaf6ab06eb06eb06eaf6ab06e8f6ab06eb06eb06eb06eb06eaf6eb06eb06eb06eb06ab16eb06ab16eb06ab16ab0669162705e915e9262d566f66af666b45e935a9356b45ab55ef662d65ef762f75ef85ed75ad75ab656b65ab65af75ef75e185ff85e196319633a6739633a673a675a6b3a673a6719671963f75ef75ed65ab55694529456735293529356b45ab45ad562d566166bd566b362705a915e9262b266b166d36af36e35773677577b36771573d46ad36ab266b26690629062705e90626f5e6f5e6e5e6f626e5e8f629066b0669062b066906290626f5e6f624e5e6e5e6e5e6f624e5e4e5e4e5e6f626e626f624e5e4e5a2d562e5a2e562e5a2d562e562d56eb4d8841463d463d8845c949c949c949ea4de94de951e94dea51e94dc951c94de951c94dea51ca51ca516749043d033d0341e24002450349244d2349444945498751a851c951c851e951e951e951c94dc94dc84dc84da749a74d4441033d0341054504452445e33c034124414549ea5d8759c140e144e148035124550355225d4369636d636d2165436165614555c13ca13ca138a134c238e438a230c234053d6849894589458941aa41893d89458841894589418945884189458945aa49a945aa45aa45ca45a945aa45a945ca49aa45cb49ca49cb49ca49cb49aa45ca45aa45ca49aa45aa45a945ca49aa45ca49aa45ca49aa45ca49c945ca49c949a9498845a945a845a949a845a949a945a9498845a949a945a945a845a949a949a949a945c949c949ea4dc949ea4dca4dea4dea4deb51ea4deb4dea4dea4dea4deb51ca4dea4dca49ea4dca49ea4dca49ea4dea4deb4dca4deb4dca49eb4dca49eb4dca45ca45ca45cb49aa45aa45aa45cb49cb49ec49cb45cb49cb49cb49a941883dec4970565056725ab45ef662b55a1767d662d65ed65ef65ed65ef762f65ef75ed55a1763f65ef65ed65e1867d65ef762d65ef762f762f762d65ef762d65e1867f7621867f762f762f762f762f762396b5a6f7b6f5a6f7a6f396b386b1767386b176bf4664e524d564c568d628c5ead62ad62ae66ad66ae66ad62ae66ad62ae66ad62ae66ad62ae66ad62ae66ad62b462d462b35eb462b45ed462b45ed462b35eb35e925a925a715671567156925e915a915e715a915e705a705a5056715a705a715e715a925e915e915e715e925e705a9162b262b2629162915e6f5a4f5a6f5a6f5a4f564f5a4f5a6f5a4f5a6f5a4e566f5a4e566f5a4e5a6f5a4f5a705e4e5a6f5a6f5a905e6f5e905e6f5a6f5a4e56905e905e9162706270626f5a6e5e6e5ec951244124450441e33ca1302541ea554d620c62eb61a95d66550349c140c03c2345a751095ae855095a095a4c5e4c5e2d5e0b560b56ea51ea51ca51eb51eb550b56eb550c560b560c56eb550c560c562d5a2d5a4e5e4d5e4e5e2d5a2d5a0c5a2d5a0c5a0c5a0c562d5a2d5e4e5e2d5e4e5e2d5a2d5a0c560c5a0b560c5a0c5a4d5e2d5a2d5a0c560c560c522d56b26a3577357b567b3577357b34771373f26ef26ed16ad26ad26ad26ad266f26ad26ad26ab16ad26ad26ad26ed16ad16ad16ed0728d6a6b6a6a6a8a6e696a696a696a896a6966696a696a696a686a686a686a886a686a896a896a8a6a6a666b668d66d06af26e156ff56af76af766186b186b596f596f7a777b777c775c777c777c779c777b739b739b739c739b73bc739b6f9c739b6f9c737b6f9b737b6f9b737b6f9b6f7b6b7b6f7b6f7b6f5a6b5a6f396b596f176b176bf666176b176b376f16731677f5721573f36ed16e8f6a8e6a6d668d6a6b6a8b6a8b6a8b6e6a6a8a6e696a8b726a6a8b6e8c6e8c6a6b6a6b6a8b6a8b6e8a6eab728a6e8a72696e8a6e8b728b728a6e8b6e8a6e8b6e8a6e8b728b72ab728a6e8b6e6a6e8b6e6a6e8b6e8a6e8b6e8a6e8a6e8a6e8b6e8a6e8b6e8b6eab728a6eab728b6eab728b6eab728b728b766b726b762a720a720a720b7a2b7a2c7e2c7e4d7e2c7e4d7e2c7e2c7e4c7e4d7e2c7e4c7e2c7e4c7e2b7a2b7a0a722a722a6e6a726a6eab728b6eab6e8b6eab6e8a6eab728b6eab728a6eab728b6eab728b6eab728b6eac728b6eab6e8b6eac728b6e8b6a4a666a6a8c728d760a6e2b762c7a2d7e2d7e2d7eec71eb6d0b6e6d768e76ae76ae72ae6e8d6aad6ecd6ecd6ead6a8d6a6d668e668f66b06a8f66b06a8f668f668f668f668e628e668e62af66af66d06ad06ad16ed16ef172b06ab06a8e668f6a8f6ab06a8f6aaf6a8f6ab06e8f6aaf6e8f6ab06e8f6ab06e8f6ab06eb06eb06e8f6ab06e8f6ab06eb06ab06eb06ab06ab06ab06a906690626f5ab25eb362d566b562b55e935a9356945ad65ed65ed65ed65af75eb65a95529552b5569556d65ad75a186319633a673a675a673a675b6b5b6b7c6b5b6b7c6f5b6b7c6f5b6b7c6f5b6b5b6b39673963d75ad75ab5569452734e7352735293567256935ab45ed566d466b362715e715e705eb266b266d36ad36a146f1577577b36773673f46ad36ab2629162705e9062705e90626e5e6f5e6e5e6f5e6e5e90669062b066906290626f628f624e5e6e5e4e5e6f624e5e6e5e4d5e4e5e4e5e6f626f624e5e2d562d5a2d564e5a2d562d562d562d560c52eb4d6741663d663d8741a845c949c949c94dc94de94dc84dc94dc84de951c94dc94da94dea51c951c95145454545033de23cc13ce240e23ce2404549864da74dc851a84dc84da74dc851c84dc94da849c84da749a74986494541e33c04410441054504410441e33c24412445ea5da859e144c044e248034d24550355435d4265636d626d4265226185654455c140a038a1388030c238c338a234a230e33826418845684189458941894188418941684189458841884168418941a945aa458941aa45a945aa458941a945aa45ca49aa45ca49aa45ca49aa45aa45a941aa45a941aa45a941aa458941aa45aa45ca45a945ca49aa45ca49ca49ca49a845a9458845a945a845a949a945a9498945a949a945a949a845a949a945c9498845a945a845ca4dca4dea4dca49eb4dea4dea4dea4dea4dea4dea4dca4dea4dca4dea4dc949ca49c949ca4dc949ca49c949ea4dca49ea49ca49eb49ca49eb49eb49cb45aa41cb49cb49ab458a41cb49cc49cc49cb49cb49cb49cb498941883dec492e524f52715a925ad562d65eb55ef762d662b55ad65ed65ef65ed65ef65ed65ed55af65ef75ed65ed65ef762d65ef762d65ed65ef762f75ef762d65ed65ef762f762f762f762f762f762d65ef76239675a6f5a6f5a6f5a6f5a6b18671867386b376bd4624e564c524c5a6c5e8c628c62ad66ad62ad66ad62ad668d62ad628d62ad668d62ad62ad62ae668d62ae66b462b35eb35eb35ed462b45ed462b35eb35e935a935e925a925a5156715a925e925e915e925e715a715a505a715a715a915e715a925e925eb262925e9262925e705a915ed366b262b262915e705e4f5a705e705a705a4f5a6f5a6f5a6f5a4f5a6f5a4f5a6f5a4f5a4f5a4e566f5a6f5a6f5a6f5a6f5e6f5a905e705e905e8f5e6f5a6f5a905e705e9162905e905e6e5e6f62a84d254504450445e33cc13067452d5e4e622c62ea5dc95d6655034da03ce1404349095a095a09562a5a4b5e4c5e4d622d5a2d5e2c5a2d5a0c560c5a0c562c5a0c562c5a0c560c560b520c56eb510c560c562d5a2d5a2d5a2c560c56eb510c56eb550c56eb552d5a2d5a4e624e5e6f624e5e6f5e4e5e4e5e2d5a2d5a2c5a4e5e4e5e4f5e4e5a2e5a0d562e5a2d56d26a3577567f567b567b357755771373136ff26af26ad26af26ad26af36ad26af36ed26ad26ad26af26ad26ad26ed16af272f172cf6e8c6a8c6a8a6a6a6a69668a6a69666a6a69668a6a696a896e686a886e686a886e686a696a696a696a49626b628d66d16ef36e1673f66e166ff66a366f366f57735773797759777b7b7b7bbd7b9c77bc779c77bd77bc73bd77bd73bd77bd73bd779d73bd779d73bd739d73bd779c739c737c739c777b737a735973797358735773366f3673356f357315731577f372f372b16eb06e6d666d6a4b666c6a6b6a8b6e8a6e8b6e8a6e8a6e8a6e8a6e696a6a6e696a8b6e6a6a6a666a6aab6e8a6e8a6e8a6eab728a6e8a726a6eac728b72ab728b6e8b728b6e8b728b6eac72ab72ac728b6eab728b6eab728b6eab728a6e8b6e8a6e8b728a6e8b728a6e8b6e8a6e8a6e8a6eab728b6eab728a6eac768c768c7a4b764b760a760b7a0b7a2c7e2d7e4d7e2c7e4d7e4c7e4d7e2c7e4d7e4c7e4d7e4c7e4d7e2c7e4c7e2b7a2b7609722a72496e6b728a6eab728a6eab728b6eab728b6eab728b6eab728b6eab72ab72ab728b6eab728b6eab728b6eab6eab6eac6e8b6e6b6a4a6a8c724b720a720b762c7e2d7e4e7e2d7e0d7aeb712c722d728f768f76af72ae6eae6e8d66f072cf6aaf6a8e66b06ab16ab26ab16ab16ab066b0668f6290668f66b06a8f66b06a8f66b06a8f66b06ad06af2721273f272b06eb06a8f6ad16ed16ed172b06ed16eb06eb06e8f6ab06eb06a1610000026060f002220574d464301000000000001000000000000007000000000200000e4df0900e4ff0d00b06eb06ab06ab06ab06e906ab06a8f6ab06ab06ab16ab06ab16ab066d16ab066b066905eb25ed462f666d562945a73569456945ab55ad65ef65eb556b556b556b556744ed65ad65af86218633a6739673a6739675a6b3a675a6b5a675b6b5b6b7b6f5b6b7c6f5b6f7b6f7b6b7c6f7b6f7b6b5a675b6b3a671863b6569452734e734e524e73567356935a945ed566d566b462715a915e915eb266b266d26ad266146f3573577737733673156ff46ab2629162905e916290628f626f5e8f626e5e6f628f62b1669066b066906290626f626f626e5e6f626f5e6f624e5e6e624e5e6f626e626f624e5e4e5a2d564e5a4e5a4e5a2d562e5a2e564e5a0c52eb4d8845673d4539a845a845c949c949c94dc94de94dc849e951c94de951c94dc951c94dc951c94dca51a84d874d45454445244544492445874da74dc951c84dc84da74dc74dc74dc94dc94dc84dc849c84da749a74d4545033de33c0441054126450441043d043d2545e95dea6102490249e248245124512359235d6369636d836d2165436185656559c140c13ca0388034c238e43ca230c234a230253d6845894589418a41894189458841894589418945684188418841aa45a945aa45a945ca49aa45aa45a945ca49aa49ca49aa45cb49aa49aa498945aa45a945aa45a945aa49a945aa45a945ca49aa45ca49aa45ca49ca49ca49c949a949a845a945a845a949a945a949a945aa49a949ca4da949c949a949ca49ca49a949a845c949ca4deb51ca4dea4dea4deb51ea4deb51ea4deb51ea4dea4dea4dea4dca49ca4dc949ea4dca49ca4da949ca49ca49ca49ca49eb4dca49eb49cb49ec4dcb45cb45cb45ec49cb45cb45cc49ed4dcc49ec49cb49cb49a941a941a9416f564f52715a935ad55ed662f762b55af766d65ed65ed65ef762d65ef65ef65ef762b55a1763f65ef65ed65e1867d55a1867d65ef75ef75ef762f762f762d65e1867f7621867f7621863f762f762f762396b5a6b7b6f5a6f7b6f596b396b1867596f386ff5664f564e564c568d628c5ead62ad62ae66ad66ce66ad62ae66ad62ae66ad62ae66ad62ae66ae62ae66ad62935eb35e935eb35eb35eb462b45ed462725a925a925a935e715a51565056925e715a915a715a715a505650565056715a5056715a715a925e715e925e925eb2625056925eb262d366915e915e705a705a705a705a6f5a705e6f5a6f5a6f5a6f5a4f5a6f5a4e564f5a2d522e562d524e5a4e5a6f5a4e5a6f5a4e5a6f5a6f5a905e6e56705a705e905e705e905e6f5a6f5e4d5e884d04452449e340e33ca13088494d5e4e620b5eeb5da8596651e244a03c01416449095a0a5ac84d2a562b5a4c5e2c5a2d5a2c5a4e5e4d5e4e5e4e5e6e622d5a4d5a2d5a2d5a0c562c560c560c560c560c560c562c560c560c56eb51ea4dca4deb51eb510c560c5a4e5e4e5e4e5e4f5e6f624e5e4e5e2d5a2d5a2d5a4d5e4e5e4e5e4e5e4e5e2e5a4e5a2e5a4e5ab166367b567b567b3577357734771373f26ef26ad16ad26ad266d26ad26af36ad26ad26ad26ad26ad26ad26ad26af26e12731277d06e8d6a6b666b664962496249626a6649666a6669668a6a696a896e486a886e686a686a4866696a686a696a49628b668d6ad16ef372157315731573f36a136f126f136f14733677587b9a7f9b7bbc7b9b77bc7b9c77bc779c77bc779c73bc779c73bd779c73bd779c73bd779c779c777b779c7b7b777a77797779773673367314733473f26ef26ed16af16eb06aaf6a8e666d664b666b666b6a8b6e6a6a8b6e6a6e8a6e696a6a6a6a6a8a6e696e486a6a6e6a6e49666a6a49668a6a8a6a8a6a696a8a6e696e8a6e6a6e8b728b6eab728b6e8b726a6e8b6e8b6eab728a6e8b728b6eab728b6eab728b72ac728a6eab728a6eab728a6e8b728a6eab728a6e8b6e8a6e8b6e8a6e8b6e8a6e8b6e6a6e6b724b724b760a720a760a762c7e2c7e4d7e4d7e4d7e2c7e4d7e4c7e4c7e2c7e4c7e4c7e4d7e2c7e4c7e2b7a2b7a0a762a72296e4a6e6a6e8b728b6eab6e8a6eab728a6eab728a6e8b6e8a6eab728a6eab728b6eab728a6e8b6e8a6eab6e8a6aac6e8b6eac6e4a6a4a6a4b6e2a6eea6d0b760c7a2d7e0d7a2e7e0d7a0d76ec6d2d6e4e7290766e6e8f6aaf6a8f626e5e8f628f5e8f5e4f5a6f5e505e71629062b066906690668f62b0669066b06a8f66af66b066b06a9066b06ab06ad16af16ed16eb06ab06ad16ef276f272f272d16ed16eb06eb16e906ab06ab06ab16e8f66b06ab06ab06a9066b06ab066d16ab066b166b166b166b162b162905e905ed466d462b45eb45a945ab55a955ab55a9456b556b55ad65a9452744e734e9452d75ef862f86239671967396739673a671967396719673a6719633a6739673a6719673967196339673a675b6b5a6b5b6b3a675a6b39631863b5569452524a524a524e9456b55ab55e945ab562b45e935e715a915e715e92629162b266d266f46af56e377357775777f46ed266915e915e905e91626f5e6f5e6f5e6e5e6e5e90629062b066906290626f626f626e5e6f5e6e5e6f626e5e6e624d5e4e5e4e5e6f626e5e4e5e2d562d5a2d5a4e5a2e5a2e5a2d564f5a2d560c52eb51ca49673d6741663d8845a845c949a849c94dc84dc94dc849c84dc849e951c94dc94da84dc94da94dc94dc94da851874da74d874da851a74dc84dc84dc94da749c749a749c74da849c94da749c84da749a749874d6645c238e338e33c054126412641043d253d0441e95d0a66244de1480249034d24550251225d42658471636d2165225d85654555c140a03ca138602cc238e33ca2348130812ce43468456841684189418a41684189418841894568416841683d8841894189458941aa45a945aa45a945aa45a945ca49aa45ca49aa45aa49a945a9458941a945a945aa49a945aa45a945aa45a945aa45a945ca49a945ca49a949ca498845a8458841a9458845a8458845a9498845a949a949a9498845a945a945ca49a945a949a949ea4dca4dca4dc949ea4dc949ea4dca4dea4dca49ea4dca4dea4dca49ca4dc949ca49c949ca4dc949c949a949ca49c945ca49ca45cb49ca45cb49cb45cb49cb45cb45aa45cb45cb45cc49cc49cb49ab45cb49aa41a941ca452e524e527056925ad462b55af662d75eb55ad65ed65eb55ad65ed65ed65ed65af75ed65eb55af75ef762d55ad65e1763d65ef762d65ed65ef762d65ef762d65ef762f762f762f7621863f762f762d65e186318675a6b5a6f7a6f5a6b5a6b3867386b386b586ff5666f562d524c566c5e8c628c5ead62ad62ae66ad62ae66ad62ae668d62ad628d62ad668d62ae66ad62ae66b362935eb35eb35eb462b45ed462b35e935e925ab35e925a925a5156715a715a925e715e925e715a715a5056715a505650565056715a715a925e925a925e925e915e915eb262b262915e705a705a705a905e705a905e705a705e705a705e6f5a705e4f5a6f5a4f5a4e562d522e564e566f5a4e566f5a4f5a6f5a6f5a6f5e6f5a6f5a6f56705e705e905e6f5a6f5e6e5e2c5a8749254904450445c238e334ca514e626f66eb5dea5da95d244de144c0400241c7552a5ee9510a562a562b5a2c5a2d5a2c562d5a2d5a4d5a2d5a4e5e4e5a4e5e4e5e6f626e5e4e5e2d5a4e5a2d5a4e5a2d5a4e5a2d5a4e5a2d562d560c520c56eb510c562d5a4e5e2d5a6f62706270626f5e6f5e4e5a4e5e2d5a4e5e4e5e4e5e4e5e6f624e5e4e5e4e5a4e5a2d56b1663577777f3577567b35773577136ff26ed26af36ed26af36ad26af36ad26af26ad26af36ed36ad26ad26a1373347734771273f172af6a8d6a4a62295ee755295e285e496229624966486249664866696a486a696e696a696e696a696e686a696a69666b6a8d6ab06ed16ed16ed06acf6aad66ad66ad66ad66ae6af172f372367358779a7b9a7fbb7fbb7fdc7fbb7bbb7bbb7bbc7fbc7bbc7fbc7bbc7f9b7bbb7f9b7fbb7f9a7f9a7f587b36771473d26ad16ad06eaf6aae6a8d668d6a8d668c666c628c666b668b6a6a6a8b6e696e696e696e6a6e696e8a6e6a6a8b6e6a6a8a6e8a6e8a6e6a6a6a6a49666a6a8b6e8b6e8a6a8a6e8a6e8b728a6e8a6e696a8b6e8a6eab728b6e8b6e6a6e8b6e8a6e8b6e6a6e8b6e6a6e8b6e6a6e8b6e8b6e8b728b6e8b728b6e8b728b6eab728b6eac728b72ac728b6e8b728a6e8b728b6e8c726b726c762b762b760a762c7e2c7e4d7e2d7e4d7e4d7e4d7e4c7e4d7e4c7e4d7e4d7e4d7e4d7e4d7e2c7e4c7e2b7a2b7a2a764a724a6e6b728b72ab72ab72ac72ab72ac72ab72ab728b6eab728b6eab728b6eab728b6eab728b6eab72ab6eab72ab6eac726a6e4a6a2a6a4b722a720a720b762d7e2d7e4e7e4e7e4e7e0d7a2e762e724f7290766f6e4d62ea4d88418839a94189398a3dcc45ac45ac45ed512e5a4e5e90669066b16a9066b16ab16ab16eb06ab16eb06ab06a8f6690668f66b06aaf66b06ab06ad16ab06af372347b557f14771377d26ed26eb16ab16a906ab16ab06ab16ab06ab16ab066b166906291669162b1669162b266b266d266b162156bf566f666d562b55e955ab55ab556b65ab55ab65a734e734e9452d75af75e18631863196719673967186719671863f862f75ef862f75ef762f75ef862f75ef762f65ef762f75e186318633967396739671963396719673967f75e9556324a734e9556b65e955ab55ad562d562935ab35e925eb362b262b366b262b366b262f466f466367357775777f46ad366915eb166906290626f5e6f626f5e8f626f5eb0669062b166906290626f5e8f626e5e6f626f5e6f626e5e6e624e5e6e626e5e6f624e5e4e5a2d5a4e5a4e5a4f5a4e5a4e5a2e562e5a0c520c56eb4dca49673d4539663dc849c949a849c849e94dc849e94dc84de951c84de94dc94de94da849e94dc949e94dc84dc851c851c851c84dc94dc849c94dc849c849c749c74dc749c84dc84de84dc749c74da74987494545e338e43ce53c0641484927452741053d043dc8592c6a65550249e24824512351235522596369636d836d2165436185656559e244c140a0388034a134e33ca234a234a130053d684589456841894189418945894189458941894588418941683da9458945aa49aa45aa458945aa49aa45aa49aa45ca49a945aa49a945aa458941a945a945aa49a945aa45a945aa49aa45ca45aa45ca49a945ca45c945ca49c949a945a845c949a945a9498845a949a949a949a949ca49a949ca49c949ca4dca49c949a949ca4dc949ea4dca4dea4dca4dea4dc949ea4dea4dea4dea4dea4dca4dca4dc949ca4dca49ea4dca49ea4dc949ca49a945ca49ca45ca45a945ca45ca45eb49ca45cb45ab45cc49cc45cc49cb49cc49ab45cb49cb49cb49eb494e524f527056925ad462d55ed65ed65ef862d65ed662d65ef762d65ef65ef65ed65ef65ef762b55af762f65ef762d65e1867f65e1867d65af762f762f762f762f762d65e1863f75e1863f762176318631867f75e3967596b7b6f7a6f7a6f596b596b1867596f386ff56a705a4d564c5a8d5e6c5ead62ad62ce66ad66ae66ae66ce66ad66ae668d62ae66ad62ae66ae62ae66ae66935eb35e925ab35eb35eb462b35eb35e925a935e925a925a715a715a5056925a715e925e715a715a5056505a505650565056515a505a715e715a925e715a925e915e925e915e915e705a705a4f56705a4f566f5a4f566f5a4f5a705e6f5a705a4f5a4f5a4e564f5a2e562d522d524e566f5a6f5a4f5a6f5a4f5a6f5a4f5a6f5a4f566f564f56705a6f5a6f5a4e5a4e5eeb55664904450449e444c238e334eb554e624e66ca59eb5da8594551c140c03c2345e859095a09560a564c5a2c5a4d5e2d5a2d5a2c562c560c562c560c522d562d564d5a2d5a4d5a2d562d5a2d562d5a2d564e5a2d5a4e5e4e5a4e5e2d5a2d5a2d562d562d564e5a2d5a4e5a4e5a6f626f5e6f5e4e5a4e5a2d5a2d5a2d5a4e5e4e5e6f624e5e4f5e4e5a4f5e2e5a2e5a9162367b567b367b3577357b1473136fd26af26ad26ad26ad26af36ad26af36ad26af26ad26af36ad26a136f1473347734771373d16eaf6a8d664b5ee855c751c751e751c751e755e755075ae659075a065e0762076248664866696a486a686a4866696a49666c666d666e6a4d624c624b5e6a5e495e69624a626b624b626d629066d26ad26af47214733577157335735677577b5777787b587b787b5777577b3677367714731473d26ed16a8e666d626c626d664c626c664b626b664a626b666b668b6a6a668a6a696a8a6e696e696e696e896e696e6a6e6a6a8a6e6a6a6a6a696a8b6e6a6a8b6a6b6a8b6a6a668b6a8b6a8b6e8a6a8a6e8a6e8b6e6a6e6a6e6a6e8b6e8b6e8b728a6e8b6e6a6e8b6e8a6e8b6e6a6e8b6e6a6e8b6e6a6e8b6e8a6e8b6e8a6e8b6e8a6e8b6e8a6e8b6e8b6e8b728b6e8b728b6e8b728a6e8b726b726c724b722b760b760b7a0b7a2c7e2d7e4d7e2d7e4d7e4d7e4d7e4c7e4d7e4d7e4d7e4c7e4d7e2c7e4d7e2b7e2c7e2b762b76296e4a724a6e8b728b6eab728b6eab728b6eab728b6eab6e8b6eab6e8b6eab6e8a6eab6e8a6eab728a6eab728b6eab728a6e6a6e296a2a6e096e0a72ea710b7a0c7a2d7e2d7e4e7e2d7e2d7a0d762e722e6e70720d62aa4d47396839cc410e4aab394931e624283149358b41cb49cb4d0c5270629166b16a9066b16a9066b06a8f66906a8f6690668f6690668f628f668f62b0669066b066b06af26e1377357b357b357b1477f272b16ab16ab066b16a906690624e5a4f5e6f5a90626f5a91629162b162b162d366b262b262f566d566b45eb55eb55ab55a9556b65ab65ad65a9452734e734eb65af75e3967f7621863f762186718631867f86218671867186718631867186318671863186717631867176318671863196718633967f75e1863f75e186318631863d65a9556744e95529556b65ab55ab55eb45ed562925a925a715a925e705a4f562e524f56915ad366f46a367336733673f46ad36a9162b1629062905e6f5e6f5e6f5e90629062b066906290628f6290626e5e6e5e6e5e6f624e5e6f5e4e5e6e5e4e5e6e5e4e5e4e5e2d5a2d5a2e5a4e5a2e5a4e5a2e564e5a2d562d560c520c52ca49a94524354539663da845a849e94dc949c849a849c84dc849c84dc84de94dc84dc94dc949e94dc849c94dc84dc84da749c849c849c94dc849c949c849c849c749c749a649c74da749a749a649c74d86496649c2340541064127418a4d6949073d4741043dc8552b6a865502490249034d23510251235d4265636d626d2165225d856545590249a03ca1388030a238c338a234a130a230e438674568458941683d8941884189416841894188418941683d68418841a9458945aa458945a9458941aa45a945aa458945a9458945a945884189418941a9458945a945a945aa45a945aa45a945ca45a945a945a945ca49a945c949a845a949a945c949a945a949a945ca49a949ca49a949ca49a949ca4dca49ca4da949ca49c949ca4dca4dea4dc949ca4dc949ca4dc949ea4dca4dea4dc949ca4dc949ca49c949ca4dca49ea4dc949ca49ca49eb4dca49ca49ca45cb49ca45ca45aa41aa45aa41cb45cb45ec49cb45cb49cb49cb49cb49ec4dec490d4e2e5270527156b35ed45ed55ed55ef75ed75ed75ed65ed662d65ed65ed65ef762b55af65ef65ed55ad65ef65ef65ef65ef762f65e1763d65ed65ef762d65e1763f65ef75ef75ef762f7621763f7621867f762f75e18675a6b5a6b7a6f5a6b5a6b38671867396b386ff566905a2d526d5a6c5a8c5e8c5ead66ad62ad66ad62ae66ad62ae66ad62ad668d62ad62ad62ae66ad62ae66d462b35eb462b35ed462b45ed462b45eb35e935a935e925a925a715a925a925eb262925e925e705a715a5056505a505650565056715a715a925e715a925e925eb362915e925e715e715a5056705a705a705a4f5a6f5a4f566f5a4f5a6f5a4f5a6f5a4f564f5a4f564f5a2e564f564f5a705e6f5a6f5a6f5a705e6f5a705e6f5a705a6f5a705a4f5a705a6f5a6f5a4d5aeb554545044504450445c238253d2c5a6f622d5eeb59eb5da85d444de144c0388551e8592a5a09522c5a4d5e6e5e6e5e6f626e5e6e5e4e5a4e5a2d562d5a2d564e5a2d5a4e5a2d562d5a2d564e5a2e5a4f5e4e5a6f5e4f5e6f5e4e5a4e5a2d564e5e4e5a4e5a4e5a6f5e4e5a6f5e70626f626f5e4f5e2d5a2d5a2d562d5a2d5a6f5e6f5e6f5e2e5a4f5a4e5a4f5a2d5691663577567b3577567b35773577f36ef26ed26af26ad26af36ad26af36ef36af36ad26af36ad266146f357335771473f26ed16ad16ab066b06a8e666d622b5ae955e851e855c751c751c651c651c651e755c755e759085e29622862496a49666a6e4a662a620a5e0b5aea55ea55c9510a5a295a4a624a626b664a664b664b664b664c626d666c668e6a8e6aaf6a8e6ab06eaf6ab06eb06ed16eb06ed06eb06eaf6a8e668e668d668d6a8c666c6a4b666c6a6b6a6b6a6b6a6b6a6b6a6c6e6b6a8b6a6a6a8a6a696a896e896e896e696e8972696e8a6e696a6a6e6a6a8b6e6b6a8b6e8b6e6b6e6b6ace76ef76ad726a66ac6e8b6e8b6e8a6a8b6e8b6e8b6e8b6e8b6e8b6e8b728b6eab728b6e8b6e8a6e8b728b6e8b728b6eab728b6e8b728a6e8b728b6e8b6e8a6e8b728b6e8b728b6eab728b6e8b728b6eab728b6eab728b728c766b724b722a722b760b7a2c7e2c7e4d7e2d7e4d7e4d7e4d7e4d7e4d7e4d7e6d7e4d7e4d7e4d7e4d7e4d7e4c7e2c7e2b7a2a762a72296e6b726b728b728b72ab728b6eab728b6eac72ab6eac72ab6eac72ab6eab728b6eab728b6eab72ab6eab728b6e6a6e496a296a096a0a72e96d0b760b7a2d7e2d7e2e7e2d7e2d7e2d7e4f7a2e762e720d6aaa554741ed4df56a7a779b77596b314a4a316b398c3d28350635e430673d0c5691669066906a906ab06a906ab06a906ab16a9066b16a9066b0668f62b066b066b0669066b066b066d26ed26e13731477567f357b1477d36ed26ab0668f624e5a4e562d520d520c4e0d522e524f5a4f56905e915eb162915ef56ad462d562b45ed65eb65ad65ed65ad75eb55695569452d65e186339671867186717671867f7621867186718671867396b1867396b1867396b1867386b1867396b1867386718673867186718671863196718631863f762186718671863d65e9556745295569556d65ed55eb45e935a0f4eed45cc45aa418939273168358a3d4f56915ed466f46a156f36733677f46ed36ab1669162705e905e6f5e90629062b1669062b166906290666f626f624e5e8f626f5e6f626e5e6f624e5e6f624e5e6f624e5e4e5a2d5a4e5a4e5a4e5a4e5a4e5a2e5a4e5a2d562d560d560c52ca4d673d243545398741c949a745a745c949e94dc94de94dc84de94dc849e84dc84de94dc949e94dc