Cum sa fii propriul tau doctor de scenariiPARTEA I Preambul pentru operatia pe scenariuCAPITOLUL I Picaturi revigorante pentru ochiul de analiza"E bine sa ai creioane ascutite la indemana cand redactezi un scenariu. O minte ascutita e chiar mai bine" (Barry Tarshis) Scenariul are mai multe straturi, ca si ceapa. In consecinta, va poate face sa plangeti probabil datorita subiectului tragic sau comic ori prin simpla frustrare pe care o dobanditi dand straturile la o parte unul cate unul. Prima dintre optiuni poate fi un lucru bun si, in esenta, inevitabil in cazul in care scenariul are efectul dorit, acela de a starni emotia. Cea de-a doua optiune este inutila si posibil de evitat. Se creeaza o legatura intre dvs. si scenariul propriu, o conexiune ce s-a dezvoltat de la nastere sau FADE IN. Folosindu-va de latura dvs. creativa, ati scris primul draft al scenariului din suflet. Ca in oricare alta relatie, mintea se impleteste cu inima intr-un mecanism rotativ. In cazul unei rescrieri a scenariului, gandirea creatoare cade pe locul doi, cea critica inlocuind-o. Desi primul draft poate contine toate elementele necesare unui scenariu, incluzand, dar nerezumandu-se la o intriga incitanta si la personaje captivante, el e precum o perla extrasa dintr-o scoica, ce trebuie curatata si lustruita pentru ca adevarata ei valoare si frumusete sa iasa la iveala. Este nevoie de o stapanire perfecta a capacitatilor dvs. analitice si critice, intrucat scriitorii au intotdeauna nevoie de o analiza constructiva, pe care nu o gasim intotdeauna la prieteni sau familie - acestia nu pot iesi de sub influenta sentimentelor de partinire in afirmarea unei opinii. Prin urmare, cautam adesea o a treia persoana instruita (precum doctorii de scenarii), capabila a ne oferi un feedback constructiv analitic cu privire la scenariu, rezumand subiectul in linii simple si facand, apoi, comentarii benefice si sugestii pentru imbunatatire. Din nefericire, un asemenea ajutor este destul de costisitor. Vestea buna este ca nu este neaparat necesar sa cautati ajutor profesionist sau sa ii intrebati pe mama, pe tata, partenerul de viata sau colegul de munca, in cautarea criticii constructive de care aveti nevoie. Puteti deveni propriul dvs. doctor de scenarii; tot ceea ce va trebuie sunt cateva linii indrumative. Folosindu-va de propriile dvs. capacitati analitice dezvoltate, ca doctor de scenarii veti intrebuinta logica in loc de emotie in evaluarea si rescrierea scenariului. Cand un analist de scenarii citeste un scenariu, trebuie sa se rezume la intentia autorului. Cand eu citesc scenariile clientilor mei, imi pun urmatoarea intrebare:" Ce are autorul in minte in pasajul acesta? La ce s-ar putea gandi? ". In acelasi fel, dvs., ca scriitor, trebuie sa va puneti aceleasi intrebari in timpul analizei: "Ce am in minte aici? La ce ma gandesc?". Doctorii de scenarii, analistii si consultantii pur si simplu analizeaza - isi folosesc capacitatile analitice in examinarea scenariului pe care lucreaza si stabilesc ce functioneaza si ce nu functioneaza corect si de ce. Acest capitol va va ajuta sa va dezvoltati sau pur si simplu sa va reimprospatati gandirea critica proprie, astfel incat sa reusiti sa va examinati propriul scenariu in mod eficient si profesionist.1

Daca dispuneti de o perspectiva dechisa asupra lucrurilor, va puteti deprinde sa ganditi analitic. Poate ca uneori va pare imposibil, dar oare n-a fost asa si cand incercati sa nascociti un sfarsit pentru scenariul dvs.? Trebuie sa-l fi terminat pana la urma, daca cititi aceasta carte. Nimic nu e imposibil. Pana a trece la disectia si analiza propriu-zisa a scenariului, trecerea in revista a celor cinci pasi enumerati mai jos este deosebit de importanta. Eu insami mi-i repet in mod constant in minte inainte de analiza oricarui scenariu - fie ca este al meu ori al vreunui client. 1. Pasiune. Trebuie sa fi simtit pasiunea, intrucat ati finalizat primul draft. Acum trebuie sa mentineti acea pasiune si in timpul rescrierii. Pasiunea este cea care va va pastra echilibrul pe linia de plutire in momentul confruntarii cu dificultatea unor tehnici de analiza si ea este evidenta in produsul final. Fiti suspicios cu privire la orice element al scenariului. Asta va incurajeaza sa examinati fiecare element al scenariului. Intelegerea deplina este cheia - fiecare aspect trebuie analizat si corect asimilat. Porniti cu o atitudine pozitiva si cu incredere. Tineti minte, daca ati fost capabil sa finalizati un prim draft, cu siguranta sunteti capabil sa finalizati si rescrierea. Fiti increzator in faptul ca analiza unei povesti bune, spuse din inima, va imbunatati scenariul tocmai prin ceea ce isi are sursa in emotivitate. Fiti deschis. Fiti deschis catre acceptarea unor alte solutii in cazul partilor problema ale povestii dvs.. Ingrosati din obraz. Acest pas indrumator nu se aplica numai in cazul strictului necesar in momentul predarii scenariului si al respingerii repetate venite din partea a diferiti agenti, producatori si studiouri. Desi uneori se intampla sa imi placa nespus anumite aspecte din scenariul unui client si miar placea sa bifez "acceptat" bazandu-ma numai pe aceste aspecte, trebuie sa tin minte ca, in cazul in care scenariul este nereusit in alte aspecte, sunt obligata sa las deoparte preferintele mele si protejez interesele clientului meu. In propria analiza, si dvs. va trebui sa ingrosati din obraz in fata propriilor respingeri pe care veti ajunge sa le faceti cu privire la scenariul personal. Indiferent cat de putina experienta aveti in gandirea analitica si indiferent de cat de dificila va parea si va fi procesul de gandire critica uneori, el are un scop deosebit de important: acela de a imbunatati cu mintea ceea ce a izvorat din inima.

2.

3.

4.

5.

Ce inseamna a gandi Gandirea reprezinta un proces constient si neconstient (controlat) pe care fiintele umane il parcurg in incercarea de a rezolva o problema. Cand ganditi in mod constient, solutiile apar intr-adevar, insa nu atat de usor precum in gandirea neconstienta. La cate exemple va puteti gandi in care solutia unei probloeme a aparut cand va asteptati mai putin? Cate solutii ati descoperit cand v-ati indepartat de problema - "negandindu-va" la ea?

2

Procesul de gandire presupune mai multe activitati ale ganditorului in rezolvarea unei probleme. Activitatile sunt rareori, daca nu niciodata, folosite pe portiuni; in schimb, apar in combinatii si nu au o ordine precisa. Printre activitatile ce intervin in procesul de gandire se numara: y y y y y y y Observarea Amintirea Intrebarea (curiozitatea si suspiciunea) Vizualizarea Evaluarea Judecata Decodarea si intelegerea

Ce inseamna gaidirea analitica In linia noastra de expunere, analiza este procesul de examinare a produsului (in cazul de fata, a scenariului), remedierea perfecta a ceea ce nu se potriveste, urmand aplicarea solutiei in produs in scopul unei imbunatatiri ideale. Analizarea unui scenariu intruchipeaza un proces complicat, acelasi pentru oricare alt document - presupune descompunerea in particule indivizibile si punerea rationala a lor in relatie unul cu celalalt si, ulterior, cu intregul. Asadar, analizarea unui scenariu poate fi considerata a reprezenta intelegerea si rafinarea intregului scenariu prin divizarea sa in elementele sau partile componente, respectiv secventele, premisa, tema, structura, intriga, personajul, dialogul, cererile de piata si gradul de comercialitate. Cele doua etape ale gandirii analitice ( faza productiei si cea a examinarii) intervin in cautarea si identificarea unor solutionari ale problemelor. Faza productiei presupune inventarea unor solutii posibile pentru fiecare dintre partile-problema ale scenariului. In faza de productie a gandirii analitice, se face apel la deplinatatea talentelor dvs. - libertate a spiritului, inventivitate, intuitie, pasiune si dedicare pentru a produce posibile solutii destinate rezolvarii problemelor scenariului dvs.. Exista felurite moduri de a rezolva o problema, insa faza de examinare este aceea in care evaluati, descifrati si decideti care dintre solutii este cea ideala. Faza de examinare evalueaza ideile pe care le-ati creat in faza de productie a gandirii analitice. Etapa de examinare reprezinta un proces de judecata si de probare - testarea ideilor ca solutii, cautand partile pozitive si negative, descoperind care solutii sunt, din punct de vedere logic, cele mai potrivite si apoi aplicandu-le. Capacitatea de a evalua analitic o creatie literara precum un scenariu este un lucru deosebit de important. Sa privim problema din urmatorul unghi: unul dintre cele mai3

semnificative atribute ale unui CV este abundenta verbelor, ceea ce dovedeste dinamism. Daca ati include gandirea analitica la sectiunea "Abilitati si aptitudini" in CV-ul dvs., aceasta ar conduce imediat la eficienta in solutionarea problemelor, comunicare, invatare rapida, dezvoltare evolutiva, deschidere a orizonturilor. Este intr-adevar o abilitate importanta. Gandirea analitica sau critica nu este atotcuprinzatoare sau, cel putin, nu intotdeauna. Cu alte cuvinte, nu veti reusi sa descoperiti toate punctele slabe ale scenariului dvs. indiferent de amplitudinea analizei . Totusi, evaluandu-va in mod critic scenariul, veti reduce in mod semnificativ numarul de erori din continut. Procesele analitice precum gandirea, cititul si scrisul se pot imbunatati numai prin practica. Prin urmare, cu cat cititi si evaluati mai multe scenarii, cu atat analiza dvs. va deveni mai precisa. Misterele creierului si rolul acestuia in analiza Creierul uman are doua parti: emisfera stanga si cea dreapta, fiecare cu rolurile si responsabilitatile proprii. Tot ceea ce facem in mod intuitiv, tot ceea ce cream vine din emisfera dreapta. Ca urmare, in momentul crearii primului draft al unui scenariu, ne putem increde in instincte, punand pe hartie sau pe computer ceea ce izvoraste din suflet. In opozitie cu aceasta, tot ceea ce facem in mod logic, prin judecata si analiza, provine din emisfera stanga. Emisfera stanga lucreaza pe baza de secventialitate si stiintific. Cele doua emisfere ale creierului par sa se afle in analogie cu arta vs stiinta. Mai mult decat atat, arta si stiinta par a fi miezul unui scenariu. Pe de o parte, scenariul este arta; pe de alta parte, urmeaza o forma fixa - o structura stiintifica ce permite creativitatii sa se desfasoare logic. In ciuda faptului ca creierul are doua emisfere sau zone de accent centrat, asta nu inseamna ca un individ se foloseste de o singura emisfera de la nastere (adica oameni cu creier-stang si oameni cu creier-drept) neutilizand sau ignorand cealalta emisfera. De fapt, chiar si dvs. veti face fara dificultate schimbul de la partea creativa a creierului, insarcinata cu nascocirea scenariului dvs., catre cea stiintifica, insarcinata cu revizuirea scenariului. In timpul revizuirii fiecarei parti ale scenariului dvs., veti continua sa pendulati intre emisfera dreapta si cea stanga. Desi creierul uman pierde celule cu varsta, nu inceteaza niciodata sa creasca. Aceasta repr 545x235f ezinta o veste buna, intrucat inseamna ca oricine este capabil sa dobandeasca sau sa-si imbunatateasca aptitudinile. In scopul cresterii si al asimilarii de informatie, creierul trebuie stimulat si provocat. II puteti face creierului dvs. "incalzirea" pentru gandirea analitica prin urmatoarele metode dovedite a fi stimulatoare pentru activitatea cerebrala: y Portia de somn. De la sapte ore si jumatate pana la opt ore si jumatate de somn, daca este posibil. In caz contrar, faceti pauze de odihna in timpul zilei pentru revigorare.

4

y

Mancarea bogat nutritiva. Creierul functioneaza mai bine intr-un corp bine hranit. Un regim bogat in legume, fructe si - in special- peste ajuta la mentinerea unui creier si a unui corp sanatos. Acizii grasi omega-3 din peste previn inflamarea celulelor cerebrale, ajutand la mentinerea proceselor de gandire analitica si de judecata ale creierului. Consumul de lichide. Consumati de la 8 pana la 10 pahare de apa pe zi pentru a preveni deshidratarea, cauzatoare de stres si piedica in gandire. Exercitiile de aerobic. Endorfinele eliminate in timpul aerobicului reduc stresul si imbunatatesc memoria. Desigur, consultati-va intotdeauna doctorul inainte de a incepe oricare program de exercitii zilnice. Activitatile distractive si jocurile. S-a dovedit ca puzzle-urile, rebusurile si integramele stimuleaza si intretin activitatea cerebrala. Personal, prefer sa joc un joc de solitaire pe computer inainte de a ma apuca de lucru. Muzica. Ca si exercitiile de aerobic, muzica a fost pusa in legatura cu eliminarea endorfinelor, prin urmare, cu reducerea stresului si cu imbunatatirea memoriei, care, dupa cum stiti deja, imbunatateste activitatea cerebrala in genere. Exista pana si CD-uri special create pentru creier si corp, precum Sonicaid CD, creat de Lee. R. Bartel, PhD, un expert in gandirea cognitiva si in raspunsul afectiv al fiintelor umane in timpul auditiei unei piese muzicale. Dr. Bartel a creat o serie de 4 CD-uri, incluzand "Muzica pentru creativitate", "Muzica de relaxare", "Muzica pentru imbunatatirea puterii de concentrare" si "Muzica pentru declansarea somnului". Aromaterapia. Aromaterapia ofera si ea beneficii in gandirea analitica si este foarte raspandita. Desi exista numeroase arome ce trezesc felurite reactii, printre cele mai populare se numara menta, eucaliptul si levantica. Facand parte din echipa de maraton a facultatii, obisnuiam sa mananc bomboane de menta inainte de fiecare competitie, intrucat antrenorul imi spusese ca mirosul imi ajuta relazarea, limpezirea gandurilor si concentrarea. La fel, cand sunt acasa, aprind o lumanare cu miros de menta cand scriu. Daca scriu in alt loc decat acasa, port la mine o crema cu eucalipt si levantica. Pe piata se pot gasi multe asemenea produse deloc costisitoare; poate ca v-ar ajuta daca ati incerca unul dintre ele.

y

y

y

y

y

Depasirea obstacolelor in gandirea analitica In postura de ganditor analist ce isi evalueaza propriul scenariu, sunteti susceptibil de doua probleme - familiaritatea fata de scenariu si propriul ego, ambele putandu-se pune in calea evaluarii obiective. Analiza propriilor dvs. idei poate fi dificila, insa exista modalitati pentru depasirea acestui obstacol. Instinctul de aparare a ceea ce va apartine sta in firea umana. Exista acea legatura intre noi si lucrul respectiv care ne confera sentimentul de posesivitate si care ne spune ca o creatie proprie nu poate fi gresita. Suntem precum parintii care isi protejeaza odraslele, fiind incapabili de a observa vreo imperfectiune. Inlaturarea deplina a puntii de legatura cu opera proprie este imposibila si nici macar strict necesara - ar trebui sa existe o balanta intre obictivitate si subiectivitate in orice analiza5

evaluativa reusita. Felurile in care examinam ideile si in care lansam judecati sunt considerabil influentate de emitatorul acelor idei - din nou intervine natura umana. Mai mult, exista sansa sa fiti predispusi la a judeca prea aspru sau prea bland propriile idei.ceea ce nu constituie un aspect negativ. Faceti astfel incat opinia dvs. sa nu se bazeze numai pe faptul ca ideile va apartin. Primul pas in depasirea obstacolului intruchipat de partinire excesiva este acceptarea existentei acestei partiniri si a prejucecatilor. Gandirea subiectiva incetoseaza procesul analitic cand nu este recunoscuta. Recunoasterea inseamna a fi cinstit cu tine insuti si a-ti pastra mintea deschisa. Deschiderea catre schimbare in loc de respingerea schimbarii ajuta la depasirea sentimentelor de partinire, intrucat veti deveni capabil si dornic sa aveti in vedere alte perspective. Veti fi, de asemenea, capabil sa va reevaluati prioritatile, in cazul in care aceasta este necesara. Cand in sfarsit veti fi deschisi catre notiunea de explorare a unor idei care nu va apartin, asimilati-le, insa judecandu-le si probandu-le ca viabilitate. Retineti, fiti suspiciosi si cantariti elementul de noutate pentru a va asigura ca este cel mai potrivit in contextul dat. Tiparuri In timpul evaluarii si al revizuirii scenariului, veti incepe sa observati ca exista conexiuni interne pentru intreg contextul. David Trottier afirma pe buna dreptate in "Biblia scenaristului": "In timpul corectarii, daca rezolvarea unei probleme implica si rezolvarea alteia, va aflati pe drumul cel bun". Toate componentele unui scenariu sunt complementare. In acelasi fel, toate componentele pot sa se distruga reciproc. Anumite sabloane si tipare vor deveni evidente pentru dvs. in toate zonele scenariului. Acestea includ: y y y y y Dinamic vs. static Tensiune crescanda Intern vs. extern Apartenenta la gen Intarzierea

In plus, veti observa juxtapuneri interesante in scenariu, precum intre intriga si personaj, dialog si actiune, structura si spontaneitate (si nu numai). Cel mai frecvent si mai important tipar pe care ar trebui sa il intalniti este , totusi, cauza si efectul, stimul si reactie la stimul. Aceastea sunt obligatorii in toate formele de fictiune, intrucat fictiunea necesita relatia cauza-efect pentru crearea verosimilitatii. Aceasta se transpune in credibilitate - o cerinta stricta pentru implicarea afectiva a publicului in parcurgerea scenariului. Pregatirea salii de operatie6

Mediul in care se efectueaza operatia asupra unui scenariu poate ajuta sau dimpotriva, poate incetini procesul. In cele ce urmeaza, voi prezenta trei masuri pregatitoare pentru asigurarea unei operatii pe scenariu placute, productive: y Distantarea. Pentru a depasi obstacolul familiaritatii fata de scenariu, scriitorul trebuie sa se distanteze de el, odata ce l-a finalizat. Daca este posibil, as sugera chiar sa il ignorati complet pentru doua saptamani. In cazul in care incepti rescrierea imediata, veti fi inca prea atasat sufleteste de creatie, ceea ce ingruneaza trecerea de la creativitate la logica. Locatia. Odata ce s-a produs distantarea, va veti intoarce asupra scenariului revigorat. Urmatorul pas este sa decideti in care moment al zilei atingeti concentrarea maxima si care este locul propice pentru aceasta. E posibil chiar sa descoperiti ca momentul si locatia care par ideale pentru creatie sunt altele decat cele propice pentru analiza. Personal, lucrez cel mai bine intre orele 9 p.m. si 3 p.m. - atat din punct de vedere creativ, cat si analitic. Cat despre locatie, pot lucra aproximativ oriunde, la birou, pe masa din bucatarie, pe masuta de cafea. Totusi, am nevoie de un casetofon pornit, un televizor, ventilator sau aparat pentru reglarea umiditatii din aer. Nevoia mea de a auzi un sunet in timp ce lucrez s-a nascut de pe vremea cand inca eram in liceu si a persistat in timpul facultatii si dupa. Ati putea spune ca sunt un fan al "zgomotului alb".fara aluzii incluse. Insa fiecare rescriere este diferita. Trebuie sa descoperiti ce va avantajeaza cel mai mult. Luminozitatea este de asemenea foarte importanta. Asigurati-va ca zona in care lucrati este bine luminata. Provizii. Acum ca v-ati dat seama cand si unde este mediul propice pentru lucru, trebuie sa va pregatiti pentru orice eventualitate. Personal, imi place sa port un reportofon sau un carnetel cu mine pretutindeni. Ma inarmez de asemenea cu creioane si pixuri cu pasta rosie. In cazul scenariilor pe computer primite de la clienti, de obicei dau drumul la caseta si incep urmarirea scenariului. Totusi, prefer sa am o copie scrisa in fata in momentul in care purced la analiza unui scenariu (sau a oricarui alt document, de fapt). Indiferent de preferinte, o schimbare a metodelor din cand in cand v-ar putea fi benefica. Schimbarea va permite sa modificati perspectiva de analiza si sa observati lucruri pe care, altfel, le-ati putea omite.

y

y

In cazul in care ajungeti intr-un impas in analiza scenariului, renuntati pentru moment si reveniti dupa un timp. Cu cat petreceti mai mult timp insistand asupra respectivului punct mort, cu atat stresul si frustrarea vor creste, ceea ce va poate incetini procesul de stimulare, crestere si asimilare cerebrala. Amintiti-va de testarile standard, in care supraveghetorii va sfatuiau intotdeauna sa sariti peste si ulterior sa va intoarceti la intrebarile mai dificile. Acelasi concept si mecanism se aplica si aici. Retineti, desi poate fi frustrant sau dureros, ca obiectivul dvs. in analiza scenariului este sa il imbunatatiti in toate aspectele sale - in mod obiectiv, tematic, mecanic si comercial. Programul dvs. de chirurgie Urmarirea unui program fix in analiza scenariului dvs. va va ajuta sa ramaneti organizat si eficient. Din moment ce fiecare scenariu in parte necesita grade diferite de atentie in functie de aspectele tratate, lista urmatoare este doar indrumativa, nu obligatorie. Punctele de concentrare a atentiei dvs. in analiza includ urmatoarele:7

y y y y y y y y

Secventa Premisa Tema Personajul Structura si intriga Dialogul Potentialul comercial Potentialul de ecranizare

Desi zone diferite necesita perioade diferite de analiza, veti avea totusi nevoie : y Sa va stabiliti prioritatile. Cele mai reusite scenarii sunt acelea care include toate partile unui scenariu mentionate mai sus. Totusi, fiecare cumparator este in cautare de o poveste cu personaje si continut cu fundament; prin urmare, concentrati-va atentia asupra acestor doua aspecte! Sa puneti intrebari. Puneti sub semnul intrebarii fiecare portiune de scenariu si propria persoana. Cunoasteti-va intentiile. Ca autor, intrebati-va ce anume intentionati sa faceti in urmatorul aspect. Fiti precisi. Notati detaliile si fiti precisi, exacti, faceti apel la exemple in comentariile si criticile aduse.

y

y

Uneori, realizez revizuirea in detaliu a scenarilor clientilor mei, inclusiv corectarea greselilor gramaticale sau de tastare. Cateodata mi se cere sa realizez o corectare completa. Desi sugestia mea este sa finalizati analiza si rescrierea inainte de a face un astfel de pas, trebuie retinuta importanta majora a sa. Greselile minore gramaticale sau de tastare vor avea cu siguranta un efect negativ asupra oricarui cititor, clasificandu-va instantaneu drept un amator. Odata analiza si corectarea terminate, gasiti o alta persoana care sa realizeze corectura finala. Acest proces minor de rescriere are un impact major. Acum ca ati dobandit sau v-ati imbunatatit aptitudinile analitice, a venit momentul sa le puneti in practica.

Capitolul 2 Bisturiu!"Identificarea elementului nefunctional reprezinta un pas important in stabilirea celui functional" (Vincent Ryan Ruggiero)

8

In momentul unei vizite medicale, doctorul va vorbeste si va evalueaza simptomele inainte de a trece la controlul medical propriu-zis. Medicul procedeaza astfel pentru a va diagnostica in mod corect si logic. El descopera simptomele punandu-va o multime de intrebari. Inainte de a incepe analiza pe de-a-ntregul a scenariului dvs., procedand precum un doctor de scenarii, astfel incat sa puteti diagnostica problema si sa o tratati, trebuie sa descoperiti simptomele. Pentru a diagnostica problema scenariului veti pune intrebari nenumarate chiar. Asa cum afirma si Vincent Ryan Ruggiero in "Arta de a gandi: ghid in gandirea critica si creativa", "Persoanele care reusesc sa patrunda in miez si sa asimileze esenta lucrurilor sunt cele care isi pun intrebari, iar intrebarile lor merg pana la a stabili cauza existentei anumitor aspecte: cum au ajuns sa arate astfel si cum functioneaza". Va puneti intrebari in legatura cu scenariul pentru a putea, ulterior, sa stabiliti daca alegerile dvs. au izvorat din motive potrivite - asigurandu-va ca, prin conexiunile creionate intre partile scenariului dvs., linia narativa este coerenta. Acum rationati, iar logica reprezinta, de fapt, studiul ratiunii. Cu cat mai multe idei produceti in urma intrebarilor pe care le ridicati, cu atat mai bine. Orice evaluare trebuie sa se bazeze pe intrebari. In opera intitulata "Scrierea analitica", Jill Stephen si David Rosenwasser afirma: "A invata sa scrii bine inseamna in mare a stii sa formulezi intrebari". Urmatoarele capitole ale cartii va vor ghida in evaluarea propriului scenariu dupa ce veti fi formulat o lista detaliata de intrebari si veti fi obtinut raspunsurile la ele. Acest capitol contine o lista de peste doua sute de intrebari pe care sa vi le puneti in identificarea aspectelor problema ale scenariului dvs. Daca intampinati dificultati in intelegerea terminologiei, consultati glosarul de la pagina 157. S-ar putea sa descoperiti ca fiecare particica a scenariului necesita atentia dvs. sau ca numai unele aspecte trebuie imbunatatite. In orice caz, aria larga de cuprindere a acestor intrebari va garanteaza acoperirea tuturor aspectelor scenariului. Ele sunt enumerate in functie de secventa, premisa, tema, personaj, structura, intriga, dialog si comercialitate. Intrebarile in sine - si ordinea capitolelor in lucrarea de fata - sunt listate ca demonstratie de analiza pentru un doctor de scenarii. Unele dintre aceste intrebari sunt foarte similare. In plus, unele interogatii par a fi lipsite de urmare, lucru care se realizeaza intentionat pentru a evita previzibilitatea urmatoarei intrebari. Prin modul de enumerare a intrebarilor veti fi obligati sa cantariti atent raspunsurile pe care le veti da, evitand nascocirile si banalitatea. Sa purcedem, asadar, la punerea intrebarilor axate pe aspectele individuale ale scenariului dvs. Secventele Urmatoarele intrebari va vor ajuta sa evaluati potentialele probleme in conturarea secventelor scenariului dvs. Capitolul 3 acopera aria secventelor si revizuirea acestora. Puneti-va urmatoarele intrebari: y y Este aparitia secventelor mele justificabila in continutul scenariului? Prezinta secventele mele inlantuirea logica a povestii, conducand-o spre punctul culminant al scenariului?

9

y

Incepe fiecare secventa in ultimul moment posibil, omitand orice alta informatie nerelevanta sau inutila pentru continut? Sunt secventele mele atractive pentru public? Este vizualul suficient dezvoltat in secventele mele? Sunt ele demonstartive in loc sa fie enuntiative? Se termina fiecare secventa in momentul cel mai apropiat cu putinta? Este secventa plictisitoare? Am folosit secvente care se repeta? Care este rolul secventei? De ce ar trebui sa folosesc aceasta secventa? Care este informatia cea mai importanta sau nucleul pe care trebuie sa-l asimileze publicul din vizionarea acestei secvente? In ce directie este orientata secventa? Pe ce este centrata secventa? Este perspectiva prezenta in secventa evidenta? Cui ii apartine aceasta secventa? Este obiectivul secventei clar? Care este conflictul din secventa? Este el extern/intern? Unde are loc secventa? Exista prea multe personaje in aceasta secventa? Coincide cumva scopul acestei secvente cu telul scenariului in sine? Este toata recuzita din secventa utila? Contine secventa cat mai putine elemente de regizare cu putinta, precum unghiuri de filmare, mecanisme traditionale, etc.? Se realizeaza prin fiecare secventa trecerea catre urmatoarea, ajutand, astfel, la evolutia povestii?

y y

y y y y y y

y y y y y y y y y y y

y

10

y

Sunt dificultatile intampinate echivalente cu tensiunea creionata in secventa? Sunt aceste obstacole suficient de dificile? Sunt ele prea dificile? Exista vreo revelatie in ceea ce priveste personajele in secventa? La inceputul secventei, ce este pus in joc de catre personaj? Ce riscuri are personajul in finalul secventei? Cate personaje patrund, raman sau ies din secventa in oricare moment al sau? Cand are loc secventa? Are secventa o finalitate? Anticipeaza finalul secventei urmatoarea secventa? Cat de lungi sunt secventele mele? Exista personaje nou introduse in secvente? Exista mecanisme de tranzitie utilizate la inceputul sau finalul secventelor? Este secventa in concordanta cu intreaga poveste in ceea ce priveste tema? Oglindeste secventa evenimente si situatii viitoare? Este secventa aceasta in contrast cu urmatoarea? Exista ironie dramatica in cadrul povestirii? Este prima secventa a scenariului uimitoare prin vizual si asigura ea trecerea libera catre miezul problemei pentru protagonist, deschizandu-i drumul catre propria "calatorie"?

y y y y y y y y y y y y y y y

Premisa si tema Urmatoarele intrebari va vor ajuta sa evaluati potentialele probleme legate de premisa si de tema scenariului dvs. Capitolul 4 acopera aria de cuprindere a premisei si a temei si revizuirea acestora. Puneti-va urmatoarele intrebari:y y y y y y y y

Este premisa satisfacatoare din punct de vedere creativ? Este premisa un produs comercial? Este premisa originala? Este premisa atractiva pentru majoritatea publicului? Este premisa incitanta? Da premisa nastere la o dorinta reala de a parcurge intregul scenariu? Se subintelege premisa din titlul scenariului? Este tema puternica?11

y y y y y y y y

Depaseste tema sfera divertismentului? Exprima ea o lectie morala? Este tema atractiva pentru majoritatea publicului sau este restransa la o anumita zona? Se impune tema prin sine? Este tema condescendenta? Ce incercam eu si personajele mele sa spunem prin acesta poveste? Cu alte cuvinte, care este mesajul transmis? Se recunoaste tema in momentul solutionarii povestirii? Este tema prea moralizatoare? Am fortat in vreun fel tema sau am lasat-o sa intevina liber in curgerea povestii?

Personaje Urmatoarele intrebari va vor ajuta sa evaluati potentialele personaje-problema din scenariul dvs. Capitolul 5 acopera aria de cuprindere a personajelor si revizuirea acestora. Puneti-va urmatoarele intrebari:y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y

Este supus personajul(-ele ) meu (mele) unei evolutii? Cum se produce evolutia personajului (-elor) meu (mele)? Pot demonstra evolutia personajului (-elor) meu (mele)? Ce isi doreste protagonistul meu? De ce are nevoie antagonistul meu? Au atat protagonistul, cat si antagonistul meu o dorinta suficient de puternica pentru a detine ceea ce isi doresc? Cum se descurca personajele mele in situatii tensionate si cum depasesc obstacolele? Ce fel de personalitati au personajele mele? De ce are nevoie protagonistul meu? Cum se vad pe sine personajele mele? Cum vad eu personajele mele? Prin ce fel de conflict interior trec personajele mele? Care este rolul fiecarui personaj din scenariu? Exista un defect identificabil al personajului principal? Ce isi doreste antagonistul meu? Este protagonistul meu compatimitor? Exista momente de revelatie cu privire la personalitatea proprie in ceea ce priveste personajele mele - in special protagonistul? Sunt personajele secundare suficient de bine creionate? Sunt relatiile stabilite intre personaje suficient de dezvoltate? La cel fel de conflicte enterioare sunt supuse personajele mele? Sunt personajele mele tri-dimensionale sau sunt comune si plictisitoare? Sunt personajele verosimile? Sunt personajele stereotipuri umane? De ce isi doreste personajul meu principal ceea ce isi doreste? Cu alte cuvinte, ce impinge personajul principal sa-si indeplineasca telul? Este antagonistul compatimitor? Cine sau ce il impiedica pe protagonistul meu sa-si atinga scopul? Care este motivatia protagonistului meu in atingerea scopului sau? Poate fi vreunul dintre aspectele personalitatii protagonistului meu supus unei evolutii - emotionale, spirituale, etc.? Cum vede viata protagonistul meu? Cum o vad ceilalti? Cum o vad eu?

12

y y y y y y y y y y y y y y

Care sunt calitatile psihologice, fizice si sociologice unice ale personajelor mele (in special a protagonistului) ? Care este povestea de substrat a personajelor mele, in special a protagonistului? Are protagonistul meu vreun defect anume? Ar putea fi rolul antagonistului meu atractiv pentru vreun actor/actita? Se poate regasi publicul in protagonist? Este antagonistul puternic si impozant? Prin ce este protagonistul diferit la sfarsitul scenariului fata de inceput? A invatat protagonistul meu ceva nou, ce nu a stiut la inceputul scenariului? Care este viziunea personajului meu principal asupra celorlalti? Este protagonistul meu o persoana pe care publicul ar putea-o indragi? Ar putea fi rolul protagonistului meu atractiv pentru vreun actor/actrita? Sunt personajele originale sau sunt prototipuri ale unor personaje similare? Este antagonistul mai puternic si mai impozant decat protagonistul? Cum se vede pe sine personajul meu principal?

Structura si intriga

Urmatoarele intrebari va vor ajuta sa evaluati potentialele probleme de structura si intriga din scenariul dvs. Capitolul 6 acopera aria de cuprindere a structurii si a intrigii si revizuirea acestora. Puneti-va urmatoarele intrebari: y y y Este povestea scrisa intr-o structura distincta de trei acte? Este primul act o expozitiune pentru poveste? Contine scenariul suficiente obstacole si conflicte in actul doi pentru a intretine dorinta de participare si interesul publicului? Incepe actiunea in ultimul moment posibil? Creeaza primul act o inlantuire pentru primele zece pagini ale scenariului? Cum se realizeaza aceasta inlantuire? Vizual? In cadrul naratiunii? Aduce actul al treilea o finalitate pentru toate liniile narative ale scenariului? Realizeaza actul I creionarea conflictului pentru restul scenariului? Este ideea de fond a scenariului clara? Este fiecare punct de turnura din povestire o intarire a ideii de fond a scenariului? Este incidentul care declanseaza actiunea clar conturat? Realizeaza primul punct de turnura in scenariu legatura cu al doilea act pentru personaje si public?13

y y y y y y y y y

y

Realizeaza actul al doilea dezvoltarea personajelor, a relatiilor si a conflictelor secundare prin obstacole si conflicte? Este punctul culminant pe cat de intens ar putea sa fie? Realizeaza conflictele secundare conturarea liniei narative? Conduce al doilea punct de turnura al scenariului catre al trilea act? Sunt toate conflictele secundare necesare? Are fiecare conflict secundar structura, propriul inceput, mijloc si sfarsit? Sunt prea putine conflicte secundare? Cum se introduce conflictul principal? Cum se finalizeaza? Sunt cadrele si locatia unice? Exista o voce si un ton unic in povestea mea? Se incadreaza povestea in genul ales? Sunt conflictele secundare oglindiri ale conflictului principal? Dezvolta actul al doilea premisa? Se observa tranzitia intre secvente? Se desfasoara povestea in asa fel incat nu devine previzibila? Care este ritmul povestirii? Exista secvente emotionante si secvente care nu emotioneaza? Coincid punctul culminant si finalizarea conflictelor secundare cu intriga scenariului ca intreg? Exista o tensiune crescanda a povestii prin dialog si actiune catre punctul culminant? Reflecteaza ritmul povestirii atmosfera si tema scenariului? Exista prea multe pauze in povestire? Exista dorinta de ceas care masoara scurgerea timpului in actul al doilea? Unde are loc actiunea?14

y y y y y y y y y y y y y y y y y

y

y y y y

y y y y y y

Care este tonul povestirii? Ar fi ami potrivita povestea intr-o perioada si locatie diferite? Care este incidentul incitant sau catalizatorul pentru personajul principal in actul I? Cand are loc actiunea? Devine conflictul mai puternic si se dezvolta pe parcursul actului doi? Exista o reconfirmare a scopului la jumatatea povestirii (numit in termeni uzuali, punct de mijloc)? Ce anume se intampla in deschiderea povestii pentru a intrerupe cursul vietii protagonistului meu si pentru a declansa actiunea? Sporeste situatia de criza anticiparea si nelinistea publicului? Care este punctul culminant al scenariului? Exista prea multe conflicte secundare? Care este punctul cel mai de jos sau momentul crizei protagonistului meu? Cum este finalizata povestea? Se atinge scopul? Este conflictul bine conturat? Transmite povestea vreo emotie? Pot sa-mi dau seama ce face ca povestea mea sa fie unica si originala? Ce anume? Este conflictul pe masura tensiunii povestirii? Este finalizarea povestirii mele inevitabila, insa nu previzibila? In functie de lumea fictiunii, este povestea mea una verosimila? Ce se intampla cu vietile personajelor mele dupa ce scopul a fost sau nu a fost atins? Sunt rasturnarile mele de situatie bine plasate in structura de trei acte? Se intrepatrunde conflictul meu secundar cu acela principal? Este intriga prea complexa, sursa posibila de confuzie pentru public?15

y

y y y y y y y y y y y y y

y y y

Dialog Urmatoarele intrebari va vor ajuta sa evaluati potentialele probleme sub aspectul dialogului din scenariul dvs. Capitolul 7 discuta problema dialogului si revizuirea acestuia. Puneti-va urmatoarele intrebari: y y y y y y Ar putea fi dialogul din secventa inlocuit cu o privire, un gest ori o actiune? Este dialogul prezentat sub forma unei conversatii uzuale? Trebuie personajele sa se foloseasca de cuvinte pentru a-si exprima dorintele? Tine dialogul cont de varsta? Exista foarte multe elemente de argou in limbaj? Este dialogul in conformitate cu trasaturile, caracterizarea si cu istoria personajelor? Este dialogul potrivit pentru perioada istorica si locatia descrise? Personajele se individualizeaza prin dialog sau folosesc acelasi gen de replici? Exista replici foarte lungi si fara sens? Este dialogul fructuos sau banal? Au replicile o curgere neintrerupta? Sporeste dialogul intensitatea relatiilor intre personaje? Este dialogul un factor de revelatie? Nu provoaca nicio revelatie? Este dialogul unul nascocit? Este dialogul pe cat de neornamental cu putinta? Are dialogul vreun substrat? Cum am creionat eu expozitiunea? Este dialogul o reflectare a personajului care vorbeste, dezvaluindu-i adevarata natura? Folosesc personajele mele un vocabular anume, un limbaj de argou sau un ritm anume al conversatiei? Ma folosesc de vizual in loc sa spun povestea?16

y y y y y y y y y y y y

y

y

y y

Am scos la iveala prea multa informatie prea devreme pentru public? Au secventele mele de reproducere a unui vis si flash-back-urile un scop? Si daca da, care este acela?

Comercialitate Urmatoarele intrebari va vor ajuta sa evaluati potentialele probleme sub aspectul comercialitatii din scenariul dvs. Capitolele 8 si 9 discuta problema comercialitatii si a revizuirii acestuia, astfel incat sa satisfaca necesitatile si doleantele cererii de piata. Puneti-va urmatoarele intrebari: y y y y Este povestea atractiva pentru publicul vizat? Ar fi povestea atractiva pentru o vedeta/ producator/ regizor? Cine anume din industria filmelor este cumparator de acest gen si stil de scenariu? Este povestea suficient de ampla ca sa aiba un public in masa, de milioane de spectatori? Poate aceste scenariu sa devina un film de succes? Are nevoie scenariul de o vedeta? Despre cine se stie in industria filmului ca a cumparat astfel de scenarii? Care este bugetul estimativ pentru ecranizarea acestui scenariu? Care sunt punctele forte ale acestui scenariu? Are scenariul un titlu comercial, care prinde la public si care "da bine" pe un poster sau panou publicitar? Ce ii lipseste inca scenariului meu pentru a fi ecranizat? Care este genul scenariului? Cum ar primi publicul povestea? Necesita scenariul meu vreun efect special pentru a-i spori farmecul? Este bugetul estimat pentru scenariu echivalent cu bugetul oferit de piata pe care il voi lansa? Va ajunge povestea la publicul vizat?

y y y y y y

y y y y y

y

Redactarea

17

Urmatoarele intrebari va vor ajuta sa evaluati orice redactare si rescriere ulterioara, dupa analizare, a scenariului dvs. Capitolul 10 discuta problema redactarii, cu tot ceea ce presupune aceasta. Puneti-va urmatoarele intrebari: y y Are scenariul meu formatul potrivit? Mi-am inregistrat scenariul la Writer's Guild of America si/sau la U.S. Copyright Ofiice? Am corectat toate greselile de tastare din scenariu? Am corectat toate greselile gramaticale din scenariu, care nu servesc vreunui personaj si/sau subiectului?

y y

Partea II ScenaromiaCapitolul 3 Operatia pe secventa".cu cat incerci mai multe posibilitati de rescriere a secventelor, cu atat e mai probabil sa recunoasti elementele functionale si nefunctionale dintr-un scenariu." (Skip Press) Simptome ale problemelor ce intervin la nivelul secventelory y y y y

Perspectiva deficitara Pierderea scopului sau a obiectivului secventei Gradul scazut de importanta a mizei de joc Lipsa evolutiei Numarul prea mare de participanti la actiune

In cazul in care dezvoltarea secventelor este realizata corect, scopul lor in scenariu este indestructibil. Secventele cu dezvoltare corecta declanseaza evolutia subiectului povestirii. In plus, ele confera profunzime personajelor pentru public - prin conturarea si dezvoltarea premisei si a temei scenariului. Secventele pot avea o varietate de obiective. Acestea includ: introducerea unui personaj nou, continuitatea expozitiunii, concentrarea unei perioade lungi de timp (ca in cazul montajelor sau a seriilor de montaje de scene scurte, folosite pentru a ingloba trecerea rapida a timpului, oferind, in acelasi timp, informatii vitale publicului, cu dialog fie sarac, fie absent), prevestirea unor evenimente viitoare, creionarea ironiei dramatice, directionarea publicului. Alte secvente sunt folosite pentru a contura istorii individuale sau pentru a descrie conflicte interne, pentru a defini tema sau, pur si simplu, pentru a contura actiuni. Secventele in care predomina actiunea nu au nevoie sa indeplineasca vreun alt rol, ca in cazul secventelor mai putin intense, care tind sa indeplineasca mai multe functii. O anume secventa cu unul sau mai multe roluri trebuie intotdeauna sa contribuie la evolutia povestirii.18

Secventele au o importanta cruciala in succesul scenariului dvs. - este vorba despre acea relatie cauza-efect discutata anterior. In conformitate cu aceasta, in momentul rescrierii sau a indepartarii anumitor secvente, trebuie retinuta ideea scenariului ca intreg, nu numai cea a secventei in parte. Sunteti in cautarea secventelor care isi au locul in povestea pe care intentionati sa o spuneti si sa o vindeti. Structura, continutul si plasarea secventei Am putea compara structura in trei acte a unui scenariu cu un schelet uman. Ca si scheletul, structura in trei acte inglobeaza tot ceea ce tine de definirea unui scenariu pe de-antregul. Secventele unui scenariu sunt precum oasele scheletului - construiesc membre ale povestii. Secventele care sunt in intregime externe sunt active - ele arata, nu povestesc. In aceeasi ordine de idei, ele se bazeaza pe cauza si efect, unindu-se in secvente si determinand inchegarea povestii. Cand secventele sunt asezate intr-o ordine anume in scenariu, intriga si structura incep sa prinda contur. O secventa trebuie intotdeauna sa fie premergatoare pentru o alta. Cu alte cuvinte, trebuie sa fie stimulul ce determina aparitia alteia - asa se produce dezvoltarea aspectelor povestirii, incluzand personajele, conflictele secundare, actiunea, conflictul principal si obstacolele. Daca o secventa nu reiese din alta, intriga dvs. va parea o nascocire. O secventa, o unitate activa externa are, ca si structura in trei acte a unui scenariu, un inceput, un mijloc si un sfarsit. In cadrul acelei structuri, secventa trebuie sa contina un personaj din a carui perspectiva sunt privite lucrurile, un obiectiv (scop), conflict si un final (rezolvare a conflictului) - care, de obicei, indeparteaza personajul de scopul din secventa, insa il apropie de atingerea scopului povestii ca intreg. La un moment dat, va trebui ca secventele dvs. sa fie demonstrative pentru trasaturile si comportamentul personajelor, astfel incat actiunile lor ulterioare sa fie logice si acceptate de catre public - tehnica anticiparii. Includeti astfel de secvente in scenariul dvs. numai daca revelatiile produse sunt importante si necesare pentru evolutia povestirii. In plus, nu dezvaluiti nimic publicului in afara de ceea ce prevesteste evenimente viitoare din scenariu sau din ceea ce nu are o functie specifica, evitand, in felul acesta, riscul crearii de confuzie. Asigurati-va ca utilizati cel putin doua personaje in secventa pentru a asigura efectul dramatic si evolutia, ca si dezvoltarea secventei. In momentul corectarii secventelor pentru imbunatatire, este important sa decideti cine isi are locul acolo si cine nu, bazandu-va pe ceea ce adauga sau pe ceea ce extrage fiecare personaj din actiunea secventei. Perspectiva Perspectiva reprezinta o tehnica sau un aspect al scenariului uneori foarte dificil de inteles. In termeni simpli, corectorul alege un personaj al povestirii, nu neaparat protagonistul si apoi scrie scenariul din perspectiva acestuia. Intr-un fel, publicul preia rolul persoajului din al carui punct de vedere este povestit subiectul - stiind, vazand si auzind numai ceea ce stie, vede sau aude respectivul personaj. Alte alegeri in afara de perspectiva singulara a unui personaj include perspectiva omniscienta (sau cunoasterea deplina a tot ceea ce se petrece in poveste) si perspectiva19

multipla (care permite personajelor si publicului sa cunoasca, sa vada si sa auda aceleasi lucruri). Ultimele doua dintre cele trei metode enumerate sunt mai dificle si nu atat de comune sau de eficiente precum perspectiva unui singur personaj. Folosind-o pe aceasta din urma, incurajati publicul sa se identifice si sa aiba pareri comune cu personajul prin a carei prisma sunt prezentate intamplarile - cu cat scenariul se axeaza mai mult pe personajul acesta, cu atat va creste implicarea publicului in poveste. Mutarea perspectivei de la un personaj la altul creeaza confuzie si plictiseala. Fiecare sceventa pe care o scrieti trebuie sa fie in concordanta cu perspectiva aleasa. Pentru fiecare scena in parte, corectorul trebuie sa stabileasca cui ii apartine. Dupa cum afirmau David Howard si Edward Mabley in cartea lor, "Unelte pentru scrierea unui scenariu: Ghidul scriitorului pentru crearea in ansamblu si amanunt a unui scenariu", "Din a cui dorinta (sau urmarire a unui obiectiv) se naste o anume secventa?". Personajul din a carui perspectiva sunt privite intamplarile va conferi si centrul de focalizare a atentiei in secventa. Secventele se deschid cu personajul din a carui perspectiva apar infatisate lucrurile dupa care s-a stabilit obiectivul secventei. Asigurati-va ca acesta confirma si mentine scopul secventei - asta ajuta publicul sa inteleaga secventa, sa imparteseasca perspectiva personajului si pastreaza obiectivul secventei clar. Se pot anticipa dificultati in ceea ce priveste personajul cu perspectiva din cadrul secventei, insa, de regula, obiectivul ar trebui sa para posibil de atins pentru si cu ajutorul personajului. Asa cum exista intotdeauna o anume intrebare care planeaza asupra intregului scenariu plecand de la premisa, la fel se intampla si cu secventele -si ele contin o intrebare de ansamblu, bazata pe obiectivul secventei. Este deosebit de important ca scopul secventei sa se incadreze undeva in limitele intrebarii discutate de scenariu ca intreg; altfel, relatia cauzaefect se va deteriora, iar publicul nu va putea anticipa urmatoarea secventa, asa cum ar trebui sa o faca. De exemplu, premisa de ansamblu a "Sweet home Alabama" ar putea spune ceva de genul: Un designer ambitios din New York se logodeste cu sarmantul fiu al primarului, insa mai intai trebuie sa se intoarca in orasul natal din Alabama pentru a primi semnatura pe actele de divort de la sotul sau de care s-a indepartat, ca sa-si dea seama ulterior ca inca mai are sentimente pentru el. Din acestea, puteti trasa liniile intrebarii discutate de scenariu ca intreg: Se va casatori cu fiul primarului sau va ramane cu sotul sau? Aplicand acum indrumarile de mai sus, secventa in care personajul Reesei Witherspoon (Melanie) ajunge pentru prima oara in locuinta sotului sau ii apartine lui Melanie - este scrisa din perspectiva ei si scopul sau in secventa este sa obtina semnatura pe actele de divort si sa plece. Ea crede ca isi va atinge cu usurinta obiectivul. Putem conchide afirmand ca intrebarea ce planeaza deasupra secventei este urmatoarea: Va primi Melanie semnatura pe actele de divort? Dvs., scriitorul, trebuie sa stiti ca sotul ei nu-i va da semnatura, intrucat in conditiile in care scopul ar fi usor de atins, povestea s-ar incheia in acel punct. Intrarea si iesirea dintr-o secventa In momentul evaluarii unor secvente, ganditi probabil in urmatoarea maniera: "Ei bine, acum stiu ce trebuie sa contina o secventa, dar cate secvente ar trebui sa aiba scenariul meu?". Retineti urmatoarea regula generala: o pagina tastata din scenariul dvs. este egala cu aproximativ un minut de film pe ecran. Desi genuri diferite de ecranizari au numere de20

secvente diferite, de obicei, scenariile au undeva intre 40 si 60 de scene. Majoritatea secventelor au de obicei intre 2 si 4 minute - niciodata depasind, insa, acest prag. Pentru a va incadra intre aceste limite de 2-4 minute, trebuie sa deschideti secventa in ultimul moment posibil, la fel ca si intriga scenariului ca intreg. S-ar putea sa descoperiti ca secventele dvs. au toate componentele necesare, insa ofera informatii la inceput care nu sunt neaparat necesare. Trebuie sa oferiti numai informatii care sa ghideze publicul catre o anumita directie, catre ceea ce se intampla si ceea ce urmeaza sa se intample. La finalul secventei, publicul ar trebui sa anticipeze evenimentele urmatoare. Jim Levi, prefesor la primele mele cursuri de srierea a unui scenariu de la Univ. St. Cloud State imi dadea un sfat minunat in ceea ce priveste lungimea unei secvente: "Intra, iesi, nu zabovi". Pentru stabilirea momentului ideal de incepere a unei secvente, trebuie sa decideti ce informatii trebuie sa aiba publicul ca sa perceapa actiunea - acesta este (in retrospectiv) primul act al secventei. In al doilea act retrospectiv, se dezvolta conflictul si sctiunea conferind secventei dramatism. Asadar, pentru a impiedica apropierea finalului secventei si scenariului, avem nevoie de un conflict in cadrul secventei. Publicul adora conflictele. Desi o mare parte din public incearca sa le evite in viata de zi cu zi, conflictele sunt acelea care ii mentin interesul treaz, impiedicandu-l sa se inece cu popcornul, picotind in timpul vizionarii. Conflictul indeamna publicul sa speculeze in timpul fiecarei secvente. Retineti faptul ca, desi dvs. stiti ca personajul isi va atinge sau nu-si va atinge obiectivul, publicul nu o stie sau n-ar trebui sa o stie - tot ceea ce ar trebui sa stie este ca el sau ea nu l-a atins inca. Multe dintre secvente nu sunt reusite din cauza ca nu implica riscuri suficient de mari. Conflictul dintr-o secventa este numai efectul obiectivului secventei - al cauzei. Mai devreme, spuneam ca o secventa este complet externa, insemnand ca ea se desfasoara propriu-zis in fata noastra. Asadar, conflictul trebuie sa implice personajul care ofera perspectiva asupra lucrurilor si un alt personaj sau personaje, atata timp cat scena nu se aglomereaza cu oameni, provocand confuzie si incetosand obiectivul sau. Pentru a realiza evolutia catre finalul povestii, secventa trebuie sa se sfarseasca si trebuie sa o faca intr-un mod tragic. Va indreptati catre punctul culminant al povestii, construind scheletul os cu os. Conform acestora, personajele dvs. trebuie sa intampine permanent obstacole care sa le distruga munca pana in momentul respectiv. Indiferent ce decizii luati asupra lui, finalul unei secvente trebuie sa fie negativ, fie pe de-a-ntregul, fie dulce-amar prin insertia a nenumarate conditionari. In anumite situatii si in cazul unora dintre scenarii, ultima dintre variante poate fi mai interesanta si mai creativa, din moment ce creeaza conflictul moral al personajului. In "Disparut in 60 de secunde", Mamohis Raines se confrunta cu o dilema morala. Dupa ce fratele minor al lui are necazuri si Raymond Calitri ameninta sa il omoare, Memphis ii face o vizita lui Calitri, implorandu-l sa-i crute fratele. Intrebarea la care da nastere secventa aici este urmaotarea: Il va cruta Calitri pe fratele lui Memphis? Raspunsul este negativ.in cazul in care Memphis nu reuseste sa fure 50 de masini in 12 ore (conditionarea). Sapte ani mai devreme, Memphis renuntase la slujba de a fi cel mai bun hot de masini din lume pentru a-i da un exemplu bun fratelui sau (dilema morala). Indiferent daca raspunsul la intrebarea pe care o ridica secventa este un "nu" sigur sau un "nu" conditionat, la final, intrebarea la care trebuie sa oferiti raspuns este cea pe care ati propus-o la inceputul secventei - la fel cum veti raspunde la intrebarea intregului scenariu la finalul povestii. Secventele ar trebui sa confere informatii despre intrebarea de ansamblu a scenariului, insa nu sa ii raspunda. Finalul unei secvente paraseste personajul din a carei21

perspectiva sunt privite lucrurile, intr-o conditie mai proasta decat aceea de la inceputul secventei, insa aduce scenariul mai aproape de scopul sau final. Cu dezvoltarea fiecariu final de secventa, tensiunea trebuie sa creasca semnificativ, strecurandu-i personajului indoiala ca va reusi sa-si atinga scopul. Este ironie pura - personajul a carei perspectiva ni se ofera pare sa se miste inapoi, insa, de fapt, el inainteaza - ca si cum ar sta intr-un tren cu spatele la directia de miscare a acestuia. Tratamentul in cazul secventelor - problema Eliminarea este tratamentul cel mai eficient pentru cizelarea unei secvente si iata de ce: daca un amanunt din imbinarea personajului, a scopului, a conflictului si a finalizarii lipseste partial sau cu desavarsire, este un semn ca secventa nu este necesara. Sau, cu alte cuvinte, daca puteti elimina secventa fara a pierde puncte esentiale ale povestii ori fara a intrerupe inlantuirea si coerenta sceventelor inainte si dupa cea eliminata, insemna ca nu este nevoie de secventa respectiva. Problema gasirii spatiilor goale din scenariu rezultate in urma eliminarii secventelor va fi discutata in capitolul 6. Eliminarea din materialul scenariului este una dintre cele mai dificile sarcini ale unui scenarist, insa trebuie realizata. Un profesor universitar de la UCLA mi-a spus candva ca un scriitor de exceptie se poate identifica in raport cu folosirea tastei DELETE. Personal, cred asta cu tot sufletul si creierul (creativ si logic). Eliminarea de material din propria munca nu dovedeste numai cunostintele dvs. in materie de crearea unui scenariu, ci va si eticheteaza drept un profesionist, capabil sa-si calce pe orgoliu pentru binele scenariului - ca urmare, puneti nevoile publicului mai presus de ale dvs. Fara indoiala ca veti indeparta elemente din scenariul dvs. pe parcursul rescrierii. Totusi, eliminarea scenelor este una dintre cele mai mari alterari pe care le veti face in legatura cu scenariul dvs. si aceasta poate crea multa tulburare. Intrucat povestea unui scenariu este spusa prin intermediul secventelor, in cazul in care scenaristul este incapabil sa revizuiasca sau sa elimine secventele ineficiente, nu mai exista nici o explicatie logica pentru a continua scrierea unui scenariu. Ati putea avea un punct de plecare minunat, insa daca nu puteti infatisa povestea in mod convingator, veti pierde publicul din punct de vedere psihic si fizic, din cinematograf. Sfat pentru toti cei care nu sunt pregatiti sa renunte la secventele eliminate: creati un fisier in care sa le includeti - nu numai ca le veti tine, astfel, aproape de sufletul dvs., dar le veti si avea la indemana pentru un viitor scenariu sau pentru mai tarziu, in timp ce lucrati la cel curent. Probabil ca primul draft al scenariului cuprinde sute de secvente. Telul dvs. este sa ajungeti la un numar de 40-60 de secvente dupa rescriere, in draft-ul final. Am auzit nenumarate teorii despre cum ar trebui facuta aceasta, daca ar trebui revizuite toate secventele si apoi eliminate cele inutile sau invers. Va voi prezenta teoria mea. Eliminarea secventelor, in special pentru atingerea numarului de care aveti nevoie, poate fi coplesitoare. De ce sa irositi timp si energie revizuind secventele pentru ca apoi sa eliminati o mare parte dintre ele? Aici intervine ajutorul fisierului dvs. in care ati salvat secventele inutile. Dupa eliminarea a ceea ce pare nefolositor la o prima vedere, bazandu-va pe informatiile adunate pana acum, mutati secventele in fisier si incepeti revizuirea a ceea ce v-a mai ramas. Daca va lipseste ceva sau daca aveti vreun "gol" in conturarea conflictului, consultati fisierul si vedeti daca vreuna dintre scenele eliminate contine piesa lipsa din puzzle. Odata atins numarul de 40-60 de secvente, evaluati din nou scenariul in intregime, folosindu-va de intrebarile enumerate pentru verificarea validitatii secventelor din capitolul 2.

22

Probabil ca daca va aduc dovezi in legatura cu scenarii de succes care au trecut prin procesul de "taiere" a secventelor va veti simti mai sigur sa va evaluati propriul scenariu. Scevente din "Razboiul stelelor: Episodul II - Atacul clonelor" au ajuns sa fie eliminate in scopul imbunatatirii scenariului. Am ales acest film pentru a va demonstra ca pana si "Parintele" Sf-ului, CGI si al productiei de filme in general (George Lucas) trebuie sa restranga materialul si sa se descotoroseasca de ceea ce nu este functional intr-un film de exceptie. Desi aceste secvente nu au fost eliminate direct din scenariu (au trecut de filmari initial), au fost retrase din produsul final la fel cum ar fi fost eliminate din draft. Unele dintre acestea erau preferatele lui Lucas, insa el a fost constient ca trebuie sa isi depaseasca afinitatile pentru binele filmului. A fost nevoit sa indeparteze secventele care daunau scenariului, repetand informatii deja cunoscute, astfel ca a pastrat numai secventele relevante, eliminandu-le pe restul. Un maniac al respectarii lungimii unei ecranizari, Lucas s-a incapatanat cu ambitie in indepartarea secventelor care prelungeau filmul in mod irelevant. Iata cateva secvente eliminate din "Razboiul Stelelor: Episodul II - Atacul clonelor": y Secventa: Padme se adreseaza Senatului imediat in deschiderea filmului. Ea pledeaza pentru renuntarea la ideea formarii unei armate republicane. Motivul eliminarii: In conformitate cu discutia noastra despre momentul deschiderii unei secvente, aceasta de fata a avut nevoie de prea mult timp pentru a evolua - Lucas voia sa se intre mai repede in miezul povestii si a descoperit ca lucrul era realizabil. Voia de asemenea sa mute obiectivul secventei asupra lui Padme si a riscurilor sale, mai degraba decat sa insiste inutil pe temele politice pe care le discuta. Secventa: Padme si Anakin viziteaza casa parintilor ei. Secventa dezvaluia lucruri personale in legatura cu Padme (incluzand evitarea a tot ceea ce presupunea iubire sau politica ) si o tensiune in relatia acesteia cu Anakin. Motivul eliminarii: Lucas a eliminat secventele pentru ca ideile apareau in aceeasi maniera si in alte secvente. Unind secventele de dupa si inainte de aceasta, ritmul desfasurarii actiunii a devenit mai alert - a trecut la urmatorul pas important al scenariului semnificativ pentru public ca inlantuire de evenimente. Secventa: Padme si Anakin discuta in dormitorul lui Padme. Motivul eliminarii: Din nou, se ofera informatii din trecutul lui Padme - trecut, pasiuni, umanitate. Informatia era pur si simplu inutila in interiorul povestii. Exista o particica foarte interesanta in aceasta secventa - Lucas incarcase chiar peretii dormitorului lui Padme cu poze demonstrative pentru povestea sa de fundal. Dupa declaratiile lui, secventa din camera lui Padme reprezenta o concentrare a motoului :"Cei care nu se pot adapta, mor". Desi secventa se lega de tema scenariului, trebuia, totusi, eliminata, intrucat se dovedea inutila. Desi secventa nu a fost folosita, acesta este un exemplu excelent de folosire a recuzitei pentru a ajuta povestea sa evolueze. Retineti, nu intrebuintati recuzita intr-o secventa decat daca serveste unui scop. Secventa: Dooku o interogheaza si o ameninta pe Padme dupa ce aceasta este capturata, alaturi de Anakin la fabrica de druizi. Motivul eliminarii: Secventa a fost eliminata pentru ca, in final, ajunsese sa dauneze curgerii povestii si celui mai important lucru pentru public (intrebarea care planeaza asupra secventei): vor reusi Padme si Anakin sa-l gaseasca pe Obi-Wan si sa-l elibereze? Aceasta secventa a fost, de fapt, revizuita si pastrata in film, numai ca, de aceasta data, Dooku il interogheaza si il ameninta pe Obi-Wan in loc de Padme.23

y

y

y

Exercitiul inseamna totul. Cu cat exersati mai mult scrierea si rescrierea secventelor, cu ata va va fi mai usor sa identificati si sa eliminati ceea ce nu functioneaza si nu este necesar. In plus, practica va deveni un fel de pilula de Prozac pentru intreaga tulburare care pare sa se nasca in timpul eliminarii unor fragmente de creatie proprie.

Capitolul 4 Operatia pe premisa si tema"Pastrati-va ideea originala pentru ca scenariul dvs. sa aiba echilibru si deplinatate a obiectivului". (Virginia Oakley) Simptome ale premisei-problema y y y y Iscarea de confuzie in ceea ce priveste ideea de ansamblu a creatiei Lipsa de originalitate a ideii Lipsa de usurinta in explicarea acesteia Lackluster in loc de blockbuster - necomercialitatea.

Premisa si tema formeaza un intreg - din nou, cauza-efect. De obicei, scenaristul le dezvolta pe acestea doua si tot ele ar trebui sa fie primele supuse procesului de rescriere si asta pentru ca, in cateva cuvinte, premisa si tema sunt cele care afecteaza major subiectul povestii, sistematic si teoretic. Concept, teza, obiectiv, idee de fond- toate acestea inseamna exact acelasi lucru.premisa. Poate ca va amintiti din capitolul 3 ca fiecare secventa are o premisa principala sau, dupa cum am numit-o eu, un obiectiv. Pentru mai multa claritate si ca sa distingem intre obiectivul unei secvente si cel al scenariului ca intreg, voi folosi cuvantul "obiectiv" pentru secvente. Pentru intreaga poveste a scenariului, voi folosi termenul "premisa", intercalat, adesea, cu termenul "concept". Ambii inseamna acelasi lucru. Tema, de care ma voi ocupa in curand, reprezinta ceea ce discuta povestea din punct de vedere moral. Premisele dau nastere la teme; fara o idee de fond a scenariului, nu ar putea exista o componenta morala a povestii. Acesta este motivul pentru care premisa apare imediat in scenariu, iar tema este revelata in punctul culminant. In "Arta screirii dramatice", Lajos Egri afirma ca "premisa este fundamentul unui argument, a ceva propus care conduce la o concluzie logica". Desi viziunea lui Egri asupra premisei este logica si in aparenta simpla, exista numeroase aspecte care pot influenta negativ ideea de premisa. Trebuie sa stiti cu certitudine care este premisa dvs. pentru ca personajul dvs. principal sa o poata proclama. Este important sa aveti o notiune clara de premisa si tema, intrucat, adesea, scenariul este cumparat numai pentru premisa. In plus, premisele scenariilor trebuie sa aiba si un anume grad de comercialitate (care depinde de piata, aspect discutat in capitolul 9). Intrucat toate elementele scenariului se bazeaza pe aceasta idee - personajele, intriga, dialogul, totul - este important sa reveniti la incipit (la concept) pentru a va asigura ca ceea ce ati dezvoltat are ca punct de plecare o idee clara, precisa, creativa si comerciala. Astfel, intreaga poveste va deveni clara, precisa, creativa si, cel mai important, un intreg unitar.

24

O premisa reusita inglobeaza o combinatie de capacitati creative si comerciale. Capacitatea creativa este foarte subiectiva - persoane diferite ii dau diferite interpretari. Desi pot exista anumite norme in domeniu si notiuni preconcepute cu privire la aspectul creativ al unui scenariu, nu exista reguli cu privire la ce este gresit si ce este corect. Capacitatea comerciala este exact opusul celei creative - este obiectiva; cifrele nu mint. Filmul fie este, fie nu este un succes. Capacitatea comerciala se bazeaza pe fapte mai degraba decat pe opinii. Indiferent de antiteza dintre cele doua, persista o singura similitudine - ambele sunt atractive pentru cumparatorul scenariului si pentru public. Sa le analizam mai amanuntit, incepand cu aspectul creativ. Aspectul si capacitatea creativa a unei premise In mod creativ, o premisa clara si precisa va da nastere unui scenariu cu personaje tridimensionale bine dezvoltate, care stiu exact ce urmaresc(scopul) si de ce urmaresc lucrul respectiv (motivatia). Mai mult, o premisa clara si precisa va produce o intriga bogata in conflicte si obstacole pe care personajele trebuie sa le depaseasca pe drumul spre atingerea obiectivului. Tot ea va ajuta la conturarea temei de ansamblu a povestii - un adevar universal cu privire la viata si umanitate. Aspectul si capacitatea comerciala a unei premise O premisa cu aspecte si capacitati comerciale valide va da nastere unei povesti atragatoare pentru persoanele care cauta scenarii pentru ecranizare si aceasta pentru ca persoanele respective, cumparatorii, sunt platiti ca sa stabileasca daca un film poate fi atractiv pentru un public larg - aducandu-le un profit de pe urma lui, in ciuda cheltuielilor de productie si publicitate. Persoanele care cauta scenarii pentru ecranizare sunt directori executivi, investitori, producatori, regizori, actori/actrite, agenti si manageri. Odata cu premisa, conflictul si informatia despre protagonist devin evidente. In mod jurnalistic, premisa raspunde la intrebarile "Cine?", "Ce?", "Cand?", "Unde?", "De ce?" si "Cum?". Premisa inseamna subiectul povestii dvs. - conflictul central. Filmele Adam Sandler au premise clare si bine dezvoltate care le fac inteligibile si asigura transparenta conflictelor ce reies din ele. De exemplu, Billy Madison este despre o poveste despre adult ce se intoarce in clasele 1-12 pentru a dovedi ca este demn si capabil de a conduce afacerea familiei. Puteti prevedea imediat evenimentele pe care le implica aceasta. Exista doua categorii principale de premise, "high concept" si "low concept". Pentru a intelege si a explica mai bine premisa dvs. trebuie sa stabiliti carui tip de premise ii apartine. Iata descrierile minimale. "High concept"-ul este o idee foarte simplista si bombastica; in acelasi timp, conceptul de fata presupune agresivitate, inventivitate si comercialitate. Povestile de acest gen sunt usor de descris in cateva cuvinte si sunt foarte cautate datorita faptului ca sunt atractive in aria ingusta de cuprindere a profesionistilor industriei filmului de astazi. De exemplu, un adolescent introvertit este muscat de un paianjen si transformat intr-un ompaianjen ce lupta impotriva infractorilor (Spider-man). Aproape toate povestile de acest gen, precum Spider-man sunt blockbuster-uri hollywoodiene cu buget ridicat. E ca si cum ti-ai imagina pe loc pancartele si afisele de promovare a filmului. Productiile independente tind sa se axeze pe urmatorul tip de premisa, cea "low concept".

25

"Low concept"-ul trateaza subiecte mai complicate. Intrucat filmele de acest gen tind sa fie profunde din punct de vedre structural si moral, sunt mai dificil de descris, dar nu si de promovat in comparatie cu high concept. De exemplu, "Terminator" (un cyborg din viitor este trimis sa distruga viata umana) este mai usor de promovat decat, sa zicem, "Life as a house" (un barbat recent divortat, care traieste intr-o cocioaba, este concediat si apoi afla ca va muri de cancer; pentru a inchega o legatura cu fiul sau, decide sa construiasca o casa impreuna cu acesta). Conceptele high si low au arii foarte largi de intindere. Alaturi de ele, exista premise secundare ce actioneaza drept concepte prefabricate sau ca sabloane. Cele mai populare dintre acestea sunt pestele-zbatandu-se-pe-uscat si venirea-batranetii. y Conceptele din categoria pestele-zbatandu-se-pe-uscat rapesc protagonistii din mediul lor natural si ii plaseaza in imprejurari necunoscute, pentru a le observa reactiile si comportamentul. In categoria aceasta ar putea fi plasat filmul Billy Madison. Billy este mutat din comfortul unei vieti dependente si comode intrun mediu in care trebuie sa se descurce singur. Conceptele din categoria venirea-batranetii sau ritualul-de-trecere plaseaza protagonistul intr-o calatorie de la tinerete catre maturitate - un proces evolutiv. Ati putea sustine ca Billy Madison se incadreaza si in acest concept, din moment ce (la inceputul scenariului) Billy este nici mai mult nici mai putin decat un copil naiv si rasfatat. Billy se dezvolta pe parcursul povestii, devenind, in final, un adult responsabil. Inger-deghizat sau inger-calator, dupa cum este numit adesea, reprezinta un concept despre un mediator de probleme - un personaj perfect rezolva problemele celorlalte personaje (de exemplu, "Un Craciun magic", "Pudra" si "Michael"). Conceptul de livrare duce protagonistul intr-o calatorie de mantuire - un personaj ce porneste cu stangul si ajunge sa devina bun. Anakin Skywalker este un protagonist care porneste intr-o calatorie de mantuire. De fapt, traseul sau este foarte interesant: porneste de la bine (episoadele I si II), ajunge rau (episoadele III, IV, V si o parte din VI) si revine din nou la bine (episodul VI). Conceptul de pedepsire foloseste acelasi protagonist ce porneste pe drumul cel bun, intalnind, insa, un altul care il schimba in rau si care este pedepsit la final. Exemplificari ale conceptului: Wall Street si Shattered Glass.

y

y

y

y

Adesea, aceste premise-sablon sunt clasificate drept genuri, ceea ce nu este o metoda tocmai corecta, intrucat in orice gen se pot gasi concepte, insa nu in orice concept se pot identifica genuri. Ele pot fi asociate unor concepte, insa nu se pot regasi in acestea. Asadar, conceptele se pot schimba intre ele; genurile, nu. Mai mult, orice premisa poate avea potential de vanzare atata timp cat are capacitati creative si comerciale suficiente, spre deosebire de genuri (pe care le vom discuta mai departe, in capitolul 8). Anumite persoane au venit cu sugestia ca premisa ar trebui evaluata in raport cu tiparul caruia i s-ar potrivi cel mai bine. Pare premisa dvs. ca s-ar potrivi mai bine unui film artistic de lung metraj, unei ecranizari pentru micile ecrane sau unui film de scurt metraj? O26

premisa buna, bine dezvoltata este functionala pentru oricare dintre tiparuri. Dezvoltarea intrigii si curgerea evenimentelor rezultate dintr-o anumita premisa poate face povestea mai potrivita unui tipar decat altuia. Din nou, informatia minimala pe care trebuie sa o detineti este aceea ca anumite genuri s-au potrivit mai bine anumitor tiparuri, insa ca o premisa buna va functiona in orice mediu. Uneori, premisa este precum o continuare a genului. Intr-unul dintre cursurile mele de scenaristica de inceput, in prima saptamana de cursuri am venit cu o idee de premisa pentru un scenariu. Profesorul meu a fost incantat, gandindu-se ca ar putea deveni un film de lung metraj foarte reusit, in ciuda genului sau, un fel de amestec crima/film politist/mister (acest gen pare sa nu fie prea functional in filmele de lung metraj, insa excelent pentru productiile destinate micului ecran). Pana la finalul cursului, dezvoltasem premisa intr-un scenariu de 118 pagini, destinat marelui ecran. Dupa prima si a doua citire, am stabilit ca ar functiona mult mai bine pe micul ecran datorita alegerilor de intriga. In concluzie, totul depinde de executarea si de dezvoltarea premisei. Data fiind importanta premisei in toate celelalte domenii ale scenariului, personal sugerez sa va scrieti premisa pe o coala din carnetelul de notite sau sa o tipariti ca desktop pe computerul dvs. pentru a nu o pierde din vedere pentru nici o clipa. Tratament in cazul premiselor-problema Metodele enumerate mai jos va vor ajuta sa evaluati premisa scenariului dvs. si sa va asugurati ca aceasta contine aspectele creative si comerciale necesare. Aceste aspecte necesare includ:y y y y

Un erou sau o eroina (protagonistul) Un scop precis a personajului O motivatie precisa a personajului - o nevoie sau un motiv pentru atingerea obiectivului Originalitate in dezvoltarea unor idei deja faimoase, cu vechime si care s-au dovedit a fi de succes

Initial, familiaritatea fata de idee va fi aceea care va atrage atentia cumparatorului, intrucat el/ea va sti ca este o premisa care a functionat si cu alta ocazie. Insa numai originalitatea punerii in practica si dezvoltarea ideii vor contribui la incheierea afacerii. Retineti, de asemenea, ca durata mentinerii atentiei unei fiinte umane adulte este in medie de 15 pana la 20 de minute. Insa agentii, producatorii si directori executivi par sa fie non-umani (date fiind incarcaturile lor profesionale tumultoase). Asadar, trebuie sa va asigurati ca premisa dvs. va fi "livrata" in cel mai scurt timp posibil. Alaturi de protagonist, obiectiv, motivatie si originalitate, premisa ajuta la dezvoltarea restului povestii, in special a obstacolelor de depasit, a conflictului, a temei. In identificarea, clarificarea si revizuirea premisei scenariului dvs., puteti lucra cu trei metode de succes: Punand intrebarea "Ce-ar fi daca.?", scriind un logline si comparand concepte. Sa analizam mai intai intrebarea "Ce-ar fi daca?". y Intrebarea "Ce-ar fi daca.?" va permite sa evaluati premisa pe care o detineti deja, raportandu-va la aspectul sau intrigant, nu la claritate. Aceasta interogatie va permite de asemenea sa evaluati potentialul conflictului - daca dvs. sau publicul27

puteti observa cu usurinta conflictul ce reiese din actiunile personajului dvs. Spre exemplu, in cazul in care ati fi fost persoana care a rescris Billy Madison, v-ati fi putut pune intrebarea:Ce-ar fi daca un adult ar fi trecut din nou prin clasele 1-12? Prin simpla ridicare a acestei intrebari, ati putea oferi cu usurinta urmatorul raspuns: ei bine, acest scenariu ar putea fi verosimil si acest scenariu ar putea fi verosimil.si acest.Sau, ce-ar fi daca un spion ar fi inghetat criogenic in anii '60 si dezghetat in anii '90 ca sa lupte impotriva raului (Austin Powers)? Puneti-va intrebarea "Ce-ar fi daca.?" in legatura cu premisa dvs., iar apoi raspundeti la intrebare pentru a vedea daca povestea dvs. are un conflict dezvoltat la potential maxim. y Logline-urile reprezinta o modalitate foarte productiva de a va axa pe premisa scenariului dvs. Logline-ul este o descriere scurta (in jur de 25 de cuvinte) despre cine face ceva si ce anume face in poveste. Prezinta personajul dvs. si actiunile sale. Pentru ilustrare, premisa de la The Replacements este urmatoarea: Un grup de fosti fotbalisti servesc drept inlocuitori la lovituri intr-un meci de fotbal profesionist. Incercati sa scrieti premisa povestii dvs. in cat mai putine cuvinte cu putinta, astfel incat rezultatul sa fie o premisa concentrata si, mai mult, atractiva. Cred, de asemenea, ca este important sa adaugati si un "De ce?" in logline. Astfel ca logline-ul povestii va raspunde la intrebarile "Cine face ceva in poveste, ce anume face si de ce o face?". Adaugarea acestui "De ce?" este importanta pentru ca dvs. si potentialul cumparator sa deveniti constienti de motivatia personajului.conturand motivul care ar prezenta interes pentru actiunile acestuia si, implicit, pentru parcurgerea scenariului.

Logline-urile sunt de asemenea folosite ca surplus la scenarii drept una dintre tehnicile de vanzare in momentul lansarii unui scenariu - trebuie sa fie atat comerciale, cat si functionale. Scrieti scenariile la timpul prezent, la fel ca in sinopsisuri. y Una dintre metodele cele mai utile in dezvoltarea premiselor si cea pe care , personal, o folosesc cel mai des este "parcurgerea filmului". Victoria Wisdom, agent al Becsey, Wisdom si Kalajian a denimit aceasta tehnica "la fel, dar diferit". Tehnica de fata gaseste similitudini intre premisa ta si alte doua scenarii scrise deja. Metoda este utila pentru a contura o imagine a scenariului care sa va serveasca atat dvs., cat si persoanei careia il "pasati". Descrierea unuia dintre scenariile mele ar fi: "Tacerea mieilor" se intalneste cu "Secretele divine ale fratiei Ya-Ya".

In momentul folosirii metodei "La fel, insa diferit", incercati sa va concentrati asupra partii ultime (acel "insa diferit"). Scenariul dvs. ar trebui sa aduca intotdeauna o perspectiva noua si revigoranta asupra lucrurilor. In conditiile in care majoritatea filmelor de astazi au premise imprumutate, dezvoltarea intrigii este aceea care va va diferentia scenariul de altele. De asemenea, realizati fuziunea dintre premisele celor doua filme alese cu prudenta. Puneti-va intrebarea: are sens sau transmite o criza de identitate publicului vizat in ceea ce priveste genul? Am acoperit aria de cuprindere a premisei; sa discutam, acum conceptul de tema. Simptome ale unei teme-problema

28

y y y y y

Lipsa ironiei Mult prea partinitoare Lipsa inteligibilitatii Prea simplista Prea complicata

In cateva cuvinte, tema reprezinta morala povestii dvs. Premisa da nastere temei. Tema se dezvolta din premisa si devine rezultatul din final, datorita evenimentelor ce au loc pe parcurs. Permiteti actiunea acestui proces cat se poate de natural. Nu impuneti tema in premisa, ci lasati premisa sa impuna tema povestii. Tema reprezinta in esenta perspectiva sau gradul de partinire pe care il aduceti in poveste si motivatiile interne sau externe ale personajelor dvs. Este ironic ca atat tema, cat si premisa deriva din logica si ratiune, intrucat emotia este si ea esentiala pentru eficienta celor doua concepte. Premisa deschide povestea. Premisa vi se va face cunoscuta dvs. si publicului de la inceput. In opozitie cu aceasta, tema va fi descoperita in momentul solutionarii - ea se dezvaluie gradat publicului, odata cu desfasurarea actiunii. Tema este mesajul de substrat pe care doriti sa-l transmita, in esenta, scenariul dvs., catre public. Tema productiei The Replacements este aceea ca trebuie sa profiti de ocazia oferita de o a doua sansa. Tema poate fi una dintre cele mai dificil de definit si rescris parti ale unui scenariu. S-ar putea ca inca sa nu stiti care anume este tema - ceea ce nu e neaparat un aspect negativ. Poate ca pe parcursul rescrierii va veti da seama de ea. Unii oameni cred ca nu toate scenariile au nevoie de o teme datorita genului de care apartin. Totusi, din experienta proprie, am invatat ca scenariile cele mai reusite au intotdeauna o tema. Intrucat scenariul dvs. se va promova finalmente pe sine, ar trebui sa retineti ca, in promovarea unui produs, cele mai bune campanii detin o premisa si o perspectiva prin a carei tema se realizeaza un intreg unitar. Fara aceasta tematica a perspectivei, publicul va deveni neinteresat de ceea ce incercati sa vindeti. Tema reprezinta mesajul codificat pe care il implantati in mod constient si pe care, in mod inconstient, publicul va incerca sa il decodeze. Tema ar trebui sa se regaseasca in toate personajele si conflictele secundare si sa intercaleze cu premisa si intriga. Tema ar trebui sa existe sub aceeasi forma in fiecare secventa. Tema unei povesti este subiectiva - poate cu usurinta sa dobandeasca semnificatii diferite pentru persoane diferite. Experienta variata de viata pe care o are fiecare mebru al publicului in parte influenteaza interpretarea temei scenariului dvs. De ce are nevoie scenariul de o tema? Pentru ca ati creat aceasta premisa incredibila si, daca logica dominata de emotie, care realizeaza conexiunea dintre premisa si public lipseste, publicul va parasi sala fara a fi in vreun fel marcat de vizionare. Si ce daca un tip construieste o casa cu fiul sau? Tema din "Life as a House" este urmatoarea: ceea ce pare faramat in29

bucatele poate fi reconstruit cu putin efort - fie ca este vorba despre relatia cu un fiu ce s-a instrainat, ori o relatie sfarsita, ori o casa ajunsa cocioaba ori un nefericit accident care a lasat paralizata o tanara inocenta. Insa cui ii pasa ca ceea ce parea faramat in bucatele poate fi reconstruit? Ce legatura are asta cu scenariul si cu publicul? Este legat intru totul! Tema creeaza o legatura logica si emotionala cu publicul - cineva (si cred eu ca nu numai o singura persoana) din acea sala are o relatie care scartaie, proiecte neterminate, datorii coplesitoare, o persoana iubita care sufera de o boala sau un lucru pe care l-au pierdut. Prin tema, publicul se identifica si se implica in poveste. Indiferent care este tema dvs. trebuie sa fiti atenti sa nu o lasati sa preia controlul scenariului. Pana acum si in capitolele urmatoare, v-am atentionat ca trebuie sa va focalizati atentia. Acum va spun ca nu trebuie sa va axati prea mult pe un singur aspect, intrucat aceasta va conduce scenariul catre directia lectiei de morala in loc de aspectul divertismentului cinematografic. Cand ma gandesc la scenarii cu morala, tind sa cred ca televiziunea ofera exemple mult mai demonstrative. Ganditi-va la The Cosby Show in ultimii ani, inainte de a fi retras, perioada pe care eu o numesc "canapeaua albastra". In loc sa fie amuzant si distractiv (asa cum fusese multi ani la rand), show-ul s-a axat pe lectii care se invata in scoala, de istorie, muzica si civilizatie. Intorcandu-ma eu insami acasa dupa o zi lunga de scoala, voiam numai sa ma destind putin; in loc de aceasta, ma simteam de ca si cum nici n-as fi parasit scoala. Chiar si in ziua de astazi, cand dau din intamplare peste The Cosby Show si vad canapeaua albastra din paltou, schimb canalul. Morala sau tema acestei povesti: Nu lasati sa se intample asta si cu scenariul dvs. ! Tratament in cazul temei-problema Pe langa intelegerea premisei scenariului dvs., trebuie sa intelegeti si tema. Incapacitatea unui scriitor de a percepe conceptul de tema si prezentarea sa este cauza majora a problemelor dintr-un scenariu. Asadar, vizionati un film din lista de mai jos care vi se pare ca se aporpie cel mai mult de genul scenariului dvs. Puteti alege sa vizionati un film care nu este inclus in lista de mai jos. Nu este gresit, insa sugestia mea este ca alegerea dvs. sa reprezinte un film ce nu va este cunoscut, intrucat aceasta va va oferi o perspectiva clara, nepartinitoare, spre deosebire de ceea ce ati invatat, poate, prin studiu. Urmariti filmul si apoi incercati sa decodati mesajul transmis, acordand o atentie deosebita finalizarii conflictului, unde tema devine cel mai evidenta. Urmatorul pas este sa stabiliti cum este prezentata si reprezentata tema. Dupa acest exercitiu, ar trebui sa fiti capabili sa faceti acelasi lucru si in cazul scenariului dvs. Puneti-va urmatoarele intrebari cu privire la filmele de mai jos: 1. Ce tema reiese din puctul culminant si din finalizarea conflictului? 2. Care este sursa prezentarii acestei teme? ACTIUNE: Lethal Weapon, Speed AVENTURA: Indiana Jones and The Temple of Doom, Hook COMEDIE: The Full Monty, My Big Fat Greek Wedding DRAMA: Rudy, House of Sand and Fog30

POVESTIRE: Gandhi, Titanic FANTASTIC: Edward Scissorhands, The Lord of the Rings (urmariti toate cele trei filme ale trilogiei pentru ca fiecare are o tema diferita) HORROR: Scream, I Know What You Did Last Summer MUSICAL: Footloose, Moulin Rouge S.F.: E.T. the Extra Terrestrial, Alien THRILLER: Fatal Attraction, Silence of the Lambs DE RAZBOI: Born on the Fourth of July, Saving Private Ryan WESTERN: Tombstone, Unforgiven.

Capitolul 5 Operatia pe personaj"personajele dintr-o poveste trebuie sa fie pline de viata, cu exceptia cadavrelor si.cititorul trebuie intotdeauna sa poata face diferenta intre cadavre si celelalte personaje" (Mark Twain) Simptome ale personajelor-problema y y y y y Dezvoltare intrerupta Apatie si letargie in atingerea scopului Lipsa de originalitate Lipsa de convingere Respingerea de catre public

Uneori in recenziile scenariilor discut mai intai intriga, mai ales daca reprezinta pionul central al creatiei. Totusi, de obicei, imi place sa comentez mai intai personajul, intrucat mi se pare mai logic sa va cunoasteti mai intai foarte bine personajele, inainte de a porni in calatoriile lor. La urma urmei, calatoria ia aspectul calatorului. Personajele sunt punctul de focalizare a atentiei. Personajele sunt implicate in tot, mai ales in perspectiva din care este relatata povestea si in desfasurarea actiunii. Personajele actioneaza, iar actiunea reflecta personajele din nou, relatia cauza-efect. Dupa cum afirma Irwin R Blacker in cartea sa, intitulata "Elemente in scrierea unui scenariu", "Un personaj se dezvolta in relatie cu alte personaje; el trebuie sa reactioneze in concordanta si in relatie cu ceilalti, iar, la randul sau, trebuie sa influenteze actiunile celorlalti. El este caracterizat de momentele intalnirii, al deciziei, al actiunii si reactiunii.". In cazul in care actiunile personajelor determina intriga si caracterizarea determina actiunea personajului, atunci caracterizarea este determinata sau31

cauzata de scop. De aceea este atat de important sa cunoasteti obiectivul fiecarui personaj in parte, mai ales pe cel al protagonistului. Ca in orice fictiune, personajele unui scenariu trebuie sa fie tri-dimensionale sau dinamice, nu statice , astfel incat publicul sa se implice total in poveste si sa ii pese intradevar de ceea ce li se intampla personajelor. Ca si personajele, publicul trebuie sa fie dinamic. Acesta este, desigur, scopul unui film, sa emotioneze publicul, intr-un fel sau altul. Personajele trebuie sa fie active pentru ca publicul sa reactioneze. Personajele dinamice se reflecta in ceea ce fac (prin actiune), in ceea ce spun (prin dialog) si chiar prin ceea ce nu spun (prin subtext). Precum se intampla in oricare aspect al unui scenariu, sugestiile oferite in lucrarea de fata sunt pur si simplu indrumari, nu reguli. Nu fiecare gen literar cere profunzimi, personaje complexe, centru de actiune aflandu-se in alt punct al povestii. De exemplu, filmele de actiune nu necesita personaje prea detaliat descrise, intrucat centru atentiei este pe actiune. In cazul in care sunteti inca nesigur de genul scenariului dvs., sugestia mea este sa recititi capitolul 7 inainte de acesta. Odata ce ati stabilit genul scenariului dvs., veti reusi sa va evaluati si sa va revizuiti personajele prin prisma acestuia. Nu sunteti sigur care anume dintre personaje este demn de timpul si efortul depus pentru analiza? Iata un truc pe care il poate folosi un doctor de scenarii: trecti in revista personajele pentru care ati consumat timp in descrierea varstei, a fizicului si asa mai departe si ale caror nume apar frevent. Dupa ce le-ati reperat, veti realiza ca acestea sunt personajele care vor conta, probabil, in scenariul dvs. si pentru care ar trebui sa va consumati timpul. Protagonistul

Protagonistul unui scenariu este adesea considerat erou/eroina. In scenaristica actuala, protagonistul poate fi chiar anti-eroul, ale carui defecte si conflicte contrabalanseaza puterea, forta sa. In orice caz, protagonistul unei povesti este un personaj important. Numele protagonistilor apare adesea in titlu (ex. : Billy Madison), facand identificarea protagonistului relativ usoara. Protagonistul aspira la atingerea unui obiectiv, ceea ce il transpune, alaturi de public, intr-o calatorie pentru atingerea acelui scop. Telul poate fi fizic, emotional, spirirtual aspectul acesta nu conteaza, atata timp cat protagonistul este insufletit de o dorinta arzatoare, a carei intensitate creste pe parcursul scenariului. Scopul protagonistului contureaza intriga. Un protagonist bine dezvoltat, tri-dimensional, poate sa realizeze si va realiza lagatura emotionala a publicului cu subiectul povestii. Protagonistul trebuie sa fie o persoana fata de care publicul sa se lege pentru intreaga calatorie si cu care sa se identifice. Insa nu toti protagonistii se fac placuti usor. Exista persoane bune in esenta in viata pe care nu le putem suporta si opusul acestora, poate cu o singura trasatura buna, de care ne agatam in speranta unei schimbari in bine totale. Aceste conflicte de personaje transforma eroii (in special protagonistii) in fiinte umane, facandu-i interesanti si ajutand publicul intr-o identificare usoara cu personajul. Exista scenarii in care mai multe personaje urmaresc acelasi scop - insufletite in aceeasi masura de dorinta de a-l atinge. In cazul in care scenariul dvs. se incadreaza in aceasta categorie, s-ar putea ca identificarea protagonistului sa devina dificila. Iata un indiciu: personajul care ia toate deciziile sau isi asuma rolul de conducator, acela pe care celelalte personaje il asculta si il urmeaza este protagonistul.32

Retineti, publicului ii este mai usor sa se identifice cu protagonistul daca acesta este introdus in poveste inca din pasii incipienti. Antagonistul Antagonistul reprezinta forta care se opune direct protagonistului - el sau ea este personajul rau, ticalosul, monstrul. Totusi, nu toti antagonistii sunt intruchiparea raului. De fapt, unii dintre cei mai reusiti antagonisti poseda calitati ce atrag sau emotioneaza publicul. Insa in momentul in care antagonistul devine aproape la fel de indragit ca si protagonistul, situatia devine periculoasa pentru eficienta scenariului la care lucrati. Anatgonistul se opune protagonistului fizic si/sau mental. Ca si protagonistul, care este insufletit de un scop, un antagonist bun va avea o motivatie. In plus, si el este un personaj major sau conducator. Antagonistul nu trebuie sa fie o entitate fizica, o fiinta umana. Daca antagonistul este material - o fiinta umana, un fenomen al naturii, un monstru - opozitia fata de protagonist se numeste opozitie enterna. Daca antagonistul este intruchipat de lupta interioara pe care o duce protagonistul, opozitia sau conflictul se numeste opozitie interna. Tornada, in "Twister" este forta de opozitie externa pentru personajul lui Helen Hunt, pe cand in "