Specializarea: Managementul Securitii Mediului i Siguran Alimentar

LUCRARE DE DISERTAIE

STUDIU PRIVIND SURSE DE

CONTAMINARE A ALIMENTELOR PRIN AMBALAJE DIN HARTIE

INTRODUCERE......................................................................................................................4I.CLASIFICAREA AMBALAJELOR.....................................................................................6 I.1 Clasificarea ambalajelor dupa destinatia ambalajului.................................................6 I.2Clasificarea ambalajelor dupa functionalitate................................................................8 I.3 Clasificarea ambalajelor dupa materialul folosit........................................................11II.AMBALAJE DIN HARTIE

II.1 Clasificarea ambalajelor din hartie si carton................................................................18 II.1 Obtinerea ambalajelor din fibre celulozice..................................................................24 II.2 Obtinerea ambalajelor din hartia reciclabila................................................................27 III.LEGISLATIA PRIVIND FOLOSIREA HARTIE SI CARTONULUI LA AMBALAREA PRODUSELOR ALIMENTARE...........................................................................................28IV.CONTAMINAREA CHIMICA DIN AMBALAJE..........................................................30V.CONTAMINAREA MICROBIOLOGICA DIN AMBALAJE.........................................37VI.CERCETARE PRIVIND CONTAMINAREA MICROBIOLOGICA DIN AMBALAJE DIN HARTIE........................................................................................................................ 50

VII.CONCLUZII...................................................................................................................58 Referinte bibliografice..........................................................................................................59 INTRODUCERE

n Romnia, conceptul de ambalare este definit n standardul 5845/1-1986, precum si n Ordonanta Guvernului 39/29 august 1995, reactualizate n 2000, la care se face referire la ambalajul produselor alimentare. n spiritul acestor documente Ambalajul reprezinta un mijloc destinat si contine un produs, fiind un sistem fizico chimic cu functia de conservare si pastrare temporara din punct de vedere fizic, chimic si biologic, n scopul mentinerii calitatii si integritatii acestuia n decursul manipularii, transportului, depozitarii si vnzarii, nlesnind acestea pna la consumare sau pna la expirarea termenului de valabilitate.

Ambalarea i ambalajul n industria alimentara au o importan deosebit asupra calitii, conservrii i valorii comerciale a unui produs alimentar cuprinsa ntre realizarea materiilor prime, condiionarea i conservarea produsului finit, distribuia, comercializarea i consumul acestuia.

Tehnologiile de ambalare, materialele de ambalare i ambalajele au evoluat foarte mult in ultimele decenii. Ambalarea avand un rol important in pstarea produselor agroalimentare, de origine vegetal sau de origine animal. Interesul pentru ambalarea produselor n ceea ce priveste conservarea au aprut nc din cele mai vechi timpuri. Preocupri majore au aprut de cnd au nceput s se fac deplasri masive de oameni, n special, de cnd se deplasau armate mari, Ia distane mari de baza de aprovizionare cu alimente.

n societile moderne produsele alimentare trebuie s parcurg o cale Iung, de Ia productor pn la consumator, n timpul respectiv fiind necesar s fie depozitate corespunzator , pentru pstrarea n vederea consumrii n perioadele cnd nu se mai produc. n acest fel, ambalarea i conservarea multor produse devine imposibila pentru asigurarea alimentelor necesare omului.

Alegerea materialului pentru confecionarea ambalajelor i a metodei de ambalare implic o cunoatere detailata a acestora i a proceselor care au loc in produsele conservate, pe perioada pstrrii. Materialul folosit Ia confecionarea ambalajelor nu trebuie s transmit alimentelor coninute mirosuri i gusturi strine, ori substane poluante. Modul de ambalare are o importan deosebita pentru produsele horticole, fructe i legume, precum i pentru produsele prelucrate, care se depreciaz mai uor cnd vin n contact cu ambalajele necorespunztoare. Acestea pot intra n diferite reacii chimice cu substane din ambalaj, sau se pot impregna cu diferite substane toxice sau care au mirosuri neplcute. n consecin, pentru a se pstra o perioad de timp mai lung dect perioadele de timp n care se pot pstra n starea Ior natural dup recoltare, produsele trebuie introduse n ambalaje, ambalaje care se pot confeciona din diferite materiale. Dac sunt ambalate corespunztor, produsele prelucrate se pot pstra pe o perioad de la cteva luni pn la civa ani. Important este s se foloseasc materialul corespunztor pentru confecionarea ambalajelor respective

CAPITOLUL I.

CLASIFICAREA AMBALAJELOR Ambalajele pot fi clasificate in functie de cum vor fi folosite,ambalajele pentru produse alimentare fiind clasificate astfel:. A. Clasificarea dup destinatia ambalajelor: ambalaje pentru export, ambalaje pentru industrializare ambalaje pentru uz intern. B. Clasificarea dup funcionalitatea ambalajelor: ambalaje propriu-zise, ambalaje-utilaje , ambalaje de transport cum ar fi remorci tehnologice, bene, cisterne, containere.

C. Clasificarea dup natura materialului folosit la confecionarea lor: ambalaje din materiale plastice, ambalaje din fibre textile,ambalaje din lemn, ambalaje din hrtie sau carton, ambalaje din stilc, ambalaje din metal.[16] I.1.Clasificarea dup destinatia ambalajelor: a. Dup modul n care vin n contact cu produsele alimentare, ambalajele sunt de mai multe feluri:

Ambalaje primare sunt ambalajele care vin in contact direct cu alimentele protejandu-le.Ambalaje primare folosite sunt: cutiile metalice de conserve, buteliile din sticl sau din material plastic, pungi din hartie sau plastic.

Ambalaje secundare sunt ambalajele care conin mai multe ambalaje primare produsele fiind distribuite n ambalajele primare,precum:.cutiile de carton, navetele de material plastic sau din lemn, foliile din polietilen pentru ambalat cutii cu produse.

Ambalajele teriare sunt ambalajele care contin mai multe ambalaje secundare cu produse. Paletii din lemn fiind cei mai folositi fiind confectionati din mai multe tipuri de materiale.

Ambalaje cuaternare sunt ambalajele care grupeaz mai multe ambalaje teriare, Sunt folosite in special pentru comerul internaional i cuprind containere metalice, pentru transportarea cu trenul, vaporul sau mijloacele rutiere.In aceste containere este necesara mentinerea produselor in stare bun de consum permitand dirijarea temperaturii, a umiditaii i a compoziiei atmosferei din interior.[16] b. Dup modul n care ii menin forma cnd conin produse, ambalajele se pot clasifica astfel:

Ambalaje rigide sunt ambalajele care nu i schimb forma cnd sunt umplute cu produse;

Ambalaje flexibile sunt ambalajele care ii schimb forma

c. Dup modul cum comunic cu exteriorul dup umplere, ambalajele sunt:

Ambalaje etane sunt ambalajele care se nchid dup introducerea produselor pentru pstrare si care nu mai permit contactul produsului cu mediul exterior, oferind o bun izolare a acestora.

Ambalaje deschise sunt ambalajele care nu sunt prevzute cu capac, pot comunica cu exteriorul[16] d. Dup numrul de cicluri de folosire, ambalajele sunt:

Ambalaje refolosibile sunt ambalajele care se preteaza la utilizri repetate doar daca asigura conditiile de igiena a produselor. Ambalaje nerefolosibile sunt ambalaje de unic folosin care se folosesc o singur dat fiind considerate deseuri. Ambalaje de inventar sunt ambalajele care se folosesc mai muli ani, ele aparinnd unei unitai economice sunt nscrise n inventarul acesteia i trebuie restituite dup preluarea mrfii sau se transfer valoarea sa de inventar ctre noul proprietar.[16] I.2. Clasificarea dup funcionalitatea ambalajelor

Una din cele mai importante cerine actuale pentru circulaia mrfurilor, aceea de a asigura inocuitatea acestora, impune ca majoritatea produselor alimentare s fie comercializate n stare ambalata.Prin aceasta, ambalarea devine o component a noiunii complexe de calitate a produsului. Comercializarea produselor alimentare se realizeaza prin intermediul ambalajului indeplinind anumite functiiFunciile ambalajelor sunt urmtoarele: a. Funcia de a conine produsul Produsele alimentare, lichide sau solide trebuie introduse intr-un recipient, pentru a se menine o form i pentru a fi comercializate , permitand circulaia mrfii fr a se pierde din calitatile si cantitatetile produsului . Ambalajul cuprinde o anumit cantitate de produse pe o perioad de timp pn ajunge la consumator fara asi modifica insusirile senzoriale si chimice ale produselor. b. Funcia de protectie i conservare a produsului Prin aceast funcie, ambalajul asigur protecia produsului coninut n el mpotriva aciunii dunatoare a mediului nconjurtor. Ambalajul trebuie s izoleze produsul fata de mediul exterior, s nu permita schimburi de gaze cu mediul si s fie etan.In urma ambalarii asigurandu-se conservarea produselor. Aceasta funcie are mai multe componente:

Protecia mecanic are rolul de a proteja produsele de ocurile mecanice, care pot s apar n timpul circulaiei i desfacerii produsului ca marf. Pentru a o bun protecie mecanic a produsului ambalat se aleg un material potrivit pentru cofecionarea ambalajelor: lemn, metale, materiale pastice, hrtie sau carton.

Protecia chimic a produsului, prin care ambalajul protejeaza produsele de factorii cu aciune chimic ce vin din exterior, care pot produce diverse reacii chimice la suprafaa de contact a produsului cu mediul: oxigenul, vaporii de ap, ozon, substane poluante. Activitatea apei reprezinta continutul de apa la dispozitia microorganismelor. La activitati ale apei de 0,60-0,65 se dezvolta drojdiile osmofile, ntre 0,65-0,75 mucegaiurile xerofile, ntre 0,75-0,85 bacteriile halofile, iar ntre 0,91-1,00 toate celelalte bacterii. Pentru a evita deteriorarile microbiologice se tine cont de modul de prelucrare,ambalare si depozitare. Fiind recomandata fabricarea produselor si utilizarea unor ambalaje impermeabile sau cu permeabilitate scazuta nu numai la oxigen, substantele de aroma dar si la vapori de apa, depozitarea la temperatura sub valoarea de 1820C, evitarea variatiilor de temperatura care pot modifica activitatea apei chiar daca numai n interiorul ambalajului ceea ce duce la dezvoltarea microorganismelor. Protecia mpotriva microorganismelor se realizeaza prin folosirea unor ambalaje libere de microorganisme i care s nu permit contaminarea produselor cu microorganisme prin sigilarea copleta a produsului.

Protecia biologic mpotriva duntoilor-insecte acarieni de depozit , roztoare, psri.Ambalajul trebuie sa protejeze produsul de eventualii daunatori fiind foarte bine izolat. Astfel de ambalaje sunt cele din sticl, materiale, plastice dure, lemn. Factori fizici ar putea schimba nsuirile senzoriale i nutriionale ale produselor.Materialele din care se confecioneaz ambalajele trebuie s fie impermeabile pentru aceste radiaii precum ambalaje din hrtie colorat, din sticl colorat, din unele metale . Lumina este un factor fizic ce provoaca decolorari si degradari fotochimice ale produselor. Produsele alimentare sunt sensibile la actiunea luminii, care intiaza reactii fotochimice ce duc la modificari calitative. Protectia mpotriva luminii se asigura prin folosirea ambalajelor din materiale opace. Ambalajul are rolul de a filtra lungimile de unda care produc modificarea calitatii produselor sau de a opri patrunderea radiatii lumininoase n interiorul ambalajului. De exemplu, sticla si materialele plastice opresc trecerea radiatiilor ultraviolete.Uneori ambalajele se coloreaza n negru, brun nchis sau verde. Lumina actioneaza asupra grasimilor ce au n structura lor acizi grasimii nesaturati si aminoacizi cum sunt histidina, triptofan, tirozina, fenilalanina si vitamine vit.A, B2, B12, C, D, E, K, acid folic, substantelor de culoare: clorofila, caroten, mioglobina nitrozomioglobina. Lumina provoaca deteriorari calitative ce apar in asa zisul gust de lumina, gustului si mirosului de rnced sau nchiderea la culoare sau decolorari. Sensibilitatea mare la lumina prezinta n principal toate produsele alimentare ce contin lipide si substante colorate. Sensibilitatea mare la lumina prezinta n principal toate produsele alimentare complexe ce contin lipide si substante colorate. Deteriorarea sub influenta luminii cuprinde patru faze: oxidarea incipienta, autooxidarea, fotooxidarea si oxidarea. [16] c. Funcia de comunicare

Funcia de comunicare a ambalajului are rolul de a comunica consumatorilor informatii despre produsul din ambalaj. Acesta ajuta la promovarea produsului. Informatiile sunt inscrise pe etichet sau direct pe ambalaj:denumirea i preul produsului, cantitatea coninut n ambalaj, valoarea energetic i compoziia chimic a produsului, data de fabricaie i termenul de valabilitate, modul de folosire a produsului sau modul de preparare.

Uniunea Europeana, nc din 1977, a emis Directiva 79/112/CEE, actualizat ulterior, pentru reglementarea aciunii de etichetare, prezentare i reclam a produselor alimentare pentru vnzare ctre consumator. Etichetarea alimentelor ambalate este obligatorie n Romnia, obligaie prevzut n Hotrrea de Guvern Nr. 106/2002, privind etichetarea alimentelor, care a preluat prevederile Directivelor 2000/13/CE, 1999/CE, 89/396/CEE i 87/250/CEE.[16] Promovarea produsului cu ajutorul ambalajului se poate realiza prin forma, culoarea, grafica ambalajului. Culoarea poate avea un efect psihologice important asupra consumatorului sau a cumprtorului prin declanarea unor reacii care s l stimuleze n a consuma un anumit produs. Funcia de comunicare beneficiaza la educarea consumatorului ,informeaza consumatorul prin nscrierea pe ambalaj sau pe etichet a valorii energetice a produsului, a coninutului n proteine, glucide, lipide si vitamine.[16] I.3.Clasificarea dup natura materialuIui folosit la confecionarea lor.[18]

AMBALAJE DIN STICL Aceste ambalaje se confecioneaz din sticl de diferite caliti, n difente forme: borcane, baloane, butelii, damigene. 1. Borcanele folosite pentru ambalarea produselor agroalimentare se confecioneaz din sticl calco-sodic, cu capaciti cuprinse ntre 120 ml i 15000 ml i de forme diverse: borcane triunghiulare, borcane nalte, borcane obinuite .Borcanele cu inchidere dup sistemul OMNIA au profilul gurii cu marginea proeminent pentru fixarea capacului prin presare, ceea ce asigur etaneitatea. n interiorul borcanului se creeaza depresiune prin introducerea de abur sau fierbere n ap, pentru nclzirea aerului aflat intre capac i produs

Borcanele cu nchiderea dup sistemul TWIST-off au profilul gurii cu nite nervuri, pentru nfiletarea capacului, cu patru nceputun sau cu ase nceputuri Se folosesc capace din aluminiu, de diferite dimensiuni, corespunztoare dimensiunii gurii borcanului. Borcanele sunt confecionate din tabl cositorit cu garnitur de etanare i au pe margine cele patru sau ase profile pentru nfiletarea capacului Acest tip de borcane se recomand pentru ambalarea produselor care nu se consum integral la o deschidere a capacului: gem, miere, dulcea . 2. Buteliile din sticl sunt recipiente cu capacitatea de la 25 ml pn Ia 10000 ml. Pentru produsele alimentare se folosesc butelii din sticl calco-sodic, cu capacitate de 100-2000 ml.[16] AMBALAJE METALICE

Se folosesc ca ambalaje metalice: foliile metalice, cutiile metalice, tuburile si bidoanele metalice, butoaie metalice etc.

1. Foliile metalice se obin prin laminarea unor metale: plumb staniu, aluminlu,

Foliile de plumb sunt folosite pentru calitile sale: maleabilitate, ductibilitate, impermeabilitate. S-a renunat la ele pentru c sunt toxice dac intra in contact direct cu alimentele fiind folosite pentru invelirea la exterior a unor pachete cu buna impermeabilitate la lumina.

Foliile de staniol se folosesc, simple sau acoperite cu hrtie, la ambalarea brnzeturilor, pateului de ficat, a ciocolatei pentru c nu sunt toxice pentru consumatori. Foliile de aluminiu cu grosimi de 5200 microni, au proprieti foarte bune ca ambalaj: impermeabiitate la gaze i arome, opacitate la razele ultraviolete. Se folosesc frecvent lacuite sau laminate cu hrtie kraft, hrtie parafinat sau hrtie muselina.Este folosit la ambalarea untului ciocolatei, nuga, drajeurilor, bomboanelor fine, a biscuiilor, a igaretelor la confecionarea de etichete.Din materialele complexe cu folii de aluminiu se confecioneaz pungi, pachete, pliculee, capace prin presare sau nfiletare, pentru borcane, pentru diferite tipuri de cutii, sau cartoane aseptice . 2.Tuburile metalice, deformabile sau nedeformabile sunt tot mai folosite. Tuburile deformabile i tuburile rigide se confecioneaz n principal din aluminiu i asigur o protecie foarte bun produselor coninute. Ele se pot lcui la interior i se pot imprima diferite desene i texte. Se nchid cu buon, prin nfiletare.Se folosesc la ambalarea laptelui concentrat, a unor produse cu vscozitate mare . 3. Cutille metalice se confectieneaz din tabl de oel moale, cositorit sau din tabl de aluminiu, prin faluire i lipire, cu corpul lipit prin suprapunere, sau cu corpul ambutisat. Au form de paralelipiped sau forma ovoid, iar capacul trebuie detaat pentru a folosi coninutul.Pot fi folosite pentru ambalat bere, btuturi rcoritoare, sucuri, unele buturi,alcoolice se folosesc cutii metalice din oel inoxidabil sau tabl din aluminiu. Aceste cutii cu au capacitatea de 300 ml i deschiderea se face cu o limb de rupere pe o poriune din capac, care este mai subire i de care este prins limba de rupere.

4.Bidoanele metalice se confecioneaz din aluminiu i se folosesc pentru transportat lapte, smntn;Pe interior se protejeaz mpotriva coroziunii, prin decapare. Se confecioneaz bidoane cu capacitatea de 5 l, 10 l, 25 I, cu capac din acelai material, fixat cu o toart rabatabil, care se prinde n dou boluri aflate pe corpul bidonului. 5. Butoaiele metalice se confectioneaz din aluminiu, oel inoxidabil sau tabl decapat. Pot fi cilindrice sau bombate, situaie n care sunt prevzute cu dou inele din cauciuc, pentru a uura rostogolirea. Se folosesc pentru bere sau pentru vin. Au capaciti de 50 l, 100 l, de 30 I, de 50 I sau de 220 I .[16] AMBALAJE DIN MATERIALE CELULOZICE

Materialele celulozice folosite pentru confecionarea ambalajelor sunt: lemnul, cartonul, hrta, placajul, PAL, PFL. Ambalajele din lemn sunt din cele mai vechi tipuri de ambalaje folosite la ambalarea produselor alimentare. n ultimul timp sunt tot mal mult nlocuite de ambalajele din material plastic. Se confectioneaz lzi de diferite tipuri, mrimi, palete, plane de transport, palete, butoaie din lemn . 1. Tipurle de ambalaje din lemn se confectioneaz din ipci de lemn care sunt puse una langa alta sau din poriuni de lemn nguste i lungi, geluite, curbate sau drepte.

Lazile din lemn se confectioneaz din ipci de lemn, din placaj sau din plci fibrolemnoase . Se folososc ca ambalaje secundare sau ca ambalaje primare .n ultimul timp, cea mai mare parte din ele au fost nlocuite cu lzi din material plastic, cutii de carton.

Lzi pentru conserve alimentare, cu nlime mai mic, se folosesc ca ambalaj de ordinul II, pentru ambalarea cutiilor de conserve, a borcanelor, n vederea transportrii sau depozitrii. Palete, folosite pentru stivuirea i transportarea ambalajelor de ordinul II, n tehnologiile moderne de manipulare paletizat a produselor.

Lzi tip P, sunt folosite pentru recoltarea, transportarea, depozitarea i desfacerea fructelor i legumelor cu pulp tare. Pot avea capac sau s nu aib , cu un volum util de 63,833 dm3 . Dimensiunile exterioare ale lungimii i limiii trebuie s asigure folosirea integral a suprafeei paletelor .

Lzi tip C, confecionate fr capac, se cofecioneaz din lemn de fag sau alte foioase, au ca destinaie recoltarea, transportarea, depozitarea de scurt durat i desfacerea legumelor i fructelor perisabile.[16] Butoaie din lemn, sunt mult mai folosite decat alte ambalaje din lemn. Se folosesc pentru producerea/prelucrarea, transportarea i depozitarea vinului i a buturilor alcoolice distilate, pentru pete srat, past de tomate. Se confecioneaz din lemn de stejar, fag de bun calitate si uscat, expus timp de trei ani la diferite intemperii. Butoaiele au forma bombata i o capacitate foarte diferit, n funcie de destinaie: de la 50 l, pn la cteva mii de litri. 2. Tipuri de ambalaje din hrtie

Ambalajele din hrtie se folosesc pe scar larg: pungi, saci simpli sau saci straficai, pliculee .Unele ambalaje din hrtie sunt dublate cu pelicule sau folii de material platic sau de metal, pentru a mri rezistena la ocuri mecanice sau pentru a se asigura o mai buna izolare hidric i luminoas a produselor. a. Pungile din hrtie, de diferite forme i mrimi, se confecioneaz n cinci tipo-variabile conform STAS 3111/1986: pot avea capacitatea de ncrcare de 5-1000 g pentru tipul S, sau de 1-10 g pentru alte tipuri.

b. Sacii din hrtie sunt folosii la ambalarea n vederea manipulrii, transportrii sau depozitrii produselor alimentare n stare de granule sau pulbere. Se pot confeciona prin lipire sau coasere, ambele tipuri putnd s fie deschii la gura de umplere confectionati din unul sau mai multe straturi de hartie.Pentru a mari rezistenta mecanica si o buna rezistenta hidrica sunt acoperite dintr-un material termoplastic. 3. Ambalaje din carton

Ambalajele din carton se folosesc mai puin ca ambalaje primare, mai mult ca ambalaje secundare. Ambalaje care se confecioneaza din carton: cutii, lzi, suport alveolar

a.Cutiile de carton se obin din folii de carton, asamblate cu cleme, benzi adezive, adezivi . Sunt folosite ca ambalaje secundare pentru ambalarea bomboanelor de ciocolat, a pliculetelor sau diferite pachete.Acestea se pot confeciona n mai multe variante: cu posibilitatea de pliere, cu o clapa-capac, cu 3-4 clape de nchidere, cutie cu fereastr amplasat latera sau cutie cu capac dublu, cutie cu sertar.[16] a.LziIe de carton sunt ambalaje folosite pentru depozitarea si transportarea produselor pentru diferite durate de timp. Sunt confecionate dintr-o singura pies prevzute cu clape de nchidere la un capt, sau din dou piese dispuse telescopic, fiecare avnd clape de nchidere, care se inchid pe rnd, pe msur ce se introduc una n alta. b.Suporturile alveolare sunt destinate pentru ambalarea oulelor . Acestea se pot confeciona cu 10 alveole, cu 15, cu 18 sau cu 30 alveole . [`16] AMBALAJE DIN MATERIALE PLASTICE I DIN MATERIALE COMPLEXE Din material plastic se confecioneaza ambalaje folosite la preambalarea sau ambalarea produselor alimentare n vederea transportrii, manipulrii sau depozitrii acestora. Se confecioneaz folii termocontractibile sau extensibile, pungi, sacoe i saci, butelii i flacoane, bidoane i butoaie, cartoane din materiale complexe care cuprind materiale plastice, lzi de difente tipuri . 1. Pungi, sacoe i saci din folii de material plastic .Se folosesc pentru ambalarea produselor alimentare ca ambalaj primar sau pot fi confecionate huse folosite la acoperirea produselor paletizate i altor unitii de ambalare. Ambalajele pot fi cu pliuri sau fr pliuri, imprimate sau neimprimate, perforate sau neperforate. Se folosesc la ambalarea produselor granulare, pulverulente. Sacii se folosesc pentru ambalarea unor produse aflate n ambalaje primare, n vederea manipularii.

2. Sacii din estura din material plastic se obin din polipropilen i se folosesc pentru ambalarea zahrului, sarii, orezului, precum i a unor produse ambalate n pungi, pliculee sau pachete mai mici.

3. Foliile termocontractibile sunt folii din polietilen care ii micoreaz volumul cnd se inclzesc. Pentru folosirea lor la ambalare, produsul se acoper cu folia respectiv, apoi se nclzete pentru a se contracta. Prin contractare, folia se lipete ca o manu de supraa produsului. Foliile termocontractibile sunt folosite la ambalarea unor produse la care se folosete i efectul lipsei de aer pentru coservare: carne proaspt i produse din carne, brnzeturi, castravei proaspei cacaval si unele fructe .Mai pot fi folosite pentru acoperirea tvielor sau caserolelor care conin alimente semipreparate sau preparate.

4.Buteliile i flacoanele deformabile din material plastic se confecioneaz din ploietilena, mai puin din ploliclorur de vinil. Aceste ambalaje tind s nlocuiasc buteliile din sticl la amblarea produselor lichide ca ap mineral, lapte pasteurizat, ulei, vin, buturi rcoritoare sau a produselor lichide cu un anumit grad de vscozitate . Buteliile se nchid cu buon cu filet, cu dou sau cu patru nceputuri, ori cu dop din material plastic.

5.Bidoanele i butoaiele din material plastic se confecioneaz din polietilen i sunt destinate transportrii produselor lichide: ap, buturi alcoolice, sucuri n curs de procesare, etc. Bidoanele se confecioneaz la capaciti de 5l, 10 l, 20l, 30l, 40 l, iar butoaiele, folosite pentru bere n Frana, Belgia, Luxemburg, au capacitate de 40 l, 50 l, 60l. 6.Cartoanele se confecioneaz din materiale complexe: carton acoperit cu pelicule de material plastic ce cresc gradul de protecie. Pot avea diferite forme i mrimi. Se folosesc la ambalarea laptelui, a cremelor i a buturilor preparate cu ciocolat, a sucurilor de legume sau de fructe, a nectarurilor de fructe,confectionandu-se o gama variata de cartoane. 7. Lzile din material plastic sunt cofecionate din PVC colorat de diferite culori. Sunt folosite pentru recoltarea i manipularea fructelor i legumelor, precum i pentru produse alimentare preambalate n uniti mici de ambalaj. Se folosete lada MODEL 1, cu capacitate de circa 6 Kg, lada MODEL 2, cu capacitate de circa 12 Kg, lada MODEL 3, cu capacitate medie de circa 21 Kg, lada MODEL 4, cu aceeai capacitate. Se mai confecionaz lzi compartimentate pentru butelii din sticl, care au nlocuit n mare parte lzile compartimentate din lemn . [16]CAPITOLUL II

AMBALAJE DIN HARTIE Ambalajele din hartie sunt folosite in secolul 17 cu o mare utilizare in secolul 19.

Denumirea de hartie vine din planta Papirus folosita de egipteni producand primul material de scris din lume prin presarea si baterea impreuna a straturilor subtiri a tulpinii plantii.

Primul care a facut hartia a fost Tsai-Lun in china in anul 105 AD folosind bambus ,si carpete,diferite Frunze ,fibre din lemn,copaci pana in anul 1867 cand a fost prelucrat din miezul lemnului.

Proprieti fizice Formula: (C6H10O5)n Culoarea: poate fi opac sau transparent; deoarece este foarte stabil poate rezista la umezeal sau la contactul cu alte grsimi foarte bine, dar fiind uor distrus la contactul cu acizii.

Punctul de topire: necunoscut

Punctul de fierbere: necunoscut

Temperatura de descompunere: 2600C

Densitatea (n stare natural): ntre 1,27 - 1,60 g/ml

Masa: 162g

Compoziia: 44,4% din componena celulozei este carbon; 6,2% hidrogen; 49,4% oxigen.

Molecule de glucoz nlnuite formnd celuloza[1] Celuloza este o substan amorf, de culoare alb, insolubil n ap sau n solveni organici. Dei se umfl nu se dizolv n ap. Este solubil n hidroxid de tetraaminocupru [Cu(NH3)4](OH)2, numit i reactiv Schweizer.

Celuloza este hidroscopic, reine apa prin legturi de hidrogen i de aceea se recomand purtarea lenjeriei de corp confecionat din bumbac.

Celuloza este utilizat la obinerea substanelor explozibile de tip pulbere fr fum; a mtsii artificiale de tip vscoz i a mtsii acetat; a nitrolacurilor i nitroemailurilor ; a celofanului.Este o materie prim de mare valoare economic i constituie punctul de plecare n fabricarea unor produse importante, dintre care cea de hrtie ocup un loc principal. [12] Compozitia lemnului:

Celuloza este un lant intreg de polimeri liniari construiti intr-un numar de mol;ecule de glucoza. Hemiceluloza acestea au continut scazut de amestec de zahar polizaharid si cantitatea determina proprietatile hartiei.Acestea contin 500-3000 unitati de zahar opus cu 7000 -15000 molecule de glucoza pe polimer din celula.

Lignina este un constituient de legare naturala a celulelor din lemn actionand ca un lipici sa lipeasca fibrele de celuloza impreuna .Prin expunere la soare in prezenta ligninei se transforma in culoare galben.Tipurile de hartii ce utilizeaza beneficiile ligninei sunt hartia maro folosita la pungile de cumparaturi,carton.Peretele celular al lemnului moale contin 40-44% celuloza,25-29%hemiceluloza,si 25-31%lignina din greutate.

Hartia si cartonul sunt bucati de materiale facute din inlantuierea fibrelor celulozice din lemn folosind sulfat si sulfiti.Fibra mai apoi este sau nu inalbita sau tratata cu substante chimice cum ar fi produse antimucegai si agenti de consolidare din care sa rezulte hartia.Hartia si cartonul sunt folosite de obicei la hartia de ambalat,cartoane pentru lapte,sacose ,saci,farfurii din carton si pahare.[12]

Hartia nu este folosita sa protejeze alimentele pentru o perioada indelungata pentru ca are slabe bariere folosim primul ambalaj hartia este in mare parte tratata acoperita,laminate sau impregnate cu minerale cum ar fi ceara,lacuri cu rol functional si protective. Hartia Kraft:este produsa prin tratarea cu sulfate gasinduse in diferite forme :maro natural,nedecolorata si decolorata alb.Hartia naturala Kraft este cea mai puternica hartie folosita in general pentru sacose si ambalare.Folosita la ambalarea fainiii ,zaharului,fructe uscate si legume.[12]

Imag: Saci din hartie kraft . Hartie sulfiite: este mai usoara si mai slaba .Hartia sulphite este tratata sa imbunatateasca aparentele sa imbunatateasca rezistenta la umezeala si ulei,poate fi acoperita cu imprimeuri de calitate si de asemenea laminarea cu plastic sau folie.Este folosita pentru confectionarea sacoselor mici sau ambalaje pentru biscuit dulciuri.

Hartie de pergament rezistenta la grasimi rezulta in urma procesului de batere in care fibrele de celuloza merg mai mult decat o perioada normal de hidratare ce cauzeaza ruperea fibrelor devenind gelatinoase.Aceste fibre formeaza o substanta rezistenta la ulei dar nu la agenti de umezire. Hartia de pergament este folosita sa ambalam sandwishuri, ,bomboane,si produse uleioase recent fiind inlocuite cu filme de plastic.

Imag:Hartie de permanganate[12] Hartie de pergament este rezistenta la grasimi intr-o cantitate mai mare care produce un strat cu o grosime si terminatie lucioasa.este folosit pentru biscuiti prajituri ,fast food si produse de patiserie.

Hartia de pergament este o hartie provenita in urma tratamentului acid .Acidul modifica celuloza facand hartia mai neteda si impermeabila la apa si ulei ce adauga o urma de umezeala.Nu prezinta o bariera buna impotriva aerului,umezelii fiind folosita la ambalarea untului.

Carton din hartie este mai gros decat hartia cu o greutate mai mare facuta de obicei din mai multe straturi.Aceasta este folosita pentru containere pentru vapoare cum ar fi cutiile,cartoanele.dintre care intalnim:[12] Cartonul alb facuta din numeroase straturi si decolorate chimic.cartonul alb poate s fi acoperit cu ceara sau laminata cu polietilena pentru pastrare termica fiind singurul carton ce poate veni in contact cu alimentele.

Imag:Ambalaje din carton[12] Cartonul solid prezinta rezistenta si durabilitate cand este laminat cu polietilena este folosit sa creeze cutii din carton pentru lapte ,sucuri.

Palul este facut din hartie reciclabila si de obicei contine impuritati de la hartia original ace o face nepotrivita pentru contactul direct cu alimentele este de obicei acoperita cu parti albe pentru aparente.

PFL care poate fi solid in interior se afla un strat alb iar in afara un strat de pergament ce ofera buna protectie impotriva impacturilor si compresiei.Acestea pot fi laminate cu plastic sau aluminiu ,fibra solida folosita la impachetarea produselor uscate cum ar fi cafea si laptele praf.

Hartia si cartonul au fost unele din cele mai importante material de ambalat de ani de zile.Productia de hartie si carton in Europa este de 30 milioane de tone pe an .S-a estimat ca jumatate din volum vine in contact cu produsele alimetare.Alarmele posibilelor riscuri si progresul tehnologic au contribuit la faptul ca ambalajele alimentare sa respecte reguli stricte. Pentru a obine hrtia trebuie parcurse 2 etape importante care la rndul lor sunt formate din mai multe procese fizice i chimice.[12] II.1. Obinerea fibrelor i celulozei din lemn Fibrele din lemn se obin pe dou ci, prin metode diferite de tratare a materiei prime:

a) Obinerea fibrelor pe cale mecanic (past alb) .Lemnul, materia prim pentru fabricarea hrtiei este format din elementele de baz: C,O, H i puin N, care provine din proteine.

Lemnul trebuie pregtit nainte de prelucrare dup cubaj acesta este stivuit i cojit la alb cu ajutorul unor maini cu discuri de oel rotative prevzute radial cu cuite reglabile. Urmtorul proces este defibrarea pietrele defibratoare antreneaz fibrele i mnunchiurile de fibre destrmate de pe bucile de lemn. Astfel se obine pasta mecanic brut. Aceasta este ulterior strecurat i rafinat obinndu-se o past fin apoi, dac este necesar transportul, e tras n foi pe o main de deshidratat. Ulterior pasta este nlbit cu ageni reductori timp de mai multe zile.

b) Obinerea fibrelor pe cale mecanic dup o pretratare chimic i termic a lemnului. La fabricarea pastei brune, naintea defibrrii lemnului cojit are loc un tratament de 5ore cu abur la aproximativ 6 i 170 C. Aceast tratare are loc n fierbtoare orizontale,rezistente la aciunea acidului formic i acidului acetic ce rezult n timpul aburirii. Fibra de past mecanic brun este mai flexibil dect cea de past mecanic alb.[1] Celuloza

n afar de celuloza propriu-zis, care este un hidrat de carbon macromolecular,celuloza tehnic din lemn conine, n cantiti mai mici, toate substanele din lemnul de origine. Pentru celuloza folosit la fabricarea hrtiei e suficient s se realizeze o dezncrustare pentru desfacerea fibrelor prin procedeul de fierbere. Exist 2 metode de lucru: procedeul sulfit (cojire, tocare, fierbere, defibrare i sortare) i procedeul sulfat (fierbere ,deshidratare ,prelucrare, concentrare i caustificare). Aprecierea calitativ a celulozei se face dup caracteristici vizibile, numr de impuriti, culoare i dup gradul de dezincrustare . Ulterior celuloza este nlbit folosindu-se mai ales clorul i hipocloriii.Tot pentru obinerea celulozei de hrtie se mai folosesc ca materii prime i paiele de cereale, ierburile i alte plantece capat caracter lemnos cnd ajung la maturitate. n urma procesului de fabricare a celulozei rezult mai muli produi reziduali cum sunt cimolul i alcoolul din soluiile acide reziduale bisulfitice. Cimolul apare n cantiti foarte mici i poate fi utilizat n industria lacurilor i dizolvanilor. Soluia acid rezidual este clarificat, neutralizat cu lapte de var i carbonat de calciu la temperaturi mai mici de 90 C i apoi rcit la temperatura de fermentare (34 C). [1] Prelucrarea pastei mecanice i celulozei n hrtie Materii prime

Materiile prime pentru obinerea hrtiei sunt de dou tipuri: materialul fibros i materialele auxiliare sau aditivii care pot fi de 2 feluri:

a)Aditivi de proces ;biocizi,biodispersanti ,floculanti,coagulanti,reglari de ph,retentori. b)Aditivi functionali:amidon , clei animal,clei de colofoniu,polimeri pentru cresterea rezistentei in stare uscata sau umeda,coloranti,inalbitori optici.

Maina de hrtie

Materialul parcurge un drum lung de la pasta mecanic pn la hrtia final. Mai nti curge pe sub o estur metalic fin ce trece pe sub numeroase valuri, fiecare cu funcii diferit.Apoi trece peste cutiile sugare i peste valuri de ntindere unde o mare parte din apa e evacuat din past. Stratul de fibre rmas e stors pe numeroase prese, condus la cilindrii usctori, la flanela umed i mai departe la flanela uscat. Urmeaz o netezire umed i hrtia ajunge pe cilindrii usctori i cilindrii rcitori. Dup dispozitivul de netezire uscat hrtia este nfurat n suluri i tiat.Exist numeroase tipuri de masini de hrtie n funcie de produsul final dorit i fiecare tip de hrtie este preparat dup diverse scheme de fabricaie . O parte din apa scurs de la sitele i presele mainii de hrtie este reintrodus ca ap de diluare naintea denisiparului. Surplusul de ap trebuie s fie evacuat la canal dar numai dup separarea i recuperarea fibrelor. Din acest motiv se folosesc diferite procedee:

a) Recirculaia apelor: surplusul este folosit, n amestec cu ap proaspt la presiuni ridicate, ca ap de stropit pentru conductele de pulverizare ce menin curate valurile conductoare ale sitei, mpiedicnd astfel sedimentarea fibrelor;depozitat materialul mcinat de holendre care agitat i repompat continuu pentru a mpiedica Recircularea, reprezint o cale nsemnat de reducere a consumului de ap i poate fi realizatastfel nct cantitatea de ap proaspt completat s compenseze pierderile prin evaporare. n mod practic acest lucru cauzeaz o serie de dificulti, cum ar fi:

creterea salinitii apei, cu consecine nefavorabile asupra coroziunii instalaiilor;

apariia mucilagiilor i ciupercilor, care impune utilizarea periodic a unor ageni

toxici de curire (biocizi);

apariia mirosului neplcut, ca urmare a proceselor de degradare biologic;

creterea temperaturii apei, cu influene negative n tehnologiile de fabricaie.

n anii 50-60 industria de celuloz i hrtie reprezenta unul din cei mai mari consumatori de ap proaspt, precum i unul din poluanii principali ai rurilor i lacurilor.Lund n considerare faptul c aceasta reprezint i principala surs de ap potabil, a aprut necesitatea diminurii ncrcrii apelor uzate rezultate de la fabricarea celulozei i hrtie. n plus, n vederea mbuntirii caracteristicilor fizice, chimice, i biologice au fost luate msuri de natur legal care au reglementat reducerea consumului de ap proaspt, precum i introducerea unor metode eficiente de tratare a efluentului. n ultima decad, industria de

hrtie european a contribuit semnificativ la atingerea acestor scopuri, ajungndu-se la o medie a consumului de ap proaspt de mai puin de 15 m3 /t, precum i la valori foarte mici

ale caracteristicilor efluenilor, cum ar fi concentraia metalelor grele, suspensii, toxicitate. Principalele chimicale toxice de la fabricarea celulozei sulfat sunt:

acizii rezinici: abietic, dihidroabietic, isopimaric, palustric, pimaric, sandaracopimaric,

ncoabietic;

acizi grai nesaturai: oleic, linoleic, linolenic, palmitoleic;

acizi rezinici clorurai: mocloro i diclorodihidroabietic;

derivai de acizi grai nesaturai: acid epoxistearic, acid diclorostearic, 3,4,5

tricloroguaicol, 3,4,5,6 tetraclorguaicol;

O problem deosebit o constituie i problema metalelor grele. Principalele metale grele gsite n industria de celuloz i hrtie sunt: Al, Cr, Ca, Ni, Ti, Fe, Hg i Zn, sursa lor

principal fiind chimicalele din procesul de fierbere, aditivii utilizai la fabricarea hrtiei, coroziunea echipamentului.

II.2 Obtinerea ambalajelor reciclabile

Reciclarea este operatia de prelucrare intr-un proces de productie pentru a fi reutilizate. In urma a numeroase teste s-a descoperit ca ambalajele din fibre virgina au continut scazut de substante chimice comparative cu hartia reciclabila care are un risc foarte mare.Prelucrarea ambalajelor din fibra virgina este mai delicata folosind diferiti agenti de inalbi,lacuri.Aceste au concentratii mai scazute comparativ cu fibra recuperate .

Prin reciclare se reduc cantitatile de energie si materii prime ,reda circuitul economic prin importatnte cantitati de materie prima,reduc cantitatile depozitate la rampele de gunoi sau incineratoare. Reciclarea hartiei aduce numeroase avantaje prin economisirea pana la 70% energie si 80% mai putina apa comparative cu cea din fibre natural.

Prin reciclarea unei tone de hartie se economisesc :

15 copaci

2,5 barili de petrol

26.497 litri de apa

26.8 kg material poluante ale aeruluiReciclare hartiei nu este mai ieftina la vanzare decat hartia obisnuita dar se fac economii cu privire la costurile de salubrizare,cum ar fi depozitarea in gropile de gunoi sau arderea in incineratoare.Managmentul deseurilor duce la cresterea locurilor de munca ,colectarea desesurilor hartiei devenind o industrie tot mai puternica.Pentru fiecare 15000 tone de ziar reciclate anual sunt create 30 posturi pentru colectarea hartie,alte 40 pentru procesare si alte 75 pentru fabricarea hartiei.

Reciclarea hartiei are contributii benefice in ceea ce priveste caliatatea mediului.Prin reducerea presiuni asupra padurilor,reducerea presiunii asupra gropilor de gunoi si prin reducerea consumului de energie si apa mediul se polueaza mai usor.

CAPITOLUL III.

Legislatia privind folosirea hartiei si cartonului la ambalarea produselor alimentareProblema ambalajelor, in particular a celor papetare destinate sa vina in contact direct cu alimentele, a constituit si este in continuare un subiect deosebit de important.

Aceasta preocupare pentru ambalajele alimentare constituie o tema si pentru Comisia Europeana de specialitate (EC) inca din anul 1976, cand s-a elaborat in acest sens prima Directiva 76/893/EEC. De atunci, s-au adus numeroase completari si imbunatatiri, astazi fiind in vigoare Directiva Cadru 89/109/eec in care sunt precizate principiile generale referitoare la toate ambalajele destinate sectorului alimentar. Modificarile aduse in timp, mai ales in ultimii 20 ani, sunt considerate de multi ca perfectibile, atat din punct de vedere al continutului actelor normative din domeniu, cat si aplicarii acestora din punct de vedere juridic in diferitele tari ale Europei.[2] Sunt in discutii, natura si numarul testelor specifice necesare, limitele maxim admisibile ale contaminantilor anorganici si organici, posibilitatea testarii migratiei elementelor contaminante din ambalaj spre aliment, dar in deosebi, problema admiterii ambalajelor obtinute din maculatura.

Problema cu care se confrunt astzi productorul de ambalaje destinate sectorului alimentar este c n Romnia pe lng lipsa unor norme clare care s stabileasc limitele maxime admisibile a unor substane cu aciune potenial periculoas (toxic) pentru organismul uman n ambalajele respective, a inexistenei unei metodologii clare de determinare a contaminanilor din ambalaje alimentare i ghidului legislativ de bun practic a sortimentelor de hrtii i cartoane procesate n ambalaje alimentare, se confrunt cu concurena neloial a folosirii hrtiilor de tip offset, a celei provenite din deeuri sau chiar hrtie rezultat ca deeu de la tipografii.

Pe lng hrtia sau cartonul propriu-zis , de orice provenien, nu se ine seama de potenialii factori nocivi care pot avea surse diverse i cu aciuni directe sau indirecte, ntr-o perioad scurt sau mai lung att asupra alimentului ambalat n asemenea sortimente de hrtie i carton dar mai ales asupra consumatorului, i nu n ultimul rnd asupra echilibrului ecologic. Problema cu care se confrunta azi producatorul de ambalaje destinate sectorului alimentar este ca in Romania pe langa lipsa unor norme clare care sa stabileasca limitele maxime admisibile a unor substante cu actiune periculoasa pentru organismul uman in ambalajele respective,a inexistentei unei metodologii clare de determinare a contaminantilor din ambalajele alimentare si ghidul legislativ de buna practica a sortimentelor de hartii si cartoane procesate in ambalaje alimentare ,se confrunta cu concurenta neloiala a folosirii hartiei reciclabile provenite din deseuri sau hartie provenita de la tipografii.Se poate concluziona ca ne confruntam cu un fapt generalizat in toata tara ,cel a utilizarii in scopul profitului imediat ,de hartie si cartoane procesate in ambalaje alimentare necorespunzatoare pentru produsele alimentare ambalate. CAPITOLUL IV.

CONTAMINAREA CHIMICA Piata Comunitatii Europene cat si cea SUA are reglementari stricte in privinta folosirii hartiei si cartonului procesate in ambalaje destinate sectorului alimentar vizand urmatoarele aspecte:

Puritatea ridicata ,

Continutul redus de metale grele: Pb,Cd,Cr,Hg Compozitia fibroasa sa fie doar pasta virgina 100%celuloza,

Toti componenti de aditivare sa fie avizati sanitar,

Interzicerea folosirii inalbitorilor optici ,

Impunerea verificarii migrarii orcaror contaminati in alimente,

Verificarea incarcarii microbiene si normarea acesteia.

Problema ambalajelor in particular a celor ce vin in contact direct cu alimentele ,a constituit si este in continuare un subiect important. In urma unui studiu efectuat la University of Ioannina ,Laboratorul de chimia alimentelor Grecia s-a constat ca in functie de procesul de obtinerii a hartiei acestea contin diferite substante chimice.Aceste substante chimice avand afect negativ asupra sanatatii populatiei. Cei mai importanti contaminanti din hartie reciclabila sunt aldehide, ketone, ftalati ,

hycrocarburi,metale grele,cerneala de la imprimante,agenti de masurare ,lacuri.Migrarea substantelor in alimente depinde de tipul de hartie,continutul de grasime,caracteristicile chimice si volatile a substantelor ce migreaza.Contaminarea din imprimeurile de cerneala sunt greu de identificat deoarece poate proveni in urma contactului cu un alt produs .In urma contactului cu imprimeurile de cerneala cum ar fi solvent ca alkylbenzen ,uleiuri minerale,sau adipate doar o mica cantitatea din substantele ce migreaza pot modifica proprietatile produsului ca gust si miros.[4] Hartia este unul din cele mai importante materiale de ambalat,fiind folosita pentru diferite tipuri de produse tinde sa se dezvolte din ce in ce mai mult.

Studiul s-a facut atat pe hartie virgina cat si cutie de carton ,analizele s-au facut pe hartie la temperature de 20-400C ce vin in contact cu alimentele. Lucrarea urmareste determinarea a numerosi compusi ce pot fi determinati in hartia virgina si cutie de carton folosita la ambalarea produselor alimentare.

Principalul obiectiv fiind determinarea cat mai rapida si usoara a cantitatilor acestor compusi. Rezultatele obtinute au fost discutate privind siguranta ambalajelor din hartie si in special cele din carton cu un continut de hartie reciclabila aflate in contact direct cu alimentele .In urma cercetarilor efectuate valorile obtinute sunt sub limita maxima stabilita de Guvernul European. Materiale folosite sunt bucati din hartie virgina si bucati din carton reciclabil de la o companie localizata in Grecia folosita la ambalarea diferitelor produse alimentare. Mod de lucru: 3 g din fiecare proba de hartie a fost taiat in bucatele mici amestecat cu 3 g sulfat de sodium anhidru si filtrate de 2 ori cu diclorometan timp de 30 min la 250C ,apoi amestecul a fost filtrate si spalat cu 5 ml de diclorometan de 2 ori.Faza organica a fost evaporate sub nitrogen pana la uscare si rediluata cu 1 ml methanol si capsula pentru analiza.Determinarea de substante s-a realizat prin injectarea de extract de methanol in aparatul GC-MS.Valorile obtinute ale contaminantilor sunt raportate la diluatia folosita intre 0.01-0.5g/ml pentru obtinerea liniilor de calibrare. Instrumentele si parametrii GC-MS folosite sunt gazcromatrograful echipat cu Hewlett-packard 5973 cu detector a fost folosit pentru toate analizele.Probele au fost separate pe un diamnetru de 60mx0.25mm .Temperaura a fost programata la 1000 C pentru 2 min apoi ridicata la 3400 C apoin la 60 C pentru 3 minute .S-a folosit helium de puritatae ridicata ca si gaz .Temperatur ade transfer a fost tinuta constant la 2200 C .Substantele au fost identificate in comparatie cu timpul si masa spectrala a compusilor.[5] Tab1: Concentratii ale poluantilor organici din hartie virgina si hartie carton folosind UAE-GC-MS.[4]Poluanti organiciHartie virgina Hartie reciclabila

C(mg/dm2)C(mg/kg)C(mg/dm2)C(mg/kg)

1.Naftalene 0.00020.070.00020.09

2Acenapthlen