Doctor Honorius Causa

1

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

DOCTOR HONORIS CAUSA

Prof. univ. dr. ALEXANDRU ŢICLEA

Chişinău

– 5 decembrie 2013 –

3

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

DOCTOR HONORIS CAUSA


Chişinău

– 5 decembrie 2013 –

5

Profesorul Alexandru Ţiclea se bucură de o recunoaştere naţională şi europeană certă în rândul juriştilor.

A elaborat şi publicat lucrări remarcabile, de referinţă, în domeniul dreptului muncii şi al dreptului securităţii sociale.

Conduce o revistă de specialitate de mare reputaţie. Este considerat cel mai „influent” autor în domeniul

dreptului muncii din România.

Prof. univ. dr. Mircea Duţu Directorul Institutului de Cercetări Juridice

„Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române Preşedintele Universităţii Ecologice din Bucureşti

Prof. univ. dr. Alexandru Ţiclea, Rectorul Universităţii Ecologice din Bucureşti, este o personalitate a învăţământului

superior juridic, recunoscut ca atare în mediul academic. Nu este doar profesor de drept cu merite incontestabile, dar este şi profesor de retorică, disciplină de cultură, necesară

pregătirii juriştilor şi altor categorii profesionale.

Academician Constantin Bălăceanu-Stolnici,

Preşedintele Societăţii Ateneul Român

7

Senatul Universităţii de Stat din Moldova

Decizia din 01.10.2013

Obiect de referinţă: Cu privire la conferirea titlului onorific

„Doctor Honoris Causa” al U.S.M.

enatul înalt apreciază meritele deosebite ale dlui Alexandru Ţiclea, rector al Universităţii Ecologice din

Bucureşti, profesor universitar, membru asociat al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, preşedinte al Asociaţiei Române de Dreptul Muncii în:

• promovarea imaginii USM în calitate de rector al unei prestigioase instituţii de învăţământ superior, dar şi de savant cu renume, care, în cadrul colaborării bilaterale, îşi propune drept scop soluţionarea unor probleme majore ce ţin de domeniul profesat în context european şi în raport cu alte ţări din Europa de est şi sud-est;

• susţinerea mobilităţii doctoranzilor, masteranzilor, cadrelor didactice de la USM în cadrul proiectelor internaţionale;

• exercitarea în calitate de profesor al Universităţii Ecologice din Bucureşti a conducerii ştiinţifice a tezelor de doctorat, elaborate de către tinerii din Republica Moldova;

• contribuţia la editarea în comun a unor lucrări ştiinţifico-didactice;

S

8

• organizarea şi stimularea universitarilor întru participarea lor la forurile ştiinţifice;

• îmbogăţirea fondului bibliotecii USM prin donaţii de carte şi literatură specială.

Luând în consideraţie contribuţia substanţială a acestei

personalităţi în promovarea valorilor spirituale, eforturile susţinute întru soluţionarea diverselor probleme ce ţin de domeniul ştiinţific şi cel de instruire în calitate de savant cu renume, Senatul

DECIDE: Se conferă titlul onorific „Doctor Honoris Causa” dlui Alexandru

Ţiclea, rector al Universităţii Ecologice din Bucureşti, profesor universitar, membru asociat al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, preşedinte al Asociaţiei Române de Dreptul Muncii.

Preşedintele Senatului Rector Gh. Ciocanu, profesor universitar Secretar al Senatului L. Grosu

* * *

9

LAUDATIO DOMINI

Stimate Domnule Rector, Doamnelor şi domnilor,

Distins Senat,

acultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova are onoarea de a Vă solicita acordarea titlului de Doctor

Honoris Causa unei personalităţi de marcă apropiate Republicii Moldova, domnului prof. univ. Alexandru Ţiclea, Rectorul Universităţii Ecologice din Bucureşti. O ceremonie de acest tip semnifică recunoaşterea meritelor deosebite în domeniul dezvoltării şi promovării dreptului ale unor personalităţi remarcabile din lumea ştiinţifică, academică ori politică. Dezvoltarea şi promovarea dreptului înseamnă o activitate doctrinară şi o practică prestigioasă. Domnul Alexandru Ţiclea se poate mândri cu o carieră de succes în ambele ipostaze.

Născut la 18 septembrie 1949, în comuna Ulmeni, judeţul Buzău, prof. Alexandru Ţiclea a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, Secţia drept economic-administrativ în anul 1977 şi Secţia drept în anul 1981. A continuat pregătirea în această facultate absolvind cursurile post-universitare în anul 1982; a obţinut titlul de doctor în drept în anul 1989, cu o teză având ca temă „Perfecţionarea raporturilor juridice de muncă”, elaborată sub îndrumarea ştiinţifică a prof. Sanda Ghimpu, creatoarea şcolii de dreptul muncii din România.

După absolvirea facultăţii, a fost consilier juridic şi funcţionar de stat. Începând cu anul 1990, urmează cariera universitară, desfăşurând activităţi didactice la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” şi Universitatea Ecologică din Bucureşti. A devenit profesor universitar în anul 1994 şi conducător de doctorat din anul

F

10

1995. A îndeplinit, în toată această perioadă importante funcţii academice: şef de catedră, decan, prorector. Este Rector al Universităţii Ecologice din Bucureşti din anul 2008; a fost reales în anul 2012.

Prin decret prezidenţial, a fost distins, în anul 2004, cu Ordinul „Pentru învăţământ în rang de comandor”.

Prof. Alexandru Ţiclea are un rol important în ceea ce priveşte doctrina dreptului muncii şi securităţii sociale din România, dar şi din Republica Moldova. Tratatele, cursurile şi monografiile sale apărute într-o succesiune de ediţii după anii 1990, până în prezent, sunt extrem de apreciate pentru actualitatea şi analiza pertinentă a legislaţiei, mereu în schimbare, a jurisprudenţei, soluţiile pe care le promovează sunt extrem de utile pentru practicienii dreptului. A introdus un concept nou în literatura juridică, cel de „Drept public al muncii” – subramură a dreptului muncii.

Meritele sale în domeniu au fost recompensate cu premii ale unor instituţii sau organisme prestigioase. Astfel, în luna decembrie 2012, Academia Română l-a distins cu premiul „Simion Bărnuţiu” pentru Tratatul de dreptul muncii; la sfârşitul anului 2011, Uniunea Juriştilor i-a acordat premiul special pentru monografia Dreptul public al muncii. La data de 1 noiembrie 2012, la Biblioteca Naţională a României, s-a desfăşurat Gala „Profesioniţtii Dreptului Muncii”, organizată de Clubul de drept social Costel Gâlcă. Cu această ocazie i-a fost acordat marele premiu Pentru cel mai influent autor, obiectiv stabilit pe baza votului electronic şi al numărului de citări.

Este director-fondator al Revistei române de dreptul muncii, publicaţie lunară ce apare din anul 2002, în editura internaţională Wolters Kluwer, cotată în baze de date internaţionale (Hein Online, EBSO, Pro Quest). Printre colaboratorii săi, se numără şi autori din Republica Moldova (Nicolae Sadovei, Nicolae Romandaş, Eduard Boişteanu etc.). Din consiliul ştiinţific şi cole-giul de redacţie al acestei reviste fac parte unii din cei mai cunoscuţi specialişti în dreptul muncii din România, dar şi din străinătate (Anglia, Spania, Italia, Suedia, Polonia etc.).

A făcut parte din Comisia de specialişti care au definitivat proiectul Codului muncii din 2003. A fost consultat de ministrul muncii la elaborarea proiectelor următoarelor acte normative:

11

– Legea nr. 40/2011 de modificare a Codului muncii; – Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu

caracter ocazional desfăşurate de zilieri; – Legea dialogului social nr. 62/2011. Prof. Ţiclea are preocupări doctrinare şi în ceea ce priveşte

Retorica. Lucrarea sa, publicată în mai multe ediţii, unică în prezent în România, dar în egală măsură şi în Republica Moldova, este extrem de apreciată de către cei interesaţi de cultivarea discursului lor juridic sau politic, avocaţi, studenţi, oameni politici şi de cultură. Lucrarea a fost distinsă de Uniunea Juriştilor în anul 2008 cu premiul „Ioan Gruia” (un foarte cunoscut avocat din perioada interbelică).

Pe plan extern, a participat la mai multe proiecte şi publicaţii. Astfel, sub egida „International Encyclopedia of Laws” (General Editor prof. dr. Roger Blanpain) a publicat (în colaborare cu prof. Sanda Ghimpu) lucrarea Labour Law in România (în două ediţii, 1996 şi 1998).

În acelaşi an 1998, a elaborat studiul „Forms of workers’ participation at enterprise level in Romania” publicat de International Labour Office în lucrarea Workers’ Participation in Central and Eastern Europe.

În anul 2005, a participat la realizarea proiectului „Trade Union and Employer Associationism in the Countries of the European Union and the Enlargement”, desfăşurată la Toledo-Spania. Materializarea acestui proiect a avut loc în lucrarea Freedom of Association of Workers and Employers in the Countries of the European Union, publicată de Ministerio de Trabajo y Asuntos Sociales.

În perioada 2011-2012, a participat la realizarea a două proiecte desfăşurate cu sprijinul şi finanţarea Comisiei Europene, la iniţiativa Confederaţiei Europene a Sindicatelor: „Right to strike in Europe”, materializat în lucrarea omonimă, publicată la Roma, de către Editura „Ediesse” în limbile engleză şi italiană; „Trade Union representation in the european member countries”, care, de asemenea, va fi publicată în aceeaşi editură. Cele două proiecte europene au necesitat deplasări şi schimburi de experienţă la Roma, Madrid, Stockholm, Berlin, Londra.

12

Acesta este modelul biografic pe care ni-l propune preten-dentul de astăzi, unul al abnegaţiei în sensul cel mai profund al cuvântului.

Rezumând, principalele raţiuni care ne-au determinat să orga-nizăm această ceremonie în onoarea D-lui Ţiclea sunt:

Primo – prin domnia sa elogiem un nume important al ştiinţelor juridice. Activitatea juridică, de cercetare ştiinţifică şi publicistică a fost şi este orientată, cu precădere, asupra dreptului muncii, contribuind la formarea şcolii de dreptul muncii din Republica Moldova prin participarea la pregătirea a peste 20 doctori în drept în calitate de conducător de teză, referent sau membru al Consiliului Ştiinţific Specializat.

Secundo – neîndoielnic, justificarea acordării titlului de doctor honoris causa nu poate face abstracţie de opera ştiinţifică a Profesorului Ţiclea. Nu este locul aici şi nu avem nici timpul necesar pentru a trece în revistă zecile de studii şi articole publicate în revistele de specialitate din Europa, dar şi din afara graniţelor ei. Este însă imperios necesar să amintim cele mai importante şi cunos-cute lucrări: Tratat de dreptul muncii, Codul muncii – Comentat şi adnotat cu legislaţie, doctrină şi jurisprudenţă, Retorica.

Tertio – datorită incontestabilei sale contribuţii la consolidarea dreptului muncii, recunoscută atât în spaţiul românesc, cât şi dincolo de aceste hotare, prof. Ţiclea este una dintre personalităţile chemate să sporească, prin faptele şi exemplul vieţii sale, încrederea în supremaţia legii şi în forţa benefică a dreptului.

De aceea, având în vedere meritele sale ştiinţifice semnifica-

tive, contribuţia sa la dezvoltarea ştiinţei dreptului muncii, sprijinul direct şi constant acordat Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Moldova în vederea creşterii prestigiului naţional şi inter-naţional al acesteia, pentru a elogia modelul unui destin asumat prin profesie şi perfecţionat prin vocaţie ne adresăm către înaltul Senat pentru a ne susţine în acest demers.

13

PLEDOARIE PENTRU MUNCĂ

Prof. univ. dr. Alexandru ŢICLEA

1. Argument

Ca specialist în dreptul muncii, sunt preocupat de studiul

normelor juridice referitoare la această importantă activitate umană care este munca. Dacă aceasta n-ar exista, n-ar exista nici drept, nici organizare socială, nici civilizaţie.

Tot ce s-a petrecut şi se petrece în societatea umană, de oriunde şi oricând, ţine de muncă, activitate îndreptată spre binele propriu şi colectiv. Educaţia, bunăstarea, sănătatea, siguranţa, dezvoltarea personalităţii individului depind de organizarea, intensitatea şi eficienţa muncii.

Prin natura sa, omul este „silit să-şi creeze în societate un câmp vast de activitate şi pe acest câmp e necontenit activ; el clădeşte şi dărâmă, face legi şi le desface, îngrămădeşte mase de materie şi cugetă şi caută şi suferă neîntrerupt… În această trudnică muncă stă gloria şi măreţia omului şi fiindcă el o ştie, nu încearcă să-şi mărginească sfera activităţii, ci e necontenit preocupat să-i lărgească graniţele” scria filozoful indian Rabindanath Tagore, (1861-1941), laureat al Premiului Nobel pentru literatură (în anul 1913).

Poetul Horaţius (65-8 î.Hr.) scria că „viaţa nu dă muritorilor nimic fără muncă grea”.

Se cunoaşte că munca este o activitate extrem de diversă: poate fi prestată organizat sau neorganizat, colectiv sau individual, în

Comunicare ştiinţifică susţinută cu ocazia acordării titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Stat

din Chişinău – Republica Moldova

14

agricultură, industrie ori prestări servicii, în educaţie, ştiinţă sau cultură, este fizică sau intelectuală, pentru sine (în gospodăria proprie) ori pentru altul (munca salariată) etc.

Aşa cum afirma cu tărie poetul nostru naţional Mihai Eminescu (1850-1889), munca „este legea lumii moderne, ce nu are loc pentru leneşi..., temeiul unui stat este munca…, bogăţia unui popor nu stă nici în bani, ci iarăşi în muncă… Fiecare, şi mare şi mic, datoreşte un echivalent de muncă societăţii în care trăieşte.”

Aşadar, în concepţia lui Eminescu, munca este o lege, adică o regulă importantă subînţeleasă, care se impune tuturor indiferent de originea şi poziţia socială, ori pregătirea lor.

Asemănător, scriitorul scoţian Samuel Smiles (1812-1904) era de părere că munca este „legea existenţei noastre, principiu viu care face să progreseze indivizii şi naţiunile…, una din condiţiile fericirii în care leneşul poate să nu vadă decât o pedeapsă, iar omul înţelept o binecuvântare… cea mai bună educatoare a caracterului”.

Conform unui proverb german, „omul e făcut pentru muncă, după cum pasărea e pentru zbor”. Dar, „Dumnezeu hrăneşte păsările care dau din aripi” (proverb danez).

Este elocventă şi o epigramă despre importanţa muncii pentru om: „N-o spun din fanfaronadă, Dar zicala mie-mi place, Fără muncă nu se face Nici chiar… omul de zăpadă!” (George Zarafu) Munca este mai mult decât „unealta ce acoperă pământul cu

fertilitate şi frumuseţe, care supune oceanul şi îndoaie materia în mii de forme agreabile şi utile …, ce dă voinţă, energie, curaj, răbdare şi perseverenţă”, (W. E. Channing, 1780-1842, predicator din Statele Unite).

2. Reglementare

Dacă munca este o activitate umană, dreptul la muncă este o prerogativă legală a omului, un drept subiectiv consacrat de lege,

15 iar dreptul muncii este un ansamblu de acte normative ce reglementează relaţiile sociale de muncă, adică cele existente între angajatori şi angajaţi.

Importante documente internaţionale şi europene consacră dreptul la muncă. Astfel, Declaraţia universală a drepturilor omului (adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite în anul 1948) proclamă: orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a profesiei şi a felului muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de prestare a muncii (art. 23 pct. 1). Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale (adoptat de acelaşi for în anul 1966) precizează că dreptul la muncă cuprinde dreptul pe care îl are orice persoană de a-şi câştiga existenţa printr-o muncă liber aleasă sau acceptată (art. 6 pct. 1). În Uniunea Europeană, Carta drepturilor fundamentale ale lucrătorilor (din anul 2000, intrată în vigoare la 1 decembrie 2009) proclamă că „orice persoană are dreptul la muncă şi dreptul de a exercita o ocupaţie aleasă sau acceptată în mod liber” (art. 15 alin. 1).

Atât Constituţia României (art. 41 alin. 1), cât şi Constituţia Republicii Moldova (art. 43 alin. 1) acordă atenţia cuvenită dreptului la muncă; Codul muncii din cele două ţări dezvoltă dispoziţiile constituţionale (art. 3, respectiv art. 6).

Desigur că este admisă, legal, numai munca liberă, creatoare, nu şi cea obligată, forţată. De altfel, importante documente internaţionale sau europene, precum şi acte normative naţionale interzic munca forţată. De exemplu, art. 1 din Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 105/1957 prevede că fiecare membru al organizaţiei, care o ratifică, se angajează să abolească munca forţată sau obligatorie şi să nu recurgă la ea sub nici o formă. Tot astfel, art. 5 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene dispune că „nimeni nu poate fi constrâns să efectueze o muncă forţată sau obligatorie”.

În consens cu dispoziţiile constituţionale române (art. 41), Codul muncii statorniceşte că munca forţată este interzisă (art. 4 alin. 1); nimeni nu poate fi obligat să muncească într-un anumit loc de muncă ori într-o anumită profesie, oricare ar fi aceasta (art. 3 alin. 3). În acelaşi sens este şi art. 7 din Codul muncii al Republicii Moldova.

16

Într-adevăr, ca principiu, legislaţiile naţionale contemporane şi cele internaţionale consacră sau admit dreptul la muncă, dar nu consacră şi obligaţia de a munci. O asemenea obligaţie, de pildă, a fost instituită cu peste 2500 de ani în urmă, de înţeleptul şi juristul grec Solon (640-558 î.Hr.), considerat inventatorul democraţiei ca mod de guvernare, (puterea poporului). Legea sa – Atimia – (de la timus = suflet, deci în traducere liberă – fără suflet) prevedea pedepse drastice pentru cei care nu participau efectiv şi cu simţ de răspundere la muncile şi treburile folositoare cetăţii.

Având în vedere importanţa socială şi economică deosebită a muncii, legiuitorul contemporan este preocupat de reglementarea detaliată a diverselor forme de exercitare a muncii, atât a celei dependente, adică a muncii salariate, dar şi a celei independente realizată de diverşi profesionişti, comercianţi, mici meseriaşi, inclusiv medici, economişti, contabili, experţi, avocaţi, notari publici etc.

3. Virtuţile muncii Din cele mai vechi timpuri, minţi geniale, făuritori de cultură

universală au glorificat şi evidenţiat virtuţile muncii. Marele poet latin Virgiliu (70-90 î.Hr.), descrie în Georgice cum

omul, de la unealta primitivă, a ajuns la felurite meşteşuguri. Convingerea lui: „munca stăruitoare biruie toate” (Labor ommia vicit improbus).

Potrivit unui alt proverb latin „prin muncă sufletul se înno-bilează (In labore nobiliat).

Munca este chiar „mama gloriei şi a fericirii” în concepţia poetului antic grec Euripide (480-406 î.Hr.). Ea nu trebuie să fie sporadică, întâmplătoare, pentru că „faima rugineşte dacă nu o cureţi prin muncă în fiecare zi” (Nicolae Iorga – 1871-1940, istoric şi academician). În acelaşi sens, filozoful francez Denis Diderot (1713-1884) susţinea că e mai bine să te consumi (prin muncă) decât să rugineşti (prin nemuncă).

17

Conform unei cugetări persane, munca noastră este comoara noastră, sau „comoară pentru oameni”, cum scria cu mii de ani în urmă fabulistul grec Esop (620-560 î.Hr.).

Genialul dramaturg englez William Shakespeare (1564-1616) considera că „munca pe care o înfăptuim cu plăcere ne uşurează de povara ei şi ne vindecă de truda ei”.

Dramaturgul francez Corneille (1606-1684) era de părere că munca este „cea mai mare dintre plăceri ce ţine locul tuturor iluziilor pe care le-ai pierdut”.

Munca este o „binefacere pentru omul de toate vârstele. Ea înseamnă plăcută şi folositoare petrecere a timpului, satisfacţia şi raţiunea vieţii” (Andreea Mojochi, 1876-1965, chirurg şi scriitor italian).

În concepţia celebrului pictor, sculptor, arhitect şi om de ştiinţă italian Leonardo Da Vinci (1452-1519), munca creatoare nu este doar „legea superioară a existenţei”, dar şi cea care, prin intermediul ei „lăsăm în lume o urmă după ce nu vom mai fi, o operă care ne prelungeşte existenţa şi după moarte”.

Virtuţile muncii au fost semnalate şi de scriitorul francez Voltaire (1694-1778). El o considera zeul său, ce singur guvernează lumea. În plus, „munca îndepărtează de noi trei mari rele: plictiseala, viciul şi nevoia”.

Plictiseala este un rău pentru om deoarece reprezintă o stare sufletească apăsătoare, o depresie provocată de lipsa de ocupaţie, o monotonie, un gol sufletesc (DEX, 2009, p. 833). Or, dacă omul munceşte îi dispare plictiseala şi socializează cu ceilalţi participanţi la acea activitate.

Viciul este şi mai rău pentru individ întrucât constă într-o pornire nestăpânită şi statornică spre fapte reprobabile, „desfrâu, dezmăţ, destrăbălare” (DEX. P. 1196). În concepţia lui Nicolae Iorga, „viciile sunt călăii care te omoară încet cu sabia neascuţită”.

Dacă însă, omul este ocupat cu munca, nu are timp pentru vicii… Totodată, munca îi aduce un câştig ceea ce îl va scăpa de nevoi, de lipsuri, de sărăcie (DEX, p. 715).

În acelaşi sens este şi Cilibi Moise (1812-1870, negustor evreu – analfabet), care afirma: „viaţa fără muncă este sora sărăciei şi a

18

hoţiei1”. Adică omul, fiind în nevoie (sărac), pentru că nu munceşte, va trebui să fure (un viciu) ca să trăiască.

Reamintim că printre cele 10 porunci divine sunt: să lucrezi 6 zile pe săptămână şi să nu furi. Înşelăciunea este privită de Biblie ca o formă de a fura.

Virtuţile muncii sunt apreciate şi de scriitorul francez André Gide (1869-1951): „nu există adevărata bucurie în repaus, în timpul liber, decât dacă a precedat-o bucuria muncii”. Şi conform unui proverb de al nostru, munca face poftă de mâncare.

Printre alte avantaje reţinute de filozoful francez Denis Diderot (1713-1784), este şi acela că munca scurtează zilele şi lungeşte viaţa.

Munca are şi capacitatea de a-l menţine pe om sănătos; este cel mai eficient mijloc împotriva îmbătrânirii premature, un antidot împotriva anchilozării fizice şi mentale2.

Idei asemănătoare lui Voltaire dezvoltă şi poetul francez Baudelaire (1821-1867); el mărturisea că munca este „eterna voluptate a torturii mele obişnuite… pentru a mă vindeca de toate: mizerie, boală, melancolie”. În acelaşi sens, s-a mai afirmat că ea este „resursa contra plictiselii din care natura ne-a făcut o nevoie, societatea – o datorie, obişnuinţă – o plăcere” (Jeune Hermite).

4. Împotriva lenei Preaslăvindu-se munca, este combătută cu aceeaşi fervoare şi lenea. Printre pildele lui Solomon (973-933 î.Hr.), înţeleptul rege al

vechiului Israel, se află şi următoarele: – „Leneşul doreşte mult, şi totuşi, n-are nimic”; – El îndemna: „Du-te la furnică leneşule; uită-te cu băgare de

seamă la căile ei şi înţelepţeşte-te! Ea nu are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpân; totuşi îşi pregăteşte hrana vara, şi strânge de ale mâncării în timpul secerişului. Până când vei sta culcat

1 Cilibi Mioise a mărturisit: „am dat de o mare ruşine, m-au călcat hoţii

azi-noapte şi nu au avut ce fura”. 2 Virgil Matei, Dicţionar de Maxime, Reflecţii, Expresii Latine Comentate,

Editura Scripta, Bucureşti, 1998, p. 289.

19 leneşule? Când te vei scula din somnul tău? Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mâinile, să dormi! şi sărăcia vine peste tine…”.

„Lenea e cucoană mare/Care n-are de mâncare”, scria şi Anton Pann (1796-1854)3.

„Grea povară să nu ai treabă” (Gran peso non aver da lavorare), glăsuieşte un proverb italian.

„Nu munca este ruşinoasă, ci lenea” afirma cu mii de ani în urmă poetul grec Hesiod (sec. VIII sau VII î.Hr.).

Mai mult, în concepţia scriitorului italian Dante Aligheri (1265-1321) din Divina Comedie, lenea constituie fapta cea mai gravă a omului care merită şi cea mai severă pedeapsă: să trăiască în chinuri (în Infern). Aici, cei pedepsiţi mergeau pe un covor de viermi, pe care îi hrăneau cu propriile lor lacrimi. Motivul? Nu pentru faptele lor rele, pentru fărădelegile comise, ci pentru că nu au făcut nimic în timpul vieţii lor pe Pământ. I-au lăsat pe alţii să muncească, iar indiferenţa lor a fost punctul de plecare şi de încurajare a tuturor răutăţilor şi a tuturor nedreptăţilor. Ei sunt duşmanii omului şi omenirii.

5. Ironii despre muncă Romancierul şi umoristul englez Jerome Klapka (1858-1927)

scria ironic: „Ador munca. Pot să mă uit ceasuri întregi la un om care lucrează”. Evident, el doar glumea, pentru că nu doar privind a scris zecile de romane, povestiri şi eseuri, care l-au făcut celebru, ci, dimpotrivă, realizarea operei sale a presupus muncă asiduă4.

3 A fost compozitor de muzică religioasă, profesor de muzică, folclorist,

literat, publicist, compozitor al muzicii imnului naţional al României. A fost supranumit de Mihai Eminescu „finul Pepelei, cel isteţ ca un proverb” în poemul Epigonii.

4 Sunt sugestive unele titluri ale operei sale: – Trei într-o barcă, fără a socoti câinele (Three man in a Boat – to Say

Nothing of the Dog);

20

Un alt romancier (american) William Faulkner (1897-1962) afirma, de asemenea cu umor: „Este păcat că singurul lucru pe care un om îl poate face opt ore este să muncească. Nu poate să mănânce opt ore; nu poate să bea opt ore; nu poate să facă dragoste opt ore”.

Filozoful şi scriitorul Emil Cioran (1911-1995), spunea despre noi românii: „La mâncare şi la băutură nu ne întrece nimeni. Numai la muncă nu ne punem cu toţi nebunii”.

Tot el avea o atitudine total negativistă despre muncă; o consideră „un blestem”. Iar „omul a făcut din acest blestem o voluptate… munca susţinută şi neîncetată tâmpeşte, trivializează şi impersonalizează… Să munceşti pentru ca să trăieşti, iată fatalitatea pentru care la om e mai dureroasă decât la animal”. Probabil, sau chiar sigur, autorul menţionat a avut în vedere munca grea, istovitoare, forţată, poate şi sclavia şi nu munca liberă, creatoare, cea care a făcut posibil saltul de la animalitate la umanitate, care a creat societatea civilizată de azi, în permanentă devenire şi care face viaţa mai uşoară şi plăcută. Şi care i-a permis lui însuşi să filozofeze, să scrie.

Este cert că omul nu poate exista fără muncă, iar munca este o activitate indispensabil umană care ne înfrumuseţează viaţa.

6. În loc de încheiere Ocupându-mă, în special, de dreptul muncii, ramură a drep-

tului, care reglementează munca dependentă, salariată (şi cadrele didactice au salariu), închei cu o epigramă:

Munca-i un proces prea lung, Lefurile nu ajung. Se plătesc destul de rar... Uneori, nici chiar... lunar.

– Leneşele gânduri ale unui trândav (Idle Thoghts of are Idle Fellow); – Trei hoinari (Three Men on the Bummel) etc.

21

CURRICULUM VITAE ŢICLEA, ALEXANDRU S-a născut la 18 septembrie 1949, comuna Ulmeni, Buzău.

Studii: Absolvent al Facultăţii de Drept al Universităţii din Bucureşti, Secţia drept economic administrativ (1973-1977), Secţia drept (1978-1982). Cursuri postuniversitare de Drept Adminis-trativ (1982-1983), Doctor în drept (1985-1989), cu teza „Perfec�ionarea raporturilor juridice de muncă”.

Activitatea profesională: jurisconsult la Întreprinderea

Metalurgica Buzău (1977-1978), la Întreprinderea „Relaxa” din Mizil (1978-1982) şi la Consiliul Popular al oraşului Mizil (1983-1990); cadru didactic la Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”, Bucureşti – lector universitar (1990-1991), conferenţiar universitar (1991-1994), profesor universitar (1994). În cadrul Academiei de Poliţie „AI. I. Cuza”, Bucureşti, îndeplineşte şi funcţia de şef de catedră (1991-1992), decan de facultate (1992-1996) şi prorector (1996-1997). În cadrul Universităţii Ecologice din Bucureşti este cadru didactic colaborator (1990-1997), prorector (1997-2001), decan al Facultăţii de Drept (2001-2008), Rector (din 2008). Este avocat în Baroul Bucureşti (din 1998).

Este membru fondator şi preşedinte al Asociaţiei de Dreptul Muncii (din 2004); fondator şi director al „Revistei Române de Dreptul Muncii” (din 2002). Este membru al Uniunii Naţionale a Barourilor

22

din România; arbitru în cadrul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor; membru în consiliile de acordare a titlurilor de doctorat şi doctor habilitat la Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Chişinău, Republica Moldova (din 1990), membru asociat al Academiei Oamenilor de Ştiinţă (din 2013).

Perfecţionare profesională în alte ţări: Curs pentru

formarea profesorilor de la academiile de poliţie în Germania (iulie 1994); Curs pentru formarea profesorilor din administraţia peniten-ciarelor în Franţa şi Belgia (august 1996).

Coordonator de doctorate în drept. Coordonator al progra-mului de master în Dreptul Social Român şi European.

Domenii de competenţă: dreptul muncii, dreptul securităţii sociale, dreptul civil, dreptul comercial şi retorica.

În domeniul competenţei sale, cercetarea ştiinţifică şi publicistică a fost şi este orientată cu precădere asupra studierii Dreptului muncii, preocupare constantă şi consecventă, începând cu anul 1990, obiectivele urmărite constând în: interpretarea şi aplicarea legislaţiei muncii potrivit noilor realităţi economice şi sociale, adaptarea la economia de piaţă, necesitatea perfecţionării ei permanente, în concordanţă cu dreptul internaţional şi european al muncii.

Publicaţii – autor a 88 de monografii, tratate, cursuri

universitare publicate în ţară şi străinătate, precum şi a peste 100 de articole publicate în reviste de specialitate,

De asemenea, a participat şi susţinut comunicări ştiinţifice la conferinţe de specialitate în ţară ţi străinătate.

Proiecte de cercetare ştiinţifică:

– Coordonator al Grantului de cercetare în cadrul Academiei Române „Incidenţa reglementărilor comunitare asupra legislaţiei interne a muncii”.

23

– Coordonator Enciclopedia Juridică – domeniul dreptul muncii şi securităţii sociale

Elaborarea şi publicarea mai multor cursuri, monografii, studii şi articole.

– Membru în comitetul de cercetare al Proiectului „The right to strike in Europe” – „Dreptul la grevă în Europa”, aprobat şi finanţat de Comisia Europeană şi Confederaţia Sindicatelor Democratice Europene, lucrarea finală prezentată „Dreptul la grevă în România”. Proiectul s-a materializat prin lucrarea în limbile engleză şi italiană – The Right to Strike in the Eu, (în colab.), Ediesse, Roma, 2011;

– Membru în comitetul de cercetare al Proiectului „Trade Union representation in the European Union member countries”, aprobat şi finanţat de Comisia Europeană, membru în colectivul de cercetare. Proiectul s-a materializat prin lucrarea publicată în Spania în limba italiană şi engleză – Sistemi Nazionale di rappresentanza sindacale, (în colab.), Editura Nazo, Bomarzo S.L., Albacete, Spania, 2013.

Decorat cu Ordinul „Meritul pentru Învăţământ” în grad de Comandor (2004).

Cunoscător de limbi străine: franceză. Premiul „Iordan Gruia” Pentru lucrarea Retorica, ed. a II-a din 2008 acordat de Uniunea

Juriştilor din România şi Fundaţia „Andrei Rădulescu”. Premiul special Pentru lucrarea Dreptul public al muncii (coordonator), acordat

de Uniunea Juriştilor (2011). Premiul „Simion Bărnuţiu” Pentru lucrarea Tratat de dreptul muncii, ed. a V-a, Ed. Universul

Juridic, Bucureşti, acordat de Academia Română (2012).

24

LUCRĂRI PUBLICATE


Rector – Universitatea Ecologică din Bucureşti I. Tratate. Cursuri. Monografii

1. Acte, acţiuni, proceduri, autori, (în colab.), Ed. Revista economică, Bucureşti, 1986, 720 p.

2. Legislaţia întreprinderii de la A la Z, (în colab.), Ed. Revista economică, Bucureşti, 1987, vol. 1, 790 p., vol. II, 780 p.

3. Societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, (în colab.), Ed. „Ceres”, Bucureşti, 1992, 186 p., ISBN 973-40-0242-2.

4. Retorica. Texte alese, (în colab.), Casa de Editură şi Presă „Şansa”, Bucureşti, 1993, 429 p., ISBN 973-95971-1-4.

5. Societăţile comerciale. Răspunderea contravenţională, (în colab.), Casa de Editură şi Presă „Şansa” Bucureşti, 1993, 238 p.

6. Societăţile comerciale. Organizarea. Funcţionarea. Răspun-derea, (în colab.), Casa de Editură şi Presă „Şansa” Bucureşti, 1993, 464 p., ISBN 973-95971-3-0.

7. Dreptul muncii, (în colab.), Casa de Editură şi Presă „Şansa” Bucureşti, 1994, vol. I, 250 p., vol. II, 245 p., ISBN 973-9167-13-5/973-9167-25-X.

8. Pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale, (în colab.), Casa de Editură şi Presă „Şansa” Bucureşti, 1994, 230 p., ISBN 973-9167-11-X.

9. Protecţia socială a şomerilor în România, (în colab.), Ed. Atlas Lex, Bucureşti, 1995, 200 p.

25 10. Răspunderea contravenţională, (în colab.), Ed. Atlas Lex,

Bucureşti, 1995, 600 p. 11. Societăţile comerciale. Constituire. Funcţionare. Răspun-

dere. Obligaţii fiscale, ed. a II-a, (în colab.), Casa de Editură şi Presă „Şansa” Bucureşti, Bucureşti, 1995, vol. I, 416 p., vol. II, 870 p., ISBN 973-9167-46-2 (ambele volume acelaşi ISBN).

12. Dreptul muncii, ed. a II-a, (în colab.), Casa de Editură şi Presă „Şansa” Bucureşti, 1995, 580 p., ISBN 973-9167-39-X.

13. Răspunderea contravenţională, ed. a II-a, (în colab.), Ed. Atlas Lex, Bucureşti, 1996, 510 p.

14. Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor, (în colab.), Ed. Atlas Lex, Bucureşti, 1996, 445 p.

15. Dreptul civil, Curs pentru pregătirea examenului de licenţă, (în colab.), Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1997, 624 p.

16. Protecţia muncii în România, (în colab.), Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1997, 333 p.

17. Dreptul muncii, ed. a III-a, (în colab.), Casa de Editură şi Presă „Şansa”, Bucureşti, 1998, 570 p., ISBN 973-916-72-1.

18. Codul muncii, cu modificările la zi, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1998, 127 p.

19. Legislaţia muncii, (în colab.), Ed. All Beck, Bucureşti, 1998, vol. I, 674 p., vol. II, 651 p., ISBN 973-98765-6-0/973-98766-0.

20. Reglementarea contravenţiilor, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1998, 935 p., ISBN 973-5880-68-7/978-973-5880-68-2.

21. Dreptul securităţii sociale (în colab.), Ed. All Beck, Bucureşti, 1998, 487 p., ISBN 973-98765-2-8.

22. Societăţile comerciale (coord.), Casa de Editură şi Presă „Şansa”, Bucureşti, 1999, vol. I, 750 p., vol. II, 700 p., 973-9167-74-8; 973-9167-75-6/973-9167-76-4.

23. Concedierea colectivă, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2000, 203 p., ISBN 973-588-224-8.

24. Codul muncii, Decizii ale Curţii Constituţionale. Decizii ale Curţii Supreme de Justiţie, Ed. Rosetti, Bucureşti, 2000, 205 p., ISBN 973-99959-2-3.

26

25. Dreptul muncii. Curs universitar, (în colab.), Ed. All Beck, Bucureşti, 2000, 736 p., ISBN 973-655-010-9.

26. Soluţionarea conflictelor de muncă, (în colab.), Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2000, 318 p., ISBN 973-588290-6.

27. Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului – comentată şi adnotată, (în colab.), Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2000, 174 p., ISBN 973-588-233-7.

28. Cumulul de funcţii, (în colab.), Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2001, 243 p., ISBN 973-588-396-1.

29. Dreptul muncii, Culegere de practică judiciară, Ed. Rosetti, Bucureşti, 2001, 252 p., ISBN 973-99959-8-5.

30. Dreptul muncii. Curs universitar, (în colab.), ed. a II-a, Ed. All Beck, Bucureşti, 2001, 876 p., ISBN 973-655-125-3.

31. Reglementarea contravenţiilor, ed. a II-a revăzută şi adăugită, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2001, 1136 p., ISBN 973-588-316-3.

32. Dreptul muncii, Curs pentru uzul studenţilor (în colab.), Ed. Global Lex, Bucureşti, 2001, 795 p., ISBN 973-99745-4-6.

33. Dreptul securităţii sociale, Ed. University Press, Arad, 2001, 372 p., ISBN 973-8161-07-X.

34. Dreptul securităţii sociale, Ed. University Press, Arad, 2002, 372 p., ISBN 973-8161-85-1.

35. Drept civil. Curs selectiv pentru pregătirea examenului de licenţă (în colab.), Ed. Argument, Bucureşti, 2002, 592 p., ISBN 973-85447-0-6.

36. Dreptul muncii. Contractul individual de muncă, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2003, 464 p., ISBN 973-588-709-6.

37. Reglementarea contravenţiilor, ed. a III-a, revăzută şi adăugită, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2003, 1127 p., ISBN 973-588-627-8.

38. Instituţii de drept civil, (în colab.), Ed. Concordia, Arad, 2003, 904 p., ISBN 973-7955-01-3.

39. Asigurările pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, Ed. Rosetti, Bucureşti, 2003, 256 p., ISBN 973-8378-29-X.

27 40. Dreptul securităţii sociale. Curs universitar, Ed. Global Lex,

Bucureşti, 2003, 510 p., ISBN 973-85116-74. 41. Instituţii de drept civil şi drept procesual civil, (în colab.)

Ed. Naţional, Bucureşti, 2004, 389 p. 42. Dreptul muncii (coord.), Ed. Rosetti, Bucureşti, 2004, 823 p.,

ISBN 973-8378-65-6. 43. Dreptul muncii. Curs universitar, Ed. Rosetti, Bucureşti,

2004, 487 p., ISBN 973-8378-83-4. 44. Codul muncii, adnotat şi comentat (coord.), Ed. Lumina Lex,

Bucureşti, 2004, 749 p., ISBN 973-588-864-5. 45. Dreptul securităţii sociale, (în colab.), Ed. Global Lex,

Bucureşti, 2005, 542 p., ISBN 973-85116-7-4. 46. Instituţii de drept civil şi dreptul familiei, (în colab.), Ed.

Concordia Arad, 2005, 930 p., ISBN 973-7955-54-4. 47. Tratat de dreptul muncii, Ed. Rosetti, Bucureşti, 2006, 854 p.,

ISBN 973-7614-24-0. 48. Reglementarea contravenţiilor, Ed. Lumina Lex, Bucureşti,

2006, 1390 p., ISBN (10) 973-758-009-5; (13) 978-973-758-900-2.

49. Codul muncii, adnotat şi comentat (coord.), ed. II, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2006,1183 p., ISBN 973-758-007-9.

50. Dreptul muncii, Ed. Gutenbreg Univers, Arad, 2006, 898 p., ISBN (10) 973-7776-55-0; (13) 978-973-7776-55-6.

51. Dreptul muncii, Curs universitar, Ed. Global Lex, Bucureşti, 2007, 533 p., ISBN (10) 973-87230-2-7; (13) 978-973-87230-2-3.

52. Tratat de dreptul muncii, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2007, 1010 p., ISBN 978-973-8929-65-4.

53. Codul muncii adnotat – comentarii, acte normative, jurisprudenţă, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2007, 896 p., ISBN 978-973-1720-24-1.

54. Dreptul securităţii sociale, Curs universitar, Ed. Gutenberg Univers, Arad, 2007, 540 p., ISBN 978-973-7776-65-5.

28

55. Reglementarea contravenţiilor, ed. a V-a, Ed. Lumina Lex, 2007, Bucureşti, 850 p., ISBN 978-973-758-080-1.

56. Tratat de dreptul muncii, ed. II-a, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2007, 1070 p., ISBN 978-973-8929-92-0.

57. Dreptul muncii – curs universitar, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2007, 470 p., ISBN 978-973-127-004-3.

58. Dreptul securităţii sociale – curs universitar, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2007, 475 p., ISBN 978-973-127-018-0.

59. Dreptul muncii, (în colab.), Ed. Gutemberg Univers, Arad, 2007, 421 p., ISBN 978-973-7776-90-7.

60. Instituţii de drept civil şi drept procesual civil, (în colab.) Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2007, 397 p., ISBN (10) 973-758-052-4; (13) 978-973-758-052-8.

61. Retorica, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2008, 370 p., ISBN 978-973-127-044-9.

62. Codul muncii comentat şi adnotat (coord.), Ed. Universul Juridic, Bucureşti, vol. I şi vol. 2. 2008, 1200 p., ISBN 978-973-127-061-6/978-973-127-062-3.

63. Reglementarea contravenţiilor, Ed. Universul Juridic, ed. VI-a, Bucureşti, 2008, 950 p., ISBN 978-973-127-058-6.

64. Dreptul muncii. Curs universitar, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2008, 470 p., ISBN 978-973-127-092-0.

65. Dreptul securităţii sociale, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2008, 476 p., ISBN 978-973-127-004-3.

66. Retorica, Ed. Universul Juridic, ed. a II-a, Bucureşti, 2008, 370 p., ISBN 978-973-127-044-9.

67. Dreptul securităţii sociale. Curs universitar, ed. a II-a, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2009, 492 p., ISBN 978-973-127-136-1.

68. Tratat de dreptul muncii, ed. a III-a, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2009, 1021 p., ISBN 978-973-127-130-9.

69. Codul muncii comentat şi adnotat (coord.), Ed. Universul Juridic, Bucureşti, vol. I şi vol. 2, 2010, 1200 p., ISBN 978-973-127-239-9/978-973-127-240-5; 978-973-127-241-2.

29 70. Dreptul muncii – curs universitar, Ed. Universul Juridic,

Bucureşti, 2009, 470 p., ISBN 978-973-127-004-3. 71. Retorica, Ed. Universul Juridic, ed. a III-a, Bucureşti, 2010,

420 p., ISBN 978-973-127-242-9. 72. Dreptul public al muncii (coord), Ed. Wolters Kluwer,

Bucureşti, 2010, 536 p., ISBN 978-973-1911-66-3. 73. Tratat de dreptul muncii, ed. a IV-a, Ed. Universul Juridic,

Bucureşti, 2010, 1121 p., ISBN 978-973-127-329-7. 74. Tratat de jurisprudenţă în materia dreptului muncii, Ed.

Universul Juridic, Bucureşti, 2011, 1264 p., ISBN 978-973-127-464-5.

75. Codul muncii comentat, (coord.), Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2011, 353 p., ISBN 978-973-127-574-1.

76. Codul muncii comentat, (coord.), ed. II, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2011, 355 p., ISBN 978-973-127-591-8.

77. Tratat de dreptul muncii, ed. a V-a, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2011, 1012 p., ISBN 978-973-127-329-7.


79. Retorica, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, 462 p., ISBN 978-973-127-684-7.

80. Dreptul muncii. Manual IFR-ID, Ed. Pro Universitaria, Bucureşti, 2012, 235 p., ISBN 978-606-647-110-7.

81. Dreptul securităţii sociale, Manual IFR-ID, (în colab.), Ed. Pro Universitaria, Bucureşti, 2012, 150 p., ISBN 978-606-647-112-1.

82. Tratat de dreptul muncii, ed. a VI-a, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, 1020 p., ISBN-978-973-127-812-4;


84. Codul muncii comentat, (în colab.), ed. a III-a, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013, 363 p., ISBN 978-973-127-957-2.

30

85. Dreptul securităţii sociale – curs universitar, (în colab.), Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 1013, 416 p., ISBN 978-606-673-024-2.

86. Tratat de dreptul muncii, ed. VII-a, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013, 1048 p., ISBN-978-606-673-094-5.

87. Concedierea, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013, 432 p., ISBN-978-606-673-225-3.

88. Demisia, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013, 122 p., ISBN-978-606-673-226-0.

31

II. Articole. Studii. Note

1. Executarea sancţiunii disciplinare aplicate de instanţa de judecată, în „Revista Economică” – Supliment nr. 47/1983, p. 11-12.

2. Încadrarea în muncă a minorului, în „Revista Economică” – Supliment nr. 7/1984, p. 13-15.

3. Cu privire la consecinţele dreptului organelor de jurisdicţie a muncii de a dispune înlocuirea sancţiunii disciplinare a contractului de muncă, în „Revista română de drept” nr. 7/1984, p. 26-32.

4. Autorizaţia de înstrăinare a construcţiilor, în „Revista Economică” – Supliment nr. 8/1984, p. 12-13.

5. Rectificarea înscrierilor din carnetul de muncă, în „Revista Economică” – Supliment nr. 40/1984, p. 10-11.

6. Despre noţiunea „interesul minorului”, în „Revista Economică” – Supliment nr. 43/1984, p. 10-13.

7. Promovarea în categorie, în „Revista Economică” – Supliment nr. 45/1984, p. 11-12.

8. Regimul juridic al concediilor fără plată, învoirilor şi absenţelor nemotivate, în „Revista Economică” – Supliment nr. 48/1984, p. 10-12.

9. Organele competente să soluţioneze plângerea împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor, în „Revista Economică” – Supliment nr. 49/1984, p. 9-11.

10. Determinarea naturii transferului, în „Revista Economică” – Supliment nr. 2/1985, p. 1-3.

11. Problematica juridică a eliberării autorizaţiei înstrăinarea construcţiilor, în „Revista română de drept” nr. 6/1985, p. 28-36.

12. Nelegalitatea trecerii într-o muncă inferioară pe durată nedeterminată pentru abateri disciplinare, în „Revista Economică” – Supliment nr. 8/1985, p. 11-12.

13. Numele copilului, în „Revista Economică” – Supliment nr. 8/1985, p. 8-10.

32

14. Răspunderea materială (notă), în „Revista română de drept” nr. 12/1985, p. 50-54.

15. Eliberarea carnetului de muncă, în „Revista Economică” – Supliment nr. 20/1985, p. 14-15.

16. Desfacerea contractului de muncă din iniţiativa persoanei încadrate, în „Revista Economică” – Supliment nr. 44/1985, p. 10-11.

17. Consecinţe ale încetării contractului de muncă din iniţiativa persoanei, la reîncadrarea sa în muncă, în „Revista Economică” – Supliment nr. 49/1985, p. 11-12.

18. Carnetul de muncă, în „Revista Economică” – Supliment nr. 37/1986, p. 1-4.

19. Un caz de desfacere disciplinară a contractului de muncă pentru încălcarea normelor de comportare în unitate, în „Revista Economică” – Supliment nr. 3/1987, p. 11-12.

20. Cu privire la alegerea şefilor formaţiilor de lucru, în „Revista română de drept” nr. 5/1987, p. 24-28.

21. Perfecţionarea pregătirii – condiţie a promovării în muncă a personalului, în „Revista Economică” – Supliment nr. 6/1987, p. 12-13.

22. Condiţii pentru admiterea cererii tatălui de înapoiere a copilului de la bunicii-materni (notă), în „Revista română de drept” nr. 6/1987, p. 41-45.

23. Desfacerea contractului de muncă pentru reducerea de personal, în „Revista Economică” – Supliment nr. 7/1987, p. 11-12.

24. Reducerea de personal (notă), în „Revista română de drept” nr. 8/1987, p. 52-55.

25. Contravenţia de desfacere a băuturilor alcoolice (notă), în„Revista română de drept” nr. 10/1988, p. 46-48.

26. Autoritatea tutelară competentă să solicite desfacerea înfierii, în „Revista română de drept” nr. 6-12/1989, p. 116-117.

27. Subordonarea – trăsătură a raportului juridic de muncă, în „Revista Economică” – Supliment nr. 11-14/1989, p. 10-12.

33 28. Consideraţii privind înfierea copilului celuilalt soţ, în

„Dreptul” nr. 6/1991, p. 41. 29. Unele consideraţiuni privind contractul colectiv de muncă,

în „Studii de drept romanesc” nr. 4/1992, p. 37-40. 30. Cu privire la noţiunea, natura juridică şi funcţiile societăţii

comerciale (în colab.), în nr. 6/1992, p. 20-26. 31. Formele de asociere în agricultura reglementate prin Legea

nr. 36/1991, (în colab.), în „Dreptul” nr. 7/1992, p. 21-34. 32. Fenomenul sindical în România, în Analele Academiei de

Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” nr. 1/1993, p. 18-24. 33. Aspecte ale libertăţii sindicale în România (în colab.), în

„Dreptul” nr. 2/1993, p. 16-25. 34. Sisteme comerciale societare (în colab.), în „Dreptul”

nr. 5-6/1993, p. 18-32. 35. Reglementarea grevei potrivit Legii nr. 15/1991, pentru

soluţionarea conflictelor colective de muncă (în colab.), în Analele Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” nr. 2/1994, p. 55-64.

36. Unele propuneri privind organizarea jurisdicţiei muncii, în Analele Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” nr. 3/1995.

37. Convenţia civilă de prestări servicii – modalitate juridică de încadrare în muncă, în „Dreptul” nr. 12/1997, p. 14-20.

38. Vechimea în magistratură şi consecinţele acesteia, (în colab.), în „Dreptul” nr. 10/2000, p. 51-57.

39. Soluţionarea conflictelor de muncă, în „Revista de drept comercial” nr. 1/2000, p. 59.

40. Grupurile de societăţi din Franţa, în „Revista de drept comercial” nr. 6/2000, p. 61.

41. Dreptul la despăgubiri al salariaţilor reintegraţi în muncă, în „Revista de drept comercial” nr. 7-8/2000, p. 145.

42. Egalitatea şanselor pe piaţa muncii în Uniunea Europeană, în „Revista de drept comercial” nr. 10/2000, p. 77.

34

43. Privire asupra situaţiei bărbaţilor şi femeilor pe piaţa muncii, în lume, în „Revista de drept comercial” nr. 11/2000, p. 68.

44. Convenţia civilă de prestări servicii, alternativă a contractului individual de muncă, în „Dreptul” nr. 1/2001, p. 97-104.

45. În legătură cu reprezentativitatea sindicatelor la nivelul unităţii, în „Dreptul” nr. 2/2001, p. 104-107.

46. Opinii referitoare la răspunderea patrimonială în cazul încetării colective a lucrului, în „Dreptul” nr. 12/2001, p. 66-70.

47. Uzul-izvor al dreptului muncii? în „Revista de drept comercial” nr. 9/2001, p. 87-90.

48. Competenţa instanţelor judecătoreşti de a soluţiona conflicte de drepturi, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 1/2002, p. 69-77.

49. Piaţa muncii, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 3/2002, p. 10-20.

50. Desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă, ulterior încetării acestuia prin demisia salariatului, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 4/2002, p. 92-96.

51. Despre competenţa materială a soluţionării conflictelor (litigiilor) privind contractul colectiv de muncă, în „Revista de drept comercial” nr. 2/2002, p. 104-107.

52. Acte normative noi – Codul muncii, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 1/2003, p. 7-26.

53. Soluţii şi propuneri privind interpretarea şi aplicarea unor dispoziţii ale Codului muncii, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 2/2003, p. 7-15.

54. Decizia de concediere, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 3/2003, p. 12-17.

55. Omisiuni ale Codului muncii, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 4/2003, p. 11-14.

56. Capacitatea juridică a angajatorului – persoană fizică comerciant, în „Revista de drept comercial” nr. 5/2003, p. 60-63.

35 57. Răspunderea patrimonială a salariaţilor, în „Revista de drept

comercial” nr. 7-8/2003, p. 65-104. 58. Reprezentanţii salariaţilor, în „Revista româna de dreptul

muncii” nr. 1/2004, p. 18-24. 59. Urgenţa în soluţionarea conflictelor de muncă şi conse-

cinţele erorilor judiciare asupra acesteia, în „Revista româna de dreptul muncii” nr. 2/2004, p. 14-18.

60. Reflectarea normelor Convenţiei O.I.M. nr. 139 din anul 1973 în legislaţia internă, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 3/2004, p. 6-11.

61. Restituirea indemnizaţiei pentru concediul de odihnă efectuat (II), în „Revista română de dreptul muncii” nr. 4/2004, p. 30-35.

62. Noţiunea de exploataţie agricolă şi alte forme de asociere în agricultură, (în colab.), în „Revista de drept comercial” nr. 2/2004, p. 67-72.

63. Constituirea exploataţiilor agricole – societăţi comerciale (în colab.), în „Revista de drept comercial” nr. 4/2004, p. 115-133.

64. Sindicatul poliţiştilor. Acordarea personalităţii juridice, practică comentată, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 1/2005, p. 154-155.

65. Formarea profesională, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 2/2005, p. 27-50.

66. Răspunderea contravenţională în dreptul muncii, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 3/2005, p. 45-85.

67. Modificările aduse Codului muncii în urma aprobării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2005 şi prin Legea nr. 371/2005, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 4/2005, p. 6-32.

68. Competenţa soluţionării litigiilor de muncă în cazul funcţionarilor publici, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 1/2006, p. 13-21.

36

69. Armonizarea legislaţiei interne a muncii din România cu dreptul social comunitar, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 2/2006, p. 12-32.

70. Securitatea şi sănătatea în muncă, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 3/2006, p. 47-83.

71. Concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 4/2006, p. 14-30.

72. Dreptul la pensia de serviciu al personalului care a desfăşurat activitate de comerţ exterior şi cooperare economică internaţională, în „Dreptul” nr. 1/2007, p. 105-120.

73. Concedierea colectivă, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 1/2007, p. 27-39.

74. Reglementarea comitetului european de întreprindere în România, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 2/2007, p. 26-39.

75. Măsuri de prevenire a şomajului, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 3/2007, p. 19-49.

76. Un caz de rea-credinţă din partea angajatorului şi o soluţie judecătorească eronată, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 4/2007, p. 91-98.

77. Modificarea Legii nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă prin Legea nr. 261/2007, (în colab.) în „Revista română de dreptul muncii” nr. 4/2007, p. 16-22.

78. Condiţii pentru dobândirea dreptului la pensie pentru personalului care a desfăşurat activitate în comerţ exterior şi cooperare economică internaţională, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 5/2007, p. 23-31;

79. Flexecuritatea – un concept actual, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 6/2007, 9-23.

80. Noi discuţii privind flexecuritatea, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 1/2008, p. 11-17.

81. Condiţii ale răspunderii patrimoniale, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 2/2008, p. 143-150.

37 82. Greva. Legalitate, în „Revista română de dreptul muncii” nr.

3/2008, p. 107-125. 83. Veterani de război. Calculul rentei lunare prevăzută de art.

14 din Legea nr. 44/1994, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 4/2008, p. 111-120.

84. Discuţii privind reintegrarea în muncă – efect al anulării măsurii angajatorului, în „Dreptul” nr. 11/2008.

85. Reintegrarea în muncă efect al anulării concedierii – potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, în Sesiunea Ştiinţifică Internaţională „Afaceri interne şi justiţia în contextul integrării europene şi globalizării, vol. I, Ed. Pro Universitaria, 2008.

86. Libera circulaţie a lucrătorilor în Uniunea Europeană, (în colab,), în „Revista română de dreptul muncii” nr. 5/2008, p. 11-62.

87. Discuţii privind termenul de prescripţie a acţiunii în executarea antecontractului de vânzare cumpărare, în „Dreptul” nr. 12/2008.

88. Reintegrarea în muncă efect al anulării concedierii – potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 6/2008, p. 11-33.

89. Noi reglementări în Uniunea Europeană, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 1/2009, p. 11-27.

90. Cuantumul indemnizaţiei pentru creşterea copiilor. Numărul acestora, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 2/2009, p. 103-107.

91. Compatibilitatea drepturilor colective ale lucrătorilor cu cele ale angajatorilor, în Jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie, (în colab.), în „Revista română de dreptul muncii” nr. 3/2009, p. 9-61.

38

92. Opinii privind dreptul public al muncii – subramură a dreptului muncii, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 4/2009, p. 9-23.

93. Acordurile colective, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 5/2009, p. 5-23.

94. Soluţionarea conflictelor (litigiilor) de muncă ale funcţio-narilor publici, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 6/2009, p. 9-34.

95. Munca prin agent de muncă temporară, în „Dreptul” nr. 7/2009, p. 77-101.

96. Restituirea cheltuielilor de formare profesională, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 7/2009, p. 9-22.

97. Interpretarea contractului colectiv de muncă. Suplimente salariale, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 8/2009, p. 145-162.

98. Consecinţe ale demisiei provocate de angajator cu privire la reintegrarea în muncă, în „Dreptul” nr. 9/2009, p. 96-104.

99. Discuţii privind incompatibilitatea legală între calitatea de avocat şi cea de consilier juridic, în „Dreptul” nr. 12/2009, p. 77-101.

100. Consideraţii privind cercetarea disciplinară, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 1/2010, p. 20-31.

101. Consideraţii privind competenţa teritorială a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona conflicte de muncă, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 2/2010, p. 9-14.

102. Medierea conflictelor de drepturi, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 3/2010, p. 11-17.

103. Reglementarea grevei în dreptul german, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 4/2010, p. 11-14.

104. Reglementarea conflictelor colective de muncă în dreptul comparat, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 5/2010, p. 15-24.

105. Unele observaţii privind criticile din Raportul Comisiei Europene asupra justiţiei (din iulie 2010) şi o soluţie ju-decătorească aberantă, de neînţeles, care confirmă aceste

39

critici, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 6/2010, p. 9-16.

106. Particularităţi ale contractului de mandat comercial al directorilor societăţilor comerciale pe acţiuni, în „Dreptul” nr. 8/2010.

107. Jurisprudenţă comentată. Încetarea contractului individual de munca la sfârşitul perioadei de probă, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 7/2010, p. 105-117.

108. Jurisprudenţă comentată. Contestaţia în anulare – cale extraordinară de atac iluzorie. Necesitatea reevaluării acesteia, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 8/2010, p. 63-70.

109. Realitatea confirmă criticile Bruxellesului, în „Palatul de justiţie” nr. 8/2010, p. 10.

110. Realitatea confirmă criticile Bruxellesului, în „Palatul de justiţie” nr. 9/2010, p. 10.

111. Codul muncii quo vadis – între competitivitatea pieţei şi protecţia salariaţilor, în Together for your business nr. 9/2010, p. 20-21.

112. Necesitatea reevaluării contestaţiei în anulare, în „Palatul de justiţie” nr. 12/2010, p. 6.



115. Concedierea pentru motive economice în dreptul comparat, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 1/2011, p. 17-34.

116. Sinteza de practică judiciară privind contractul colectiv de muncă, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 2/2011, p. 85-106.

117. Practica judiciară europeană comentată. Răspunderea statului român pentru neexecutarea hotărârilor judecăto-reşti de integrare în muncă, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 3/2011, p. 77-82.

118. Diferenţieri şi necorelări între dispoziţiile Codului muncii şi cele ale legii Dialogului social nr. 62/2011 privind

40

jurisdicţia muncii, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 4/2011, p. 11-16.

119. Concediere. Situaţiile în care angajatorul este obligat să ofere un alt loc de muncă. Comentariu Decizia nr. 6/2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 5/2011, p. 103-114.

120. Forma, conţinutul şi înregistrarea contractului individual de muncă, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 6/2011, p. 35-44.

121. Stabilirea obiectivelor de performanţă – prerogativă a angajatorului, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 7/2011, p. 35-45.

122. Declanşarea negocierii colective, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 8/2011, p. 44-47.

123. Interdicţia clauzei penale a răspunderii patrimoniale (reparatorii), în „Palatul de justiţie” nr. 12/2011, p. 3.

124. Interdicţia clauzei penale de agravare a situaţiei salariatului, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 1/2012 p. 95-96.

125. Jurisprudenţă desconsiderată, în „Palatul de justiţie” nr. 1/2012, p. 3 şi 15.

126. Comentariu practica deciziei Curţii Europene a Drep-turilor Omului Sindicatul Păstorul cel bun c România, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 2/2012, p. 49-74.

127. CEDO – încă o hotărâre de condamnare a României, în „Palatul de justiţie” nr. 2/2012, p. 9.

128. Necesitatea codificării dispoziţiilor legale privind jurisdicţia muncii, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 3/2012, p. 24-31.

129. Judecată superficială – soluţie eronată, în „Palatul de justiţie” nr. 3/2012, p. 7.

130. Reglementări ale organizaţiei Internaţionale a Muncii privind munca personalului casnic, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 4/2012.

41 131. Deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei nu au nici o

valoare pentru celelalte instanţe?, în „Palatul de justiţie nr. 4/2012, p. 7.

132. Efectele contractelor colective de muncă, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 5/2012.

133. Reflecţii privind contractul individual de muncă încheiat de durată determinată în lumina reglementărilor Uniunii Europene, în „Dreptul” nr. 5/2012, p. 197-209.

134. Soluţie potrivnică reclamantului, dar legală şi temeinică, în „Palatul de justiţie” nr. 5/2012, p. 3.

135. Legea aplicabilă contractului individual de muncă – având un element de extraneitate-potrivit dreptului european, în „Dreptul” nr. 6/2012, p. 114-122.

136. „Noli Tangere”… dreptul muncii, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 6/2012, p. 9-14.

137. Responsabilitatea unificării jurisprudenţei revin Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în „Palatul de justiţie” nr. 8/2012, p. 3.

138. Discuţii privind interpretarea unor dispoziţii contradictorii sau neclare din legislaţia muncii, în „Dreptul” nr. 9/2012, p. 117-127.

139. Asistenţii judiciari – auxiliari inutili ai justiţiei, în „Palatul de justiţie” nr. 9/2012, p. 6.

140. Forţa probantă a contractului individual de muncă, în „Palatul de justiţie” nr. 9/2012, p. 7.

141. Radierea sancţiunilor disciplinare potrivit Codului muncii, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 1/2013, p. 17-24.

142. Aplicarea sancţiunii disciplinare – Comentariu practică judiciară, în colaborare, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 1/2013, p. 25-39.

143. Soluţie ilegală, revizuire inadmisibilă, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 2/2013, p. 21-29.

42

144. Propuneri privind modificarea unor dispoziţii ale legis-laţiei muncii, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 3/2013, p. 25-39.

145. Noi reglementări privind jurisdicţia muncii, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 4/2013, p. 24-46.

146. Propunere pentru modificarea Constituţiei (în colab.), în „Revista română de dreptul muncii” nr. 4/2013, p. 55-59.

147. Decizia nr. 1/2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind judecarea recursului în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 19/2012, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 5/2013, p. 44-52.

148. Din soluţiile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia rapor-turilor de muncă, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 6/2013, p. 27-32.

149. Concedierea pentru motive economice în dreptul comparat – unitate şi diversitate, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 7/2013, p. 23-33.

150. Sărbătorile legale potrivit Codului muncii (în colab.), în „Revista română de dreptul muncii” nr. 8/2013, p. 35-44.

151. Convenţia internaţională asupra muncii maritime, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 9/2013, p. 63-66, ISSN 1582-7534.

152. Înlocuirea sancţiunii disciplinare de către instanţa de jude-cată (în colab.), în „Revista română de dreptul muncii” nr. 10/2013, p.

153. Buna credinţă. Principiu de drept, în „Revista română de dreptul muncii” nr. 11/2013, p.

43

III. Lucrări publicate în străinătate

1. Aspects de la liberte syndicale en Roumanie, în „Revue internationale de droit compare” nr. 2/1993, p. 355-360.

2. Labour Law in Romania (în colab.), Kluwer Law International, The Hague, London, Boston, 1996, 178 p. (prima ediţie) şi 1998, 180 p. (ed. a II-a).

3. Forms’ of workers participation at the enterprise level in Roumania (în colab.), în „Workers participations in Central and Eastern Europe. New chellenges and trends”, International labour Office Central and Estern European Team, Budapest, 1998, p. 113-128.

4. La liberatad de asociación en la Unión Europea entre heternomía y autonomía, în „Asociacionisimo Sindical y Empresarial en la Unión Europea y en los Países de la Ampliación”. Conferencia Internacional, Edita Consejo Económico y Social de Castilla-La Mancha, Toledo, 2004.

5. Freedom of Association of Walkers end Employers in the Countries of the European Union, (în colab.), Madrid, 2006.

6. The Right to Strike in the Eu, (în colab.), Ediesse, Roma, 2011. 7. Sistemi Nazionale di rappresentanza sindacale, (în colab.),

Editura Nazo, 2013, ISBN 978-84-15923-02-2.

44

IV. Participări la conferinţe, seminarii, simpozioane ştiinţifice • 26 octombrie-1 noiembrie1992, Academia Română „Zilele

juridice româno-franceze”; comunicarea prezentată: „La liberté syndicale en Roumanie”;

• 7-25 august 1995, Szeged, Ungaria, „Seminarul internaţional de drept comparat al muncii, al relaţiilor profesionale şi al securităţii sociale”; lucrarea prezentată, „Noul drept al muncii în România. Racordarea sa la dreptul european”;

• 17-18 octombrie 1997, Zagreb, Croaţia, Seminarul Organizaţiei Internaţionale a Muncii „Participarea muncitorilor în ţările din centrul şi estul Europei”, lucrarea prezentată, „Forme de participare a muncitorilor la conducerea întreprinderilor în România”;

• 26 noiembrie 1999, Academia Română, Institutul de Cercetări Juridice, Conferinţa „Dreptul românesc în perspectiva integrării României în Uniunea Europeană”, lucrarea prezentată „Conflictele de muncă – o nouă reglementare”;

• 17 iulie 2003, Cluj-Napoca, Seminarul „Codul muncii; probleme şi perspective”; lucrarea prezentată „Răspunderea patrimonială a salariaţilor”;

• 10 iulie 2003, Târgovişte, Seminarul „Codul muncii; probleme şi perspective”, lucrarea prezentată, „Răspunderea disciplinară a salariaţilor”;

• 16 septembrie 2003, Timişoara, Seminarul, „Codul muncii; probleme şi perspective”, lucrarea prezentată, „Decizia de concediere”;

• 31 mai 1 iunie 2004, Bucureşti, Conferinţa internaţională „Tribunalele muncii, prezent şi viitor”, lucrarea prezentată, „Reglementarea soluţionării litigiilor de muncă în România”;

• 9 iulie 2004, Toledo, Spania, Conferinţa internaţională „Asociaţia sindicală şi patronală în Uniunea Europeană şi în ţările candidate la aderare”, lucrarea prezentată, „Libertatea de asociere în România”.

45

• 23 martie 2007, Paris, Franţa, Colloque: 50 ans après le Traité de Rome: Comment passer d’une Europe des Marchands à une Europe des Citoyens?, lucrarea prezentată, Faut-il de nouveaux acteurs et/ou de nouveaux outils pour construire le Modèle Social Européen?

• 29 martie 2007, Academia Română, Bucureşti, Sesiunea ştiinţifică a Institutului de Cercetări Juridice „Dreptul românesc în condiţiile post aderării la Uniunea Europeană”, lucrarea prezentată, „Reglementarea comitetului european de întreprindere în legislaţia românească”

• 18-19 septembrie 2008, Chişinău, Republica Moldova, Conferinţa Internaţională Ştiinţifico-practică organizată de Institutul Naţional de Justiţie, cu tema „Codul civil al Republicii Moldova: 5 ani de aplicare – probleme, realizări şi perspective”, lucrarea prezentată, „Termenul de prescripţie a acţiunii în executarea antecontractului de vânzare cumpărare în dreptul românesc”.

• 16-17 octombrie 2008 Bucureşti, Sesiunea ştiinţifică internaţională Organizată de Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, cu tema „Afacerile interne şi justiţia în contextul integrării europene şi al globalizării”, lucrarea prezentată „Reintegrarea în muncă efect al anulării concedierii – potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului”.

• 23-24 aprilie 2009, Galaţi, Conferinţa internaţională Organizată de Universitatea Dunărea de Jos Galaţi, cu tema „Exploatare, Educare şi progres în mileniul III”, lucrarea prezentată „Consecinţe ale demisiei provocate de angajator asupra reintegrării în funcţie”.

• 15-16 octombrie 2009, Bucureşti, Conferinţă internaţională organizată de Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, cu tema Afacerile interne şi justiţia în procesul integrării europene şi al globalizării”, lucrarea prezentată „Necorelări ale dreptului naţional cu Directiva 2000/78/CE”.

• 20 octombrie 2009, Bucureşti, Sesiunea de comunicări organizată de Universitatea Ecologică, Facultatea de drept, cu tema „Perspectivele dreptului românesc în Europa Tratatului de la

46

Lisabona”, lucrarea prezentată „Încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu determinată de vârsta pentru pensionarea lucrătorului în lumina dreptului european”.

• 23-24 aprilie 2010 Galaţi, Conferinţa internaţională Organizată de Universitatea Dunărea de jos Galaţi, cu tema „Exploatare, Educare şi progres în mileniul III”, lucrarea prezentată „Competenţa judiciară internaţională în raporturile de muncă din spaţiul european”.

• 13-14 mai 2010 Bucureşti, Conferinţă internaţională organizată de Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, cu tema „Afacerile interne şi justiţia în procesul integrării europene şi al globalizării”, lucrarea prezentată „Medierea conflictelor de drepturi”.

• 15 noiembrie 2011, Sibiu, Universitatea „Lucian Blaga”, simpozion „Codul muncii şi legea dialogului social: noutăţi teoretice şi practice”, lucrarea prezentată „Declanşarea negocierii colective”;

• 4 mai 2012, Bucureşti, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi Juridice.ro, Conferinţa „Probleme dificile de dreptul muncii”, lucrarea prezentată, „Reglementări neclare şi/sau contradictorii în legislaţia muncii”;

• 28 iunie 2012, Bucureşti, Uniunea Juriştilor, simpozion dedicat Zilei Justiţiei „Stabilitatea legislativă şi predictibilitatea sistemului juridic”, lucrarea prezentată: „Codificarea legislaţiei muncii şi stabilitatea acesteia”.

• 24 aprilie 2013, Chişinău, Institutul Naţional al Justiţiei, Conferinţa Internaţională cu titlul „Dreptul privat ca factor în dezvoltarea relaţiilor economice: tradiţii, actualitate şi perspective”, lucrarea prezentată: „Autonomia dreptului muncii faţă de dreptul civil şi caracterul său mixt: Drept privat – Drept public”.

• 19-20 septembrie 2013, Chişinău, Conferinţa internaţională, ştiinţifică-practică „Codul civil al Republicii Moldova: 10 ani – realizări, rezerve, perspective”, lucrarea prezentată: „Buna-credinţă – principiu al dreptului privat român”.

• 18 octombrie 2013, Sibiu, Conferinţa naţională de Dreptul muncii, Universitatea „Lucian Blaga”, lucrarea prezentată –„Demisia – teorie şi jurisprudenţă”.

47

V. Proiecte de cercetare finanţate de Comisia Europeană

Proiectul „The right to strike in Europe” – „Dreptul la grevă în Europa”,

• membru în comitetul ştiinţific de cercetare care a cuprins reprezentanţi din 9 ţări, membre ale Uniunii Europene, dintre care şi România

Întâlnirile de lucru ale comitetului ştiinţific s-au desfăşurat la: – 11 noiembrie 2010, Roma, Italia, – 28 ianuarie 2011, Madrid, Spania, – 1 aprilie 2011, Roma, Italia, – 20-12 iunie 2011, Berlin, Germania, – 22 iulie 2011, Stockholm Suedia, Proiectul s-a materializat prin lucrarea în limbile engleză şi

italiană – The Right to Strike in the Eu, (în colab.), Ediesse, Roma, 2011, ISBN 978-88-230-1163-1663-7;

Proiectul Trade Union representation in the European Union

member countries, • membru în comitetul de cercetare care a cuprins reprezentanţi

din 11 ţări ale Uniunii Europene (Belgia, Bulgaria, Cipru, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit, România, Spania, Suedia).

Întâlnirile de lucru au avut loc la: – Roma – 13 februarie 2012; – Londra – 11 mai 2012; – Roma – 22-23 iulie 2012; – Limasol – Cipru – 30 noiembrie 2012. Proiectul s-a materializat prin lucrarea publicată în Spania în

limba italiană şi engleză – Sistemi Nazionale di rappresentanza sindacale, (în colab.), Ed. Nazo, 2013, ISBN 978-84-15923-02-2.

Prof. univ. dr. Alexandru Ţiclea

Doctor Honorius Causa

Documents

Transcript of Doctor Honorius Causa