7/18/2019 Document

http://slidepdf.com/reader/full/document-569715d39f359 1/11

Notiunea dreptului civil

Sintagma “drept civil” are mai multe acceptiuni: stiinta, ramura de drept, drept subiectiv civil

Dreptul civil este acea ramura a dreptului privat alcatuita din ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturi juridice

patrimoniale si nepatrimoniale stabilite intre persoane fizice si persoane juridice aflate pe pozitii de egalitate juridica.

Raporturile patrimoniale pot fi:

- raporturi reale- raporturi obligationale

Raporturile nepatrimoniale pot fi:

- raporturi juridice care privesc existenta si integritatea subiectelor de drept

- raporturi juridice de identificare a persoanelor 

- raporturi juridice derivand din creatia intelectuala

Rolul dreptului civil

Dreptul civil:

- contribuie la ocrotirea valorilor patrimoniale si nepatrimoniale

- dreptul civil reprezinta o garantie a formarii unei constiinte juridice corecte

- ocupa pozitia de ”drept comun” fata de alte ramuri ale dreptului

Principiile fundamentale ale dreptului civil

-rincipiul proprietatii

-rincipiul egalitatii in fata legii civile

-rincipiul imbinarii intereselor individuale cu cele generale

-rincipiul ocrotirii si garantarii drepturilor subiective civile

Principiile institutiilor dreptului civil

-!nstitutia juridica reprezinta o grupare de norme juridice care reglementeaza o anumita categorie de relatii sociale "ex. institutia

uridica a proprietatii, institutia juridica a contractelor, etc.#.

-rincipiile institutiilor de drept civil sunt acele idei "reguli# de baza care calauzesc anumite institutii ale acestei ramuri a

dreptului si care sunt concordante cu principiile fundamentale.

$ele mai importante principii ale institutiilor de drept civil sunt:

- principiul fortei juridice obligatorii "pacta sunt servanda#, principiul irevocabilitatii si principiul relativitatii efectelor actului

uridic civil, in materia contractelor 

- principiul consensualismului, privind forma actului juridic civil

- principiul ocrotirii bunei credinte, in materia dreptului de proprietate si a altor drepturi reale- principiul raspunderii civile, in materia actelor sau faptelor juridice.

Delimitarea dreptului civil de alte ramuri ale dreptului

Delimitarea fata de dreptul constitutional

-in dreptul constitutional predomina raporturile personale nepatrimoniale, in timp ce in dreptul civil majoritatea raporturilor

uridice au un caracter patrimonial

-in dreptul constitutional subiectele trebuie sa aiba o calitate speciala, aceea de organ al statului, ele aflandu-se, de regula, intr-osituatie de supraordonare, pe cand in dreptul civil subiectele participante la raporturile juridice civile sunt persoane fizice si

uridice care se gasesc pe pozitie de egalitate juridica

-normele dreptului constitutional sunt in general norme imperative, in timp ce majoritatea normelor juridice civile sunt

dispozitive

7/18/2019 Document

http://slidepdf.com/reader/full/document-569715d39f359 2/11

-atat dreptul civil cat si cel constitutional au sanctiuni specifice.

Delimitarea fata de dreptul administrativ

-dreptul administrativ reglementeaza in cea mai mare parte raporturile juridice personale nepatrimoniale, pe cand dreptul civil

reglementeaza in cea mai mare parte raporturile juridice patrimoniale

-in dreptul administrativ este necesar ca cel putin un subiect sa aiba calitatea de organ al administratiei de stat, in vreme ce in

dreptul civil subiectele nu au o calitate speciala

-in dreptul administrativ subiectele se afla in raporturi de supra si subordonare% in dreptul civil subiectele se gasesc pe pozitie deegalitate juridica

-dreptul administrativ este alcatuit in cea mai mare parte din norme juridice imperative% dreptul civil este alcatuit in marea

majoritate din norme juridice dispozitive

-dreptul administrativ are sanctiuni proprii, cum ar fi amenda contraventionala si confiscarea% sanctiunile de drept civil sunt:

repararea prejudiciului cauzat prin plata de despagubiri, nulitatea actelor juridice, rezilierea contractelor etc.

Delimitarea fata de dreptul financiar 

-in dreptul financiar subiectele raportului juridic se afla pe pozitii de supra si subordonare% in dreptul civil subiectele participante

a raportului juridic se afla in situatie de egalitate juridica%

-in raporturile judiciare de drept financiar cel putin o parte are o calitatea specifica, aceea de organ financiar al statului%

-normele dreptului financiar in marea lor majoritate sunt imperative% normele dreptului civil in cele mai multe cazuri sunt

dispozitive%

-dreptul financiar are sanctiunile sale proprii, altele decat dreptul civil: majorarile sumelor platite cu titlu de taxa sau impozit,

amenzi etc.

Delimitarea fata de dreptul comercial

-ambele ramuri ale dreptului reglementeaza raporturile juridice patrimoniale si personale nepatrimoniale

-subiectele raporturilor juridice se afla pe pozitii de egalitate juridica

-ambele ramuri contin norme juridice cu caracter dispozitiv in cea mai mare masura

-in dreptul comercial cel putin una dintre parti trebuie sa aiba calitatea de comerciant, in vreme ce in dreptul civil subiectele nu

au o calitate speciala

-intre contractul comercial si cel civil ca institutii de baza ale celor doua ramuri exista deosebiri de regim juridic.

Delimitarea fata de dreptul muncii

-ambele reglementeaza raporturile juridice patrimoniale si personale nepatrimoniale

-in dreptul muncii pozitia de egalitate a subiectelor este prezenta numai la inc&eierea contactului% in dreptul civil pozitia de

egalitate este prezenta in mod constant

-in ambele ramuri exista raspunderea patrimoniala, dar in dreptul muncii exista si raspunderea disciplinara

-minorii sub varsta de '( ani nu pot fi subiecte ale raporturilor juridice de munca.

Delimitarea fata de dreptul familiei-in dreptul familiei preponderente sunt raporturile juridice personale nepatrimoniale% in dreptul civil intalnim in mod special

raporturi juridice patrimoniale

-in dreptul familiei subiectele trebuie sa aiba o calitate speciala: parinte, copil, sot, ruda, infiat etc.

-dreptul familiei are sanctiuni proprii ca: decaderea din drepturile parintesti, indepartarea tutorelui de la exercitarea tutelei etc.

Delimitarea fata de dreptul procesual civil

-dreptul procesual civil cuprinde norme juridice care reglementeaza modul de judecata si solutionare a litigiilor civile

"procedura judecarii lor#

-intre dreptul civil si drept procesual civil exista o deosebire de la continut la forma% dreptul procesual civil reprezinta aspectul

sanctionator al dreptului civil.

Delimitarea fata de dreptul international privat

-dreptul international privat reglementeaza raporturi juridice civile care cuprind un element de extraneitate, respectiv cetatenia

straina, nationalitatea straina, aflarea in strainatate a unor bunuri, inc&eierea ori executarea in strainatate a unor contracte

7/18/2019 Document

http://slidepdf.com/reader/full/document-569715d39f359 3/11

-normele dreptului international privat solutioneaza conflictul de legi ori de jurisdictii, precum si conditia juridica a strainului.

Izvoare de drept civil

-!zvoarele formale ale dreptului civil sunt actele normative in care sunt cuprinse normele dreptului civil.

-)biceiul si morala nu sunt izvoare distincte ale dreptului civil. rin ele insele nu constituie izvoare de drept civil, ci doar cand

norma juridica trimite la ele.

-Doctrina nu este izvoar de drept civil.

-ractica judecatoreasca nu constituie, in principiu, izvor de drept civil.-*orme de drept civil se gasesc in acte normative de la toate nivelurile: $onstitutia Romaniei, $odul civil, legi, acte normative

emise de +uvern si conducatorii organelor administratiei publice centrale si locale.

Tipuri de norme de drept civil

-Dupa caracterul conduitei pe care o prescriu normele juridice civile sunt imperative si dispozitive.

-*ormele imperative sunt acelea care impun subiectelor de drept o anumita conduita sub sanctiune. *ormele juridice civile

mperative sunt pro&ibitive sau onerative. *ormele pro&ibitive interzic categoric o anumita conduita. *ormele onerative prevad

expres obligatia pentru parti de a avea o anumita conduita.

-*ormele de drept civil dispozitive sunt acelea care suplinesc sau interpreteaza vointa neexprimata sau insuficient exprimata a

partilor raportului juridic civil, ingaduind sa se deroge de la dispozitiile pe care le cuprind. *ormele juridice civile dispozitive

sunt permisive sau supletive. *ormele permisive permit ca subiectele sa aiba o anumita conduita.

-*ormele supletive stabilesc o conduita care este obligatorie numai in cazul in care acestea nu si-au manifestat vointa altfel.

-Dupa natura interesului ocrotit normele juridice civile sunt de ordine privata sau de ordine publica.

-Dupa campul de aplicare normele juridice civile sunt generale si speciale. *ormele juridice civile sunt generale daca se aplica

n toate cazurile si in orice materie, reglementeaza situatia de drept comun. *ormele speciale reglementeaza exceptii de la cele

generale. *orma speciala deroga de la norma generala si se aplica prioritar fata de norma generala, este de stricta interpretare si

aplicare.

Aplicarea normelor de drept civil

plicarea in timp

-*ormele juridice civile se aplica in intervalul de timp cat sunt in vigoare.

-!ntrarea in vigoare a normelor juridice civile are loc fie la data publicarii lor in onitorul )ficial, fie la o data certa stabilita de

egiuitor si mentionata in cuprinsul lor.

-!esirea din vigoare a normelor juridice civile se produce prin abrogarea lor. brogarea normelor juridice poate fi: expresa

directa, cand actul normativ nou mentioneaza in mod expres "formal# abrogarea unei norme juridice, capitole sau articole din

aceasta% expresa indirecta, cand nu se nominalizeaza direct actul normativ abrogat, dar se prevede expres ca /dispozitiile

contrare se abroga//% tacita "implicita#, cand in textul noii legi nu se mentioneaza abrogarea normelor juridice mai vec&i, insaabrogarea rezulta in mod implicit din faptul ca actuala reglementare contravine reglementarilor anterioare.

-$aderea in desuetudine, respectiv neaplicarea indelungata a unei legi, nu constituie un mod de iesire din vigoare a ei.

-0egile temporare, respectiv legile care au fixat de la inceput momentul iesirii lor din vigoare, se considera abrogate la

mplinirea termenului.

-ctiunea in timp a normelor juridice civile este guvernata de doua principii: principiul neretroactivitatii legii civile noi%

principiul aplicarii imediate a legii civile noi.

-rincipiul neretroactivitatii legii civile noi este regula de drept potrivit careia legea civila se aplica numai situatiilor care survin

dupa intrarea ei in vigoare nu si celor petrecute anterior. cest principiu este consacrat de art. ' $od civil: //0egea dispune

numai pentru viitor, ea n-are putere retroactiva/ si de art. '1 din $onstitutie care prevede ca /0egea dispune numai pentruviitor, cu exceptia legii penale mai favorabile//. rincipiul neretroactivitatii ocroteste drepturile subiective castigate sub imperiul

egilor vec&i si asigura stabilitatea ordinii de drept.

7/18/2019 Document

http://slidepdf.com/reader/full/document-569715d39f359 4/11

-rincipiul aplicarii imediate a legii noi este regula de drept civil potrivit careia legea noua se aplica de indata ce a fost adoptata

a toate situatiile aparute dupa intrarea ei in vigoare, cu excluderea legii vec&i. cest principiu nu este consacrat expressis verbis

de $odul civil, insa el decurge in mod implicit din principiul neretroactivitatii legilor si se justifica prin faptul ca legea noua

reprezinta un progres economic si te&nico-juridic fata de legea vec&e. De la principiul aplicarii imediate a legii noi exista

exceptia de ultraactivitate a legii civile vec&i, respectiv de supravietuire a ei, care trebuie insa prevazuta in mod expres de legea

noua.

-entru a determina legea aplicabila se are in vedere regula tempus regit actum, potrivit careia o situatie juridica produce

efectele prevazute in legea civila in vigoare la data producerii ei.

plicarea in spatiu

-Se intemeiaza pe principiul teritorialitatii legii potrivit caruia legea civila, de regula, se aplica pe teritoriul statului al carui

organ a edictat-o. plicarea legii civile in spatiu si principiul care o guverneaza se discuta sub doua aspecte: unul intern si altul

nternational. spectul intern se refera la raporturi juridice stabilite pe teritoriul Romaniei intre subiecte de drept civil cu

cetatenie sau de nationalitate romana. ceasta situatie se rezolva potrivit regulii conform careia actele normative care emana de

a organele centrale se aplica pe intreg teritoriul tarii, iar actele normative care emana de la organele locale se aplica in raza

unitatii administrativ teritoriale respective. spectul international priveste raporturi juridice cu elemente de extraneitate

"cetatenie, nationalitate straina# si se rezolva de catre normele conflictuale ale dreptului international privat "0egea nr.

'213'445#.

plicarea legii civile asupra persoanelor 

-ersoanele fizice si juridice pot fi subiecte ale raporturilor juridice civile.

-rincipiul care guverneaza aplicarea legii civile asupra persoanelor este egalitatea lor in fata legii civile. 6galitatea in fata legii

civile nu trebuie inteleasa in sensul ca toate normele dreptului civil se aplica tuturor persoanelor. 6xista legi civile cu vocatie

generala de aplicare atat pentru persoane juridice cat si pentru cele fizice "de ex. Decretul nr. 7'341( privind persoanele fizice si

cele juridice#. 6xista legi civile cu vocatie de aplicare numai pentru persoane fizice si legi cu vocatie de aplicare numai pentru

persoane juridice.

Interpretarea normelor de drept civil

-!nterpretarea normelor juridice civile inseamna lamurirea sensului exact si complet al normelor in scopul aplicarii cat

mai corecte.

!n functie de forta ei juridica interpretarea este oficiala sau neoficiala. !nterpretarea oficiala este aceea facuta de organele

de stat carora li s-a conferit o asemenea competenta, respectiv organele apartinand puterii legislative, executive sau

udecatoresti. !nterpretarea oficiala este de doua feluri: interpretare legala sau autentica, facuta c&iar de organul care a emis

norma juridica, si interpretarea cazuala, care se realizeaza cu prilejul solutionarii de catre organele competente a diferitelorcazuri concrete. !nterpretarea neoficiala, care se mai numeste si doctrinara, este facuta de specialisti care nu actioneaza oficial.

!n consecinta, ea nu are forta juridica obligatorie, fiind lasata la aprecierea organului de aplicare a legii spre a fi adoptata sau

respinsa.

!n functie de rezultatul la care se ajunge prin interpretare interpretarea este literala "declarativa#, extensiva sau

restrictiva. !nterpretarea literala "in litera legii# este acea forma a interpretarii care conduce la concluzia ca formularea normei

uridice coincide cu sensul real al normei, existand o identitate intre formulare si continut. ceasta forma de interpretare este

specifica textelor normelor juridice precis si clar formulate. !nterpretarea extensiva "in spiritul legii# este aceea care ajunge la

concluzia ca norma juridica civila acopera mai multe cazuri decat lasa sa se inteleaga textul ei. *u se admite interpretarea

extensiva in cazurile in care legea face enumerari limitative, in caz de exceptii sau in cazul normelor juridice care stabilesc

prezumtii. !nterpretarea restrictiva "in sprijinul legii# este acea forma de interpretare in care se ajunge la concluzia ca princontinut norma juridica este mai restransa decat lasa sa se inteleaga formularea ei.

!n functie de metodele folosite interpretarea normelor juridice civile este gramaticala, logica, sistematica, istorica si

teleologica. !nterpretarea gramaticala consta in lamurirea sensului normei juridice pornind de la semantica termenilor folositi,

apoi procedandu-se la analiza morfologica si sintactica a textului. !nterpretarea logica consta in lamurirea intelesului normei

7/18/2019 Document

http://slidepdf.com/reader/full/document-569715d39f359 5/11

uridice prin folosirea regulilor si principiilor logicii formale precum: rationamentele inductive, rationamentele deductive

"silogismele#, procedeele de demonstratie, etc. !nterpretarea sistematica se realizeaza prin compararea normei interpretate cu alte

norme din acelasi act normativ sau din alte acte normative si stabilirea unor corelatii care sa conduca la deslusirea sensului

normei respective. *ormele juridice dintr-un stat formeaza un sistem unitar care se intemeiaza pe principiile inscrise in

$onstitutie ca lege fundamentala a statului. !n acest sens se vorbeste despre constitutionalitatea legilor si a celorlalte acte

normative. ltfel spus, normele juridice trebuie raportate in primul rand la normele constitutionale in conformitate cu care

trebuie sa fie. !nterpretarea istorica urmareste stabilirea intelesului normei prin analizarea conditiilor concrete care au determinat

adoptarea ei "respectiv examinarea lucrarilor pregatitoare, a expunerii de motive, a discutiilor si dezbaterilor pe marginea legii#precum si prin raportarea normei juridice supuse interpretarii la alte norme care au existat in decursul timpului privind acelasi

obiect de reglementare. !nterpretarea teleologica presupune stabilirea sensului unei dispozitii legale tinandu-se seama de

finalitatea urmarita de legiuitor la adoptarea normei respective.

Notiunea raportului juridic civil

Raportul juridic civil este o relatie sociala reglementata de norma juridica civila.

entru nasterea unui raport juridic civil este necesara prezenta cumulativa a trei premise: subiectele de drept civil, norma de

drept civil, un fapt sau un act juridic de care norma de drept conditioneaza nasterea, modificarea, transmiterea sau stingerea de

drepturi si de obligatii concrete intre subiectele determinate. 8aptele juridice sunt acele imprejurari de fapt, evenimente sau

actiuni omenesti, de care legea leaga producerea unor efecte juridice. 6venimentele sunt imprejurari care se produc independent

de vointa oamenilor si de care norma juridica leaga consecinte juridice. ctiunile omenesti sunt fapte comisive sau omisive

savarsite cu sau fara intentia de a produce efecte juridice, efecte care insa se produc in virtutea legii. ctele juridice sunt

manifestari de vointa facute cu intentia de a naste, modifica sau stinge raporturi juridice.

Raportul juridic civil are are un caracter social, volitional si ideologic. artile raportului juridic civil sunt pe pozitie de

egalitate juridica. 9nele norme de drept civil pot fi inlocuite de parti cu propria lor reglementare.

-Raportul juridic civil este alcatuit din subiecte, continut si obiect.

Subiectele raportului juridic civil

!n dreptul civil exista doua mari categorii de subiecte si anume: persoanele fizice si persoanele juridice. ersoanele

fizice sunt oamenii consideratii in individualitatea lor, ca titulari de drepturi si obligatii civile. ersoanele juridice sunt subiecte

colective de drept civil, titulare de drepturi subiective si de obligatii civile. $onditiile ce trebuiesc indeplinite pentru ca un

colectiv de oameni sa aiba calitatea de persoana juridica: organizare de sine statatoare% patrimoniu propriu, distinct de al altor

persoane% scop determinat, in acord cu interesele societatii.

-luralitatea subiectelor raportului juridic civil

!n cele mai multe cazuri raportul juridic civil se stabileste intre doua persoane: una ca subiect activ, titular de drepturi si

alta ca subiect pasiv, titular de obligatii. cesta este un raport juridic simplu, care constituie regula in materie. rin exceptie,

exista raporturi juridice complexe care intervin intre mai multe subiecte sau, altfel spus cu pluralitate de subiecte. luralitatea

poate fi activa, pasiva si mixta.

Sc&imbarea subiectelor raportului juridic civil

roblema sc&imbarii subiectelor raportului juridic civil se pune numai in cazul raporturilor patrimoniale. !n raporturile

uridice civile personale nepatrimoniale nu se poate pune problema sc&imbarii subiectelor de drept, deoarece drepturile

subiective care intra in continutul lor sunt inalienabile. !n cazul raporturilor juridice patrimoniale trebuie sa facem distinctie

ntre raporturile juridice reale si raporturile juridice obligationale. Raporturile juridice reale sunt acele raporturi juridice care au

n continut un drept real "ex. raportul juridic de proprietate#. !n aceste raporturi juridice se pune problema numai a sc&imbarii

subiectului activ, nu si a subiectului pasiv. Raporturi juridice obligationale sunt raporturi juridice care au in continutul lor un

drept de creanta si care sunt stabilite intre subiectul activ ce are calitatea de creditor si subiectul pasiv ce are calitatea de debitor.

!n aceste raporturi juridice, in principiu se poate sc&imba atat subiectul activ cat si cel pasiv. Sc&imbarea se poate realiza printransmiterea sau transformarea obligatiilor.

$apacitatea civila a subiectelor raportului juridic civil

7/18/2019 Document

http://slidepdf.com/reader/full/document-569715d39f359 6/11

$apacitatea juridica civila reprezinta calitatea persoanelor fizice si juridice de a fi subiecte de drept civil. $apacitatea de

folosinta este aptitudinea generala si abstracta a persoanei de a avea drepturi si obligatii civile. $apacitatea de exercitiu este

aptitudinea persoanei de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatii civile, prin inc&eierea de acte juridice civile.

$apacitatea juridica civila a persoanei fizice

!nceputul capacitatii de folosinta il constituie momentul nasterii fiintei umane. Drepturile copilului sunt recunoscute de

a conceptie, insa numai daca el se naste viu.

$ontinutul capacitatii de folosinta il formeaza toate drepturile si obligatiile civile cu exceptia celor oprite de lege.!ncetarea capacitatii de folosinta are loc odata cu decesul persoanei fizice cand inceteaza calitatea sa de subiect de drept.

Data mortii este data trecuta in certificatul de deces sau, dupa caz, data trecuta in &otararea judecatoreasca declarativa de moarte.

$apacitatea de exercitiu a persoanelor fizice este aptitudinea de a dobandi drepturi subiective civile si de a-si asuma

obligatii civile prin acte juridice in nume propriu.

Sunt lipsiti in totalitate de capacitatea de exercitiu minorii care nu au implinit varsta de '( ani si persoanele puse sub

nterdictie judecatoreasca. entru aceste persoane, actele juridice se inc&eie de reprezentantii lor legali "parinti sau, dupa caz,

tutore#. inorul intre '( si ' ani are capacitatea de exercitiu restransa. 6l participa personal la inc&eierea actelor juridice, dar

avand incuviintarea prealabila a ocrotitorului legal.

!ncetarea capacitatii de exercitiu a persoanelor fizice are loc odata cu incetarea capacitatii de folosinta "adica odata cu

decesul persoanei fizice# sau prin punerea sub interdictie judecatoreasca.

$apacitatea juridica civila a persoanei juridice

Dobandirea capacitatii de folosinta a persoanelor juridice are loc la data inregistrarii sau la o alta data stabilita in

conformitate cu distinctiile facute de lege. $ontinutul capacitatii de folosinta a persoanelor juridice este determinat de obiectul

or de activitate. ersoana juridica nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul de

nfiintare sau statut "principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice#.

!ncetarea capacitatii de folosinta a persoanei juridice are loc fie ca urmare a reorganizarii sale, fie ca urmare a dizolvarii

persoanei juridice.

$apacitatea de exercitiu a persoanelor juridice reprezinta aptitudinea acestora de a exercita drepturile si de a-si asuma si

ndeplini obligatiile prin inc&eierea de acte juridice civile.

$apacitatea de exercitiu a persoanelor juridice se realizeaza prin intermediul organelor sale de conducere. ersoana

uridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale.

!nceputul capacitatii de exercitiu a persoanelor juridice il constituie momentul infiintarii persoanelor juridice, insa, in

practica se realizeaza in mod efectiv odata cu alegerea organelor de conducere.

-Sfarsitul capacitatii de exercitiu a persoanelor juridice corespunde incetarii capacitatii de folosinta a acesteia.

Continutul raportului juridic civil

rin continut al raportului juridic civil se intelege totalitatea drepturilor subiective si obligatiilor civile ce revin partilor

raportului juridic civil.

Drepturile

Dreptul subiectiv civil este posibilitatea juridica a titularului sau de a desfasura in limitele legii o anumita conduita, in

virtutea careia poate pretinde subiectului pasiv o comportare corespunzatoare care la nevoie poate fi impusa prin forta de

constrangere a statului.

!n functie de gradul de opozabilitate drepturile subiective civile se clasifica in drepturi absolute si drepturi relative.

Dreptul absolut este acel drept subiectiv in temeiul caruia titularul sau poate avea o anumita conduita, fara a avea nevoie de

concursul altor persoane pentru a-l exercita. !n categoria drepturilor absolute intra drepturile personale nepatrimoniale "dreptul

a viata, nume, domiciliu# si drepturile reale "dreptul de proprietate, dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de &abitatie,

dreptul de superficie#. Dreptul relativ este dreptul subiectiv civil in temeiul caruia titularul sau poate pretinde subiectului pasivdeterminat o anumita conduita fara de care dreptul nu se poate realiza. $ategoria drepturilor relative include drepturile de

creanta.

!n functie de continutul lor drepturile subiective civile se clasifica in drepturi patrimoniale si drepturi personale

nepatrimoniale. Dreptul patrimonial este dreptul subiectiv care are un continut economic si in consecinta poate fi exprimat in

7/18/2019 Document

http://slidepdf.com/reader/full/document-569715d39f359 7/11

bani. Drepturile subiective civile patrimoniale se impart in drepturi reale si drepturi de creanta. Dreptul real este dreptul

subiectiv civil in virtutea caruia titularul sau poate exercita singur atributele asupra unui lucru determinat fara concursul altor

persoane. Drepturile reale sunt absolute, limitate ca numar si sunt insotite de prerogativele urmaririi si preferintei. Dreptul de

creanta este dreptul subiectiv civil in virtutea caruia subiectul activ numit creditor are posibilitatea de a pretinde subiectului

pasiv numit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva. Dreptul de creanta sunt relative si nelimitate ca numar. Drepturile

personal nepatrimonial sunt drepturi subiective civil ale caror continut nu poate fi exprimat in bani, el fiind strans legat de

persoana omului. Drepturile personale nepatrimoniale pot fi grupate in trei categorii: drepturi care privesc existenta si

ntegritatea fizica si morala a persoanei "dreptul la viata, dreptul la sanatate, dreptul la onoare, dreptul la reputatie, dreptul lademnitate etc.#% drepturi care privesc identitatea persoanei "dreptul la nume, pseudonim, domiciliu, resedinta, denumire, sediu

etc.#% drepturi care decurg din creatia intelectuala "dreptul de autor, inventator, inovator#.

!n functie de corelatia dintre drepturile subiective civile, acestea se clasifica in drepturi principale si drepturi accesorii.

Dreptul subiectiv principal este acel drept care are o existenta de sine statatoare. ajoritatea drepturilor subiective sunt drepturi

principale. Dreptul subiectiv accesoriu este dreptul a carui soarta juridica depinde de existenta altui drept civil, acesta din urma

fiind un drept principal. Sunt drepturi reale accesorii dreptul de ipoteca, dreptul de gaj, privilegiile, dreptul de retentie. 6ste

drept de creanta accesoriu dreptul creditorului de a pretinde de la debitori dobanda aferenta creantei sale, dreptul de a incasa

clauza penala, dreptul de a pretinde arvuna etc. Soarta juridica a dreptului accesoriu depinde de dreptul principal "accesorium

se;uitur principale#.

!n functie de gradul de certitudine conferit titularilor, drepturile subiective se clasifica in: drepturi pure si simple si

drepturi afectate de modalitati. Dreptul subiectiv pur si simplu este acela care confera maxima certitudine titularului sau in

exercitarea lui, producandu-si efectele imediat si irevocabil. area majoritate a drepturilor subiective sunt pure si simple "ex.

dobandirea dreptului de proprietate de catre donatar ca urmare a unui /dar manual//. Dreptul subiectiv civil afectat de modalitati

este un drept subiectiv a carui existenta sau exercitiu este afectata de modalitati, respectiv evenimente viitoare: termen, conditie

sau sarcina.

)bligatiile

rin obligatie civila se intelege indatorirea subiectului pasiv al raportului juridic civil da a avea o anumita comportare,

corespunzatoare dreptului subiectiv corelativ, care in caz de nevoie poate fi impusa prin forta de constrangere a statului.

!n functie de obiectul raportului juridic din care fac parte obligatiile civile sunt pozitive sau negative. )bligatiile

pozitive sunt acele obligatii care implica o actiune. !n aceasta categorie intra obligatiile de a da ceva si de a face ceva.

)bligatiile negative sunt acele obligatii care constau dintr-o abtinere, deci sunt incluse in aceasta categorie obligatiile de a nu

face ceva.

!n functie de indatorire obligatiile sunt de rezultat sau de diligenta. )bligatiile civile de rezultat "numite si determinate#

sunt acele obligatii civile in care debitorul isi asuma indatorirea de a obtine un rezultat determinat in favoarea creditorului sau.

)bligatii civile de diligenta "numite si obligatii de mijloace sau obligatii de prudenta# sunt obligatii civile care constau in

ndatorirea debitorului de a depune toata diligenta, toata staruinta, in vederea obtinerii unui rezultat, fara insa a se obliga la

nsusi rezultatul preconiza.

!n functie de sanctiunea ce asigura respectarea lor obligatii civile sunt perfecte sau imperfecte. )bligatiile perfecte sunt

acele obligatii civile care se bucura integral de sanctiunea juridica, in sensul ca la nevoie creditorul poate face apel la forta de

constrangere a statului pentru a-l sili pe debitor la executare "majoritatea obligatiilor civile sunt perfecte#. )bligatiile civilemperfecte sunt acele obligatii care nu se pot obtine pe cale silita, prin folosirea fortei de constrangere a statului. 6le nu se

bucura de sanctiune juridica. 6xemplu de obligatie imperfecta: art. 52 al. ' din Decretul nr. '<=3'41 cu privire la prescriptia

extinctiva stabileste ca /debitorul care a executat obligatia dupa ce dreptul la actiune al creditorului s-a prescris nu are dreptul

sa ceara inapoierea prestatiei, c&iar daca la data executarii nu stia ca termenul prescriptiei era implinit//. 9n alt exemplu il

constituie contractul de joc sau prinsoare, in care castigatorul > creditor > nu are actiune in justitie pentru a-si reclama castigul

"art. '<7 $od civil#.

)biectul raportului juridic civil

rin continut al raportului juridic civil se intelege conduita partilor raportului juridic. !n raporturile juridice patrimoniale

conduita partilor se refer? adesea la lucruri, lucruri care sunt considerate obiect derivat al raportului juridic civil: bunurile.!n sens economic este bun orice lucru susceptibil sa fie util omului. !n sens juridic este bun un lucru care este susceptibil

sa fie util, are valoare economica si este susceptibil de apropriere sub forma unor drepturi patrimoniale. $uvantul “bun” este

folosit si intr-un sens mai larg, vizand atat lucrul cat si dreptul referitor la el. !n acest sens, bunurile fac parte din activul

patrimoniului, vazut ca totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica ale unei persoane.

7/18/2019 Document

http://slidepdf.com/reader/full/document-569715d39f359 8/11

Clasificarea bunurilor

!n functie de criteriul circulatiei lor juridice

- bunuri aflate in circuitul civil

- bunuri exceptate circuitului civil

- bunuri cu circuit civil conditionat

!n functie de natura bunurilor si de calificarea data de lege

- bunuri imobile

- bunuri mobile

@unurile imobile sau nemiscatoare sunt bunurile care au o asezare fixa si stabila, fiind legate de sol.

a# bunuri imobile prin natura lor 

- terenurile si cladirile

- morile de vant sau apa

- recoltele prinse de radacini si fructele neculese.

b# bunuri imobile prin destinatie% din aceasta categorie fac parte anumite bunuri mobile prin natura lor care insa sunt accesorii

pentru serviciul si exploatarea unui bun imobil

- bunuri destinate pentru exploatarea agricola "animale, unelte agricole, pestele din iaz, stupii etc.#

- bunuri destinate exploatarii industriale sau comerciale "mobilier, instrumente, unelte, utilaje etc.#

- bunuri mobile asezate pe un fond cu afectatiune perpetua "statui, tablouri, oglinzi, ornamente etc.#

c# bunuri imobile prin obiectul la care se aplica

- uzufructul lucrurilor imobile, servitutile, actiunile care tind a revendica un imobil

- drepturile reale, cu exceptia dreptului de proprietate "ex. dreptul de uz, uzufruct, servitutile#

- drepturile de creanta carora le corespunde obligatia de a da un bun imobil

- actiunile in justitie privind valorificarea drepturilor imobiliare "actiunea in revendicare, actiunea in reclamatia unei servituti

etc.#

- actiunile in justitie privind nulitatea instrainarii unui imobil, revocarea donatiei unui imobil etc.#.

@unurile mobile sau miscatoare sunt acele bunuri care pot fi deplasate dintr-un loc in altul fie cu ajutorul propriei forte, fie cu

ajutorul unei forte straine.

a# bunuri mobile prin natura lor, care se pot transporta dintr-un loc in altul fie prin propria forta, fie cu ajutorul unei forte straine

"ex. animalele, lucrurile neinsufletite#

b# bunurile mobile prin determinarea legii, care sunt considerate mobile prin obiectul la care se aplica "adica, sunt incorporate in

obiect#

- drepturile reale asupra mobilului cu exceptia dreptului de proprietate "dreptul de uz, dreptul de uzufruct, dreptul de gaj etc.#

- drepturile de creanta care au ca obiect un bun mobil

- actiunile in justitie privind bunurile mobile etc.

c# bunurile mobile prin anticipatie, care cuprind bunuri care prin natura lor sunt imobile, dar prin anticipatie sunt considerate de

parti printr-un act juridic ca bunuri mobile% ex.: fructele si recoltele neculese inca, produsul neextras al unei cariere, materialele

provenite din daramarea unei constructii

!n functie de modul de determinare si de vointa partilor 

- bunuri certe

- bunuri generice

!n functie de posibilitatea sau imposibilitatea inlocuirii cu prilejul executarii unei obligatii civile

- bunuri fungibile

- bunuri nefungibile

!n functie de faptul daca folosirea implica sau nu instrainarea sau consumarea bunului, distingem:

- bunuri consumptibile- bunuri neconsumptibile

!n functie de faptul ca anumite bunuri produc fructe si altele nu produc fructe, bunurile se clasifica in:

- bunuri frugifere

7/18/2019 Document

http://slidepdf.com/reader/full/document-569715d39f359 9/11

- bunuri nefrugifere

!n functie de posibilitatea divizarii lor, bunurile se clasifica in:

- bunuri divizibile

- bunuri indivizibile

@unurile divizibile sunt acele bunuri care prin impartire nu isi sc&imba destinatia economica "ex. o cantitate de alimente, un

cupon de stofa#.

@unurile indivizibile sunt acele bunuri care, daca ar fi impartite, si-ar sc&imba destinatia "ex. o masa, un autoturism etc.#.

!mportanta clasificarii este relevanta in materie de partaj si in materie de obligatii cu pluralitate de subiecte:

- in materie de partaj, daca bunul este indivizibil, fie se atribuie unuia dintre proprietari, cu obligatia de a plati o sulta celorlalti,

fie se scoate la vanzare urmand sa se imparta pretul%

- in materie de obligatii cu pluralitate de subiecte distingem doua situatii:

a. daca obligatia are ca obiect un bun indivizibil, fiecare debitor este tinut pentru intreaga datorie%

b. daca obligatia are ca obiect un bun divizibil, fiecare debitor este tinut numai pentru partea lui.

!n functie de corelatia dintre ele "determinata de insusirile bunului sau de vointa partilor#

- bunuri principale

- bunuri accesorii

!n functie de modul lor de percepere

- bunuri corporale

- bunuri necorporale

!n functie de posibilitatea urmaririi silite pentru plata datoriilor 

- bunuri sesizabile

- bunuri insesizabile

Notiunea prescriptiei extinctive

rescriptia extinctiva este pierderea dreptului de a obtine o &otarare judecatoreasca in temeiul careia sa se poata efectua

executarea silita a obligatiilor, ca urmare a neexercitarii actiunii in justitie in termenul prevazut de lege.

!n mod obisnuit prescriptia extinctiva este definita ca fiind modul de stingere a dreptului la actiune ca urmare a

neexercitarii acestuia in termenul prevazut de lege. rescriptia nu stinge dreptul la actiune in sens procesual.

rescriptia extinctiva este reglementata prin norme imperative. Audecarea unei pricini se face dupa cercetarea obligatorie

si din oficiu a problemei prescriptiei.

*atura juridica a prescriptiei extinctiva

-rescriptia extinctiva nu stinge dreptul subiectiv civil, ci dreptul material la actiune. rescriptia transforma raportul juridiccivil: obligatia corelativa dreptului subiectiv devine obligatie imperfecta% dreptul subiectiv civil poate fi aparat doar pe cale de

exceptie. Se considera si ca dreptul prescris nu poate fi aparat nici pe cale de exceptie.

Delimitarea prescriptiei extinctive

rescriptia extinctiva se aseamana dar se si diferentiaza de alte institutii de drept civil, precum: prescriptia ac&izitiva

"uzucapiunea#, termenul extinctiv si termenul de decadere.

6fectele prescriptiei extinctive

Stingerea dreptului la actiune privind un drept subiectiv principal stinge si dreptul la actiunea privind drepturile

subiective accesorii. Se considera ca imprescriptibilitatea dreptului la actiune privind un drept principal face imprescriptibila sidreptul la actiune privind drepturile accesorii.

Bermenul de prescriptie curge distinct pentru fiecare dintre prestatiile unei obligatii cu executare succesiva "exemple:

c&irii, dobanzi, ratele de renta viagera#.

7/18/2019 Document

http://slidepdf.com/reader/full/document-569715d39f359 10/11

Bermenele prescriptiei extinctive

Sunt prescriptibile extinctiv, de regula, drepturile relative "de creanta#. Drepturile absolute "drepturile reale si drepturile

nepatrimoniale# sunt de regula imprescriptibile extinctiv.

Sunt citate exceptii de la prescriptibilitatea drepturilor de creanta: restituirea sumelor depuse la $.6.$. si drepturile

asiguratilor asupra sumelor rezultand din rezervele te&nice ce se constituie la asigurarile de viata pentru obligatii de plata

scadente in viitor, drepturile de pensie.

Bermenul general de prescriptie in materia drepturilor de creanta este de 7 de ani. 6xemple de termene speciale:termenul de < luni aplicabil cererii de raspundere civila pentru viciile ascunse fara viclenie, termenul de < luni aplicabil

dreptului de optiune succesorala, termenul de ' an aplicabil actiunii vanzatorului pentru complinirea pretului si a cumparatorului

pentru scaderea pretului sau pentru stricarea vanzarii, termenul de ' an pentru actiunile posesorii.

Drepturile reale sunt, de regula, imprescriptibile extinctiv. 6xemple: revendicarea imobilelor, granituirea, actiunea

negatorie imobiliara, actiunea confesorie a superficiarului, revendicarea bunurilor mobile proprietate publica. 6xista totusi

prescriptie extinctiva in ce priveste revendicarea bunurilor mobile proprietate privata "72 ani#, actiunea negatorie pentru mobilie

proprietate privata "72 ani#, actiunea confesorie de uz, uzufruct, &abitatie si servitute pentru imobile proprietate privata "72 ani#,

revendicarea bunurilor adjudecate "7 ani#, revendicarea avulsiunilor "' an#.

-Bermenul general de prescriptie in materia drepturilor reale este de 72 de ani.

9nele drepturi nepatrimoniale sunt prescriptibile extinctiv: actiunea in nulitatea relativa a unui act juridic civil "7 ani#,

actiunea in nulitatea relativa a casatoriei "< luni#, actiunea in tagada paternitatii "< luni#, actiunea in stabilirea paternitatii "' an#.

$alculul prescriptiei extinctive

Bermenele de prescriptie stabilite pe ani, luni si saptamani se sfarsesc in ziua corespunzatoare zilei de plecare. Daca

ultima luna nu are o zi corespunzatoare, atunci terenul se sfarseste in ultima zi a acestei luni.

Bermenele de prescriptie stabilite pe zile se socotesc cu ziua urmatoare primei zile si se implinesc la sfarsitul ultimei

zile.

!nceputul prescriptiei extinctive

rescriptia incepe sa curga de la data de cand se naste dreptul la actiune.

recizari si reguli speciale:

!n obligatiile care urmeaza sa se execute la cererea creditorului precum si in acelea al caror termen de executare nu este

stabilit, prescriptia incepe sa curga de la data nasterii raportului de drept.

Daca dreptul este sub conditie suspensiva sau cu termen suspensiv, prescriptia incepe sa curga de la data cand s-a

mplinit conditia sau a expirat termenul.

rescriptia dreptului la actiune in repararea pagubei pricinuita prin fapta ilicita, incepe sa curga de la data cand pagubitul

a cunoscut sau trebuia sa cunoasca, atat paguba cat si pe cel care raspunde de ea. ceasta regula se aplica si in cazul actiuniintemeiata pe imbogatirea fara justa cauza, actiunii intemeiate pe gestiunea de afaceri, actiunii revocatorii si actiunii in restituire

ca urmare a anularii "constatarii nulitatii absolute# a unui act juridic.

rescriptia dreptului la actiune in anularea unui act juridic pentru violenta, incepe sa curga de la data cand aceasta a

ncetat.

!n caz de viclenie ori eroare sau in celelalte cazuri de anulare, prescriptia incepe sa curga de la data cand cel indreptatit,

reprezentantul sau legal sau persoana c&emata de lege sa-i incuviinteze actele, a cunoscut cauza anularii, insa cel mai tarziu de la

mplinirea a ' luni de la data inc&eierii actului.

rescriptia dreptului la actiune privind viciile ascunse ale unui lucru transmis sau ale unei lucrari executate, incepe sa

curga de la data descoperirii viciilor, insa cel mai tarziu de la implinirea unui an de la predarea lucrului sau lucrarii. "C# rin

dispozitiile prezentului articol nu se aduce nici o atingere termenelor de garantie, legale sau conventionale.rescriptia actiunii privind viciile unei constructii, incepe sa curga de la data descoperirii viciilor, insa cel mai tarziu de

a implinirea a trei ani de la predare, fara a se aduce atingere termenelor de garantie, legale sau conventionale.

rescriptia dreptului de optiune succesorala incepe sa curga de la data desc&iderii succesiunii, care este data mortii.

7/18/2019 Document

http://slidepdf.com/reader/full/document-569715d39f359 11/11

rescriptia dreptului la actiune privitoare la sumele de bani incasate din vanzarea biletelor la spectacolele care nu au mai

avut loc.

rescriptia dreptului la actiune in tagada paternitatii incepe sa curga de la data cand tatal a cunoscut nasterea copilului.

rescriptia actiunii in stabilirea paternitatii, incepe sa curga de la data nasterii copilului. Dacaun copil a pierdut calitatea

de copil din casatorie prin efectul unei &otarari judecatoresti, termenul de un an pentru pornirea actiunii in stabilirea paternitatii

din afara casatoriei va curge de la data cand acea &otarare a ramas definitiva. !n cazul in care mama a convietuit cu pretinsul tata

ori daca acesta din urma a prestat copilului intretinere, termenul de un an va curge de la incetarea convietuirii ori a intretinerii.

rescriptia actiunii posesorii incepe sa curga de la primul act de tulburare a posesiei.

Suspendarea prescriptiei extinctive

Suspendarea inseamna oprirea cursului prescriptiei pe timpul cat dureaza cauzele, limitativ prevazute de lege, care il pun

pe titularul dreptului in imposibilitatea de a actiona in justitie.

rescriptia nu curge:

- cat timp cel impotriva caruia ea curge este impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de intrerupere%

- pe timpul cat creditorul sau debitorul face parte din 8ortele rmate ale Romaniei, iar acestea sunt puse pe picior de razboi%

- pana la rezolvarea reclamatiei administrative facuta de cel indreptatit, cu privire la despagubiri sau restituiri, in temeiul unui

contract de transport sau de prestare a serviciilor de posta si telecomunicatii, insa cel mai tarziu pana la expirarea unui termen de

7 luni socotit de la inregistrarea reclamatiei% se considera, pentru identitate de ratiune, ca aceeasi solutie se aplica si in cazul

reclamatiei administrative prevazute de 0egea nr. 543'442

- intre parinti sau tutor si cei ce se afla sub ocrotirea lor, intre curator si acei pe care ii reprezinta precum si intre orice alta

persoana care, in temeiul legii sau al &otararii judecatoresti, administreaza bunurile altora si cei ale caror bunuri sant astfel

administrate, cat timp socotelile nu au fost date si aprobate

- impotriva celui lipsit de capacitate de exercitiu, cat timp nu are reprezentant legal si nici impotriva celui cu capacitate

restransa, cat timp nu are cine sa-i incuviinteze actele.

- intre soti in timpul casatoriei.

Dupa incetarea suspendarii, prescriptia isi reia cursul, socotindu-se si timpul curs inainte de suspendare. rescriptia nu se va

mplini totusi inainte de expirarea unui termen de < luni, socotit de la incetarea cauzei de suspendare, cu exceptia prescriptiilor

mai scurte de < luni care nu se vor implini decat dupa expirarea unui termen de o luna de la suspendare.

!ntreruperea prescriptiei extinctive

!ntreruperea prescriptiei extinctive consta in stergerea prescriptiei incepute inainte de ivirea unor cauze prevazute de

ege si inceperea unei noi prescriptii la incetarea acestor cauze de intrerupere.

rescriptia se intrerupe:

- prin recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie, facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia% recunoasterea trebuie

sa fie neindoielnica, indiferent daca este expresa sau tacita

- prin introducerea unei cereri de c&emare in judecata ori de arbitrare, c&iar daca cererea a fost introdusa la o instantaudecatoreasca ori la un organ de arbitraj, necompetent% prescriptia nu este intrerupta, daca s-a pronuntat incetarea procesului,

daca cererea de c&emare in judecata sau executare a fost respinsa, anulata sau daca s-a perimat, ori daca cel care a facut-o a

renuntat la ea.

Repunerea in termenul de prescriptie extinctiva

Repunerea in termen reprezinta un beneficiu acordat de lege titularului dreptului la actiune care, din motive temeinice,

nu a putut formula actiunea in justitie, astfel ca organul de judecata este indreptatit sa solutioneze cererea de c&emare in

udecata, desi a fost introdusa dupa implinirea termenului de prescriptie.

!n practica au fost considerate cauze /temeinic justificate//: executarea unor pedepse privative de libertatea care n-a

permis darea unei imputerniciri pentru intreruperea prescriptiei, imprejurarile speciale in care s-a aflat mostenitorul care l-aumpiedicat sa afle despre desc&iderea mostenirii la care avea vocatie, spitalizarea indelungata, repetata, parasirea minorului.

$ererea de repunere in termen va putea fi facuta numai in termen de o luna de la incetarea cauzelor care justifica

depasirea termenului de prescriptie.