Doc2007 1-2...

n cadrul festivit`]ilor dedicateîmplinirii a 90 de ani de la b`t`liiledin „triunghiul de foc M`r`[ti-

M`r`[e[ti-Oituz”, în ziua de 6 august2007 la Mausoleul de la M`r`[e[ti aavut loc o ceremonie de comemorare aeroilor c`zu]i în cele mai grele lupte dinR`zboiul de Întregire a Neamului. Laceremonie au participat pre[edinteleRomâniei, Traian B`sescu, prefectuljude]ului Vrancea, Ion Oprea, [efulStatului Major General, amiral dr.Gheorghe Marin, alte personalit`]ipolitice [i militare.

Cuvânt`rile veteranilor de r`zboi,care au emo]ionat asisten]a, defilareag`rzii de onoare, slujba religioas` auconstituit tot atâtea momente deomagiere a celor care au f`cutsacrificiul suprem pe câmpul de lupt`pentru libertatea [i unitatea na]iuniiromâne.

În discursul ]inut cu acest prilej,pre[edintele României a ar`tat c` princeremonia de la M`r`[e[ti estecomemorat „poate cel mai importantmoment din istoria Armatei Române [iunul din cele mai importante din istorianeamului”. „M`r`[ti, M`r`[e[ti, Oituz,Soveja: iat` nume de rezonan]` dragi

fiec`rui român. Ele marcheaz` ast`zilocalit`]i. În sufletul nostru îns`marcheaz` jertfa a peste 27.000 demilitari. 610 ofi]eri, 26.800 de solda]i,un total de 27.410 militari români careau c`zut la datorie pentru a ap`ra cemai r`m`sese liber din teritoriul ]`rii”, acontinuat pre[edintele B`sescu.Pre[edintele ]`rii a subliniat c`, pentrua pre]ui [i respecta jertfa înainta[ilorno[tri, trebuie s` p`str`m orecuno[tin]` vie Armatei Române, care,prin epopeea istoric` de la M`r`[ti,M`r`[e[ti, Oituz [i Soveja, a pusbazele reîntregirii României. „Cel maiimportant lucru pe care îl putem face cuto]ii, citind sau necitind cartea deistorie, este recuno[tin]a pentru oarmat` care, la momente de cump`n`,s-a dovedit a fi a poporului român,Armata care prin momentele de eroismM`r`[ti, Oituz, Soveja a pus bazelerealiz`rii Marii Uniri. Unirea a venit lascurt timp dup` epopeea istoric` aromânilor de pe aceste meleaguri”.

Pre[edintele B`sescu a apreciat c`o perioad` de 90 de ani poate p`reamare, având în vedere c` niciunul dinveteranii Primului R`zboi Mondial numai este printre noi. În acela[i timp, a

precizat [eful statului, „la scara istorieieste pu]in. Momentul este aici, lâng`noi”. Începutul ostilit`]ilor din PrimulR`zboi Mondial, a subliniatPre[edintele, a g`sit România cu oArmat` „nepreg`tit`, pe mâna [i dincauza politicienilor incon[tien]i”. „Atrebuit efortul fundamental de dup`declan[area Primului R`zboi Mondial,un efort uria[ care a costat vie]iomene[ti [i care ne-a costatînfrângerea în faza ini]ial`, pentru caArmata s` aib` mijloacele cu care s`apere ]ara”, a explicat [eful statului.

În acest context, pre[edinteleRomâniei a ar`tat c` Armata trebuie s`fie, în primul rând, un mijloc dedescurajare a oric`rei tentative decucerire din partea unor state „care nusunt obi[nuite s` creeze pace”. „Oarmat` bine dotat`, o armat` binepreg`tit` este, în primul rând o armat`care în timp de pace descurajeaz`.Poate istoria ne oblig` sa nu repet`merorile trecutului. Nimeni nu poate fiiertat atunci când nesocote[teexperien]ele triste ale unei na]iuni”.

eveniment

2 1-4 (35-38) 2007 document

6 august 2007

Omagiu eroilor Armatei Rom#ne

|

Redac]ia

Foto:: Valentin CIOB@RC~

inistrul Ap`r`rii, TeodorMele[canu, a vizitat în ziua de24 august 2007, unit`]i [i

institu]ii militare de înv`]`mânt dinmunicipiul Pite[ti.

Printre acestea s-a num`rat [iCentrul de Studii [i P`strare a ArhiveiMilitare Istorice din Pite[ti.

În timpul vizitei o aten]ie deosebit`a fost acordat` solu]ion`rii urgente asolicit`rilor venite din partea cet`]enilor,majoritatea dintre acestea referindu-sela recunoa[terea [i acordareadrepturilor prev`zute de lege pentrupersoanele care s-au aflat în eviden]aunit`]ilor subordonate MinisteruluiAp`r`rii.

În cadrul discu]iilor, conducereaunit`]ii a raportat ministrului Ap`r`rii c`exist` un volum foarte mare desolicit`ri restante, aproximativ 20.000de cereri, dintre care aproape 12.000au ca obiect recalcularea pensiilor [iacordarea unor sporuri pentrupersonalul care a activat în structurilearmatei. Aproximativ 8.000 de cererireprezint` probleme ale veteranilor der`zboi, documente care dovedescconferirea unor distinc]ii [i decora]ii.

Pentru urgentarea rezolv`rii acestorcereri, ministrul Teodor Mele[canu aasigurat conducerea institu]iei c` se vorg`si modalit`]i de suplimentare anum`rului de personal care lucreaz` laarhive [i sporirea fondurilor alocatepentru activit`]ile de fotocopiere [imultiplicare solicitate, precum [i pentrutrecerea pe suport electronic adocumentelor din fondul arhivistic.

eveniment

3document 2007 1-4 (35-38)

Vizita Ministrului Ap`r`riila Centrul de Studii [i P`strare a Arhivelor

Militare Istorice din Pite[ti

M

Redac]ia

Fotografiile au fost puse la dispozi]ia redac]ieiprin amabilitatea domnului c`pitan ViorelAMZ~RESCU.Foto:: Petric` MIHALACHE, Trustul de Pres` alMinisterului Ap`r`rii

Locotenent-ccolonel Ion Mih`lcescu: V` mul]umesc c` a]iacceptat invita]ia Serviciului Istoric al Armatei, în nouaformul` de organizare. Activitatea de ast`zi se desf`[oar`dup` programul pe care îl ave]i în fa]`, iar dezbaterea va fimoderat` de colegul meu, maior dr. Florin {perlea.

Maior dr. Florin {perlea: V` rog s`-mi îng`dui]i, la rândulmeu, s` v` mul]umesc [i eu pentru c` a]i acceptat invita]ianoastr`, a colegilor mei. Inten]ia noastr` este aceea de arealiza, în fiecare an, câteva dezbateri pe subiecte de interesmajor privind problemele cu care se confrunt` istoriografiamilitar` româneasc`, aceasta fiind prima dezbatere de acestfel. Tema pe care o propun ast`zi este una sensibil`, maiales c` am observat c` istoricii militari se feresc de concepte,de discu]iile teoretice în domeniu. Am propus patru temepentru discu]ia noastr`, f`r` s` v` considera]i obliga]i s` leaborda]i în ordinea în care au fost înscrise în program.

Îng`dui]i-mi, pentru început, s` dau cuvântul domnuluicolonel Petre Otu, pre[edintele Comisiei Române de IstorieMilitar`. Domnia sa a publicat, în num`rul 4 din 2005 alrevistei „Document”, un editorial al c`rui titlu mi-am îng`duits`-l împrumut pentru dezbaterea noastr`. O s`-l rog acum s`prezinte, pe scurt, câteva considera]ii cu privire la situa]iaistoriografiei militare române[ti de ast`zi.

Colonel (r) dr. Petre Otu: M-am gândit, atunci cânddomnul maior Florin {perlea m-a rugat s` scriu acel editorial,s` prezint un succint tablou referitor la modul în careevolueaz` istoriografia militar` postdecembrist`, mai ales c`,prin natura meseriei, împreun` cu mul]i dintre colegii prezen]iast`zi aici, am putut s` particip, relativ activ, la desf`[urareaistoriografiei militare române[ti. Este vorba, mai degrab`, decâteva semnal`ri ale unor fenomene [i procese care s-auderulat în societatea româneasc`, în armat`, în leg`tur` cuistoriografia militar` româneasc`.

A[ vrea s` subliniez c`, \n opinia mea, istoriografiamilitar` româneasc` are numeroase lacune în procesul deconectare la fluxul de idei al istoriografiei militareinterna]ionale, dar, în acela[i timp, pot afirma c` exist` [iunele tendin]e promi]`toare în acest proces de dezvoltare aistoriografiei militare [i a[ sublinia aici organizarea celui de alXXIX-lea Congres Interna]ional de Istorie Militar` din 10-15august 2003, care a reunit speciali[ti din 34 de ]`ri [i undeau fost circa 300 de invita]i. Este pentru prima dat` când oasemenea manifestare are loc în România, a mai fost oocazie, în 1980, când s-a desf`[urat Congresul Mondial de[tiin]e istorice [i atunci istoricii militari au f`cut un congresseparat. Participarea la Congresul Interna]ional de IstorieMilitar` a reprezentat încununarea unor eforturi deosebite pe

care Institutul de Studii Politice de Ap`rare [i Istorie Militar`[i Comisia Român` de Istorie Militar` le-au f`cut pentru apromova istoriografia militar` româneasc`. Dar acestcongres, trebuie spus, nu a produs muta]ii semnificative înistoriografia militar` româneasc` [i sunt multe lucruri pe carele mai avem de f`cut [i asupra c`rora merit` s` neîndrept`m aten]ia.

Dup` opinia mea, sprijinul institu]ional, în aceast`perioad` postdecembrist`, a lipsit sau a fost mai modestdecât fusese înainte de 1989, ceea ce a reprezentat, f`r`îndoial`, [i un anumit avantaj pentru istoriografia militar`româneasc`. Resursele de care noi am dispus au fost din ceîn ce mai pu]ine, dar am c`p`tat o mult mai mare libertate deac]iune, o mult mai mare libertate în abordarea subiectelorde istorie [i, f`r` îndoial`, lucrul acesta s-a v`zut în revistele,în articolele, în studiile [i în c`r]ile pe care noi le-am publicat,[i multe pete albe ale istoriografiei militare române[ti au fost,cât de cât, rezolvate. Desigur, au mai r`mas destul de multe.Am apelat foarte mult la sponsoriz`ri, la alte forme de sprijin,în a[a fel încât istoriografia militar` a fost men]inut` pe liniade plutire

Am avut ample discu]ii cu mul]i colegi, dac` se impuneînfiin]area unei structuri care s` coordoneze [i s` sintetizezeîntreaga activitate istoriografic` militar`. Dup` p`rerea mea,acest lucru nu este benefic, exist` mai multe centre [iinstitu]ii care e bine s`-[i p`streze autonomia lor, s` nu semai revin` la sistemul acela centralizat de alocare aresurselor, de alocare a temelor [.a.m.d. E un punct devedere, desigur.

În alt` ordine de idei, editarea documentelor [i aizvoarelor, în general, nu mai este, din p`cate, o prioritate.Sursele sunt disponibile, arhivele s-au deschis într-o marem`sur`, poate nu în m`sura în care noi am fi dorit, dareditarea documentelor [i a instrumentelor de baz` este totu[iredus`. Pu]ine sunt colec]iile de documente care au fostcontinuate dup` 1989 [i pu]ine sunt ini]iativele care au fostreînnoite dup` 1989. În consecin]`, istoriografia militar` estelipsit`, în prezent, de aceste instrumente. {i arhivele militare[i institutul [Institutul de Studii Politice de Ap`rare [i IstorieMilitar`] [i alte institu]ii au un rol important în editareaacestor documente, ori noi am renun]at la ele. Este foartegreu s` editezi documente, e nespectaculos, mai bine scriiun eseu sau un articol care va avea un impact mai maredecât un volum de documente, de[i, dup` opinia mea,volumele de documente sunt importante.

De asemenea, tematica abordat` de istoriografia militar`româneasc` nu a fost întotdeauna la nivelul cerut din punct

dezbatere

4 1-4 (35-38) 2007 document

a data de 11 octombrie 2006, lasala de studiu a Serviciului Istorical Armatei, a avut loc dezbaterea

cu tema „Istoriografia militar`româneasc` în vremuri de tranzi]ie”.Dezbaterea s-a dorit o analiz` succint`a prezentului [i perspectiveloristoriografiei militare române[ti.

În continuare v` prezent`mfragmente semnificative din cadruldiscu]iilor.

Pentru u[urin]a lecturii nu amsemnalat întreruperile în text, iar întreparanteze drepte am inseratcomplet`rile pe care le-am consideratnecesare.

Pentru conformitate, s-au p`strattitlurile [i gradele participan]ilorexistente la data dezbaterii.

Redac]ia cere scuze participan]ilor [icititorilor, pentru eventualele inexactit`]iap`rute în transcrierea dialogului,inexactit`]i care sper`m c` nu au afectatsensul interven]iilor din cadrul dezbaterii.

11 octombrie 2006

Istoriografia militar` rom#neasc`\n vremuri de tranzi]ie

L

de vedere [tiin]ific [i lucrul acesta s-a v`zut, dup` opiniamea, în produc]ia istoriografic`. Desigur, vorbesc dintr-opostur` foarte incomod`, pentru c` sunt unul dintre cei caream mai încercat s` scriu câte ceva în perioada aceasta [i,desigur, nu sunt de profesie critic literar. În istoriografiamilitar` nu avem, ca în istoria literaturii române, autori carescriu [i critici literari care le analizeaz` scrierile, noi trebuies` fim proprii no[tri critici, prin urmare pozi]ia mea esteoarecum incomod`, dar, oricum, au ap`rut multe lucr`ri deistorie militar` care nu ne fac cinste, [i vreau s` v` spun,chiar [i în contactele interna]ionale – nu dau nume – amprimit observa]ii „amicale” despre modul de redactare [iscriere a unor lucr`ri care, întâmpl`tor, au ajuns la colegii dinstrìn`tate [i ace[tia au spus „nu se editeaz` documente înasemenea manier`”. Atunci, f`r` îndoial`, a trebuit sèxplic`m situa]ia. Din acest punct de vedere, spiritul critic înistoriografia româneasc` – principalul element pe care l-amsubliniat în articolul respectiv – este în suferin]`. Spiritul criticîl v`d sub dubl` ipostaz`: fa]` de documentele respective [ifa]` de propria noastr` crea]ie. Recenziile care se fac nusunt întotdeauna l`muritoare asupra valorii subiectului [iadeseori, dac` strecori cumva o informa]ie sau o p`reredeosebit`, referitoare la cartea unui coleg, imediat se puneîntrebarea de ce recenzentul are o alt` opinie decât autorul.Cultura aceasta a spiritului critic [i a dialogului absolutnecesar, cu respectul cuvenit, este un lucru destul de rar înistoriografia militar`, dar [i în mi[carea de idei din România.Urm`resc [i eu cât mai mult din revistele noastre culturale [iam observat c` spiritul critic se refer` mai mult la criticaizvoarelor decât la opera altuia. În momentul în care apare orecenzie negativ` despre o carte, imediat o alt` revist`cultural` o laud` excesiv.

Pe de alt` parte, nici impactul istoriografiei militareromâne[ti în cadrul istoriografiei generale, nu estesemnificativ. Istoricii militari români sunt din ce în ce maiabsen]i de la dezbaterile [tiin]ifice de anvergur` na]ional` [iinterna]ional` [i cred c` am intrat într-o anumit` penumbr` înceea ce prive[te aspectele militare. S` v` dau un exemplu:nicio facultate de profil din România, [i sunt foarte multefacult`]i de istorie, nu are un curs de istorie militar`.Elementele de istorie militar` sunt pu]in prezente înfacult`]ile de profil. A[tept`m mai mult, în acest sens, de lainstitu]iile armatei. Foarte greu se mai formeaz` ofi]eri cares` fie [i istorici. P`rerea mea este c` istoricul militar, înaccep]iunea pe care am cunoscut-o noi pân` în 1989 [i dup`1989, va dispare curând, având în vedere acest proces deprofesionalizare a armatei. Domnul general Frunzeti este aici[i [tie c` am mai discutat, eu unul nu accept aceast` idee dearmat` profesionist`, pì ce, a existat armat` amatoare?Acesta este alt aspect, este vorba de schimbarea sistemuluide recrutare. Va disp`rea istoricul militar în uniform`, pentruc` e greu s` fii ofi]er [i în acela[i timp s` fii dedicatcercet`rii. Cercetarea istoriei militare va fi mutat` – aceastaeste una din opiniile mele – în institu]iile civile. De altfel, încontactele pe care le-am avut pe plan interna]ional – [i suntaici mul]i istorici care au fost al`turi de mine – n-am întâlnitca istoria medieval`, istoria antic` militar`, chiar [i istoriamodern`, s` fie apanajul unor institute de cercetare finan]atede c`tre institu]ii ale armatei. În Germania, în Fran]a, înStatele Unite ale Americii, majoritatea se concentreaz` peistoria contemporan`, secolul XX, Primul R`zboi Mondial, AlDoilea R`zboi Mondial, perioada postbelic` [i mai pu]inperioada Evului Mediu sau cercet`rile arheologice, apropo c`mai sunt [i colegi care fac cercet`ri arheologice. Noi de lainstitut a trebuit s` renun]`m la aceste cercet`ri arheologice,armata nemaiavând recru]i, nu mai avem cu cine s` faceminvestiga]iile arheologice pe [antierele pe care noi le-am

dezbatere

5document 2007 1-4 (35-38)

Participan]ii la dezbatere

• Academician Florin CONSTANTINIU, Academia

Român`

• General-maior dr. Teodor FRUNZETI, Statul

Major General

• Colonel (r) lect. univ. dr. Alexandru O{CA,Universitatea din Craiova

• Colonel (r) dr. Petre OTU, Institutul pentru

Studii Politice de Ap`rare [i Istorie Militar`

• Comandor (r) Gheorghe VARTIC, „Revista de

istorie militar`”

• Colonel (r) dr. Alesandru DU}U, Universitatea

„Spiru Haret”

• Colonel (r) prof. univ. dr. Ion GIURC~,Universitatea Na]ional` de Ap`rare „Carol I”

• Colonel dr. Vasile POPA, Muzeul Militar

Na]ional

• Colonel Valentin MARIN, Sec]ia Tradi]ii Militare

[i Educa]ie Civic`

• Colonel dr. Cornel CARP, Centrul de Studii [i

P`strare a Arhivelor Militare Istorice

• Adrian PANDEA, Editura Militar`

• Colonel dr. Cristian SCARLAT, Oficiul Na]ional

pentru Cultul Eroilor

• Locotenent-colonel Dan GÎJU, „Via]a militar`”,

Trustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii

• Locotenent-colonel Miron BREZOIU, Academia

For]elor Terestre, Sibiu

• Maior Petre OPRI{, Serviciul de Protec]ie [i Paz`

• Maior dr. Didi MILER, Sec]ia Tradi]ii Militare [i

Educa]ie Civic`

• Locotenent Dan SCUTARU, „Observatorul

militar”, Trustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii

• Georgeta DIMISIANU, „Historia”

• Mircea SUCIU, „Dosarele istoriei”

• Dorin MATEI, „Magazin istoric”

• Colonel Mircea T~NASE, Revista „Para[uti[tii”

Din partea Serviciului Istoric al armatei:

• Locotenent-colonel Ion MIH~LCESCU• Maior dr. Florin {PERLEA• Lumini]a GIURGIU• Constantina STOIANOVICI• Lucian DR~GHICI• Manuel ST~NESCU

s`pat [i b`nuiesc c` Muzeul Militar Na]ional este în aceea[isitua]ie.

Iat` câteva din aceste probleme. Nu [tiu cum s-a rezolvatmutarea cercet`rii [tiin]ifice în înv`]`mântul [i în cercetareade profil, eu am leg`turi cu Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii;acolo exist` pu]in` deschidere fa]` de cercetarea îndomeniul militar. Ideea lor este: merge]i la armat`, s` v` deaei resurse. Deci, din punctul de vedere al orient`riiistoriografiei militare, cred c` va trebui ca armata s`g`seasc` modalit`]i de a finan]a doar anumite proiecte înceea ce prive[te cercetarea istoriei militare. V` mul]umesc [iierta]i-m`, este totu[i greu s` deschizi o dezbatere la caresunt atâtea personalit`]i prezente [i, f`r` îndoial`, a[teptobserva]iile [i sugestiile dumneavoastr` [i sunt foarteinteresat de aceast` discu]ie.

General-mmaior dr. Teodor Frunzeti1: În primul rând vreaus` salut ini]iativa acestei dezbateri profesionale. Este odezbatere între speciali[ti [i eu m`rturisesc c` nu m` num`rprintre speciali[tii în istorie. Vreau s` spun c` este o ini]iativ`l`udabil` c` ne putem întâlni aici [i cu al]i speciali[ti înaceast` [tiin]` veche, din alte medii decât din mediul nostru,[i salut prezen]a dumneavoastr`, a celor care sunte]i dinafara Ministerului Ap`r`rii [i v` mul]umesc c` a]i venit.

Eu cred c` trebuie s` abord`m lucrurile pe dou` direc]iicare nu sunt paralele, ci trebuie s` fie convergente. Pe de oparte, exist` acum Serviciul Istoric al Armatei, care a fostrepus în func]ionalitatea sa normal`, aceea care a existatînainte de anul 1948. Acest serviciu trebuie s` scrie istoriaoficial` a Armatei Române de la reînfiin]area sa ca institu]iemodern` a statului, în 1831, [i pân` în prezent, dar,bineîn]eles, trebuie s` se ocupe [i de ceea ce a fost maiînainte, [i s` acopere unele pete albe din istoriografia militar`româneasc`, dar [i acele probleme sensibile care trezescdiferite interese din zone [i din direc]ii multiple, interese care]in de rescrierea, de reconfigurarea sau de rea[ezarea unoradev`ruri istorice prin prisma unor interese conjuncturale [i,ca s` fiu mai bine în]eles la ce m` refer, o s` v` ofer unexemplu recent. De curând a fost Ziua Holocaustului2,manifestare la care unii dintre cei de fa]` au participat,probabil c` unii dintre noi am ascultat alocu]iunile de acolo,în special alocu]iunea domnului Radu Ioanid care se referea

la Holocaustul din România [i a dat ni[te cifre care nu [tiu pece se bazeaz`, mai ales când a spus c` în România au fost270.000 de victime ale Holocaustului, în timp ce în partea denord a Transilvaniei, aproape de Ungaria, au fost 235.000 devictime, dup` cum spunea domnul Radu Ioanid [i toat`lumea a aplaudat. Dup` p`rerea mea, ni[te afirma]ii de tipulacesta, lansate în public, la o asemenea ocazie, în scopul dea produce un efect emo]ional corespunz`tor, ceea ce se [iîntâmpl`, creeaz` o anumit` percep]ie în rândul publiculuicare nu are acces la anumite surse, [i cred c` aici este rolulServiciului Istoric al Armatei, de a produce, într-un documentoficial, care trebuie s` fie o lucrare de referin]`, dovezidespre ceea ce s-a întâmplat cu adev`rat. Este evident c` înRomânia a existat legisla]ie antisemit`, precum [i alte m`surinedemocratice, dar de aici pân` la a ajunge la acea cifr` de270.000 de victime ale Holocaustului din România cred c`este o distan]` mare. Nu [tiu câte victime ale Holocaustuluisunt, fiindc` eu nu sunt istoric. Au existat, f`r` îndoial`, darnu [tiu câte sunt; dumneavoastr` trebuie s` da]i r`spunsul laaceast` întrebare. Presupun c` au fost date în anumitelucr`ri.

Având acces la surse de informare proprii ale MinisteruluiAp`r`rii, surse care se g`sesc în arhivele militare, trebuie s`contribuim la rezolvarea acestei dileme, care este una dintreproblemele sensibile în momentul de fa]` – cred eu – înistoriografia militar` româneasc` [i nu este numai aceasta,am vrut numai s` dau un exemplu. Sunt probleme sensibile[i trebuie s` le abord`m. Nu trebuie s` ne fie fric` s` d`mr`spunsuri bazate pe dovezi, fiindc` exist` tendin]a de a seîncerca folosirea istoriei – [i nu este pentru prima dat` cândse face lucrul `sta – ca un instrument în disputele politice.Îns` în politic` interesul general este cel care trebuie s`primeze [i nu interesul personal sau interesul de grup.Fiindc` dac` ne-am conduce dup` asemenea reguli, amajunge la concluzia c` tendin]ele general umane spre maibine [i spre dreptate [i adev`r nu pot fi satisf`cute. În acestcontext, cred c` [i istoriografia militar` româneasc` trebuies` contribuie în mod semnificativ.

Revin, a[adar, la ideea mea anterioar`. Spuneam c`trebuie s` fie dou` direc]ii convergente; una este aceea aServiciului Istoric al Armatei, care trebuie s` produc` punctulde vedere oficial al armatei despre campaniile militare [ir`zboaiele României – pentru c` acestea nu au fost alearmatei, ci ale României.

{i revin la ceea ce spunea pre[edintele României c` av`zut la Muzeul Holocaustului – militari români care p`zeauconvoaiele de evrei care, probabil, erau du[i în Transnistria.În primul rând, c` nu erau militari ai armatei române, ci eraujandarmi, fiindc` armata era în r`zboi, la vremea aceea, iarîn al doilea rând, chiar dac` erau militari, aceia nu s-auimplicat fiindc` au vrut ei, ci i-a trimis cineva – cine i-a trimis?statul român i-a trimis! – deci nu armata trebuie ar`tat` cudegetul c` deporta evrei, ci statul român. Asta tot ca oobserva]ie.

Eu consider c` Serviciul Istoric al Armatei trebuie s`produc` istoria oficial` a campaniilor pe care le-a desf`[uratarmata român`, istoria oficial` a r`zboaielor României. Pe dealt` parte, la Institutul de Studii Politice de Ap`rare [i Istorie

dezbatere

6 1-4 (35-38) 2007 document

1. La data desf`[ur`rii dezbaterii organizate de Serviciul Istoric alArmatei, generalul locotenent Teodor Frunzeti de]inea func]ia dedirector adjunct al Statului Major General, Serviciul Istoric al Armateiaflându-se în subordinea sa.2. Ziua Holocaustului se comemoreaz` în România, conform HG 672din 5 mai 2004, la 9 octombrie, dat` care marcheaz` începutuldeport`rii în Transnistria a evreilor din Basarabia [i Bucovina deNord, în 1941.

Militar` exist` o posibilitate mai mare de a aborda analize, dea face mai multe incursiuni în interpretarea evenimentelor, [iare dreptate domnul colonel Otu atunci când spune c`tendin]a actual` este de a da interpret`ri [i mai pu]in de apublica documente, [i cred c` este bine s` fie a[a, dar nupentru Serviciul Istoric al Armatei, fiindc` acesta trebuie s`r`mân` pe calea rolului sù primordial, acela de a publicadocumente, dar trebuie combinate în mod inteligent acestedou` posibilit`]i ale istoriografiei militare române[ti.

Vom încerca, într-un viitor oarecare, s` nu mai avemistorici militari cu preg`tirea pe care o au acum, s` g`sim sauchiar s` selec]ion`m printre tinerele cadre militare pe ceicare au preocup`ri în domeniul istoriei sau care suntabsolven]i de facult`]i de istorie, dar au [i preg`tire militar`,pentru a-i putea folosi pe aceast` cale, [i cred c` putem s` ofacem, fiindc` depinde de noi s` stabilim c` una dintrepriorit`]ile politicii de personal este aceea de a ne preg`tispeciali[tii. A[a cum ne preg`tim juri[ti, sociologi, psihologi [ial]i speciali[ti, putem s` ne preg`tim [i istorici.

Maior dr. Florin {perlea: Eu cred c` vom avea mai multsucces cu viitorul volum pe care îl vom edita, domnulegeneral, decât cu cel care deja a fost editat [i, în cele dinurm`, a fost topit. Sunt aici colegi care au participat laelaborarea lui.

Academician Florin Constantiniu: Dac` îmi permite]i,domnule maior, a[ vrea s` ofer unele l`muriri în leg`tur` cuacest volum, fiindc` este un exemplu util de cât de necesareste spiritul critic în cercetarea istoric`, despre care vorbeadomnul colonel Otu. Acest volum fusese tip`rit de Funda]iaCultural` Român`, prin Centrul de Studii Transilvane de laCluj – dac` nu m` în[el – [i urma s` fie lansat la sediulFunda]iei Culturale Române. S-au trimis invita]ii [i, în ultimulmoment, lansarea volumului a fost anulat`. Dar unele ziare,care luaser` de bun` invita]ia, [i nu trimiseser` la Funda]ieun reporter care s` ia cuno[tin]` de anulare, au publicat, înziarele de a doua zi, informa]ia potrivit c`reia la Funda]iaCultural` Român` ar fi avut loc lansarea volumului. Prinurmare, istoricii, atunci când citesc izvoarele, nu trebuie sàccepte chiar tot ce li se spune. Vreau s` spun c` spiritulcritic este absolut necesar.

Colonel (r) dr. Petre Otu: Desigur, aceast` chestiune carea fost ridicat` de domnul general Frunzeti, reprezint` una dinproblemele foarte importante ale istoriografiei militareromâne[ti, [i ale istoriografiei române[ti în general [i trebuies` facem eforturi pentru cercetarea acesteia. Dar cred c` nuam venit aici ca s` discut`m exclusiv aceast` problem`.Este, de fapt, o invita]ie pentru a discuta, în general,problemele istoriografiei militare, desigur, dar [i în acestcontext: cât a fost implicat` armata, cât a fost implicatregimul.

Colonel Valentin Marin: În accep]iunea mea, pentru càcum, iat`, identific`m r`d`cinile noastre institu]ionale ca s`vedem în ce direc]ie mergem, ideea unei istorii oficiale mi separe cam departe de… istoria real`. Pentru c` pe mine m-adus gândul spre o chestiune dirijat`, spre o chestiuneimpus`. {tiu c` istoria are [i lumini [i umbre [i c` trebuiereliefat` cu bune [i rele, a[a cum a fost.

General-mmaior dr. Teodor Frunzeti: Domnule colonelMarin, eu m-am referit la altceva. Nu este vorba de aceaistorie oficial` care era scris` pentru c` nu puteai s` scriialta. În mai toate armatele ]`rilor democratice, exist` o istoriea armatei, f`cut` de un serviciu specializat al armateirespective. În principiu, punctul de vedere a[a-zis oficial,întemeiat pe sursele primare, pe documente originale. Eu amasemenea documente care provin de la armata american`,de la armata britanic` [i de la armata francez`. E adev`rat,în aceste documente nu sunt abordate [i probleme politice,

dezbatere

7document 2007 1-4 (35-38)

Temele dezbaterii

I. Istoriografia militar` româneasc` laînceputul secolului al XXI-lea

• Trecut, prezent, perspective;• Teme aflate în dezbaterea speciali[tilor [i

racordarea cerce-t`rii [tiin]ifice la ceea ce se întâmpl` înistoriografiile strìne;

• Slaba preocupare pentru abord`riinterdisciplinare;

• Lipsa spiritului critic (reproducerea izvoarelor,recenzia de complezen]` etc.);

• Tendin]a istoriografiei militare române[ti de adeveni una exclusiv contemporan` sau chiar „imediat`”(dup` formula lui Jean–François Soulet);

• Exist` „revizionism” în istoriografia militar`româneasc`? Ar fi benefic?

II. Concentrarea eforturilor asupra canalelorde comunicare în interiorul breslei istoricilor

• Reviste, anuare, buletine, c`r]i, emisiuni radio-TV(multe sau pu]ine?; cantitate versus calitate, dilemapopularizare versus specializare);

• Accent pe publicarea volumelor [i ainstrumentelor de lucru sau pe elaborarea sintezelor [ia analizelor;

• Monografii ale unor b`t`lii importante din istoriaromânilor sau ale unor personalit`]i militare deprestigiu;

• C`rui public i se adreseaz`, ast`zi, istoriciimilitari?;

• Exist` preocup`ri constante pentru recâ[tigareamarelui public pentru teme de istorie militar`? Cumscriem pentru marele public?

• Cum utiliz`m alte canale de comunicare care ofer`spa]ii generoase pentru prezentarea istoriei militare.

III. Istoria militar` în înv`]`mântul militaruniversitar românesc

• Exist` un echilibru între preg`tirea „de fond” [icea aplicativ` în domeniul istoriei militare?;

• Teme, num`r de ore, performan]e;• Racordarea înv`]`mântului militar universitar, din

perspectiva disciplinei istorie militar`, la înv`]`mântulmilitar universitar din armatele membre N.A.T.O.;

• Exist` preocup`ri pentru a impune teme/cursuride istorie militar` în programele universit`]ilor civiledin centrele universitare mari?

IV. Via]a [tiin]ific`

• Manifest`ri [tiin]ifice, simpozioane, dezbateri,mese rotunde (organizare, teme de interes)

• Externalizarea temelor de istorie militar` înmanifest`ri [tiin]ifice organizate de institu]iile saufacult`]ile de specialitate.

fiindc` nu-[i propun s` prezinte a[a ceva. Nu este ceea cef`ceam noi înainte de 1989, în „Istoria militar` a poporuluiromân”, unde ni se vorbea de Ceau[escu [i ce credeaCeau[escu despre una sau alta.

Este vorba, a[adar, strict despre fapte [i evenimente dincampaniile armatelor respective, din diverse b`t`lii (Somme,Marna, M`r`[e[ti): cum ac]ionau unit`]ile, planuri de lupt`,fapte concrete privind desf`[urarea opera]iilor. Este ceea cea f`cut, de fapt, Serviciul Istoric al Armatei, în perioadainterbelic`, privind participarea armatei române la PrimulR`zboi Mondial. S-au scris multe lucr`ri despre diversecampanii, dar, adesea, dintr-o perspectiv` strict personal`. Înlucr`rile la care m` refer eu nu trebuie s` prevalezeinterpret`rile personale ale autorului. S` pornim de ladocumente, de la jurnalele de lupt` [i s` ar`t`m modul încare au ac]ionat marile unit`]i. Cu cele bune, cu cele rele,pentru c` nu toate au fost minunate. R`zboiul nu esteîntotdeauna cel despre care citim în c`r]i.

Colonel (r) dr. Alesandru Du]u: A[ vrea s` punctez [i euun lucru. În momentul acesta, poate gre[esc, dar cred c` nuse poate aborda o analiz` serioas` în contextul în care separe c` obiectivul principal al Serviciului sunt rezolv`rile decereri. Altfel, toate planurile r`mân planuri, pentru c` estenevoie de personal specializat. Ace[tia, printr-o cercetareserioas` asupra domeniului, vor realiza obiectivul propus. Armai fi varianta sistemului de colaborare.

Colonel (r) dr. Petre Otu: Exist`, de exemplu, m` ierta]ic` intervin, sistemul italian. Ei au servicii istorice pe fiecarecategorie de for]e armate. Dar nu au încadrat istorici. Eicomand` o lucrare la speciali[tii din afara sistemului [militar].Îi dau doi ani de zile, îi dau un buget, îi dau resurse, [i dup`doi ani de zile analizeaz` situa]ia [i îl public`. Deci [iaceast` modalitate este de luat în calcul.

Maior dr. Florin {perlea: A[ vrea s` spun c` în institu]iilede înv`]`mânt nu exist` niciun curs de istorie militar`. Eu nufac aprecieri la adresa studen]ilor din facult`]ile de istorie,mai ales de stat, pentru c` nu cunosc situa]ia. Dar m`îndoiesc c` sunt atât de interesa]i de un curs de istoriemilitar`, mai ales în condi]iile în care nu li se propune a[aceva. {i atunci, întrebarea este, un institut de istorie caredore[te s` angajeze – presupunând c` ar avea fondurilenecesare – un proiect de cercetare pe o anumit` tem`, ceoameni poate g`si? Pentru c`, din nou, în facult`]i studen]iinu fac a[a ceva, nu au profesori pentru asemenea disciplin`,de[i vorbim de viitorii speciali[ti.

Colonel (r) prof. univ. dr. Ion Giurc`: A[ dori s` m` refer[i eu la editorialul pe care domnul colonel Otu l-a publicat înrevista Document. {i pentru c` tot discut`m aici, neintereseaz` de ce nu exist` un curs de istorie militar` înfacult`]i, în universit`]i, mai ales la Universitatea Na]ional`de Ap`rare. La [colile de aplica]ii [i la academiile categoriilorde for]e – pentru c` majoritatea venim din sistem – cam câteore de istorie militar` se fac? Aici trebuie s` ne uit`m, s`discut`m cu factorii de decizie. Deci, eu a[a zic, laUniversitatea Na]ional` de Ap`rare nu se face istorie militar`,la [colile militare – nu.

Colonel Mircea T`nase: Eu vin de la o [coal` de aplica]ii[[coala de Aplica]ie a For]elor pentru Opera]ii Speciale] [i m`zbat pentru a introduce câteva ore de istorie referitoare laspecificul trupelor speciale. Nu se dore[te, din nefericire; defapt, se a[teapt`, ca întotdeauna, un ordin venit de cine [tieunde.

Colonel dr. Cornel Carp: V` rog s`-mi permite]i s` spun[i eu câteva cuvinte. A[ vrea s` fiu un pic mai prozaic [i s`revenim la starea documentelor, pentru c`, în fond, dac` vomc`uta istorici, vom g`si [i istorici, vom g`si [i solu]ii, dar vomavea surpriza c` nu o s` avem obiectul cercet`rii preg`tit.

Acesta exist`, dar nu este preg`tit. A[ vrea s` m` refer laproblemele Centrului de Studii [i P`strare a Arhivelor MilitareIstorice de la Pite[ti pe care îl reprezint aici. Pentru c` acolo,din 1990 încoace, se fac numai cereri. Arhiva este într-ostare foarte grav`. Din 1990 s-a încetat, în foarte mare parte,orice activitate de prelucrare arhivistic`, astfel încât, înactualele condi]ii, materialul arhivistic este acela[i, într-unvolum extraordinar de mare. V` dau un exemplu: avem unfond, acela al Instan]elor Militare, care are în jur de2.700.000 de unit`]i arhivistice, adic` dosare. Tot ce s-ajudecat în armata României, de la 1900 încoace, se g`se[teîn acest fond, la Pite[ti, [i este neprelucrat. Noi nu [tim ceexist` în acest fond. Abia acum am început s` prelucr`mcâteva fonduri, având în vedere interesul unor cercet`toriprivind perioada aceasta de dup` r`zboi.

General-mmaior dr. Teodor Frunzeti: Îmi cer scuze c` v`întrerup, dar nu conteaz` treaba aceasta. Eu v` spun c` înultima [edin]` privind starea social` a armatei a]i fost criticatde un lider de sindicat al salaria]ilor civili din armat` c` nutrimite]i la timp r`spunsurile privind recalcularea pensiilor.

Colonel dr. Cornel Carp: Este foarte adev`rat, domnulegeneral, a[a este.

General-mmaior dr. Teodor Frunzeti: Nu conteaz` aceledou` milioane de unit`]i arhivistice, dac` nu r`spunde]i latimp la solicit`rile peten]ilor.

Colonel dr. Cornel Carp: Este foarte adev`rat, daraceasta este o alt` problem`.

General-mmaior dr. Teodor Frunzeti: Dar repet, este oproblem` major`.

Colonel dr. Cornel Carp: Personalul pe care îl avem ladispozi]ie la ora actual` nu ne permite nici m`car s`rezolv`m aceast` problem` de contencios administrativ.Lucr`m cu un an [i jum`tate în urm`; noi lucr`m pe lunaaprilie a anului trecut. Referindu-m` strict la starea arhivei,vreau s` spun c` ea este într-o stare foarte grav`, din maimulte puncte de vedere. În primul rând, faptul c` nu s-aprelucrat nu ne d` posibilitatea s` o între]inem foarte bine,ceea ce duce la degradarea ei iremediabil`. Pe de alt` parte,vin cercet`torii, [i noi nu putem s` le asigur`m documentepentru studiu pentru c` nu avem prelucrate fondurile. Ne cerlucruri pe care noi nu putem s` le oferim, efectiv, cel pu]inpentru perioada de dup` cel de Al Doilea R`zboi Mondial.Prin urmare, degeaba facem proiecte, pentru c` acolo, laPite[ti, vom merge [i eu va trebui s` dau din col] în col], s`g`sesc cine [tie ce solu]ii de a da un r`spuns.

General-mmaior dr. Teodor Frunzeti: S` da]i din col] în col]s` mearg` un pic mai repede. A]i angajat [i ni[te oamenipentru activitatea asta.

Colonel dr. Cornel Carp: A[ vrea s` vin`, chiar îmi dorescs` vin` un control, de la orice nivel, s` analiz`m, pentru c`nu se poate a[a.

General-mmaior dr. Teodor Frunzeti: Da, bine. G`si]i pecineva care s` poat`.

Maior dr. Florin {perlea: Domnul Dorin Matei dore[te s`intervin`.

General-mmaior dr. Teodor Frunzeti: Un moment, v` rog.S-au adunat aici ni[te probleme [i au r`mas în suspensie.Sunt dou` probleme care sunt importante. Una este dac`trebuie s` se fac` istorie militar` – s-a spus aici – [i undetrebuie s` se fac`, la Academie sau la [colile de aplica]ie. Dece nu se face în universit`]i ? Hai s` o lu`m pe aceasta, c` afost dicutat` prima. Eu cred c` se poate face, [i chiar c` estebine s` se fac`, dar sunt dou` linii de conduit`: una estemetoda persuasiv`, [i suntem suficient de mul]i aici caresuntem cadre didactice [i avem capacitatea de a convingedecani, prorectori [i rectori, c` la anumite universit`]i sepoate face [i are [i cine s` o fac`, [i aceasta este linia de

dezbatere

8 1-4 (35-38) 2007 document

conduit` cea mai eficient` în momentul de fa]`. A doua liniede conduit` este cea oficial`, prin care facem presiuni –vedem la ce institu]ie – c`tre rectorat, sau c`tre MinisterulEduca]iei [i Cercet`rii, dac` noi consider`m c` este bine, darv` spun c` asta nu rezolv` nimic. Deci trebuie convin[ioamenii c` se poate [i c` este în avantajul lor s` aib` unasemenea curs. Unde exist` dorin]` [i unde exist`deschidere, eu cred c` se poate rezolva. Dac` vre]i eu màngajez s` fac lucrul acesta, la cel pu]in o universitate, [i,când ne mai întâlnim, v` spun [i rezultatul.

Colonel (r) dr. Petre Otu: Domnule general, dac` îmipermite]i. Stima]i colegi, de ce am pus aceast` problem`?Din mai multe puncte de vedere. În primul rând, armata s-arestrâns ca efectiv. Dup` care, nu a[ vedea un ofi]er,locotenent fiind, ca el s` ajung` un cercet`tor [tiin]ificspecialist în istorie [i s` r`mân` în continuare. Pentru c`procesul acesta de accedere în carier` implic` cursuri, stagiila unit`]i, func]ii, [.a.m.d. Ori. dac` el accept` s` devin` doarsimplu profesionist al cercet`rii istorice, mai sus de c`pitansau maior nu ajunge. {i atunci, dorin]a de a deveniprofesionist în domeniul istoriei militare va lipsi din ce în cemai mult la oameni. În acest cadru, s` pornim de la exemplulcare exist` în Europa, c` tot ne îndrept`m într-acolo. Lagermani exist` Institutul de Istorie al Armatei, la Potsdam,care este poate cel mai serios din toat` Europa, are 110oameni [i o produc]ie istoriografic` deosebit` (domnul Du]u[i cu mine am fost de dou` ori acolo [i ne-am sim]it umili]idin acest punct de vedere). Exist` la Universitatea dinPotsdam ni[te bìe]i de[tep]i, care au zis: „Domnule, ofi]eriinu mai vin la noi”, [i atunci au creat o catedr` de istoriemilitar` la Universitatea din Potsdam. Civili care doresc s` sespecializeze în istoria militar`, fac cursuri de istorie militar` [ila terminarea facult`]ii ei sunt angaja]i în institutul acesta,avînd deja instrumentele profesionale necesare. Rezerva decadre, desigur, cât` este, de 20-30 de oameni pe an, esteasigurat` atât pentru nevoile acestui institut cât [i pentrunevoile armatei germane. Ei nu mai apeleaz` la ofi]eri decâtca manageri, pentru c` stau patru ani, iar apoi se duc pe altefunc]ii. Sau avem sistemul existent în Turcia. M-am întâlnitcu un general turc acum câ]iva ani [i mi-a spus: stau în

serviciul istoric al armatei turce[ti pân` la data de; la data deplec în func]ia de [ef al for]elor aeriene ale armatei turce. Dinacest punct de vedere, am spus c` este necesar s` setransfere cercetarea [tiin]ific` spre universit`]i. Poate amgre[it eu.

General-mmaior dr. Teodor Frunzeti: Eu trebuie s` plec.Colonel (r) dr. Alesandru Du]u: Scuza]i-m`, înainte de a

pleca domnul general Frunzeti, da]i o [ans` real` ca s` nuse distrug` istoria militar`, dac` dori]i s` o scriem.

General-mmaior dr. Teodor Frunzeti: Pì s` scrie]i.Colonel (r) dr. Alesandru Du]u: Pì da, dar a[a nu se

poate, dac` cei de la Serviciul Istoric au atribu]iile de acum,nu au cum.

General-mmaior dr. Teodor Frunzeti: Mai discut`m. Asta nuo rezolv`m acum. A[tept propuneri concrete din partea lor,c` eu nu pot s` intru s`-i întreb pe fiecare, domnule, ce-]imai trebuie, copilul care nu plânge... [ti]i cum e. {i n-audecât s` vin` s`-mi spun` ce vor. Adic`, de la ei trebuie s`vin` inten]ia, nu cred c` vreodat` am spus nu domnuluicolonel O[ca. A[tept propuneri. Concrete! Bine. Haide]i s`vedem cum este cu înv`]`mântul. Cred c` ar fi bine s`facem o distinc]ie între istoria militar` [i istoria civil`. {i credc` ar fi bine s` începem prin a spune asta [i dup` aceea s`vedem exact.

Colonel (r) prof. univ. dr. Ion Giurc`: [i s` vedem ceanume trebuie s` studiem, istoria militar` sau istoria arteimilitare; la ce nivel s` se fac` una [i la ce nivel alta. Bun. Nuv` pot da date foarte concrete, dar cert este c` de doi ani dezile cursuri de istorie militar` sau de istoria artei militare, laUniversitatea Na]ional` de Ap`rare nu mai exist`. Exist` uncurs op]ional de conducere strategic`, de 40 de ore.

General-mmaior dr. Teodor Frunzeti: Cum se cheam`cursul?

Colonel (r) prof. univ. dr. Ion Giurc`: „Lec]ii înv`]atedespre opera]iile celui de Al Doilea R`zboi Mondial.” A ap`rutmoda aceasta a „lec]iilor înv`]ate”.

General-mmaior dr. Teodor Frunzeti: Este prima dat` cândaud chestiunea aceasta, m` cam surprinde, dar în fine.

Colonel (r) prof. univ. dr. Ion Giurc`: Singurul care mai faceore sunt eu, pentru c`, în rest, nu mai are cine s` fac`, deci...

dezbatere

9document 2007 1-4 (35-38)

General-mmaior dr. Teodor Frunzeti: Asta-i parteasubiectiv` (râsete). S` trecem la partea obiectiv`.

Colonel (r) prof. univ. dr. Ion Giurc`: Înv`]`mântulamerican are cam cinci cursuri care ating problematicaistoriei militare. Americanii fac un curs de istorie militar` de lar`zboiul de secesiune, pân` în prezent. Au un curs de istoriemilitar` universal`, de la Napoleon pân` în zilele noastre. Auun curs special despre r`zboiul din Vietnam, au un cursspecial despre conflictele din perioada post R`zboi Rece, [imai au un curs, care mi se pare cel mai interesant, un studiuasupra a 23 de personalit`]i militare, ultimul general desprecare se studiaz` fiind comandantul for]elor americane dinGolf.

General-mmaior dr. Teodor Frunzeti: La ce universitate?Maior dr. Florin {perlea: Numai pu]in! Eu am v`zut exact

programa Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare din Washington.Acolo exist` într-adev`r ni[te cursuri generale [i foarte multe[i variate cursuri op]ionale. Este un curs op]ional legat numai[i numai de istoria r`zboaielor napoleoniene, este un cursspecial de uniforme, este un curs special de istorie aarmamentului din antichitate [i pân` ast`zi, este un cursspecial pentru marii gânditori din domeniul artei militare.

Colonel (r) prof. univ. dr. Ion Giurc`: Închei prin a v`spune: cred c` la nivelul Academiei For]elor Terestre artrebui s` se studieze istoria militar`, iar la nivelul Universit`]iiNa]ionale de Ap`rare, istoria artei militare.

Colonel Valentin Marin: Istoria militar` începând de la ceperioad`?

O voce: Eu cred c` ar trebui ca ar trebui s` ne ax`m peperioada contemporan`.

Colonel Valentin Marin: V` mul]umesc!Locotenent-ccolonel Miron Brezoiu: La Academia For]elor

Terestre se desf`[oar` un curs de istorie militar`, care, ini]ial,se numea Istoria militar` a poporului român, dar s-a renun]atla ultima parte. Sunt 21 de teme, de la izvoare pân` laconcluzii [i înv`]`minte din r`zboaiele din perioada postR`zboi Rece. Cursul are un num`r de 70 de ore, estedefalcat pe cursuri [i seminarii, se face pe parcursul a dou`semestre în anul II de studiu; primul semestrul se încheieprintr-un colocviu, iar semestrul al doilea cu un examen.Studen]ii au posibilitatea s` opteze pentru lucr`ri de licen]`în domeniu, chiar [i eu am fost anul trecut îndrum`tor.

Studen]ii manifest` interes, îns` este limpede c` ei nu se vorputea specializa într-un asemenea domeniu vast. Ei primescdoar câteva no]iuni în orele alocate, dar exist` [i posibilitateaca ei s` participe la cercuri tematice pe profilul istoriemilitar`. Trebuie s` v` spun c` s-a încercat [i predarea unuicurs de istoria artei militare în Academia For]elor Terestre înanii trecu]i. Au fost p`reri pro [i contra men]inerii saurenun]`rii la acest curs, dar s-a decis, în cele din urm`, s` serenun]e la el, întrucât cei care îl parcurgeau trebuiau s` fieînarma]i deja cu no]iuni temeinice de istorie militar`, pentruc` la istoria artei militare se fac analize ample, din punct devedere strategic, operativ [i tactic, ale b`t`liilor [i r`zboaielor.În consecin]`, s-a renun]at la curs, întrucât studen]ii nuaveau bagajul de cuno[tin]e cu care s` poat` opera în cadrulacestuia.

General-mmaior dr. Teodor Frunzeti: Dac` îmi permite]i os` intervin [i eu foarte pe scurt aici. Eu am absolvit Colegiulde Stat Major al For]elor Terestre al armatei americane [iacolo se punea problema preg`tirii ofi]erilor de nivelintermediar, comandan]i de batalioane [i nivel brigad`, state-majore nivel înaintat. A[adar era destinat gradelor de maior[i locotenent-colonel, ceea ce, la noi, este oarecum similarcu nivelul de preg`tire din Universitatea Na]ional` deAp`rare. În afara problemelor de istorie general`, într-un cursobligatoriu pentru toat` lumea, istoria artei militare se studiala cursul de tactic` general`, pentru c` se ofer` [i exempledin istorie. }i se vorbe[te de o anume manevr`, seanalizeaz` într-un context istoric, în cadrul unei b`t`lii [i aunei campanii, din antichitate pân` în contemporaneitate. Nueste un curs special de istoria artei militare. Când se discutadespre strategie se utilizau exemple istorice, se analiza, depild`, strategia ac]iunilor indirecte, manevra pe direc]iiinterioare. Bibliografia este comunicat` dinainte, ai de citit, s`spunem, 120 de pagini pân` a doua zi, apoi se analizeaz`toate b`t`liile. Nu exist` o disciplin` de sine st`t`toare –istoria artei militare. Îns` cu un nivel mai jos exist`. A[adar,dup` p`rerea mea, la Universitatea Na]ional` de Ap`rare artrebui discutate toate acestea în context. Un curs de istorie aartei militare trebuie s` existe acolo unde este acum, adic` laacademiile categoriilor de for]e [i nu trebuie s` renun]`m laaceast` idee. Aici se contureaz` cadrul general, contextul încare are loc b`t`lia respectiv`, opera]iunea tactic` [i cea

dezbatere

10 1-4 (35-38) 2007 document

operativ-strategic`. Aici se formeaz` capacitatea de a analizamai departe un fenomen. În ceea ce prive[te [colile deaplica]ie, pentru acolo c` se face strict o preg`tire despecialitate care ofer` ofi]erului calificarea în armarespectiv`, eu consider c` nu trebuie continuat cu un curs deacest gen. {colile de aplica]ii formeaz` ofi]eri pentru armelerespective. Asta ar trebui s` se fac` [i nu istoria arteimilitare, nu management, nu leadership, nu altceva. Toateacestea se fac în academiile categoriilor de for]e [i se vorrelua, la alt nivel, la Universitatea Na]ional` de Ap`rare.Calificarea ca ofi]er, adic` ceea ce trebuie s` fac` acestapentru a conduce o structur` militar` în r`zboi sau într-oopera]ie, alta decât r`zboiul, se ob]ine în [coala de aplica]iepentru c` aceasta este menirea [colilor de aplica]ii. {i a[atrebuie s` fie, dac` nu este a[a este gre[it [i o s` leschimb`m, [i o s` dispar` acele discipline care nu ]in strictde profilul de specialitate al ofi]erului.

Locotenent-ccolonel Miron Brezoiu: Dac` îmi permite]i,m`car dou` ore ar fi bine dac` s-ar face despre istoria armeirespective. Am avut o surpriza s` m` duc pe teren [i s`cunosc ofi]eri care erau a[i în arma respectiv`, dar nu [tiaunimic despre personalit`]i sau momente din istoria armei.

General-mmaior dr. Teodor Frunzeti: Asta se poate, subforma unui curs op]ional.

Dorin Matei: Am s` plec de la ideea c` s-au ridicat multeprobleme [i au r`mas în suspensie. Din experien]a mea departicipant la dezbateri anterioare cam acesta este specificulîn România, se ridic` probleme [i r`mân în suspensie.

Eu am s` încep prin a spune c` istoriografia militar` aavut o frumoas` tradi]ie în România în perioada anterioarànului 1947 [i a fost ilustrat` de nume mari, de academicieni.E bine c` s-a recreat acest Serviciul Istoric al Armatei, dar nucred c` se poate reveni întru totul la acea tradi]ie, pentru c`trìm în cu totul alt` lume. {i este foarte limpede, dinproblemele concrete dezb`tute aici, c` acest proces detranzi]ie este foarte, foarte dur. În fond, ca s`-l rezum lacâteva cuvinte, e trecerea de la „lupta întregului popor” la oarmat` bazat` pe militari angaja]i pe baz` de contract. Astaeste o modificare extrem de profund` pe care, îndr`znesc s`spun, noi nu o sesiz`m în toat` complexitatea. Pentru c` sepune cap`t unei istorii militare de câteva sute de ani. Amavut prin anii ’70 în Magazin Istoric, la nivelul în care seputea face atunci, o suit` de articole scrise de generalulAntip, în care se prezenta istoricul cre`rii armatelor na]ionale.Cred c` acest fenomen al globaliz`rii atinge [i acest domeniu[i cred c` ar fi bine s` nu ne mai fie a[a de fric`. Eu sesizezla foarte mul]i oameni, [i oameni de bun` calitate, un soi despaim` în a aborda acest proces al globaliz`rii, acestfenomen care se petrece [i care afecteaz` [i istoria. Totu[i,cercet`torii [tiu c` a existat o pax romana [i a disp`rut, [timc` a existat o republica christiana în Evul Mediu [i a disp`rut,trebuie s` accept`m într-o bun` zi ideea c` s-ar putea ca [ina]iunea ca form` de organizare s` dispar`. {tiu c`înspìmânt` foarte tare lucrul acesta. Dar, noi, ca istorici, nuputem face abstrac]ie de ce s-a întâmplat [i s` nu ne punemfoarte serios problema ce urmeaz` [i mai ales ce putem facenoi în acest proces. Eu cred c` trecerea la o armat` format`din militari angaja]i pe baz` de contract va modifica profunduna din func]iile istoriografiei militare. Nu cred c` va mai fiposibil s` mai apar` c`r]i de genul din stejar, stejar r`sare.Nu [tiu cui i se vor mai adresa asemenea c`r]i. Militarulangajat pe baz` de contract este cu totul [i cu totul altcevadecât militarul care venea s`-[i satisfac` serviciul militarpentru patrie. Sarcina militarului din armata român` de ast`ziîncepe s` fie cu totul alta decât a militarului de pân` acum.Este pentru prima oar`, cu excep]ia unor campanii ale luiMircea cel B`trân, când militarii români opereaz` pe teatre

externe. Mentalitatea acestor militari se modific` profund, ziceu, [i se va modifica în timp dac` procesul va continua, seva modifica profund fa]` de cea a militarului de pân` în 1989.Cred c` ar trebui foarte bine s` defini]i distinc]ia aceasta cares-a pus deja între istoria artei militare [i istoria militar`.

Maior dr. Florin {perlea: Vreau s` întreb: se va modificaîn sens pozitiv sau negativ?

Dorin Matei: N-a[ vrea s` dau calificative. N-a[ vrea s`spun dac` e pozitiv sau nu. Se întâmpl` în istorie foartemulte lucruri care sunt negative, dar se întâmpl`, [i nu putemnoi s` le control`m sau s` le oprim. Sunt foarte multe lucrurinegative în istorie care se întâmpl`. {tim cu to]ii c` suntnegative, dar n-avem ce s` facem ca s` le oprim. N-a[ vreas` spun c` globalizarea este un fenomen negativ sau pozitiv,dar e clar c` se întâmpl`. La Congresul de la Oslo din anul2000, m-am întâlnit cu un istoric american, care eraspecialistul în istorie al delega]iei americane care participa latratativele SALT. I-am luat un interviu [i i-am pus o întrebare:„Ce facem cu globalizarea ?” [i el a spus: „[i dac` vrei [idac` nu vrei, ea tot vine peste tine.” Dac` e pozitiv saunegativ e o discu]ie secundar`. De asemenea, spuneam c`trebuie s` v` l`muri]i foarte bine, dvs. în primul rând, ce esteistoria artei militare [i ce este istoria militar`. Cred c` aiciexist` [i ni[te constrângeri bugetare foarte puternice. În fond,de ce are nevoie armata? Cred c` va apare o distinc]ie totmai pronun]at` între nevoile armatei în domeniul acestaistoriografic [i pasiunea fiec`ruia dintre istoricii militari într-undomeniu sau altul. {i aici, o repet, este o problem` [i dealocare de resurse [i, în fond, de comanda celui care alocàceste resurse. Cred c`, în general, nu numai istoriografiamilitar`, dar [i istoriografia român` are o seam` deprobleme. Unele ]in de impostur`, ]in de plagiat, care ac`p`tat o amploare extraordinar`. A devenit o stare deexisten]` atât de normal`, încât, pur [i simplu, cel careplagiaz` sare la tine când îl acuzi de plagiat. Î]i ia undocument în care exist` o parantez` dreapt` a editorului, otransform` în parantez` rotund` ca [i cum ar fi a lui [i spunec` nu este adev`rat. Cred c` se pune problemadeprofesionaliz`rii în general a meseriei de istoric. {i aici,cred c` ar trebui, cu to]ii, s` fim mai aten]i, pentru c` apare,pân` la urm`, o discreditare a acestei meserii. Aceasta [iprin faptul c` se fac tot felul de afirma]ii f`r` acoperire sauprin faptul c`, în general, istoricii au de pl`tit pentru perioada1947-1989. Tot timpul se repro[eaz`: „A]i spus atunci într-unfel, acum spune]i în alt fel, pân` la urm` care este istoria defapt?” Dac` ne punem aceast` problem` adeprofesionaliz`rii [i ]inem cu to]ii la [taiful acestei meserii,atunci asemenea probleme n-ar trebui s` mai apar`. Acum,legat de alt segment al dezbaterii noastre, acela alcomunic`rii, al ie[irii în public, aici este iar o problem` maiveche a istoriografiei române, care nu are voca]iapopulariz`rii, a[a cum este, de exemplu, cazul cuistoriografia francez`. Am avut odat` o discu]ie cu autori carem`rturiseau c` le vine greu s` scrie f`r` note, s` scrie pentrupublicul larg [i întotdeauna încercam s` le explic c` o revist`ca Magazin istoric, care va împlini anul viitor 40 de ani de laprima apari]ie, îi ajut` foarte mult. De ce? Pentru c` traduceîntr-un fel rezultatele cercet`rii lor, care se adreseaz` unuipublic restrâns, pentru publicul larg. Pentru c` explic`publicului larg de ce e nevoie de istorie. Pentru c`, în fond,facem lobby pentru aceast` meserie [i ei pot dup` aceea s`cear` [i unor factori politici, sau ar trebui s` poat` s` cear`[i unor factori politici, mai multe fonduri, ar`tând care esteimportan]a semnifica]iei istoriei. {i ave]i aici în program oformulare care îmi permit s` o amendez, nu cred c` exist` odilem` între popularizare [i specializare. Dilema e oproblem` care are dou` solu]ii [i amândou` sunt negative.

dezbatere

11document 2007 1-4 (35-38)

Deci, eu nu cred c` e o dilem`, dimpotriv` cred c` ele artrebui s` mearg` în paralel. Vreau s` spun c` nu exist` oopozi]ie între popularizator [i cercet`tor.

Maior dr. Florin {perlea: Dar uita]i-v` ce pozi]ie auspeciali[tii când se refer` la popularizatorii de istorie.

Dorin Matei: S` nu confund`m popularizatorii cuimpostorii.

Comandor (r) Gheorghe Vartic: Trebuie s` spun cu regretc` de foarte multe ori e o fals` problem`. Niciunui autor, credeu, niciunui specialist, nu trebuie s`-i fie fric` s` scrie într-oasemenea manier` încât s` fie citit de cât mai mul]i cititori,desigur. La un moment dat, chestiunea care se face la noieste aceast` demarca]ie, practic se trage o linie întrecapacitatea autorului respectiv de a comunica cu un public,publicul-]int` al unei edituri, al unei reviste [i publiculautorului respectiv. Faptul c` nu reu[e[te sau nu poate s` seexprime într-un limbaj adecvat, care s` înlesneasc`comunicarea, s` transmit` mesajul, s` puncteze, nu îl facespecialist. Ceea ce îl face specialist în capacitatea sa,precum capacitatea de a face acest lucru, nu-l transformàutomat într-un popularizator de istorie. Deci, p`rerea meaeste c` un specialist în istorie poate [i trebuie s`-[i asumeambele evolu]ii. De aceasta este nevoie pentru ca mesajul luis` fie în]eles [i transmis corect, el trebuie s` aib` aceast`capacitate. Dac` nu o are, înseamn` c` are o problem`.

Dorin Matei: Chiar [i cu speciali[tii.Academician Florin Constantiniu: Dac` îmi permite]i s`

aduc un argument în favoarea pozi]iei dumneavoastr`, vreaus` v` spun c` cel mai mare medievist din Europa, poate pechiar pe plan mondial, Jacques Le Goff , care împline[te 82de ani, public` acum, poate la sfâr[itul unei cariere de mareerudi]ie în cercetare, o carte intitulat`: Evul mediu povestitcopiilor, ca s`-[i încheie, probabil, cariera – nu [tiu cât vamai putea s` scrie – cu o carte destinat` copiilor, avândcapacitatea de a transmite informa]ii din cercet`rile lui, f`r` avulgariza, f`r` a pierde din substan]a adev`rului istoric,pentru ace[ti cititori de vârst` fraged`.

Mircea Suciu: Aici e o problem` mult mai grav`, mai alesc` la nivelul populariz`rii, exceptând revistele de istorie,mare lucru nu prea se face. Produc]ia editorial` la acest nivelde popularizare, este constituit` aproape în exclusivitate dintraduceri. Nu exist` autori români care s` ocupe în modconstant de o popularizare deosebit`, chiar de o vulgarizarea istoriei, [i atunci sigur c` te întrebi de ce sunt anumitemedii opace, de ce nu ajungi cu mesajul la ele. Nu ajungipentru c` nici tu nu ai un mesaj coerent pentru ele.

Dorin Matei: Da, un sigur lucru vroiam s` mai spun, credc` în procesul acesta de redefinire a istoriografiei militare arfi bine de evitat [i tendin]a aceea: Anglia are fali]ii ei, Fran]aare fali]ii ei, de ce s` nu avem [i noi fali]ii no[tri. Este foarteimportant` experien]a altor servicii istorice ale altor armate,dar cred c` ar trebui s` pornim [i de la specificul nostru. {iaici iar`[i revin, s` nu uit`m, totu[i, c` dintre toate ]`rilesocialiste, România a fost singura care avut o revist` depopularizare a istoriei.

Am avut discu]ii chiar [i cu ambasadorul ceh, care este [iistoric, [i-l întrebam: „{i, cum adic`, în Cehia nu exist` opasiune la nivel popular pentru istorie?” L-am întrebat de ce.„Probabil c` noi o ducem mult mai bine ca voi.” Eu amsugerat c` recursul la istorie este un soi de pansament; cândo duci greu, te ui]i pu]in în trecut [i vezi lucrurile frumoase.

Aici la noi cred c` exist`, înc`, o mare pasiune în rândulpopula]iei pentru istorie. Avem un public care dore[te s`consume istorie. {i, revenind la ce spuneam, cred c` artrebui ca în aceast` recalibrare s` ]ine]i cont [i de experien]ainterna]ional` dar [i de specificul de aici, din România. {i,apropo de discu]ia referitoare la ce citim. Poporul român are

totu[i o mare pasiune pentru istorie, asta este evident, multmai mare decât alte popoare. Este mult mai ancorat întradi]ie, este mult mai mândru, de[i î[i trateaz` documenteleistorice a[a cum le trateaz`. În Austria, Belgia, la oriceobiectiv istoric exist` trei stegule]e în dreapta, trei în stânga,nu [tiu dac` acum au pus [i stegule]e europene, c` nu ammai fost acolo. La Paris, pe orice strad` exist` o pl`cu]`mic`, aici a c`zut elevul nu-[tiu-care la 23 august 1944. Dar,la nivelul fiec`rui individ, pasiunea pentru istorie [i mândriaeste mult mai puternic`, zic eu, decât în alte ]`ri. Bine, nuvorbim de cei din jur. Problema este s` nu confund`m mitulcu realitatea istoric`.

Colonel Valentin Marin: {i nici mitul cu statuia. Dac` nudistrugem miturile, ne revan[`m cu statuile. Avem o pasiunepentru statui, s` distrugem statui. În fine, nu mai vreau sìntr`m în discu]ii care nu apar]in subiectului dezbaterii.

Academician Florin Constantiniu: Eu salut ini]iativaServiciul Istoric al Armatei de a organiza aceast` dezbatere.M`rturisesc c` în aceast` diminea]`, venind încoace, amr`sfoit acest inventar de probleme [i mi-am dat seama c` afost foarte bine alc`tuit, practic în aceste dou` pagini noiavem tot ce este important în momentul de fa]` ca direc]ie decercetare, dar [i ca obstacol în calea investig`rii istorieimilitare a românilor.

Întrucât e prima întâlnire, e firesc ca s` nu existe oanumit` disciplin` a discu]iei [i, ca om din afara sistemului,am avut un surâs interior când mi-am dat seama c` prezen]adomnului general Frunzeti a fost un catalizator, adic` toat`lumea vroia ca generalul s` aud` m`car problemele lor, iardup` aceea, dac` a plecat [eful, nivelul discu]iei a coborâtoarecum [i îmi permit – de obicei musafirii trebuie s` laudegazdele, dar aici noi suntem între colegi – deci îmi permit s`formulez unele critici. În]eleg foarte bine c` domnul generalFrunzeti are responsabilit`]i foarte mari în condi]iile absen]ei[efului Statului Major General dar eu cred c`, totu[i, la odezbatere a problemelor importante care sunt aici, trebuies` fie prezent un [ef pân` la finalul dezbaterii, mai ales înarmat` unde ierarhia este foarte important`, deci nu poate s`lipseasc` reprezentantul unui for de conducere care s` iacuno[tin]` de problemele care se pun. Sigur, probabil o s`citeasc` în revist`, probabil c` o s` se fac` o informare încare se va consemna ce s-a propus aici, ce probleme s-auridicat. Totu[i, cineva cu o func]ie de r`spundere trebuie s`fie prezent, dac` într-adev`r istoria militar` [i istoriografiamilitar` se bucur` de aten]ia conducerii. M-a surprins aicicând am auzit, în discu]ie, adineauri, când se vorbea desprecursurile de istorie militar` care lipsesc din unit`]i; deschid omic` parantez`, eu consider c` în momentul de fa]` existùn fel de prigoan` împotriva istoriei militare [i nu numai aistoriei militare, dar a istoriei în general. Ca unul care amlucrat la manualele pentru liceu, pot s` v` spun c` se parec` în Ministerul Educa]iei sunt cei mai înver[una]i du[mani aipred`rii istoriei care au dorin]a de a „desfigura” istoria înînv`]`mânt. Dar pe mine m-a surprins adineauri când amauzit formula asta: lucrul trebuie inclus în plan… ministrul nuse ocup` de problemele astea… cei de jos s` spun` undetrebuie predate cursurile de istorie militar`. {i atunci,înseamn` c` cel care este ministrul ap`r`rii nu se uit` peprogramul acela ca s` vad` cum se pred` istoria militar`.

Acel ministru nu are ce cùta în fruntea MinisteruluiAp`r`rii dac` el nu se intereseaz` de lucrurile astea [i dac`semneaz` numai ce-i pun subalternii sub ochi; nu are cecùta în fruntea Ministerului Ap`r`rii. Acum, revin la discu]iapropriu-zis`, nu la impresiile care le-am c`p`tat aici, vreau s`spun c`, pentru viitor, cred c` va trebui foarte bine precizatperimetrul de probleme pe care vre]i s`-l discut`m, pentruc`, altminteri, exist` aceast` primejdie de a ne f`râmi]a, de a

dezbatere

12 1-4 (35-38) 2007 document

ne risipi, fiecare î[i are, ca s` spun a[a, focul lui, durerea lui,pe care dore[te s` o prezinte, dar care nu intr` întotdeaunaîntr-o leg`tur` foarte strâns` cu tematica istoriografiei militare[i cred c` pe viitor, mai ales c` suntem într-o institu]ieîntemeiat` pe disciplin`, disciplina discu]iei va fi extrem deimportant`. Eu, aici, mi-am notat o mul]ime de lucruri [i dince-am citit [i din ce-am ascultat [i o s` fac totu[i o selec]ie,ca s` nu r`pesc din timpul dvs.

Prima problem` este cea a raportului dintre istoricul carese ocup` de istoria militar` - de altminteri aceast` problemà mai fost abordat` - deci istoricul care se ocup` deproblemele de istorie militar` [i cel care, ocupându-se deproblemele de istorie militar`, are [i o preg`tire de militar. Euconsider c` aspectul acesta este foarte important, acum amîn]eles din ce a spus domnul colonel Otu, c` un tân`r militar,un locotenent, un c`pitan care ar dori s` se ocupe de istoriamilitar` nu are nici o [ans` de promovare la grade sau func]iimai importante. Îmi aduc aminte c` atunci când s-a creatCentrul de Istorie Militar`, în 1969, sub conducerearegretatului general Eugen Bantea, a fost o mare problemàducerea civililor, a unor absolven]i ai facult`]ii de istorie. S-au dus la facultatea de istorie [i au luat civili care au fostangaja]i. Unii dintre ei, Mihail E. Ionescu, Ioan Talpe[, VasileSec`re[ au f`cut dup` aceea mari cariere. Prin urmare,vreau s` spun c` generalul Bantea a [tiut pe cine a ales.Corpul militar a avut ceea ce se nume[te reac]ia derespingere a grefei de c`tre organism. Îi priveau cuneîncredere, duceau chiar a[a un fel de campanie dediscreditare, m` scuz fa]` de doamne c` o s` spun o vorbà[a cazon`, [ti]i cum se vorbe[te în armat`, unul din coloneiide acolo, ca s` arate c` n-au ce cùta ace[ti civili înstructura centrului militar, a avut formula: „Cine n-a mirositobiala de soldat, n-are ce s` caute în istoriografia militar`!”Sigur, pe moment am fost [i eu [ocat când am auzit lucrulacesta, dar v` m`rturisesc c`, dup` aceea, mi-am dat seamac` era ceva adev`r în formula asta. Cum ai putea s` te ocupide istoria unei b`t`lii dac` nu ai elementele necesare privindmodul în care se deplaseaz` un batalion? Te-ai putea ocupade istoria militar` f`r` s` [tii, de pild`, în câte vagoane seîncarc` un regiment dac` vrei s` îl transpor]i de la olocalitate la alta? A[adar, nu po]i s` faci istoriografie militar`din unghiul de vedere al artei militare, al desf`[ur`rii unorb`t`lii, al lu`rii unor decizii, dac` nu ai [i preg`tire militar`.Po]i, ca civil, printr-un sim] extraordinar al con[tiinciozit`]ii [iprin rigoare, s` ajungi la o preg`tire de specialist, s` cuno[tiproblemele militare exact ca un militar, dar cred c` înistoriografia militar` este necesar` o infuzie de tineri ofi]eri,care s` aib` o preg`tire serioas` din unghiul de vedere almeseriei lor de militari [i, în acela[i timp, s` se preocupe deproblemele de istorie militar`, fiindc` observa]i, înistoriografia militar` româneasc` exist` dou` c`r]i care arat`ce poate s` fac` un civil care nu [tie, nu st`pâne[tedisciplinele acestea specific militare [i ce poate s` fac` unistoric care este [i istoric militar, dar [i militar de profesie.Prima este Istoria armatei române a lui Nicolae Iorga. Iorgaspune din prefa]` de ce a scris aceast` carte, el nefiind unmilitar de carier`. A scris aceast` carte tocmai ca s` pun` ladispozi]ia istoricului militar acele izvoare pe care acesta s`-[iîntemeieze cercetarea lui specific`, rezultat` din condi]ia luide profesionist al armatei. Pentru c`, eu ca „istoric civil”, [tiudespre existen]a unei cronici de ev mediu, italiene[ti, turce[ti,dar poate c` istoricul militar nu o [tie, dar Iorga i-a pus-o laîndemân` în Istoria armatei române tocmai ca s` aib` acestbagaj erudit pentru cercetarea lui. În al doilea rând, avemIstoria artei militare române[ti a lui Radu Rosetti, care, fiindmilitar de profesie, a putut s` explice ce este strategia, ceeste tactica, ce este tehnica militar`, adic` probleme

specifice rezultate dintr-o cunoa[tere foarte profund` aacestor discipline militare.

A doua problem` asupra c`reia vreau s` insist esteaceea a climatului în care se face cercetarea. Pentru c`cercetarea nu se poate izola, potrivit formulei [tiute de toat`lumea, c` omul de [tiin]` se închide în turnul sù de filde[.El trìe[te în societate. Dup` p`rerea mea, în momentul defa]`, climatul pentru cercetarea istoriei, mai ales a istorieimilitare, este total nefavorabil. {i prima tr`s`tur` a acestuicontext nefavorabil cercet`rii istorice este aceast` imixtiuneconsiderabil` a factorului politic. Eu am avut naivitatea s`cred, la 1 ianuarie 1990, c` s-a terminat cu interven]ia sec]ieide propagand`, c` am sc`pat definitiv de Mu[at [iArdeleanu, a[a îmi închipuiam eu, de acum înainte o s` fimliberi, fiecare s` spun` ce crede. Eu, dimpotriv`, constat dince în ce mai mult aceast` interven]ie a politicului carelimiteaz` posibilit`]ile de cercetare istoric`. Fiindc` adev`rulistoric nu se stabile[te nici prin vot, cum se întâmpl` laC.N.S.A.S., unde pre[edintele are drept la dou` voturi. M-aîntrebat un matematician, un profesor de matematic`: „Nu v`sup`ra]i, dar ce disciplin` este asta a dumneavoastr`, undeadev`rul se stabile[te prin vot?” Acolo, cineva spunea cìstoria este o [tiin]` [i atunci acest profesor de matematic` aintervenit [i a spus: „N-am auzit de o [tiin]` unde adev`rul sestabile[te prin vot”. Acest adev`r nu se stabile[te nici princomisii preziden]iale, guvernamentale [.a.m.d. ca pe urm` s`fie impus ca o dogm`, pentru c` acum am impresia càcuma exist` ceva asem`n`tor cu istoria Bisericii în primelesecole ale cre[tinismului, se întrunea un sinod ecumeniccare stabilea care este adev`rul în problema purcederiiSfintei Treimi, dup` aceea toat` lumea trebuia s` spun` ceeace a hot`rât sinodul ecumenic. Bun, asta este valabil pentruBiseric`, pentru c` Biserica opereaz` cu dogme. Dar [tiin]a,nu. Tocmai, [tiin]a este profund antidogmatic`. În al treilearând, nu se stabile[te adev`rul prin lege. Nu poate exista o

dezbatere

13document 2007 1-4 (35-38)

lege care s` impun` istoricului ce trebuie s` spun` într-oanumit` problem`. {i vreau s` v` spun c` aceasta nu eproblem` numai a istoriografiei române. În Fran]a, undeexist` 4 legi care fixeaz` în 4 probleme ce trebuie s` spun`istoricii, s-a creat o asocia]ie care se cheam` „Libertatepentru istorie”. Ea este condus` de cel mai mare specialist alFran]ei în probleme de istorie contemporan`, academicianulRené Remond, care, în revista L’Histoire, a spus de ce aacceptat s` conduc` aceast` asocia]ie. Pentru c` suntprobleme care încep a fi evitate de c`tre istorici pentrusimplul motiv c` se expun de a c`dea sub inciden]apenalului, a legii care îl trimite în fa]a justi]iei. De ce s`-micreez eu dificult`]i dac` pot s` tratez o alt` problem` careeste mult mai comod` din unghiul de vedere al abord`rii ei [ia public`rii rezultatelor? Eu cred c` în momentul de fa]` nuexist` condi]ii foarte prielnice pentru desf`[urareacercet`rilor de istorie contemporan`. Aici este chiar oproblem`, sigur eu sunt din afar` [i nu vreau, mai ales, s`sup`r oameni pe care îi stimez [i îi simpatizez foarte mult,cum este domnul colonel Otu sau domnul comandor Vartic,dar sentimentul meu, ca unul care am cunoscut destul debine evolu]ia istoriografiei militare în ultimele trei decenii,vreau s` spun c` în ceea ce prive[te acest institut pe care îlconduce]i precum [i Revista de istorie militar` – ierta]i-m`înc` odat`, dar aici este o dezbatere sincer` [i vreau s`-miduc gândul pân` la cap`t – este, cam a[a, moart` [iîngropat`. Adic` din punctul de vedere al cercet`rii, v`m`rturisesc n-am mai v`zut demult într-o revist` de istoriemilitar` o astfel de contribu]ie substan]ial`, care s` aduc` oinforma]ie sau un punct de vedere nou. Ea se ocup`, e drept,de studii politice de ap`rare, atunci t`ia]i „istorie militar`” dindenumirea acestui institut. Nu-i mai spune]i Revista de istoriemilitar` pentru c` ea nu este o revist` de istorie militar`. Dinacest punct de vedere, cred c` centrul de greutate alistoriografiei militare s-a deplasat la revista Document.Revista Document, la ora actual`, realmente este o revist`de ]inut`, de valoare, care prin sursele care le public`contribuie la progresul cercet`rii istorice [i o îndemn s`persevereze în direc]ia aceasta, s` nu se molipseasc`cumva de la Revista de istorie militar`, fiindc` ar fi atuncifoarte nepl`cut pentru progresul cercet`rilor în aceast`

direc]ie. Deja am vorbit prea mult, dar mai spun doar dou`lucruri. Dumneavoastr` a]i scris foarte corect în ultimulnum`r din revista Document, dac` nu m` în[el a]i scris chiarcu cursive, despre necesitatea spiritului critic. {i eu credlucrul acesta, de[i este de la sine în]eles, trebuie subliniat,pentru c` la noi, din p`cate, este ideea aceasta c` tot ce seg`se[te în documente trece pe urm` în alt fel în articolulspecialistului. Eu întotdeauna repet formula lui GerhardRitter, „istoria nu este repovestirea izvoarelor”. Trebuie s`cernem informa]ia printr-o gril` critic` care are ni[te normefoarte precise de interpretare a surselor, dup` aceea vedemce r`mâne din ce ne spun sursele. Dup` cum, [i aceasta ]inetot de spiritul critic, este necesar` o deta[are fa]` de condi]ianoastr` de cercet`tori ai istoriei armatei române. În foartemulte lucr`ri de istorie militar`, când se vorbe[te de armataromân` totul este eroic, iar când este vorba de adversar,acesta e feroce, perfid, m`cel`re[te. {i noi am m`cel`rit, [inoi am fost perfizi [i aceia au fost eroici, nu trebuie s`-lvedem, s`-l prezent`m pe adversar întotdeauna în cele mainegre culori, iar pe noi extraordinari, într-o lumin` foartefavorabil`. Din acest punct de vedere, mi-a pl`cut foarte multanul acesta, când s-au împlinit 90 de ani de la intrareaRomâniei în r`zboi, simpozionul care a fost organizat laPloie[ti [i care a reprezentat [i o premier`, în sensul c` toatecomunic`rile erau deja tip`rite, e drept c` domnul colonelPreda ne-a ]inut într-o disciplin` într-adev`r militar`, to]iautorii au trebuit s` predea cu dou` luni înainte comunic`rile.Mi-a pl`cut foarte mult spiritul în care s-au discutat acololucrurile, adic` f`r` acele cosmetiz`ri care apar atunci cândeste vorba despre armata român`. Tân`rul cercet`tor AlinSpânu a prezentat un raport al unui ofi]er de informa]iiromân. Când citeai raportul acela vedeai halul dedezorganizare, imagini de neînchipuit, fratele generaluluiDragalina care a abandonat tot armamentul - era un haosextraordinar, scene de un ridicol despre care, alt`dat`, suntferm convins, nici nu s-ar fi suflat despre ele. Dup` mineacesta este un semn bun [i o direc]ie bun` în care trebuie s`mergem. Nu din dorin]a de a demitiza, de a ar`ta c` suntemni[te tic`lo[i, ni[te netrebnici. Nu, Doamne fere[te! Tendin]aaceasta exist` [i ea e bine dirijat` de anumi]i factori. Dar nupentru aceasta subliniez valoarea unei astfel de cercet`ri, ci

dezbatere

14 1-4 (35-38) 2007 document

pentru c` ea merge în spiritul adev`rului istoric [i prezint` ceeste de laud` [i ce este de criticat, dar lucrurile acesteatrebuiesc spuse f`r` nici un fel de exalt`ri, dar [i f`r` dorin]ade a ne prezenta cât mai defavorabil.

În sfâr[it, ultima problem` este aceea a direc]iilor decercetare în istoriografia militar`. Eu, personal, v`d dou`mari direc]ii, dou` direc]ii principale, sigur c` sunt [i altele,dar asupra a dou` dintre ele cred eu c` trebuie st`ruit înmomentul de fa]`. Una este aceea a edit`rii surselor, pentruc` niciodat` un progres al cercet`rii istorice, sau, dac` vre]i,toate marile perioade de progres al cercet`rii istorice au fostprecedate de o înnoire masiv` a bazelor de informa]ii.Observa]i exemplul lui Iorga, sigur Iorga era genial, dargeniul lui n-ar fi putut s` se manifeste dac` n-ar fi preg`tit elînsu[i aceast` manifestare prin tip`rirea unei cantit`]i uria[e,impresionante, de documente. Cei care erau îi adversari laun moment dat, în anii lui de tinere]e, spuneau: „Dar omul`sta nu [tie decât s` tip`reasc` documente, el nu este unistoric”. În momentul de fa]`, dup` p`rerea mea, importanteste s` se tip`reasc` documente, eu întotdeauna am spusc`, a[a cum Eliade R`dulescu spunea „scrie]i bìe]i, numaiscrie]i”, acum în istoriografia noastr` trebuie spus ”tip`ri]ibìe]i, numai tip`ri]i”, pentru c` la noi exist` aceast` tendin]`„eseistic`”, [i dumneavoastr`, domnule colonel Otu, a]irelevat-o în articolul din Document. De remarcat c` pe to]iistoricii ace[tia, pe toate personalit`]ile pe care lepromoveaz` televiziunea [i pe membrii comisiilor care facmarile cercet`ri, dac`-i cùta]i pe la arhive nu o s`-i g`si]iniciodat`, uita]i-v` în fi[ele de consultare a documentelor, nuve]i g`si acolo numele lor. Sunt oameni care vorbesc f`r` s`cunoasc`, într-o ignorare total` a bazei documentare. Auf`cut un masterat, un doctorat prin Occident, s-au întors deacolo, „ai no[tri tineri la Paris înva]`”, înva]` [i prin altelocuri, dup` aceea cap`t` o autoritate [tiin]ific`, trei emisiunila televizor, din clipa aceea devin un fel de guru aiistoriografiei. Habar n-au de documente. Se cerceteazìstoria comunismului. Exist` în comisia care cerceteazìstoria comunismului unii oameni care n-au deschis, n-auv`zut în via]a lor un document sovietic. Nu se poate scrieistoria comunismului românesc f`r` ca s` cuno[ti arhivelesovietice; ei n-au citit în via]a lor un document sovietic, ei n-au citit în via]a lor o revist` de istorie ruseasc` ca s` vad` cedocumente s-au tip`rit acolo despre comunismul românesc.În momentul de fa]` eu cred c` edi]iile de documente suntfoarte importante, cu condi]ia, evident, s` fie bine f`cute,adic` dup` toate regulile tehnicii de editare a surselor.

A doua problem` este cea a abord`rii teoretice. Bun,1989 a însemnat abandonarea marxismului. Nu discut acumdac` falimentul socialismului infirm` valoarea cognitiv` amaterialismului istoric, pentru c` asta este o problem` defilosofie a istoriei, dar nu se poate face o cercetare dac` nuai un fundament filosofic [i metodologic, adic` problemele deteorie ale disciplinei noastre nu pot fi l`sate la o parte, submotiv c` ideologiz`m istoria. Foarte bine c` nu oideologiz`m, chiar Iorga, în prima lui lec]ie de deschidere,când a devenit profesor, spunea: „eu nu sunt atras defilosofia istoriei [i de problemele acestea de teorie acercet`rii, pentru c` aceasta presupune – chiar dac` nu ospunea în forma aceasta direct` – un apriorism pe careistoricul nu-l poate accepta, s` pui întâi teoria [i dup` aceeas` torni în aceste tipare ceea ce ai cercetat. Dar pân` laurm` [i Iorga a fost obligat s` abordeze aceste probleme,dovad` volumul de generalit`]i cu privire la studiul istoriei,unde vedem c` exist` o concep]ie foarte bine conturat`,teoretic`, a cercet`rii istorice. V` m`rturisesc c` în ultimii 16ani, în afar` de cartea aceasta care a ap`rut acum a luiFlorin Diaconu, R`zboiul clasic limitat [i r`zboiul total.

Elemente de teorie [i istorie militar` – e teza lui de doctorat,a ap`rut primul volum [i urmeaz` s` apar` [i al doilea – [nua mai ap`rut altceva]. Eu nu împ`rt`[esc tot ce spune elacolo, dar e totu[i o invita]ie la o abordare teoretic` atipologiei r`zboaielor. Asta e o problem` care intereseaz` nunumai pe istoricii militari dar [i pe to]i istoricii, pentru c`, dinp`cate, istoria este în primul rând o istorie a r`zboaielor.Problemele acestea de filosofie a istoriei sau cele privindmetodele cercet`rii istorice nu pot fi l`sate la o parte numaipentru c` vrem s` sc`p`m de ideologie. Nu trebuieconfundat` filosofia [i teoria istoriei cu ideologia. A]i remarcatc` domnul general Frunzeti oarecum cantona rolul ServiciulIstoric al Armatei în redactarea istoriei oficiale, dup` cum azis... Acum, dac` nu o s` m` pârasc` dumnealor, acolo lainstitutul dumneavoastr`, cum s` v` spun eu, limitele întrecare dumneavoastr` v` pute]i mi[ca sunt mult mai binetrasate [i mult mai riguros urm`rite. Aceasta este ceea ce amdorit s` spun, m` scuz c` am abuzat de r`bdareadumneavoastr`, dar când am citit programul dezbaterii, cândam auzit discu]iile care au avut loc, nici eu nu-mi d`deamseama cât de multe sunt problemele, cât de importante suntaceste probleme ale istoriografiei militare [i repet, cred c` înviitor, când ne ve]i mai invita, va trebui s` v` limita]i, pentrueficacitatea discu]iei, la un num`r mult mai mic de problemedecât a]i f`cut-o ast`zi. Bine, ast`zi, ca orice început, e maigreu. Înc` o dat` scuze pentru interven]ia care a fost mailung`.

Colonel (r) prof. univ. dr. Ion Giurc`: Eu o s` am ointerven]ie foarte scurt` aici, îmi cer scuze domnuleacademician c` îmi permit s` m` înscriu la cuvânt dup`dumneavoastr`.

Academician Florin Constantiniu: Dar v` rog, domnulecolonel.

Colonel (r) prof. univ. dr. Ion Giurc`: Deci noi avem douìnstitu]ii în armat`, Serviciul Istoric [i un institut care, dinp`cate, nici dumnealor nu mai [tiu cum se nume[te, care are[i acest element în plus în structura lui, cel de istoriemilitar`. Mai avem Comisia Rom#n` de Istorie Militar`, eu nuvreau s`-l sup`r de domnul colonel Otu, dar de la ultimelealegeri, de 5-6 ani de când l-am ales în fruntea acesteiinstitu]ii, aceast` comisie nu s-a mai întrunit.

Colonel (r) dr. Petre Otu: N-a]i participat la congres?Colonel (r) prof. univ. dr. Ion Giurc`: Pì, congresul e

congres, iar întrunirile care ar trebui s` fie periodice, m`car odat` pe an, n-au mai fost. {i atunci, eu cred c` ar trebui sìntre pu]in Comisia aceasta de istorie militar` în lucru, oComisie de istorie militar` din care ar trebui s` fac` partemilitari activi [i rezervi[ti, dar [i civili. Într-o strâns`colaborare cu Institutul pentru Studii Politice de Ap`rare [iIstorie Militar`, cu Serviciul Istoric al Armatei, am putea s`discut`m, s` stabilim un plan proiectat de Serviciul Istoric,c`ci el este institu]ia oficial` finan]at` de c`tre stat [i, peaceast` baz`, ceea ce s-ar publica ar putea primi [i fonduride la Statul Major General, Serviciul Istoric fiind structuraspecializat` [i responsabil` din cadrul Statului MajorGeneral. Cred c` dac` am intra pu]in în aceast` colaborare[i n-am uita de aceast` Comisie de istorie militar` am puteas` rezolv`m mult mai multe probleme. Eu cred c` totuldepinde de noi. Domnul academician are dreptate, ministrulap`r`rii ar trebui s` se implice, cineva de sus ar trebui s`dea direc]iile strategice de ac]iune. Din p`cate, exist` modaaceasta: în momentul când se creeaz` o structur`, în loc s`-mi iau atribu]iile de la e[alonul superior, atribu]iile mi le faceu. E bine, nu e bine, r`mâne de discutat. Dar eu zic c` dacàm pune mai mult interes în aceste dou` institu]ii [i înaceast` Comisie de istorie militar` poate c` am putea s`mi[c`m pu]in lucrurile într-un sens pozitiv. De exemplu, eu

dezbatere

15document 2007 1-4 (35-38)

pun întrebarea urm`toare, ce-a]i f`cut cu „Istoria militar` apoporului român”, era un fond de informa]ii acolo [.a.m.d. N-ar fi oare indicat, ca obiect de activitate, s` fie reluatàceast` problem`, s` relu`m [i noi, cei care ne ocup`m deistoria militar`, aceast` problem` [i s-o rezolv`m a[a cumtrebuie, la dimensiuni mai mici decât a fost f`cut`, s` nuîncepem iar`[i fiecare volum de la Decebal...

Maior dr. Florin {perlea: Dar exist` un tratat de istorie alAcademiei Române, care iar`[i, chipurile, apare ca fiindoficial...

Colonel (r) dr. Petre Otu: Unii din breasla noastr` suntoripila]i de faptul c` a putut s` apar` în anul 2000 un tratatde istorie al Academiei. Deci `sta este un punct de vedere.

Colonel (r) prof. univ. dr. Ion Giurc`: Domnul academiciana spus o chestiune foarte important`, deontologia de lucru.Ar fi foarte important pentru preg`tirea viitorilor istoricimilitari, un curs ca acela pe care-l f`ceam în facultate, cursulde istoriografie, în care înv`]am despre curentele istorice[.a.m.d. Ar trebui ca într-o lucrare de istoriografie militar` celcare se ocup` de problem` s` [tie tot ce s-a scris [i cum s-ascris, ce curente au existat în vederea scrierii istoriei militare[i atunci am avea un instrument de lucru pentru cei carevrem s`-i antren`m în asemenea activit`]i. Deci, eu cred c`dac` se a[eaz` pu]in la masa de lucru aceste structuri [idiscut` cu seriozitate…

Maior dr. Florin {perlea: Domnule profesor, nu avem uninstrument de lucru de tipul aceluia pe care l-a realizatdomnul Du]u, doamna Dobre [i domnul Loghin pentru cel deAl Doilea R`zboi Mondial. Este un instrument bun [i suntemla 90 de ani de la intrarea Românei în Primul R`zboi Mondial[i nu avem nici acum o lucrare de genul `sta [i este doarunul dintre exemple.

Colonel (r) dr. Alesandru Du]u: Ar mai fi EnciclopediaPrimului R`zboi Mondial…

Comandor (r) Gheorghe Vartic: Proiectul de la institut cuistoria celui de Al Doilea R`zboi Mondial [i participareaarmatei române este în curs de finalizare. Dac` lans`macum proiectul cu Primul R`zboi Mondial, f`r` s` ducem lacap`t proiectul referitor la Al Doilea R`zboi Mondial, cefacem? Vom constata faptul c` de 5 ani proiectul cu Al DoileaR`zboi Mondial nu s-a încheiat, iar cel cu Primul R`zboiMondial a ajuns la jum`tate.

Adrian Pandea: Un lucru e sigur: dac` a[tepta]i sfâr[itulproiectului cu Al Doilea R`zboi Mondial nu-l mai prinde]i pe altreilea...

Colonel (r) dr. Petre Otu: Ne propunem a[a de multe [idiscut`m a[a de mult dar când este vorba de specializare,de profesionalizare… Am încercat [i eu [i a încercat [idomnul academician [s` spunem c`] dac` am organiza odezbatere profesionist` despre Primul R`zboi Mondial, cinecunoa[te arhivele române[ti, literatura de specialitate strìn`[i român` [.a.m.d? Am vedea c` d`m din col] în col].

Academician Florin Constantiniu: Dac` îmi permite]i sìntervin din nou [i m` scuz, dac` a[ putea da un exempluapropo de aceast` problem`, de acest profesionalism de carea]i vorbit dumneavoastr`, una dintre condi]iileprofesionalismului oamenilor de [tiin]` este s` fie la curent cuce e nou în domeniul lui de specialitate, adic` el trebuie s`cunoasc` cele mai noi rezultate ale cercet`rii. Spunea]i dvs.c` se ]ine un curs numit „lec]ii înv`]ate din istoria militar` acelui de Al Doilea R`zboi Mondial”. Iau exemplul cu Al DoileaR`zboi Mondial. To]i am înv`]at când eram tineri c` cea maimare b`t`lie de tancuri din timpul celui de Al Doilea R`zboiMondial este b`t`lia de Prohorovka, din cadrul opera]iei Kursk– Orel din 1943, cu 1200 de tancuri de ambele p`r]i.Începând din anul 2003, când s-au împlinit 60 de ani de lab`t`lia de la Kursk [i pân` acum recent, în istoriografia

militar` rus` s-a acordat acestei b`t`lii o aten]ie deosebit` [is-a constatat c`, de[i planurile germane erau perfectcunoscute prin spionajul sovietic, totu[i, când s-a declan[atofensiva german` – s-a [tiut [i ora – s-a f`cut ocontrapreg`tire de artilerie pe liniile germane care plecau laatac. Deci, sovieticii aveau toate avantajele posibile înaceast` b`t`lie [i, cu toate acestea, germanii au spartdispozitivul sovietic [i au înaintat. Stalin a fost iritat depierderile foarte mari pe care le-a avut Armata Ro[ie, siguropera]ie terminat` victorios, dar cu pierderi foarte mari. Anumit o comisie de anchet`, condus` de Malenkov, ca sèxplice cum de comandamentul sovietic, de[i prevenit, asuferit asemenea pierderi. Atunci militarii sovietici, ca s` sepoat` acoperi fa]` de Stalin, au umflat efectivele germane cas` arate: iat` ce adversar aveam în fa]`. Ast`zi, dup` noicercet`ri, toate aceste cifre cu 1200 de tancuri au fostcoborâte. Atunci întrebarea mea este urm`toarea: dac` noiignor`m toate aceste rezultate din ultimii 3 ani [i venim în fa]acursan]ilor [i le spunem: „În cadrul opera]iei „Citadela”,numele de cod al ofensivei germane, în b`t`lia de Prohorovkaau fost implicate 1200 de tancuri”. Pì, conform ultimelorcercet`ri, nu mai sunt 1200 de tancuri. Sigur c` unui civil i separe pu]in, nu sunt 1200 de tancuri, or fi 700 de tancuri.Pentru un militar, 500 de tancuri, sau câte or fi fost, conteaz`foarte mult ca s` [tie cum s-a desf`[urat b`t`lia. Asta vreaus` v` spun, profesionalismul înseamn` s` fii la curent cu totce e nou în specialitatea aleas`, cu ultimul cuvânt, [i atâtatimp cât o s` avem ideea: ei las`, nu-i nimic, nu trebuie s`[tiu eu ultima carte despre Prohorovka, înseamn` c` amabdicat de la condi]ia noastr` de oameni de [tiin]`.

Colonel (r) dr. Petre Otu: Sunt perfect de acord cudumneavoastr`, dar au ap`rut lucr`ri de istorie militar`, nudau nume, dar în care se scrie, în anul 2003, c` sergentulcutare, „participant la revolu]ia de eliberare social` [ina]ional`, antifascist` [i antiimperialist`” a participat, a f`cut,a dres, deci omul a luat fi[a dinainte de 1989 f`r` m`car s`mai elimine aceasta.

Adrian Pandea: Nici o problem`, computerul permite ...Comandor (r) Gheorghe Vartic: Sunt întru-totul de acord

cu ce spunea domnul academician Florin Constantiniu. Cebine ar fi s` nu înregistrezi, dar în sfâr[it. Întru-totul de acord,pentru c` am impresia c` punem de multe ori c`ru]a înainteaboilor. Deci, se creeaz` Serviciul Istoric al Armatei [i îmi parerù pentru voiam s` i-o spun domnului general, [i i se dausarcini. Noi [tim din cine e format Serviciul Istoric al Armatei.Noi credem c` e cine [tie ce, dar în fond este vechiulServiciu Arhivistic Militar care [i-a schimbat titulatura înServiciul Istoric al Armatei [i îi d`m sarcin` s` scrie istoriaoficial` a armatei române. Eu [tiu c` Serviciul Istoric [i, îngeneral, arhivele trebuie s` prelucreze arhivistic documentele[i, în paralel, s` editeze volume de documente. Se creeazÌnstitutul Revolu]iei Române [i î[i propune s` scrie istoriaRevolu]iei Române, pì, înainte de a face cercetare, secreeaz`, de fapt, institute pentru a realiza o comand`social`. Mie a[a mi se pare. Am num`rat odat` cu colegulOtu, sunt vreo cinci institute create acum, care toate conducspre domeniul acesta al istoriei. Iat` Institutul pentrustudierea exilului românesc, Institutul pentru studiereatotalitarismului, Comisia pentru studierea crimelorcomunismului, înainte de crime hai s` studiem comunismul,s-a mai înfiin]at o comisie, Institutul na]ional pentru studiereaHolocaustului. Dar la raportul acela, apropo de documente,c` [i acolo sigur... aici fac o mic` parantez` [i revin, c`cifrele alea se bazeaz`, toate, pe cercet`rile domnului Ancel,dar domnul Ancel a scos 12 volume de documente. 12volume [i te ui]i în ele [i acele volumele de documente factrimitere… unde…tot la arhivele militare române[ti.

dezbatere

16 1-4 (35-38) 2007 document

Maior dr. Florin {perlea: Când fac.Comandor (r) Gheorghe Vartic: Când fac. Dar Arhivele

Militare au scos volume de documente pentru perioadaaceea? Sigur, s-a citat lucrarea aceea cu Funda]ia Cultural`Român`, în sfâr[it… Dar puteau fi scoase, nu ne propunemneap`rat s` r`spundem acestui punct de vedere alrespectivei comisii. Probleme sunt înc` [i aici, la arhive.M`rturisesc c` [i eu am fost un idealist, în anii ’90 am crezutîn desc`tu[area ideologic`, am crezut în libertatea deexprimare [i acum, paradoxal, dup` 15 ani, mi-am dat seamac`, [i o spun aici, este mai pu]in` libertate de exprimaredecât înainte. Adic` exist` [i acum ni[te bariere…a[a…s` nusuperi pe cutare… Aunci era un sistem monopartid, î]ispunea `la dom’ne nu-l sup`ra pe `sta, [tiam c` pe `la nutrebuie s`-l sup`r. Dar acum trebuie s` m` gândesc s` nu-lsup`r pe cutare, s` nu-l sup`r pe cutare [.a.m.d. {i e foartegreu. Sunt de acord cu domnul academician, a[a este, euvorbesc în numele redac]iei Revistei de istorie militar`.Revista a suferit un oarecare derapaj, ca un schior din `lacare vine, sper s` nu se duc` pe derapajul `sta, pentru càparentul derapaj poate rezult` [i din titlu. Institutul a încercats` valorifice întreaga cercetare în domeniul istoric [i atunci amai creat o revist`, din anul 2001 exist` [i revista Monitorstrategic. În perioada când nu exista aceast` revist`, aexistat tendin]a Revistei de istorie militar` s` preia [irezultatele cercet`rilor celorlalte compartimente aleinstitutului nostru [i de aceea au ap`rut [i alte genuri demateriale în revist` care poate c` nu-[i aveau locul acolo.Acum, ce pot s` v` spun este c` noi avem o colaborare cuServiciul Istoric al armatei franceze, vom scoate s`pt`mânaaceasta, va ie[i de sub tipar, un num`r comun, editatîmpreun` cu ei, cu tema Rela]iile militare româno-franceze dela Napoleon al III-lea pân` în zilele noastre [i sper`m c` va fio revist` de interes, cel pu]in acest num`r pe care îl scoatemnoi. Desigur, avem reciprocitate, în sensul în care colegii dela Serviciul Istoric al Armatei vor scoate un num`r specialRevue Historique des Armeés în care se reg`sesc [i studiilea cinci cercet`tori români [i vom realiza o promovarecorespunz`toare celor dou` publica]ii. Dar, atât vroiam s`spun, c` am trìt [i eu, ca mul]i al]ii, aceast` iluzie c` avem olibertate total` de a spune adev`rul [i aici vorbeam [i desprecum privim aceast` globalizare, cum spunea domnul… eavine peste noi, vrem nu vrem ea vine, eu o v`d a[a ca pe untsunami. Ce facem totu[i în fa]a ei? Ne convine, nu neconvine, asta este. Unele orient`ri ale istoriografiei noastresunt determinate [i de acest val al globaliz`rii, dar în fa]aacestui val noi trebuie s` ne adapt`m. Cred c` este necesarca Serviciul Istoric al Armatei s` editeze în primul rânddocumente care vizeaz` perioada R`zboiului Rece, sigur atâtcât se poate scrie, cât ne permite legisla]ia arhivistic`, s`sper`m c` [i aceasta se va modifica [i va permite un accesmai mare la unele documente care s` fac` lumin` asupraacestei perioade. De asemenea, sunt aceste misiuni de carevorbeam, sunt misiunile armatei. Trebuie s` ne adapt`m, a[aeste, exist` misiunile pe care armata român` le efectueazàcum, ca misiuni de implementare a p`cii în diferite zone dinîntreaga lume [i care ar trebui s` fac` obiectul cercet`rii chiardac` accesul la documente este [i aici limitat. Mai aveam oobserva]ie, îmi puneam o întrebare, atunci când, de fapt, amridicat chestiunea aceasta, câte ore de istorie militar` se facîn [colile militare. M` gândesc c` în fa]a profesionaliz`riiarmatei, a cre`rii acelui militar, deci un alt fel de militar decâtl-am avut, la ce i-ar trebui s` [tie istorie militar`. Poate c` artrebui s` [tie istoria artei militare, s` zicem, dar m` întreb,dac` noi cre`m militari profesioni[ti, militari pe care îi trimitemcu misiuni diverse în diferite zone ale globului, în ce m`suràu nevoie ace[tia s` cunoasc` istorie militar`?

Colonel (r) prof. univ. dr. Ion Giurc`: Nu trebuie s` cre`mun militar care s` fie, m` scuza]i, un tembel care s` [tie doarde fâ[ia lui. Nivelul strategic la care se lucreaz` presupuneun om cu o deschidere deosebit` [i istoria militar` îi dàceast` deschidere strategic`.

Colonel (r) dr. Petre Otu: Am zis [i eu treaba asta odat`[i domnul academician este martor aici, la comisia rus` de laPloie[ti, prin 2001, am pus aceast` chestiune care estereal`. Trecerea la bol[evizarea armatei române a dus lasc`derea nivelului intelectual al militarilor, al ofi]erilor [.a.m.d.Ceea ce mie mi s-a p`rut corect. Un partener rus a ridicatproblema spunând: „Dar solda]ii lui Napoleon erau analfabe]i!Ce, mare[alii lui Napoleon aveau studii universitare?” [iatunci, din momentul acela am avut probleme [i s-ar puteas` fiu de acord cu ce spune domnul Vartic.

O voce: S-ar putea ca `la s` refuze lupta.O voce: Dac`-i soldat da, dac`-i general nu.Colonel (r) dr. Petre Otu: Era un general, în secolul XIX,

care comanda trupele într-un r`zboi [i în timpul uneicampanii a zis: „Da]i-mi c`r]ile de istorie militar`, s` vedemcum s-a ac]ionat în situa]ii similare.” Le-a luat, le-a studiat, n-a g`sit nimic. Atunci a aruncat c`r]ile de istorie [i a zis: „Raporta]i-mi situa]ia concret` de pe câmpul de lupt`, ca sìau o hot`râre.” Asta se întâmpla în 1866.

Maior dr. Florin {perlea: Mare[alii aceia francezi aveaupe câmpul de b`t`lie ni[te calit`]i extraordinare.

Gabriela Dimisianu: Dar Napoleon [tia cât toat` armatafrancez`, pe când noi nu avem a[a ceva. Când nu ai ni[teconduc`tori ca Napoleon, totu[i, este bine ca ceilal]i s` fiemai cultiva]i.

Academician Florin Constantiniu: Domnul colonel, m`scuz dac` m` repet, cu domnul maior {perlea am discutataceast` problem`. A ap`rut acum o biografie a lui Bismarck.Noi când vorbim de armata german`, de armata prusac` înprimul rând, avem impresia c` ofi]erii aceia erau, cum s` v`spun eu, îmbiba]i de Clausewitz, când vorbim de statul majorgerman, de armata prusac`, imediat facem egal Clausewitz.Care era teza de baz` a doctrinei lui Clausewitz: r`zboiul e o

dezbatere

17document 2007 1-4 (35-38)

continuare a politicii cu alte mijloace. Prin urmare, deciziaapar]ine omului politic [i armata execut` ce spune factorulpolitic. Când, din ra]iuni politice, legate de evolu]ia politic` aconflictului, Bismarck venea la cartierul general al statuluimajor ca s` se vad` c` el nu avea teama c` prelungireaopera]iilor va duce la noi complica]ii interna]ionale, militarii deacolo erau nu reticen]i, ostili, ce caut` civilul `sta aici... Prinurmare, ce vreau s` v` spun este c` militarul poate s` fieexcelent preg`tit din punctul de vedere al profesiunii lui, darofi]erii prusaci trebuiau s` [tie c` ei se subordoneaz` politiciicancelarului. Cancelarul nu s-a implicat în sfera lor decompeten]`, a venit doar pentru ca r`zboiul s` se desf`[oareîn a[a fel încât s` nu fie afectat` pozi]ia politic`. Cu toateastea, ace[ti militari, excelent preg`ti]i profesional, nu auf`cut un lucru elementar când a fost vorba s` le pun` înpractic`. Dumneavoastr` a]i scris o biografie excelent`,aceea a lui Averescu, [i e interesant de a vedea în biografiaunui comandant militar, uita]i – asta este o direc]ie decercetare – cât este factorul politic [i cât este preg`tireamilitar`. Eu nu am auzit, dar am în]eles c` domnul B`sescua vorbit zilele acestea despre problema trecerii Nistrului.Dup` p`rerea mea trebuie s` fii complet strìn de momentul1941, ca s` crezi vreun moment c` se putea opri ac]iuneaarmatei române pe Nistru. În istoria militar` nu cunoa[tem uncaz în care o armat` s` se opreasc` pe un aliniament înainteca adversarul sù s` fie zdrobit sau s` arate c` vrea pace.Ca [i cum ne-am bate cu cineva [i la un anumit moment teopre[ti [i spui: de acum înainte tu m` love[ti. În acestebiografii de mari comanda]i este extrem de important s` seprezinte preg`tirea lor profesional` [i care era contextulpolitic în care ei au ac]ionat.

Colonel (r) dr. Alesandru Du]u: Situa]ia istoriografiei estefoarte grav` [i nu v`d s` se schimbe într-un timp foartescurt. Dac` credem acest lucru, ne îmb`t`m cu ap` deploaie. Dup` p`rerea mea, exist` o istoriografie militar`româneasc` recunoscut`, exist` c`r]i bune, exist` articolefoarte bune, dar toate acestea fiind rodul unor cercet`ripersonale, f`cute de oameni care, din pasiune, au scris c`r]ibune. Dar putem vorbi de o istoriografie militar` româneasc`,cum exist` la germani, la polonezi? În momentul de fa]` nu.{i m` bazez pe faptul c`, de exemplu, nu avem premii maideosebite, dac` nu ale Academiei atunci ale unor reviste mai

cunoscute. Magazin istoric, de exemplu, de când nu a maipremiat o lucrare de istorie militar`? Eu m` men]in pe pozi]iaaceasta c` nu avem lucr`ri care s` reprezinte o istoriografie.De asemenea, nu sunt nici în plan extern percep]ii, recenzii,a[a arat` o istoriografie când este recunoscut`. La fel, înafara lucr`rilor punctuale pe anumite zone, a unor articolecare au fost elaborate de regul` pe baza unor documenteinedite – foarte bine c` apar [i acestea, dar nu e suficient –lipsesc abord`rile complexe, interdisciplinare, cum spunea]idumneavoastr`, de la cauz` de la efect. Cauzele suntnumeroase: lipsa unui cadru institu]ional adecvat, rupturadintre genera]ii, între cei b`trâni, cum sunt eu, [i cei tineri, cadvs. Sunt foarte pu]ini lideri din genera]ia mijlocie sau din ceatân`r`, care s` fie considera]i – nu spun c` ace[tia nu exist`,îns` sunt pu]ini – are s` fie considera]i c` sunt istoricimilitari de prestigiu sau m`car de luat în seam`. Ei exist`,dar, la nivel de istoriografie, eu cred c` este pu]in. Nelipse[te, de asemenea, cercetarea. F`r` cercetare, s-a maispus, f`r` o cercetare continu`, permanent`, aici, în arhive,în afar`, în biblioteci, nu se pot elabora lucr`ri care s` fieluate în seam`. În ultimii cinci ani, câ]i cercet`tori au venit laarhive ? Sunt foarte pu]ini cei care au studiat aici, laServiciul Istoric, sau la Pite[ti! M` refer la cercet`tori, nu ladoctoranzi, care sunt altceva.

Îl contrazic pe domnul Vartic, nu mi[c` nici Revista deistorie militar` cum spunea domnul academician, niciComisia de Istorie. Este mai rù decât un derapaj, s` zicempr`pastie, dac` nu se încadreaz` speciali[ti. Nu po]i s` facicercetare sistematic` având doi-trei oameni, nu spun c`domnul Otu nu este cel mai bun, dar ce s` faci cu doi, trei,cinci oameni într-un institut, po]i s` faci istoriografie militar`? La fel [i la Serviciul Istoric al Armatei, sunt foarte buniistoricii de acolo, dar au alte atribu]ii. Nu se poate continuaa[a. De aceea eu a[ vedea o încadrarea pe baz` de selec]iiriguroase, prin concurs, cei mai buni s` fie încadra]i, dar s`fie [i pl`ti]i. Nu po]i s` spui c` vrei s` cercetezi dar pe cebani, pe ce vei lua când scrii un articol sau pe o carte, peste6-7 ani? Asta, dac` î]i d` atunci ceva sau mai nimic. Deci,problema, dup` mine, este efectiv serioas`, altfel neîmb`t`m cu ap` rece dac` noi consider`m c` am discutataici c` istoriografie militar` exist` în sensul în care ar trebuiea s` existe. De asemenea, ar trebui s` facem recenzii

dezbatere

18 1-4 (35-38) 2007 document

critice la diferite articole, la diferite lucr`ri [i s` abord`m [iaspectele negative care au existat în istoria armatei, nutrebuie s` ne fie team` s` ne exprim`m opiniile.

Maior dr. Florin {perlea: Cea mai dificil` parte de f`cut înrevista Document sunt recenziile. Ca redactor-[ef, amsolicitat acest lucru de foarte multe ori, dar…

Colonel (r) dr. Alesandru Du]u: {i asta spune multe.Înainte de 1989, am participat la o discu]ie cu domnul DennisDeletant [i acesta fost rugat s` fac` o recenzie la o carte de-a noastr`. A spus c` îi trebuie 6 luni [i atunci to]i am f`cutochii mari, pì de ce 6 luni la o recenzie ? „Pentru c` trebuies` abordez fenomenul istoric, opera autorului, a[a cum seface, de aceea o recenzie bun` e foarte grea.” Referitor lagre[eli [i la ce s-a spus despre evrei, trebuie cercetat [ispus adev`rul f`r` ocoli[uri. La Odessa [i alte locuri, s-aomorât, `sta a fost contextul. Nu po]i nega, c` altfel râd înbarb` [i Ioanid [i ceilal]i, dar trebuie abordate pe lângàceste aspecte [i alte situa]ii, zonal, punctual, atitudinea fa]`de evreii din Bucure[ti [i fa]` de al]ii din alte domenii. Deaceea consider c` e mult, e efectiv mult de lucru, este oruptur` între ceea ce a fost, cu toate gre[elile care au existat.Hai s` ne mai uit`m în dreapta, în stânga, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7din cei tineri, vorbesc de militari, nu de istoricii tineri, maisunt [i în afar` pe la [coli, dar unde sunt rezultatele, unde-spremiile ? Eu rezultatele le v`d prin premii [i prin apari]iicare, într-adev`r, s` spun` publicului: „Da, acesta este Florin{perlea, acesta este liderul genera]iei!”. De-altfel, dânsulchiar [i este, de aceea am [i spus acest lucru. Dar trebuie s`fie mai mul]i ca el [i la fel de buni. {i premiul spune mult...eventual ne pl`tim [i cartea, scoatem 20-30 exemplare [ispunem c` suntem autori. Mul]umim pentru organizare,trebuia început de undeva.

Adrian Pandea: În orice caz, mare parte dintreproblemele care s-au discutat azi cred c` sunt pu]in gre[itorientate în raport cu ceea ce vrem noi s` afl`m. Suntprobleme reale, f`r` îndoial`, dar care nu cred c` rezolvatechiar fiind, vor duce la ceea ce ne a[tept`m noi. F`r` sìnsist foarte mult, eu cred c` una dintre problemele cele maiimportante, amintit` constant aici, este absen]a specializ`rii[i a spiritului critic. F`r` un spirit critic, invocat aici de domnulacademician Constantiniu, nu putem avea [i nu putem s`sper`m la dezvoltare, la o recunoa[tere într-o mas` amorf`de istorici care î[i laud` fiecare, atunci când le laud`,lucr`rile, când se fac recenzii, era de vorba de recenzii,domnul Gâju este aici [i el [tie foarte bine c` de multe orirecenzia [i-o face chiar autorul. Nu [tiu, nu f`ceam aluzie laziarul respectiv pe care îl reprezenta]i aici.

Maior dr. Florin {perlea: Nu face recenzie un maior la ungeneral...

Adrian Pandea: De ce s` ajungem la asemenea subtilit`]ic` [i la grade egale se întâmpl` cam acela[i lucru. Absen]aspiritului critic [i, în general, a dezbaterii, ne face, atuncicând ne prezent`m în fa]a celorlal]i, s` ne prezent`m ca omas` amorf`. Nu exist` un spirit de corp, a[a s`-i zicem, alistoricilor militari, a celor care se ocup` de istoria militar`, nuneap`rat istoric în uniform`. Eu sunt în armat` de atâta timp,n-am fost niciodat` în uniform`, nu m` mai crede nimeni, maiales de când nu mai am p`r nu mai îmi zice nimeni „domnulcolonel”, nu cred c` asta e problema s` fiu îmbr`cat înuniform` neap`rat, sunt modalit`]i suficiente la ora actual`prin care putem s` rezolv`m problema. Nu avem multelucruri înc` [i urmeaz` s` le avem, de exemplu era vorba desitua]ia interbelic`, unde sunt marii generali - probabil c` nui-am avut - care odat` retra[i la pensie s` se apuce s` scrieistoria, istoria pe care au trìt-o, dar nu numai sub forma unormemorii. Exist`, erau în perioada interbelic` o mul]ime denume.

Colonel (r) dr. Petre Otu: Aici atingi un punct care nu m`las`, scuz`-m` ...

Adrian Pandea: Trec [i mai jos, la colonei ...Colonel (r) dr. Petre Otu: Doamna Dimisianu a fost la

Editura Albatros [i a scos acolo ni[te jurnale extraordinareale unor personalit`]i. Unde sunt jurnalele generalilor, astam` întreb [i eu. Nu sunt. Înseamn` c` nu au avutcapacitatea s` scrie, odat` ie[i]i la pensie. Pot s` v` dau unexemplu unui general care n-a scris un rând [i care este citatdrept unul din cei mai mari gânditori militari români. {i el n-ascris un rând. Jurnalele de aceea nu apar.

Adrian Pandea: Rezumând, eu cred c` una dintreposibilele solu]ii exist` peste tot în lumea liber`, civilizat`,democrat`, la care to]i aspir`m acum, exist` ONG-urile,exist` asocia]iile. De exemplu exist` Asocia]ia istoriciloramericani. Au conven]ii, stabilesc ierarhii, blameaz` – defapt, îi scot practic din comunitate – pe cei care au fost prin[icu plagiate, deci exist`, apropo, o atitudine. Pân` la urm`,dac` nu exist` o atitudine fa]` de ceea ce se întâmpl`, deceea ce [tim c` se întâmpl`, e greu de crezut c` te va luacineva în seam`. Atunci când apare la televizor domnulpre[edinte vorbind despre trecerea Nistrului, probabil c`vrea s` contribuie, cumva, la votul pentru topul celor 100 demari români, acolo e o întrecere puternic` [i probabil c`vrea s`-l coboare pe Antonescu câteva locuri s` nu cumvas` ias` un militar primul... Era de a[teptat o replic`profesionist`. Sigur, nu orice nebunie spus` pe posturile deteleviziune trebuie luat` în seam`. Nu conteaz` acum, era ochestiune care era de istorie, nu era o chestiune proprie apre[edintelui României, c` nu-l întrebam ce decizie a luat, c`nu luase el decizia trecerii Nistrului, a[a c` nu era oproblem`. {i pentru c` noi am experimentat [i experiment`mformula Societ`]ii scriitorilor militari, care a avut la origine,printre membrii fondatori, cel pu]in trei istorici, noi am datsintagmei de scriitor militar un sens mai larg, un sens, s`zicem, american de military writer, cel care scrie despreprobleme armatei, despre problemele militare, nu neap`ratscriitori în uniform`, cum era titlul unei c`r]i celebre. Ampl`cerea s` v` invit, dac` vre]i, la o continuare a acesteidezbateri, pe aceast` tem`, în cadrul colocviilor Polemos, pecare le organizeaz` Societatea Scriitorilor Militari [i care voravea loc în perioada 1-4 noiembrie, într-una din zile o s` v`comunic exact [i ziua [i ora, la Cercul Militar Na]ional, întimpul salonului de carte Polemos, salon de carte axat peistorie [i la care, de asemenea, am pl`cerea s` v` invit.Restul, mai discut`m acolo. O s` fixez numai dou` întreb`ri,m-am [i gândit la care s` r`spundem, într-adev`r avem [inoi experien]a asta, se dilueaz` relativ mult atunci sunt pusetoate problemele [i toate arz`toare trebuie s` recunoa[tem.Îl felicit pe Florin pentru ini]iativ`.

Maior dr. Florin {perlea: Eu cred c` am atins toatesubiectele. Vreau s` v` mul]umesc tuturor pentru prezen]adumneavoastr` aici. Pentru Serviciul Istoric al Armatei este oonoare s` v` aib` al`turi în acest context [i miz`m peprezen]a dumneavoastr` în viitor pentru o dezbatere peacela[i subiect sau pe alte subiecte. V` mul]umesc foartemult.

dezbatere

19document 2007 1-4 (35-38)

a 2 februarie 1917, la Ia[i, aap`rut primul num`r al ziarului„România – organ al ap`r`rii

na]ionale”. Era un ziar pentru osta[iiromâni de pe frontul din Moldova [i nunumai, sub egida Marelui CartierGeneral al Armatei Române, care seafla atunci în plin proces de refaceredup` înfrângerile din toamna anului1916.

Ideea apari]iei „unui organ (depres`), ce ar alunga atmosfera grea ces-a l`sat în sufletele osta[ilor [ipopula]iei, pe urma nefericitei noastreretrageri” – cum se preciza într-undocument de epoc` –, a apar]inutgeneralului Constantin Prezan, [efulMarelui Cartier General, care, princ`pitanul C. Petrescu, delegat, aconvocat la Ia[i, la sfâr[itul anului1916, pe scriitorii [i publici[tiiconcentra]i în diverse unit`]i militare.Drept urmare, la 2 ianuarie 1917,locotenentul rezervist Mihail Sadoveanuraporta în scris Marelui Cartier Generalrezultatele promi]`toare ale convoc`riice avusese loc [i unde participan]ii „auisc`lit memoriul în chestiunea apari]ieiunei gazete zilnice, supt auspiciileMarelui Cuartier General” [i au propus„ca titlu al gazetei – «România, organal ap`r`rii na]ionale»”. Comitetul deredac]ie, aprobat ulterior de generalulC. Prezan, se compunea din:locotenentul rezervist MihailSadoveanu, director; Octavian Goga,prim redactor; Petre Locusteanu,redactor [i administrator; C. Gongopol,secretar de redac]ie; redactori: GeorgeRanetti, care semna [i Cyrano sau G.Rotic`; Corneliu Moldovan; N.N.

Beldiceanu; Virgil I. B`rbat; MirceaR`dulescu; pictorii Nicolae Mantu [iDemetrescu Stoica (D. Stoica), ce auilustrat cu scene de r`zboi fiecarenum`r al publica]iei.

Ziarul „România – organ al ap`r`riina]ionale” era o tribun` înfl`c`rat`pentru cauza unit`]ii na]ionale [i statalea românilor, scris` de profesioni[ticonsacra]i, în marea lor majoritate înjurul vârstei de 35 de ani, [i care,al`turi de „Neamul Românesc” al luiNicolae Iorga, ajungea zilnic întran[eele frontului din Moldova. La ziarau mai colaborat Alexandru Vlahu]`,Ion Agârbiceanu, Ion Minulescu, Vasile

Voiculescu [.a., nume de prestigiu aleculturii române[ti în prima jum`tate asecolului al XX-lea. La 2 februarie1918, la un an de la apari]ie,sublocotenentul D. Marmeliucconsemna într-un articol: „Cu cât`ner`bdare e a[teptat` acolo (pe front,n.n.) «gazeta cea mare» (datorit`formatului tabloid, n.n.), cum îi zicsolda]ii «României». În ore de repaus,în bordeiele sec]iilor, ofi]erul sau vreunsergent mai iste] le t`lm`ce[te vitejilor

slova tip`rit` la Ia[i [i discu]iiinteresante, ce apropie sufletele [iînt`resc încrederea reciproc`, se nascîn aceste [ez`tori intime de oincalculabil` importan]`”.

La 23 martie 1918, dup` 874 deapari]ii, ziarul „România – organ alap`r`rii na]ionale” a fost suspendat deguvernul Alexandru Marghiloman, încondi]iile extrem de grele pentruRomânia la acea dat`, când PuterileCentrale (Germania, Austro-Ungaria,Bulgaria, Turcia), care ocupaser` dou`treimi din teritoriul Regatului Românieiînc` din toamna anului 1916, inclusivcapitala Bucure[ti, au impusdemobilizarea Armatei Române [i unînrobitor Tratat de Pace, semnat la 7mai 1918, dar neratificat niciodat` deregele Ferdinand I.

Ziarul a mai ap`rut, la Bucure[ti, cu120 de numere, în perioada 16 ianuarie– 9 iunie 1919, când î[i înceteaz`definitiv existen]a. Oferim cititorilor, înreproducere integral`, editorialul „Dupùn an”, semnat de Mihail Sadoveanu,directorul ziarului, spre a sesizavaloarea deosebit` a analizeiîntreprins` – o mostr` din multe altelecare s-au cuprins în „România – organal ap`r`rii na]ionale”, publica]ie demare prestigiu în epoc`.

BIBLIOGRAFIE

Arhivele Militare Române, fond MareleCartier General, dosarele nr. 499, 756, 1949;colec]ia ziarului „România” (1917-1919) de laBiblioteca Academiei Române, cota B.A.R.:P.IV 45.90.

studii/documente

20 1-4 (35-38) 2007 document

90 de ani de la apari]ia ziarului „Rom#nia”

„Gazeta cea mare”Comandor (r) prof. dr. Aurel PENTELESCU

Comisia Rom#n` de Istorie Militar`

L

”” ””Ziarul „Româniaera o tribun`înfl`c`rat`pentru cauzaunit`]ii na]ionale[i statale aromânilor

Am trìt în acest r`zboi, f`r` îndoial`, cele mai mari zile aleistoriei universale [i cele mai dramatice ale neamului nostru. Încumplita încordare a popoarelor de a-[i preface situa]ia în lume,de a l`sa genera]iilor ce vin alte a[ez`minte [i a deschideperspectiv` nou` istoriei lor – ne-am avut [i noi locul.

Am luat arma pentru drepturile neamului nostru obijduit [isfârtecat supt st`pâniri strìne. Nu vreau s` am în vedere aicirezultatele b`t`liilor: cele mai cumplite ciocniri ale acestuimonstruos r`zboi n-au fost decisive [i n-au ridicat decât

hecatombe între fluvii de sânge. Mai interesante [i hot`râtoaremi se par mai ales feluritele manifest`ri ale popoarelor în acestteribil foc al încerc`rii. C`ci nu s-au ciocnit numai armate [i n-au tunat zguduind p`mântul numai artileriile. Na]iunile întregis-au ridicat în picioare [i [i-au mobilizat for]ele. Din palatulregal [i pân` la cea mai umil` colib` omul s-a mi[cat, cu bra]ul,cu inteligen]a, cu întreaga con[tiin]`. Suferin]a cumplit` s-aîntins pretutindeni, uniform` ca o ap`. Moartea a secerat pecâmpurile de b`t`lie; epidemiile, în popula]ia civil`.

DUP~ UN AN

studii/documente

21document 2007 1-4 (35-38)

{i-n aceast`zvârcolire, în aceast`imens` jertf` aomenirii de azi pentruun mai bine alviitorimii, fiecareneam, urmândfatalit`]ilor istorice [iinstinctelor, [icalit`]ilor primordiale,a dat un examenteribil.

Mâine victoriilearmelor vor r`mâne peal doilea plan. {i se voralege mai presus de elevoin]a [i energia,con[tiin]a înalt`,noble]ea jertfelor [i totce ridic` pe omdeasupra primitivit`]ii.Va interesa pe istoricifapta de ordin social:cum s-a organizat un popor, cât` abnega]ie [i cât` cinste a pus[i mai ales cum a [tiut s` sufere [i s` se reculeag` în mariledezastre.

În ceea ce ne prive[te pe noi, nu [tim dac` cercet`torul vaputea g`si cuvinte de laud` pentru preg`tirea, organizarea [ialte calit`]i de care au dat monstruoase dovezi popoarele maivechi [i mai civilizate. Va r`mâne îns` uimit când va deslu[iacea pagin` din istoria r`zboiului nostru care se poate numi:refacerea.

Am fost izbi]i teribil de puteri convergente. Am fost tr`da]ide aliatul cel mai aproape. Am r`mas singuri, cople[i]i de oiarn` grozav`, bântui]i de mizerie [i boli...

Cum a putut acest popor numai în câteva luni s` sereculeag`; cum [i-a reorganizat în prip` rezisten]a; cum î[i legacu o mân` r`nile [i cu alta se ap`ra; cum [i-a ridicat apoi cuseme]ie fruntea [i a lovit cu str`[nicie la rândul s`u: toateaceste uimitoare lucruri – când vor c`p`ta perspectiva istoriei –vor ap`rea ca cel mai serios titlu de glorie al acestui popor.

Eram socoti]i îngropa]i. Du[manii no[tri preg`tiser` [icrucea pentru mormântul nostru. Dar, deodat`, energiilelatente ale na]iunii s-au de[teptat [i s-au încordat. Tot poporulr`mas s-a strâns într-un bloc supt izbitura de val a nefericirii.

Vigoarea epic`, ml`dierea de o]el care au izbucnit din aceast`concentrare ne-au ridicat mai sus decât n`d`jduiam.

La aceast` minunat` refacere au luat parte to]i fiii patriei: [iofi]eri [i admirabilul nostru soldat [i toat` popula]ia civil` înm`sura mijloacelor de care dispunea. To]i cu ce au avut bun aucontribuit. {i am venit [i noi – slujitorii condeiului – cudragostea noastr`, cu râvna noastr`, cu credin]a noastr` ceavem în acest popor, – [i ne-am f`cut datoria.

Suntem mândri de ce am f`cut. Suntem mul]umi]i c`, înnenorocirea ob[teasc`, am fost pu[i la locul nostru. O parte dinlumina demnit`]ii, a eroismului [i a jertfelor acestui popor ser`sfrâng [i asupra acestei foi modeste, care zi cu zi, a b`tut lapoarta inimii mul]imii, predicând t`ria [i n`dejdea.

Mihail Sadoveanu

Sursa: „România, organ al ap`r`rii na]ionale”, anul II, nr. 332, 2 februarie

1918, p. 1, col. 1-2.

Prima pagin` a ziarului „Rom#nia”, organ al Ministerului Ap`r`riiNa]ionale, edi]ia de vineri, 10 februarie 1917

In February 1917, during the reorganization process ofthe Romanian army after the defeats suffered in the preced-ing year, the Great Headquarters found a newspaper, named„Romania”, at which have worked or contributed well-knownnames of Romanian literature like Mihail Sadoveanu,Octavian Goga, Alexandru Vlahu]`, Ion Ag#rbiceanu, VasileVoiculescu. The newspaper had a very important contributionin raising the troops and the civil population’s spirits which

were refugee in Moldavia.The author presents an article written by Mihail

Sadoveanu, the director of the newspaper, in which heemphasize the soul union of the Romanians during the dra-matic events passed in the years 1916-1917 and the role ofthe intellectuals from „Romania” newspaper in maintaining,with the help of the written word, the moral solidarity of theRomanian nation in such a critical situation of its history.

90 years from the issue of “Romania” newspaper

studii/documente

22 1-4 (35-38) 2007 document

I. SITUA}IA

Armata este, cum se [tie c` este, din cauza:• haosului pe care l-a produs prin legisla]ia numeroas`

improvizat` [i nearmonizat`, rù studiat` [i rù aplicat`;• hidrocefaliei;• birocra]iei, care s-a dezvoltat [i continu` s` se dezvolte în

detrimentul corpului principal al o[tirii;• servitu]ilor, care i-au supt toat` seva [i care au sporit [i

sporesc continuu în detrimentul armatei, pe care se sprijin` cuadev`rat ap`rarea na]ional` [i care ast`zi prime[te resturile [ichiar de[eurile na]iunii;

• bugetului rù studiat [i rù aplicat;• lipsei unui plan precis de ansamblu al preg`tirii statului

pentru ap`rarea lui;• lipsei unui plan propriu de organizare, de dotare, de

încadrarea [i de preg`tire de r`zboi, adaptat condi]iilor generale,nevoilor [i posibilit`]ilor actuale;

• lipsei continuit`]ii în toate ramurile de activitate careprivesc direct [i indirect, ap`rarea de ast`zi [i de mâine astatului.

Din aceste cauze, schi]ate numai în liniile lor generale,toate sacrificiile materiale f`cute, de la r`zboi, de stat cuarmata; tot timpul pierdut de cet`]eni, în institu]ii militare, întimpul serviciului lor sub drapel; toate energiile consumate, petoat` scara, de la soldat la general, pot fi trecute în bilan]ulgeneral al statului, total la capitolul pierderii de timp, de bani,de energii [i de bune inten]ii, când [i unde au fost.

}ara este ast`zi într-o total` imposibilitate de a se ap`ra,dac` va fi atacat`.

Armata ei este complet dezarmat`, pseudo-instruit` [idemoralizat`.

Dac` va fi chemat` în situa]ia de ast`zi s` apere frontierele,va fi, cu toate sacrificiile de vie]i care se vor face – [i vor fi pecât de numeroase pe atât de inutile – un dezastru militar unicîn istoria popoarelor.

Dup` el va urma cu siguran]` la scurt, foarte scurt intervalde timp, dezastrul social [i politic care ne va costa nu numaigrani]ele României Mari, dar ne va duce chiar în situa]ia de a

Filozofia r`zboiului la rom#niC`pitan-comandor dr. Marian MO{NEAGU

Serviciul Istoric al Armatei

umai r`zboiul pune în vileagorganizarea, puterile [isl`biciunile, calit`]ile [i

insuficien]ile unei armate; el constituieultima instan]` înaintea c`reia se aducafirm`rile [i controversele ce se nasc înjurul discu]iunilor relative la însu[irilearmatelor – [i numai în scara marilorb`t`lii se poate spune cu hot`râre carearmat` e puternic` [i care armat` eslab`”. A[a începe studiul intitulatRelele organice ale armatei noastre,întocmit de Gheorghe T`t`rescu înurma ac]iunilor desf`[urate de armataromân` la sud de Dun`re, în varaanului 1913, în care analizeaz`, întrealtele, calitatea corpului de cadre [i atrupei din armat`1.

Pe baza înv`]`mintelor desprinsedin participarea României la PrimulR`zboi Mondial, un alt document ineditface radiografia armatei române înperioada interbelic`. Acesta esteintitulat „Prefa]` la «Planul general dereorganizare al Armatei»” [i apar]ineviitorului mare[al al României, IonAntonescu.

Ca militar, Ion Antonescu participasela R`zboiul de |ntregire, în calitate de

[ef al Sec]iei Opera]ii a Marelui CartierGeneral român (1917-1918), având unrol determinant în elaborarea planurilorvictoriilor de la M`r`[ti, M`r`[e[ti [iOituz, iar în anul 1919, în cursulcampaniei contra Ungariei ro[ii2. RegeleFerdinand I i-a recunoscut meritele sale

deosebite: „Antonescu, nimeni altul nupoate [ti mai bine decât regele tùmarile servicii pe care le-ai adus ]`rii înacest r`zboi”.

Cu aceast` experien]` decombatant, Ion Antonescu a devenit[eful Marelui Stat Major (1 decembrie1933 – 11 decembrie 1934), postur` încare a încercat s` evalueze percep]ia

statului referitoare la politica militar`, îngeneral, [i s` reformeze institu]iamilitar`, în raport cu priorit`]ilemomentului.

Pentru compara]ie, reproducemdocumentul extras din fondul ServiciuluiIstoric al Marelui Stat Major, cuconvingerea c` lectura atent` aacestuia ne poate oferi suficienteelemente pentru o analiz` realist` [ilipsit` de prejudec`]i a personajelor [i,mai ales, a realit`]ilor cu care s-aconfruntat armata român` în perioadainterbelic`.

NOTE

1. Studiul a ap`rut la Atelierele Grafice,,Flac`ra”, Societate Anonim`, Bucure[ti,1913 [i este reprodus [i în general locotenent(r) Ion Gurgu, locotenent colonel dr. SergiuBalanovici, Vasilica Manea, O istorie astructurii centrale de Personal a ArmateiRomâne 1862-1947, Bucure[ti, EdituraCentrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2006,pp. 134-150.

2. Vezi Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu,Istoria românilor în secolul XX, Bucure[ti,Editura Paideia, 1999, p. 401.

”” ””

«Planul generalde reorganizareal Armatei»,semnat de IonAntonescu,face radiografiaarmatei româneîn perioadainterbelic`

„N

PREFA}~LA

PLANUL GENERAL DE REORGANIZARE AL ARMATEI

studii/documente

23document 2007 1-4 (35-38)

nu ne putea opri nici la acelea aleRomâniei de la 1916.

Situa]ia este cunoscut`. Se pot g`si înaceast` ]ar` oameni con[tien]i, care s` nufie îngrijora]i? {i care s` nu se întrebe înfiecare zi, [i de mai multe ori pe zi, cuinima strâns` [i cu fruntea încre]it`, ce nefacem dac` ne surprind evenimentele înhalul [i în haosul de ast`zi?

Cohorta lor este nenum`rat` [iîntreab`, au dreptul s` întrebe, [i la ziuajudec`]ii supreme vor întreba: ce au f`cutatâ]ia ani de zile conduc`torii?

R`spund eu.S-au certat, au discutat, au f`cut, rând

pe rând, proiecte peste proiecte [i cuaceea[i u[urin]` cu care le-au f`cut unii,cu aceea[i u[urin]` le-au rupt al]ii; s-auacuzat [i continu` s` se acuze reciproc denepricepere, de necinste, de rea credin]`etc.

La fel s-a întâmplat la Roma, când eaardea [i când barbarii r`sturnau, unuldup` altul, hotarele Imperiului.

La fel s-a întâmplat cu Bizan]ul, cândturcii erau deja pe uli]eleConstantinopolelui.

La fel au f`cut nobilii polonezi [icurtenii lor, în timp ce vecinii t`iau cuspada vaste teritorii din frumoasa lor ]ar`.

Dac` vrem s` ajungem la acelea[irezultate, nu avem de f`cut niciun alt efortdecât s` continu`m sistemul.

Vrem s` evit`m finalul tragediei, careeste evident, trebuie s`-l abandon`m f`r`t`gad`.

Dac` o facem imediat, avem putin]a,sper eu, de redresare.

Nu trebuie pentru aceasta bani a[amul]i cum s-a spus [i nici numai bani,fiindc` oricâ]i am avea, cu sistemul actual de întrebuin]are alor, vom ajunge matematic unde sim]im cu to]ii c` mergem: ladezastru.

Pe lâng` bani trebuie:• o voin]` ferm` conduc`toare;• un plan clar, complet [i metodic de refacere;• continuitate [i energie în aplicarea lui;• înl`turarea, cu biciul [i f`r` mil` a farsorilor, a fait-neant-

ilor [i a prevaricatorilor care, ridicându-se la treptele deconducere prin alte mijloace decât acelea pe care le d` trecutul,meritul [i munca lor, n-au f`cut decât s` anihileze ac]iuneacelor anima]i, desigur foarte mul]i, de alte sentimente, dota]icu alte calit`]i [i în plus ap]i de o munc` încordat`, modest`,dezinteresat` [i discret`.

Nu m` voi ocupa din aceste ultime deziderate decât deacela ce-mi revine [i care corespunde [i cu ceea ce mi-a]i cerut,[i anume:

II. PLANUL DE REFACERE

Trebuie s` ]in` seama de cauzele care ne-au dus la situa]iade ast`zi.

Numai prin înl`turarea lor, rapid` [i total`, numai trecândpeste orice interes particular sau particularist, peste oricedrept câ[tigat în detrimentul interesului general [i peste orice

considera]ie personal`, se poate nu numai spera dar [i realiza,chiar cu repeziciune, o radical` [i total` îndreptare.

Reluând deci, în cele ce urmeaz`, cauzele cardinale care audus, dup` cum am ar`tat în prima parte, la situa]ia actual`, vomschi]a, numai în linii generale [i rând pe rând, ce trebuie s`facem pentru a ne îndrepta.

LEGISLA}IA ARMATEI

Trebuie simplificat`, trebuie armonizat`, trebuie strict [ienergic aplicat`.

Avem ast`zi peste 28 legi. Nimeni nu le cunoa[te cumtrebuie, nici nu le poate cunoa[te, atât din cauza con]inutului lor[i al contrazicerilor, cât [i din cauza continuelor lor modific`ri.

Din aceast` cauz` nimeni nu le poate aplica [i rari sunt aceicare, sub surâsul ironic al celor mul]i, se zbat s` le respecte.

Ele au fost f`cute, f`r` un plan de ansamblu, de multipleorgane [i de multe ori dup` capriciile acelora care s-au perindatla conducerea Ministerului Ap`r`rii Na]ionale.

Din aceast` cauz` a ie[it haosul.Situa]ia a fost agravat` [i de uzul [i chiar de abuzul care s-

a f`cut cu Înaltele Decrete. Cine a voit s` modifice ceva, carenu i-a convenit, cine a voit s` acopere o ilegalitate f`cut`, s`favorizeze ac]iuni sau persoane, sau s` eludeze anumite filiere

Aici [i \n paginile 24, 25 [i 30,militari ai Regimentului 1 V#n`tori „Regele Ferdinand”, \n timpul programului de instruc]ie

studii/documente

24 1-4 (35-38) 2007 document

r`spunz`toare de control, a ticluit în grab` [i a ob]inut cuaceea[i iu]eal` o lege sau un Înalt Decret.

Aceast` procedare a f`cut imposibil` stabilirea respons-abilit`]ilor, fiindc` acelea[i atribu]iuni au fost puse, de diferitelegi, în sarcina a multiple autorit`]i, care se ocup` în acela[itimp de ele.

Din aceast` cauz` to]i pot fi p`rta[i la gre[eli, îns` nimeninu poate fi f`cut cu adev`rat [i singur responsabil de erorilecare se comit.

Cazul Skoda este concludent. Ca el sunt multe.În consecin]`, aceasta fiind realitatea, pentru a îndrepta

o[tirea trebuie, în primul rând, s` se pun` ordine în aceast`dezordine.

Pentru aceasta legile trebuie simplificate [i reduse.Un singur organ trebuie s` procedeze la întocmirea lor.

Este Marele Stat Major, care ac]ioneaz` din proprie ini]iativ`pentru chestiunile de organizare [i de preg`tire a r`zboiului [ilucreaz` din ordin [i cu concursul organelor tehnice respectiveîn celelalte direc]iuni.

Numai a[a se va putea aduce armonia unde este atâtadizarmonie. Numai a[a se va putea stabili r`spunderile în cazde incoeren]`. Numai a[a va putea fi stabilitate în legisla]iamilitar` [i numai a[a vor înceta improviza]iile.

HIDROCEFALIA

Suntem armata care avem cele mai multe comandamentedin lume, inspectori generali de armat` (5), inspectori generalitehnici (1), inspectori generali de arme [i servicii (8),inspectori de cercuri de recrutare (25), directori superiori (8),directori (17), comandan]i de corp de armat` (11), comandan]ide comandamente teritoriale (7), comandan]i de divizii (30),comandan]i de brig`zi (98) etc. To]i au de f`cut de multe oriatribu]iuni similare. Pentru foarte mul]i îns` ele se suprapunf`r` necesitate [i se contrazic.

În schimb, îns`, foarte multe din aceste comandamentesunt lipsite de putere executiv`.

To]i treneaz` dup` ei, din punct de vedere bugetar [ibirocratic, localuri, generali [i colonei [efi de stat major,cohorte întregi de ofi]eri superiori, inferiori, func]ionari,telefoane, automobile, cai, tr`suri, [oferi [i conduc`tori detr`suri cu ajutoarele lor, ordonan]e, carnete de circula]iegratuite pe C.F., misii etc.

Pentru a eviden]ia plastic aceast` grav` situa]ie, MareleStat Major a concretizat-o într-o roz` în culori, care arat` dintr-

odat` oricui, c` organele noastre de conducere, administrative[i tehnice, s-au transformat, prin continuele [i inutileleînmul]iri, într-o adev`rat` plag` pe care eu o consider un flagelna]ional.

Nu se poate îndrepta o[tirea, nu se poate scurta drumul pecare-l face ast`zi pentru a putea fi solu]ionate cele mai mici ca[i cele mai mari chestiuni, decât dac` t`iem cu bisturiul, înlung [i în larg, în acest mult prea vast sistem birocratic [ihidrocefalic pentru puterile noastre bugetare [i pentru for]elenoastre reale.

În consecin]`, pentru a se realiza o îndreptare, trebuie s` sereduc` organul conduc`tor, administrativ [i tehnic al o[tirii, lapropor]iile pe care natura le-a adoptat pentru corpul tuturororganismelor vii.

Capul o[tirii trebuie s` fie deci în propor]ie cu trupul o[tirii.Ast`zi el este monstruos de mare. Dac` continu`m a[a, capulva omorî corpul.

BIROCRA}IA {I SERVICIILE

Este o consecin]` a haosului produs de legi [i a sc`riiascensionale pe care a urmat-o f`r` s` se opreasc` nici ast`zinum`rului comandamentelor.

De îndat` ce a ap`rut un comandament, s-a n`scut [iserviciul respectiv [i împrejurul lor s-au aciuat o puzderie deelemente, care sunt [i ast`zi în cre[tere fiindc`, pe de o partevia]a de birou este atr`g`toare, are mai pu]ine riscuri, cere maipu]in` munc`, prezint` avantaje, lipsuri de responsabilitate,posibilit`]i de misii, de c`l`torii gratis în ]ar` [i str`in`tate, deavansare mai repede [i la alegere, de cas` gratis etc. {i pe dealt` parte, fiindc` serviciile [i comandamentele sunt instalate înora[ele mari [i în marea lor majoritate în Bucure[ti.

Cercetând cu aten]ie roza la care m` refer mai sus, se poatevedea cum fiecare, când se g`se[te într-un comandament sauserviciu, î[i creeaz` un birou astfel încât avem ast`zi în fiecareserviciu sau comandament aproape pentru fiecare chestiunecâte un birou.

Tot în aceea[i roz` vedem c` numeroase birouri suntcompuse numai din [eful lor, care de multe ori nu are decâtmasa la care [ade.

Multe din aceste birouri neavând de lucru, improvizeaz`,cer unit`]ilor [i serviciilor în subordine diferite situa]ii, d`ri deseam`, rapoarte, care au fost ordonate de mai multe ori etc.,pentru ca unele s` nu fie citite, iar altele s` fie pierdute.Aceast` ac]iune pe de o parte încurc`, obose[te [i

descurajeaz` pe cei care cu adev`ratlucreaz`, iar pe de alt` parte ]ine în loc,timp îndelungat, nerezolvate chestiunicare reclam` urgen]`.

Un exemplu: anul trecut, din cauzaformalit`]ilor birocra]iei, muni]ia pentrutragerile de instruc]ie nu a ajuns lacorpuri decât la sfâr[itul perioadei deinstruc]ie.

Faptul nu este paradoxal. Se petrece întoate p`r]ile unde birocra]ia a pusst`pânire pe organiza]ie.

În toate aceste cazuri s-a constatat f`r`nicio excep]ie, c` cu cât este mai mult`birocra]ie cu atât diferitele probleme suntmai gre[it [i mai tardiv solu]ionate.

În afar` de aceasta nu trebuie s` seignore c` ofi]erii neocupa]i sunt acei care

studii/documente

25document 2007 1-4 (35-38)

clevetesc, critic`, colporteaz`, r`spândesc [i între]in în lumeamilitar` [i civil` o atmosfer` de spaim`, de neîncredere [i dedemoralizare de care profit` [i pe care o speculeaz`, m`rind-odu[manii interni [i externi ai neamului.

O alt` latur` foarte important` [i acut` a acestei chestiuni oformeaz` [i latura bugetar`.

Dup` calculele f`cute la Marele Stat Major s-a stabilit c`birocra]ia armatei consum` singur` aproape 2 miliarde dinbugetul de 5 miliarde al armatei.

Este îns` de remarcat, [i aceasta trebuie subliniat, c` întimp ce pentru instruc]ia [i între]inerea corpurilor de trup` nus-a încasat în anul bugetar 1933-1934 decât 60% din cotaprev`zut`, birocra]ia a primit [i consum` totu[i întreaga eicot`-parte, astfel încât se poate afirma c` partea ei de con-suma]ie se ridic` în realitate la 77% din buget.

Dac` o industrie, oricare ar fi ea, ar fi pus` pe acelea[i baze,ar merge, matematic [i vertiginos, la faliment.

Armata se zbate de ani de zile în aceast` situa]ie.De[i to]i î[i dau seama de ea, nimeni nu are b`rb`]ia s` o

opreasc`, chiar cu mijloace brutale, de pe calea dezastrului [is` o redreseze.

Pentru aceasta se impune ca birocra]ia s` fie redus` celpu]in la jum`tate.

Se va face armatei, numai prin acest simplu gest, un întreitserviciu:

• în primul rând economii, care vor fi realizate în profitulinstruc]iei;

• în al doilea rând se va asigura simplificarea corespon-den]ei [i implicit solu]ionarea rapid` [i deci oportun` a proble-mei;

• în al treilea rând, se va anima via]a corpurilor de trup`prin completarea cadrelor cu ofi]eri, subofi]eri [i solda]i carevor fi sco[i din birouri.

M`sura reducerii birocra]iei este cu atât mai imperioas`, cucât 7 1/2 luni [i jum`tate Armata este, din cauza efectivelor,redus` la o complet` stagnare.

{i de remarcat este faptul c` pe când corpurile de trup` segolesc total de solda]i în aceast` lung` perioad`, aparatul biro-cratic ar`tat mai sus r`mâne aproape intact.

V`zut` [i sub acest aspect, plaga devine [i mai mare.În leg`tur` cu aceast` latur` a ei, mai am de semnalat c`

s-a f`cut acum 2 ani o lege a cadrelor, care a limitat efectivelecorpurilor [i ale birourilor, dar pe când corpurile care erauprev`zute a se înfiin]a nu s-au înfiin]at [i efectivele corpurilorexistente prev`zute a se spori, nu s-au sporit, comandamentele,birourile [i serviciile armatei au fost toate completate cu efec-tivele prev`zute, în ofi]eri [i solda]i, de aceast` lege [i multedin ele au fost chiar dep`[ite.

Din cauza acestei aplic`ri unilaterale a sus zisei legi,îndreptarea urm`rit` de autorul ei nu numai c` nu s-a realizatdar situa]ia s-a înrùt`]it.

Astfel stând lucrurile [i date fiind consecin]ele, este impe-rios necesar a tìa f`r` mil` [i la capitolul birocra]ie în carnevie.

Este a treia m`sur` care trebuie luat` [i f`r` de care nu vomputea îndrepta nimic.

SERVITU}ILE ARMATEI

Sunt:• Jandarmii;• Gr`nicerii;• Ordonan]ele;• Minoritarii;• Deta[a]ii.

Pentru a se vedea starea pe care au creat-o fiecare în parte[i toate la un loc, aceast` problem`, s` proced`m pe rând cuanaliza lor.

Jandarmii [i Gr`nicerii

Absorb, respectiv, 45.000 [i 32.000 de oameni, ceea ce la unloc face o treime din totalul efectivelor militare pe care le avemîn perioada maximal` – 4 luni [i jum`tate pe an – [i jum`tatedin efectivul total în perioada minimal` – 7 luni [i jum`tate.

Iat` situa]ia sub raportul cifrelor.Prezentat` [i v`zut` chestiunea prin aceast` prism`, a

cifrelor [i a propor]iilor, nu pare important`.Realitatea este îns` cu totul alta. Ea are o repercusiune

dezastruoas` asupra armatei în timp de pace [i va avea una [imai dezastruoas` la r`zboi.

Într-adev`r, examinând pe toate laturile chestiunea,constat`m:

În primul rând, în timp ce jandarmii [i gr`nicerii care sunttrupe de poli]ie administrativ` [i vamal` încadreazàproximativ 20 regimente cu 77.000 oameni în perioad`maximal` – 4 luni [i jum`tate pe an – armata real`, acea careserve[te la preg`tirea na]iunii pentru r`zboi încadreaz` înaceea[i perioad` 191 regimente cu 130.000 oameni (73regimente de infanterie, 63 regimente de artilerie, 31regimente de cavalerie, 17 regimente de geniu).

Aceasta înseamn` c` pe când primii au aproximativ 4.000oameni de regiment, armata are majoritatea regimentelor cu500 de oameni, o mic` parte cu 600 oameni [i o parte [i maimic` (trupele de pe frontier`) cu 1.600.

Cine este de meserie, [tie ce însemn`tate are acest fapt

studii/documente

26 1-4 (35-38) 2007 document

asupra posibilit`]ilor preg`tirii de r`zboi a unit`]ilor respective.[i dac` cel pu]in am fi în aceast` situa]ie tot anul. Dar

situa]ia este [i mai grav` în perioada minimal` – 7 luni [ijum`tate pe an – fiindc` în timp ce în aceast` perioad` jan-darmii [i gr`nicerii p`streaz` aproximativ un efectiv de 50.000– 60.000 de oameni, adev`rata armat` reduce pe ale sale numaila 50.000 oameni, din care 20.000 sunt ordonan]e, iar restulsunt absorbi]i de birocra]ie [i de serviciile corpurilor.

Se poate u[or închipui, care este [i aspectul [i valoareaacestei armate în aceast` perioad` în care 30.000 de caim`nânc` degeaba [i al]i 12.000 de ofi]eri [i to]i atâ]ia subofi]erinu fac altceva decât [coli teoretice, vin aproape degeaba lacazarm`, unde se zbat cu dificult`]ile pe care le creeaz` lipsaoamenilor [i din lips` de ocupa]ie se exaspereaz`, clevetesc [ise demoralizeaz`.

Pentru a concretiza [i mai bine monstruozitatea situa]iei,subliniez c` în aceast` perioad` pe când, pe de o partegr`nicerii au pentru 8 regimente 26.000 oameni, sunt corpuride armat` care au pentru toate regimentele [i serviciile de subordinele lor – 18 regimente [i 7-8 servicii aproximativ – numai6.000 oameni în total, din care 4.000 sunt absorbi]i de servicii.În timpul când corpurile noastre de armat` se g`sesc în aceast`deplorabil` situa]ie, ungurii [i ru[ii au maximum de efective încaz`rmi, ceea ce constituie pentru ei o mare, permanent` [iu[or oferit` [ans` de a ne surprinde, printr-un atac bruscat,total dezarma]i, în perioadele minimale.

Am v`zut c` la acest pericol ]ara este supus` 7 luni [ijum`tate în fiecare an.

În al doilea rând, în timp ce situa]ia se prezint` sub raportulefectivelor a[a dup` cum am ar`tat-o, în acela[i timp greut`]ileinsuportabile ale birocra]iei apas` invers propor]ional asupraacestor dou` categorii de corpuri ale aceleea[i armate,gr`nicerii [i jandarmii privilegia]i de o parte, [i tot restul, imen-sul rest al armatei de alt` parte.

Într-adev`r, pe când la armata de uscat serviciile în afar` deordonan]e absorb 22.000 oameni, ceea ce reprezint` 14% înperioada maximal` [i 42% în perioada minimal`, g`sim opropor]ie de 22% la gr`niceri [i de 3% la jandarmi.

Dac` la aceast` stare de fapt se mai adaug` [i aceea, careeste riguros exact`, c` jandarmii [i gr`nicerii nu au aproape deloc ne[tiutori de carte [i minoritari, se poate deduce nu numainedreptatea [i deosebirea de tratament dar [i consecin]ele pecare le-au ar`tat solu]ionarea dat` unor probleme atât deimportante de stat, solu]ionare care în loc s` fie f`cut` încadrul ansamblului de c`tre organul superior r`spunz`tor de

organizarea întregii ap`r`ri a statului, afost f`cut` pe deasupra lui, de persoanecare au dovedit foarte curând c` au fost [inepricepute [i de rea credin]`. M` refer lajandarmi.

În al treilea rând, jandarmii [igr`nicerii având legi speciale – ob]inuteuneori cu tot avizul contrar al Marelui StatMajor [i de alte ori cu ignorarea lui total`– au ie[it, sub raportul administrativ, totalde sub controlul legal al autorit`]ilormilitare, iar sub raportul teoretic, sunt înafar` de orice direc]ie [i de orice controlserios.

Cum oameni care trec în timpulserviciului lor activ, prin jandarmi [igr`niceri, sunt destina]i a intra lamobilizare în compunerea armatei [i cumfa]` de cele 15 contingente mobilizabile eireprezint` 300-400.000 oameni, nu este

nevoie, nici în aceast` privin]`, s` fie cineva mare specialistpentru a-[i da seama c` viitorul generalissim care va purtaponosul înfrângerii, va merge la r`zboi cu oameni de a c`rorbun` preg`tire de r`zboi nu s-a ocupat, îns` care va fi f`cut cusiguran]` responsabil de înfrângere.

În sfâr[it, din cauza disloc`rii actuale a gr`nicerilor, aorganiz`rii lor [i a principiilor ast`zi preconizate în ceea ceprive[te întrebuin]area lor în acoperire, la r`zboi se vor risipi înmarea lor majoritate, f`r` s` aduc` acestei opera]iuni, atât deimportante, un real serviciu.

Din aceast` cauz`, conducerea opera]iunilor va avea desuferit de la început consecin]ele [i va pune timp îndelungatpân` s` adune, în unit`]i noi, elementele de gr`niceri, care aufost r`spândite pe fronturi vaste [i care au luptat cum au putut,f`r` o conducere unic` [i în dezacord cu ac]iunea trupelor deacoperire ale armatei.

Aceasta fiind situa]ia, v`zând inconvenientele [i cunoscândconsecin]ele ei, g`sim c` nu este alt` solu]ie de recomandatdecât „la loc mi[carea”.

În loc de 3 armate, care au ast`zi 3 conduceri diferite, s`form`m una singur` cu o singur` conducere.

În cadrul acestei armate unice, fiecare element s`-[i aib`,p`strând propor]iile, rostul [i rolul s`u.

Aplicând acest elementar principiu se va putea reduce, f`r`niciun risc – din contr` îmbun`t`]ind situa]ia [i posibilit`]iletuturor – la un sfert efectivul gr`nicerilor [i la mai mult dejum`tate acela al jandarmilor.

Ordonan]ele

Avem aproximativ 20.000 de ordonan]e legale. În aceast`fabuloas` cifr` nu intr` solda]ii de la caii ofi]erilor; [oferii;conduc`torii de la numeroasele tr`suri [i ajutoarele lortotdeauna de rigoare; ordonan]ele pe care le iau plutonierii;abuzurile, care sunt foarte numeroase; numeroasele schimb`ride ordonan]e, care au loc de mai multe ori în cursul anului [inici suprapunerile de ordonan]e care au loc în perioadapremerg`toare liber`rii contingentului.

Pentru a vedea cât apas` ordonan]ele [i serviciile asupraefectivelor între]inute din bugetul Ministerului Ap`r`riiNa]ionale, s` examin`m chestiunea numai la armata de uscat(f`r` gr`niceri [i jandarmi), aeronautic` [i marin`.

Lu`m numai cifra lor legal`: 17.200.Singur` reprezint` 10% din efectivul întregii armate în

perioad` maximal` [i 31% în perioad` minimal`.

Militari din Divizia Auto Blindat`, cu prilejul prezent`rii tehnicii de lupt`

studii/documente

27document 2007 1-4 (35-38)

Dac` acum se judec` situa]ia pe care o creeaz` aceast`stare în paralel cu aceea creat` de solda]ii – care de fapt sunttot servitori – absorbi]i de serviciile armatei [i ale corpurilor,servicii care se ridic` în perioada maximal` la 14% [i în cea min-imal` la 41%, ajungem la fantastica constatare c` în primaperioad` 24% [i în cea de-a doua perioad` 72% din armat` seîntrebuin]eaz` în serviciile personale [i în serviciile armatei.

Aceasta înseamn`, nici mai mult nici mai pu]in, c` suntemo armat` de ordonan]e.

Din aceast` cauz`, s-au inversat [i aici rolurile.Armata noastr`, aceea care cu adev`rat face un serviciu

util, fiindc` se instruie[te, a r`mas în minoritate, iar serviciileei s-au transformat în majoritate.

La noi, armata este ast`zi de fapt în serviciul serviciilor, iarnu serviciile în serviciul armatei.

Într-adev`r, pe când la noi serviciile [i ordonan]elereprezint` peste 24% numai 4 luni [i jum`tate pe an (perioadamaximal`) [i 72% în restul timpului, din globalul efectivelorîntre]inute sub drapel, la al]ii serviciile variaz` în tot timpulanului de instruc]ie între 1% [i 25%.

Starea aceasta din timp de pace a avut o nefast` influen]`,dup` cum era fatal, [i asupra compunerii pe care o va aveaarmata la mobilizare.

În aceast` armat` pe care o vom mobiliza, serviciile înghit60% din totalul efectivelor mobilizate – cifre g`site la venireamea în capul institu]iei.

Pe când acesta este spectacolul pe care-l d`m noi [i înaceast` privin]`, ce constat`m la al]ii?

Ei bine constat`m c`:• În Polonia ofi]erii sunt mai pu]in pl`ti]i ca ai no[tri,

indexul de via]` acolo este mai ridicat ca la noi, avantajeleacordate ofi]erilor sunt mai pu]ine [i totu[i polonezii nu auordonan]e.

• La cehoslovaci situa]ia se prezint` ca [i în Polonia.• În Fran]a nu au drept de ordonan]` decât ofi]erii cu drept

la cal [i serviciul lor de ordonan]` este îndeplinit de acela[isoldat care le îngrije[te [i calul.

Iat` ce fac al]ii.S` vedem acum atât latura financiar`, cât [i aceea a reper-

cusiunii pe care o are aceast` chestiune asupra preg`tirii noas-tre de r`zboi.

Ordonan]ele noastre cost` pe stat 188.000.000 pe an, ceeace în 10 ani face 1.880.000.000 lei. Este suma cu care s-ar fiputut regenera muni]iile sau moderniza armamentul nostru.

Iar sub raportul preg`tirii de r`zboi este de remarcat c`20.000 de ordonan]e reprezint` tot atâ]ia solda]i superficial sauchiar total neinstrui]i. În consecin]`, în compunerea armateimobilizat` de mâine va intra al]i 300.000 solda]i nepreg`ti]i.

Adùgând la aceast` cifr` pe aceea pe care o reprezintòamenii de la servicii (250.000 – 300.000) [i pe aceea pe care oreprezint` jandarmii [i gr`nicerii v`rsa]i armatei, ajungem laconstatarea c` 50% din armata cu care vom înfrunta groz`viiler`zboiului de mâine, va fi sub raportul bunei preg`tiri ceea ceam ar`tat c` poate fi.

Se vor putea ap`ra în astfel de condi]ii, cel pu]in onorabil,frontierele? Cine ar putea avea cutezan]a s` o afirme [i s`-[i iacon[tient [i r`spunderea?

Ce este de f`cut?Desigur c` între cele dou` extreme, abuzul scandalos de la

noi [i sobrietatea altora, se poate g`si o m`sur` medie.Cunoscând patriotismul [i disciplina ofi]erilor no[tri, suntsigur c` ei vor consim]i f`r` ezitare la abandonarea unui dreptcâ[tigat, dac` li se va ar`ta atât situa]ia cât [i consecin]ele ei.

L`sând o singur` ordonan]` la to]i ofi]erii însura]i,indiferent de grad, [i dând ofi]erilor neînsura]i dreptul de a

folosi, în afara programului de instruc]ie, un soldat din unitatealor, se va putea realiza o economie de 150.000.000 –180.000.000 lei.

Minoritarii

Am instruit, în ultimii zece ani, aproape 400.000 deminoritari.

Prin acest sistem am f`cut o armat` inamicilor no[tri.Informa]ii verificate au stabilit c` ungurii conteaz` în

carnetele de mobilizare ale unit`]ilor lor de la est de Tisa, peungurii instrui]i de noi, pe care sper` desigur s`-i primeasc` [iînarma]i.

Este probabil c` acelea[i speran]e [i calcule le nutresc [i lefac atât bulgarii, cât [i ru[ii.

Am executat cu o con[tiin]` pe care este p`cat c` nu amgeneralizat-o în toat` activitatea noastr` public`, angajamentelepe care le-am luat, de a crea condi]iuni egale la drepturi [iîndatoriri tuturor acelora care trìesc la noi.

Ne-a costat aceste exces de zel [i de con[tiin]` numai înultimii zece ani aproximativ 3.700.000.000 (citi]i miliarde) de lei.

În schimb am l`sat 75.000 români în prisos de contingent,adic` complet neinstrui]i.

În plus, din lips` de fonduri, nu am chemat în ultimii 12 aninici ofi]erii de rezerv` [i nici completa[ii [i rezervi[tii laconcentr`rile legale.

Cu cele 3.700.000.000 cheltui]i cu instruirea minorit`]ilor,puteam s` ne moderniz`m tot armamentul, animând [idezvoltând industria na]ional`, mai puteam s` regener`mmuni]ii în valoare de 50 miliarde, sau, în fine, puteam s`chem`m la concentr`rile legale, pentru completarea [iîntre]inerea preg`tirii lor de r`zboi, 2.300.000 solda]i [i 12.000ofi]eri rezervi[ti români.

Aceasta este latura financiar` a problemei.Nu este îns` singura.Ast`zi armata noastr` are, [i mâine, la r`zboi, va avea în

medie în rândurile ei, aproximativ 30% minoritari.În r`zboiul trecut [i numai unit`]ile de moldoveni, au avut

în rândul lor 4% evrei. Se [tie de to]i ce au p`]it armata,administra]ia, teritoriile ocupate [i prizonierii români de peurma acestor oameni pe care i-am crescut, menajat, primit [itratat de multe ori mai bine ca pe fra]ii no[tri de sânge. Înspatele panicilor, tr`d`rilor, pred`rii unit`]ilor, alarmismului,defetismului, maltrat`rii popula]iei [i a ofi]erilor no[triprizonieri erau totdeauna capetele perciunate.

S-au uitat toate acestea. Uit`m u[or. Este o crim` c` ofacem fiindc` o vom pl`ti foarte scump.

Ce vom p`]i mâine este u[or de prev`zut. Cine poate s`-[iia r`spunderea s` apere fruntariile ]`rii [i independen]a nea-mului cu o armat` în a c`rei compunere vor intra 30% minori-tari?

Eu nu.Nicio alt` ]ar`, din acelea care au luat acelea[i angajamente,

nu s-a ]inut de ele cu acela[i zel ca noi.Aproape acela[i procent de minoritari a r`sturnat, când s-a

ivit momentul, o monarhie de care erau lega]i prin leg`turi,tradi]ie [i cultur` de mai multe ori seculare.

Cum putem s` ne facem noi iluzia, care nu avem nici orga-nizare, nici trecutul, nici prestigiul, nici administra]ia Austro-Ungariei c` nu ne vor r`sturna [i pe noi?

Cum putem pretinde ungurilor de la noi s` se bat` în contrafra]ilor lor?

M`sura pe care am luat-o de a-i trimite atât în timp de pace,cât [i la începutul r`zboiului pe alte fronturi este [i plin` deconsecin]e dezastruoase [i pueril`.

studii/documente

28 1-4 (35-38) 2007 document

Este plin` de consecin]e dezastruoase, fiindc` a încurcatmobilizarea armatei, producând haosul. A creat spectacolulcontinuei vântur`ri de solda]i care circul` necontenit pesocoteala statului de la un cap`t la altul al ]`rii.

La mobilizare, ace[ti oameni, mergând la corpurile undevor fi chema]i, vor arunca pe toate cìle s`mân]a anarhiei, sevor deda la acte de sabotaj, vor r`spândi panica, vor practicaspionajul [i tr`darea, iar acei care vor ajunge la unit`]ile lor, levor antrena la defetism, la pred`ri [i la dezert`ri în mas`.

Este pueril`, fiindc` m`surile de reparti]ie ini]ial` a for]elornu poate avea la r`zboi durat`.

Realit`]ile lui ne vor for]a s` aducem, din prima s`pt`mân`,for]e de peste tot [i de oriunde, pentru a conjura pericolul.

Iat` adev`rul cât [i perspectiva.Ce este de f`cut?S` încet`m a instrui militarii, cel pu]in pe cei din categoria

periculo[ilor – ungurii, bulgarii, ru[ii. S`-i scoatem din lucr`rilede mobilizare, ceea ce am [i dispus s` se fac` [i s`-iîntrebuin]`m, în unit`]i organizate, dup` o sumar` [i de formìnstruc]ie, la lucr`rile de redresare ale statului, s`-i folosimdiscret ca ordonan]e [i în serviciile secundare etc. ceea ce deasemeni am luat m`suri s` se fac`.

S-ar putea face cu acest sistem o economie de 250.000.000– 300.000.000 lei anual.

Deta[a]ii

Din cauza uzului [i a abuzului de autoritate practicate decomandamentele [i birocra]ia noastr`, din cauza iner]ieicomandan]ilor de corpuri care nu reac]ioneaz`, disciplinatbineîn]eles, la toate aceste abuzuri de care multe ori profit` [iei; din cauza miilor de ofi]eri – aproximativ 3.000 – care circulànual la [i de la diferite [coli [i centre de instruc]ie; din cauzaserviciilor extramilitare provocate necontenit de alegeri, greve,inunda]ii, trierea muni]iilor, sta]iuni balneare, c`l`torii decomandament [i de studii, comenduiri, îmbun`t`]iri dedrumuri etc.; din cauza mut`rilor care se fac de minister,contra legii, tot cursul anului; din cauza cercet`rilor judiciare;din cauza sistemului arhaic de distribu]ie de materiale de laBucure[ti c`tre periferie [i a v`rs`rilor de efecte, de materiale[i muni]ii, mii de solda]i se vântur` în fiecare an [i continuu înlungul [i în latul ]`rii.

Sistemul este dezastruos fiindc`: produce risip` de bani;sustrage oamenii de la instruc]ie; între]ine spectacoluldezastruos pe care-l dau solda]ii rù echipa]i, nesp`la]i [i curea ]inut` prin g`ri [i pe str`zi; înlesne[te r`spândirea, printresolda]ii izola]i [i prin ei în caz`rmi, a curentelor criminale;dezorganizeaz` corpurile de trup`; provoac` scriptologienumeroas` etc.

Nimeni nu ar avea putin]a s` concretizeze pe o schi]` sauprin date, în totalitatea [i multiplicitatea lui, rùl pe care-lsufer` ani [i zile o[tirea din aceste cauze.

To]i î[i dau seama de el. Totu[i continu`m cu to]ii s` priv-im cu bra]ele încruci[ate la ravagiile pe care el le face.

Este totu[i [i în aceast` privin]` o solu]ie radical`, f`r` a firevolu]ionar`.

Nimeni – comandan]i, comandamente sau servicii – s` numai aib` dreptul de a cere, de la corpuri, solda]i peste aceiaprev`zu]i anual de la Marele Stat Major în tabelele de reparti]ie.

Odat` solda]ii repartiza]i, nimeni s` nu mai aib` dreptul,sub niciun motiv a-i înlocui.

Mut`rile de solda]i s` se fac` numai la epocile prev`zute delege.

Ministerul Ap`r`rii Na]ionale s` reziste la ingerin]ele pecare le fac oamenii influen]i [i s` înceteze sistemul pe care-l

practic` ast`zi, pe o scar` foarte întins`, [i prin care solda]iisunt lua]i zilnic dintr-un loc [i du[i într-altul prin ordine decabinet.

{colile, serviciile [i comandamentele s` aib` repartiza]i, dela încorporare, oamenii necesari lor. Ofi]erii muta]i sau deta[a]is` nu mai târasc` dup` ei ordonan]ele. Cum mut`rile acestoraau luat propor]ii catastrofale în ultimul timp, perturba]iile pecare le provoac` în lucr`rile de mobilizare mut`rile solda]ilorcare-i înso]esc sunt extraordinare.

În ce prive[te distribu]iile, v`rs`rile, coresponden]a de lacentru c`tre periferie [i invers, se poate recurge la sistemulast`zi aplicat universal, po[ta [i trenul.

Trebuie s` mergem [i în aceast` privin]` în pasul vremii.Aplicându-se strict aceste dispozi]ii, atmosfera corpurilor

se va clarifica, ordinea administrativ` va fi asigurat`, abuzulcu oamenii întrebuin]a]i în servicii personale va fi mai pu]inposibil fiindc` controlul efectivelor se va putea face maiserios.

BUGETUL

Este icoana fidel` care arat`, dintr-odat` [i complet, atâteforturile pe care o na]iune le face în cadrul bugetului generalal statului pentru ap`rarea sa na]ional`, cât [i acela f`cut încadrul bugetului militar pentru instruc]ia [i redresareaarmatei.

Cum ne prezent`m noi, comparativ cu al]ii, din aceste dou`puncte de vedere?

Detestabil.Într-adev`r, în ceea ce prive[te bugetul general, efortul

f`cut pentru organizarea ap`r`rii noastre na]ionale a fostminim, fiindc` fondurile destinate armatei au oscilat în ultimii10 ani, între 12% [i 24% din bugetul general al statului (f`r`regiile autonome).

Aceste cifre sunt îns` teoretice, fiindc` în realitate, dincauza crizei nu s-au ordonat decât circa 75%.

Pe când la noi se aplic`, din punct de vedere general, acesttratament armatei, ]`rile con[tiente de pericol au procedatinvers. Rusia [i Polonia au cheltuit în ultimii 10 ani, pentruînarmarea lor, între 30% [i 60% din bugetul lor general.

Italia [i Iugoslavia au atins uneori acelea[i cote princheltuieli f`cute în credite extraordinare.

Efortul f`cut de aceste na]iuni este ast`zi cu prisosin]`r`spl`tit.

Dovada o face prestigiul mondial de care ele se bucur` [igreutatea pe care o au în cadrul e[ichierului politicinterna]ional.

Dac` [i noi am fi urmat aceea[i politic`, nu am mai aveanevoie s` ne ap`r`m ast`zi hotarele cu întruniriantirevizioniste, fiindc` campania revizionist` nu ar fi prins [inici nu ar fi putut fi f`cut` cu atâta îndr`zneal` [i sfidare.

În ceea ce prive[te structura bugetului militar, ea este [imai detestabil`.

Examinând curba urmat` în 10 ani de capitolele bugetuluinostru militar, constat`m c`: de la 1924 [i pân` ast`zi, în timpce curba cheltuielilor f`cute cu personalul a mers continuu [ivertiginos în sus, trecând de la 30%, cât era în 1924, la 66% în1933, curba cheltuielilor destinate materialelor a c`zutprogresiv [i vertiginos în jos, trecând tot de la 30%, cât era în1924, la 6% în 1932, pentru a urca la 11% în 1934.

Cu alte cuvinte, pe când cheltuielile de materiale se g`seauîn 1924 pe acela[i plan cu acelea de personal, ele au coborât la6%, pe când la personal s-a urcat la 70%.

studii/documente

29document 2007 1-4 (35-38)

Monstruozitate mai mare nu se poateg`si nic`ieri în istoria bugetelor militareale statelor.

În Polonia, cota rezervat` materialelorîn bugetul militar ordinar reprezenta 40%.

Consecin]ele sunt evidente.Pe când Polonia [i Rusia au ast`zi tot

materialul modernizat [i completat [ipoten]ialul industrial de r`zboi dezvoltat lamaximum, noi avem o armat` de personalf`r` material, iar industria noastr` der`zboi nu numai c` nu a fost dezvoltat`dar, din lips` de comenzi, s-a distrus [iceea ce mai exista.

Cauza trebuie c`utat` în politica f`cut`cu comenzile de la 1928 încoace cât [i custructura bugetului nostru militar.

Dac` continu`m sistemul înc` câ]ivaani, vom distruge, f`r` putin]` de refacere,materialele care ne-au costat sute demiliarde, fiindc` armamentul neîngrijit [inereparat la timp pierde vertiginoscalit`]ile [i termin` prin a se transforma în fier vechi.

Iat` starea de fapt creat` de propor]ia de cheltuieli dintrepersonal [i material; iat` [i perspectiva.

S` vedem acum ce ne arat` acela[i buget sub raportulinstruc]iei.

Ei bine, ne arat` un [i mai mare dezastru.Într-adev`r, curba fondurilor destinate instruc]iei a trecut

de la 2,7% cât era în 1925, la 0,50% (zero, cincizeci la sut`) în1932, pentru a urca la 1% în 1933-1934.

Dac` îns` se ]ine seama c` mare parte din acest fond a fost,dup` cum voi ar`ta la timp, întrebuin]at în alte scopuri, putemafirma c` în realitate, pentru instruc]ia propriu-zis` a corpurilorde trup`, nu s-au întrebuin]at nici 50% din ridicola cot` de 0,50%a fondului rezervat instruc]iei prin buget.

Cu alte cuvinte, în realitate, fondul rezervat instruc]ieiîntregii armate reprezint` numai 0,25% din bugetul militar.

Ce s-a putut face cu aceste sume?Nimic.Din aceast` cauz`:• trageri cu grenada nu se mai fac deloc;• tragerile de instruc]ie ale infanteriei [i artileriei sunt ca [i

inexistente;• tragerile de trup`, absolut indispensabile pentru

preg`tirea moral` [i tehnico-tactic` a trupelor nu s-a executatniciuna de la r`zboi [i pân` ast`zi.

La polonezi [i la francezi, toate diviziile fac, în fiecare an întaberele de concentrare, câte o asemenea tragere la careparticip`, în cadrul unei situa]ii tactice, toate unit`]ile diviziei [itot armamentul.

Tragerile reduse s-au abandonat total din lipsa de cartu[e.Num`rul de cartu[e de infanterie trase în armata noastr`

oscileaz` între 1% - 5% din necesar, la polonezi [i cehi variaz`între 80% - 100%, iar bulgarii trag 20% – 50% [i ungurii 50% – 90%!

De concentr`rile completa[ilor, rezervi[tilor, c`l`ra[ilor cuschimbul, ofi]erilor de rezerv`, nu mai vorbe[te nimeni.

Avem 2.300.000 de rezervi[ti [i 12.000 ofi]eri nechema]i laconcentrare. Mul]i dintre ace[tia sunt destina]i, prin lucr`rilede mobilizare, s` comande unit`]i de r`zboi. Ei nu au ]inut`, nuau regulamente, nu cunosc noile mijloace de lupt` [i totu[i vortrebui s` duc` unit`]ile lor prin focul inamicului la izbând`.

Le vor duce la c`s`pie. Concentr`rile în tabere de instruc]ie, din lipsa taberelor [i

a fondurilor, au disp`rut total. F`r` ele instruc]ia

comandan]ilor [i comandamentelor nu se poate face. Dinaceast` cauz`, selec]ionarea comandan]ilor de mari unit`]i seface numai în baza lucr`rilor teoretice. Care vor fi consecin]elele vom vedea, f`r` îndoial` [i, mai mult, le va sim]i na]ia lar`zboi.

Unde putem ajunge cu aceste procedee [i ce putem sperade la astfel de armat` [i de la astfel de comandan]i în caz depericol?

Nimic, absolut nimic.Care este solu]ia, fiindc` trebuie s` fie una.Ei bine, este.Din dou` una: ori se spore[te cu 1-2 miliarde bugetul

armatei, ceea ce nu v`d posibil, ori se întrebuin]eaz` ra]ionalmijloacele financiare, care se pun ast`zi la dispozi]ie, ceea ceeste posibil.

S` avem deci curajul s` reducem birocra]ia [i s` deparaz-it`m o[tirea.

În modul acesta se vor mic[ora cheltuielile de personal, înavantajul materialelor [i instruc]iei [i se vor crea posibilit`]inormale de înaintare a elementelor valoroase, a c`ror cale esteast`zi blocat` de elemente parazitare, care au înfundatcomenduirile, cercurile de recrutare, birourile, etc.

Cu sistemul aplicat pân` ast`zi de a împinge la fiecarepresiune a presei sau a cluburilor, elementele de la baz` c`trevârful piramidei, am deplasat centrul ei de gravitate. To]i,refugiindu-se cu precipitare c`tre vârf au f`cut gol în jos.

De aici necesitatea de a înmul]i rândul elevilor în [colilemilitare.

Este cauza care a f`cut ca bugetul personalului s` treac`, în10 ani, de la 30% la 70%. Dac` continu`m astfel, reedit`m, pespinarea ap`r`rii na]ionale, clasicul sistem al sacului, în care cucât torni, cu atât este mai gol.

Trebuie s` avem curajul s` r`sturn`m [i în aceast` privin]`piramida.

Baza ei trebuie s` fie serioas`. Pentru aceasta cei mai mul]iofi]eri trebuie s` fie în josul, iar nu în susul ei.

Trebuie îns`, printr-o lege s`n`toas` a selec]ion`riiofi]erilor [i mai ales prin aplicarea ei cu metod` reclamat` dedreptate, de egalitate, de respectarea meritului [i deînl`turarea favoritismului, s` se asigure scurgerea lent`, ordo-nat` [i continu`, iar nu sacadat ca ast`zi, c`tre vârful ierarhieinumai a elementelor bine selec]ionate.

Principial, numai 40% din fiecare promo]ie ar trebui s`p`[easc` pe treapta ofi]erilor superiori, iar din ace[tia numai

Exerci]iu de cavalerie la Regimentul 6 Ro[iori

studii/documente

30 1-4 (35-38) 2007 document

15% – 20% pe aceea a ofi]erilor generali.Aceasta este propor]ia respectabil` în ]`rile unde exist` o

conducere [i o grij` real` pentru respectarea condi]iilor deasigurare a destinelor neamului.

La noi, sut` la sut` din fiecare promo]ie are preten]ia s`devin` ofi]eri superiori [i chiar generali.

Aceasta fiindc`, din cauza împrejur`rilor tulburi, au g`sitconduc`tori care s` se preteze.

Este, ca în totul [i în toate, consecin]a sl`biciunii. Cu cât seva ceda la preten]iile individuale, cu atât ele vor cre[te [i cu atâtva fi mai greu s` le opunem la un moment dat un vetocategoric.

Ce s-a petrecut în ultimul timp în privin]a avans`rilor [i aleecoului lor, este concludent. Trebuie schimbat sistemul. Dac`îl continu`m, conducerea c`pitanilor va veni [i la scurt intervalde timp va urma desigur aceea a subofi]erilor [i solda]ilor.

LIPSA PLANULUI PROPRIUDE ORGANIZARE {I DOTARE

Planul de organizare nu exist`, Armata noastr` are ast`zi,din punct de vedere organic, aproape acela[i aspect ca în 1914.

To]i au evaluat. Noi nu numai c` am p`strat, dar chiar amîngreunat vechiul sistem organic cu care am f`cut r`zboiul.Este suficient s` se vad` ce s-a f`cut în aceast` privin]` cuMinisterul Ap`r`rii Na]ionale [i cu Marele Stat Major, care audat primul exemplu, înmul]ind num`rul birourilor pân` larefuz.

Este cazul s` recurgem la o nou` organizare, care pe de oparte s` corespund` cerin]elor viitorului r`zboi, comanda-mentelor noastre politice, posibilit`]ilor [i condi]iilor noastreeconomice [i sociale, iar pe de alt` parte s` foloseasc` cât maira]ional [i cât mai complet, materialele existente.

Iat` problema.Ea a fost studiat` [i va fi supus` C.S.A.T. la prima lui

întrunire.În ceea ce prive[te planul de dotare, am avut unul.Nimeni îns` nu a ]inut seam` de el. Fiecare ministru de

r`zboi care a venit [i fiecare guvern care s-a perindat, a avutplanul lui [i din aceast` cauz` a luat-o da capo. Voind c` fac`mai bine, a f`cut desigur mai rù.

Nu este nici locul [i nici timpul s` cùt`m vinova]ii.Trebuie s` privim [i în aceast` privin]`, înainte c`tre viitor,

f`r` îns` a opri anchetele în curs, care trebuie s` aduc`sanc]iunile. F`r` ele nu se va restabili încrederea. F`r`

încredere nu exist` nici energie, niciposibilitate de munc`. Lament`rile,incrimin`rile [i sanc]iunile nu vor rezolvaîns` problema.

Pentru aceasta trebuie s` [tim cevrem, s` plec`m de la ceea ce putem [i s`ne men]inem pe calea început`, adic` s`continu`m.

Avem deci nevoie de un plan. Planultrebuie s` plece de la ceea ce avem caarmament [i ca muni]ii.

Acestea trebuie reparate,modernizate, regenerate.

În paralel, s` proced`m la completarealipsurilor strict indispensabile [i înordinea de urgen]`, care sunt: pu[ti-mitraliere, obuziere de câmp, materialantiaerian, materiale chimice, avia]ie,

transmisiuni, artilerie de corp de armat`.Cu alte cuvinte, un program simplu la a c`rui baz` s` stea

condi]iile principale urm`toare:• crearea [i dezvoltarea poten]ialului nostru;• tratative de la stat la stat pentru înl`turarea

intermediarilor, scurtarea timpului [i diminuarea riscurilor;• conlucrare în primul rând cu alia]ii, dând primul loc

alia]ilor vecini.În fine, oricare ar fi programul, bun sau mediocru, trebuie

asigurat` continuitatea execut`rii lui. F`r` aceast` asigurareorice efort este inutil.

Spectacolul dezastruos [i demoralizant, oferit atât decopios de afacerea Skoda, nu trebuie, nu este bine s` se mairepete.

III. CONCLUZII

Am indicat lapidar r`nile în care trebuie s` se înfig` adâncbisturiul.

Armata noastr` prezentându-se ast`zi ca un monstru alc`rui cap este dispropor]ionat fa]` de un corp complet gùnos[i ale c`rui organe func]ionale – serviciile – sunt hipertrofiate,trebuie s` o reducem la propor]ii armonice spre a-i asigura odezvoltare normal` [i posibilit`]i de via]`.

Cu alte cuvinte, nu este altceva de f`cut decât s` se reduc`,pur [i simplu, comandamentul [i serviciile armatei la ceea ceeste indispensabil corpului actual, ori s` se dezvolte corpul pân`ce el va avea dimensiuni normale fa]` de cap [i membre, ceeace nu este posibil, fiindc` resursele na]iunii nu ne îng`duie.

Deci trebuie tìat [i suprimat tot ce a crescut inutil.În paralel trebuie:• s` se pun` cap`t sistemului actual de legiferare;• s` se simplifice [i s` se armonizeze legisla]ia;• s` se renun]e la sistemul care a f`cut ca în loc de o sin-

gur` armat`, cu o singur` conducere s` avem 3 armate cu 3conduc`tori diferi]i;

• s` se renun]e atât la abuzurile cât [i la metodele care con-stituie a treia cauz` principal` a dezordinii [i sl`biciunii noastrede ast`zi [i anume:

- instruirea minoritarilor;- deta[`rile [i- ordonan]ele, care pot fi reduse f`r` niciun pericol la o

treime; [i în fine• s` se deparaziteze o[tirea de to]i aceia, care au ajuns

(prin cunoscutele sisteme [i datorit` [i mai cunoscutelorsl`biciuni, de care am dat dovad` dup` r`zboi) c`tre vârfulpiramidei, de unde, f`r` a aduce niciun serviciu, rod numai din

studii/documente

31document 2007 1-4 (35-38)

bugetul statului [i constituie un impediment [i o rea [coal`.În afar` de toate m`surile indicate mai sus, m`suri care se

pot rezolva în cadrul strict al conducerii armatei, mai sunt [ialte dou` care sunt de domeniul general.

Este problema cur`]irii aparatului de stat de elementelepericuloase [i aceea a acoperirii.

Cur`]irea aparatului de statDin cauza lipsei unui criteriu conduc`tor al calculelor [i

influen]elor politicianismului, a ignor`rii pericolului [i nep`s`riicare caracterizeaz` na]ia, minoritarii au p`truns în ultimii 10 aniîn tot aparatul statului [i au reu[it s` se infiltreze în cantitateconsiderabil` pe treptele cele mai înalte ale conducerii.

De aici, f`r` s` o arate [i lucrând ca ni[te adev`rate termitecu metod` [i întotdeauna perfid, sap`, sap` necontenit latemelia statului.

Este una dintre cele mai periculoase cauze, fiindc` esteinvizibil` [i nepipìbil`, a dezorganiz`rii, a haosului [i aregimului în care de zbatem.

Fiindc`, cum putem s` explic`m faptul evident c` institu]iica Po[ta, Cìle Ferate, Finan]ele, care înainte de r`zboiconstituiau nu numai fala noastr` [i serveau de multe ori dreptexemplu ]`rilor cu alt trecut [i cu alt` vechime, ast`zi sunt înhalul în care sunt.

Au pierdut românii, to]i românii, dintr-odat` calit`]ile decare au dat dovad`, când erau aprecia]i pe baza rezultatelor [iac]iunii lor ca buni organizatori, patrio]i, energici, cinsti]i,pricepu]i, devota]i serviciului etc.?

Este cu putin]` aceasta?Desigur c` nu.Cercetând structura organismului nostru de stat [i

meditând profund asupra lui, g`sim îns` dezlegarea enigmei.Într-o documentat` lucrare întocmit` de Marele Stat Major

se poate vedea cât de mare este cangrena care roadeorganismul nostru în aceast` privin]`.

Sunt institu]ii [i regiuni în care ne-am transformat, în ceeace prive[te aparatul conduc`tor, din majoritari în minoritari.

Este cea mai bun` arm` pe care am dat-o pentru Geneva înmâna ungurilor, fiindc` am f`cut noi în[ine dovada sau c` nusuntem majoritari sau c` nu suntem, sub raportul culturii [ipreg`tirii, în m`sur` s` administr`m ceea ce am pretinde c` nise cuvine.

Dar aceasta este numai o latur` a chestiunii. Pe mine mìntereseaz` [i sunt responsabil numai de influen]adezastruoas` pe care ea o are asupra ap`r`rii na]ionale.

De aici explica]ia motivului pentru care m-am amestecat înaceste chestiuni [i perseveren]a cu care urm`resc executareapurific`rii statului din acest punct de vedere.

Dac` nu se realizeaz` grabnic aceast` purificare, tot ce secheltuie[te cu înarmarea poate fi socotit ca inutil, fiindc` însitua]ia de ast`zi nu putem pune ordine în lucr`rile noastre demobilizare, nu putem dezvolta poten]ialul nostru, nu vom aveasiguran]a lini[tii mobiliz`rii, posibilitatea concentr`rii armatei[i nici a aliment`rii ei.

De aceea cer [i profit de aceast` ocazie a cere cu t`rie s` seprocedeze cu repeziciune, cu energie, cu corectitudine [i cucontinuitate în aceast` oper` de purificare a organismuluistatului.

Sprijin aceste cereri pe situa]ia pe care am întocmit-o, subform` de grafice, pe care o ]in la dispozi]ie [i care face dovadaevident` cât de periculos este vulcanul pe care singuri l-amalimentat sub noi [i cu care ne-am minat peste tot.

Chestiunea acoperirii

În paralel cu purificarea aparatului de stat [i cu aceea[igrab` trebuie s` rezolv`m problema acoperiri frontierelor.

Ast`zi ele sunt complet descoperite. Sunt f`r` fortifica]ie,f`r` trupe [i f`r` obstacole naturale.

Condi]iile în care ne mobiliz`m – mobilizare na]ional` – [icapacitatea cìlor ferate, nu ne d` putin]a, în caz de atac brus-cat, s` ajungem la frontier` decât dup` 14-20 zile.

Ce se va întâmpla în acest interval, ce ravagii pot facetrupele motorizate [i avia]ia inamicului, cât teritoriu vor puteaocupa ele, este u[or de închipuit.

Ne trebuie un st`vilar [i trebuie ca el s` fie puternic.Fortifica]ii nu putem face în grab`, [i cost` zeci de miliarde.Obstacole naturale nu putem improviza.Atunci ce este de f`cut pentru a ne garanta hotarele [i

pentru a împiedica eventualele atacuri bruscate [iimposibilitatea lor de p`trundere c`tre interior?

R`spunsul este simplu.Trebuie s` avem, din timp de pace, suficiente trupe în tot

lungul frontierei.Trebuie ca aceste trupe s` reprezinte în permanen]` o for]`,

trebuie ca ele s` poat` fi în tot momentul disponibile [i la fa]alocului.

Pentru aceasta ne trebuie caz`rmi.Am ar`tat care sunt ele [i cum se pot face cu bani pu]ini [i

repede (raportul nr. 1142 din 25.05.1934).Cer [i cu aceast` ocazie s` se înceap` chiar în perioada de

lucru a anului acesta realiz`rile.Este urgent necesar s` începem cel pu]in cu frontul de

Vest.Altfel, ungurii vor ajunge în 7-8 zile la Cluj [i la Alba Iulia.

General /ss/ I. Antonescu

Sursa: Arhivele Militare Române, fond Marele Stat Major –Serviciul Istoric, dosar 124, ff. 2-39.

With a disputed personality in the Romanian history, theMarshall Ion Antonescu had all the qualities of an excep-tional military. His special talent as staff-officer had beenproved during the First World War, when he had led theOperations Bureau from the Great Headquarters, beingalso the principal collaborator of General ConstantinPrezan.

In 1933, when he was named chief of the Great General

Staff, Ion Antonescu conceived a plan of reorganization ofthe Romanian army, plan which had the principal linestraced in the document presented here. Ion Antonescumakes a ruthless radiography of the precarious situation inwhich the Romanian military organism was found in the 4th

decade of the past century and propose radical measuresfor creating a modern army and capable to fulfill thedefence mission of our country.

The war philosophy of the Romanian people

studii/documente

32 1-4 (35-38) 2007 document

a aproape dou` s`pt`mâni de la invadarea Poloniei, la 12septembrie 1939, Corpul 4 Armat` raporta Armatei a 3-ac`, prin punctul de grani]` Vi[ni]a, patru colonei din

armata polonez`, dintre care doi activi [i doi \n rezerv`, autrecut pe teritoriul României cu patru automobile. În afarafaptului c` aveau viza în regul`, altceva nu se mai comunica. S`fi venit cu misiunea de a tatona atitudinea autorit`]ilor militareromâne[ti ori pentru a studia posibilitatea de afluire aautorit`]ilor, militarilor [i civililor polonezi alunga]i de ororile unuir`zboi care avea s` dureze mai bine de cinci ani? S` se finum`rat ace[tia printre primii refugia]i militari polonezi înRomânia? Atât timp cât nu sunt oferite alte detalii, acesteîntreb`ri r`mân doar la stadiul de simple supozi]ii1.

Este cert \ns` c`, în a doua jum`tate a lunii septembrie,evenimentele s-au precipitat, mai cu seam`dup` invadarea Poloniei de Armata Ro[ie, la17 septembrie.

Astfel, cronologia problemei refugia]ilorse opre[te la toamna, rareori la iarna anului1939, pentru ca, în continuare, faptele s` fieexpuse doar statistic. Din cele ce urmeaz`se vor vedea multiplele dificult`]i [i încerc`ric`rora au trebuit s` le fac` fa]` autorit`]ileromâne, odat` cu sosirea refugia]ilorpolonezi, fie ei militari sau civili. Dup`numeroase ezit`ri, încerc`ri [i improviza]ii,toate laolalt` însemnând un consum imensde energie [i resurse, care nu prisoseau, s-ar putea spune c`statul român nu a fost preg`tit pentru acest eveniment.

Ordinul circular nr. 1, din 9 septembrie 1939, al Ministeruluide Interne, consemna în preambulul sù: „Având în vedereevenimentele ce se petrec la grani]a de nord cu Polonia [ipentru a se evita o invazie de popula]ie civil`, militar` [i trupàrmat` în mod neregulamentar, se dau urm`toareledispozi]iuni: se admite intrarea în ]ar` a popula]iei civile cucontrolul actelor, iar pentru unit`]ile militare cu condi]ia de a fidezarmate la frontier`; se vor lua m`suri de control sanitar [ieventual de hr`nirea [i cazarea refugia]ilor.

În acest scop: Inspectoratul regional Sanitar va studia [i vapropune, pân` în ziua de 9 septembrie 1939, orele 16.00,modalitatea de primire, din punct de vedere sanitar, arefugia]ilor; autorit`]ile administrative, domnii prefec]i [i primariiora[elor re[edin]`, nere[edin]` [i rurale vor studia m`surilenecesare pentru o eventual` hr`nire, cazare [i transport arefugia]ilor pe zonele de transport [i afluire; toate opera]iunilevor fi conduse de autorit`]ile poli]iene[ti (jandarmerie [i poli]ieadministrativ`), iar armata va fi întrebuin]at` numai la cererile [idup` ordinele subsemnatului; dezarm`rile [i inventarierea lorse vor face numai de trupele de jandarmi, urmând ca ulterior eles` fie predate, cu forme [i la ordine speciale, unit`]ilor armate;prim`ria municipiului Cernù]i [i domnii prefec]i de jude]e vorstudia chestiunea aprovizion`rii, luând severe m`suri de a nuse scumpi alimentele; zona în care se face primirea,dezarmarea, trierea, deparazitarea [i cartiruirea tuturorrefugia]ilor [i dezarma]ilor este cuprins` între frontiera de Norda ]`rii, începând de la Valea Vi[eului, pân` la Susuleni (pe

Nistru), urmând apoi o linie de fund care trece prin: Susuleni –Orhei – C`l`ra[i – Ungheni – Ia[i – Tg. Frumos – Pa[casni –Tg. Neam] – Bro[teni – Vatra-Dornei – Iacobeni – Cârlibaba –Bor[a – Valea Vi[ù, toate inclusiv”. Dup` care s-au datinstruc]iuni privind limitele teritoriale ale zonelor destinaterefugia]ilor, pentru ca în anex` s` se specifice: „Instruc]iunitehnice pentru primirea [i dirijarea refugia]ilor pe itinerariilestabilite”. F`r` foarte multe diferen]e între ele, capitolul I eradestinat refugia]ilor civili, iar capitolul al II-lea militarilor [icuprindeau urm`toarele puncte:

„1. Unit`]ile de gr`niceri, poli]iile de frontier` [i din interior,unit`]ile de jandarmi teritoriale, precum [i unit`]ile suplimentarede jandarmi, sunt organele indicate a primi refugia]i [i îndrumaspre centrele ar`tate mai jos (…).

2. Centrul este format dintr-un plutonjandarmi sub comanda unui ofi]er dejandarmi, cu urm`toarele îndatoriri:identificarea refugia]ilor; formarea convoiuluide refugia]i ce vor fi condu[i, sub paz`, pân`la compania de care depind, iar de aici maideparte prin mijloacele companiei pân` lacompaniile de rezerv` sau, eventual, pân`în zona de cazare; stabilirea mijloacelor decomunica]ie: c`ru]e, vehicule cu trac]iunemecanic` c.f.r., mijloace ce se vor pune lacerere la dispozi]ie, prin comandan]ii decompanii, de c`tre comandan]ii Legiunilor

teritoriale; dirijarea convoaielor de refugia]i, sub paz`, peitinerariile anexate.

3. În zona de cazare (satele destinate), [efii de poli]ie sau[efii de posturi, în unire cu autorit`]ile administrative, vorexecuta cartiruirea refugia]ilor.

Eviden]a [i supravegherea refugia]ilor din zona de cazarese va ]ine de c`tre posturile de jandarmi respective, ale c`rorefective vor fi înt`rite, aplicându-li-se regimul domiciliile for]ate.

4. Hrana refugia]ilor se va procura prin grija prim`riilorrespective, ce vor primi în acest scop instruc]iuni [i fonduri de laprefec]ii de jude].

5. Comandan]ii de sectoare vor lua m`suri s` asiguretrecerea tuturor refugia]ilor pe la centrele de deparazitare, încare scop vor lua imediat în]elegere cu medicii respectivi.

6. Pentru îndeplinirea misiunilor se va pune la dispozi]iafiec`rui comandant de sector câte un automobil, prin îngrijireaprefec]ilor respectivi”.

În capitolul al II-lea, viz#nd reglementarea situa]ieirefugia]ilor militari, se stipulau urm`toarele:

„Dezarmarea va avea loc la centrele ar`tate mai sus pe liniade frontier` unde vor fi condu[i de c`tre organele poli]iene[ti,specificate la alineatul I, capitolul I.

Se aplic` întocmai [i acestor refugia]i dispozi]iunileprev`zute în capitolul I, cu deosebire c` vor fi condu[i sub paz`la lag`rul de internare ce se va fixa ulterior” 2.

Pus în fa]a faptelor, Guvernul român a emis, la 17septembrie 1939, „Comunicatul pentru internarea refugia]ilorpoloni (militari [i civili)” prin care situa]ia acestora erareglementat` astfel: „Fa]` de evenimentele desf`[urate la

Refugia]i militari polonezipe teritoriul Rom#niei

Locotenent-colonel Marius-Daniel {TEFANDepozitul intermediar de arhiv` al Statului Major al For]elor Terestre

L

”” ””Statul român,aflat între ciocan[i nicoval`, nu aprecupe]it niciun sacrificiupentru a asigurarefugia]ilorpolonezi condi]iidecente de via]`

studii/documente

33document 2007 1-4 (35-38)

frontiera din Bucovina, guvernul a luat cele mai intense m`suripentru a veghea la respectarea strict` a regulilor neutralit`]iinoastre.

1. În acest spirit se va acorda copiilor [i r`ni]ilor, ce eventualar veni în ]ar`, azilul impus de sentimentele de umanitate.

2. Orice trupe sau forma]iuni militare strìne care ar trecefrontiera vor fi dezarmate, fixându-li-se o anume regiune delocuit pân` la sfâr[itul ostilit`]ilor.

3. Persoanele ce au de]inut situa]iuni politice vor fi îndatoritea domicilia în localit`]i anume indicate, ab]inându-se de la oriceactivitate de ordin public.

4. Intrarea în ]ar` a particularilor, îndeosebi a celor dinregiunile gali]iene, este riguros interzis`.

For]ele necesare aplic`rii acestor m`suri sunt puse ladispozi]ia Domnului Subsecretar de Stat, general GabrielMarinescu, care vegheaz` personal la fa]a locului” 3.

În aceea[i zi, Marele Stat Major a ordonat Sec]iei a 2-a [iComandamentelor 2 [i 3 Teritoriale m`surile ce trebuiau luatepentru internarea militarilor poloni care, eventual, s-ar refugiadin Polonia în ]ara noastr`. Prin ordinul nr. 11979, s-au fixatzonele de internare, astfel:

„1. Zona de internare Foc[ani, cu postul de comand` laFoc[ani, în localul Diviziei 6-a;

2. Zona de Internare Bârlad, cu postul de comand` laBârlad, în cazarma Regimentului 12 Infanterie;

a. Zona de Internare Foc[ani cuprinde localit`]ile îninteriorul regiunii limitate de: Câmpurile – M`r`[e[ti – Panciu –Odobe[ti – Nereju, toate inclusiv.

b. Zona de Internare Bârlad, cuprinde localit`]ile în interiorulregiunii limitate de: Burdusaci (N.V.Bârlad – Coroe[ti – Munteni– Nicore[ti – Negule[ti, toate inclusiv)”.

În al doilea rând, s-a hot`rât în privin]a organiz`rii fiec`reizone:

„Organizarea fiec`rei zone va fi astfel:a. Comanda zonei de internare:- 1 ofi]er superior, colonel sau locotenent colonel de

rezerv`;- 1 ofi]er subaltern de rezerv` combatant adjutant;- 1 ofi]er subaltern de administra]ie;- 5 medici de rezerv`;- 3 grade inferioare secretari [i curieri [i ordonan]ele

respective ale ofi]erilor.b. 6 comande de subzone la zona Foc[ani;- 10 comande de subzone la zona Bârlad, fiecare dispunând

de:- 1 ofi]er subaltern de rezerv` comandant;- 2 grade inferioare secretari [i curieri.Împ`r]irea zonelor de internare pe subzone se face de

fiecare comandant de zon` de internare fiec`rei subzone 2-3sate”.

Pentru toate acestea era nevoie de resurse, asigurate prinrechizi]ii. Erau puse la dispozi]ia comandan]ilor de zone [isubzone autoturisme [i c`ru]e pentru deplasare [i transportulhranei [i combustibilului4.

Prin urmare, Marele Stat Major a emis „Instruc]iuni pentrucomandan]ii zonelor de internare Foc[ani [i Bârlad pentrumilitarii poloni refugia]i în România”, prin care se reglementaasigurarea m`surilor de ordine [i poli]ie, cantonarea [i eviden]amedical`, eviden]a asupra coresponden]ei particulare arefugia]ilor [i asupra obliga]iunilor refugia]ilor militari poloni5.

Astfel, pentru militarii polonezi refugia]i pe teritoriulRomâniei s-au înfiin]at dou` zone de internare, în sudulMoldovei, una la Foc[ani [i cealalt` la Bârlad. Pe teritoriulacestor zone, pentru asigurarea m`surilor de ordine [i poli]ie,comandan]ii trebuiau s` colaboreze cu jandarmeria, poli]ia [icelelalte autorit`]i administrative pentru cazarea refugia]ilormilitari polonezi care erau primi]i de la Comandamentul Zoneide Triere R`dù]i. Pentru a se asigura disciplina trupei refugiate

[i respectarea obliga]iilor fa]` de statul [i autorit`]ile române,refugia]ii militari trebuiau constitui]i în grupe de 50 de oameni pearme [i grupe, care urmau a fi încadrate cu unul sau doi ofi]eriinferiori [i unul sau doi subofi]eri din aceea[i arm`. Pentru a seu[ura sarcina acestor ofi]eri [i subofi]eri se dorea ca, pe câtposibil, criteriul pentru constituirea grupelor s` fie locurile detransport sau unit`]ile din care au f`cut parte refugia]ii. Înacela[i scop, pentru fiecare localitate ocupat` cu refugia]i, urmaca dintre ace[tia s` fie numit un comandant de garnizoanàstfel: un ofi]er superior sau c`pitan unde se g`sea numaitrup`, sau ofi]erul cel mai mare în grad pentru localit`]ile în careerau caza]i ofi]erii. Ofi]erii r`ma[i dup` o asemenea încadrareurmau a fi constitui]i în grupe de 40-50 de persoane, subcomanda celui mai vechi ofi]er dintre ei. Dup` acelea[i criterii,aveau s` se constituie [i grupele subofi]erilor [i cele alepersonalului specialist, care urmau a fi puse sub comanda unuic`pitan sau maior, ajutat de un ofi]er subaltern dintre refugia]i.Pentru serviciile personale ale ofi]erilor [i reangaja]ilor urma s`fie asigurat câte un soldat la doi ofi]eri [i câte un soldat la cincisubofi]eri din trupa refugiat`.

În ceea ce prive[te cantonarea, în instruc]iuni se ar`ta c`,indiferent de condi]ii, nu se trecea într-o alt` localitate pân` cenu se acoperea capacitatea de cantonare a localit`]ii începute,grupele de ofi]eri având prioritate pentru cele mai bune localit`]i,

Refugia]i polonezi, militari [i civili, \n Rom#nia (1939)

studii/documente

34 1-4 (35-38) 2007 document

iar grupele de subofi]eri [i trup` urmau a fi cantonate înlocalit`]ile de la periferie spre centrul zonei.

Pentru responsabilizarea ofi]erilor polonezi, s-a hot`rât caeviden]a militarilor din localit`]ile de cazare s` o ]in`comandantul de garnizoan` polonez, care trebuia s` raportezezilnic comandantului de subzon`.

În ceea ce prive[te eviden]a medical`, pe lâng`reglement`rile tehnice, instruc]iunile mai prev`d [i modul deoperare în cazul deceselor. |n cazurile de îmboln`vire sefoloseau „personalul, materialul [i mijloacele de transport alerefugia]ilor”.

Coresponden]a particular` a refugia]ilor urma s` fie adunat`la comandamentele de zon`, de unde, prin curieri, eraexpediat` Marelui Stat Major, Sec]ia a 2-a, iar de aici prinintermediul Crucii Ro[ii Române urma s` fie trimis` ladestina]ie.

Se poate spune c` cele mai importante sunt ultimele dou`capitole în care sunt stipulate obliga]iile refugia]ilor militaripolonezi, respectiv comportamentul autorit`]ilor din zon` [i apopula]iei fa]` de refugia]i.

În preambulul capitolului privind obliga]iile se nota c`acestea sunt conforme cu prevederile Conven]iei de la Haga:

„În virtutea Conven]iei Interna]ionale de la Haga [i acomunicatului Pre[edin]iei Consiliului de Mini[tri al României,refugia]ii militari poloni, pe tot timpul cât se g`sesc pe teritoriul[i sub ocrotirea Statului Român, au urm`toarele obliga]iuni:

a) S` p`streze cea mai des`vâr[it` ordine în localit`]ileunde sunt cantona]i [i în care pot circula liberi f`r` îns` s` lepoat` p`r`si decât cu o prealabil` aprobare a comandantului dezon`.

În baza art. 11 din sus citata Conven]ie, Statul Românconsider` pe fiecare refugiat militar polon legat prin cuvânt deonoare de a respecta f`r` rezerv` aceste dispozi]iuni.

b) Sunt datori s` respecte, f`r` nici o rezerv`, onoarea [icuvântul familiilor care îi g`zduiesc [i care, prin aceasta, facdovada unui larg spirit de umanitate. S` fie, deci, îng`duitorifa]` de eventualele lipsuri ce nu pot fi ocolite în asemeneasitua]iuni si s` se fereasc` de a provoca conflicte cu locuitorii[i între ei în[i[i.

Orice nemul]umiri vor avea, sunt datori a le raportacomandan]ilor pe cale ierarhic`, ferindu-se s` le rezolve singuri.

c) Sunt datori s` p`streze cur`]enie des`vâr[it` [i s`execute toate m`surile de igien` individual`, a locuitorilor [icur]ilor, spre a se feri [i pe ei [i pe gazdele lor de boli.

d) Le sunt interzise manifest`rile individuale sau colectiveîmpotriva sau în favoarea oric`rui Stat, atât neutru cât [i în stareactual` de r`zboi.

De asemenea, sunt interzise total manifest`rile politice sauîn leg`tur` cu oricare curent social.

e) Întrunirile pe grupe sau garnizoane pot fi permise numaipentru scopuri religioase, culturale, muzicale [i sportive” 6.

De asemenea, în ultimul capitol, relativ la comportamentulautorit`]ilor române [i al popula]iei civile fa]` de refugia]i seconsemna c`: „Statul român, din sentimente de umanitate,dând azil refugia]ilor militari poloni, autorit`]ile române militare[i civile vor recomanda popula]iei s` dea cu inim` cre[tineasc`[i dup` puterea fiec`ruia, g`zduirea cerut` de autorit`]i pentruace[ti refugia]i.

Autorit`]ile [i popula]ia se vor feri s` manifeste sub oriceform` fa]` de refugia]i, individual sau colectiv, alte sentimentedecât acelea impuse de situa]ia de stat neutru pe care o areRomânia în conflictul actual. Orice nemul]umiri ar avea de peurma refugia]ilor le vor raporta autorit`]ilor, fiind oprit a lerezolva singuri. Autorit`]ile [i popula]ia sunt chemate a se purtacu îng`duin]`, nep`rtinire [i nu vor îng`dui abateri de la regulilear`tate mai sus” 7.

Multitudinea de ordine emise c`tre sfâr[itul lunii septembrie[i pe toat` durata lunii octombrie, rapida lor succesiune, nedetermin` s` ne punem întrebarea dac` nu cumva autorit`]ileromâne[ti, pe moment, au fost dep`[ite de evenimente.

Eforturile materiale sunt evidente chiar [i numai dac` amlua în considerare num`rul mare de refugia]i c`rora autorit`]ileromâne au trebuit s` le asigure condi]ii normale de via]`:cazare, hran` [i chiar s`n`tate. Preg`tit pentru a asigurag`zduire, statul român a fost \ns` surprins [i nepreg`tit denum`rul refugia]ilor. Pasul de la surpriz` la improviza]ie, pân`la organizarea unui mecanism func]ional, s-a f`cut, deasemenea, cu un consum foarte mare de energie.

Este de subliniat c`, în cele mai numeroase cazuri, refugia]iimilitari polonezi nu [i-au con[tientizat statutul, cu atât mai pu]ins`-[i fi asumat obliga]iile impuse de acest statut. Cât despreinteresele statului român nici nu se pune problema s` se fi ]inutseama. Aceast` atitudine s-a manifestat de la neimplicarea îndiversele probleme de organizare [i altele, pân` la organizareaevad`rilor soldate, de multe ori, cu agresiunea militarilorromâni. Toate acestea au generat o stare conflictual` întrerefugia]i [i reprezentan]ii statului rom#n.

Autorit`]ile rom#ne au acceptat [i sus]inut \ntregul efortpresupus de primirea refugia]ilor polonezi, în condi]iile în carepresiunea Germaniei cre[tea propor]ional cu fiecare teritoriucucerit pe b`trânul continent, iar România trebuia s`-[i respectecu orice pre] statutul de neutralitate. Situa]ia intern` a ]`riinoastre, cea economic`, dar [i cea politico-militar`, nu eradeloc una foarte bun`, mai cu seam` dup` pierderile teritoriale[i de popula]ie suferite \n 1940. De aceea, orice gest favorabilrefugia]ilor ar fi putut fi taxat de germani ca un afront la adresalor.

Cu toate acestea, statul român, poporul român, afla]i întreciocan [i nicoval`, nu au precupe]it nici un sacrificiu pentru aasigura refugia]ilor polonezi condi]ii decente de via]` impuse delegile nescrise ale omeniei.

NOTE

1. Arhivele Militare Române, (\n continuare se va cita A.M.R.)fond Corpul 4 Armat`, dosar 5 714, f. 158.

2. Ibidem, ff. 139-1423. AMR, Secretariatul General, dosar 2536, f.115.4. Ibidem, f. 116.5. Ibidem, ff. 108-113.6. Ibidem, f. 112.7. Ibidem, f. 113.

In September 1939 the polish state disappeared from theworld map after the double aggression from the Germans andthe soviets. The result was that on Romanian territory tookrefuge an important part of the civil population and units of thepolish army. The author presents eloquently documents withthe measures taken by the Romanian authorities concerningthe polish military refugees. Besides insuring decent life con-

ditions in behalf of the traditional Romanian hospitality, theauthorities had to insure that the polish military would respectthe neutrality statute which Romania had adopted on 6th

September 1939. After reading the documents, it could beseen how Romania deposited many efforts to eliminate anypretext for aggression from the Nazi Germany, respecting inthe same time the hospitality and the kindness’ laws.

The Polish military refugee on Romanian territory

studii/documente

35document 2007 1-4 (35-38)

na dintre primele consecin]e ale invaziei germane \nURSS, la 22 iunie 1941, a fost adaptarea propagandeiKremlinului la realit`]ile nou create: statele occidentale

deveneau din poten]iale inamice poten]iale aliate1, iarGermania, care fusese prezentat` ca unul dintre cei maiimportan]i parteneri ai Uniunii Sovietice, reprezenta acumagresorul împotriva c`ruia trebuia s` se ridice întreaga na]iune.

Liderii de la Kremlin au fost, la începutul r`zboiului,prizonierii propriei lor ideologii. Discursul propagandistic alMoscovei nu se putea imagina în afara altor parametri decât aicelor ideologici. Încercarea de a diviza pe solda]ii germani deguvernul de la Berlin s-a soldat cu un e[ec total. Pentru oarmat` ce mergea din victorie \n victorie, astfel de îndemnurinu-[i puteau atinge scopul. Materialele depropagand` sovietice, îngreunate defrazeologia dificil` a formulelor marxist-leniniste, nu au sensibilizat presupusacon[tiin]` de clas` a trupelor germane. Înaceast` etap` a r`zboiului, efectelepropagandei sovietice asupra trupelorgermane au fost nesemnificative. Mai mult,propaganda sovietic` nu a reu[it s`-[imobilizeze nici m`car propriile trupe.Num`rul mare de prizonieri pare s`confirme aceast` ipotez`.

În plan intern, schimb`rile au fostdrastice. În primele luni de r`zboi,autorit`]ile sovietice, vizibil afectate de atacul german, au avutdificult`]i în a gestiona propria lor nesiguran]`2. {ocul atacului l-ar fi determinat pe Stalin s` afirme c` „tot ce a creat Lenin ampierdut noi pentru totdeauna”. Prima apari]ie public` a lideruluide la Kremlin s-a produs abia la 11 zile de începerear`zboiului, la 3 iulie 1941, pentru ca în octombrie, for]at depericolul unei invazii, s` p`r`seasc` Moscova: „Tovar`[i!Cet`]eni! Fra]i [i surori! Osta[i ai Armatei [i Flotei noastre!Vou` m` adresez, prietenii mei! (…). O mare primejdieamenin]` patria noastr`. Cum s-a putut întâmpla ca glorioasanoastr` Armat` Ro[ie s` cedeze trupelor fasciste un [ir deora[e [i de regiuni ale noastre? Oare trupele fasciste germanesunt, într-adev`r, trupe invincibile, dup` cum trâmbi]eaz` f`r`încetare propagandi[tii fasci[ti?”3. El a explicat c` ra]iunilepacifiste au stat la baza semn`rii Pactului Ribbentrop–Molotov,dar c` Germania se f`cea vinovat` de „felonie”.

Exist` [i la aceast` dat` numeroase semne de întrebareasupra atitudinii lui Stalin dup` momentul 22 iunie 1941. Atâtreac]iile târzii, cât [i comportamentul din primele luni aleconflictului fac s` se cread` c` liderul de la Kremlin nu aîn]eles motivele atacului lui Hitler. Stalin crezuse în Hitler4, iarsemnarea Pactului Ribbentrop – Molotov a reprezentat ogaran]ie împotriva unei posibile agresiuni. Un atac din parteaGermaniei p`rea inimaginabil. {i totu[i acesta s-a produs. Dar[i atunci, Stalin a fost convins c` era o provocare [i nu oinvazie. În opinia lui Jukov, Stalin supraestimase m`sura încare Hitler era ocupat în Occident, considerând o absurditateun atac împotriva Uniunii Sovietice: „Stalin a dat crezare

pove[tilor lui Hitler. El era convins c`, dac` se vor l`saprovoca]i, dac` nu vor face vreun pas gre[it, Hitler nu vaîndr`zni s` rup` pactul [i s` atace. Majoritatea colaboratorilorsì apropia]i, precum Beria, Kaganovici [i Malenkov, au sprijinitpunctul sù de vedere”5.

Stalin era convins c`, în mai pu]in de o s`pt`mân`,înaintarea german` va fi ]inut` pe loc, context în care el ar fiputut s` apar` într-o postur` victorioas`6. Hru[ciov a fost unuldintre martorii confuziei lui Stalin din primele momente aler`zboiului cu Germania. El era convins c` Stalin a fost dominatde o team` profund`: „Am v`zut ce fel de erou era. L-am v`zutcând a fost paralizat de frica fa]` de Hitler, la fel cum un iepuretremur` în fa]a unui boa constrictor”7. În prima parte a

r`zboiului, semn`tura lui Stalin nu apare peniciun document oficial. În opinia luiHru[ciov, aceasta nu putea fi un accident, ciera parte a unei strategii deliberate,calculate, menite s`-i conserve puterea.Memorialistul consemna, totodat`, faptul c`,de[i au existat cereri ale muncitorilor de ase înrola în lupta împotriva invadatorilor,acest lucru nu a fost posibil din cauza lipseide armament8.

Patria s-a situat în centrul discursuluisù. El a cerut poporului sovietic sàbandoneze „atitudinea blajin` [i denep`sare” [i s`-i lichideze pe spioni,

diversioni[ti, para[uti[tii germani, s` organizeze spatelefrontului [i s` se mobilizeze pentru sus]inerea Armatei Ro[ii:„Acesta nu este un r`zboi oarecare, între dou` armate. Acestaeste, totodat`, marele r`zboi al întregului popor sovietic,împotriva trupelor fasciste germane. Scopul acestui r`zboipentru Ap`rarea Patriei (…) este nu numai lichidarea primejdieicare amenin]` ]ara noastr`, dar [i ajutorarea tuturor popoarelorEuropei care gem sub jugul fascismului german”9. De remarcatc` el nu a f`cut nicio aluzie la doctrina prin care î[i legitimaseregimul. Stalin a cerut popula]iei s`-[i apere propria libertate,propria onoare [i propria ]ar`. A reamintit apoi ru[ilor cumstr`mo[ii s-au luptat împotriva Kaiserului [i a lui Napoleon.Îns`, potrivit ambasadorului sovietic la Londra, Ivan Maisky,presta]ia lui Stalin a fost departe de a produce un entuziasmprea mare în rândul ascult`torilor. Cu toate acestea, discursuldin 3 iulie 1941 a fost apreciat, ulterior, chiar [i în timpulcampaniilor antistaliniste declan[ate în timpul lui Hru[ciov, cafiind unul de referin]`.

Panica [i starea de nesiguran]` s-au transmis în întreaga]ar`. La scurt` vreme dup` invazie, toate radiourile particulareau fost confiscate pentru a împiedica ascultarea posturilorstrìne. Buletinele informative erau difuzate numai prinintermediul aparatelor controlate de autorit`]i. Înaintareagerman` era o realitate pe care Moscova încerca s` oascund`10, iar credibilitatea surselor sovietice a fost pus` lagrea încercare. La mijlocul lunii octombrie 1941, popula]ia dinUniunea Sovietic` era convins` c` toate [ansele erau pierdute.Comunicatele oficiale nu puteau s` conving`. Aleksandr

„Patria \n pericol!”URSS [i r`zboiul propagandistic

Dr. Mioara ANTONInstitutul de Istorie „Nicolae Iorga”

U

”” ””Stalin eraconvins c`, dac`nu se vor l`saprovoca]i, dac`nu vor facevreun pas gre[it,Hitler nu va\ndr`zni s` rup`pactul [i sàtace URSS

studii/documente

36 1-4 (35-38) 2007 document

Zinoviev consemna, în memoriile sale, c` primele luni der`zboi au stat sub semnul confuziei [i al dezordinii11, iarsistemul bol[evic risca s` se transforme într-o fic]iune. Zvonulc` solda]ii Armatei Ro[ii se predau în num`r tot mai maretrupelor germane s-a transformat, treptat, într-o certitudine12.

NKVD-ul a devenit cheia salv`rii sistemului bol[evic dinagonia în care îl aruncase atacul german. La numai câteva ziledup` invazie, NKVD-ul a preluat atât controlul Moscovei, cât [ial întregii ]`ri. Func]ionarii de partid au reprezentat „arma” pecare Stalin a folosit-o împotriva propriilor cet`]eni. La 16 iulie1941, a fost introdus sistemul comisarilor politici, partidulob]inând astfel controlul asupra structurilor armatei. Generaliicare au supravie]uit marii epur`ri, cum ar fi Rokossovski sauGorbatov, au fost reabilita]i [i trimi[i s` lupte pentru „]ar` [ipentru Stalin”. Re]elele aparatului poli]ienesc au fost unificate[i puse sub coordonarea lui Beria13. În privin]a prezen]eimembrilor de partid în cadrul Armatei Ro[ii, mare[alul Golikovconsidera c` num`rul acestora nu era foarte mare. El apreciac` activau aproximativ 5.387 de activi[ti, ceea ce reprezenta5% din efective14, rolul acestora fiind, în opinia sa, unuleducativ! Prin promovarea lozincilor „Moarte invadatorilor

germani!” sau „Totul pentru front, totul pentru victorie!”,prezen]a membrilor de partid în toate structurile armatei aveaun scop bine determinat: cultivarea încrederii în propriile for]e,a eroismului [i a dorin]ei de a lupta. Potrivit memorialistului,dup` o scurt` perioad`, celulele de partid au fost organizate întoate structurile armatei. Dar, c`tre sfâr[itul lui 1941, politicaNKVD în interiorul armatei a fost reevaluat` în direc]ia relax`riicontrolului [i abuzurilor, tocmai pentru a spori capacitateacombativ` a armatei15. Crearea SMER{ a pus în eviden]`, odat` în plus, dorin]a liderilor de la Kremlin de a izola [i maimult teritoriul sovietic. De[i cuvintele de ordine au fost „moartespionilor”, activitatea unit`]ilor a fost direc]ionat` pentru apreîntâmpina – prin metode extrem de violente – orice tentativ`de dezertare. SMER{ a fost îndreptat` mai mult împotrivapropriilor solda]i decât a spionilor16. În septembrie 1941, unordin secret sublinia c` era preferabil ca solda]ii s` se sinucid`,decât s` se predea. Teroarea instaurat` de NKVD a readus înprim-plan puterea regimului sovietic. Tribunalele instaurate ad-hoc, execu]iile [i deport`rile au demonstrat c` regimul, înpofida momentelor de sl`biciune, î[i men]inuse puterea.R`zboiul lui Stalin se purta pe dou` fronturi: cel intern, printeroarea dezl`n]uit` de NKVD [i cel împotriva lui Hitler17.

În opinia istoricilor, atitudinea lui Stalin s-a datoratconvingerii c` sistemul se putea întoarce împotriva sa.Hru[ciov consemna c`, în momentul în care membriiPolitbiroului au mers s`-i propun` s` preia conducereaarmatei, convingerea lui Stalin a fost c` ei au venit s`-laresteze. Frica ascuns` explic`, în opinia lui Adam Ulam,multe din reac]iile pe care acesta le-a avut la începutulr`zboiului: „El s-a temut de marea invazie, dar prima lui fric` afost fa]` de reac]iile propriului popor. Sistemul p`rea c` sedezintegreaz`”18. Dup` aproape dou` decenii de teroare,popula]ia putea abandona experien]a leninism-stalinismului înschimbul propriei libert`]i. Baza popular` a regimului eraextrem de fragil`. Dar este foarte greu de apreciat ce anumecredea popula]ia Rusiei Sovietice în momentul iunie 1941.Aparatul poli]ienesc era atât de puternic încât orice opozi]ie arfi p`rut un act de nebunie. Regimul instituise prin teroare unstatu-quo, iar popula]ia îl acceptase din apatie. La 15decembrie 1941, V\[inski declara ambasadorului polonez,prezent la Moscova, în cadrul unei „copioase liba]ii cu votc`”,c` el îi prefer` pe polonezi, deoarece ace[tia erau veseli [iiubitori. Temându-se de o provocare, oficialul polonez l-aasigurat pe V\[inski c` era convins c` [i poporul sovietic [tias` se bucure [i s` iubeasc`. R`spunsul celui din urm`contureaz` imaginea raportului dintre conduc`tori [i condu[i:„Nu ave]i dreptate. Nu-i cunoa[te]i pe ru[i. V` asigur c` ru[iisunt ni[te oameni tri[ti, apatici, trândavi, plictisitori, murdari,f`r` ini]iativ`, ostili oric`rei forme de progres cultural (…).Nimic nu poate s` scoat` acest popor din iner]ia sa. El poate firidicat la un alt nivel numai prin m`surile lui Stalin. Numai prinfor]` [i impunere. {i tocmai de aceea sunt unul dintre cei maiferven]i aderen]i ai lui Stalin [i ap`r`tor al sistemului s`u”19.

Salvarea lui Stalin, dar [i a sistemului, a venit tocmai dinfrica popula]iei de a se r`zvr`ti. Anii de teroare î[i dovedeaueficien]a în momentele de criz`. Frica – de NKVD, de agen]iiprovocatori, de represalii – devenise o stare de spiritcotidian`20. Dar salvarea, pentru regim, a venit dintr-o direc]ietotal nea[teptat`: supravie]uirea, în ciuda tuturor persecu]iilor,a sentimentului religios. Fapt care avea s` fie în avantajul luiStalin. Implicarea bisericii în campaniile propagandistice pentrusalvarea Maicii Rusii i-au adus lui Stalin popularitatea pe carela începutul r`zboiului nici nu îndr`znea s` o viseze. AlanBullock observa c` „în timp ce încrederea lui Hitler în propriilesale for]e atingea apogeul în 1941, Stalin se afla mai mult caniciodat` în cariera sa foarte aproape de a-[i pierde statutul delider absolut”21. Potrivit biografului celor doi dictatori, atitudinea

Aici [i \n paginaurm`toare, afi[e der`zboi sovietice dinanii celui de Al DoileaR`zboi Mondial.

S` ajut`m la eliber-area satelor [iora[elor de fasci[ti(1942), litografie deVasilii Elkin (sus)

For]ele noastre suntnenum`rate (1941),fotomontaj de ViktorKoretski (jos).

studii/documente

37document 2007 1-4 (35-38)

lui Stalin trebuie pus` în strâns` conexiune cu ac]iunilegermane din decembrie 1940 - iunie 1941, care au f`cut casovieticii s` aib` o reac]ie inadecvat` unei situa]ii de criz`.

Care au fost îns` sursele revenirii [i recuper`rii sovietice?F`r` îndoial` c` una dintre cele mai uzitate metode alebol[evicilor a fost teroarea: acordarea de puteri nelimitatetrupelor NKVD a înl`turat orice posibilitate de apari]ie a uneipoten]iale revolte împotriva regimului. Atât armata, cât [ipopula]ia civil` s-au aflat sub controlul direct al re]elelor NKVD.Oricine devenea un poten]ial tr`d`tor. Minoritarii, în specialgermanii, au devenit subiectul unei represiuni f`r` precedent.Potrivit lui Pavel Sudoplatov, „misiunile speciale au devenitprincipala unitate r`spunz`toare cu opera]iunile de spionajîmpotriva Germaniei [i a sateli]ilor ei, organizând ac]iuni degheril`, stabilind re]ele clandestine în teritoriile ocupate denem]i, organizând opera]iuni secrete în Uniunea Sovietic`pentru a-l p`c`li pe inamic [i r`spândind zvonuridezinformatoare”22. În aprilie 1942, comandamentul germanpunea uimitoare revenire a Armatei Ro[ii pe seama uneiintense propagande care schimbase, spre deosebire der`zboiul finlandez, mentalitatea [i moralul osta[ului sovietic:„Aceast` propagand` bazat` pe ideea c` for]ele Axei urm`rescdistrugerea patriei socialiste [i realiz`rile acesteia în domeniulindustriei [i agriculturii a fost atât de puternic` încât adeterminat chiar ca o parte dintre fo[tii ofi]eri ]ari[ti, emigra]i înalte ]`ri, s` se înroleze [i s` lupte în rândurile armateisovietice”23.

Strategia liderilor sovietici de subminare a moraluluiinvadatorilor a avut la baz` dou` componente: propagandar`zbun`rii [i atacurile surpriz` ale bandelor de partizani. Stalinceruse popula]iei civile, în discursul din 3 iulie 1941, s` seimplice, oriunde era posibil, în organizarea grupurilor departizani [i a ac]iunilor de sabotaj împotriva inamicului24. Întoamna lui 1941, guvernul sovietic a înfiin]at primele tabere deantrenament pentru lupt`torii de gheril`. Misiunile acestoraaveau o miz` dubl`: sabotajele în liniile inamice [i activitateapolitic` în teritoriul ocupat de inamic, în vederea stimul`riirezisten]ei. În vara lui 1942, num`rul partizanilor a crescut la150 000; un an mai târziu se atingea pragul de 200 000 [i afost probabil vârful perioadei25. F`r` îndoial` c` mi[carea departizani a fost rezultatul unui profund sentiment patriotic.Ideea de Mama Rusie s-a plasat deasupra oric`ror motiva]ii deordin ideologic, iar aceasta a constituit motorul luptei împotrivatrupelor germane. Pentru guvernul sovietic, mi[carea departizani a avut o dubl` utilitate. Nu numai c` împiedicauînaintarea trupelor germane [i creau un permanent sentimentde insecuritate în spatele liniilor adverse, dar reaminteau]`ranilor din teritoriile ocupate c` regimul sovietic continua sèxiste [i c` autoritatea acestuia va fi reinstaurat`.

Dar, din toamna anului 1941, Kremlinul a fost nevoit s`-[ireevalueze discursul: temele ideologice, clasice, au fostînlocuite cu cele patriotice. Termenul antifascist a început s` fieasociat celui de patriotism26. Stalin a îndemnat, în discursul dinseara zilei de 6 noiembrie 1941, rostit la a 24-a aniversare arevolu]iei bol[evice, la o fanatic` ap`rare a Sfintei Rusii: „{iace[ti oameni lipsi]i de con[tiin]` [i de cinste, ace[ti oameni cumorala lor de fiare au neru[inarea s` îndemne la nimicireamarii na]iuni ruse, na]ia lui Plehanov [i Lenin, a lui Belinski [iCern#[evski, a lui Pu[kin [i Tolstoi (…). Cotropitorii germanivor un r`zboi de exterminare împotriva popoarelor URSS. Eibine, dac` nem]ii vor r`zboi de exterminare, îl vor avea! Deacum înainte, sarcina noastr`, sarcina popoarelor URSS,sarcina osta[ilor, a comandan]ilor [i instructorilor politici aiarmatei noastre [i ai flotei noastre va consta în a exterminapân` la unul pe to]i nem]ii care au p`truns pe teritoriul patrieinoastre ca ocupan]i. Nici o cru]are fa]` de ocupan]ii germani!Moarte ocupan]ilor germani!”27.

Poporul a fost astfel motivat emo]ional s` se apere pe sineîn fa]a agresiunii germane. Dar dincolo de îndemnul la lupt`,discursul pune în eviden]` îndoiala lui Stalin fa]` demobilizarea opiniei publice interne. Puterea emo]ional` asentimentului na]ional nu putea fi ignorat`. Îns` propagandi[tiisovietici s-au confruntat cu o serie de probleme atunci când auîncercat s` stimuleze loialitatea ucrainenilor sau a altorminorit`]i. Filmele [i ziarele au reînviat gloria trecutului rusesc,construit prin contribu]ia maselor curajoase, care au salvatRusia de inamicii strìni. Literatura, pictura, teatrul,cinematograful au reînviat tradi]ia marilor conduc`tori de laAlexandru Nevski la Petru cel Mare. Într-un discurs difuzat înmartie 1942 se sublinia c` „popula]ia din spatele frontului esteizvorul de for]` al armatei noastre. La noi, frontul [i patriatrìesc într-un singur gând, acela de a nimici du[manul.Datorit` for]ei patriotismului sovietic, muncitorii no[tri nup`r`sesc zile în [ir atelierele pentru a termina materialelecerute de pe front”28.

Dar, a[a cum precizam anterior, unul dintre cele maiimportante aspecte a fost cel religios. Mitropolitul Serghei, într-un emo]ionant discurs, [i-a îndemnat credincio[ii s` semobilizeze pentru ap`rarea Sfintei Rusii. Bisericile au fostredeschise treptat, seminariile au fost reînfiin]ate, serviciile

Trìasc` MarinaMilitar` a UniuniiSovietice! (1945),

litografie (sus)

Trìasc` For]eleArmate ale Uniunii

Sovietice! (1947),tipar offset de Viktor

Koretsky (jos)

studii/documente

38 1-4 (35-38) 2007 document

religioase au fost din nou oficiate, iar revistele antireligioase aufost suprimate pentru a se face „economie de hârtie”29. Stalin arealizat care era poten]ialul unor asemenea m`suri, iarnumirea mitropolitului Serghei ca patriarh al Moscovei confirm`faptul c` liderul de la Kremlin a în]eles importan]a factoruluireligios. În decembrie 1942 era publicat` telegrama defelicitare a mitropolitului Serghei c`tre Stalin: „Fie ca faptelepoporului întreg, cu domnia voastr` în frunte, s` fie încununateprin victoria împotriva for]elor inamice”30. Buletinele informativeale Marelui Stat Major român subliniau c` „pentru trezireaspiritului na]ional se public` diferite apeluri ale mitropoli]ilorru[i, prin care credincio[ii sunt chema]i s` apere SfântaRusie”31.

Tema comun` care a câ[tigat teren a fost brutalitateagerman`. Toate produc]iile de propagand` au insistat asupraacestui subiect. Afi[e, postere, manifeste, emisiuni radiofoniceau subliniat barbarismul armatei germane, devast`rile,execu]iile, torturile. Dar, a[a cum observa [i Soljeni]ân,salvarea teritoriului na]ional nu a dus [i la ob]inerea libert`]iilupt`torilor, ci dimpotriv`: „Între cei doi sângero[i du[mani,poporul nostru l-a ales pe cel care vorbea ruse[te”32.

Convin[i c` luptau pentru propria supravie]uire, ru[ii auacceptat toate priva]iunile r`zboiului. Odat` trecut [oculinvaziei, popula]ia s-a mobilizat în sus]inerea efortului der`zboi. Implicarea civililor a fost cu atât mai evident` însus]inerea grupurilor de gheril` constituite pe teritoriul sovietic33.A existat o singur` excep]ie care s-a sustras mobiliz`riigenerale: ucrainenii. Respin[i de Hitler, ace[tia, în cele dinurm`, s-au al`turat cauzei ruse[ti.

|n decembrie 1941, for]ele sovietice [i-au rec`p`tatîncrederea în sine. Frontul s-a stabilizat, iar rezisten]a trupelorsovietice a întrecut orice imagina]ie. Motiva]iile au fost diferite.Ele puteau fi de ordin istoric, dar puteau avea [i cauze situateîn realitatea imediat`. O existen]` militar` oferea, f`r` îndoial`,un grad sporit de libertate, dar [i beneficii. Solda]ii, în ciudapriva]iunilor, erau mai bine îmbr`ca]i [i mai bine hr`ni]i. Luptasolda]ilor sovietici nu a avut o motiva]ie ideologic`. Un inginersovietic, c`zut prizonier, afirma c` lupta sa nu avea nimic de-aface cu colectivizarea, cu Stalin, Ceka sau cu al]i lideri departid: „(…) Noi am luptat pentru Rusia [i pentru ideea unei noivie]i”34.

Reînvierea patriotismului a fost r`spunsul Rusiei laamenin]area german`. Dar speran]ele ini]iale c` germanii auvenit s`-i elibereze din co[marul celor dou` decenii de

comunism s-au spulberat foarte repede. A fost evident c`brutalitatea german` o putea întrece chiar [i pe cea a NKVD-ului. Stalin a exploatat gre[elile Germaniei [i a recunoscut, înmai 1942, c` „atrocit`]ile, jafurile violente comise de germaniifasci[ti invadatori împotriva popula]iei pa[nice [i a prizonierilorde r`zboi sovietici au vindecat solda]ii no[tri de aceast` dorin]`(de a dezerta, n.n.). Trupele noastre au devenit mult mai crude[i nemiloase. Ei au înv`]at s`-i urasc` pe invadatorii germani.Ei au înv`]at c` este imposibil ca inamicul s` fie înfrânt f`r` caei s` înve]e s`-l urasc` cu fiecare fibr` a sufletului sù”35.Acela[i Aleksandr Zinoviev nota c` pe tot parcursul r`zboiului elnu a fost niciodat` convins de propagand` c` se sacrifica„pentru patrie [i pentru Stalin”. Ra]iunile luptei sale aveauimplica]ii mult mai profunde [i ]ineau de curaj [i de afirmareapropriei voin]e36. În privin]a reac]iei societ`]ii sovietice, A.Zinoviev argumenta c` „aceasta produce în permanen]` oalterare deliberat` a realit`]ii prin transformarea minciunilorflagrante în adev`ruri incontestabile. Elevii deta[amentelornoastre posed` toate defectele posibile pentru un soldat:denun]`tor, fricos, be]iv”37.

În opinia mare[alului Erich von Manstein, una dintre surselee[ecului german pe Frontul de Est a constat în subapreciereacapacit`]ii de rezisten]` a armatei sovietice: „Ar fi trebuit ca,simultan cu opera]iunea militar`, s` fie declan[at` o opera]iunepolitic` în scopul de a determina pr`bu[irea Uniunii Sovieticedin interior”38. El a contestat ordinul OKW ca to]i comisariipolitici odat` captura]i s` fie împu[ca]i. În opinia lui, cruzimeacomisarilor nu scuza înc`lcarea legilor interna]ionale aler`zboiului. M`sur` care f`r` îndoial` c` s-ar fi întors împotrivatrupelor germane de pe Frontul de Est39. Rapoartele trimiseMarelui Cartier General insistau asupra rezisten]ei îndârjite apozi]iilor sovietice. Generalul Franz Halder nota în Jurnalul sùc` „ru[ii lupt` pân` la ultimul om. (…). Trupele (germane, n.n.)sunt uimite de stilul de lupt` al solda]ilor ru[i, care opunrezisten]` pentru fiecare petic de p`mânt”40.

Este îns` greu de stabilit dac` rezisten]a ruseasc` de lasfâr[itul lui 1941 a fost rezultatul unui puternic sentimentpatriotic motivat de scopul victoriei. Au existat mai mul]i factoricare au determinat aceast` revolu]ie a atitudinii opiniei publicesovietice, de la pasivitatea [i colaborarea cu for]ele germane, lasprijinirea puterii sovietice. Propaganda abil` a dus la trezireasentimentului patriotic, la cre[terea resentimentelor fa]` deatrocit`]ile germane, la care s-au adùgat [i primele succeseale rezisten]ei, urmate de victoriile succesive. O important`

contribu]ie moral` a avut-o alian]a cuputerile vestice. Ru[ilor li s-a reamintitconstant c` Uniunea Sovietic` nu erasingur` în lupta sa [i c` obiectivulNa]iunilor Unite era de a înfrângefascismul [i de a instaura triumfulprincipiilor libert`]ii în spiritul CartheiAtlanticului41. Odat` cu stabilizareafrontului [i cunoa[terea propor]iilorviolen]ei germane, nu a fost delocsurprinz`tor c` o mare parte a solda]ilorsovietici a în]eles c` scopul lor eraînfrângerea invadatorilor. Mobilizareaemo]ional` nu trebuie legat` de sprijinulfa]` de regim. Lupta ru[ilor poate ficomparat` cu lupta germanilor din 1944-1945. S-a în]eles, în egal` m`sur`, c`numai lupta eroic` era singura lor [ans`de a supravie]ui.

Insisten]ele pentru deschiderea celuide-al doilea front pun în eviden]` [i o alt`realitate a politicii interne sovietice: dorin]alui Stalin de a readuce sub controlul sùPentru patrie! Pentru onoare! Pentru libertate! (1941)

studii/documente

39document 2007 1-4 (35-38)

regiunile aflate sub ocupa]ie german`, în ideea de apreîntâmpina organizarea unei rezisten]e împotriva regimului.De remarcat c`, dup` 1942, în declara]iile publice, Stalin ainsistat asupra necesit`]ii distrugerii regimului hitlerist [i nu aGermaniei. Distinc]ia dintre germanul onest [i nazistul rùtrebuie v`zut` în contextul evenimentelor din iarna anului 1942.Zvonurile unei p`ci separate au insistat asupra unei noi posibileîn]elegeri între Stalin [i Hitler.

Înfrângerea german` de la Stalingrad, de la începutul lui1943, a fost unul dintre momentele de cotitur` ale r`zboiului,atât din punct de vedere psihologic, cât [i militar. La sfâr[itulanului 1943, dou` treimi din teritoriul ocupat de germani eraeliberat, iar ru[ii se apropiau de grani]ele estice ale vecinilorsì. Prim`vara anului 1943 a marcat sfâr[itul unei perioade deconfuzie [i îndoial` [i a definitivat rena[terea Uniunii Sovietice.Motivele ideologice, absente în primii ani de r`zboi, [i-au reluatlocul între temele predilecte ale propagandei: „În aniiR`zboiului de Ap`rare a Patriei, partidul [i-a ar`tat capacitateade inspirator [i organizator al luptei întregului popor împotrivacotropitorilor fasci[ti. (…) În timpul r`zboiului, partidul a prinsr`d`cini mai adânci în popor, s-a legat [i mai strâns de maseleoamenilor muncii”42. La începutul anului 1943, starea de spiritîn rândurile Armatei Ro[ii se caracteriza prin: patriotism [iîncrederea în propriile for]e; neîncrederea fa]` de alia]i [icapacit`]ile acestora de a ajuta Uniunea Sovietic`; combinareareu[itelor armatei cu cele ale partizanilor43.

Care a fost îns` raportul dintre interesul na]ional/comunist[i revolu]ia mondial` în evaluarea scopurilor r`zboiului? Pentrumoment, revolu]ia mondial` nu se afla printre preocup`rileliderilor de la Kremlin, aten]ia lor fiind îndreptat` c`tre salvareapropriei lor construc]ii. O schimbare semnificativ` în aceast`direc]ie a intervenit dup` Stalingrad. În iunie 1941, principalulscop al luptei era înfrângerea invadatorilor, factorul ideologicavând o importan]` secundar`. Totu[i, ideea dizolv`riiCominternului pare s` fi fost agreat` de Stalin înc` din 194144,care, conform lui G. Dimitrov, ar fi propus crearea de partidecomuniste independente care s` lupte pentru preluarea puteriiîn ]`rile unde ele activau. Atunci când scopurile urm`rite ar fifost îndeplinite, unitatea interna]ional` se putea restabili.

Dizolvarea Cominternului, la 15 mai 1943, a p`rut, la primavedere, un pas paradoxal. Comuni[tii din întreaga lume puteau

colabora la lupta împotriva lui Hitler [i pentru a construi o nou`lume, f`r` ca Moscova s` controleze mi[carea. Motivele realeau fost îns` diferite fa]` de ceea ce au anun]at liderii de laKremlin. Dizolvarea Cominternului a fost un pas strategicpentru înt`rirea partidelor comuniste [i pentru preg`tirea lor înmanevrele de preluare a puterii dup` finalizarea r`zboiului.Eduard Mark consider` c` politica extern` sovietic` în aceast`perioad` este legat` de activitatea Cominternului [i astructurilor care i-au succedat. În a doua jum`tate a anului1943, politica extern` sovietic` poate fi evaluat` dinperspectiva a [ase parametri: 1. desfiin]area Cominternului nua dus la ruperea leg`turilor cu partidele comuniste; 2.directivele Kremlinului, în vreme de r`zboi, au vizat reluareavechii strategii de front din anii ’30; 3. pentru estul Europei,inten]ia a fost de a revigora micile partide comuniste [i de acrea coali]ii care s` le sus]in` accederea la putere (metodelefolosite: spargerea unit`]ii opozi]iei locale; atragerea maselorprin promisiunea realiz`rii unor reforme; minimalizareaobiec]iilor statelor occidentale); 4. consolidarea regimurilor cuajutorul Armatei Ro[ii [i a „speciali[tilor“ NKVD; 5. Stalin adorit atât continuarea revolu]iei comuniste în Europa, cât [imen]inerea alian]ei cu statele occidentale, strategia frontuluifiind folosit` tocmai pentru a evita o ruptur` cu partenerii sìvestici; 6. programul lui Stalin s-a conturat în preajmar`zboiului, dar nu a fost construit ca un r`spuns defensiv lapresiunile Vestului fa]` de inten]iile Uniunii Sovietice asupraEstului Europei45.

Modul în care a ghidat Stalin politica extern` a blocat atâtplanurile americane, cât mai ales pe cele britanice. Ceea ce nus-a sesizat sau s-a observat într-o mai mic` m`sur` a fost còrdinea interna]ional` s-a construit în jurul ideii de securitate aUniunii Sovietice. Politica extern` a Uniunii Sovietice s-aconstruit pornind de la trei principii: orice stat este [i va fi unpoten]ial agresor; securitatea URSS nu trebuie riscat` prindeclan[area unei revolu]ii mondiale; divizarea poten]ialiloradversari [i constituirea glacisului strategic46. În vreme ceanglo–americanii pl`nuiau cursul r`zboiului [i erau încrez`toriîn victorie, pentru Stalin r`zboiul a avut un alt în]eles: r`zboiulna]ional, de ap`rare a patriei, s-a transformat într-un r`zboipentru men]inerea sistemului comunist [i pentru prezervareaputerii sale absolute47.

NOTE

1. Martin Ebon, The Soviet PropagandaMachine, New York, McGraw–Hill BookCompany, 1987, p. 18. Din momentulsemn`rii Pactului Ribbentrop–Molotov,propaganda sovietic` a acuzat stateleoccidentale c` inten]ioneaz` s` distrug`Germania. În editorialul de fond din „Pravda“,din 26 ianuarie 1940, se sublinia c`„imperiali[tii anglo-francezi vor s` transformeacest r`zboi într-un r`zboi mondial. Ei vor sàzvârle întreaga omenire într-un ocean desuferin]e [i lipsuri”. Apud Boris Souvarine,Stalin. Studiu istoric al bol[evismului,Bucure[ti, Editura Humanitas, 1999, p. 544;Victor Suvorov, Sp`rg`torul de ghea]`. Cine adeclan[at al doilea r`zboi mondial?, Ia[i,Editura Polirom, 1995.

2. Se cunoa[te ast`zi c` oficialii sovieticiau fost avertiza]i asupra datei declan[`riiopera]iunii „Barbarossa”, dar toateavertismentele au fost ignorate de liderul de laKremlin. [ocul elitei politice [i militare este cuatât mai greu de explicat de vreme ce existaunumeroase informa]ii care conduceau c`treiminen]a unui atac german. Stalin and HisGenerals. Soviet Military Memoires of World

War II, ed. Seweryn Bialer, London, SouvenirPress, 1970, p. 219. În 1956, succesorul luiStalin, Hru[ciov, incrima în raportul secret din1956 decizia lui Stalin de a ignora toateavertismentele. Pentru acela[i subiect a sevedea Victor Suvorov, Sp`rg`torul deghea]`..., p. 265; Gh. Buzatu, Din istoriasecret` a celui de-al doilea r`zboi mondial,vol. I, Bucure[ti, Editura {tiin]ific` [iEnciclopedic`, p. 79 [i urm.

3. I.V. Stalin, Despre Marele R`sboi alUniunii Sovietice pentru Ap`rarea Patriei,Bucure[ti, Editura Partidului ComunistRomân, 1945, pp. 5-6.

4. Victor Suvorov, Epurarea. De ce adecapitat Stalin armata?, Ia[i, EdituraPolirom, 2000. Suvorov contest` opiniageneral r`spândit` c` distrugerea eliteimilitare sovietice a fost rezultatul ac]iunilor luiStalin, aceasta fiind în opinia sa parte astrategiei lui Hru[ciov de a demola cultulliderului de la Kremlin. pp. 23-27; generalNKVD Pavel Sudoplatov, acad. AnatoliSudoplatov, Jerold L. [i Leona P. Scheckter,Misiuni speciale. Arhitectura terorii, EdituraElit Comentator, Editura Eleusis, p. 89 [i urm.

5. Mare[alul Jukov. Între legend` [iadev`r, vol. I, Bucure[ti, Editura Militar`,1991, pp. 43, 125.

6. Alan Bullock, Hitler and Stalin. Parallellives, Fontana Press, 1998, p. 793.

7. Khruschev, Remembers, eds. EdwardCrankshaw, London, Andre Deutch, 1971, p.167.

8. Dezorganizarea a fost atât deprofund`, încât Hru[ciov consemna ca „pân`[i ]arul când a pornit r`zboiul împotrivaGermaniei, în 1914, a avut mult mai multepu[ti decât am avut noi în prima zi dupìnvazia lui Hitler“. Ibidem, p. 169.

9. I.V. Stalin, op.cit., pp.12-13.10. Simon Sebag Montefiore, The Court

of the Red Tsar, London, Phoenix, 2004, p.407.

11. Alexandre Zinoviev, Le confessionsd’un home en trop, Paris, Olivier Orban, 1990,p. 164.

12. Potrivit statisticilor oficiale, în primulan de r`zboi prizonierii sovietici se ridicau laaproape un milion. Stalin and His Generals.Soviet Military..., p. 315. Memorialistica nuofer` argumente solide privind deciziile lui

studii/documente

40 1-4 (35-38) 2007 document

Stalin din prima etap` a r`zboiului. Lucr`riletrebuie privite cu rezerve, ele fiind influen]atede evolu]ia regimului sovietic. În a doua partea anilor ’60 este evident` încercarea de areabilita imaginea [i rolul jucat de Stalin încursul celui de-al doilea r`zboi mondial.

13. Primele m`suri de reorganizare s-auluat înc` din 23 iunie 1941, prin creareaCartierului General al Înaltului ComandamentSovietic (Stavka) în componen]a c`ruia intrauStalin [i o serie de comandan]i militaricondu[i de mare[alul Timo[enko. La 30 iunieera înfiin]at Comitetul Ap`r`rii Statului (GKO),compus din cinci membri: Stalin, Molotov,Voro[ilov, Malenkov, Beria. Amy Knight,Beria. O mitologie a crimei, Editura Elit, 1993,pp.160-191.

14. Stalin and His Generals…, p. 313.15. Amy Knight, op. cit., p. 170.16. „Misiunea lor a fost de a preveni sau

în ultim` instan]` de a elimina acele elementeostile care puteau sl`bi puterea sovietelor. Eisupravegheau orice [i pe oricine, de lacomandan]ii de fronturi [i mare[ali pân` la ceidin urm` solda]i care înso]eau convoaiele detransport. De asemenea, ei controlau toatecelulele de partid din cadrul armatei. Nimeninu era exceptat. O permanent` re]ea deinformatori, recrutat` în secret, era men]inut`în cadrul armatei”. Nikolay Tolstoy, Stalin’s’Secret War.., p. 240.

17. Victor Suvorov, Sp`rg`torul deghea]`..., pp. 62-63. Potrivit autorului, încomponen]a NKVD intrau regimenteoperative de escort` [i de securitate,misiunea lor fiind „nimicirea elementelordu[mane” [i „cur`]irea teritoriului”.

18. Adam Ulam, Expansion andCoexistence… p. 315. În opinia istoriculuiamerican, r`zboiul a reprezentat probaperpetu`rii puterii staliniste. Stalingradul areprezentat, pentru liderul de la Kremlin,proba supravie]uirii [i puterii sale: „Numaidup` triumful de la Stalingrad, regimul a fostsigur c` r`zboiul poate s` aib` o finalitatevictorioas` [i c` Stalin putea s` devin`simbolul na]iunii care distrusese peinvadator”.

19. Apud Nikolay Tolstoy, op.cit., p. 232.În alt context, mare[alul Jukov afirma c`, de[iavea îndoieli în privin]a deciziilor liderului dela Kremlin, „încrederea în Stalin [i în faptul c`,la urma urmei, totul va fi exact a[a cumpreconiza el, era mai puternic`”, Mare[alulJukov…., p. 53.

20. Pentru mai multe detalii privind via]acotidian` în Rusia Sovietic` vezi SheilaFitzpatrick, Everyday Stalinism: Ordinary Lifein Extraordinary Times: Soviet Russia in the1930s, Oxford University Press, 1999.

21. Alan Bullock, op.cit., p. 760.22. Pavel Sudoplatov, op. cit., p. 129.23. „Date informative privitoare la armata

[i poten]ialul de r`zboi sovietic”, în ANIC,Fond PCM – Cabinetul Militar, dosar383/1942, fila 2.

24. Decizia constituirii primelor unit`]i departizani a fost luat` în iulie 1941, iar eleurmau schema de organizare a partidului dinteritoriu. Amy Knight, op.cit., p. 176. Conformunei sinteze a Marelui Cartier GeneralRomân, membrii echipelor de partizani erauinstrui]i în cadrul unei sec]ii speciale a ArmateiRo[ii, numit` „Sec]ia Special` nr. 10”.Concluzia MCG era c` „ac]iunea de partizanidin spatele frontului este organizat` în celemai mici am`nunte. Forma]iunile de partizani,formate din devota]ii regimului, organizate,dotate [i instruite adecvat misiunilor ce li seîncredin]eaz`, sunt capabile a produceneajunsuri în spatele trupelor inamice. Derelevat c` misiunile date partizanilor se potexecuta – în teritoriul propriu – în condi]ii multmai bune decât prin agen]ii lansa]i prinpara[ute în teritorii str`ine, cum a fost cazul înMoldova”. AMR, Fond Microfilme, rola PII1824, cadrul 38.

25. Gordon Wright, The Ordeal of theTotal War, 1939-1945, Harper Torchbooks,1968, p. 160; Cristian Troncot`, Alin Spânu,Documente SSI privind spa]iul sovietic, 22august 1939 – 23 august 1944, Bucure[ti,INST, 2004, pp. 211-212. Pavel Sudoplatovapreciaz` c` num`rul total al deta[amentelor[i unit`]ilor de gheril` s-a ridicat la 212,cuprinzând 7 316 oameni care au activat înspatele liniilor inamice. Au fost instrui]i pentrumisiuni de sabotaj 3.500 de agen]i, iarunitatea de para[uti[ti a lansat în spateleliniilor inamice 3 000 de lupt`tori de gheril`.Pavel Sudoplatov, op. cit., p. 132.

26. Fraçois Furet, Trecutul unei iluzii.Eseu despre ideea comunist` în secolul XX,Editura Humanitas, Bucure[ti, 1996, p. 366.

27. Raport f`cut la [edin]a solemn` aSovietului de Deputa]i a celor ce muncesc dinMoscova [i a organiza]iilor de partid [i socialedin Moscova, 6 noiembrie 1941, în I.V. Stalin,op.cit., pp. 28-29.

28. ANIC, Fond PCM, dosar 45/1942, fila176.

29. Nikolay Tolstoy, op. cit., p. 258.30. „Buletin informativ din 8 ianuarie

1943” în ANIC, Fond PCM – Cabinetul Militar,dosar 269/1943, fila 115.

31. Ibidem, fila 114.32. Alexandre Soljenitsyne, L’Erreur de

l’Occident, Paris, Grasset, p. 84.33. La 18 aprilie 1942, se informa c`

NKVD-ul a dispus organizarea în Transnistria

a nucleelor de spionaj [i terorism. Misiunileacestora erau: agita]ia [i propagand` pentrumen]inerea spiritului [i ideologiei comunisteîn teritoriile ocupate de for]ele Axei; acte deterorism [i sabotaj pentru a producedefetismul în rândul trupelor, dar [i pentru aafirma puterea regimului; atentate împotrivasolda]ilor [i [efilor militari; culegerea deinforma]ii referitoare la pozi]iile Axei. „Not`informativ` din 18 aprilie 1942”, în ANIC,Fond IGJ, dosar 121/1941, fila 120.

34. Nikolay Tolstoy, op. cit., p. 259.35. Ibidem, p. 261.36. Alexandre Zinoviev, op. cit., p. 169.37. Ibidem, p. 177.38. Erich von Manstein, Victorii pierdute.

Memoriile de r`zboi ale celui mai str`lucitgeneral al lui Hitler, Ia[i, Editura Elit, 2002, p.167.

39. Ibidem, p. 171.40. Franz Halder, Jurnal, 1939-1942, Ia[i,

Editura Elit, 1998, p. 384.41. A se vedea discursurile lui Stalin din

perioada 1941-1944. În decembrie 1942, elafirma c` „programul de ac]iune al coali]ieianglo–sovietio–americane este: nimicireaexclusivit`]ii de ras`; egalitatea na]iunilor [iintangibilitatea teritoriilor; dezrobireapopoarelor robite [i restabilirea drepturilor lorsuverane; dreptul fiec`rei na]iuni de a seorândui dup` dorin]a ei; ajutor economicna]iunilor care au avut de suferit […],restabilirea libert`]ilor democratice; nimicirearegimului hitlerist”, în I.V. Stalin, op. cit., 73.

42. Raport f`cut de pre[edinteleComitetului de Stat al Ap`r`rii, tovar`[ul I.V.Stalin, în ziua de 6 noimebrie 1943, la [edin]asolemn` comun` a Sovietului de deputa]i aicelor ce muncesc din Moscova [i aorganiza]ilor de partid [i sociale din Moscovaîn Ibidem, p. 131.

43. „Buletin informativ din 8 ianuarie1943” în ANIC, Fond PCM – Cabinetul Militar,dosar 269/1943, fila 114.

44. Dimitrov and Stalin. 1934–1943.Letters from the Soviet Archives, edited byAlexander Dallin [i F.I. Firsov, Yale UniversityPress, New Haven and London, 2000, pp.226, 229.

45. Eduard Mark, Revolution by Degrees.Stalin’s National–Front Strategy for Europe,1941–1947, în „Working Paper“, no. 31,february 2001, Cold War International Project.

46. John Lewis Gaddis, We Now Know.Rethinking Cold War History, Oxford, 1998,pp. 15–25.

47. Adam Ulam, Expansion andCoexistence. The History of the SovietForeign Policy, 1917-1967, New York, 1968,p. 322.

In this study are analyzed the methods with whichStalin succeed to maintain and to intensify the morale ofthe Red Army’s military men during the war against theNazi Germany. In this article are presented the mainthemes of the soviet war propaganda: patriotism, the stim-ulation of the revenge desire against the atrocities commit-ted by the Germans to the civil population from the sovietoccupied territory and the revaluation of the religious feel-ing and the great military and culture figures from Russiahistory.

The author emphasize the fact that the war propagandatook place concomitantly with the intensity of the terror exert-ed by NKVD in the lines of military and civil population andwith the growing of the influence of the Soviet UnionCommunist Party in the lines of the Red Army by creating theranks of political commissary and by creating party organiza-tions at all the levels of the soviet military organism. There arealso described the premises and the consequences of the dis-solving, on May 15th, 1943, of the Communist International inStalin’s plans to organize Europe and the world after the war.

“The country in danger!” Soviet Union and the propagandistic war

studii/documente

41document 2007 1-4 (35-38)

onstantin Doncea, fost lider algrevei muncitorilor ceferi[ti de laGrivi]a, din februarie 1933 [i

protagonist al celor dou` procese careau urmat, a devenit, în anii ’30, figuracea mai cunoscut` a proletariatului dinRomânia, fiind popularizat de presa destânga ca un „martir al claseimuncitoare”. În 1935 a evadat cu al]idoi frunta[i comuni[ti, GheorgheVasilichi [i Dumitru Popescu, dinînchisoarea de la Craiova [i a fugit înU.R.S.S., unde a înv`]at doi ani [ijum`tate la [coala leninist` de cadre,devenind cet`]ean sovietic [i membru alP.C.U.S. În 1938, a fost comisar politicîn Spania, în brig`zile interna]ionale.Dup` înfrângerea for]elor republicane,Doncea a fost recuperat din lag`rul dela St. Cyprien (Fran]a) [i adus laMoscova de c`tre N.K.V.D-ul în slujbac`ruia lucra, fiind încadrat în Komintern.Temperament dificil, atât pe front cât [iîn lag`r, Doncea a fost oarecummarginalizat în rândul kominterni[tilor.În timpul celui de Al Doilea R`zboiMondial s-a aflat într-o [coal` militar`sovietic` [i pe frontul din Crimeea, iar la19 august 1944, cu o zi înainte demarea ofensiv` sovietic` pe frontul Ia[i– Chi[inù, a fost para[utat înRomânia, în a[a-zisul grup departizani „Carpa]i”, cu misiuni derecunoa[tere în spatele liniilor germane.S-a r`nit la aterizare, dar, odat` cusosirea trupelor sovietice, a c`p`tataura partizanului din rezisten]a armat`contra ocupantului nazist. Dup` r`zboi,în calitate de viceprimar al Capitalei, adecis înl`turarea statuilor regilor Carol I[i Ferdinand I, precum [i ale liderilorpolitici Ion C. Br`tianu, Ion I.C. Br`tianu[i Take Ionescu. Pentru demolareastatuii lui Carol I, statul român a fost datîn judecat` de sculptorul sârb IvanMestrovici, autorul operei de art`, [i apl`tit mai târziu desp`gubiriconsiderabile.

Doncea a intrat îns` în conflict nunumai cu statuile fo[tilor conduc`tori aiRomâniei, ci [i cu cei care sperau, larândul lor, la o statuie, noii lideri politicide la Bucure[ti – Ana Pauker [iGheorghe Gheorghiu-Dej. Ace[tia s-austr`duit – [i au [i reu[it – s`-lmarginalizeze, chiar dac` se mai

bucura înc` de simpatia muncitorilorceferi[ti. În 1958 a fost exclus dinP.M.R., exilat în B`r`gan, ca [ef al uneigospod`rii agricole, ceea ce justific`bucuria pe care a manifestat-o lamoartea vechiului sù rival, Gheorghiu-Dej, în 1965 1.

La începutul anilor ’50, i s-aîncredin]at un post important în armat`– comandant al ComandamentuluiAp`r`rii Antiaeriene a Teritoriului – dara fost înl`turat mai apoi tocmai caurmare a nonconformismului sù. Toateaceste gre[eli aveau s`-i fie imputate laPlenara din 1958.

În mai 1951, pe aerodromul dinSibiu s-a consumat un episod carepoate fi considerat, ast`zi, deosebit dehilar, dar cei care l-au trìt atunci nucred c` au avut m`car o clip` în inten]ies` se amuze.

Un avion Fiesler Storch, apar]inândRegimentului 9 Avia]ie, în zborul de laBucure[ti la Hunedoara [i Re[i]a, înziua de 22 mai 1951, a aterizat pentrurealimentare [i schimbarea cauciuculuistâng pe aerodromul din Sibiu. A douazi, întorcându-se spre Bucure[ti, avionula aterizat din nou pentru alimentare peaerodromul din Sibiu, la orele 15,50.Aparatul era pilotat de c`pitanul VasilePùn [i îi avea ca pasageri pegeneralul-maior Constantin Doncea [icolonelul sovietic Sergaciov.

Dac` în prima zi se [tia despreaterizarea acestui avion (fuseseanun]at` de Ap`rarea Teritoriului de laRegiunea Militar`) [i fuseser` luatem`surile necesare pentru alimentareaavionului, în cea de a doua zi,ne[tiindu-se nimic despre o eventualàterizare, personalul de deservire aaerodromului a fost luat prin surprindere

[i a dat na[tere unui incident care a fostcatalogat de Doncea ca fiind o tentativ`de asasinat. Lucrurile au stat îns` cutotul altfel [i conducerea for]eloraeriene, neimpresionat` de dorin]a„bravului” general, care ar fi dorit,poate, s` devin` eroul unui atentate[uat, a analizat incidentul cu luciditate[i, apreciind cauzele obiective aleproducerii acestuia, a luat doar m`suriledisciplinare care se impuneau.

Avionul Fiesler Storch trebuiaalimentat cu un amestec egal debenzine cu cifrele octanice 71 [i 87.

Inginerul-[ef al regimentului deavia]ie de la Sibiu, c`pitanul NicolaePopescu, a condus activitatea dealimentare a avionului [i, fiindc` echipade alimentare nu era prezent` peaerodrom (ne[tiindu-se de revenireaavionului, aceasta executa programulde îmbìere în ora[), a adus personalbutoiul cu benzina de 71 octani dindepozit. Rezervorul stâng al avionului afost alimentat cu 60 de litri de benzin`de 71 octani [i 60 de litri de 87 octani.

Înainte de a porni avionul, pilotul acerut unui plutonier s`-i cure]e [i dou`bujii de la motor, iar acesta, dorind s` lecure]e cu benzin` (de[i pilotul îispusese c` este suficient` doar[tergerea lor cu peria), a constatat c` înbutoiul cu benzin` de 71 octani seafla… ap`! A raportat inginerului-[ef,acesta a verificat [i, convingându-se [iel c` în butoi este ap`, a indicatpilotului s` porneasc` motorul stâng,atr`gându-i aten]ia c` acesta se vaopri. Lucru care s-a [i întâmplat, la unminut dup` pornirea motorului. S-auscos imediat filtrele de benzin` [i s-augolit din rezervorul motorului stâng 15-20 de litri, îns` generalul-maior Donceaa ordonat ca opera]iunea de golire s`fie oprit` [i s` se completeze rezervoruldrept cu 60 litri (jum`tate de 71 [ijum`tate de 87 octani), dup` careavionul a decolat spre Bucure[ti, undea aterizat în condi]ii normale, la orele20,05.

Cùtându-se vinova]ii pentru acestincident, s-a constatat c` apa se afla demai mult timp în butoi, fiind pus` acolode tehnicienii care o foloseau la sp`latulavioanelor [i împotriva eventualelorincendii, dar butoiul nu fusese marcat [i

Cazul Constantin Doncea

Eroul unui atentat sau victima unei erori?Colonel dr. Mircea T~NASE

{coala de Aplica]ii pentru For]ele Speciale

C

”” ””...s-a g`sit c`benzina de 71octani era, înrealitate, ap`.Atunci generalul-maior Donceas-a exprimat cà fost tentativ`de crim`neizbutit`.

studii/documente

42 1-4 (35-38) 2007 document

26 mai 1951NOT~-RAPORT

În urma cercet`rilor f`cute în ziua de 25.05.51, la Regimentul4 Avia]ie, referitor la alimentarea avionului Fiesler Storch 15 dinziua de 23.05.51, pe aerodromul Sibiu, am constatat urm`toarele:

1) Avionul apar]ine Regimentului 9 Avia]ie.2) Acest avion a venit de la Bucure[ti în ziua de 22.05.51, stând

pe aerodrom circa 2 ore pentru alimentare [i schimbarea cauciu-cului stâng.

Avionul a plecat apoi în ziua de 22.05.51, pe la ora 13, [i s-aînapoiat din nou pe aerodromul Sibiu în ziua de 23.05.51, ora15,50.

În avion, se g`seau atât în prima zi, cât [i a doua zi:• Pilot: - cpt. Pùn Vasile• Pasageri: - general maior Doncea

- un tovar`[ colonel sovietic.3) |n prima zi a fost anun]at` sosirea acestui avion prin telefon

de DINAMO (Ap`rarea Teritoriului de Regiune), spre a se preg`ticele necesare aliment`rii unui avion Fiesler Storch, în caresose[te Generalul Doncea.

Alimentarea din ziua de 22.05.51 a fost executat` de tehniculplutonier M`ni]` Gh. împreun` cu caporalul Tranc` Stan, [efulechipei de alimentare. S-a alimentat în aceast` zi rezervorul dreptal avionului cu 100 litri benzin` (50 litri benzin` 71 octani [i 50 litribenzin` 87 octani).

4) În ziua de 23.05.51, când avionul a sosit din nou, fiind în tre-cere spre Bucure[ti, a fost tras direct la depozitul de benzin` pen-tru e fi alimentat.

La depozit, a ajuns primul cpt. Popescu Nic., (inginerul regi-mentului), care a primit ordin de la Generalul Doncea ca s` ali-menteze avionul foarte repede, spre a nu întârzia.

Au ajuns apoi la depozit; plut. M`ni]` Gh. împreun` cu serg.Tili[c` Grigore.

La depozit, s-a scos un butoi, la care nu s-a putut desfacebu[onul. S-a adus imediat alt butoi, la care desf`cându-sebu[onul, s-a constatat c` este benzin` 87 octani (culoare ro[ie), [iprobat` pe mân` de plut. M`ni]` Gh.

În acest moment, cheia de bu[oane era la Plot. M`ni]` Gh.,care a vrut s` mearg` s` caute [i benzin` 71 octani, deoareceavionul trebuia alimentat cu jum`tate benzin` 87 octani [ijum`tate benzin` 71 octani, dar cpt. Popescu Nicolae (inginerulregimentului) i-a luat cheia de bu[oane spre a cùta el benzinàlb` [i a trimis pe cei doi ca s` alimenteze avionul cu cantitateanecesar` de benzin` 87 octombrie.

În timpul aliment`rii cu benzin` 87 octani, s-a adus de Cpt.Popescu din depozit – fiind împins personal de el [i de sentineladin post – un butoi cu benzin` 71 octani.

Echipa de alimentare se g`sea la baie.Descoperirea c` e benzin` 71 octani a fost f`cut` de inginerul

regimentului numai prin desfacerea bu[onului [i r`sturna reaunei cantit`]i mici jos, iar când a v`zut c` are culoarea alb` a zisc` este benzina 71 octani [i a împins butoiul lâng` avion pentru ase completa alimentarea avionului.

S-a alimentat astfel rezervorul stâng al avionului cu 60 litribenzin` 87 octani [i 60 litri ap` din butoiul în care au zis c` e ben-zin` 71 octani.

Alimentarea s-a f`cut f`r` piele de c`prioar`.5) Înainte de pornirea avionului, s-a cerut de pilot plutonieru-

lui M`ni]` ca s`-i cure]e [i dou` bujii de la motor, spunând c`trepideaz`.

Plutonierul M`ni]` Gh. a desf`cut trei bujii (cele dou` bujiiplus una mai mult), deoarece pe primele dou` le-a g`sitancrasate.

La cur`]irea celor dou` bujii ancrasate, s-a r`sturnat benzinadin butoiul socotit cu benzin` 71 octani pe peria de sârm` pentrua fi folosit la cur`]irea lor. În acest moment, plutonierul M`ni]` aobservat c` din butoi curge ap`, lucru pe care l-a raportat imedi-at inginerului de regiment.

se amestecase printre celelalte cubenzin`, iar la alimentarea avionului nuse folosise pielea de c`prioar` la pâlniade benzin`.

În raportul pe care l-a înaintatComandamentului For]elor AerieneMilitare, c`pitanul Vasile Pùn, pilotulavionului, dup` ce a relatat cum adecurs alimentarea avionului [i felul încare generalul Doncea a ordonatpersonalului aerodromului s` gr`beascàlimentarea avionului, a concluzionat c`butoiul respectiv con]inea ap` pe fund,la fel ca multe alte butoaie în care sedepozita benzina adus` cu cisternele.Îns` alimentarea, f`cându-se în grab`,pompa a fost introdus` la fundulbutoiului de unde a tras numai ap`.„Apreciez c` nu poate fi vorba desabotaj pentru distrugerea materialuluisau atentat la via]a echipajului din care[i eu f`ceam parte. Ceea ce m`determin` s` spun acest lucru estefaptul c` pentru a se comite a[a cevaerau suficien]i numai 2 litri de ap` încare caz avionul ar fi pornit, ar fi mersnormal [i de abia dup` un timpoarecare de mers pe traiect s-ar fi opritmotorul, atunci când ar fi ajuns apa lacarburator (sau alte metode maisubtile). Oricum s-a introdus o cantitatede ap` a[a de mare, încât oricine ar fi

f`cut parte din echipa de alimentare,cât de pu]ini cunosc`tori în meserie, [i-ar fi dat seama c` avionul se va opriimediat dup` pornire, dup` cum s-a [iîntâmplat” 2.

La rândul sù, colonelul NicolaeFulga, comandantul For]elor AerieneMilitare, a întocmit un raport spre a fiînaintat e[aloanelor superioare, în carear`ta, printre altele: „Dup` pornire,motorul s-a oprit imediat. S-a desf`cutmotorul [i s-a g`sit c` benzina de 71octani era, în realitate, ap`. Atunci,generalul-maior Doncea s-a exprimat cà fost o tentativ` de crim` neizbutit`, [idup` ce s-au scurs circa 15 litri de apà dat ordin ca restul s` r`mân` înrezervor [i s` se sigileze atât rezervorulcu ap`, cât [i butoiul” 3.

Cât despre provenien]a butoiului cuap`, colonelul Fulga men]ioneaz` cèxista în depozitul Regimentului 4Avia]ie, înc` de pe când acesta seg`sea la Craiova, fiind destinat pentrusp`latul avioanelor [i mâinilor, dar fiindmutat la Sibiu, de existen]a lui nu [tiaudecât un c`pitan, [ef al serviciuluimateriale, [i gestionarul, care, la rândulsù, fiind mutat din unitate, nu a maicomunicat noului gestionar con]inutulacestui butoi. Concluzionând asupravinova]ilor [i a m`surilor luate împotriva

acestora (zile de arest [i retrograd`ri înfunc]ii), colonelul Fulga nu s-a sfiit s`men]ioneze c` o parte din vin` i-arevenit chiar generalului Doncea,declarând :

„Nu suntem deloc de acord cuatitudinea generalului-maior Doncea C.care:

• a executat un aterisaj neanun]at,la Sibiu,

• a dat ordin s` se alimentezeavionul în 10 minute, influen]ând, astfel,s` se calce dispozi]iunile interioare aleserviciului de aerodroame,

• s-a exprimat într-un mod totalnecorespunz`tor fa]` de inginerulRegimentului «Haide mai repede,domnule c`pitan», fapt ce a contribuit[i mai mult la intimidarea personalului” 4.

NOTE

1. Stelian T`nase, Constantin Doncea, în„Magazin istoric”, nr. 12 (453), decembrie2004, pp. 66-70.

2. Arhivele Militare Române, Fond 1737,Comandamentul For]elor Aeriene Militare,dosar 988, f.145.

3. Ibidem, f. 152.4. Ibidem, f. 151.

studii/documente

43document 2007 1-4 (35-38)

Sesizat de cele de mai sus, inginerul a verificat prin v`rsarealichidului pe mân` [i a constatat c` este ap` veritabil`.

(De men]ionat c` pentru cur`]irea bujiilor cu benzin`, s-a insi-stat de plut. M`ni]` deoarece pilotul avionului i-a spus s` nu le maispele, ci merg numai [terse cu peria.)

A atras imediat aten]ia pilotului, ca dup` montarea bujiilor, s`porneasc` motorul pe rezervorul stâng (rezervorul alimentat cuap`), pentru a constata mersul [i spunându-i c` în caz de întreru-peri, se va goli imediat rezervorul.

Motorul pornit, a func]ionat cca. un minut, dup` care s-a opritbrusc.

Întrebat pilotul de plutonierul M`ni]` dac` a oprit inten]ionatmotorul, acesta a r`spuns c` nu l-a oprit [i c` s-a oprit singur.

S-au dat imediat filtrele de benzin` afar` [i s-a constatat numaiap` în ele, dup` care s-a început imediat golirea rezervoruluistâng.

Dup` scurgerea a cca. 15-20 litri, opera]iunea de golire a fostoprit` de general-maior Doncea. S-a completat atunci rezervoruldrept cu 60 litri benzin` (jum`tate alb` [i jum`tate 87 octani) dup`care avionul a fost probat pe rezervorul drept de c`tre pilotulavionului, dup` care a plecat spre Bucure[ti.

6) De existen]a butoiului cu ap` în depozit nu [tia decâtc`pitanul Lefter Constantin, [eful Serviciului Materiale.

Apa provine de la Craiova (fiind pus` de tehnicul plut. Talp`,în prezent mutat din unitate), unde o foloseau la sp`latulavioanelor [i pentru sp`latul mâinilor.

Butoiul se afla în depozit înaintea datei de 17.05.51, (dat` cecorespunde cu arderea avionului IAR 80 nr. 320).

C`pitanul Lefter Constantin a declarat c` butoiul se afla sepa-rat în depozit, îns` a fost amestecat în zilele de 19 [i 20 mai 1951,cu ocazia alegerii butoaielor goale necesare desc`rc`rii a dou` cis-terne benzin` a 87 octani.

De asemenea a mai declarat c` ]inea acest butoi cu ap` pentrua fi folosit contra eventualelor incendii.

Butoiul acesta nu era marcat, (adic` scris pe el „ap`”), - ci erascris numai Escadrila a II-a, - [i a fost g`sit de cpt. PopescuNicolae, inginerul regimentului) amestecat în butoaiele cu benzi-na în ziua de 23.05.1951.

În concluzie, consider`m vinova]i:

1) C`pitanul Lefter Constantin, deoarece a [tiut de existen]abutoiului în depozitul de benzin` în calitate de [ef al Serv.Materiale [i nu a luat nici o m`sur`, în sensul de a goli apa sau amarca butoiul.

2) C`pitanul Popescu Nicolae, inginerul regimentului, se facevinovat pentru neexecutarea întocmai a instruc]iunilor referitoarela alimentarea avioanelor, – precum [i u[urin]` in executarea felu-lui cum s-a f`cut alimentarea acestui avion.

3) Plutonierul M`ni]` Gh., care, de[i fiind deasupra pe avion(la pâlnia de benzin`), a executat alimentarea f`r` piele dec`prioar`, cu care s-ar fi observat imediat c` este ap`.

Delegatul Inginerului Principal al F.A.M.Maior Codreanu Gheorghe

Delegatul Dir. Politice a F.A.M.Locotenent Pântea Vanghele

Confiden]ialNr. 2

27 mai 1951 C~PITAN P~UN VASILE

c`treCOMANDAMENTUL

FOR}ELOR AERIENE MILITARESTAT MAJOR

Raportez:În ziua de 22 mai 1951, am primit ordin a executa o misiune de

Comandament, în scopul de a transporta cu avionul Fl. Stork (sic!)pe tovar`[ul general-maior Doncea Constantin [i colonelul consili-er Sergaciov, la Hunedoara [i Re[i]a.

Pentru realimentarea avionului am aterizat la Sibiu, dup` caream continuat misiunea ce mi s-a încredin]at, în foarte bunecondi]ii, parcurgând tot traseul.

La întoarcere de la Re[i]a în ziua de 23 mai a.c. am aterizat laorele 16,00 din nou la Sibiu pentru alimentarea avionului. Pe aero-

Avionul Fiesler Storch.|n imagine, un exemplar folosit de Luftwaffe \n Al Doilea R`zboi Mondial

studii/documente

44 1-4 (35-38) 2007 document

drom ne-a întâmpinat ofi]erul de serviciu, cerându-mi foaia de mis-iune. I-am dat ordin s` cheme echipa de alimentare, care se g`seala corturi pe aerodrom la o dep`rtare de cca. 500 m fa]` de depoz-itul de benzin`, unde am tras avionul pentru alimentare. Pân` lasosirea echipei de alimentare ofi]erul de serviciu a scos din depoz-it un butoi de benzin` pentru ca alimentarea s` mearg` cât mairepede.

Tovar`[ul general a chemat la ordin ofi]erul de serviciu [i l-aîntrebat în cât timp trebuie s` fie alimentat un avion de la sosirealui acesta raportând c` în 15 minute este gata.

Dup` ce butoiul de benzin` a fost adus la avion, a sositinginerul Regimentului, înso]it de plutonierul teh. Popescu [iechipa de alimentare. Cum a sosit la avion au încercat s` scoat`bu[onul de la butoi [i pentru c` nu se potrivea cheia ce o adusese,inginerul a plecat din nou la corturi pentru a aduce alta bun`, faptcare a necesitat timp, deoarece corturile erau departe. Când seîntorcea cu cheia, tovar`[ul general a chemat pe inginer s` vin`mai repede exprimându-se – „Haide mai repede, domnulec`pitan!” – acesta începând s` fug` c`tre avion. Ajungând audesf`cut butoiul [i au început imediat alimentarea, sus pe avionfiind plutonierul teh. Popescu.

În timp ce se f`cea alimentarea, inginerul unit`]ii a plecat Îndepozit, pentru a mai aduce un butoi de benzin` ro[ie (87 octani)care urma s` se pun` în avion peste cea alb` (71 octani) cu carese începuse alimentarea.

Alimentarea fiind terminat` am procedat la pornirea avionuluicare a mers aproximativ 1 minut cu benzina ce se g`sea pe canal-iza]ie, dup` care s-a oprit brusc. Plutonierul tehnic Popescu, con-trolând filtrele de benzin` le-a g`sit pline cu ap`.

Am procedat la scoaterea apei din rezervor, dând drumul larobinetul de scurgere de fa]` fiind atât tovar`[ul general cât [itovar`[ul consilier. Dup` ce a curs cca. 5 minute mi s-a ordonat sòpresc golirea rezervorului pentru a merge la Bucure[ti a[a cuma fost alimentat.

Am alimentat din nou pe rezervorul din dreapta dup` care,pornind motorul, a func]ionat normal.

Am decolat la orele 18,30 [i am aterizat la Bucure[ti la orele20,05, în bune condi]ii.

Concluzii:Butoiul benzin` alb` (71 octani) din care am fost alimentat

con]inea pe fund [i ap`, lucru dealtfel ce se întâmpl` frecvent dela aducerea benzinei în cisterne. Cum alimentarea s-a f`cut îngrab`, iar pompa a fost introdus` în fundul butoiului a tras numaiapa care a fost introdus` în rezervor f`r` s` se observe acest lucru.

Apreciez c` nu poate fi vorba de sabotaj pentru distrugereamaterialului sau atentat la via]a echipajului din care [i eu f`ceamparte.

Ceea ce m` determin` s` spun acest lucru este faptul c` pen-tru a se comite a[a ceva erau suficien]i numai 2 litri de ap`, în carecaz avionul ar fi pornit, ar fi mers normal [i abia dup` un timpoarecare de mers pe traiect s-ar fi oprit motorul, atunci când ar fiajuns apa la carburator (sau alte metode mai subtile).

Oricum, s-a introdus o cantitate de ap` a[a de mare, oricine arfi f`cut parte din echipa de alimentare, cât de pu]in cunosc`tori înmeserie, [i-ar fi dat seama c` avionul se va opri imediat dup`pornire, dup` cum s-a [i întâmplat.

C`pitan VASILE P~UN

COMANDAMENTUL F.A.M. 01.06.1951– Prin Curier –

RAPORT

1. Regimentul 4 Avia]ie din Divizia 2 Avia]ie.2. Comandamentul For]elor Aeriene Militare.3. Felul abaterii grave:• alimentarea cu ap` din neglijen]` în loc de benzin` a avionu-

lui Fiesler Storch, Nr.15.4. 23 mai 1951.5. În ziua de 22.05.1951 orele 11.00 a aterizat pe aerodromul

Turni[or – Sibiu, venind de la Bucure[ti avionul Fiesler Storch Nr.15 al Regimentului 9 Avia]ie, având la bord :

• Pilot: - c`pitan Pùn Vasile, • Pasageri: - general maior Doncea Constantin,

- consilier militar sovietic.Itinerarul fixat era Bucure[ti – Sibiu – Hunedoara – Re[i]a –

Sibiu – Bucure[ti.Dup` alimentare [i depanare (schimbarea unui cauciuc) gen-

eral maior Doncea a comunicat c` va ateriza din nou în dup` ami-aza acestei zile, c`tre orele 16.00, pentru realimentare. Generalmaior Doncea a întrebat apoi pilotul dac` ar putea s` se întoarc`direct la Bucure[ti, f`r` s` mai aterizeze la Sibiu, la care pilotul aspus c` „da”.

Avionul nu s-a mai întors la aerodrom în cursul zilei de22.05.1951.

Zborul pentru ziua de 22.05.1951 a fost anun]at de c`treC.A.A.T., pentru realimentare, specificându-se c` vine generalmaior Doncea Constantin.

În ziua de 23.05.1951 ora 15.50, avionul a sosit din nou pe aero-dromul Sibiu [i a tras direct la depozitul de benzin`.

Aceast` aterizare îns` nu a fost anun]at` în prealabil, a[a cums-a procedat în ziua precedent`.

Fiind miercuri dup` mas`, nu era program de zbor, unitateaf`când program de sal` în tab`r`. Echipa de alimentare era îns` labaie în ora[.

General maior Doncea Constantin a dat ordin ofi]erului de ser-viciu s` alimenteze în 10 minute avionul, ofi]erul de serviciu araportat telefonic Comandantului de Regiment, care tot telefonic,a dat ordin inginerului Regimentului, c`pitan Popescu Nicolae sèxecute alimentarea.

Inginerul Regimentului, împreun` cu 2 sergen]i reangaja]i, auconstituit o echip` de alimentare ad-hoc [i f`r` s` mai a[tepteechipa real` de alimentare [i gestionarul, au intrat în depozit deunde au luat 2 butoaie de benzin`, unul de 87 octani [i unul de 71octani, pentru a se realiza, prin amestec benzina de 80 octani.

S-a început alimentarea cu benzin` de 87 octani. Între timpinginerul s-a dus dup` o alt` cheie de desf`cut bu[onul la butoiulde benzin` de 71 octani, la o distan]` de 500 m. Când se întorceacu cheia, general maior Doncea Constantin a chemat pe inginer

Un „erou al claseimuncitoare”,Constantin Doncea

studii/documente

45document 2007 1-4 (35-38)

s` vin` mai repede exprimându-se „Haide mai repede d-leC`pitan”.

La cererea pilotului, un sergent tehnic a cur`]at ni[te bujiiancrasate ale avionului; urmând s` spele acele bujii cu benzin` dinbutoiul de 71 octani, a constatat c` e ap` [i a raportat imediatinginerului.

Inginerul Regimentului o dat ordin pilotului ca pornireaavionului s` se fac` din rezervorul nou alimentat pentru a vedeadac` e ap`.

Dup` pornire, motorul s-a oprit imediat.S-a desf`cut motorul [i s-a g`sit c` benzina de 71 octani, era,

în realitate, ap`.Atunci generalul-maior Doncea s-a exprimat c` a fost tentativ`

de crim` neizbutit`, [i dup` ce s-a scurs circa 15 litri de ap`, a datordin ca restul s` r`mân` în rezervor [i s` se sigileze atât rezer-vorul alimentat cu ap` cât [i butoiul.

Cercetându-se provenien]a butoiului cu ap` între butoaiele cubenzin` s-au constatat urm`toarele:

Înc` de când se g`sea la Craiova Regimentul 4 Avia]ie, laEscadrila a 2-a se g`sea un butoi cu ap` pentru sp`latul avioanelor[i mâinilor, [i care butoi a fost transportat la un loc cu toate cele-lalte butoaie la Sibiu.

De existen]a acestui butoi cu ap` pe aerodromul Sibiu [tianumai c`pitan Lefter Constantin [i plut. Talpa Constantin, [efulServ. Materiale [i gestionarul de materiale. Plutonier TalpaConstantin, fiind mutat la 05.05.1951 la Regimentul 6 Avia]ie, nu acomunicat plutonierului Maximilian, noul gestionar, de con]inutulacestui butoi.

Acest butoi se deosebea de celelalte prin faptul c` avea oinscrip]ie cu ro[u, „Escadrila a 2-a” – de care semn [tia, la23.05.1951, numai c`pitan Lefter Constantin.

** *

Concluzii [i m`suri luate:a) Cercet`rile la fa]a locului, ne duc la concluzia c` nu este la

mijloc un sabotaj organizat, sau tentativ` care ar fi dus la un eveni-ment de zbor, pentru suprimarea echipajului [i în special a gener-alului maior Doncea Constantin pentru c`:

• Cu o asemenea cantitate de ap` motorul se opre[te imediatce porne[te, întrucât merge numai cât mai are benzin` pe canal-iza]ie.

• Nu s-a [tiut c` avionul va veni [i în ziua de 23.05.1951.• Dac` ar fi fost echipa de alimentare real` pe aerodrom, care

[tia care butoaie sunt pline cu benzin`, nu s-ar fi întâmplat cazulde mai sus, iar alimentarea s-ar fi f`cut normal, în caz c` C.A.A.T.ar fi anun]at [i în ziua de 23.05.1951 – echipa de alimentare ar fifost la depozit.

b) S-au c`lcat instruc]iunile de alimentare Nr. 103.000/1949pentru c` personalul a fost influen]at s` execute mai repede ali-mentarea, ca urmare a ordinului generalului maior DonceaConstantin.

c) Sunt vinova]i:• {eful Serv. Materiale din Batalionul 4 Deservire Aerodrom

c`pitan Lefter Constantin, pentru c` nu a marcat printr-o inscrip]ie

vizibil` c` butoiul con]ine ap`. Pentru aceasta a fost pedepsit cu 10zile arest la garnizoan`.

• {eful Depozitului, plutonierul Maximilian, care nu a verificatcon]inutul depozitului, pedepsit cu 6 zile arest la garnizoan`.

• Inginerul Regimentului 4 Avia]ie teh. c`pitan PopescuNicolae pentru c`lcarea instruc]iunilor Nr. 103.000/1949, careprev`d c` nu se ia benzin` din Depozit decât în prezen]a ges-tionarului, u[urin]` în controlul con]inutului butoaielor la ali-mentare, pedepsit cu 10 zile arest la domiciliu [i retrogradare dinfunc]ie.

d) S-a dat ordin pentru ca în toate depozitele de benzin`butoaiele s` fie grupate pe categorii de benzin` marcate cu indica-tive secrete, cunoscute numai de personalul tehnic.

S-a interzis intrarea în Depozite a oric`rei alte persoane, dac`nu este prezent [eful depozitului, indiferent care ar fi urgen]a.

e) Nu suntem deloc de acord cu atitudinea generalului maiorDoncea C., care:

• a executat o aterizare neanun]at` la Sibiu,• a dat ordin s` se alimenteze avionul în I0 minute influen]ând

astfel s` se calce dispozi]iile interioare ale serviciului de aero-drom,

• s-a exprimat într-un mod total necorespunz`tor fa]` deInginerul Regimentului „Haide mai repede domnule c`pitan” faptce a contribuit [i mai mult la intimidarea personalului.

COMANDANTUL F.A.M.Colonel Nicolae Fulga

LOC}IITOR POLITICLocotenent-colonel Mihai Agafi]ei

Prima fil` a raportului \ntocmit

de comandantulFor]elor AerieneMilitare, colonel

Nicolae Fulga

Constantin Doncea is an important figure in the history ofthe Romanian Communist Party. He was the leader of therailway workers’ strike from the Grivi]a workshop on theFebruary 16th, 1933, the hero of a spectacular escape fromthe prison of Craiova in 1935, political commissary inInternational Brigades in Spain in 1938. At the beginning ofthe 50’s, Constantin Doncea fulfilled a new mission given bythe party: commander of the Anti-aircraft Defence TerritoryHeadquarters, with the rank of Major General.

In this quality he was the hero of an event that todayseems hilarious, but for the ones who lived it had seriousconsequences. On the May 23rd, 1951, one of the air-plane’s tanks, which Constantin Doncea was travelling by,was supplied, by mistake it seemed, with water instead ofgasoline. The author presents us two reports made afterthe inspections in which is dismantled the attempt ofConstantin Doncea to pose as victim of an attack whichfailed.

Constantin Doncea, the hero of an attempt or the victim of an error?

nvazia fr`]easc`” – denumiresub care mai este cunoscutìnterven]ia for]elor militare ale

celor cinci ]`ri, membre ale Pactuluide la Var[ovia, în Cehoslovacia(20/21 august 1968), prin care s-a puscap`t procesului reformist din aceast`]ar` – a fost plin` de înv`]`mintepentru echipa conduc`toare de laBucure[ti1. Ea a con[tientizat, înprimul rând, (auto)izolarea sa încadrul Tratatului de la Var[ovia,determinat` de politica de autonomiefa]` de Moscova, ini]iat` la începutulanilor ’60 [i fundamentat` teoretic princelebra „Declara]ie din aprilie”(1964)2.

În acela[i timp, „episodulcehoslovac” a eviden]iat c` Moscovanu tolera niciun fel de disiden]` încadrul sferei sale de influen]`,utilizând, în caz de nevoie, chiar for]aarmat` pentru restabilirea ordinii. Prinurmare, liderii români [i-au sim]itamenin]ate pozi]iile, Kremlinul putândtrece la schimbarea „g`rzii” de laBucure[ti. De aceea, în perioadaulterioar`, Nicolae Ceau[escu arenun]at la tonul belicos utilizat înzilele imediat urm`toare invaziei, ceeace îi adusese o popularitate imens`pe plan intern [i interna]ional, cùtândcì de restabilire a dialogului cuMoscova. Nici Uniunea Sovietic` nuera interesat` în men]inerea tensiunii,astfel c` s-a ajuns la un acord tacitîntre cele dou` p`r]i privindgestionarea crizei. Cercet`torulamerican Mark Kramer constatare]inerea deosebit` de care au datdovad` cele dou` p`r]i, sovietic` [iromân`, în gestionarea situa]ieicomplicate ap`rute la nivelul rela]iilorbilaterale [i al alian]ei. Din acestpunct de vedere, dup` opinia luiKramer, comportarea Bucure[tilor [i aMoscovei, în august – septembrie1968, [i efortul lor de a nu face pasulspre confruntarea deschis`, reprezintùn model de rezolvare a unei crizecomplicate3.

O expresie a acestei conduite oreprezint` renun]area Bucure[tilor, încea mai mare parte, la opozi]iamanifestat` constant, în anii 1964-1968, fa]` de inten]iile Moscovei dereformare a structurilor militare alePactului de la Var[ovia. În prim`vara

anului 1969, s-a ajuns la uncompromis, ceea ce a permisdefinitivarea arhitecturii politico-militare a alian]ei4. În încercarea de aatenua presiunea Uniunii Sovietice,autorit`]ile române au multiplicatcontactele cu ]`rile occidentale, oaten]ie special` fiind acordat` Statelor

Unite ale Americii. Pre[edinteleRichard Nixon a vizitat România, înzilele de 2-3 august 1969, gest care astârnit furia Moscovei, L.I. Brejnevrefuzând s` mai ia parte la Congresulal X-lea al P.C.R. (6-12 august 1969),amânat pentru a permite primireademnitarului american5.

Pe plan intern, dup` invazia înCehoslovacia, regimul de la Bucure[tia trecut la elaborarea „doctrineimilitare na]ionale”, al c`rui principiufundamental a fost „lupta întreguluipopor pentru ap`rarea patriei” în fa]aoric`rui agresor. Cum pozi]iastrategic` a României, de ]ar` aflat`în linia a doua în cadrul Tratatului dela Var[ovia, f`cea improbabil` oagresiune direct` a blocului rival,NATO, era evident c` doctrina militar`româneasc` era o modalitate dedescurajare a unei eventuale inten]ii aUniunii Sovietice de debarcare prinfor]` a echipei conduc`toare de laBucure[ti. Nicolae Ceau[escu amizat, în acest caz, pe tradi]ionalarusofobie a românilor, urmare a uneiexperien]e istorice traumatizante, [ipe popularitatea deosebit` pe care i-aadus-o „scena balconului”, din 21august 1968, în care a condamnat întermeni vehemen]i actul de for]` alsovieticilor împotriva Cehoslovaciei,subliniind c` România se va opune cuarmele împotriva unei eventualeinvazii a propriilor alia]i. De altfel, înacele clipe s-a decis reconstituirea

g`rzilor patriotice [i formareadeta[amentelor de preg`tire militar` atineretului, forma]iuni care au [i defilatla parada militar` de la 23 august1968. Elaborarea doctrinei a durat maimult de trei ani, procesul finalizându-se prin adoptarea de c`tre MareaAdunare Na]ional`, în sesiunea din27-28 decembrie 1972, a Legii nr. 14privind organizarea ap`r`rii na]ionalea Republicii Socialiste România. Cuaceast` ocazie, a fost aprobat` [iLegea nr. 77 privind organizarea [ifunc]ionarea Ministerului Ap`r`riiNa]ionale 6. Din acel moment,România reprezenta un caz deosebit,ea operând cu dou` doctrine militare– una a alian]ei din care f`cea parte,Tratatul de la Var[ovia, [i alta proprie.Trebuie men]ionat c` doctrinaTratatului de la Var[ovia era doctrinaliderului acestei coali]ii – UniuneaSovietic` –, împ`rt`[it` de to]i ceilal]ialia]i. De altfel, o doctrin` a Tratatuluia fost adoptat` abia în anul 1987, încontextul promov`rii de c`tre MihailGorbaciov, noul lider de la Kremlin, areformelor generic numite „glasnosti”[i „perestroika”.

Analiza atent` a con]inutuluidoctrinei militare elaborate de regimulpolitic de la Bucure[ti, arat` c` s-adorit o „rena]ionalizare” a politiciimilitare a României, ap`rareana]ional` devenind o problem` destrict` competen]` intern`,organismele pactului fiindcvasiexcluse de la deciziile în acestdomeniu. Pe parcursul anilor,autorit`]ile române au restric]ionatdrastic accesul reprezentan]ilor militarisovietici la for]ele pe care Româniale-a destinat alian]ei [i au creatstructuri supuse doar controluluipropriu. O expresie a acestei orient`rio constituie neparticiparea, dupàugust 1968, a for]elor militareromâne[ti la aplica]iile [i exerci]iileorganizate de Tratatul de la Var[ovia.Totodat`, România nu a acceptatorganizarea pe teritoriul sù aaplica]iilor cu trupe apar]inândalia]ilor. Asemenea activit`]i s-audesf`[urat doar pe hart` sau cuasigurarea leg`turilor de transmisiuniîn teren.

Prezent`m, în cele ce urmeaz`,trei documente care marcheaz`, dup`

studii/documente

46 1-4 (35-38) 2007 document

Rom#nia. O alian]`. Dou` doctrineColonel (r) dr. Petre OTU

Institutul pentru Studii Politice de Ap`rare [i Istorie Militar`

”” ””Exempluliugoslav luatca modelpentrudoctrinamilitar`na]ional`

„I

opinia mea, etape importante înprocesul cristaliz`rii doctrinei militareproprii. Este vorba, în primul rând, deprima sedin]` a Consiliului Ap`r`rii,organism creat prin Legea nr. 5,adoptat` de Marea Adunare Na]ional`în sesiunea sa din 12-14 martie 1969.Potrivit actului normativ, ConsiliulAp`r`rii era un organ deliberativ careavea „sarcina de a examina, coordona[i solu]iona principalele probleme îndomeniul ap`r`rii ]`rii [i asigur`riisecurit`]ii statului, atât în timp depace, cât [i în timp de r`zboi”. Elr`spundea în fa]a Comitetului Centralal Partidului Comunist Român [i aMarii Adun`ri Na]ionale, iar înintervalul dintre sesiuni, în fa]aConsiliului de Stat. Consiliul Ap`r`riiavea ca pre[edinte pe secretarulgeneral al Comitetului Central alPartidului Comunist Român, iar camembri pe primul ministru, mini[triiAp`r`rii Na]ionale, de Interne, deExterne, pre[edintele ConsiliuluiSecurit`]ii Statului, pre[edinteleConsiliului de Stat al Planific`rii [.a.

Al doilea document este un raportal delega]iei militare române, condus`de generalul Ion Gheorghe, [efulMarelui Stat Major, care s-a aflat învizit` în Iugoslavia, ]ar` careadoptase doctrina „ap`r`riigeneralizate”. Ea se baza peexperien]a dobândit` de comuni[tiiiugoslavi în timpul celui de Al DoileaR`zboi Mondial în lupta lor împotrivaarmatelor germane. Recurgerea laacest tip de r`zboi a reprezentat, înperioada postbelic`, un mijloc de aface fa]` presiunilor ultimative ale luiStalin din anii 1950-1953. A[a cumse poate deduce [i din documentulreprodus mai jos, modelul iugoslav aconstituit o surs` major` de inspira]iepentru autorit`]ile de la Bucure[ti înelaborarea doctrinei proprii.

În sfâr[it, al treilea document estestenograma sedin]ei Comitetului

Executiv al Comitetului Central alPartidului Comunist Român din 23octombrie 1972 care a discutatproiectul legii ap`r`rii na]ionale. Dininterven]iile participan]ilor se poatevedea c` prin adoptarea doctrineimilitare se urm`rea [i intensificareacontrolului regimului asuprapopula]iei, în special a celei tinere. Deaceea, integrarea popula]iei în efortulde ap`rare trebuie pus` în rela]ie

direct` cu prevederile programuluiideologic din anul 1971, care aaccentuat profilul neostalinist alregimului politic din România.

Documentele au fost reproduseintegral, singura interven]ierezumându-se la corectarea tacit` agre[elilor de tipar, pu]ine la num`r, dealtfel. Preciz`rile din parantez` neapar]in [i le-am indicat prin n.n.

studii/documente

47document 2007 1-4 (35-38)

NOTE

1. Între lucr`rile care au analizat problematica invaziei înCehoslovacia [i situa]ia României în acel context, semnal`m, întrealtele: Mihai Retegan, 1968. Din prim`var` pân` în toamn`. Schi]` depolitic` extern` româneasc`, Bucure[ti, Editura Rao, 1998; IonP`troiu (coordonator), Alexandru O[ca, Vasile Popa, Înghe] în plin`var`. Praga – august 1968, Bucure[ti, Paideea, 1998; Adrian Pop,Tenta]ia tranzi]iei. O istorie a pr`bu[irii comunismului în Europa deEst, Bucure[ti, Editura Corint, 2002; România [i Prim`vara de laPraga, Bucure[ti, Institutul Na]ional pentru Studiul Totalitarismului,2005.

2. Pentru acest important eveniment, a se vedea între altele,Alexandru O[ca, Vasile Popa, România – o fereastr` în Cortina deFier, Foc[ani, Editura Vrantop, 1997; Florian Banu, Liviu }`ranu,Aprilie 1964, „Prim`vara de la Bucure[ti”. Cum s-a adoptat„Declara]ia de independen]`” a României?, Bucure[ti, EdituraEnciclopedic`, 2004.

3. Mark Kramer, The Prague Spring and the Soviet Invasion of

Czehoslovakia. New Interpretions, \n „Cold War International HistoryProject”, Bulletin 3, p.12.

4. General-colonel (r) dr. Constantin Olteanu, colonel (r) dr.Alexandru Du]u, general-maior (r) dr. Constantin Antip, România [iTratatul de la Var[ovia. Istoric. M`rturii. Documente. Cronologie,Bucure[ti, Editura Pro Historia, 2005, pp. 45-49.

5. Joseph F. Harrington, Bruce J. Courtney, Rela]iile româno-americane, 1940-1990, Ia[i, Institutul European, 2002, p. 272-288;Dan C`t`nu[, O s`pt`mân` f`r` precedent în istoria rela]iilor româno-americane, 4-11 august 1963, în „Studii [i materiale de istoriecontemporan`”, anul II, serie nou`, vol. II/2003, pp. 255-282; MirceaR`ceanu, Cronologie comentat` a rela]iilor româno-americane. De laînceputul cunoa[terii reciproce pân` la pr`bu[irea regimului comunistîn România, Bucure[ti, Editura Silex, 2005, pp. 209-210.

6. A se vedea, pe larg, general de corp de armat` (r) IonGheorghe, general de brigad` (r) Corneliu Soare, Doctrina militar`româneasc`.1968-1989, Bucure[ti, Editura Militar`, 1999.

Aici [i \n pagi-na urm`toare,imagini de la

parada militar`

prilejuit` des`rb`torirea

zilei de 23august (1966).

studii/documente

48 1-4 (35-38) 2007 document

Stenograma[edin]ei Consiliului Ap`r`rii,

din ziua de 12 mai 1969

Au participat tovar`[ii Nicolae Ceau[escu, Ion GheorgheMaurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodn`ra[, Chivu Stoica, IlieVerde], Maxim Berghianu, Vasile Patiline], Mihai Marinescu,Ion Ioni]`, Corneliu M`nescu, Cornel Onescu, Ion Gheorghe,Ion St`nescu, Constantin {andru.

{edin]a a început la orele 11,00 [i s-a terminat la orele 13,15.Tov. Nicolae Ceau[escu: De fapt, aceasta este [edin]a de

constituire a Consiliului Ap`r`rii în noua form`, dup` aprobarealegii privind organizarea Consiliului Ap`r`rii. Ini]ial, discutasemc` cu ocazia aceasta s` public`m ceva în pres`.

Tov. Emil Bodn`ra[: Acum este un organ de stat public.Tov. I. Gh. Maurer: Nu [tiu dac` publicarea în pres` ar

avea vreo semnifica]ie. S-a publicat în Buletinul oficial.Tov. Nicolae Ceau[escu: Atunci s` nu mai public`m în

pres`. La primul punct al ordinii de zi, dac` sunt ceva întreb`ri,ceva observa]ii? Ave]i ceva de spus, tovar`[i? Nu sunt problemedeosebite, e adev`rat, îns` sunt aici câteva lucruri care, într-adev`r, ar trebui s` insist`m mai mult în ce prive[te problemacoordon`rii [i specializ`rii în produc]ia militar`, în leg`tur` cufaptul c` nu g`sim tehnica militar` de care avem nevoie.

Cred c` noi ar trebui s` spunem clar, în cadrul acesteicomisii, c` în cadrul planului pe care îl avem nu este asigurat`înzestrarea armatei noastre. În afar` de faptul c` noi vomintensifica produc]ia la diferite produse în care unele ]`ri suntspecializate, pentru c` nu ne livreaz`, vom produce noi [i vom fipu[i în situa]ia s` c`ut`m [i în alt` parte. Din 50 de avioane câtam cerut, ni se dau trei sau cinci avioane, în timp ce în Egipt setrimit sute de avioane.

Tov. I. Gh. Maurer: {i în India, [i în Pakistan.Tov. Nicolae Ceau[escu: S` spunem c` nu în]elegem

aceasta, c` noi vom produce avioane pentru c` nu ni se livreaz`.Sigur, vrem s` producem pe documenta]ia existent`, dac` nu,vom lua [i din alt` parte. Noi dorim ca armata noastr` s` fie bineînzestrat`.

Tov. Emil Bodn`ra[: Ce alt` comisie se mai ocup` deaceast` problem`?

Tov. Constantin {andru: Aceasta este singura comisiecare se ocup` de astfel de probleme.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Aceast` comisie se ocup` deprobemele specializ`rii în produc]ia militar`.

Tov. Chivu Stoica: Pe lâng` tehnic` este vorba [i demuni]ii. Când ni se livreaz` tehnic`, ni se d` [i un anumit num`rde guri de foc, iar pe urm` în produc]ie se aduc anumiteîmbun`t`]iri. Chiar la ceea ce ne dau, nu ne dau [i ceea ceîmbun`t`]esc ei pe parcurs.

Tov. Emil Bodn`ra[: Acest lucru e controlat, e certceea ce spui?

Tov. Chivu Stoica: Ne dau unit`]i de foc, dar nu nedau [i licen]a.

Tov. Constantin {andru: Într-adev`r, cele mai noitipuri nu ni le dau; de exemplu, la avioane, la ultimul tip detanc. Comandamentul For]elor Armate Unite a elaborat unnomenclator de tehnic` care se recomand` pentruînzestrare, îns` în acest nomenclator nu sunt incluse celemai noi tipuri. Atunci, comisia aceasta spune: nu putem s`d`m decât ceea ce a recomandat Comandamentul Unit.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Atunci noi trebuie s`ridic`m problema a[a: noi în]elegem c` armatele Pactuluide la Var[ovia trebuie înarmate cu ceea ce este maimodern [i s` spunem: noi nu în]elegem s` r`mânem latehnica înapoiat`, pentru c` în caz de r`zboi de la începutsuntem condamna]i la înfrângere. Noi în]elegem c`, pe

m`sur` ce o ]ar` sau alta produce sau î[i însu[e[te armamentnou, el trebuie inclus în dotare. {i problema aceasta trebuie pus`[i aici [i la întâlnirea mini[trilor Ap`r`rii. Asta trebuie s-oridic`m ca o problem` de principiu.

A doua problem` este legat` de cantitate. Sigur, o s` spun`:eu v` asigur la mobilizare. Noi s` spunem: pardon, eu trebuie s`am dotarea care este în stare s` o suporte economia noastr`. Înleg`tur` cu problema ridicat` de tovar`[ul Chivu Stoica, dac` noine însu[im noi tipuri de muni]ii [i nu sunt prev`zute pentru noisau alt` ]ar`...

Tov. Ion Ioni]`: Sunt [i asemenea probleme, ca cea ridicat`de tovar`[ul Chivu Stoica. De exemplu, noi am cump`ratarunc`toare antitanc A.G.-9. Cump`rând arma, trebuia s`cump`r`m [i muni]ia [i am cerut documenta]ia de la sovietici.Ne-au t`r`g`nat un an [i jum`tate. În acela[i timp, ne-am adresat[i bulgarilor, [tiind c` ei produc astfel de muni]ie. Nici bulgariinu ne-au r`spuns [i ne-au r`spuns tot sovieticii: s` ne deabulgarii. Deci, se pune [i o astfel de problem`. Se mai ridic` [i oalt` problem`. De exemplu, pentru tehnica militar` care secump`r`, trebuie s` ne dea toat` documenta]ia pentru repara]ii.Noi suntem încurca]i [i ast`zi cu MIG-21, pentru care nu ni s-adat documenta]ia de repara]ie. Ni s-a dat câte ceva, dar estesuficient s`-]i lipseasc` numai dou`-trei repere, ca s` nu po]iorganiza procesul de repara]ie.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Este în material problemaaceasta?

Tov. Ion Ioni]`: Eu am ridicat problema în fa]a adjunctuluide la C.S.P. (Comitetul de Stat al Planific`rii, n.n.)

Tov.Nicolae Ceau[escu: Voi r`spunde]i de problemaaceasta, nu C.S.P.

Tov. Ion Ioni]`: Mai este [i problema asigur`rii cu piese deschimb. Sunt loturi obligatorii de piese de schimb care se dauatunci când cumperi tehnica, piese de schimb care câteodat` sedovedesc c` nu sunt necesare, îns` sunt [i piese de schimb carese uzeaz` foarte repede [i nu se dau. Nu [tiu dac` în comisiaaceasta trebuie ridicate problemele acestea.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Aici, pentru c` aceasta estecomisia pentru probleme de ap`rare.

Tov. Emil Bodn`ra[: Problema aceasta ]ine de MinisterulFor]elor Armate, nu de C.S.P. Voi trebuie s` v` ocupa]i deproblema pieselor de schimb, de problema licen]elor [.a.m.d.

Tov. Vasile Patiline]: Se ofer` tehnic` militar`, îns`, oficial,ne-au comunicat c` nu ne dau muni]ii. Propun s` ni se deatunuri, dar nu ni se dau lovituri.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Noi nu le fabric`m?Tov. Vasile Patiline]: Nu. S-a propus s` le însu[im pân` în

1975. Acesta este un tun foarte bun, care bate la 30 km. În afar`de faptul c` noi am dori s` producem, oficial ei ne-au spus c` nune ofer` aceste lovituri.

studii/documente

49document 2007 1-4 (35-38)

Tov. Nicolae Ceau[escu: Acolo s` discut`m problemelede fond, ar`tând c` a[a cum este ast`zi organizat` colaborareanu se asigur` cutare, nu se asigur` cutare. De aceea ne întâlnim,s` discut`m, s` semn`m ni[te comunicate. S` le spunem clar c`în felul acesta nu-[i are eficien]` comisia aceasta. Trebuie s`discut`m cu ei nu cu diploma]ie, pentru c` este o comisie delucru [i acolo trebuie s` rezolv`m problemele.

Tov. Constantin {andru: Eu am aflat de la lucr`torii altor]`ri c` noi suntem singura ]ar` care, atunci când MinisterulFor]elor Armate solicit` o consultare, nu ni se ofer` aceast`posibilitate. Am aflat aceasta de la bulgari [i de la cehi.

Tov. Nicolae Ceau[escu: {i problema aceasta s-o ridic`m,s` ar`t`m c` noi vrem s` rezolv`m problemele de fond, nu a[ageneralit`]i.

Tov. I. Gh. Maurer: În ce prive[te problemele acestea [i dearmament, [i mai ales în ce prive[te licen]ele de fabrica]ie, nuexist` ]ar` în Vest, în afar` de ]`rile occidentale, unde secump`r` o licen]` sau un brevet [i s` nu mergi în fabric` undes` te documentezi [i chiar s` preg`te[ti oamenii.

Tov. Emil Bodn`ra[: Mai mult, pentru materialele care ]ise livreaz`, este necesar s` ai reprezentan]ii tì, care lerecep]ioneaz` la fa]a locului.

Tov. Nicolae Ceau[escu: S` punem [i problema aceasta.Tov. I. Gh. Maurer: Comisia aceasta nu mai este o comisie

a CAER, o comisie de colaborare în cadrul CAER, ci este ocomisie de „repartizare”; asta nu iei.

Tov. Maxim Berghianu: Aceasta este latura formal`,pentru c` pe urm` se merge la tratative.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Noi trebuie s` ar`t`m principiilepe care trebuie s` se bazeze aceast` colaborare. S` ar`t`m càst`zi nu am primit atât, nu am primit cutare [i cutare. S`mergem [i s` discut`m problemele de pe o pozi]ie principial`. S`facem o not`, împreun` cu Ministerul Industriei Construc]iilorde Ma[ini [i cu Ministerul For]elor Armate [i s` ar`t`m toateaceste probleme, în spiritul celor stabilite la Moscova. S` ar`t`mc` vrem s` colabor`m, c` vrem contracte de lung` durat`, cur`spunderi; cine nu-[i îndepline[te obliga]iile s` fie sanc]ionat.Exact a[a cum s-a discutat la CAER. S` mergem pe principiileacestea [i s` punem toate aceste probleme. Altfel, mergemacolo, d`m un comunicat c` ne-am întâlnit [i c` discu]iile s-audesf`[urat într-o atmosfer` tov`r`[easc`. Trebuie s` discut`mcu oamenii toate aceste probleme.

Tov. Ion Ioni]`: Practic, comisia aceasta nu a rezolvat nimicpân` acum.

Tov. Emil Bodn`ra[: S` lupt`m acum s` rezolv`mproblemele.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Comisia aceasta are rolul de aasigura colaborarea [i cooperarea. Ea trebuie s` fac` acest lucru.Sigur, tratativele le ducem cu fiecare ]ar` în parte.

Tov. Vasile Patiline]: Mai este o problem` cu creditele.Tov. Nicolae Ceau[escu: Problema aceasta nu trebuie

discutat` în aceast` comisie, pentru c` aceste credite trebuie s`mearg` în mod curent. Dac` nu vom lua de acolo, vom lua deacolo de unde este mai avantajos. {i acest lucru trebuie s`-lspunem.

Tov. I. Gh. Maurer: Întrucât ast`zi se pleac` la aceast`[edin]`, imediat s` se fac` lista aceasta de probleme care, pân`ce pleac` delega]ia, s` vad` cineva aceast` list`.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Bine, de acord tovar`[i? (to]itovar`[ii sunt de acord). Trebuie spus c` a[a cum s-a stabilit laultima sesiune a CAER, principiile de baz` s` fie cutare [i cutare.

Tov. Corneliu M`nescu: {i problema aceasta cu creditele.Tov. Nicolae Ceau[escu: Doar am spus c` aceasta nu

depinde de comisie; aceast` problem` o vom discuta cusovieticii.

Trecem mai departe la punctul 2 de pe ordinea de zi. Aicieste o problem`: în ce cadru este organizat` aceast` chestiune?

Tov. Constantin {andru: Anul trecut, la o consf`tuire cu[efii direc]iilor mobilizare, partea ungar` a luat ini]iativa s` sediscute [i aceast` problem`. Problema care se pune este c`partea ungar`, folosind acest prilej, propune s` se instituieaceste consf`tuiri ale reprezentan]ilor organismelor deplanificare [i marilor state majore. Noi spunem c` dac` suntprobleme, fiecare se poate adresa celuilalt, f`r` s` fie unorganism, urmând ca aceste discu]ii s` fie bilaterale saumultilaterale, dup` caz.

Tov. I. Gh. Maurer: În general, acestea sunt organisme carese constituie acolo, la un nivel de aparat mijlociu, [i iau hot`râri.Dac` ar fi în cadrul CAER, acolo spui: exist` un statut. Dar aici nue[ti în cadrul CAER, ci în afar`. S-au strâns reprezentan]ii stateloracestea [i ]i se spune: ai isc`lit un document care angajeaz` statul.Eu cred c` trebuie s` fim foarte aten]i în asemenea probleme.Sigur, de discutat se poate discuta absolut orice, dar dac` estevorba de un angajament care trebuie luat, acest angajament s` fierezervat organelor competente, în conformitate cu legea fiec`ruistat. Sau dac` organul acesta competent ]i-a dat o împuternicire s`te duci [i s`-l angajezi, atunci îl angajezi; sau dac` nu, discu]i,ajungi la o anumit` concluzie [i fiecare acas`, organul competentrespectiv, hot`r`[te.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Sunt aici lucrurile acestea, carenici nu pot fi discutate. De pild`, principiul mersului trenurilor.Chiar în timp de r`zboi, ministerele cìlor ferate r`mân [i tot eler`spund de aceast` problem`. Acestea nu sunt problememilitare, chiar dac` vor fi militarizate, pentru c` sunt problemecare afecteaz` întreaga economie na]ional`.

De ce s` discut`m aici problema capacit`]ilor [idimensiunilor de tehnic`? Avem în CAER o comisie. Deasemenea, problema folosirii metodelor matematice de calcul.Aceasta este o problem` mai general`.

Mai departe, principiile de planificare folosite în cazulevacu`rii popula]iei. Dar [i aici se pun probleme de produc]ie, deaprovizionare, de transport. Aici nu poate fi decât un schimb dep`reri, pentru c` problema aceasta nu poate fi rezolvat` la nivelulstatelor majore. Deci, în fond, aceste probleme nu sunt decompeten]a acestei comisii.

Tov. Constantin {andru: Chiar partea ungar` spune càici particip` ]`rile interesate, fiind vorba de o metodologie.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Chiar ca metodologie, acesteasunt probleme care dep`[esc, ele nu pot fi rezolvate dereprezentan]ii statelor majore, care se ocup` de probleme deplanificare.

Tov. Emil Bodn`ra[: E adev`rat, dar [i aceste problemetrebuie s`-[i g`seasc` solu]ionarea într-un organ. De aceea, noitrebuie s` manifest`m dorin]a de a se rezolva aceste problemeundeva, dar nu aici.

Tov. Nicolae Ceau[escu: În problemele acestea deeviden]`, de dimensiuni, nu avem Comandamentul Unit? Înleg`tur` cu transporturile, nu avem ministere aletransporturilor? Sigur, s` vedem care sunt organismele care seocup` de aceste probleme. Chiar schimbul acesta de p`reri nuse justific`. Am creat organisme, am creat un comitet almini[trilor, al [efilor de stat major, acolo s` facem schimburi dep`reri, s` nu facem paralelisme. Ce, st`m numai s` discut`m?Noi avem reprezentan]i acolo unde se pot discuta [i acesteprobleme. Acestea sunt lucruri prev`zute [i în StatutulComandamentului [i al comitetului mini[trilor. Altfel, ocolimorganismele acestea [i facem altele. În felul acesta s` ridic`mproblema. Sigur, trebuie s` se g`seasc` solu]ii la problemeleacestea, dar s` se fac` în cadrul organismelor care sunt, s` nufacem acum altele. {i la sovietici, în interior, exist` tendin]a lamilitari de a ocoli organele respective. Deci, în felul acesta dac`suntem de acord.

Tov. Maxim Berghianu: În spiritul celor spuse de dv., cas` nu fie paralelisme, aici se ridic` [i probleme privind atribu]iile

studii/documente

50 1-4 (35-38) 2007 document

organelor C.S.P. Aceasta este o propunere ungar`, care poate firespins`.

Tov. Constantin {andru: Pân` acum, comisia aceasta aCAER nu se ocupa cu probleme de mobilizare, ci cu problemede dotare curent`. Asemenea consf`tuiri au mai fost [i înainte,dar ele nu erau legiferate. În 1963, Comisia CAER a stabilit c` nuse ocup` de astfel de probleme.

Tov. Emil Bodn`ra[: Acolo trebuie s`-[i g`seasc`rezolvarea.

Tov. Constantin {andru: Tocmai, s` nu spun` cineva c`problemele de mobilizare nu intereseaz` România; am spus c`de problemele de mobilizare s` nu se ocupe comisia care seocup` de dotarea curent`.

Tov. Nicolae Ceau[escu: {i de problemele acesteametodologice s` se ocupe Comandamentul, s` nu cre`m alteorganisme. În leg`tur` cu reglementarea modului de aintroduce semnalul de prealarm` [i alarm` aerian`. Ave]i cevaprobleme?

Tov. Emil Bodn`ra[: Care sunt semnalele de alarm` lacare v` referi]i?

Tov. Ion Ioni]`: Un sistem de leg`turi radio cu toatecomandamentele.

Tov. Emil Bodn`ra[: A]i luat în considerare [i bruiajul carepoate împiedica toate aceste sisteme?

Tov. Ion Ioni]`: Da.Tov. Emil Bodn`ra[: Cum ia la cuno[tin]` cet`]eanul c` se

instituie anumite semnale de alarm`?Tov. Ion Ioni]`: Semnalele acestea pot fi foarte multe, de la

clopotele bisericilor pân` la radio [i televiziune. Îns` la organelelocale ajunge prin sistemul nostru, al armatei. {i în direc]iaaceasta trebuie s` spunem c` suntem destul de s`raci ca dotare[i ca angrenare. Nu [tiu dac` ar suna acum o siren` cum arreac]iona popula]ia.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Dac` se anun]` c` are loc unexerci]iu sau popula]ia [tie c` s-a ajuns la o situa]ie de încordare[i c` în caz de pericol se vor da anumite semnale, atunci [tie cums` procedeze.

Tov. Ion Ioni]`: În ]`rile capitaliste este foarte bine pus lapunct acest lucru. Dintre ]`rile socialiste, cel mai bun sistem îlau ungurii.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Aceasta este o alt` problem`, pecare o vom discuta când vom discuta despre A.L.A. (Ap`rareaLocal` Antiaerian`, n.n.)

Tov. Corneliu M`nescu: Aceste lucruri trebuie s` se fac` încondi]iile tehnice cele mai bune. Eu întreb, dac` condi]iile tehnicesunt asigurate pentru aceasta. Acesta este un aspect al problemei.Un al doilea aspect îl constituie problema antrenamentelor,obi[nuirea popula]iei cu aceste lucruri. Poate, cu un prilej potrivit,ar trebui avut` în vedere [i problema antrenamentului, problemaobi[nuirii popula]iei cu aceste semnale.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Vom vedea când vom discutaproblema A.L.A.

Tov. Vasile Patiline]: Nu [tiu dac` nu se crede de cuviin]`c` ar fi bine s` se sublinieze prin ce se deosebe[te prealarma dealarm`, pân` unde se ajunge cu prealarma.

Tov. Emil Bodn`ra[: Aceasta se face în cadrul instruiriigenerale.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Eu a[a am [i în]eles. Aici nu serefer` la ceea ce se va întâmpla când va izbucni r`zboiul, ci lasitua]ia când se presupune c` s-a ajuns la o situa]ie de încordare,când trebuie luate m`suri. Dac` suntem în caz de r`zboi, situa]iase reglementeaz` astfel: în momentul în care ai semnalatavioane, dai alarma [i gata. La aceast` problem` se refer`, nucum se va ac]iona în cadrul unor ac]iuni militare, ci atunci cândvor fi pu[i în situa]ia de a fi ataca]i.

Tov. Gheorghe Apostol: Este vorba, cine d` autoriza]ia dealarm`?

Tov. Corneliu M`nescu: {i dac` sunt asigurate mijloaceletehnice necesare.

Tov. I. Gh. Maurer: Acum, acest drept îl are generalulAlexe de la C.A.T. (Comandamentul Ap`r`rii Teritoriului, n.n.)De fapt, îns`, se mai întârzie cu un minut [i se telefoneaz`tovar`[ului general Ioni]` sau tovar`[ului Ceau[escu [i dupàceea d` alarma. Alarmele locale se dau acolo unde se întâmpl`s` fie semnalat un avion strìn.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Suntem de acord? (to]i tovar`[iisunt de acord).

La punctul urm`tor de pe ordinea de zi, dac` ave]i ceva despus?

Tov. Emil Bodn`ra[: În ce stadiu se g`se[te armamentulde 7,92? La For]ele Armate mai este sau nu acest armament?

Tov. Ion Ioni]`: El conteaz` în caz de r`zboi, adic` seadaug` la cel existent. Muni]ia pentru carabin`, pentru pu[camitralier` [i mitralier` este produs` la noi.

Tov. Emil Bodn`ra[: Pu[tile [i pu[tile mitraliere sunt totpe 7,92?

Tov. Ion Ioni]`: Avem [i pe 7,62, dar majoritatea sunt pe7,92.

Tov. Emil Bodn`ra[: Îns` batalioanele sunt grupare petipuri uniforme?

Tov. Ion Ioni]`: Le-am grupat în a[a fel, încât un batalion sàib` acela[i tip.

Tov. Emil Bodn`ra[: Când am suspendat produc]ia pentru7,92?

Tov.Ion Ioni]`: În 1957.Tov. Vasile Patiline]: Produc]ia aceasta se poate relua, dar

trebuiesc anumite substan]e din import. Pentru aceast`produc]ie avem lips` vreo 70 de substan]e, dar s-au luat m`suris` le însu[im. Îns` va mai dura pân` vom însu[i în întregimeaceste substan]e.

Tov. Ion Ioni]`: La armamentul de 7,92 nu va trebui s`renun]`m, pentru c` avem mari cantit`]i. Noi l-am avut îneviden]` la For]ele Armate. Îns` va trebui reluat` producerea lui.Cele 174 de pozi]ii care ne lipsesc sunt din mii de alte pozi]ii,pentru c` la fiecare din muni]iile acestea lipse[te câte ceva.Aceasta este o problem` general` pentru toate muni]iile noastre.De exemplu, la automate, noi facem absolut totul, îns` nu facemun arc mic, care este corp comun cu înc`rc`torul. Neavând arculacesta, nu mai este automat, ci pu[c`, pentru c` cu el po]i ob]ine(tragere) glon] cu glon]. Dac` vrem s` ob]inem foc automat,atunci trebuie acest arc. Anul trecut am cerut s` ni se dea acestarc, nu l-am primit [i automatul a r`mas ca o pu[c` cu armarepentru fiecare glon].

Tov. Vasile Patiline]: {i o]elul pentru A.G.-uri trebuie s`-laducem din strìn`tate.

Tov. Ion Ioni]`: S-au produs 86-87 de A.G.-uri, dar exist` unsingur ciocan care forjeaz` acest o]el [i acesta are alteîntrebuin]`ri. Sigur, acesta a func]ionat cu rebuturi de 50%, însùltima dat` a dat numai 30% rebuturi, îns` dac` oamenii se vorspecializa vor fi [i mai pu]ine rebuturi, chiar mai pu]ine decât facsovieticii. Dar nu avem astfel de ciocane; este unul singur întoat` ]ara. Mai curând facem rost de ciocanul acesta, decât s`cump`r`m fiecare bucat` de o]el.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Noi am în]eles c` departamentulacesta trebuie s` studieze toate aceste probleme.

Tov. Mihai Marinescu: Am f`cut deja un plan.Tov. Emil Bodn`ra[: Dac` vrem s` ne ap`r`m cu aceste

forma]ii de g`rzi patriotice, trebuie s` le dot`m cu ce trebuie.Tov. Ion Ioni]`: De exemplu, din cele 174 de repere, vreo

60 [i ceva de repere sunt l`murite de tovar`[ii de la MinisterulChimiei [i Ministerul Construc]iilor de Ma[ini.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Sigur, nu a existat o preocupareîn direc]ia aceasta, îns` acolo unde nu putem asigura, trebuie s`ne procur`m rezervele necesare.

studii/documente

51document 2007 1-4 (35-38)

Tov. Emil Bodn`ra[: Pentru aceste tipuri necesareg`rzilor patriotice le vom putea satisface în întregime.

Tov. Ion St`nescu: Eu sunt de acord cu propunerile f`cuteîn material; îns` de la reconstituirea lor, g`rzile patriotice s-audovedit a fi bine-venite. În aplica]iile f`cute împreun` cu trupelede securitate [i cu For]ele Armate, g`rzile patriotice s-au situatla în`l]ime, dovedindu-se astfel utilitatea m`surii luate de c`treconducerea partidului. Mai mult, am f`cut o aplica]ie s` bar`munele trec`tori împreun` cu trupele de securitate. Spresatisfac]ia noastr`, aproape 80% din infractorii lansa]i au fostprin[i de g`rzile patriotice.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Ace[tia cunosc [i mai bine terenul.Tov. Ion St`nescu: Cu toate acestea, cred c` se impune s`

lu`m m`suri pe linia antrenamentului acestor forma]iuni, s` negândim în continuare la un program de antrenament, la câtevam`suri mai concrete, m`suri care [i-au dovedit utilitatea.

În ce prive[te dotarea, vreau s` raportez aici c` diploma]ii din]`rile capitaliste se intereseaz` foarte mult cu ce sunt dotateaceste forma]iuni de lupt`. La început, dup` 21 august (1968,n.n.), ei au crezut c` aceasta a fost o m`sur` propagandistic`,îns` acum au v`zut c` ele sunt bine dotate. În leg`tur` cuaceasta, cu eforturi comune, trebuie s` ne ocup`m [i de dotarealor în mod corespunz`tor.

A[ avea totu[i dou` observa]ii în leg`tur` cu materialul. Amîn]eles problema aceasta c` în ce prive[te organizarea g`rzilorpatriotice s` nu fie prea mult` rigiditate. Îns`, aici se propune cao grup` s` aib` 8-20 de oameni. Eu în]eleg elasticitatea, dar ogrup` de 20 de oameni este prea mare. La fel [i compania, s`aib` 2-5 plutoane. A[ ruga, totu[i, s` se studieze acesteprobleme, pentru c` mi se pare c` este greu [i de condus.

În regulamentul acesta se prev`d câteva sarcini, în special laarticolul 21. Eu sunt de acord cum este formulat, dar a[ propunes` nu fie prev`zut... conform regulamentului aprobat deConsiliul Ap`r`rii, ci poate de Comitetul Central al partidului,Prezidiul Permanent sau Comitetul Executiv.

Tov. Emil Bodn`ra[: Eu cred c` acest regulament esteprovizoriu, c` el va mai trebui îmbun`t`]it.

Tov. Vasile Patiline]: A fost f`cut s` fie aprobat pe linie departid.

Tov. I. Gh. Maurer: Îns` fapt este c` aceasta nu este numaio problem` de partid, ci este o problem` de partid [i de stat.

Tov. Ion Gheorghe: Dar nu to]i sunt membri de partid.Tov. I. Gh. Maurer: {i este chiar bine a[a: Consiliul

Ap`r`rii [i Comitetul Central.Tov. Gheorghe Apostol: Dar la articolul 3 se precizeaz`

acest lucru.Tov. I. Gh. Maurer: Pân` la sfâr[itul sfâr[itului, Consiliul

Ap`r`rii este un organ de stat. Am [i eu o problem`. Este opropunere legat` de preg`tirea cadrelor, care este un lucrunecesar. Este vorba de cadrele care conduc unit`]ile acestea.

Mai este o propunere în leg`tur` cu cedarea acestuiarmament la unit`]ile care se despart, acelea care intr` în armat`la mobilizare. Unit`]ile care intr` la armat`, la mobilizare, s` fiedotate cu armele acestea. Problema este cum sunt ]inute [iarmele [i muni]ia. Or, în material se arat` c` în anumite locurisunt dificult`]i în ce prive[te p`strarea armamentului [i muni]iei.În momentul de fa]`, acestea se g`sesc la armat` [i ele suntasigurate în condi]ii bune. S` vedem dac` se pot asigura acestecondi]ii de p`strare pentru armament [i mai ales pentru muni]iila g`rzile patriotice, pentru c`, p`strate în condi]iinecorespunz`toare, se degradeaz`.

Tov. Maxim Berghianu: Se prevede ca, la comune, pazaob[teasc` s` p`zeasc` [i muni]ia [i armamentul g`rzilorpatriotice.

Tov Vasile Patiline]: S-a avut în vedere ca acestea s` fienumai la postul de mili]ie [i paza ob[teasc`, p`zind [i postul demili]ie, s` p`zeasc` [i aceste lucruri.

Tov. Maxim Berghianu: La pagina 7 din regulament,capitolul 5, n-am în]eles ce se are în vedere la ultimul alineat.Probabil vor trebui [i ni[te materiale.

Tov. Vasile Patiline]: E vorba de panouri.Tov. Maxim Berghianu: Eu nu [tiu ce intr` aici.Tov. Vasile Patiline]: Nimic nu trebuie prev`zut în plan.Tov. Ion Ioni]`: A fost odat` ideea s` se dea ceva materiale

în mod centralizat, îns` nici la armat` nu d`m astfel de materialedin fond centralizat.

Tov. Maxim Berghianu: Eu nu în]eleg ce este o unitate defoc.

Aici [i \n paginaurm`toare,

aspecte din timpulaplica]iilor militaredin jude]ul Bra[ov,

(8 septembrie 1980)

studii/documente

52 1-4 (35-38) 2007 document

Tov. Vasile Patiline]: Depinde de arm`.Tov. Ion Ioni]`: Pentru arme, 100 de cartu[e reprezint` o

unitate de foc.Tov. Chivu Stoica: La propuneri se spune c` în aceste

unit`]i vor fi prev`zu]i to]i rezervi[tii. Pân` acum a fost numaivoluntar, acum este obligatoriu.

Tov. Vasile Patiline]: Ca s` facem reîmprosp`tarea acestorforma]iuni.

Tov. I. Gh. Maurer: {i dac` ar fi obligatoriu, ce ar fi?Tov. Nicolae Ceau[escu: Când am discutat la înfiin]are,

am spus c` aceasta este o form` de a fi gata la mobilizare, de a]ine efectivele noastre într-o anumit` stare de preg`tire. E clar c`în caz de r`zboi toate aceste forma]iuni se vor încadra într-ocomand` unic`, militar`.

{i în ce prive[te organizarea am spus s` le d`m o organizaremilitar`; ele trebuie s` lucreze într-o strâns` leg`tur` cu unit`]ilemilitare din jude]ul respectiv, îndeosebi cu cele care se are învedere c` vor intra împreun` la mobilizare. Deci, din acest punctde vedere, a ap`rut ideea c` cei ce sunt în rezerva de mobilizares` participe la aceste forma]iuni de lupt`.

Totu[i, aici sunt câteva lucruri care trebuie v`zute. Întâi, curegulamentul. Acestea sunt unit`]i de lupt` [i cu discu]ia înorganiza]ia de partid nu faci doi bani. Aici trebuie milit`rie.Trebuie f`cut un regulament dup` militari. Aici trebuie s`prevedem ce se întâmpl` dac` nu exist` misiunea de lupt` saup`r`se[te misiunea. Aceasta este o problem` care depinde detribunalul militar. Sigur, unele sunt sanc]iunile în timp de pace [ialtele sunt în timp de r`zboi. Este o unitate voluntar`, dar eatrebuie s` se supun` unui regulament. Studia]i [i g`rzileburgheziei [i o s` vede]i c` dup` ce oamenii [i-au datasentimentul, devine o obliga]ie. Nu po]i s`-l trimi]i s`-l discu]i înorganiza]ia de baz` sau la sindicat, dac` nu este membru departid. G`rzile patriotice trebuie s` func]ioneze ca institu]ii cudrepturi [i cu obliga]ii militare. Organizarea g`rzilor ca ataretrebuie f`cut` prin lege, prin decret. Nu mai putem merge peceea ce a fost în trecut. Noi trebuie s` facem un regulamentunde s` se prevad` toate obliga]iile, pentru c` altfel nu serve[teîn nici un fel scopului propus.

Tov. Ion Ioni]`:Problema stabilit` [icoordonat` de dv. în august(1968, n.n.) nu a putut fi dus`la îndeplinire, privind parteaaceasta a doua, adic` o parte ag`rzilor patriotice s`corespund` cadrului unit`]ilorla mobilizare. S-a dat indica]ias` se înscrie în g`rzi, iar apois` nu fie înscri[i rezervi[tii.Acum s-a stabilit ca to]i s` fieînscri[i în g`rzi.

Tov. Emil Bodn`ra[:Dar în caz de mobilizarefiecare se duce la locul lui.

Tov. Ion Ioni]`: Aceastaeste o problem` mai grea,care trebuie studiat`. Ace[tioameni care trebuie ad`uga]ila g`rzi vor primi o preg`tire(pe) care noi nu o putemasigura ast`zi prin sistemul deconcentr`ri, sistem carecuprinde un num`r mic deoameni.

Tov. Emil Bodn`ra[:Dar aici cap`t` o preg`tire deun anumit fel.

Tov. Ion Ioni]`: Sigur, nu o s` d`m tunul s`-l duc` la mili]ie,dar în cadrul preg`tirii pot face preg`tire la tun sau chiar larachete. Aceast` problem` va face obiectul unui studiu maiam`nun]it, care s` mearg` pân` la uzin`, pân` la grup`.

Ridicând îns` aceast` problem` se ridic` [i problemaarmamentului asupra oamenilor din rezerva de mobilizare înstoc. M` gândesc aici tot la grija aceasta pentru armament.Ridicând problema aceasta, nu vreau s` r`mâne]i cu impresia c`noi am vrea s` scoatem tot armamentul acesta din stoc. Noi îlp`str`m bine acest armament, îns` la g`rzile patriotice în unelelocuri este tot bine p`strat, îns` la altele nu.

Tov. Emil Bodn`ra[: E vorba de armamentul care seg`se[te la g`rzi.

Tov. Ion Ioni]`: Noi trebuie s` asigur`m g`rzilor patrioticeun minim de armament cu care s` se preg`teasc`, iararmamentul s` se g`seasc` la unitatea de baz`, pentru c` altfelrisc`m ca acest armament s` nu fie bine între]inut. La fel [i cumuni]ia. O unitate de foc are nevoie de trenuri întregi demuni]ie.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Problema p`str`rii armamentuluieste o problem` foarte serioas`. Pentru nevoile de mobilizarenoi trebuie s` p`str`m întregul armament la armat`. Ceea cetrebuie f`cut este s` vedem [i felul cum sunt amplasatedepozitele. Trebuie prev`zute [i unele depozite mai mici, cares` fie mai aproape de nevoile garnizoanelor, pentru c` în caz der`zboi transportul va fi destul de greoi. Deci, aceste problemetrebuie s` le rezolv`m în timp de pace.

Acela[i lucru [i pentru g`rzi. De pild`, în Bucure[ti, eu nuîn]eleg c` acest armament trebuie p`strat de g`rzi. Trebuieceva pentru instruc]ie, îns` restul s` fie depozitat pe sectoare peCapital`, cum se va stabili. La fel [i la jude]e. Eu nu în]eleg c` lafiecare comun` trebuie s` împ`r]im armament [i muni]ii,pentru c` nici nu avem atâta. Deci, trebuie s` avem în vedereacest lucru, pentru c` dac` vom împr`[tia cele 300 [i ceva demii de pu[ti, de automate [i A.G.-uri nu vom ajunge la nici unrezultat.

Tov. Ion Ioni]`: Acum, la sate [i la întreprinderi se g`se[teo arm` la 10 lupt`tori.

studii/documente

53document 2007 1-4 (35-38)

Tov. Nicolae Ceau[escu: Tot armamentul trebuie s`r`mân` în mâna armatei. Trebuie s` facem un sistem dedepozitare, în afar` de un minim de armament necesar pentruinstruc]ie. El va fi redistribuit atunci când va fi nevoie, dar pânàtunci trebuie ]inut la armat`.

Tov. Emil Bodn`ra[: Adic` situa]ia din august (1968, n.n),care a fost o situa]ie excep]ional`, a trecut [i acum intr`m într-ositua]ie normal`.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Trebuie s` intre sub controlulunit`]ilor militare, care r`spund [i de îngrijirea lui.

Tov. Ion Ioni]`: Alaltìeri mi-a dat tovar`[ul Lupu untelefon [i m-a întrebat de un nume, dac` îl cunosc. Mi-a spus càcesta este [eful g`rzilor patriotice la ministerul respectiv. Noi[tim cine este acest om. E adev`rat, a fost colonel în armat`.

Tov. Ion Gheorghe: {i ]inerea muni]iei în mijlocul ora[uluieste foarte periculoas`.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Nici un cartu[ nu trebuie s` aib`nimeni asupra lui. Cartu[ele se g`sesc în depozit [i se dau numaiatunci când se merge la instruc]ie. La fel, nici un fel dearmament. Sigur, în august (1968, n.n) a fost o anumit` situa]ie,îns` acum nu putem l`sa la fiecare instruc]ie, la fiecare ministerarmament. La Re[i]a, de exemplu, acolo trebuie s` fie un depozital garnizoanei; în Bucure[ti sunt câteva depozite. S` punemabsolut totul dup` reguli militare. {i la instruc]ie trebuie folositecartu[e oarbe, de manevr`. Trebuie s` introducem armele de tirpentru instruc]ie.

Tov. Ion Ioni]`: Acum se reia produc]ia de arme de tir.Tov. Nicolae Ceau[escu: Deci în felul acesta propun eu în

leg`tur` cu problema armamentului.Tov. Emil Bodn`ra[: {i aceasta se refer` la toate tipurile

de armament.Tov. Vasile Patiline]: A fost atunci o situa]ie special`.Tov. Nicolae Ceau[escu: Da, dar a trecut. Garnizoanele

trebuie s` asigure p`strarea armamentului. Acestea în leg`tur`cu armamentul [i muni]ia. Pentru c` tot suntem aici, s` vedem[i cu dotarea, unde trebuie s` fim aten]i. Tovar`[ii vor s`mergem la o dotare rapid`. Nu vom putea asigura a[a de rapidun milion de pu[ti [i automate, pentru c` acestea cost` [i mult.

Tov. Ion Ioni]`: {i nici nu ar fi bine.Tov. Nicolae Ceau[escu: Deci, trebuie [i aici s` vedem

serios lucrurile. Când vom aproba planul de dotare o s` vedemtoat` problema aceasta. Aici nu merge numai dup` dorin]e. A[as` proced`m cu problema armamentului [i muni]iei. S` stabilim[i cu ce vom înarma g`rzile propriu-zise, în planul de mobilizare,cele care r`mân pentru paza ora[elor, pentru pazaîntreprinderilor, pentru c` celelalte se vor încadra în unit`]ilemilitare. Acestea, împreun` cu securitatea [i mili]ia, vor avea alt`dotare. Deci, s` ne apuc`m s` facem lucruri militare, nu lucruride parad`, [i aceasta cu toat` experien]a pe care o avem pânàcum.

Tov. Ion Ioni]`: Din material am re]inut c` numai 31.000 defemei sunt cuprinse în g`rzile patriotice. De ce ridic aceast`problem`? În circumscrip]ia electoral` unde sunt deputat este ofabric` cu 2000 [i ceva de femei [i mi-au ridicat problema de cenu sunt [i ele cuprinse în g`rzile patriotice.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Cred c` ar trebui studiat`problema aceasta, s` facem [i unit`]i de femei, inclusiv la sate,unde majoritatea sunt femei.

Tov. Ion Ioni]`: În material mai sunt ridicate [i alteprobleme. Cred c` ar trebui mai mult insistat pe sta]iile de radiode putere mic`. Vreau s` v` informez c` noi cont`m ca ]ar` careproduce sta]ia R-21, îns` ne cost` cu vreo 30% mai mult decâtdac` am importa-o. Aceasta este de nivelul companie – pluton,dac` nu m` în[el de 5 wa]i. Aceasta este necesar` [i la g`rzi.

Tov. Nicolae Ceau[escu: În general, trebuie s` ne apuc`ms` producem astfel de tehnic`. Mai sunt câteva lucruri. Suntstabilite [i unele termene când s` intre în produc]ie. Avem o

arm` cu lunet`, care se poate copia [i nu este greu. Deasemenea, e prev`zut ca în 1971-1972 s` se scoat` [i seria zero.Totu[i merge încet. Un armament trebuie s` se asimileze în treiluni. De pild`, la Cugir s-a f`cut o arm` exact într-o s`pt`mân`.Trebuie s` v` spun c`, dup` informa]iile mele, Constantin(Nicolae, în acel moment adjunct al ministrului IndustrieiConstruc]iilor de Ma[ini, n.n.) lucreaz` destul de greu ladepartamentul acesta; nu are ini]iativ`.

Tov. Maxim Berghianu: Dar programul acesta s-a discutat.Tov. Ion Ioni]`: Nu s-au discutat aceste probleme.Tov. Nicolae Ceau[escu: Ca s` însu[e[ti o arm` mai

simpl`, nu-]i pune nici o problem` de tehnologie. Se puneproblema s` faci numai dispozitivele, pentru c` toat` experien]ao ai. S` facem o muni]ie unic`. S` avem mai multe forme dearme, dar cu muni]ie unic`.

Tov. Vasile Patiline]: La Academia Militar` s-au f`cut ni[tedispozitive care arunc` grenada la 100 m.

Tov. Ilie Verde]: În leg`tur` cu dotarea sunt multeprobleme (pe) care le ridic` tovar`[ii de la armat`. Eu cred c`cel mai bun lucru ar fi s` facem un program de stat. Pân` atunciîns` problemele sunt luate de prea multe buc`]ele, sunt multedorin]e, multe idei care, e adev`rat, unele trebuie s`-[i g`seasc`rezolvarea. De aceea, e bine s` facem un program în care s`prevedem ce s` facem [i când s` facem [i acest program trebuiediscutat cât mai repede.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Mi se pare c` avem un plan.Tov. I. Gh. Maurer: Avem un program pentru 1969-1970 [i

1970-1971, dar am introdus câteva corecturi acestui program.Tov. Ion Ioni]`: Dar nu e stabilit: facem tunul acesta sau

nu; facem pu[ca aceasta sau nu.Tov. Nicolae Ceau[escu: Se [tie ce avem însu[it?Tov. Ion Ioni]`: Eu mai am un singur lucru de spus despre

g`rzile patriotice. A[ re]ine aten]ia Consiliului Ap`r`rii asupraurm`torului aspect: la g`rzile patriotice s` nu se mearg` cuprioritate pe armament automat, pentru c` aceasta presupune unconsum mare de muni]ie. Va trebui s` mergem pe armeleacestea cu lunet`. Am luat leg`tura [i cu cei de la Optica Român`[i spun c` pot face lunete. În informarea aceasta se vorbe[te [idespre mijloace de transport, despre ma[ini pentru g`rzilepatriotice. Aici trebuie s` fie în primul rând spatele, sacul [ibuzunarul. De asemenea, se mai ridic` [i problema alimentelorpentru g`rzile patriotice. Nu se poate pune problema aceasta ca[i pentru armat`.

Tov. Emil Bodn`ra[: Din fonduri locale.Tov. Nicolae Ceau[escu: S` nu intr`m acum în detaliile

acestea. Când întocmim programul acesta, s` prevedem [i câteunit`]i, cu ce le înarm`m, cu ce tipuri de arme [.a.m.d. Acolovom rezolva toate aceste probleme. În sensul acesta trebuie s`vedem problemele acestea. Pentru c` am discutat problemadot`rii, poate ar fi bine s` ne gândim la câ]iva tovar`[i dinConsiliul Ap`r`rii care s` se ocupe mai îndeaproape de felul cumse realizeaz` programul acesta de dotare. Eu m` refer laurm`rirea activit`]ii de protec]ie în ]ar`. Am discutat noi o dat`s` form`m o comisie.

Tov. Emil Bodn`ra[: S` fie tovar`[ii care au leg`tur`nemijlocit` cu aceste probleme – tovar`[ul Verde], tovar`[ulMihai Marinescu.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Eu a[ propune pe tovar`[ii ChivuStoica, Ilie Verde], Vasile Patiline] [i Mihai Marinescu. Aceastas` fie o comisie sau un colectiv al Consiliului Ap`r`rii, care s` seocupe de realizarea planurilor de produc]ie militar`, de mijloacede lupt`.

Tov. Ion Gheorghe: Am în]eles c` regulamentul nu s-aaprobat?!

Tov. Nicolae Ceau[escu: Nu, trebuie ref`cut în spiritulcelor discutate aici. În leg`tur` cu regulamentul ConsiliuluiAp`r`rii ave]i ceva de spus? Nu. (To]i tovar`[ii sunt de acord.)

studii/documente

54 1-4 (35-38) 2007 document

Cu programul acesta de m`suri care se propune la care seadaug` ceea ce am discutat ast`zi, sunte]i de acord (to]i tovar`[iisunt de acord). Mai ave]i ceva. Nu. Cu acestea am putea ridica[edin]a.

Sursa: Arhivele Na]ionale Istorice Centrale,fond Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Cancelarie,

dosar nr. 67/1969, ff. 3-24.

Tovar`[ului Nicolae Ceau[escu,secretar general al Comitetului Central

al Partidului Comunist Rom#n,pre[edintele Consiliului de Stat

Potrivit aprob`rii conducerii de partid [i de stat, în perioada02–07.06.1969, o delega]ie a Ministerului For]elor Armate,condus` de prim-adjunctul ministrului For]elor Armate [i [ef alMarelui Stat Major, a f`cut o vizit` în Republica Socialist`Federativ` Iugoslavia, pentru efectuarea unui schimb deexperien]` în probleme de organizare [i participarea întreguluipopor la ap`rarea ]`rii.

Pe timpul vizitei, au rezultat urm`toarele probleme maiprincipale (sic!):

1.Concep]ia ap`r`rii na]ionaleRepublica Socialist` Federativ` Iugoslavia are o concep]ie

proprie de ap`rare a ]`rii, denumit` „r`zboiul general deap`rare”, al c`rui principiu de baz` const` în angajarea întreguluipoten]ial uman [i material la lupta împotriva oric`rui agresor.

Potrivit acestei concep]ii, se apreciaz` c` pot fi imobilizate [inimicite pe teritoriul Republicii Socialiste Federative Iugoslaviacirca 50 de divizii inamice, fiind preg`ti]i s` duc` lupta derezisten]` pe timp îndelungat (pân` la 20 de ani).

Întreaga activitate de organizare, preg`tire [i înzestrare afor]elor de ap`rare este reglementat` prin „Legea despreap`rarea na]ional`”, adoptat` de organul suprem al puterii destat, la 11 februarie 1969.

Privitor la dreptul [i obliga]ia ap`r`rii patriei, legea, laarticolul 2, prevedea: „Ap`rarea independen]ei, integrit`]iiteritoriale [i a sistemului socialist de autoconducere alRepublicii Socialiste Federative Iugoslavia este dreptul [iobliga]ia cet`]enilor, popoarelor [i na]ionalit`]ilor, aorganiza]iilor de munc`, comunit`]ilor social-politice [i altele”.

De asemenea, la articolul 7 se arat`: „Nimeni nu are dreptuls` recunoasc` sau s` semneze capitularea ]`rii sau a for]elor salearmate. Nimeni nu are dreptul s` accepte sau s` recunoascòcuparea ]`rii sau a unei p`r]i din ea”.

Întregul popor este organizat [i preg`tit pentru participareala ap`rarea ]`rii, fiecare cet`]ean fiind inclus în una dinurm`toarele componente: armata operativ`, unit`]ile de ap`rareteritorial` (corespunz`tor cu g`rzile patriotice) [i unit`]ile deap`rare civil` (corespunz`tor cu forma]iunile de ap`rare localàntiaerian`).

Toate elementele componente ale ap`r`rii na]ionale suntpreg`tite pentru ac]iuni de lung` durat`, atât pentru opera]iunidesf`[urate în contact nemijlocit cu agresorul, cât [i pentru luptade rezisten]` pe teritoriul vremelnic ocupat.

Conducerea for]elor de ap`rare se realizeaz` pe baza uneiconcep]ii unitare, concretizat` în planuri elaborate la nivelulfedera]iei, republicilor (regiunilor).

Comandantul Suprem conduce armata operativ` [i, prinstatele majore de republici [i regiuni autonome, unit`]ile deap`rarea teritorial` [i de ap`rare civil`.

2. Armata operativÀre rolul principal [i duce ac]iuni pe întreg teritoriul

republicii. Este organizat` la pace pe regiuni militare (care la

r`zboi se transform` în armate) [i mari unit`]i, iar la r`zboi, înafara marilor unit`]i complet dotate, dispune [i de mari unit`]idotate cu armament u[or, care se prev`d, de regul`, a fiîntrebuin]ate pe teritoriul vremelnic ocupat.

Dup` evenimentele din august 1968 au fost luate unelem`suri de reorganizare a armatei populare. Dup` informa]iileprimite de la ata[atul nostru militar la Belgrad, au fost createînc` dou` regiuni militare, la Ni[ [i Liubliana, în afara celor cinciregiuni militare care existau.

Armata operativ` ac]ioneaz` independent sau în cooperarecu unit`]ile de ap`rare teritorial`.

În zona ac]iunilor de lupt` a marilor unit`]i [i unit`]iloroperative, particip` [i unit`]ile ap`r`rii teritoriale, iarconducerea acestora se exercit` de c`tre comandan]ii unit`]iloroperative.

Secretariatul de stat pentru ap`rare este organ tehnic despecialitate la toate nivelele, consultat în probleme deorganizare, preg`tire [i înzestrare a unit`]ilor de ap`rareteritorial`.

Unit`]ile militare asigur`, par]ial, depozitarea [i, integral,repararea [i men]inerea st`rii tehnice a armamentului [imuni]iilor unit`]ilor de ap`rare teritorial`. De asemenea, asigur`încadrarea cu cadre de specialitate, active [i de rezerv`, bazamaterial` de preg`tire [i organizeaz` antrenamente, convoc`ri [iaplica]ii comune.

3. Unit`]ile de ap`rare teritorial`Sunt constituite pe principiul teritorial [i al locului de munc`.

În compunerea lor intr`, obligatoriu, rezervi[tii care nu suntcuprin[i în planurile de mobilizare ale armatei operative [i, pebaz` de voluntariat, tinerii de la 16 ani care nu au satisf`cutstagiul militar.

Subunit`]ile [i unit`]ile ap`r`rii teritoriale sunt organizate înfabrici, institu]ii [i sate, pe grupe, plutoane, companii, batalioane[i deta[amente. În compunerea acestora intr` [i subunit`]ispecializate de diversiune, transmisiuni, iar ap`rareaobiectivelor importante, subunit`]i de artilerie antiaerian`. Lanivelul comunei, regiunii [i republicii sunt constituite statemajore formate din ofi]eri activi [i de rezerv`, inclusiv generali,care conduc întreaga activitate a unit`]ilor de ap`rare teritorial`.

Din punct de vedere tactic, unit`]ile de ap`rare teritorialèvit` ac]iunile frontale, angajând lupta în flancul [i spateleinamicului cu atacuri prin surprindere, folosind la maximumavantajele terenului.

Înzestrarea unit`]ilor de ap`rare teritorial` se face dup`principiul autofinan]`rii cu armament u[or, similar cu celexistent la g`rzile patriotice. Armamentul [i muni]ia se p`streaz`dispersat pe întreg teritoriul, în depozitele unit`]ilor militareapropiate, la mili]ie, în depozite special amenajate la organiza]iilede munc` [i în depozite secrete.

O parte din armament [i muni]ie se repartizeaz` pe lupt`toriisubunit`]ilor care au misiuni de prim` interven]ie la obiectiveledeosebit de importante (aerodromuri).

Preg`tirea unit`]ilor de ap`rare teritorial` se face pe bazaplanurilor elaborate de statele majore, avându-se în vedereinstruirea lupt`torilor, inclusiv pentru ac]iuni de diversiune, decercetare [i informare. Se execut` exerci]ii de alarmare [iaplica]ii tactice cu o durat` de 1-2 zile. Preg`tirea acestora se maiface [i prin expuneri [i publica]ii editate de statele majore derepublici. În general, preg`tirea lupt`torilor se execut` în afaraorelor de program.

Preg`tirea comandan]ilor se face prin cursuri cu o durat` de10-14 zile [i prin antrenamente de stat major, împreun` cucadrele din unit`]ile operative.

4. Ap`rarea civilÈste o parte component` a preg`tirii ]`rii pentru un r`zboi

general, cu scopul de a ap`ra [i salva popula]ia [i bunurilemateriale împotriva distrugerilor provocate de inamic.

studii/documente

55document 2007 1-4 (35-38)

Ap`rarea civil` este organizat`, în principiu, ca în ]aranoastr`, cu urm`toarele particularit`]i:

- unit`]ile de ap`rare civil`, în scopul preg`tirii [i antren`riilor, particip` în timp de pace la ac]iunile împotriva calamit`]ilornaturale (cutremure, inunda]ii, înz`peziri, accidente de caleferat` etc.);

- este legiferat` obligativitatea construirii din timp de pace aad`posturilor în subsolul construc]iilor noi sau executateindependent – în valoare de 3-4% din totalul investi]iilor;

- s-a legiferat înzestrarea din timp de pace a popula]iei cum`[ti contra gazelor [i alte mijloace de protec]ie individual` –contra cost (personalul ce încadreaz` unit`]ile de ap`rare civil`le primesc gratuit);

- m`surile de evacuare a popula]iei [i a unor bunuri materiale[i evacuarea popula]iei (în ora[ele mari, se face pe sectoare);

- fac preg`tirea elevilor înc` din [coala elementar`;- cadrele de conducere a unit`]ilor de ap`rare civil` sunt

preg`tite prin cursuri cu scoaterea din produc]ie, având duratevariabile (de la 5 zile la 4 luni);

- pentru preg`tirea popula]iei folosesc radioul, televiziunea,filmele [i publica]iile în tiraje de mas`;

- înzestrarea unit`]ilor, cât [i executarea celorlalte m`suri deap`rare civil` se asigur` prin autofinan]are de c`tre fiecarelocalitate, întreprindere sau institu]ie.

** *

S-au pus în discu]ie unele probleme de cooperare înproduc]ia de armament [i tehnic` de lupt` care prezint` interesreciproc.

Partea iugoslav` s-a ar`tat dispus` s` coopereze cu noi îndomeniul industriei de ap`rare (avion de vân`toare –bombardament, subsonic, tun antiaerian, construc]ii de nave,aparatur` radio), apreciind c` acest lucru va fi în folosul ambelor]`ri [i se poate realiza cu eforturi financiare mai mici. S-aprezentat un arunc`tor cu reac]ie cu 1-3 ]evi, pentru înzestrareaunit`]ilor de ap`rare teritorial`.

** *

Discu]iile purtate au avut un caracter deschis, sincer, parteaiugoslav` dovedind mult` în]elegere [i corectitudine înl`murirea tuturor problemelor solicitate de delega]iaMinisterului For]elor Armate. Au f`cut remarca c` suntemsingura armat` cu care au f`cut schimb de experien]` în acestedomenii [i c` nu mai inten]ioneaz` s` discute probleme cu alte]`ri. De altfel, de la evenimentele din august anul trecut,delega]ia Ministerului For]elor Armate din Republica Socialist`România este prima delega]ie militar` din armatele ]`rilorsocialiste care le viziteaz` ]ara.

Pe timpul vizitei, delega]ia noastr` s-a bucurat de mult`aten]ie, având condi]ii optime pentru desf`[urarea activit`]ilor.

Fa]` de problemele reie[ite din discu]iile cu parteaiugoslav`, apreciez c`, pentru activitatea noastr`, merit` a filuate în aten]ie [i studiate urm`toarele aspecte:

- Elaborarea unei legi care s` stipuleze obliga]iile organelor,organiza]iilor de stat [i ob[te[ti [i ale tuturor cet`]enilor pentruap`rarea patriei.

- Includerea tineretului care face preg`tire militar` înplanurile de ac]iune în caz de necesitate ale g`rzilor patriotice [iorganizarea preg`tirii lui în acest scop.

- Marele Stat Major, împreun` cu statul major al g`rzilorpatriotice de la Comitetul Central, s` elaboreze concep]ia,metodele luptei de rezisten]` pe teritoriul vremelnic ocupat [iprogramul de preg`tire în acest sens al lupt`torilor din g`rzilepatriotice. De asemenea, s` se studieze posibilit`]ile deamenajare de depozite secrete de armament [i muni]ii peteritoriul ]`rii, cât [i a asisten]ei medicale pe timpul luptei derezisten]` în locuri [i cu personal dinainte stabilit.

- Posibilitatea alarm`rii g`rzilor patriotice, urmate deexerci]ii tactice.

- Organizarea de cursuri de scurt` durat` pe lâng` AcademiaMilitar`, pentru preg`tirea cadrelor de conducere de la jude]e [idin organele centrale ale administra]iei de stat.

- Folosirea forma]iunilor de ap`rare local` antiaerian` lacombaterea calamit`]ilor naturale, cu care ocazie s` se [iantreneze.

- Organizarea [i executarea de exerci]ii par]iale de ap`rare

Vizitareaexpozitiei militare

(9 octombrie 1980)

studii/documente

56 1-4 (35-38) 2007 document

local` antiaerian`, cu alarmarea public` [i evacuarea popula]iei,în scopul verific`rii planurilor existente.

- Realizarea unui arunc`tor cu reac]ie (cu 1-3 ]evi) pentruînzestrarea g`rzilor patriotice.

- Ministerul Industriei Construc]iilor de Ma[ini s` prezinte,pentru aprobare, problemele de tehnic` militar` pentru care esteîn m`sur` s` coopereze cu partea iugoslav` în cercetare,proiectare [i produc]ie.

- Instituirea unei comisii mixte permanente, în scopulsolu]ion`rii operative a problemelor de cooperare în produc]iade armament [i tehnic` de lupt` cu Republica Socialist`Federativ` Iugoslavia.

MINISTRUL FOR}ELOR ARMATEALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIAGeneral-colonel

Ion Ioni]`

Sursa: Arhivele Na]ionale Istorice Centrale, fond Comitetul Centralal Partidului Comunist Român, Cancelarie, dosar nr. 68/1969, ff. 3-12

Stenograma[edin]ei Comitetului Executiv

al Comitetului Central al Partidului Comunist Român

23 octombrie 1972

Proiectul de lege privind organizarea ap`r`rii na]ionale

Tov. Nicolae Ceau[escu: Punctul 10. Proiectul de legeprivind organizarea ap`r`rii na]ionale trebuie pus de acord cuConstitu]ia [i cu Legea ap`r`rii. Acolo sunt unele lucruri (pe)care nu este nevoie s` le prevedem aici.

Tov. Ion Ioni]`: Toate observa]iile pe care le-a]i avut ini]ial[i care au survenit anul trecut, toate au fost puse de acord.

Tov. Nicolae Ceau[escu: E bine dac` este a[a, dar eu m`îndoiesc. O s`-]i ar`t un lucru concret, dar mai sunt [i altele. S`nu mai repet`m lucrurile sau s` nu fim în contradic]ie cu cespune legea.

Tov. Leonte Rùtu: O întrebare. Tovar`[ul Ioni]` poate nespune din ce motive se introduce un nou sistem de efectuare aserviciului militar de c`tre absolven]ii de licee. Aceasta ca oexplica]ie, nu ca obiec]ie.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Explic eu. Se lucreaz` la opropunere ca, începând de anul viitor, s` aducem o anumit`îmbun`t`]ire, dup` experien]a altor ]`ri – inclusiv a unor ]`risocialiste, dar [i a altora – ca elevii de liceu, dup` ce au terminat,s` dea examen de admitere în facultate, dup` care s` fac`milit`ria [i dup` asta s` intre în facultate.

Aceasta cu dublu scop. În primul rând, dup` ce termin`înv`]`mântul s` se poat` încadra în produc]ie. Vom reduce întimpul facult`]ii problemele militare [i vor r`mâne numai cursuriteoretice, pentru c` avansarea în grad se va face dup` ce termin`stagiul militar. Deci, vom simplifica pu]in [i nu-i vom mai trimitedup` ce termin` facultatea la armat`, atunci vor intra direct înproduc]ie.

Dup` experien]a multora [i cred c` va fi [i a noastr`, înperioada aceasta înainte de universitate, dup` ce au terminatliceul cu destul` indisciplin`, vor deveni ni[te oameni disciplina]i[i vor veni în facultate cu o mentalitate mai bun`. Deci, asta ar fiexplica]ia.

Tov. Ion Ioni]`: Noi, pe cei care nu intr` în prezent înfacultate îi lu`m la armat` imediat.

Tov. Leonte Rùtu: Fetele ce vor face în timpul serviciuluimilitar?

Tov. Ion Ioni]`: Vom studia un program la anumite unit`]ispeciale.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Am discutat problema aceasta laConsiliul Ap`r`rii [i, din experien]a altor ]`ri, am ajuns laconcluzia s` introducem milit`ria [i pentru fete. Deci, tovar`[iiau înscris aici o hot`râre a Consiliului Ap`r`rii. Alte observa]iisau propuneri mai ave]i?

Tov. Paul Niculescu-Mizil: În primul rând, în leg`tur` cufetele. Trebuie s` punem întrebarea dac` toate fetele fac stagiulmilitar sau numai cele care urmeaz` înv`]`mântul superior. Eunu [tiu dac` e bine s` facem aceast` diferen]iere pentru c` vomface o discriminare fa]` de cei care nu intr` în înv`]`mântulsuperior [i pentru fetele care merg la universitate vom crea altecondi]ii.

În al doilea rând, nu [tiu dac` în a[a multe ]`ri este introdusstagiul militar pentru fete. Dup` câte [tiu, este vorba de Israel [iCoreea. Una este c` avem nevoie de o serie de cadre pentrudiferite munci în cadrul armatei, dar nu [tiu dac` este bine s`generaliz`m m`sura aceasta.

În al treilea rând, aici nu se pune problema numai ca înaintede intrarea în facultate s` se fac` stagiul militar, este vorba [i dedublarea stagiului militar pentru studen]i, pentru c` în loc de[ase luni se propune s` se fac` 10 – plus dou` luni, deci 12 luni.Nu [tiu dac` trebuie dublat` aceast` perioad`.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Înainte f`ceau un an armat`, [aseluni nu se poate face deloc. Noi vrem ca acum s` fac` milit`rie,nu [coal` de ofi]eri cum fac acuma, adic` el intr` la armat`, facemilit`ria un an, iar dup` aceea este liber 2 luni pân` la începereacursurilor la facultate. În aceast` perioad` el s` fac` realmentemilit`rie, nu regim de [coal` cum este ast`zi, s` fac` milit`rie,a[a cum s-a f`cut în trecut în România. Asta este problema. {aseluni nu este suficient, în afara faptului c` nevoile noastre din aniiurm`tori pun problema major`rii generale a stagiului militar,]inând seama de contingentele foarte reduse de tineri. Dar astaeste o alt` problem`.

Tov. Ion Ioni]`: A[ adùga la aceasta, c` se pune problematocmai s` nu fie dezavantajate fetele. (Pe) ele le vom lua în cadruorganizat [i devin cadre [i ele, li se acord` grad, [i în prezent, defapt, anumite categorii au grad. Francezii au trecut de doi ani dezile la aceast` problem`, Belgia la fel.

Tov. Cornel Burtic`: În Elve]ia toat` lumea, în afarastagiului militar, trei s`pt`mâni pe an face preg`tire militar`.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Aici problema este pus`principial, r`mâne practic s` stabilim la ce unit`]i lu`m fete, maicu seam` pentru nevoile de ofi]eri [i cadre care le cre`m.Actualmente, femeile inginer [i medicii sunt în eviden]` caofi]eri. Dar, introducând principiul acesta, va trebui s` stabilimcum fac fetele armata, dac` le aducem la regimente sau facnumai anumite cursuri [i instruc]ie, f`r` s` fie aduse neap`rat launit`]i.

Tov. Paul Niculescu-Mizil: În leg`tur` cu durata, [i eu a[propune s` studiem pu]in durata serviciului militar. Eu nu amurm`rit în mod deosebit aceast` problem`, dar am citit nudemult c` sunt ]`ri capitaliste avansate unde exist` tendin]areducerii duratei serviciului militar. Dar dac` de la 1 octombriefacem treaba aceasta, înseamn` c`, în înv`]`mântul superior,anul I va fi [omer. Eu am rezerve dac` trebuie s` m`rim durataserviciului militar. Dar s` facem asta, în orice caz, e[alonat,pentru c` altfel nu vom avea studen]i.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Problema este numai în parteserioas`, pentru c` practic se întâmpl` acela[i lucru: luându-ldup` facultate [ase luni la armat`, nu am [ase luni în produc]ieoameni. Între ]`rile socialiste, noi suntem cei care avem duratacea mai mic`, iar cerin]ele de instruc]ie s-au amplificat s` [ti]i, nus-au simplificat fa]` de trecut. Americanii vor s` renun]e la

studii/documente

57document 2007 1-4 (35-38)

încorporare, dar vor s` introduc` sistemul de mercenari, dearmat` pl`tit`.

Tov. Ion Dinc`: În prezent, ne g`sim cu un contingent [ijum`tate care nu are nicio preg`tire militar`, pentru c` provin dela facultate. Nici nu se prevede s` continue instruc]ia. Ce vomface cu ace[ti tineri într-o situa]ie grav`? Ei vor continuapreg`tirea militar` în cadrul acestor cursuri. În ce prive[tedublarea serviciului militar compara]iile cu statele capitaliste nule putem face, pentru c` acolo nu-i scot la munci cum îi scoatemnoi, pe baza unei hot`râri a conducerii partidului, [i bine facem.La noi s-a statornicit c` nu dep`[im termenul de cinci luni [ijum`tate de preg`tire militar`, iar în rest osta[ii lucreaz` pe[antierele economiei na]ionale.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Bine, asta este o alt` problem`.Tov. Ion Ioni]`: De 3-4 ani func]ioneaz` la noi [colile de

ofi]eri de rezerv`. Trebuie s` spunem c` este greu s`-i preg`timpe ace[ti tineri de 25-26 de ani, care au deja familie [i au [i altepreocup`ri. Armata are [i ea perioadele ei. Este mai bine s-o fac`la 18 ani decât atunci când au 26 de ani. Eu, dac` a[ fi în locultovar`[ului Niculescu-Mizil, a[ ruga s` se fac` treaba aceasta.

Tov. Paul Niculescu-Mizil: Pentru mine nu are atâtaimportan]` când s` se fac` stagiul militar. Nu cred c` este bines` spun` tovar`[ul Ioni]` ce ar face dac` ar fi în locul meu. Poate[i eu, dac` a[ fi în locul lui, a[ gândi altfel despre o alt` problem`.Nu este bine s` judec`m în felul acesta. Pentru mine se pun dou`probleme: introducem serviciul militar pentru fete [i m`rimdurata armatei. Trebuie s` vedem dac` cele [ase luni depreg`tire nu sunt suficiente. Noi [i în trecut am avut serviciulmilitar cu termen redus, pentru cei din înv`]`mântul superior.

Deci, acestea sunt problemele de fond: dublarea num`ruluide luni pentru serviciul militar, incluzând [i fetele, [i trebuie s`vedem dac` sunt necesare. Trebuie s` judec`m bine organizareaserviciului militar obligatoriu pentru fete. Una este ca statul s`-[iorganizeze ni[te corpuri de unit`]i de ingineri, chimi[ti dinrândul fetelor [i alta este s` introducem serviciul militarobligatoriu pentru fete. Acestea sunt probleme de principiu [itrebuie s` lu`m o decizie în cuno[tin]` de cauz`.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Cu femeile.Tov. Vasile Patiline]: Este propunerea în continuare pentru

completarea legii.Tov. Manea M`nescu: La articolul 29.Tov. Nicolae Ceau[escu: Mie mi se pare foarte clar

articolul 29.Tov. Ion Ioni]`: Este vorba de articolul 28: serviciul militar

este obligatoriu pentru to]i cet`]enii României. Este înconcordan]` de fapt [i cu Constitu]ia.

Tov. Leonte R`utu: Dac` p`str`m a[a articolul trebuie s`lu`m toate femeile.

Tov. Jano[ Fazeka[: În condi]ii de pace am putea s` nulu`m toate fetele. Dac` vor fi condi]ii de r`zboi, atunci lu`m petoat` lumea.

Tov. Ion Ioni]`: Ca s` iei pe cineva în timp de r`zboi trebuies`-l preg`te[ti în timp de pace.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Aici sunt dou` lucruri: chestiaaceasta cu fetele, cred c` aici trebuie cuprins principiul ca to]icet`]enii s` fac` preg`tirea aceasta [i pe urm` stabilim c` în ceprive[te femeile preg`tirea lor se va stabili în modcorespunz`tor, c` pot face fie permanent, fie prin cursuri [ianumite perioade de instruc]ie. Adic` s` stabilim corespunz`tor.În general, vârstele de 20 de ani mi se par cam mari aici, pentruc` actualmente îi lu`m mai tineri, de la 18 ani în sus.

Tov. Paul Niculescu-Mizil: Normal, termin` [coala mediela 18 ani.

Tov. Nicolae Ceau[escu: În principiu, 18 ani. Atuncistabilim pentru anumite servicii speciale: facem [i pentru feteunit`]i speciale, unde credem c` avem nevoie de ele. Se poatestabili ca, seara, fetele s` stea acas`. Dar aceasta în principiu.

Dar pot fi [i în unit`]i speciale s` fac` preg`tire militar`, pentruc` noi avem [i acum prev`zut` preg`tirea premilitar` obligatoriepentru fete. Dar forma în care le lu`m s` fie în raport denecesit`]i.

Tov. Petre Lupu: Pân` acum, fetele nu au f`cut armata înRomânia [i nu va fi o m`sur` popular`.

Tov. Nicolae Ceau[escu: To]i cet`]enii trebuie s` sepreg`teasc` pentru ap`rarea patriei, indiferent de sex [i vârst`.În raport de aceasta se vor lua m`suri corespunz`toare pentruorganizarea serviciului militar. Uite, în felul acesta s` se scrie.Noi am introdus premilitara [i nu a protestat nimeni, [i fetelesunt mul]umite [i fac chiar mai bine decât b`rba]ii treabaaceasta.

Toat` lumea este obligat` s` se preg`teasc` pentru a-[i ap`rapatria. Vor fi [i unit`]i unde trebuie s` fie încadrate realmentefetele, dac` consider`m. {i sunt unit`]i unde lucreaz` fete:electronic`, telecomunica]ii, nu mai spun de medicin`. Fetelecare sunt din sectorul medical nu sunt încorporate? În timp der`zboi to]i medicii sunt încorpora]i [i nimeni nu protesteaz`, [inu numai medicii, ci [i surorile.

În general, problema aceasta de preg`tire pentru ap`rareapatriei este obligatorie pentru toat` lumea. Inginerii, ast`zi, to]isunt încorpora]i [i sunt lua]i în eviden]`. Eu nu pot s` mobilizezpe unul care nu a f`cut armata. Dac`-l iau în eviden]` c` îl potmobiliza în caz de r`zboi trebuie s` [i asigur preg`tireacorespunz`toare. Dac` o s` fac anul acesta în [coal`, în fabric`,cu o anumit` perioad` de instruc]ie de 1-3 luni, aceasta trebuies` stabilim [i, probabil c` aici vor merge, în afar` de unelespecialit`]i unde trebuie s` mergem pe o perioad` mai lung`. Înperioada de 2 ani, de fapt, sunt în regim militar. Ele vor trebui s`fac` instruc]ie obligatoriu, s` poarte uniform`, s` se supun` unuiregim oarecare.

Tov. Iano[ Fazeka[: La U.T.C., fetele noastre nu înva]`atâta cât ar fi nevoie într-un caz de r`zboi?

Tov. Ion Dinc`: Nu fac suficient.Tov. Ion Ioni]`: A[ propune s` complet`m unele lucruri în

lege.Tov. Emil Bodn`ra[: Cred c` formula aceasta propus` de

tovar`[ul Ceau[escu, cu fetele, este cea mai bun`.Tov. Nicolae Ceau[escu: Aceasta în general cu fetele, c`

a[a ca s` le iei acuma s` le duci în caz`rmi nu sunt condi]ii. Cabaz` s` accept`m principiul acesta. Acum, c` vor fi 9 luni, 10 luni,o s` vedem. În orice caz, dup` ce a dat examenul, înainte de aîncepe studiile s` fac` armata. Actualmente, cei care au terminatstudiile stau numai prin permisii. Vin [i spun: am terminatfacultatea [i legea îmi d` dreptul s` fac doctoratul. A[a lichideaz`toat` problema aceasta. S` vedem, 10 luni, 9 luni, ca s`-i r`mân`dup` armat` cel pu]in 2 luni pân` începe studiile, s` seodihneasc`. Deci, propun a[a. Îl lu`m în octombrie [i-l eliber`mla 15 iulie. {i în armat` poate s` mai [i înve]e.

Tov. Paul Niculescu-Mizil: Dac` face 10 luni s`-i d`mposibilitatea s` fie sublocotenent.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Dup` ce a terminat s` facem oconvocare de 2 s`pt`mâni, s` nu mai facem 2 luni, s` facem overificare [i s`-i d`m gradul pentru c` el a f`cut milit`rie. S`verific`m cuno[tin]ele, s` vedem cui d`m gradul [i cui nu. Dars` fac` studiile teoretice [i îi d`m gradul dup` ce [i-a terminatstudiile.

Tov. Ion Dinc`: Ar fi mai convenabil, din punct de vedere alcalit`]ii, s` avem sistemul concentr`rii care este de 30 de zile.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Nu mai încurc`m, facem a[a cumse spune, 2 s`pt`mâni dup` ce a terminat [i-i d`m gradul. Cezice]i, tovar`[i? Mai sunt [i alte probleme?

Tov. Petre Lupu: Eu a[ mai avea câteva chestiuni deformulare. La început, când se vorbe[te despre organizare:R.S.R. are la baz` politica P.C.R. de construc]ie a socialismului,de înt`rire a prieteniei...

studii/documente

58 1-4 (35-38) 2007 document

Tov. Nicolae Ceau[escu: Trebuie s` vedem s` nu se repeteproblemele. În ce prive[te problemele de redactare ar fi bine s`le da]i în scris tovar`[ilor.

Tov. Ion Ioni]`: Tovar`[e Lupu, materialul a stat la dv. 2luni, cine a dat avizul nu a v`zut aceste lucruri?

Tov. Nicolae Ceau[escu: În perioada 1953-1954 aproapeîntreg aparatul de partid a f`cut milit`rie. Atunci am luat totactivul.

Tov. Ion Ioni]`: În Anglia, Fran]a, R.F. a Germaniei, SUA încolegiul na]ional de ap`rare sunt o zecime militari [i nou` zecimidemnitari. Ace[tia care vin la noi în vizit` majoritatea sunt civili.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Adic` aici este prev`zut` [ipreg`tirea militar` a celor care lucreaz` în aparatul de partid, înorganiza]iile ob[te[ti [i de stat. La preg`tirea militar` trebuie sìntre toat` lumea, dup` principiul care l-am avut în 1950-1954.

Tov. Ion Ioni]`: La g`rzi.Tov. Nicolae Ceau[escu: Nu la g`rzi, tovar`[e, la unitate,

cum era atunci. Mai sunt alte observa]ii? Nu. Atunci s` vedemtoat` problema de redactare, poate mai elimina]i unele lucruri c`sunt prea de am`nunt.

Tov. Emil Bodn`ra[: Legea s` fie clar` pentru cet`]eni.Tov. Jano[ Fazeka[: Ar fi bine cu durata aceasta s` se

g`seasc` o formulare: poate se împarte în dou`: o parte perioadade preg`tire militar` [i o parte pentru munca productiv` deconstruc]ie, de [antier. S` nu apar` c` noi am luat m`sura pentrutineretul studen]esc s` m`rim durata stagiului militar.

Al doilea lucru: aici se propune s` se schimbe denumireaministerului, în loc de Ministerul For]elor Armate s` i se spun`Ministerul Ap`r`rii Na]ionale. Trebuie corelat [i la ConsiliulAp`r`rii; trebuie spus Consiliul Ap`r`rii Na]ionale. Problema(pe) care o ridic eu, a ap`r`rii, nu o rezolv` un minister, este oproblem` a guvernului, a Marii Adun`ri Na]ionale. Ministerul nupoate s` declare r`zboi f`r` s` declare Marea AdunareNa]ional`, nu poate s` înceteze r`zboiul f`r` s` declare încetareaMarea Adunare Na]ional`.

Trebuie v`zut ca aceast` denumire s` corespund` curealitatea, cu atribu]iile exacte (pe) care le are ministerul, c` elnu este deasupra poporului. Dac` punem noi Consiliul Ap`r`riiNa]ionale merge, c` este Consiliul partidului, al statului. Dar elare ni[te sarcini clare, constitu]ionale.

Dup` aceea, pentru 1973-1974 eu a[ ridica problema ca s` sestudieze situa]ia pe cât posibil, ]inând seama de ritmul mare (pe)care-l avem în domeniul investi]iilor [i punerilor în func]iune, înleg`tur` cu lipsa de muncitori califica]i. Muncitorii califica]i carevin s` fie atra[i mai pu]in pentru armat` [i mai bine s` r`mân`pentru industrie.

Tov. Ion Ioni]`: Eu propun s` scriem în lege.Tov. Jano[ Fazeka[: Am spus c` în afar` de lege.Tov. Nicolae Ceau[escu: Punctul 11. Proiectul de decret

privind organizarea [i func]ionarea Ministerului Ap`r`riiNa]ionale. {i înainte s-a numit Ministerul Ap`r`rii Na]ionale. Îngeneral, Ministerul Ap`r`rii se nume[te în cele mai multe ]`ri.

Tov. Iano[ Fazeka[: În ]`rile socialiste nu.

Tov. Ion Ioni]`: Se nume[te Ministerul Ap`r`rii în Bulgaria,Germania, Ungaria, Cehoslovacia, Uniunea Sovietic`, Polonia.Sovieticii au avut Ministerul For]elor Armate [i noi am preluatde la ei. Acum [i la ei se nume[te tot Ministerul Ap`r`rii.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Con]inutul este c` el urm`re[tes` asigure preg`tirea pentru ap`rarea patriei.

Tov. Iano[ Fazeka[: Dac` ]ine]i, n-am nimic împotriv` s` senumeasc` a[a. La legea de organizare pot s` fac uneleobserva]ii?

Tov. Nicolae Ceau[escu: Sigur.Tov. Iano[ Fazeka[: Aici, în lege, ar trebui scris c` trebuie

s` r`spund` de câteva lucruri:S` r`spund` de organizarea investi]iilor care le are.S` r`spund` de produc]ie, de activitatea cultural` de mas`.

Adic` ar trebui prev`zute câteva lucruri.Mi se pare c` s-a hot`rât s` treac` [i avia]ia civil` la ei [i

atunci trebuie concretizat în lege ca r`spundere. Aici concreteste când e vorba de import. Conduce [i îndrumeaz` activitateade comer] exterior. Tot a[a trebuie: conduce [i îndrumeazàctivitatea de investi]ii proprii: venituri cât mai mari, cheltuielicât mai mici pentru nevoile proprii. Adic` [i acest lucru trebuieavut în vedere.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Trebuie completat` cu uneleatribu]iuni. Trebuie pus` toat` problema aceasta a educa]iei.

Tov. Iano[ Fazeka[: E pus` numai în sensul [colilormilitare pe care, în fapt, le face [i acum.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Pentru munca politic` are oorganizare special` pentru to]i militarii [i trebuie într-adev`rprev`zut. La Consiliul Politic trebuie prev`zute [i atribu]iile nunumai organizarea. Trebuie s` fie chiar un alineat special, uncapitol sau un articol cu problema activit`]ii cultural-educative.

Tov. Petre Lupu: Eu [tiam c` g`rzile patriotice nu suntforme obligatorii, c` a[a se explic` c` organiza]ia de partidtrebuie s` confirme pe cel care intr`. Acum este trecut` formòbligatorie. La pagina 61, articolul 96.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Nu este obligatoriu, dar dupàceea disciplina este obligatorie.

Tov. Paul Niculescu-Mizil: S` se spun` dac` suntvoluntare sau obligatorii [i dac` sunt voluntare s` se afirme.

Tov. Nicolae Ceau[escu: Alte observa]ii mai sunt,tovar`[i? Nu. Atunci urmeaz` s` se refac` [i s` supunemorganelor în drept, adic` trebuie supus Marii Adun`ri Na]ionale„Proiectul de decret privind organizarea [i func]ionareaMinisterului Ap`r`rii Na]ionale”. Îns` trebuie bine redactat, s`-lpunem de acord cu toate legile, cu toate hot`rârile. El este lucratmai de mult [i trebuie de v`zut [i pus de acord cu toate.

Sursa: Arhivele Na]ionale Istorice Centrale,fond Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Cancelarie,

dosar nr. 119/ 1972, ff. 30-41.

After the Czechoslovak invasion on the night of august20/21st, 1968, by the troops of the Warsaw Pact (exceptingRomania) the political Romanian leaders had become awarethat Romania was isolated in Warsaw Pact and thepossibility that Romania would have the same destiny likeCzechoslovakia. In this context there were taken measuresfor rethinking the defence policy of the Romanian state. Forthat, the Bucharest regime had to elaborate a national militarydoctrine which had as main principle the fight of the wholepeople in defence of our country.

The authors presents three very important documents for

understanding the elements of this policy of creating a newRomanian concept concerning the state defence, conceptthat will be materialized in laws adopted between 1969-1972.During the discussion of the political and military decisionsfactors reproduced in this documents, it can be noticed thecontradiction between the desire for creating paramilitaryformations (the Patriot Guards) designed for sustaining a warof partisans against the foreign invaders and unspoken fearthat the weapons of this formations will be accessible to thepopulation which could have used them for undermining andeven for removing the communist regime.

Romania. One alliance. Two doctrines

59document 2007 1-4 (35-38)

note bibliografice

A. C`r]i

Pierre Razoux, Tsahal. Nouvelle histoire del’armée israélienne, Paris, Édition Perrin, 2006, 618 p.

Scris` de un specialist în problemele armateiisraeliene [i conflictului din Orientul Mijlociu, lucrarealui Razoux are toate [ansele s` devin` una dereferin]`.

Specialistul francez face o incursiune în istoriafond`rii statului Israel, analizând cu sagacitatemomentul apari]iei lui, pentru a putea explica mai binerolul armatei israeliene în edificarea [i, ulterior,men]inerea statului Israel. Departe de a fi o armat`bine echipat` în 1948 – dup` cum admite [i P.Razoux – Tsahalul a devenit, în timp, una dintre celemai moderne [i puternice armate din lume (mai ales,dac` ]inem cont [i de for]a nuclear` de care dispune),fapt care ne poate permite s` putem vorbi despre otransformare a lui David într-un Goliath.

Benoît Lemay, Erich von Manstein. La stratégede Hitler, Paris, Édition Perrin, 2006, 559 p.

Manstein a fost specialistul în manevre al lui Hitler,omul r`zboiului fulger [i al loviturilor de geniustrategice. De aici importan]a acestei biografii critice,prima de acest gen. Întemeiat` pe arhive – pânàst`zi, neexplorate –, ea face lumin` asupra unuiadintre generalii cei mai importan]i ai armatei germane[i arat` rolul de prim-plan jucat de acesta înr`zboaiele din Polonia, Fran]a [i Uniunea Sovietic`.Autorul analizeaz` în detaliu elaborarea intui]iilor salestrategice, precum [i planul opera]ional al campanieidin Fran]a, din mai-iunie 1940, sau faptele sale dearme.

Jeremy Black, The Age of Total War,1860–1945, Praeger Security International, 2006,202 p.

„R`zboiul total” a devenit un concept utilizat deistorici – militari [i „civili”, deopotriv` – mai ales cândse discut` despre cele dou` mari conflagra]iimondiale, care au marcat secolul trecut. Prin lucrareasa, Jeremy Black dore[te s` sublinieze c` se poatevorbi despre „r`zboi total” înc` de la mijlocul secoluluial XIX-lea. Mai mult, autorul demonstreaz` c` astfelde „r`zboaie totale” nu au avut loc doar în Europa, ci[i în alte regiuni ale globului, cum ar fi Asia sau Africa.

Nu suntem convin[i c`, la sfâr[itul lecturii, cititoriivor fi prin[i în mrejele argumenta]iei autorului. De unlucru îns` suntem siguri, iar acesta, în opinia noastr`,este marele merit al lucr`rii: rediscutarea conceptuluide „r`zboi total” este benefic` pentru cercetareaistoric`.

B. Studii [i articole

Talbot Imlay, Total War, „Journal of StrategicStudies”, June 2007, vol. 30, Issue 3, pp. 547-570

La originea studiului se afl` o lucrare în cincivolume despre istoria r`zboiului total, de la R`zboiulcivil American [i r`zboaiele de unificare ale Germaniei[i pân` la cel de Al Doilea R`zboi Mondial. A[adar,

este vorba despre aproape o sut` de ani. Autorul [i-apropus s` discute dou` probleme: a) definirear`zboiului total [i b) dac` acest termen mai reprezintùn „instrument conceptual”, adecvat pentrudezbaterea [i în]elegerea opera]iilor militare dinaceast` perioad`.

Dac` în ceea ce prive[te primul subiect aldiscu]iei, autorul reu[e[te s` ofere o defini]ie aconceptului de „r`zboi total”, pentru cel de-al doileaTalbot Imlay identific` o serie de elemente [i tendin]e,care, luate împreun`, ofer` imaginea r`zboiului total,f`r` îns` ca acestea s` poat` recrea realitateaconflictual`.

Yuval Noah Harari, Military Memoirs: AHistorical Overview of the Genre from the MiddleAges to the Late Modern Era, ,,War in History”, July2007, vol. 14, Issue 3, pp. 289-309.

Autorul studiului analizeaz` fenomenulmemorialistic militar, din Evul Mediu [i pân` lasfâr[itul perioadei moderne. De asemenea, memoriilemilitare sunt puse în rela]ie [i analizate cu alte genuriliterare sau istoriografice (povestiri, istorie oral`).Aten]ia autorului s-a concentrat, cu prec`dere, asupraînsemn`rilor solda]ilor simpli [i ale ofi]erilor inferiori,care, potrivit lui, sunt mult mai importante în studiulistoriei militare, unele dintre ele reprezentândadev`rate contribu]ii. Totodat`, autorul subliniazìmportan]a memoriilor militare nu numai pentru istoriamilitar` în sine, ci [i pentru tot ceea ce ]ine deuniversul mar]ial: cultur`, experien]` de r`zboi.

Num`rul din mai al revistei ruse[ti de istorie„Rodina” (nr. 5/2007) con]ine un amplu dosar dedicatvie]ii cotidiene [i culturii în timpul celui de Al DoileaR`zboi Mondial. Enumer`m câteva dintre titlurilearticolelor care ne-au re]inut aten]ia: Boris Ilizarov,Filosofia de r`zboi a militarului Jukov; AleksandrBazarov, Cum se trìa în spatele frontului; MarkKu[nirov, Cântecele de r`zboi. Dosarul estecompletat cu însemn`ri ale unor personalit`]i culturaleruse[ti, participante la r`zboi, precum [i cudocumente care ne permit nou`, istoricilor, s`recreem imaginea din spatele frontului.

Roger Spiller, Military and Its Fictions, „Journalof Military History“, October 2006, vol. 70, Issue 4, pp.1081-1097.

Concep]ia [i practica istoriei militare, cândvafundamentul oric`rei încerc`ri de în]elegere ar`zboiului, a reac]ionat cu aten]ie la evolu]iaevenimentelor din ultima jum`tate de secol. În timp ceobiceiurile noastre conservatoare au încurajatatingerea unei maturit`]i profesionale, autoritateaintelectual` a istoriei militare a intrat în declin, pem`sur` ce alte discipline abordau într-un modneconven]ional studiul r`zboiului, asumându-[i un rolproeminent în critica militar` contemporan`. Totu[i,datorit` progresului militar al istoriei militare, putereaei de a-[i dep`[i conservatorismul [i de a abordaprobleme militare contemporane este mai mare caoricând.

60 1-4 (35-38) 2007 document

www document

www.angelfire.com/pa/ImperialRussian

Un site pentru monarhi[tii ru[i, dar [i pentru ceipasiona[i de istoria dinastiei Romanov. Sunt prezenta]i to]i]arii ru[i din aceast` dinastie, de la de la MihailFeodorovici la Nicolae al II-lea, membrii familiei Romanovcare au supravie]uit masacrelor din timpul revolu]iei [i ar`zboiului civil din Rusia [i cine este ast`zi mo[tenitorullegal al tronului imperial. Pagini interesante sunt dedicateprincipalelor palate ale ]arilor, precum [i iahtului [i trenuluiimperial.

www.angelfire.com/ca/hmhsllandoverycastle

Un portal creat pentru a promova site-urile careg`zduiesc crea]iile artistice cu subiect militar. La sec]iuneadedicat` r`zboiului civil din Spania sunt reproduse desene,din anii 1936-1937, ale copiilor spanioli, desene care au foststrânse într-o carte ap`rut` în 1938, prefa]at` de scriitorulenglez Aldous Huxley.

www.piatauniversitatii.com

Un site care prezint` o viziune alternativ` a eveni-mentelor din decembrie 1989.

SShhoorrttccuuttss

world.guns.ru/main-e.htm

Varianta în limba englez` a unui site rusesc unde pasiona]iiarmelor de foc pot g`si informa]ii despre tipuri [i m`rci dincele mai variate, începând de la revolvere [i pu[ti pân` lamitraliere [i arunc`toare de grenade, inclusiv muni]iaaferent`. Dac` nu [tia]i mare lucru despre pu[ca Hakim,folosit` de armata egiptean` în deceniile [ase [i [apte alesecolului trecut, sau despre mitraliera Ultimax 100 MK 3aflat` în dotarea armatei din Singapore, acum pute]i aflaaproape totul despre ele pe acest site. Fiecare sec]iunecon]ine un scurt istoric al tipului de arm` prezentat. Cuajutorul link-urilor acestui site ajunge]i la adrese web undepute]i achizi]iona atât arme de juc`rie, cât [i arme reale,precum [i reviste [i c`r]i din domeniu.

www.army-technology.com

Dac` dori]i s` achizi]iona]i tehnic` militar` începând de laantene pentru sta]ii radio pân` la rachete sol-aer, aer-sol, sol-sol [.a.m.d, nu ezita]i s` vizita]i www.army-ttechnology.com,fiindc` nici nu [ti]i ce pierde]i. Pentru nostalgici exist` ofertede autocamioane militare KAMAZ sau Tatra. În sec]iunea devehicule blindate am descoperit, încânta]i, o fotografie cuPatria AMV (Armoured Modular Vehicle), dar, citindprezentarea pân` la final, am aflat c` este fabricat înFinlanda (ce înseamn` oare patria în finlandez`?).

www.fas.org

În 1945, savan]ii care au lucrat Proiectul Manhattan – creareaprimei bombe atomice – au înfiin]at Federa]ia Oamenilor de[tiin]` pentru promovarea folosirii [tiin]ei [i tehnologiei pentrubinele umanit`]ii. Pe site-ul aceste organiza]ii, sunt prezentate omultitudine de informa]ii privind armamentul de toate felurile,inclusiv chimic, biologic [i nuclear, comer]ul cu arme, structura[i dotarea armatelor din 21 de ]`ri [.a. Pe lâng` sec]iunile cusubiect militar sau despre politica de ap`rare a USA, exist` [isec]iuni despre energie [i mediul înconjur`tor sau despretehnologii „civile” de ultim` or`. Cei care vor avea curiozitateas` exploreze mai profund acest site pot descoperi tot felul deinforma]ii, inclusiv un istoric al producerii [i utiliz`rii plutoniului înscopuri militare [i civile în perioada 1944-1994.

61document 2007 1-4 (35-38)

www document

www.artillerie.info

În ]ara care l-a dat pe cel mai celebru ofi]er de artilerie (nereferim, bineîn]eles la Napoleon Bonaparte) a fost creat unsite, www.artillerie.info, dedicat istoriei artileriei franceze de

la începuturi pân` la 1870. Ilustra]ia cuprinde multereproduceri din manuscrise [i tip`rituri de epoc`, dar, din

p`cate, de dimensiuni mici, astfel c` nu pot fi admirate toatedetaliile. Sec]iunea de studii cuprinde articole [i comunic`riale istoricului francez Jean-Marie Balliet, creatorul site-ului.

Navigarea este uneori dificil`, dar acest impediment estecompensat prin varietatea informa]iilor prezentate.

www.1789-1815.com

Un site pentru cei pasiona]i de istoria Revolu]ieiFranceze [i a Primului Imperiu. De remarcat sec]iunea dedi-cat` uniformelor în care se g`sesc [i informa]ii privind com-punerea armatelor din Fran]a, Anglia [i Austria dar [i dinunele state germane ca Saxonia, Bavaria sau Würtemberg.Prin site se poate naviga [i cu ajutorul unui indice tematic.

europeanhistory.about.com

Cu ajutorul acestui portal de istorie afla]i tot ce vre]i s`[ti]i despre istoria Europei începând de la r`zboaie, industrie [i

agricultur` pân` la istoria Cupei UEFA. Foarte util` estesec]iunea „Kings and queens”, unde se g`sesc liste ale [efilorde stat [i de guvern din unele ]`ri europene. Tot pe acest portalse g`se[te [i un interesant glosar al Primului r`zboi Mondialcu mu[i termeni de specialitate dar [i din argoul sold`]esc.

www.irrd.ro/home.htm

Site-ul Institutului Revolu]iei din decembrie 1989. Pentrucei pasiona]i de istoria recent` a României pot fi citite on-linem`rturiile participan]ilor strânse în Caietele Revolu]iei.

www.enemyforces.com

Un alt site dedicat armamentului estewww.enemyforces.com. Pe lâng` prezentarea de arme

folosite de diverse categorii de for]e, întâlnim [i scurte noteistorice, cum ar fi cea despre industria ruseasc` de tancuri,

care a luat fiin]` la 31 august 1920. De remarcat multitudinea[i calitatea imaginilor, grafica foarte bun`, precum [i modulfoarte accesibil de navigare prin acest site. De[i pe pagina

de start, Unchiul Sam ne invit` s` colabor`m la editareaacestui site, în interior predomin` prezent`rile de armament

rusesc (sovietic).

SShhoorrttccuuttss

www.fortifications.fr

www.fortifications.fr. este creat de acela[i Jean-Marie Balliet,care a dorit s` ofere informa]ii despre tipurile de fortifica]ii dinsecolele XVII-XIX, deoarece, spune autorul, „pe internet, site-urile despre Linia Maginot sunt legiune”. Pe lâng` studiile din

domeniu ale autorului, o sec]iune important` este dedicat`fortifica]iilor construite de Vauban la Neuf-Brisach, în Alsacia,

pentru a ilustra în mod concret evolu]ia acestui tip deconstruc]ie militar`. „Nestematele” site-ului sunt reproducerile

a dou` „jocuri de fortifica]ii”, din 1723 [i 1813, folosite în[colile militare franceze pentru studierea elementelor

componente ale fortifica]iilor .

Rubric` realizat` de Lucian DR~GHICI

l XXXIII-lea Congres de IstorieMilitar`, manifestare tradi]ionalòrganizat` anual de forul de

specialitate – ComisiaInterna]ional` de Istorie Militar`,s-a desf`[urat în perioada 11-17august a.c., la Cape Town (Africade Sud). Este pentru a douaoar` când o astfel de reuniune aavut loc pe continentul african,prima desf`[urându-se la Rabat(Maroc), în anul 2004. Lareuniune au participat 170 despeciali[ti reprezentând 44 de]`ri.

Având în vedere locul dedesf`[urare s-a remarcatprezen]a mult mai mare astatelor africane, cele mai multeneavând comisii de istorie afiliate laComisia Interna]ional` de IstorieMilitar` – Angola, Gabon, Kenya,Nigeria, Senegal, Zambia, Mozambicetc.

Tema congresului, „Regiuni,organiza]ii regionale [i putere militar`”,a permis prezentarea unor teme careau acoperit o perioad` larg`, de laantichitate la epoca post-R`zboi Rece.

În cadrul celor 17 sec]iuni de lucruau fost prezentate 56 de comunic`ri,cele mai multe fiind consacratesecolului al XX-lea abia încheiat. A fostevident` tendin]a de a dep`[iperspectiva europocentrist` de tratarea evenimentelor, o parte dintre istoriciocupându-se [i de problemele politico-militare ale altor regiuni, pe primul plansituându-se Africa. Referitor la acestultim areal, o problem` intensdezb`tut` au fost procesele dedecolonizare [i de „national building”,ambele înso]ite de o conflictualitateaccentuat`.

Pentru a pune în eviden]` mai binespecificul continentului african înperioada postbelic`, organizatorii auinclus în program dou` [edin]especiale consacrate dimensiunilorinterna]ionale ale luptei pentrueliberare în Africa austral` [i, respectiv,

modului cum istoriografia a reflectat oatare problematic`. Pe parcursul lor aufost relevate implicarea ]`rilor din fostul

bloc sovietic, în problemele Africiiaustrale (URSS, Germania de est,Cuba etc.). În acest cadru, generalul-maior (r) dr. Mihail E. Ionescu aprezentat o comunicare, cu multe dateinedite, despre contribu]ia României laformarea cadrelor armatei unor ]`ri dinregiune – Angola, Mozambic, Zambia,Madagascar, Zimbabwe etc. Concluziastudiului este c` regimul de laBucure[ti, uneori [i la indica]iileMoscovei, s-a implicat masiv înaceast` problem`, sute [i sute demilitari de toate specialit`]ile din aceste]`ri urmând cursuri de formare înRomânia.

Problematica raporturilor Est-Vestîn timpul „R`zboiului Rece” a fost, deasemenea, abordat` destul de larg încadrul congresului. Remarc`mcomunic`rile lui Tadeusz Paneckidespre participarea Poloniei la Pactulde la Var[ovia [i, mai ales, cea a luiMassimo de Leonardis (Italia).Profesorul italian s-a referit la raportuldintre imperativele strategice [i valoriledemocratice în evolu]ia NATO. El aar`tat c` primele au avut întâietate, unargument important fiind acela còrganiza]ia a cuprins ]`ri, în care aufunc]ionat, o bun` perioad` de timp,regimuri dictatoriale, cum a fost, depild`, cazul Portugaliei.

Un aspect care a re]inut aten]iaparticipan]ilor au fost opera]iile demen]inere [i impunere a p`cii. El s-a

reg`sit în comunic`rileprezentate de Peter Mulready(Irlanda), Jan Hoffenaar(Olanda), Jack Avenel (Fran]a),Erwin Schmidl (Austria), EsatArslan (Turcia), Gatta Ba(Senegal), Enrico Magnani(Italia) etc. Ei au prezentatdiverse opera]ii în care au fostimplicate for]e din aceste ]`ri,precum [i percep]ii asupraacestui tip special de opera]ii,care a cunoscut o larg`r`spândire dup` încheierea„R`zboiului Rece”. Autorii au pus

accentul pe necesitatea preveniriiconflictelor [i crizelor, dar în cazul încare acestea s-au produs, opera]iile deacest gen trebuie bine preg`tite dintoate punctele de vedere, inclusiv princunoa[terea temeinic` a realit`]ilorpolitice, economice, sociale [i etniceale regiunii (]`rii) respective. Altminteri,ele contribuie la cre[terea tensiunilor [imultiplicarea conflictelor.

Au fost abordate [i unele aspecteale istoriei recente, cazul cel maiilustrativ fiind comunicarea prezentat`de Ioannis Loucas (Grecia): „RegionConflicts and Coalitions in the 21st

Century”. Autorul a avansat ideea còrganiza]ia de la Shanghai este pecale de a deveni un pol de putere,inclusiv pe plan militar, capabil s` seopun` hegemoniei americane. Dinaceast` perspectiv` ea poate s`devin` un organism similar Tratatuluide la Var[ovia, lumea îndreptându-sespre o nou` perioad` bipolar`.

Tot pe linia aceleia[i abord`riteoretice remarc`m comunicareaprofesorului spaniol Rafael CalduchCervera: „The European Security andDefence Policy in the New WorldRegime of Security”. El a ar`tat c` înultimele cinci decenii, conceptul desecuritate a suferit importanteschimb`ri. În prima decad` a perioadei

62 1-4 (35-38) 2007 document

congres

Cape Town

Al XXXIII-lea Congres Interna]ionalde Istorie Militar`

Colonel (r) dr. Petre OTUPre[edintele Comisiei Rom#ne de Istorie Militar`

A

postbelice au func]ionat dou` regimuride securitate – unul multilateral, bazatpe securitatea colectiv` [i administratde ONU, iar altul bilateral, manageriatde cele dou` superputeri, singureleposesoare de arme nucleare, SUA [iURSS. I-a revenit Europei rolul de arealiza o unificare a celor dou`regimuri, unul dintre cele maiimportante etape fiind Conferin]apentru Securitate [i Cooperare înEuropa (1975).

Dup` încheierea „R`zboiului Rece”,regimul securit`]ii interna]ionale s-amodificat radical. Acest fapt a impus caUniunea European` s` creeze ESDP,]`rile membre f`când eforturi pentruperfec]ionarea acestui nou domeniu.Dup` opinia profesorului Cervera,

trebuie renun]at la principiulunanimit`]ii în adoptarea deciziilor,care deranjeaz` state mai mari caFran]a, Germania, Spania, Italia,Marea Britanie. De asemenea, seimpune consolidarea diploma]ieimultilaterale, intensificarea eforturilorpentru dezvoltarea dialogului curegiunile vecine: Orientul Mijlociu,Marea Mediteran`, Balcanii, Rusia [iCaucazul, sporirea capacit`]ii deprevenire [i a managementului crizeloretc.

În cadrul congresului, delega]iaromân` a prezentat dou` comunic`ri:„Romania and the LiberationMovement from Republic of SouthAfrica: Case of Cold War Relationship(1967-1969) – general-maior (r) dr.

Mihail E. Ionescu [i „In the Shadow aBig Allies: The Little Entente andBalkan Pact” (general-maior (r) dr.Mihail E. Ionescu, dr. Petre Otu).

Pe parcursul reuniunii, istoriciiromâni au avut numeroase întâlniri cuspeciali[ti din diverse ]`ri, stabilindu-seo serie de activit`]i comune pentru aniiurm`tori.

În ansamblu, participarea delega]ieiromâne la cel de-al XXXIII-lea CongresInterna]ional de Istorie Militar` a fostextrem de util`, contribuind lamen]inerea [i dezvoltarea leg`turilorde cooperare cu forul interna]ional despecialitate [i cu membrii acestuia.

63document 2007 1-4 (35-38)

congres

Comisia Interna]ional` de Istorie Militar` s-a \nfiin]at \n1938 sub forma unui grup \n cadrul Comitetului Interna]ionalde {tiin]e Istorice, la r#ndul lui partea a UNESCO. |n iulie1972, Comisiei i-a fost acordat statutul de organiza]ie afiliat`interna]ional, de care se bucur` [i ast`zi.

Comisia Interna]ional` de Istorie Militar` urm`re[te coor-donarea cercet`rii istoriei militare \n \ntreaga lume, fiind oplatform` a schimburilor de idei \ntre istoricii militari. Comisiaare \n compunere numeroase comisii na]ionale \n care suntprezen]i istorici militari ai diverselor state membre.

CIIM \ncearc` s`-[i ating` obiectivele organiz#nd semi-narii [i conferin]e. Ini]ial, conferin]ele interna]ionale erauorganizate la fiecare 5 ani, dar \n timpul R`zboiului Recedorin]a cresc#nd` de rela]ionare a dus la m`rirea progresiv`a \nt#lnirilor la nivel interna]ional, din 1980 Comisia \ntrunin-du-se anual.

|n 1939, la Paris, a fost editat primul num`r al RevisteiInterna]ionale de Istorie Militar`, de atunci fiind editate 83 de

numere. Publica]ia \[i propune s` familiarizeze cititorii cuaspecte din istoria militar` a unor regiuni sau ]`ri. Tot pentrua pune la dispozi]ia publicului larg literatura militar` de spe-cialitate, Comisia public` Bibliografia Interna]ional` deIstorie Militar` \ncep#nd cu anul 1978, de atunci ap`r#nd 24de asemenea edi]ii.

Conducerea Comisiei Interna]ionale de Istorie Militar`,prezidat` de profesorul dr. L. de Vos, are \n vedere m`rireanum`rului de comisii na]ionale [i astfel s` extind` sfera deactivitate a Comisiei Interna]ionale de Istorie Militar`.

Av#nd \n vedere evolu]ia constant pozitiv` a activit`]ilor,Comisia va continua s` r`m#n` un nod important pentrutransferul de cuno[tin]e \n comunitatea interna]ional` deistorie militar`. De aceasta ne convinge prezen]anumeroas` la congresele de istorie militar`, fluxul constantde publica]ii [i proiectele de cercetare bilateral` [i multilater-al` care \[i au originea \n re]eaua Comisiei Interna]ionale deIstorie Militar`.

Comisia Interna]ional` de Istorie Militar`

Participan]ii la al XXXIII-lea CongresInterna]ional de Istorie Militar`de la Cape Town, Africa de Sud

simpl` fotografie poate convingemilioane de oameni c` lupt` pentru

o cauz` just`. Acesta ar fi, în esen]`,subiectul filmului Flags of our Fathers,în regia lui Clint Eastwood, pelicul` încare este reconstituit` b`t`lia dinfebruarie 1945 din insula Iwo Jima,prima lupt` a trupelor americane peteritoriul na]ional japonez.

Scenariul filmului este împ`r]it întrei pove[ti legate între ele: prima estedespre b`t`lia în sine, cu scene der`zboi excelent regizate, care amintescde Saving Private Ryan sau de TheLongest Day, unde nu putem s` nuremarc`m [i influen]a lui StevenSpielberg care este produc`torulfilmului. Scenele de lupt` sunt de unrealism extrem, cu trupuri sfârtecate deexplozii [i oameni în agonia mor]ii.Acest realism a fost catalogat de oanumit` parte a publicului [i a criticilorde specialitate ca fiind de prost gust,dar credem c` inten]ia lui ClintEastwood a fost de a prezenta, înspecial, cruda realitate a r`zboiului, nunumai momentele glorioase prezentateîn presa oficial`.

A doua poveste se concentreazàsupra solda]ilor John “Doc” Bradley,Rene Gagman [i Ira Hayes, treisupravie]uitori dintre cei [ase solda]icare au în`l]at steagul american la IwoJima, surprin[i în celebra fotografier`mas` pân` ast`zi un simbol alinfanteriei marine americane. Fotografiai-a propulsat pe ace[ti trei oameni înpostura de eroi pentru publiculamerican, ei fiind folosi]i de armat` într-un turneu de strângere de fonduripentru industria de r`zboi. De la planulgeneral al b`t`liei, povestea seconcentreaz` pe sentimentul de vin` alcelor trei solda]i; ei se consider` ni[tela[i pentru c` au fugit de moarte [i s-aufolosit de cei mor]i pe câmpul de lupt`,cei care sunt adev`ra]ii eroi, dar carenu vor fi niciodat` aclama]i pestadioane.

A treia poveste este despredemersul lui James Bradley, fiul lui„Doc” Bradley, de a afla adev`ruldespre Rene Gagnon [i Ira Hayes,intra]i în anonimat dup` r`zboi. O seriede interviuri cu b`trânul sù tat` relevàspecte interesante [i ne[tiute depublicul larg despre cei care odat` erau

eroii Americii, dezv`luind înc` odat`falsitatea triumfalismului belicos dinmass-media [i realitatea crud` ar`zboiului.

Singurul lucru care i se poaterepro[a acestui film este lipsa decontinuitate evenimen]ial`, dezinvolturacu care se sare dintr-o poveste în alta.O prezentare în ordine cronologic` aîntâmpl`rilor ar fi fost mai bun` pentruun film [i a[a destul de complex prinscenariul propus.

Cu ce r`mâi dup` ce vezi filmul...iat` o întrebare grea. Nu este un filmde propagand`, cum sincer mà[teptam ini]ial, mai ales datorit`faptului c` a ap`rut pe ecrane în anul2006, în plin` implicare a Statelor Uniteîn Irak, dar nu este nici un film anti-r`zboi, un film f`cut de cineva care nuîn]elege rolul r`zboiului în rela]iile dintrestate. Putem spune îns` c` este un filmdespre propaganda de r`zboi. Într-osecven]` semnificativ`, b`trânul soldatJohn Bradley face o compara]ie, într-unul dintre interviurile acordate fiuluisù, între celebra fotografie de la IwoJima [i cea, la fel de celebr`, din timpulr`zboiului din Vietnam, în care uncombatant al Vietcong-ului esteîmpu[cat în cap de un ofi]er sud-vietnamez. El crede c` diferen]a demesaj dintre cele dou` fotografii, primailustrând eroismul, iar cea de-a douabrutalitatea r`zboiului, a fost, înconcep]ia lui, una din cauzeleînfrângerii americane din Vietnam. ClintEastwood vrea s` demonstreze prinacest film c` armata constituie doar oparte din cei care lupt` într-un r`zboi;atunci când cei de acas` nu mai credîn juste]ea cauzei, totul este pierdut.

În concluzie, credem c` Flags ofour Fathers va intra în “Top ten all timewar movies” datorit` calit`]iiexcep]ionale a produc]iei [i punerii înscen` a unui fapt istoric într-un modimpar]ial, povestea fiind în primul rândaxat` pe oameni, nu pe gloria uneitabere sau a alteia, solda]ii fiind oameniobi[nui]i cu vise ca oricare dintre noi,doar c` au avut nenorocul de a ficontemporani cu acele momente încare istoria î[i schimb` radical cursul,dar, din p`cate, cu pre]ul a nenum`ratevie]i omene[ti.

64 1-4 (35-38) 2007 document

cinedocument

Despre sacrificiu. Dou` puncte de vedere

Regia: Clint EastwoodScenariul: William Broyles Jr.

[i Paul HaggisDistribu]ia: Ryan Phillippe,

Jesse Bradford, Adam Beach

2007 – Nominalizat laOscar pentru cel mai bunsunet. A câ[tigat Premiul

Academiei de Film japonezepentru cel mai bun film strìn

Flags of our Fathers. Dincolo de istoria oficial`

OSteaguri pline de glorie

(Flags of Our Fathers)SUA, r`zboi, 2006

ajoritatea filmelor de r`zboi setermin` într-o not` optimist`,

armata bìe]ilor buni înfrângând-o pecea a bìe]ilor rì. Dar ce po]i a[teptade la un film unde nu exist` bìe]i bunisau rì, ci doar oameni simpli, cu visem`runte, care vor doar s` se întoarc`teferi acas`, r`zboiul fiind un conflictcare nu îi prive[te în mod direct.

Letters from Iwo Jima este filmulcare nu se vede în Flags of ourFathers, este povestea japonezilorcare, pentru prima oar`, se luptau pep`mântul ]`rii lor cu trupele americane.Diferen]a de mentalitate între japonezi[i americani este foarte bine reliefat`,solda]ii japonezi având datoria deonoare de a duce la bun sfâr[it oriceordin, chiar dac` resursele materiale nupermit acest lucru, ei fiind cu adev`rat“carne de tun” sacrificat` pentru gloriaîmp`ratului.

Clint Eastwood a avut ideea de aprezenta, dup` ce Flags of our Fathersa v`zut lumina ecranului, un filmdespre aceea[i campanie militar` darv`zut` dinspre tab`ra advers`, ceajaponez`. Vedem, astfel c` inamiciisunt tot oameni simpli, care vor s` seîntoarc` la familiile lor, dar, spredeosebire de americani, ei nu se potîntoarce decât victorio[i; în societateajaponez` nu era permis` înfrângerea.

Povestea filmului se concentreaz`în jurul a dou` personaje aflate laextremele ierarhiei militare japoneze:un soldat [i un general. Saigo, unbrutar devenit soldat, este un omsperiat care are doar un singur scop:de a supravie]ui luptelor pentru a-[i

revedea fiica. Prin ochii lui vedem totce se întâmpl` în tab`ra japonez` lanivelul militarului de rând, fanatismul [ibrutalitatea ca mod de via]` almilitarilor japonezi angaja]i în conflict.

Conduc`torul trupelor japoneze dela Iwo Jima, generalul TadamishiKuribayachi, interpretat magistral deKen Watanabe, este un excelent militardar [i un cunosc`tor al culturiioccidentale. El este con[tient c` trupelepe care le comand` vor fi înfrântecomandate din cauza superiorit`]iinumerice a americanilor [i de lipsa deresurse a armatei japoneze. Eimpresionant cum un militar de talia luipoate s` lupte pentru o cauz` pe carenumai el o [tie pierdut`, în timp ceofi]erii din jurul lui sunt fanatiza]i demitul invincibilit`]ii imperiului nipon [i nuanalizeaz` cu luciditate situa]ia militar`real`.

Clint Eastwood st`ruie asuprafaptului c` într-o societate precum ceajaponez` din timpul r`zboiului nuexistau eroi în cazul unei înfrângeri, nuexista mil` sau compasiune pentruace[ti solda]i afla]i în imposibilitatea dea-[i înfrânge adversarul din cauzeindependente de voin]a lor. Rolulpropagandei, materializate în cazuljaponez prin mitul caracterului sacru alîmp`ratului, era singura for]` care îidetermina pe ace[ti solda]i s` î[isacrifice via]a chiar dac` eraucon[tien]i c` lupta era dinaintepierdut`.

“Letters from Iwo Jima” [i “Flags ofour Fathers” sunt dou` filme careprezint` acela[i eveniment istoric dindou` unghiuri diferite, din punctul devedere al americanilor [i, respectiv, aljaponezilor. Inten]ia regizorului este dea reliefa importan]a propagandei într-unconflict armat, rolul acesteia înmotivarea solda]ilor de a se sacrificapentru ni[te scopuri relativ îndep`rtatede existen]a lor zilnic`. Ambele filme î[ipropun s` prezinte r`zboiul a[a cum afost perceput de cei afla]i în prima linie[i de a explora trìrile psihologice aleacestora, punând accent pe diferen]eleculturale dintre americani [i japonezi.Concluzia celor dou` filme este c`suferin]` individual` st` la bazam`re]iei oric`rei na]iuni, mari sau mici,iar adev`ra]ii eroi sunt ace[ti oameni,uita]i în negura vremurilor, care, prinsacrificiul lor, au oferit politicienilorvictorii sau înfrângeri.

65document 2007 1-4 (35-38)

cinedocument

Letters from Iwo Jima sau z`d`rnicia eroismului

M

Regia: Clint EastwoodScenariul: Iris Yamashita

Distribu]ia: Ken Watanabe,Kazunari Ninomiya, Tsuyoshi

Ihara

2006 - Globul de Aurpentru cel mai bun film strìn

2007 - Nominalizat la premi-ul Oscar pentru cel mai bun

film, cea mai bun` regie [i celmai bun scenariu original. A

câ[tigat premiul Oscar pentrucel mai bun montaj sonor

Rubric` realizat` dePetre-Florian DR~GHICI

Scrisori din Iwo Jima(Letters from Iwo Jima)

SUA, r`zboi, 2006

profil

66 1-4 (35-38) 2007 document

uvintele se a[tern cu emo]ie pe h#rtie. Este un momentde bilan] obiectiv [i afectiv pentru cel care a fost [efulArhivelor Militare – domnul colonel dr. Alexandru O[ca.

Cum se poate evoca activitatea unui OM preocupat nu numaide modernizarea unei institu]ii, dar [i de fiecare angajat alei?

Anii copil`riei i-a petrecut \n comuna natal` unde a urmatcursurile [colii generale, p`rin]ii \ndrum#ndu-i pa[ii spre\nv`]`tur`, d#ndu-i de mic o frumoas` educa]ie.

Priva]iunile de tot felul suportate din tinere]e, ca urmare apierderii tat`lui s`u, care a decedat la 39 de ani, l`s#nd toat`greutatea cre[terii celor trei copii pe umerii mamei, l-au\nv`]at c` orice rezultat bun se ob]ine prin trud` [i efort [i caurmare, dup` ce s-a \nscris la Liceul teoretic Dio[ti, s-ahot`r#t s` \mbrace haina militar` [i s-a transferat la Liceulmilitar „Dimitrie Cantemir” din Breaza, unde a sus]inut [iexamenul de bacalaureat, \n 1970.

Ulterior a urmat cursurile {colii Militare de Ofi]eri Activi deTransmisiuni, institu]ie de înv`]`mânt care a dat ArmateiRomâne numero[i ofi]eri [i generali valoro[i, între caregeneralul de corp de armat` Gheorghe Enciu [i generalul dedivizie profesor universitar dr. Mincu, membru titular alAcademiei Oamenilor de {tiin]` din România.

Dup` absolvirea [colii militare, în august 1973, a fostînaintat la gradul de locotenent [i a fost numit comandant depluton [i [ef de sta]ie R 140, cea mai modern` sta]ie radiope unde scurte la timpul respectiv.

În aplica]ii de specialitate [i-a des`vâr[it preg`tirea deofi]er specialist în radiocomunica]ii [i de comandant instructorla [coala de grada]i [i ulterior a primit responsabilit`]i cadirector al Cercului Militar Turnu M`gurele, luând cuno[tin]`de valorile culturale tradi]ionale ale poporului român.

În 1993 a absolvit cursurile Facult`]ii de Istorie din cadrulUniversit`]ii Bucure[ti unde s-a format sub puternica impresiea profesorilor Ioan Scurtu [i Nicolae Ceachir.

A urmat cursurile Academiei de Înalte Studii Militare,Facultatea de Arme Întrunite pe care le-a absolvit, în 1995,cu diplom` de licen]` în specialitatea comand` [i stat major[i cursul postuniversitar de management arhivistic.

Din 1990 a dezvoltat o serie de proiecte de cercetare îndomeniul istoriei militare, specializându-se în istoriainstitu]iilor din perioada interbelic`. Ulterior, s-a specializat înistoria rela]iilor interna]ionale, domeniu în care a ob]inut [ititlul [tiin]ific de doctor la Universitatea din Craiova, subconducerea regretatului profesor universitar dr. Valeriu FlorinDobrinescu.

|n 1991 a fost numit [ef al Sec]iei Arhivelor Militare. Ca o\ncununare a activit`]ii sale, de la 1 mai 2006, a reu[it – prineforturi sus]inute – s` redenumeasc` institu]ia cu titulaturainterbelic` de Serviciul Istoric al Armatei, oferind acesteiacontinuitate, prestigiu [i motiva]ie intelectual`.

|n 1998 a devenit vicepre[edinte al Comisiei Române deIstorie Militar` [i membru în Comitetul Interna]ional alArhivelor Militare. În calitate de profesor la Facultatea deIstorie, Filozofie, Geografie a Universit`]ii din Craiova, asus]inut cursurile de Istoria contemporan` a României [i,respectiv, România în rela]iile interna]ionale contemporane.|n prezent este cercet`tor la Institutul Revolu]iei Rom#ne dinDecembrie 1989.

În func]ia de [ef al Serviciului Istoric Militar, domnulcolonel dr. Alexandru O[ca a ac]ionat pentru reconfigurareadomeniului [i compatibilizarea lui cu sistemele militaresimilare din ]`rile membre N.A.T.O.

Activitatea sa [tiin]ific` [i publicistic` se poate aprecia cafoarte important`; lucrarea cea mai apreciat` fiindManagementul crizelor regionale. Modelul balcanic interbelic,ap`rut` la Editura Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare, în anul2003.

Istoric [i scriitor militar, domnul colonel dr. AlexandruO[ca este autor sau coautor la alte 21 de lucr`ri de istorie arela]iilor interna]ionale, de istorie a României [i istoriemilitar`, semnând al`turi de profesorii universitari Ion P`troiu,Valeriu Florin Dobrinescu, Ion Scurtu, precum [i de istoriciimilitari Alesandru Du]u, Petre Otu, Gheorghe Nicolescu,Eftimie Ardeleanu, Dumitru Dobre, Vasile Popa, DumitruPreda, Mircea Chiri]oiu pentru lucr`ri cu impact semnificativîn istoriografie [i publicistic` între care Proiecte [i planuri deopera]ii pân` în 1916, Misiune dificil`. Jurnalul generaluluiSchyler, Destine la r`scruce. {efii Marelui Stat Major 1941 -1945, Tratate, conven]ii [i protocoale secrete, România – ofereastr` în Cortina de Fier, Înghe] în plin` var`, Tenta]ialibert`]ii.

ColectivulServiciului Istoric al Armatei

Misiune \ndeplinit`!

Colonel dr. Alexandru O[ca

C

Cartea

În vara anului 1940, teritoriileromâne[ti Basarabia [i nordul Bucovineiau fost r`pite prin ultimatumurileguvernului sovietic din 26 [i 28 iunie.Prin Diktatul de la Viena, din 30 august1940, nordul Transilvaniei a intrat încomponen]a statului ungar. La fel, sudulDobrogei a trecut sub administra]iaBulgariei. În acela[i an, la tragediadestr`m`rii României Mari s-au adùgatdou` evenimente grave: cutremurul dep`mânt din 10 noiembrie [i asasinareasavantului Nicolae Iorga, la 27noiembrie.

Mutilarea teritoriului na]ional a fostun [oc pentru români. Intelectualitateas-a sim]it datoare s` pledeze pentrudrepturile române[ti, argumentândilegitimitatea rapturilor s`vâr[ite.Gheorghe I. Br`tianu, ca istoric, s-a aflatîn primele rânduri. Timp de câ]iva ani, astr`b`tut ]ara de la Ia[i la Timi[oara,]inând conferin]e. În 1940 a tip`rit înlimba român` lucrarea O enigm` [i unmiracol istoric: poporul român, (edi]iaprinceps, în limba francez`, 1937).Pentru ca, în 1942, s` tip`reasc` edi]iafrancez` secund`, rev`zut` [i sporit`,Une enigme et un miracle historique: lepeuple roumain, 226 p., care a ap`rut [i

în limbile german` [i italian` (edi]ia înlimba român`, 1988).

În 1941, Gheorghe I. Br`tianu a fostmobilizat, ca ofi]er de rezerv` cu gradulde c`pitan, pe frontul din Basarabia. Vareveni pe frontul din Crimeea, în varaanului 1942. În februarie 1942, la {coalaSuperioar` de R`zboi din Bucure[ti, a]inut [ase prelegeri, tip`rite în acela[ian, sub titlul Originile [i formarea unit`]iiromâne[ti, 106 p. (edi]ie nou`, 1994, deAurel Pentelescu [i Petre Otu). Înintroducerea la volumul omonim, din1943, Gheorghe I. Br`tianu afirm` c`cele [ase prelegeri au fost „o prim`schi]` a prezentei lucr`ri”, fapt confirmat[i prin planul general al celor dou`volume, aproape identic.

Ce r`mâne

Originile [i formarea unit`]iiromâne[ti de Gheorghe I. Br`tianu euna din acele c`r]i fundamentale f`r`lectura c`rora nicio forma]ie intelectual`nu se poate construi cu adev`rat. Pentrutema abordat`. Pentru viziunea [iconcluziile oferite. Originile... este, înfapt, o istorie a Neamului Românesc, înesen]a sa: unitatea (lingvistic`,spiritual`, administrativ-teritorial` etc.)în spa]iul etnogenezei sale. Fiecaremare istoric tinde – ca o responsabilitatemoral`, înainte de orice – s` scrie oistorie a neamului sù. Nicolae Iorga af`cut-o în zece masive volume, narândfaptele românilor de-a lungul veacurilor.Gheorghe I. Br`tianu, urmând acela[iîndemn lùntric, o face într-un contextpolitic nou (destr`marea hotarelorRomâniei întregite în anul 1918) [i, maiales, într-o abordare inedit` înistoriografia român`: viziuneageopolitic`. Prin urmare, Originile... seprezint` ca str`lucit` sintez` academic`pe tema unit`]ii române[ti. Doi factorisunt pregnant sco[i în eviden]`: muntele[i marea, ca temelie a unit`]ii [iindependen]ei românilor. Pierdereaunuia dintre ace[ti factori a afectat gravîns`[i fiin]a statului românesc, de-alungul veacurilor. Momentul 1918 areu[it s` restituie integral românilordeopotriv` muntele [i marea. În viziunea

lui Gheorghe I. Br`tianu, unitatearomâneasc` este valoare permanent`pentru orice oper` de dreptate [i depace la hotarele estice ale Europei.

c`r]i fundamentale

67document 2007 1-4 (35-38)

Gheorghe I. Br`tianu,„Originile [i formarea unit`]ii rom#ne[ti”

Comandor (r) prof. dr. Aurel PENTELESCUComisia Rom#n` de Istorie Militar`

Alte dou` lucr`ri importantepentru istoriografia rom#neasc`, scrise de

istoricul-martir Gheorghe I. Br`tianu

a vârsta de 80 ani (îi va împlini la13 martie 2008), istoricul militargeneral de brigad` (r) prof. dr.

Vasile Mocanu continu` s` ne surprind`deosebit cu produse istoriografice deexcep]ie. Dup` Istoria Armatei Române.Repere cronologice, vol. 1 (2004) [i vol.2 (2005), recent a tip`rit în EdituraUniversit`]ii Na]ionale de Ap`rare „CarolI” lucrarea Istoria militar` a lumii(campanii, b`t`lii, lupte, asedii), format17x25 cm, totalizând peste 1800 pagini.Coautor al recentul produs istoriograficeste mai tân`rul confrate istoric militarcolonel (r) conf. univ. dr. Emil Ion.

C` proiectul acesta, ca [iprecedentul s-a aflat pe rol de pestedou` decenii, acest fapt este cunoscutîn lumea istoricilor militari. Punerea lorîn pagina tip`rit` în ultimii doi - trei aninu poate decât s` ne bucure [i s` atesteînc` o dat` - [i afirma]ia nu este una decomplezen]` - vigoarea pe care odovede[te amplu cel mai prolific istoricmilitar român de la sfâr[itul veaculuitrecut, cu oper` temeinic` în domeniu.

Lucrarea Istoria militar` a lumii e unace s-a cerut a fi elaborat` prin îns`[iconcep]ia ce a stat la baza ei: integrareamarilor evenimente militare aleromânilor (campanii, b`t`lii, lupte,asedii) în istoria multimilenar` a lumii.Drept urmare, în cele patru volumetip`rite sunt descrise cu parcimoniarelat`rii istorice necesare unei astfel delucr`ri de anvergur` circa 200 de mariac]iuni militare din istoria lumii, începândcu b`t`lia de la Megiddo (169 î.Hr.),care este prima confruntare armat` demare amploare din istoria militar` a lumiimen]ionat` documentar, [i pân` lab`t`lia de la Okinawa (1945). Din totalulac]iunilor militare descrise, un num`r de40 s-au consumat în spa]iul românesc,din antichitate [i pân` la cele dinR`zboiul pentru independen]a Românieidin anii 1877-1878.

O ampl` bibliografie istoricàutohton` [i strìn` a stat la bazaelabor`rii acestei lucr`ri unicat înistoriografia român`. Faptul acesta apermis autorilor nu numai o nara]iunefluent`, concis` [i exact` a ac]iunilormilitare descrise, ci, mai ales,desprinderea unor concluzii [i aprecieri

pertinente în consens cu adev`rul istoricdeja asumat în istoriografie. O lucrarede acest gen, cu valen]e enciclopedice,în mod necesar nu se putea realizadecât astfel.

Dar ceea ce impresioneaz` deosebiteste vizualizarea ac]iunii militaredescrise prin scheme alb - negru [i/saucolor, realizate cu mare acurate]e [iprecizie. Regret`m doar faptul càcestea au fost expediate în bloc lasfâr[itul fiec`rui volum [i nu în paginaunde s-a descris ac]iunea militar`respectiv`. Evident, faptul a fost impusde costul [i a[a ridicat al lucr`rii. Ideal`

ar fi fost în pagin`, triada: text – schem`– ilustra]ie de epoc` (sau ulterioar`).

Parcurgând masivul opus în treivolume (desp`r]irea în volume estedictat` mai mult de criterii tipografice,dar [i de natur` istoric`: epoca veche,epoca medie, epoca modern`) afl`mmulte chestiuni interesante, lecturadevenind în multe dintre cazuricaptivant`. Iat`, aproape la întâmplare,doar un singur exemplu: B`t`lia de laWaterloo (18 iunie 1815). Situa]ia adevenit dramatic`, b`t`lia fiind gata s`scape de sub controlul lui Napoleon.Încep [arjele, furioase [i legendare alelui Ney, care încearc` s` „m`ture”platoul. Acestuia i se trimit înt`riri. Ney,încântat s` vad` masa de cavaleri[ti în

sprijinul sù, se arunc` drept asupraliniilor engleze, f`r` un plan dinaintestabilit... Autorii consemneaz`:„Napoleon r`mâne consternat deaceast` manevr` prematur` a lui Ney” [ispune oftând: „Nenorocitul, de alaltìeriîncoace compromite pentru a doua oar`soarta Fran]ei” (vol. 3, p. 183). Se [tie,b`t`lia de la Waterloo a fost pierdut` deNapoleon.

Astfel de „picanterii” se afl` adeseaîn paginile opusului examinat, f`r` a-iscade câtu[i de pu]in rigoarea necesar`în dezvoltarea nara]iunii, valoarea[tiin]ific` a acesteia.

Încheiem prin a ne exprima admira]iapentru tip`rirea acestui opus unicat înistoriografia român`. S`-mi fie permis sàfirm c` poate numai un istoric militar detalia domnului general de brigad` (r)prof. dr. Vasile Mocanu ar fi fost înm`sur` s` realizeze cu tenacitate [iacribie impresionant` o astfel de lucrare,care - s` recunoa[tem - ar fi un proiectdificil pentru un institut de profil (care dinp`cate nu exist` la noi, a[a cum î[idoresc istoricii militari) [i nu doar pentrudoi autori, [i înc` pe spese proprii. Sictransit gloria mundi.

recenzii

68 1-4 (35-38) 2007 document

Un produs istoriografic rom#nesc unicat:„Istoria militar` a lumii

(campanii, b`t`lii, lupte, asedii)”

L

General de brigad` (r) prof. dr.Vasile MOCANU,

colonel (r) conf. univ. dr. Emil ION,Istoria militar` a lumii (campanii,

b`t`lii, lupte, asedii), 4 vol.,Bucure[ti, Editura Universit`]ii

Na]ionale de Ap`rare, 2006, 2007

Comandor (r) prof. dr.Aurel PENTELESCU

n general am tendin]a s` privesc cuscepticism orice lucrare referitoarela Adolf Hitler. În ziua de ast`zi, când

senza]ionalul este cùtat cu un soi defanatism, orice abordare [tiin]ific` [i, atâtcât se poate, impar]ial`, îmi pare doar outopie. Subtitlul, aflat chiar pe copert`,p`rea s`-mi înt`reasc` pesimismul:„Dosar secret al NKVD alc`tuit pentruIosif V. Stalin pe baza protocoalelor deanchet` ale aghiotantului personal al luiHitler, Otto Günsche, [i ale ordonan]eiHeinz Linge la Moscova, în 1948-1949”.Se [tie foarte bine c` lui Stalin i sespunea cam ce dorea el s` aud`; în plus,nici anchetele NKVD-ului nu au r`mas încon[tiin]a colectiv` drept mostr` deumanitarism. În cel mai bun caz, mi-amspus, lucrarea poate fi un exemplu depropagand` sovietic`, în niciun caz ofresc` a culiselor puterii în cel de-altreilea Reich. Trebuie s` recunosc, cumâna pe inim`, c` m-am în[elat.

În primul rând, cine sunt OttoGünsche [i Heinz Linge? Primul, n`scutla 24 septembrie 1917, la Jena [idecedat la 2 octombrie 2003, la Lohmar,lâng` Bonn, a fost membru alLeibstandarte SS „Adolf Hitler” (unitateade paz` a Führer-ului), fiind racolat apoiîn comandoul de escort` personal`. Dinianuarie pân` în august 1943, a fostloc]iitor al aghiotantului personal al luiHitler, devenind aghiotant din februarie1944 pân` la sfâr[itul r`zboiului.Capturat de sovietici la 2 mai 1945, în1950 a fost condamnat la 25 de ani demunc` silnic`. Transferat în 1955 înRepublica Democrat` German`, esteeliberat în 1956 din penitenciarulBantzen, refugiindu-se apoi în RepublicaFederal` German`, unde se stabile[te.Heinz Linge s-a n`scut la 23 martie 1913,la Bremen, decedând la 24 iunie 1980, laBremen. În 1935 devine ordonan]a luiHitler, din 1939 valetul personal alacestuia. Arestat la 2 mai 1945 desovietici, este condamnat în 1950 la 25de ani de munc` silnic`, fiind eliberat în1955.

Ambii au f`cut parte din anturajulintim al lui Hitler, o perioad` lung` detimp. Ei îi cuno[teau programul zilnic,obiceiurile legate de alimenta]ie, st`rilede spirit [i bolile. L-au cunoscut pe Hitlerîn calitate de conduc`tor al regimului, s-au aflat al`turi de el pân` în ultima clip`.Cum s-a ajuns ca din m`rturiile [iinterogatoriile lor s` fie consacrat undosar destinat numai generalissimuluiStalin? La sfâr[itul r`zboiului, relat`riledespre moartea lui Hitler eraucontradictorii. Obsedat de comploturi [ijocuri de culise, dictatorul sovietic era

convins c` Hitler fugise [i c` alia]iioccidentali, pe care îi acuza c` doreau s`continue r`zboiul împotriva UniuniiSovietice, îi acordaser` în secret azil. Lasfâr[itul anului 1945, Stalin a îns`rcinatNKVD cu reconstituirea ultimelor zilepetrecute de Hitler în bunc`rul de subCancelaria Reich-ului [i cu furnizareaunor dovezi definitive privind moartea lui.Pentru executarea opera]iunii „Mitul” –acesta era numele conspirativ al ac]iunii– s-a format un grup de lucru alc`tuit dinofi]eri de rang înalt [i condus de SergheiKruglov, Comisarul Poporului pentruAfaceri Interne. La 29 decembrie 1949,lui Stalin i-a fost înmânat un fel de raportfinal despre via]a lui Hitler în perioada1933-1945, însumând 423 de paginidactilografiate [i intitulat „Dosarul Hitler”.Dup` lectur`, Stalin a ordonat ca textuls` fie inclus în arhiva sa personal`,arhiva secretarului general. Acestexemplar se p`streaz` [i azi în arhiva

personal` a pre[edintelui rus [i nu esteaccesibil cercet`torilor strìni.

În 1959, succesorul lui Stalin, NichitaHru[ciov, a considerat oportun sìntervin` în dezbaterea aprins` dinRepublica Federal` German` în leg`tur`cu Hitler [i cu cel de Al Doilea R`zboiMondial. În consecin]`, s-a f`cut o copiea „Dosarului Hitler” pentru comisiaideologic` a secretariatului ComitetuluiCentral al Partidului Comunist al UniuniiSovietice, predat` la 20 aprilie 1959secretarului Comitetului Central, LeonidIlicicov. Considerând documentulinoportun din punct de vedere ideologicpentru a fi dat publicit`]ii, Ilicicov l-ablocat [i l-a inclus în arhiva„Departamentului General”.

Odat` cu deschiderea arhiveipartidului, în 1991, istoricii strìni au avutposibilitatea de a consulta arhive alePartidului Comunist al Uniunii Sovietice.O cercetare sistematic` a documentelorexistente în Sec]iunea General`,întreprins` de Mathias Uhl – unul dintreautorii lucr`rii de fa]` – a scos, în cele dinurm`, la iveal`, „Dosarul Hitler”. Un istoricrus, care avea acces la arhivapreziden]ial`, a comparat copia cuoriginalul [i a garantat autenticitateacopiei.

Colectivul de autori ai serviciilorsecrete sovietice s-a confruntat cu oproblem` destul de delicat`, [i anumeadaptarea limbajului pentru a se „mula”pe a[tept`rile [i obi[nuin]ele de lectur` acelui ce comandase lucrarea, Stalin. Înconsecin]`, textul are caren]e, atât înceea ce prive[te limbajul, cât [i înanumite probleme mai „delicate”, trecutesub t`cere sau tratate telegrafic. Meritul

celor doi autori care au adaptat textul,Mathias Uhl [i Henri Eberle, const` încrearea unui aparat critic extrem dedetaliat [i foarte bine structurat pentru acompensa caren]ele textului. Lucrareacuprinde atât o prefa]`, cât [i o postfa]`care, odat` în plus, ajut` la analizacritic` a textului propriu-zis. Scurtebiografii ale persoanelor men]ionate într-un context sau altul, completeazàceast` excelent` apari]ie editorial`.Istoria celui de-al Treilea Reich nutrebuie rescris` datorit` acestei lucr`ri,îns` nenum`ratele detalii pe care„Dosarul Hitler” le înf`]i[eaz` cititoruluisunt de o cert` valoare istoric`.

recenzii

69document 2007 1-4 (35-38)

„Dosarul Hitler”

|

Henrik EBERLE, Matthias UHL,Dosarul Hitler,

Bucure[ti, Editura Medita]ii,2007, 589 p.

Manuel ST~NESCU

oate conflictele militare la care a participat România,dup` fùrirea statului na]ional modern, \n 1859, aufost conflicte de coali]ie, duse al`turi sau \mpotriva

celor mai mari puteri ale lumii la acea vreme: R`zboiul deIndependen]` (1877-1878), al`turi de Rusia Imperial`\mpotriva Imperiului Otoman, Primul R`zboi Mondial (1916-1918) al`turi de Antant` \mpotriva Puterilor Centrale, AlDoilea R`zboi Mondial (1941-1945), la \nceput al`turi deGermania \mpotriva U.R.S.S. (1941-1944), ulterior al`turide Alia]i \mpotriva Germaniei (1944-1945). Acesteparticip`ri române[ti la asemenea conflicte, ridic` o seriede \ntreb`ri privind misiunile primite de armatele române [imodul lor de \ndeplinire, felul \n care armata român` acorespuns r`zboaielor de coali]ie, cauzele care audeterminat schimb`rile \n alian]`. Consider valabilàprecierea feldmare[alului german von Moltke, dup` care„\n toate coali]iile, interesele alia]ilor coincid numai pân` laun anumit punct”1.

Angajarea României \n Al Doilea R`zboi Mondial seproduce la 22 iunie 1941, cu speran]a refacerii integrit`]iiteritoriale grav afectate \n vara [i toamna anului 1940,când ]ara pierduse circa 33% din teritoriu [i din popula]ie\n favoarea a trei dintre vecinii sì: U.R.S.S, Ungaria [iBulgaria2.

|n arena interna]ional`, România este treptat izolat`, \nspecial dup` \mp`r]irea sferelor de interese \n Europa deEst, \ntre Germania [i U.R.S.S., la 23 august 1939, \nurma \ncheierii pactului Ribbentrop – Molotov3, sl`bit`teritorial \n 1940 [i obligat`, pentru a supravie]ui, s` intre\n sfera de influen]` a Reich-ului.

La 23 noiembrie 1940, din ini]iativa personal` ageneralului Ion Antonescu, România ader` la PactulTripartit, acesta fiind un document oficial f`r` putere deconvingere, iar rela]iile dintre România [i Germania fiindcaracterizate, de la \nceput pân` la sfâr[it, de unoportunism politic obi[nuit. Aceasta deoarece opiniapublic` româneasc` se ocupa exclusiv de problemeleromâne[ti, mai ales de redobândirea teritoriilor pierdute.Ca urmare, nu puteau sprijini ideea unei Noi OrdiniEuropene, deoarece românii nu o vedeau ca o necesitate[i nici nu credeau \n succesul acestei \ncerc`ri.

|n acest context geostrategic, generalul Ion Antonescu,având ca principal obiectiv politic, refacerea integrit`]iiteritoriale a ]`rii, promoveaz` o politic` de apropiere deGermania. La rândul sù, Hitler, interesat de pozi]iastrategic` foarte avantajoas` a României \n Sud-EstulEuropei, dar [i de marile rezerve de petrol românesc, agarantat, la 30 august 1940, grani]ele a ceea ce mair`m`sese din statul român, dup` ce contribuise din plin laamputarea sa teritorial`. Anticipând viitorul r`zboi cusovieticii, chiar \nainte ca Hitler s`-l informeze despreaceasta, generalul Ion Antonescu a declarat c` va pune ladispozi]ia Germaniei, „toate for]ele auxilire, politice, militare

[i sociale ale României”, c` dore[te s` lupte activ\mpotriva sovieticilor, „din prima zi”, [i c` va face „totulpentru a \ndeplini cu succes misiunile ce-i revin”5.

Majoritatea românilor vedeau \n participarea la r`zboial`turi de Germania, cea mai mare putere militar` acontinentului la acea dat`, posibilitatea reântregiriiteritoriilor pierdute \n 1940.

Cooperarea militar` româno-german` nu s-a bazat penici o conven]ie de alian]`, \n care s` se consemnezedatoriile [i drepturilefiec`rui partener. Semnificativ` esteac]iunea de respingere de c`tre Germania, \n septembrie1942, a propuneriii române[ti de a \ncheia „o alian]àutentic` [i ampl` cu Reich-ul”6. Ca urmare, ministrul deexterne al Germaniei, Joachim von Ribbentrop, declar` c`„sângele v`rsat \mpreun` este mai puternic decât toatepactele”. Aceasta dovedea clar c` germanii „nu voiau s`-[iasume nici un fel de obliga]ii fa]` de partenerii minori aiAxei”7, inclusiv fa]` de România.

Absen]a unor tratate sau conven]ii militare, a avutconsecin]e negative asupra rela]iilor militare româno-germane. La 9 decembrie 1942, la scurt timp dup`\nfrângerile \nregistrate de trupele germane [i române \nCotul Donului [i \n Stepa Kalmuk`, \n apropiere deStalingrad, mare[alul român Ion Antonescu reaminteafeldmare[alului Erich von Manstein, comandantul Grupuluide Armate Don, c` \ntre Germania [i România nu exist`pân` la aceea dat` „nici o conven]iune, nici politic`, nicimilitar`” [i aten]iona conducerea german` c` „nimeni nune poate cere altceva decât ceea ce noi consim]im a da”8.

Inexisten]a unor conven]ii ini]iale, care s` reglementazeparticiparea româneasc` la r`zboi, a f`cut ca rela]iilebilaterale s` fie stabilite periodic, \n timpul \ntâlnirilor „lavârf” \ntre Adolf Hitler [i Ion Antonescu [i prin intermediulcoresponden]ei.

Consecin]ele negative se manifest` vizibil \n fazadefensiv` a conflictului, \n momentele de criz` militar`,atunci când partenerul mai puternic a acordat importan]`,cu prioritate, satisfacerii propriilor interese.

Dup` \nfrângerea de la Stalingrad, generalul PetreDumitrescu, comandantul Armatei 3 Române, subliniaurm`toarele: „Noi am luptat al`turi de Germania f`r` a fiavut o conven]ie militar`, deci f`r` a avea stabilitecondi]iile \n care urma s` lupt`m, s` sânger`m [i sàngaj`m viitorul ]`rii noastre, [i \n fine, f`r` s` avem unreprezentant calificat pe lâng` O.K.H. Comandamentele defront nu au avut nici un temei \n virtutea c`ruia s` poat`cere \mbun`t`]irea condi]iilor de angajare a for]elor nostre,l`sându-se, asfel completa libertate comandamentuluigerman de a le utiliza dup` criterii proprii”9.

|n acest context, rela]iile militare româno-germane nuau fost, \n esen]a lor, idilice, de[i nu au lipsit momentelede \n]elegere. În final se ajunge la impunerea suprema]ieigermane [i la hegemonia acesteia asupra ac]iunilor

recenzii

70 1-4 (35-38) 2007 document

Rela]iile rom#no-germane \n luminadocumentelor de arhiv`

T

militare ale armatei române.Integrarea tot mai accentuat` a marilor unit`]i române

\n structurile de comandament germane a anulat practicatributele de conducere strategic` sau opera]ional` aMarelui Stat Major, care r`mâne numai cu sarcini deorganizare, dotare, instruire [i aprovizionare a armateiromâne. Totu[i, [efii Marelui Cartier General român nu auezitat s`-[i exprime pozi]ia [i punctele de vedere \n ceeace prive[te situa]ia strategic` [i operativ` \n care eraupuse s` ac]ioneze trupele române [i s` cear`\mbun`t`]irea condi]iilor de lupt`. Astfel, generalul Ilie{teflea, \n special, dar [i comandan]ii de armate [i corpuride armat` au luat atitudine fa]` de modul \n carecomandamentele germane [i-au subordonat [i au\ntrebuin]at uneori marile unit`]i române, ar`tând c` seleza prestigiul comandan]ilor români [i se diminuacapacitatea de lupt` a trupelor. De asemenea, ar fi gre[its` se cread` c` rela]iile militare româno-germane au fosttot timpul tensionate, c`, \n permanen]`, germanii au\ncercat s`-[i impun` cu orice pre] punctele de vedere, [ic` propriile comandamente nu au f`cut nici o gre[eal`.

În ansamblul r`zboiului, \ns`, s-a confirmat din noupractica suprema]iei partenerului maiputernic, care a reu[it s`-[i impun`concep]ia de conducere a luptei , sèxercite controlul asupra partenerului maislab.

Acest volum de documente, al doileaal seriei Rela]ii militare româno-germane1940-1944, strânge \n paginile sale unnum`r de 206 documente, care factrimitere la perioada 1 iunie 1940-3august 1944.

Aceast` culegere de documenteilustreaz` informa]iile ob]inute dinarhivele române. Nu trebuie \ns` sùit`m apari]ia, \n anul 1954, a lucr`riiistoricului german Andreas Hillgruber,intitulat` “Hitler, Regele Carol [iMare[alul Antonescu”, având ca subiectrela]iile germano- române ( 1938-1944).Lucrarea lui Hillgruber este cea \n carese oglindesc rela]iile germano-române \nlumina documentelor din arhivelegermane.

Astfel, afl`m, pentru prima faz` a rela]iilor militareromâno-germane, c` acestea sunt cordiale [i de apropiere\ntre cele dou` armate, prin \ncercarea armatei române dea deprinde noi tehnici [i tactici de instruire de la aliatul sù,armata german`. Drept urmare, iau fiin]` pe lâng` centrelede instruc]ie pentru toate specialit`]ile militare, misiunimilitare germane, ai c`ror instructori urmau s` ridice lanivel mai \nalt preg`tirea militarilor români.

Înc` de la \nceputul cooper`rii militare româno-germanese observ` diferen]ele [i mai ales lipsurile armatei române,precum [i neputin]a de a oferi trupelor proprii condi]iilecivilizate de care se bucur` solda]ii germani din punct devedere al echipamentului, ace[tia având ]inute specialepentru corvoad`, instruc]ie [i sport, repausul ra]ional, cazareconfortabil` [i igienic`. To]i ace[ti factori influen]eaz` princompara]ie starea de spirit a trupei noastre (p. 9).

Germanii constat` c` armata român` este \mp`r]it` \ndou` tabere \n ceea ce prive[te sentimentele fa]` detrupele germane din România, mai ales în urma în`bu[iriirebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941. O parte,majoritar`, considera prezen]a trupelor germane canecesar`, ca o garan]ie a p`str`rii lini[tii interne [i aasigur`rii frontierelor, iar o alt` parte, mai pu]in important`ca num`r, influen]at` \n special de atitudinea generaluluiMacici, considera trupele germane ca o armat` inamic`,manifestându-[i aceasta chiar prin eludarea semnelorexterioare de polite]e fa]` de ofi]erii germani (p. 13).

La 20 iunie 1941, \ntr-un comunicat c`tre Armata 11German` generalul Ion Antonescu anun]a c` ArmataRomân` va intra \n lupt` cot la cot cu alia]ii germani,pentru a repara nedreptatea care ni s-a f`cut. Aceasta, decomun acord cu Fuhrerul, lua comanda Frontului Român.Ordinele principale care privesc trupele române se vor danumai cu semn`tura [i aprobarea generalului IonAntonescu (p. 33).

La nici o lun` de la declan[area ostilit`tilor pe Frontulde Est, Marele Cartier General, ar`tând importan]a pe careo are petrolul \n desf`[urarea r`zboiului, solicit` ajutorul

for]elor germane \n ap`rarea zonei petrolifere a Ploie[tiului\mpotriva incursiunilor avia]iei inamice (p. 35).

În scopul \nsu[irii doctrinei germane [i aplic`riimetodelor de instruc]ie adoptate la organizarea [i dotareaarmatei române, se \ntocmesc instruc]iuni de colaborare cuinstructorii germani. Ofi]erii profesori germani ajut` peofi]erii români la \ntocmirea conferin]elor de tactic`general` prin care s` explice doctrina german`,colaboreaz` la \ntocmirea [i rezolvarea aplica]iilor tacticepe hart` [i \n teren, concep [i conduc „jocuri de r`zboimodel”. Subofi]erii germani sunt auxiliarii ofi]erilor germanipentru demonstrarea mi[c`rilor sau metodelor preconizatede ace[tia (p. 61-62).

Colaborarea militar` româno-german` \n aceast` partede \nceput a r`zboiului este \ncununat` de nenum`ratemesaje de mul]umire adresate de comandan]ii germani laadresa unit`]ilor militare române care au ac]ionat \n

recenzii

71document 2007 1-4 (35-38)

Arhivele Militare Rom#ne, Centrul deStudii [i P`strare a Arhivelor Militare

Istorice,coord.: Valeriu Florin Dobrinescu,Gheorghe Nicolescu, Ion P`troiu,

Cornel CarpRela]ii militare rom#no/germane,

1940-1944, documente, vol. II,Bucure[ti, Editura Europa Nova,

2005, 390 p.

subordinea acestora \ndeplinindu-[i \ntotdeauna cusucces misiunile acordate (p. 81).

Aceast` colaborare duce la instituirea unordeta[amente de leg`tur` germane pe lâng`comandamentele române, având misiuni de a sf`tuistructurile de conducere române \n toate problemeleefortului comun de r`zboi mai ales \n domeniul conduceriiinstruc]iei [i \mprosp`t`rii, dar [i de a reprezenta doctrinaconducerii germane a r`zboiului. La unit`]ile române caresunt subordonate direct comandamentelor germane,deta[amentele de leg`tur` vor men]ine apropierea \ntreambele autorit`]i [i intervin \n transmiterea ordinelor [irapoartelor, precum [i \n informarea asupra situa]iei, \nm`sura \n care asigurarea unei concep]ii unice, ]inândseama de deosebirile de limb` [i tehnica d`rii ordinelor ocere. De asemenea acestea transmit dorin]ele deosebiteale comandamentelor române subordonate, nefiindu-lepermis a intervenii asupra autorit`]ii de comandamentromâne (p. 110).

În vara anului 1942, for]ele armate române sunt \nculmea gloriei militare, aceste fapte de arme sunt \ndelungelogiate de posturile de radio germane. \n ziua de 28 iulie1942, postul de radio Breslau comunic` urm`toarele: „\nleg`tur` cu desf`[urarea luptelor din sectorul de sud,trebuie subliniat mar[ul excep]ional f`cut de o diviziegerman` de infanterie, care, \mpreun` cu trupele române,au parcurs de la \nceputul opera]iunilor o distan]` de 1000de kilometri. Trebuie [tiut c` acest mar[ a fost f`cutluptând, fiind trecute mai multe fluvii [i alte pozi]ii puternicfortificate”. Acela[i post de radio comunica \n ziua de 29iulie 1942 urm`toarele: „\n luptele date \n sectorul de sudal Frontului de Est, \n regiunea Manici, lupte ce au fostdeosebit de grele, s-a distins \n mod deosebit o divizieromân`” (p. 112).

În toamna anului 1942 consilieri germani de instruc]ie,]in o conferin]` \n prezen]a comandan]ilor români din careau reie[it urm`toarele: instruc]ia practic` a aspiran]ilor lacalitatea de ofi]er de stat major trebuie mai mult dezvoltat`,s` \ntocmeasc` singuri o aplica]ie pe hart`, s` organizeze,s` conduc` [i s` discute un exerci]iu \n teren, la fiecarecurs al {colii Superioare de R`zboi. De asemenea viitorulofi]er de stat major trebuie s` s` se obi[nuiasc` a lucrasub presiunea timpului, se recomand` ca tema de lupt`pentru o zi s` se execute \n aceea[i zi, f`r` \ntreruperileobi[nuite \n timp de pace. Sunt analizate situa]iilespecilit`]ilor militare de baz` astfel: la infanterie seconstat`, \n special la trup`, c` instruirea comandan]ilorlas` de dorit, ofi]erul trebuie s` cunoasc` nu numaiteoretic, ci [i practic, armamentul, precum [i m`rireacompeten]ei comandan]ilor [i [efilor de companie, l`sând\n sarcina lor \ntocmirea programului de instruc]ie. Pentruartilerie, recomand` folosirea focului concentrat asupraunui obiectiv mai des, tragerile asupra unor obiectivedeosebite, reclam` un consum mare de muni]ie, iarpierderile infanteriei sunt mai grele din cauz` c` inamiculnu este suficient zdruncinat \n punctul decisiv. Problemedeosebite ridicau instrumentele optice, care eraunumeroase, nemoderne [i neunitare. Se propunea mutareaCentrului de Instruc]ie al Artileriei de la Mihai Bravudeoarece terenul de [es nu corespunde cerin]elor. Desprearma cavaleriei, germanii recomandau distribuirea cât mai

rapid` [i \ntr-un num`r cât mai mare de regulamente delupt` [i de trageri (p. 115-126).

În peninsula Crimeea sunt semnalate fapte prin carelocuitorii de origine etnic` român` sunt trata]i cu asprimede c`tre autorit`]ile germane. Astfel, femeile [i copiiromânilor sunt lua]i [i trimi[i la munci \ndep`rtate,animalele rechizi]ionate sau confiscate sub suspiciunea càr fi fost furate (p. 129).

Tot \n toamna anului 1942 sunt numeroase rapoartelecauzate de interven]ia comandamentelor germane \ncomanda marilor unit`ti române. Unele comandamentegermane iau sub conducere mari unit`]i române, trecândpeste comandan]ii români mai mari sau egali \n comand`.Comandan]ii germani dau ordine personal, iar comandan]iiromâni, lipsi]i de dreptul lor la comand`, nu mai au nici oresponsabilitate pentru preg`tirea, execu]ia [i conducereaoperatiunilor.

Au fost comandamente germane care, necunoscândexact situa]ia, au luat totu[i comanda unit`]ilor (ne]inândseama nici de ierarhie) [i care prin m`surile luate auprovocat confuzie [i incurc`turi.

Alte comandamente germane se amestec` excesiv \npreg`tirea, execu]ia [i conducerea marilor uni]`]i române,r`pind astfel comandan]ilor români prerogativele dreptuluila comand` [i mic[orând astfel responsabilitatea lor, f`r`ca prin acest amestec, comandamentele germane sàduc` un aport material eficace pentru a ajuta la reu[itaopera]iunilor (p. 153).

Sunt comandamente germane care procedeaz`frecvent la modific`ri repetate [i importante \n structuracomandamentului marii unit`]i române aflate \n subordine,rupând foarte des prin aceste modific`ri, leg`turileorganice [i de comandament, [tirbind prin aceastaautoritatea comandan]ilor români asupra subordona]ilor [i\mpiedicându-i de la exercitarea prerogativelor dreptului lacomand`. Aceast` practic` are o influen]` dùn`toare atâtasupra moralului comandan]ilor români, cât [i asupramoralului trupei, care \[i vede comandan]ii fire[ti pu[itotdeauna \n stare de inferioritate fa]` de comandan]iigermani. Comandan]ii români nu pot fi deprin[i cur`spunderea pe câmpul de lupt` [i nici nu pot fi tra[i lar`spundere din moment ce al]ii se amestec` \n preg`tirea,execu]ia [i conducerea pera]iilorlor (p. 155).

Începutul iernii anului 1942 g`se[te for]ele armateromâne luptând um`r la um`r cu for]ele germane \nstepele Rusiei, dar [i cu numeroase lipsuri de ordinmaterial, datorate greut`]ilor de transport pe calea ferat`.Astfel, de la 3 la 12 noiembrie 1942 nu s-a primit delocmaterial pentru organizarea pozi]iilor pentru ad`posturi,instala]ii de iarn` [i material lemnos pentru bordeie, deasemenea subzisten]a se asigura de la o zi la alta,neputându-se forma depozite de hran`,se face sim]it` omare criz` de furaje [i carburan]i, echipamentul de iarnèste insuficient, circa 100 de vagoane \nc`rcate a[teapt`\n ]ar` de 20 de zile, iar Corpul 6 Armat` a ajuns aproapela epuizare (p. 164).

În cea de-a doua jum`tate a lunii noiembrie 1942 aparprimele defec]iuni \n frontul germano-român. ComandantulGrupului de Armate “B” general-colonelul baron vonWeichs aduce la cuno[tin]a Marelui Cartier General româncum c` \n regiunea Bokowskaja, \n direc]ia sud-vest, sunt

recenzii

72 1-4 (35-38) 2007 document

\n curs mi[c`ri ce seam`n` a fug`, ale unor solda]i rom`ni.De asemenea, b`nuie[te c` unele p`r]i ale Diviziei 14române au p`r`sit la primul atac inamic prea timpuriupozi]iile lor, f`r` a rezista dup` cum s-a ordonat pân` laurm` (p. 170).

În cercurile germane se apreciaz` evenimentelepetrecute la Armata a 3-a român` ca prima mare deziluziela trupele noastre, care pân` atunci erau considerate multsuperioare celorlal]i alia]i (p. 177).

Ca urmare a acestor \nvinuiri aduse de germani,\mpotriva armatei române, Marele Cartier General execut`o cercetare am`nun]it` a evenimentelor din care au reie[iturm`toarele:

• presiunea exercitat` de inamic asupra stângii Diviziei14 Infanterie a fost deosebit de puternic`, \n calea ei a\ntâlnit, ulterior, Divizia 7 Cavalerie pe care a sf`râmat-o,Divizia 1 Blindat` c`reia i-a provocat pierderea \n oameni[i materiale de de circa 75% [i Divizia 22 Blindat` pe carea silit-o s` se retrag` cu mari pierderi;

• ap`rarea anticar a fost inexistent` \n contra carelorgrele inamice ;

• trupele Diviziilor 5, 6, 13, 14 [i 15 nu au putut fiaprovizionate, \n special cu muni]ii;

• nu au putut fi despresurate prin ac]iuni ofensiveexecutate \n timp util;

• nu li s-a dat la timp ordinul de rupere a \ncercuirii [iretragere spre o nou` linie de rezisten]` (p. 180).

A[adar aprecierile germane oficiale nu au alt`justificare decât:

• fie informa]ii necontrolate, luându-se drept trupelupt`toare forma]iuni de servicii care primiser` ordin s` seregrupeze mai apoi fat` de noua orientere a frontului;

• fie, ceea ce ar fi mai trist, dorin]a de a arunca vinaasupra trupelor române, spre a se aoperi m`surile cu totulincomplete luate de Comandamentul Grupului de Armate“B”, pentru respingerea atacului sovietic, care era de atâtatimp a[teptat10. Mare[alul Antonescu preciza la 3decembrie 1942, \ntr-o telegram` trimis` [efului MareluiCartier General, generalul Ilie {teflea, urm`toarele: „cândCorpurile noastre de Armat` au luptat pe fronturi de 50kilometri, f`r` suficiene tunuri anticar, f`r` organiza]iidefensive complete, f`r` mine, cu slabe re]ele de sârm` [inumai cu rezerve totale de 1-2 companii [i când armataeste atacat` de cele mai grele tancuri, fiind lipsit` total deaportul avia]iei, de interven]ia rezervelor promise [i cândr`mâne f`r` muni]ii numai dup` primele ceasuri aledezl`n]uirii atacului inamic, nu este o Armat` care poate fiinsultat` de nimeni pe acest p`mânt. Insulta se \ntoarcecontra celor care au aruncat-o”11.

Din acest moment se \nmul]esc cazurile de comportaregrosolan` a osta[ilor germani fa]` de ofi]erii români, faptepe care comandan]ii români le aduc la cuno[tin]`omologilor germani, dar de multe ori f`ra rezultate (p. 211).

Solda]ii români sunt acuza]i de “camarazii” germanicum c` s-au dedat la furturi de obiecte [i armament dinloca]iile acestora (p. 221).

Totu[i cu toate aceste neajunsuri, comandan]ii germaniapreciaz` \n continuare valoarea combativ` a soldatului]`ran român. Cel mai bun exemplu este ie[irea de subcomand` german` a Corpului de Cavalerie român, care adat dovad` de mare putere de hot`râre, dragoste de lupt`[i de succes, dovedind din plin fidela fr`]ie de armerom#no-german` (p. 233).

|n campaniile anilor 1943-1944, chiar daca situa]iageneral` a Frontului de Est era una de natur` defensiv`,pierzând teren \n permanen]` \n fa]a sovieticilor, solda]iiromâni au executat cu vitejie [i onoare misiunile primite.

Ruptura \n colaborarea româno-german` se adânce[te[i mai mult, odat` cu stabilirea frontului pe aliniamenteaflate pe teritoriul României, unde solda]ii germani \nso]i]ide voluntari ru[i [i t`tari, s-au dedat la multiple jafuri de lapopula]ia de origine etnic` româneasc` (p. 353).

|n luna mai a anului 1944, Mare[alul Antonescu eradispus a mobiliza toate for]ele ]`rii [i s` le \ntrebuin]ezecomplet pentru \nt`rirea for]ei defensive a Grupului deArmate „Ucraina de Sud”, exprimându-[i \n repetaterânduri satisfac]ia sa \n ceea ce prive[te sincera [i\ncrez`toarea colaborare cu organele germane (p. 363).

Acestea sunt unele aspecte ale colabor`rii militareromâno- germane pe care le reg`sim descrise \ndocumentele cuprinse acest volum. Alte dimensiuni aleevolu]iei rela]iilor dintre Armata Rom#n` [i Wehrmacht cumar fi informa]iile germane despre apropiata desprindere aRomâniei din zona de influen]` a Reich-ului saucircumstan]ele destr`m`rii cooper`rii româno-germanecredem c` nu sunt reflectate \ndeajuns.

Dedicat speciali[tilor \n istorie, dar [i publicului larg,acest volum de documente, readuse \n lumina tiparului decolectivul celor din Arhivele Militare Române, completeaz`viziunea rom#neasc` despre rela]iile militare româno-germane \n perioada 1940-1944.

recenzii

73document 2007 1-4 (35-38)

NOTE

1. Alesandru Du]u, |ntre Wehrmacht [iArmata Ro[ie, Editura Enciclopedic`,Bucure[ti, 2000, p. 6.

2. Ioan Scurtu, Constantin Hlihor, Complot\mpotriva României 1939-1947, EdituraAcademiei de |nalte Studii Militare, Bucure[ti,1994, passim.

3. Florin Constantiniu, |ntre Hitler [i Stalin.România [i Pactul Ribbentrop- Molotov, EdituraDanubius, Bucure[ti, 1991, passim.

4. Ion Gheorghe, Un dictator nefericit.

Mare[alul Ion Antonescu (calea României sprestatul satelit), Editura Machiavelli, Bucure[ti,1996, p.171.

5. Antonescu-Hitler. Coresponden]` [i\ntâlniri inedite, 1940-1944, volumul I, EdituraCozia, Bucure[ti, 1991, p.82.

6. Florin Constantiniu, O istorie sincer` apoporului român, Editura Univers Enciclopedic,Bucure[ti, 1997, p. 390.

7. Ibidem.8. Antonescu – Hitler. Coresponden]` [i

\ntâlniri inedite, 1940-1944, volumul I, EdituraCozia, Bucure[ti, 1991, p. 199.

9. Alesandru Du]u, |ntre Wehrmacht [iArmata Ro[ie, Editura Enciclopedic`,Bucure[ti, 2000, p. 12.

10. Arhivele Militare Române, Centrul deStudii [i P`strare a Arhivelor Militare Pite[ti,Rela]ii militare rom#no-germane 1940-1944.Documente, volumul II, Editura EUROPANOVA, Bucure[ti, 2005, p. 181.

11. Ibidem, p. 201.

Plutonier Valentin BOLMACentrul de Studii [i P`strare

a Arhivelor Militare Istorice, Pite[ti

alt` carte despre Stalingrad...Lucruri cunoscute, ce ar maiputea aduce nou? te întrebi, la

prima întâlnire cu coperta de pe careafli despre numeroasele premii pecare le-a primit [i elogiile care i-au fostadresate. R`mâi sceptic, chiarsatisf`cut c` nu te la[i manipulat de„tehnicile marketingului”. Primele frazesunt surprinz`toare, primele pagini –interesante, primul capitol – fascinant!Este o senza]ie care nu te maip`r`se[te pân` la final.

Înc` din prefa]`, autorul î[idezv`luie inten]iile: „Ideea ce amotivat scrierea acestei c`r]i esteaceea de a ar`ta, în cadrul uneinara]iuni istorice conven]ionale,experien]a trìt` de trupele ambelortabere, pe baza unui mare volum dedocumente noi, provenite mai ales dinarhivele ruse[ti. Varietatea surseloreste important` pentru eviden]iereacaracterului f`r` precedent alîncle[t`rii [i al efectelor ei asupracelor angaja]i în lupt`, f`r` prea multesperan]e de sc`pare”. Într-adev`r,originalitatea lucr`rii izvor`[te dincombina]ia tehnicilor narative cuabordarea clasic` a evenimentelor.Autorul este con[tient c` b`t`lia de laStalingrad nu poate fi în]eleas` printr-o analiz` obi[nuit`. „Un studiu purmilitar al unei astfel de lupte titanicenu reu[e[te s` transmit` realitatea dinteren” afirm` Beevor, „cam tot a[acum h`r]ile lui Hitler din BârlogulLupului de la Rastenberg l-au izolatîntr-o lume fantezist`, departe desuferin]a solda]ilor sì”.

În ciuda aparen]elor [i a stiluluiadaptat mai degrab` pentru pasiona]idecât pentru cunosc`torii de istorie,lucrarea este extrem de binedocumentat`. Izvoarele includ jurnalede r`zboi, rapoarte ale preo]ilormilitari, relat`ri personale, scrisori,interogatoriile la care au fost supu[i deNKVD prizonierii germani [i nu numai,jurnale intime [i convorbiri cusupravie]uitori. Autorul a studiat înarhivele centrale de la Podolsk aleMinisterului rus al Ap`r`rii, cuprec`dere fondurile cuprinzândrapoartele foarte am`nun]ite trimisezilnic de pe Frontul de la Staligrad luiAleksandr {cerbacev, [eful Sec]ieiPolitice a Armatei Ro[ii de la

Moscova. Alte surse de cercetareinclud Centrul Rus pentruConservarea [i StudiereaDocumentelor de IstorieContemporan` de la Moscova,Arhivele de Stat Ruse pentruLiteratur` [i Art` [i Arhivele de Statale Federa]iei Ruse. Sursele germaneinclud Bundesarchiv – Militärarchiv dinFreiburg, BibliotecaMilitärgeschuchtliches Forschungsamtdin Potsdam [i Bibliotek fürZeitgeschichte din Stuttgart.

Aceste surse arhivistice inedite,coroborate cu o vast` bibliografie,demonstreaz` profesionalismuldes`vâr[it al autorului. Dar talentul

literar al lui Beevor este cel care ajut`cititorii s` descopere – dincolo deinforma]ii seci, statistici [i teoriestrategic` – sentimentele, trìrile,oamenii. Afl`m despre feldmare[alulvon Reichenau, comandantul Armateia 6-a (mort la 12 ianuarie 1942 dincauza unui atac de cord în timpulalerg`rii de diminea]`), considerat desuperiorul sù, feldmare[alul vonRunstedt „un necioplit, o brut` careobi[nuia s` alerge aproape în pieleagoal` când f`cea exerci]ii fizice”. Neimpresioneaz` portretul lui FriedrichWilhelm Paulus – [eful de stat majoral Armatei a 6-a [i comandant al

acesteia dup` moartea lui Reichenau– obsedat de originea sa social` [i deaspectul sù, c`s`torit cu româncaElena Rosseti-Solescu, a c`ruiocupa]ie favorit` era s` desenezeh`r]i la scar` redus` ale campaniei luiNapoleon în Rusia. Ne înfior`m cândafl`m despre execu]iile sec]iilorspeciale NKVD, victime fiind propriisolda]i, aproximativ 13.000 numai \ntimpul b`t`liei Stalingradului, mai mul]idecât efectivul unei divizii!

Lucrarea lui Antony Beevor nu estedoar o carte foarte bun`. Ea ne arat`cum trebuie scris` istoria, astfel încâtea s` ajung` atât la speciali[ti, cât [ila marele public. A fi un bun istoric [i a

fi capabil s` scrii despre istorie suntdou` probleme diferite, motiv dereflec]ie pentru speciali[tii români. Ca[i cuvintele cu rol de concluzie aleautorului: „Un lucru, totu[i, esteindiscutabil. B`t`lia de la Stalingradr`mâne un subiect cu o înc`rc`turìdeologic` atât de mare [i atât deimportant din punct de vederesimbolic, încât ultimul cuvânt nu se vaface auzit mul]i ani de aici înainte”.

recenzii

74 1-4 (35-38) 2007 document

Despre Stalingrad, altfel

O

Antony BEEVOR,Stalingrad,

Bucure[ti, Editura RAO,2005, 540 p.

Manuel ST~NESCU

Revista de istorie militar` nr. 3-4(101-102)/2007.

A[a cum ne-a obi[nuit, „Revista deistorie militar`” public` [i în acest ultimnum`r subiecte deosebit de interesante,dintre care spicuim: Petre Otu, 90 de anide la b`t`liile de la M`r`[ti, M`r`[e[ti [iOituz; Cerasela Moldoveanu, Româniaîn structurile organizatorice al Pactuluide la Var[ovia. De la obedien]` lacontestare; general-maior (r) dr. Mihail E.Ionescu, R`zboiul de 6 zile [i rela]iileRomâniei comuniste cu Occidentul;colonel (r) dr. Alesandru Du]u, Armataromân` în primii ani ai regimuluicomunist. Situa]ia personalului; lect.univ. dr. Sorin Cristescu, Feldmare[alulMackensen despre români.

Comité de Bibliographie de laCommision Internationale d’HistoireMilitaire (CIHM), „Bibliographie interna-tionale d’histoire militaire, Sélection2002-2006, tome 28”, Centre GénéralGuisan, Pully (Suisse), Zurich, EditionsThesis, 2007, 252 p.

Prin amabilitatea colegilor de laInstitutul de Studii Politice de Ap`rare [iIstorie Militar` ne-a parvenit tomul 28 alBibliografiei interna]ionale de istorie mili-tar`, lucrare editat` de ComitetulBibliografic din cadrul ComisieiInterna]ionale de Istorie Militar`, în caresunt prezentate, prin scurte dar consis-tente note bibliografice, 284 de lucr`ri deistorie militar` ap`rute în perioada 2002-2006.

Volumul mai cuprinde [i un raporttematic dedicat problematicii statului-na]iune, na]ionalismului [i fenomenuluimilitar reluând tema colocviului organizatde Comisia german` de istorie militar` înaugust 2006 la Postdam, raport alc`tuitsub îndrumarea colonelului Rudolf Jaun,fost pre[edinte al Comitetului Arhivisticdin cadrul Comisiei Interna]ionale de

Istorie Militar`, calitate în care, în august2003, a fost oaspetele Serviciului Istorical Armatei.

Drago[ P. Petro[anu, SfântulGrigorie Decapolitul din Mân`stireaBistri]a-Vâlcea [i alte studii de istorie,antologie alc`tuit` [i îngrijit` de FelixSima, edi]ia a II-a rev`zut` [i adùgit`,Râmnicu-Vâlcea, Editura OFFSETCOLOR,2007.

La 16 octombrie 1941, c`dea eroicpe câmpul de lupt` de la por]ile Odessei,tân`rul istoric Drago[ P. Petrescu, învârst` de numai 26 de ani. Dup` 56 deani, scriitorul vâlcean Felix Sima aadunat între coper]ile acestei c`r]i oparte din studiile acestuia ca un piosomagiu adus slujitorului muzei Cliosacrificat pe altarul zeului Marte.

Parcurgând paginile acestui volum nise dezv`luie imaginea unui istoric aflat laînceput de drum, ale c`rui cercet`ridespre trecutul l`ca[elor de cult de peplaiurile natale vâlcene anun]au un viitorspecialist de marc` al istoriei BisericiiOrtodoxe Române. A[a cum scria [iAurelian Sacerdo]eanu în necrologulap`rut în 1942 în revista „Hrisovul”,activitatea [tiin]ific` a lui Drago[ P.Petrescu a fost „un început deosebit defrumos, acum pentru totdeauna curmat”.Tot acest ilustru arhivist spunea cuacela[i prilej c` „ar fi bine dac` aceast`munc` de ani de zile va fi revizuit` [idat` la lumin`”, fapt realizat dup` maibine de jum`tate de veac odat` cuapari]ia acestui volum.

In memoriam Regele Ferdinand I,Bucure[ti, Editura Detectiv, 2007;argument [i selectare texte de NeculaiMoghior.

Distinsul profesor Neculai Moghior,muzeograf în cadrul Muzeului MilitarNa]ional „Regele Ferdinand I”, unadmirator declarat al Regelui Întregitor,

prezint` publicului larg aceast` antologiede texte care ne dezv`luie dinpersonalitatea celui care a fost, a[a cumfrumos scrie profesorul Moghior, „Primulrege al tuturor românilor, suveranul pecare Pronia Cereasc` l-a h`r`zit s`conduc` destinele neamului nostrupentru înf`ptuirea României Mari”.

Cariera militar` nr. 1, septembrie2007. Salut`m cu entuziasm „Revistacandidatului la profesia militar`”, atât denecesar` în condi]iile elimin`rii stagiuluimilitar obligatoriu [i nevoii de a proiectapentru genera]ia tân`r` o imagine realà ceea ce înseamn` cu adev`ratprofesia militar`.

Costin Scurtu, Remus Macovei,Regimentul 34 Infanterie, de la Constantala Kandahar, Constan]a, EdituraCompaniei Na]ionale Administra]iaPorturilor Maritime S.A., 2007.

O excelent` monografie a unei mariunit`]i de tradi]ie a Armatei Române(Regimentul a fost înfiin]at în bazaÎnaltului Decret nr. 1548 din 20 aprilie1894), bazat` pe o bibliografie temeinic`dublat` de o critic` atent` a surselor.

„Str`jer în calea furtunilor” anul I,nr. 1, august 2007. Magazin al Funda]iei„Mare[al Alexandru Averescu”

Subintitulat` „Cadran militarbuzoian”, dispunând de o calitate graficèxcelent`, publica]ia î[i propune s` fie ointerfa]` între cititorii militari buzoieni [iFunda]ia „Mare[al Alexandru Averescu”,organiza]ie independent` [ineguvernamental`, înfiin]at` în 2005, dinini]iativa cadrelor militare aleComandamentului 2 Opera]ional Întrunit.Câteva din titlurile deosebit deinteresante ale articolelor: „Cercurilemilitare de alt`dat`”, „Mare[alulAlexandru Averescu, conduc`tor militarde excep]ie”, „Locotenentul ErwinRommel în mar[ prin Buzù”.

semnal

75document 2007 1-4 (35-38)

Scurt istoric

Sintagma „comunit`]i europene”este o expresie care desemneaz` însens colectiv diversele institu]iicomunitare europene care au luat fiin]`în anii ’50 ai secolului trecut, printrecare Comunitatea european` ac`rbunelui [i o]elului (C.E.C.A) în 1951,Comunitatea economic` european`(C.E.E.) în 1957 [i Comunitateaeuropean` a energiei atomice(EURATOM) în 1957.

În fapt, 9 mai 1950 este considerat`ziua de na[tere a Uniunii Europene. Înaceast` zi, Robert Shuman, ministrulde externe francez, a propus RepubliciiFederale Germane [i altor ]`rieuropene, printr-un discurs inspirat deJean Monet, s`-[i plaseze resursele dec`rbune [i de o]el într-o organiza]ieeuropean` comun`1.

În acest timp, institu]iile anteriormen]ionate au cunoscut diversetransform`ri, astfel c`, în prezent,func]ioneaz` urm`toarele institu]iicomunitare, care au luat fiin]` la 1 iulie1967 prin fuziunea diverselorcomponente institu]ionale ale celor treicomunit`]i europene:

• Comisia C.E. – provine dinComunitatea economic` european`(C.E.E.), Comisia EURATOM [i ÎnaltaAutoritate a C.E.C.A.;

• Consiliul C.E. – din ConsiliulC.E.E., Consiliul EURATOM [i Consiliulspecial de mini[tri/C.E.C.A.;

• Parlamentul european – fostaAdunare Comun` a C.E.C.A., ulteriorAdunarea parlamentar` european`;

• Curtea de justi]ie a C.E. – fostaCurte de justi]ie a C.E.C.A.

În februarie 1983, institu]iilecomunitare decid s`-[i deschidàrhivele, prin Decizia nr. 359 din 05februarie 1983 a C.E.C.A. [iRegulamentul nr. 354 al C.E.E. [iEURATOM2, plecând de la principiulpunerii arhivelor în circuitul cercet`riidup` trecerea a 30 de ani de la creare.

Conform contractului semnat la datade 17.12.1984 între Comisia C.E. (înnumele tuturor institu]iilor comunitareeuropene) [i Institutul universitareuropean de la Floren]a, originalelearhivelor istorice constituite la Bruxelles[i Luxemburg se predau [i secentralizeaz` la Floren]a, în timp cecopiile microfilmate sunt conservate [i

disponibile în serviciile de arhiv` alediferitelor institu]ii.

În acest context, ArhiveleComunit`]ilor Europene se deschid la13 decembrie 1985, ca parte integrantà Institutului Universitar European.

Institutul Universitar European,fondat în 1972 de statele membre aleComunit`]ii europene, [i-a începutactivitatea în 1976 [i are ca principalobiectiv formarea [tiin]ific` [i culturalèuropean` de înalt nivel, prinîndrumarea cercet`torilor în [tiin]eumaniste [i sociale: istorie, drept,economie, [tiin]e politice (cercetarefundamental`, comparat` [i acomunit`]ilor).

Totodat`, arhivele istorice primescarhivele oamenilor politici sau aleînal]ilor func]ionari ca [i arhiveleasocia]iilor europene, partidelor sauorganiza]iilor care au jucat un rolsemnificativ în integrarea european`.

Cercet`torii au la dispozi]ie, în salade lectur` a Arhivelor istorice, obibliotec` de referin]` specializat`, încinci limbi comunitare, care cuprindepublica]ii diplomatice ca [i monografiidespre integrarea european` [i rela]iileinterna]ionale dup` 1945.

Descrierea fondurilor[i a colec]iilor

Arhivele istorice ale comunit`]iloreuropene cuprind 55 de fonduri(reprezentând circa 77.000 metriliniari3) [i au fost repartizate pe treigrupe:

A. Arhivele institu]iilor comunitareeuropene (EC)4 reprezint` prima grup`[i sunt împ`r]ite în cinci subgrupe:

a) Fonduri v`rsate de ComisiaEuropean` (COM), respectiv ÎnaltaAutoritate a Comunit`]ii Europene ac`rbunelui [i o]elului (CEAB) [i ComisiaComunit`]ii economice europene [i aComunit`]ii Europene a energieiatomice (BAC).

Documentele emise de acesteinstitu]ii comunitare sunt v`rsate anualla Floren]a. Transferurile sunt asiguratede serviciile de transport ale Comisieisau Parlamentului european. Conformarticolului 4 al contractului semnat întreInstitutul Universitar [i institu]iilecomunitare, ordonarea fondurilor esteobliga]ia acestora din urm` pentru

fiecare din fondurile proprii constituite.Institutul european trebuie s` respecteordinea stabilit` de c`tre institu]iilecomunitare [i nici o schimbare nu estepermis`.

Crearea instrumentelor de cùtareeste de asemenea responsabilitateainstitu]iilor comunitare care le pun ladispozi]ia Arhivelor istorice pentru a sefacilita activitatea de cercetare.

Aceste fonduri, create în perioada1948-1966, ocup` 695 metri liniari -24.573 de dosare (cu microfi[e).

O parte din fonduri este descris` înbaza de date EURHISTAR, iaractualizarea acesteia se face printransfer electronic de date întreBruxelles [i Floren]a.

b) Fonduri v`rsate de ArhiveleConsiliului Uniunii Europene (CM),respectiv Consiliul special de mini[tri aicomunit`]ii c`rbunelui [i o]elului (CM1), Consiliul de mini[tri al Comunit`]iieconomice europene [i Consiliulmini[trilor EURATOM (CM 2) [iNegocieri ale tratatului institu]ionalizatCEE [i EURATOM (CM 3).

Aceste fonduri, create în perioada1952-1959, ocup` 61,5 metri liniari -3.572 de dosare (cu microfi[e).Dosarele sunt constituite pe ani [icuprind procese-verbale, documentepreg`titoare ale diferitelor reuniuni,note de informare, problemeadministrative, diverse reglement`ri etc.Exist` totodat` mai multe inventare cainstrumente de lucru, iar cea mai mareparte a informa]iilor este integrat` înbaza de date EURHISTAR.

c) Fonduri v`rsate de ParlamentulEuropean (PE).

Aceast` subgrup` cuprinde 10fonduri [i colec]ii predate de ArhiveleParlamentului European la Floren]a,astfel:

1. Adunarea comun` a Comunit`]iieuropene a c`rbunelui [i o]elului (PE1);

2. Adunarea Ad Hoc (PE 2);3. Adunarea parlamentar`

european`/Parlamentul european(numit) (PE 3);

4. Parlamentul european (ales) (PE4);

5. Colec]ia Serviciului de pres` alParlamentului European (CPPE);

6. Raportul Bocklet (BR);7. Arhive ale pre[edin]ilor

Parlamentului european;

arhive

76 1-4 (35-38) 2007 document

Arhivele istorice ale comunit`]ilor europene

8. Arhive ale deputa]ilor europeni;9. Gordon Adams (GA);10. Colec]ii de documente publicate

de Parlamentul European (dezbateri,rapoarte ale comisiilor).

Aceste fonduri, create în perioada1952-1993, reprezint` 238,5 metriliniari, respectiv peste 2160 de dosare.O parte dintre ele sunt în curs deordonare (PE 1, PE 3, PE 4, GA),celelalte fonduri fiind descrise în bazade date EURHISTAR sau dispunând deinventare de arhiv`.

d) Fonduri v`rsate de Arhivele Cur]iide Conturi (CC), respectiv fondulComisiei de Control (CCO), creat înperioada 1958-1977 [i reprezentând 3metri liniari (62 de dosare). Fondul estedescris în baza de date EURHISTAR [iare inventar de arhiv`, disponibil însala inventarelor.

e) Fonduri v`rsate de ArhiveleComitetului economic [i social (CES),respectiv fondul Comitetul economic [isocial (CES) care reprezint` 44 metriliniari (1.304 dosare), creat în perioada1958-1964 (cu microfi[e). Inventareleîntocmite pe ani permit consultareafondului care este descris [i în baza dedate EURHISTAR.

B. Depozitele (DEP)Arhivele care formeaz` cea de-a

doua grup`, a depozitelor, cuprindfonduri primite în cadrul politicii decolectare a Arhivelor Istorice, scopulacestei politici fiind de a completa [i dea dezvolta fondurile oficiale aleArhivelor prin adunarea unui evantai desurse cât mai cuprinz`tor. Acestefonduri au fost predate la Floren]a cucontract de depozit sau de legat, întreproprietarii fondurilor [i ArhiveleIstorice, contract care prevedeobligativitatea Arhivelor de a respectainstruc]iunile depozitan]ilor privindclasarea, descrierea, conservarea ca [ireproducerea documentelor. Aceast`grup` cuprinde urm`toarele treisubgrupe:

a) Fonduri ale organiza]iilorinterna]ionale, împ`r]ite astfel:

I. Fonduri v`rsate de Organiza]iapentru cooperare [i dezvoltareeconomic` (OECD):

1. Comitetul european pentrucooperare economic` (CEEC);

2. Organiza]ia european` pentrucooperare economic` (OEEC);

3. Organiza]ia pentru cooperare [idezvoltare economic` (OECD);

4. Uniunea european` pentru pl`]i(EPU);

5. Agen]ia european` deproductivitate (EPA);

6. Acordul monetar european (EMA);

7. Agen]ia european` pentruenergie nuclear` (NUC);

8. Proiectul Dragon (DRA);9. Societatea Eurochimic (CHEM);10. Colec]ia de microfilme (MIC);11. Colec]ia de publica]ii ale OCDE.Aceste depozite totalizeaz` peste

45 de metri liniari, respectiv 1.341 dedosare [i sunt constituite pe perioadediverse începând cu anul 1948 pân` în1990.

O parte din documentele acestorfonduri sunt disponibile [i pe microfilm(EPU, CEEC) majoritatea lor urmând afi completate prin v`rs`minte ulterioare.

Fondurile sunt ordonate pe seriicronologice care urm`resc organigramainstitu]iilor, iar în cazul dosarelor deafaceri, acestea sunt ordonate dup`problematic`.

Colec]ia de microfilme (MIC)cuprinde o serie de documentemicrofilmate emise de diferiteleorganisme, comitete [i grupuri de lucruale institu]iilor mai sus men]ionate.

Întrucât o parte din originaleledocumentelor microfilmate a disp`rut,aceste microfilme au c`p`tat oimportan]` aparte.

II. Fonduri v`rsate de Agen]iaspa]ial` european` (ESA), totalizând 6fonduri regrupate în func]ie deprovenien]a lor, astfel:

1. Comisia preg`titoare european`de cercetare spa]ial` (COPERS);

2. Organiza]ia european` decercetare spa]ial` (ESRO);

3. Organiza]ia european` pentrupunerea la punct [i construc]ialansatoarelor de mijloace spa]iale(ELDO);

4. Conferin]a European` aTelecomunica]iilor prin Satelit (CETS);

5. Conferin]a spa]ial` european`(ESC);

6. Agen]ia spa]ial` european`(ESA).

Aceste fonduri totalizeaz` peste97,5 metri liniari, respectiv 23.823dosare. Ele sunt constituite din

arhive

77document 2007 1-4 (35-38)

Sediul Arhivelor Istorice ale Uniunii Europene din Floren]a, Italia

documente ale institu]iilor, organismelorsau entit`]ilor care au contribuit lacrearea Agen]iei spa]iale europene [idocumente emise de aceast` agen]iedup` crearea sa. Majoritatea lor au fostpredate de ESA Institutului UniversitarEuropean în 1989, în baza unui„contract de depozit”. Documentelecreate pân` în 1983 pot fi studiate.

b) Fonduri ale mi[c`rilor [iasocia]iilor private.

1. Mi[carea european` (ME);2. Uniunea Federali[tilor Europeni

(UEF);3. Tineretul federalist european

(JEF);4. Consiliul comunelor [i regiunilor

Europei (CCRE);5. Grupul socialist al parlamentului

European (ESPE).Aceste fonduri totalizeaz` 101,5

metri liniari, respectiv 3.873 dosare,fiind constituite în perioade diverseîncepând cu 1960 [i terminând cu 1990. O parte din fonduri au microfi[e, iarunele documente sunt redactate în maimulte limbi europene (englez`,francez`, italian`, german`, olandez`).

c) Fonduri arhivistice alepersonalit`]ilor:

1. Altiero Spineli (AS);2. Enzo Evirignes Agnolitti (EEA);3. Etienne Hirsch (EH);4. Emil Noel (EN);5. Hendrik de Boriijn (HB);6. Helmut Goetz (HG);7. Jules Gueron (JG);8. Klaus Meyer (KM);9. Orlof Zimmerman (OZ);10. Philippe Deshormes (PD);11. Paolo Mario Falcone (PF);12. Pierre Uri (PU);13. William O. Lock (WOL).Aceste fonduri totalizeaz` mai mult

de 94,5 metri liniari, respectiv 4.937dosare, [i con]in coresponden]`divers`, eseuri politice [i filozofice,articole publicate în ziare [i reviste,discursuri, interviuri etc. alepersonalit`]ilor mai sus men]ionate.

Ele acoper` diverse perioadeistorice cuprinse între 1909 [i 1990 [ise refer` la activit`]ile desf`[urate dec`tre aceste personalit`]i în cadrulinstitu]iilor, organismelor europene [ifunc]iile pe care le-au de]inut de-alungul timpului.

C. Colec]iileA treia grup`, a colec]iilor, vine s`

completeze fondurile existente aleinstitu]iilor europene cu documente deprovenien]` divers`, adunate artificial,de o manier` aflat` în contradic]ie curegulile normale de clasare adocumentelor emise pe timpul

activit`]ilor unei institu]ii sau ale uneipersoane. În majoritate ele sunt copiiale unor originale p`strate în altedepozite de arhiv`.

Aceast` grup` cuprindecincisprezece colec]ii care poart`urm`toarele denumiri:

1. Surse americane despre JeanMonet (JMAS);

2. Colec]ia Duchene despre JeanMonet (JMDAS);

3. Colec]ia Perth despre JeanMonet (JMPAS);

4. Grupul parlamentar europeanverde (CRAEL);

5. Colec]ia Walter Lipgnis (WL);6. Pierre Auger (PA);7. Documente ale lui Jean Mussard

(Jm);8. Robert Triffin (RT);9. Colec]ia „Interviuri”;10. Colec]ia Ministerul Afacerilor

Externe francez (MAEF) - care con]ineîn fapt reproduceri ale documentelorp`strate în Arhivele diplomatice aleMinisterului Afacerilor Externe francez,primite de Arhivele Istorice pe bazaunui acord încheiat între cele dou`institu]ii. Descrierea acestei colec]iieste adaptarea f`cut` dup` inventarulrealizat la Quai d’Orsay de PierreFourchié în februarie 1982. Aceast`colec]ie, disponibil` pe 147 role demicrofilm, cuprinde cinci fonduri pentruperioada 1945-1966.

11. Colec]ia Arhivele Na]ionale [iAdministra]ia Dosarelor (NARA) aleDepartamentului de stat al S.U.A.

12. Biroul public de registratur`(PRO) al Ministerului de Externe alMarii Britanii;

13. Biblioteca John F. Kennedy;14. Biblioteca Lyndon Baines

Johnson;15. Arhivele politice ale Ministerului

de Externe german („AuswartigesAmt”).

În cifre, fondurile care compungrupa „Colec]ii” reprezint` circa 22,5metri liniari, respectiv 891 dosare careacoper` anii 1919-1990, iar uneledintre ele sunt disponibile [i pemicrofilm (261 de role).

Instrumente de cercetare globale

1. Inventarele tip`rite, suntdisponibile în sala de lectur`, înfrancez` sau în englez`.

2. EURHISTAR5 este baza de datea Arhivelor Istorice al comunit`]iloreconomice europene, a c`rei structuri afost conceput` în conformitate cuNorma general` [i interna]ional` dedescriere, ISAD (E), adoptat` deConsiliul interna]ional al arhivelor.

Înc` de la începuturile Arhiveloristorice a existat un sistem automatizatvizând realizarea de instrumente decercetare imprimate [i permi]ândinterogarea on line pe Internet. Serverulutilizat este al Organiza]iei europenepentru cercetare nuclear` (CERN).

Reguli de acces

• Accesul propriu-zis:În conformitate cu dispozi]iile emise

de Comunit`]ile europene, ArhiveleIstorice pot fi consultate de oricepersoan` care î[i manifest` interesulpentru integrarea european` curespectarea regulilor de utilizarestabilite în acest scop de diferiteleinstitu]ii. Cererile de consultare trebuies` fie adresate în scris ArhivelorIstorice.

• Consultarea originalelor:Dispozi]iile Comunit`]ilor nu

autorizeaz` consultarea direct` adocumentelor originale. Documentelesunt puse la dispozi]ie pe microforme(microfi[e sau microfilme). Excep]iile dela aceast` regul` nu sunt admise decâtîn cazuri temeinic justificate.

Documentele p`strate în ArhiveleIstorice care nu provin de laComunit`]ile europene se pot consultaconform „contractului de depozit” princare acestea au fost predate.

• Condi]ii de reproducere [i depublicare:

Utilizatorii fondurilor depozitate [i aicolec]iilor private sunt autoriza]i s`fotocopieze anual un maximum de 300pagini/fond [i/sau proiect de cercetare[i trebuie s` respecte legisla]iacopyright-ului! Restric]iile reproduceriifondurilor trebuie dealtfel s` fierespectate în toate cazurile.

NOTE

1. http://europa.eu/abc/12lessons/key_dates/index_fr.htm

2. http://www.iue.it/ECArchives/FR/Historique.shtml

3. http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cmsUpload/COMMISSION_EUROPEENNE.pdf

4. http://www.iue.it/ECArchives/FR/dcs/Fonds.shtml

5. http://www.eui.eu/ECArchives/FR/Eurhistar.shtml

arhive

78 1-4 (35-38) 2007 document

Maior Constantin NI}~

rezenta replic` este reclamat` denecesitatea restabilirii adev`ruluiistoric în ceea ce prive[te unele

probleme ridicate de con]inutulrecenziei publicat` în revistaDocument nr. l-4/2006, de maiorulPetre Opri[, referitoare la lucrareaRomânia [i Tratatul de la Var[ovia.Istoric. M`rturii. Documente.Cronologie, elaborat` de generalul-colonel (r) dr. Constantin Olteanu,colonelul (r) dr. Alesandru Du]u [igeneralul-maior (r) Constantin Antip(publicat` de Editura Pro Historia lafinele anului 2005 [i lansat` în aprilie2006 în cadrul programului Cartea luniila Ministerul Afacerilor Externe).

Lecturând men]ionata recenzie, mà[teptam s` întâlnesc o evaluare chiar[i critic`, obiectiv`, a prezent`riiparticip`rii României la Tratatul de laVar[ovia. Am constatat îns` c`, înceea ce prive[te problemele de fond,recenzentul se refer` mai ales la[edin]a ordinar` a ComitetuluiMini[trilor Ap`r`rii desf`[urat` laMoscova, între 2 [i 4 decembrie 1981,în cadrul c`reia subsemnatul a avut ointerven]ie care a f`cut ca, în final,Comitetul Mini[trilor Ap`r`rii s` nuadopte comunicatul propus de parteasovietic` în leg`tur` cu situa]ia dinPolonia,

Cu toate acestea, recenzentul màcuz` c` m` num`r printre cei care„amenin]a]i de reprezentan]ii «nouluival»”, reiau în lucr`rile mele „anumiteteze prefabricate în deceniul trecutdespre faptele lor «cruciale»,întreprinse în timpul regimuluicomunist, de[i, de pe pozi]iile lor de

înal]i demnitari comuni[ti erau, sautrebuiau s` fie, executan]i fideli aideciziilor dictate de NicolaeCeau[escu”. În mod concret, autorulse refer` la „a[a-zisa opozi]ie” pe carea[ fi manifestat-o, în decembrie 1981,la Moscova.

Cu toate c` orice recenzent aredreptul la propria opinie, m-am sim]itmâhnit c`, dup` 25 de ani, pozi]ia pecare am adoptat-o la Moscova, îndecembrie 1981, este contestat` de unofi]er român, de[i, chiar atunci, înepoc`, ea a fost apreciat` denumeroase personalit`]i, între caregeneralul A. I. Gribkov, [eful StatuluiMajor al For]elor Armate Unite.

Pentru o informare corect` acititorilor revistei Document doresc s`fac doar o scurt` rememorare aevenimentelor de atunci.

În ziua de 3 decembrie 1981,mare[alul Dmitri Ustinov, ministrulAp`r`rii al U.R.S.S., a convocat, încalitate de gazd`, o reuniune specialà mini[trilor ap`r`rii, neprev`zut` înprogram, în cadrul c`reia ne-a solicitatacordul pentru introducerea, încomunicatul care urma a fi adresatpresei, a unui paragraf prin care s` neexprim`m sprijinul pentru ac]iunileîntreprinse de guvernul polonez învederea curm`rii a ceea ce seconsidera atunci a fi amestecul for]elorcontrarevolu]ionare strìne [i a statelorNATO, care puneau în pericol existen]asocialismului în Polonia.

Luând cuvântul pentru a-[i exprimapunctul de vedere în leg`tur` cupropunerea sovietic`, [efii delega]iilormilitare din Bulgaria, Cehoslovacia [i

R. D. German` au fost de acord cupropunerea f`cut` de sovietici. {efuldelega]iei poloneze nu a scos niciuncuvânt. {eful delega]iei ungare adeclarat, în încheierea interven]iei sale,c` nu se poate pronun]a pân` când nuse consult` cu Janos Kadar, liderulpolitic al ]`rii sale.

Prezentând pozi]ia delega]ieiarmatei române [i respectândprincipiul politicii noastre externe deneamestec în treburile interne ale altorstate, am subliniat c`, de[i nu suntmandatat în acest sens, întrucâtsitua]ia în care ne aflam era inedit`, nupot fi de acord s` semnez undocument de felul celui propus demare[alul Ustinov. Continuând, amspus c` dac` se dore[te a[a ceva,atunci s` se publice comunicatul f`r`semn`tura delega]iei române [i chiars` se specifice c` aceasta nu a fost deacord, iar în final i-am sf`tuit s` nurecurg` la solu]ia propus`. La sfâr[itulinterven]iei mele, am spus c` voi lualeg`tura cu Bucure[tii pentru a informaconducerea de partid [i de stat despresitua]ia creat` [i despre pozi]ia pe careo adoptasem.

În prezen]a generalilor MarinNicolescu, Ion Su]a [i a coloneluluiAlexandru Endrijevski, translator, amtelefonat lui Nicolae Ceau[escu,prezentându-i situa]ia ap`rut`,con]inutul discu]iilor purtate de mini[triiAp`r`rii. Dup` ce a exclamat: „Pì,asta înseamn` interven]ie!”, NicolaeCeau[escu m-a întrebat: „Dumneatace le-ai spus?”. I-am dat explica]iilenecesare, dup` care a afirmat; „Aiprocedat bine”, ceea ce însemna c` a

polemici

79document 2007 1-4 (35-38)

O lucrare \n dezbatere

Recenzia semnat` de maiorul Petre Opri[, \n num`rultrecut al revistei „Document”, referitoare la lucrareaRomânia [i Tratatul de la Var[ovia. Istoric. M`rturii.Documente. Cronologie (Bucure[ti, Editura Pro Historia,2005), l-a determinat pe unul dintre autorii volumuluirecenzat, general-colonel (r) dr. Constantin Olteanu, fostministru al ap`r`rii na]ionale [i direct implicat \nevenimentele analizate de maiorul Opri[, s` se adresezeredac]iei pentru precizarea unor detalii cu privire la unmoment controversat al istoriei recente – adoptareaComunicatului final al [edin]ei Comitetului Mini[trilorAp`r`rii al Tratatului de la Var[ovia, care a avut loc laMoscova, \n perioada 2-4 decembrie 1981.

Consecven]i dorin]ei de apune la dispozi]ia cititorilorno[tri puncte de vedere diferite,chiar dac` divergente, dar [iinforma]ii corecte cu privire laevenimente importante care s-au petrecut, public`m textuldomnului general-colonel (r)Constantin Olteanu, a[a cumacesta ne-a fost transmis.

Maior dr. Florin {PERLEA

P

acceptat pozi]ia pe care o adoptasem.Apoi mi-a cerut s` revin peste o or`,timp în care urma – zicea el – s` seconsulte cu Comitetul Politic Executiv.

M-am conformat. Dup` o or`, cândi-am telefonat din nou, NicolaeCeau[escu mi-a cerut s` ne men]inempe pozi]ia adoptat`, de a nu acceptacomunicatul în forma propus`. |n acelmoment, eu nu cuno[team c` avuseseloc la Bucure[ti [edin]a ComitetuluiPolitic Executiv, întrucât NicolaeCeau[escu nu a f`cut nici o referire laaceasta. Precizez c` am cititstenograma acelei [edin]e dup` anul2000. Autorul recenziei face un calculcomparativ exact, între ora Moscovei [iora Bucure[tilor, rezultând c` eu amvorbit a doua oar` la telefon cu NicolaeCeau[escu când înc` nu începuse[edin]a Comitetului Politic Executiv.

Dar chiar dac` a fost a[a, care esteproblema? C`ci discu]iile din cadrulComitetului Politic Executiv nu vin încontradic]ie cu pozi]ia adoptatànterior de subsemnatul [i pe care i-oraportasem [efului statului. Dimpotriv`,o confirm`, e drept, într-o form`deductiv` [i nu explicit`. }in s`m`rturisesc faptul c` pân` la citireastenogramei respective eu am nutritconvingerea c` nu se ]inuse nicio[edin]`, c` r`spunsul apar]ineaexclusiv lui Nicolae Ceau[escu.

La 4 decembrie a avut loc o a douaîntrunire a mini[trilor Ap`r`rii, cu careprilej mare[alul Ustinov a dorit s` vad`dac` nu cumva ministrul român [i-aschimbat pozi]ia [i, totodat`, s` aflepozi]ia ministrului ungar, care nu seexprimase hot`rât în ziua precedent`.

Dup` ce am reconfirmat cele spuseanterior, mare[alul sovietic i-a cerutomologului meu ungar s`-[i precizezepozi]ia. Acesta a afirmat, în final: „Dac`semneaz` tovar`[ul Olteanu, semnez[i eu”. Cu acest episod, discu]ia s-aîncheiat, documentul nefiind adoptat.Ministrul Ap`r`rii al U.R.S.S. a ]inut sìnformeze pe membrii tuturordelega]iilor c` românii au fost împotrivaadopt`rii Comunicatului, asumându-[i,astfel, o mare r`spundere. Acestepisod este redat fidel [i de prof. univ.dr. Ioan Scurtu în lucrarea sa Revolu]iaRomân` din decembrie 1989 încontext interna]ional (EdituraEnciclopedic`, 2006).

Prin urmare, cu ce am gre[itadoptând o asemenea pozi]ie, la unasemenea nivel, în împrejur`ri careputeau deveni dramatice, într-o

problem` care nu era pe ordinea de zi[i, prin urmare, pe care nu avem cums-o intuiesc [i s-o discut dinainte cuNicolae Ceau[escu? {i dac` a[ fidiscutat-o, cu ce a[ fi gre[it?

Spre surprinderea mea,recenzentul face asemenea acuza]ii încontextul în care pozi]ia pe care amadoptat-o la Moscova, în decembrie1981, este prezentat` cu claritate, pelarg, în ultima parte a c`r]ii, la capitolul„M`rturii”, precum [i în însemn`rilememorialistice ale celor care m-auînso]it la Moscova.

În rest, domnul maior Petre Opri[ asesizat [i unele gre[eli pe care autorii[i le asum` [i le regret`, ca, deexemplu, men]ionarea anului 2001, înloc de 1991, ca dat` de desfiin]are aTratatului de la Var[ovia. Cu toate c`las` impresia c` a citit cartea cu mareaten]ie, domnul maior ignor` faptul càutorii au acordat în lucrare un spa]iu[i o aten]ie special` desfiin]`riiTratatului de la Var[ovia, men]ionândcorect contextul intern [i interna]ional,precum [i data producerii acestuieveniment memorabil, 1991, acestlucru fiind men]ionat [i în cronologie.Ca urmare, felicitându-l pentruexigen]`, nu în]eleg de ce insist` [i seîntreab`, în mod ironic, evident, „cineau fost ceilal]i membri ai Organiza]ieiTratatului de la Var[ovia dup` data de1 iulie 1991”.

L`sând ironiile ieftine la o parte, îlinvit s` precizeze ce a vrut s` spun`când a scris c` generalul ConstantinOlteanu a dorit s` afi[eze un„patriotism de parad`?”. {i îl asigur c`nu m` simt amenin]at nicidecum de„reprezentan]ii noului val” dinistoriografie, deoarece opera mea[tiin]ific` se afl` deja în BiliotecaNa]ional`. A[tept s-o lecturez, cuobiectivitate, [i pe a dân[ilor.

Tot de neîn]eles, pentru mine, este[i titlul dat recenziei, nu import` decine: Mituri comuniste [i analizaistoric` actual`. Ne întoarcem, oare iarla manipularea politic` a adev`ruluiistoric?

În încheiere, citez dou` puncte devedere, care nu-mi apar]in, emise lapeste un deceniu de la [edin]aComitetului Mini[trilor Ap`r`rii din ]`rileparticipante la Tratatul de la Var[ovia,puncte de vedere care reliefeaz`însemn`tatea pozi]iei adoptate dedelega]ia armatei române, conduse desubsemnatul, la [edin]a ComitetuluiMini[trilor Ap`r`rii din ]`rile

participante la Tratatul de la Var[ovia,]inute la Moscova, în intervalul 2-4decembrie 1981.

Primul este din partea uneipersonalit`]i marcante, generalulsovietic Anatoli I. Gribkov, fost [ef alStatului Major al For]elor Armate Uniteale Tratatului de la Var[ovia,participant la acea [edin]`. În lucrareasa Doctrina Brejnev [i criza polonez`la începutul anilor ’80, scrie, dup` 11ani: „Din aceast` cauz`, s-a hot`rât c`declara]ia, f`r` semn`tura celor doimini[tri, nu putea fi redactat` pentru anu ar`ta lumii întregi divergen]eledintre membrii Comitetului într-oproblem` atât de important`, careprivea interesele tuturor ]`rilorparticipante la Tratatul de la Var[ovia.Când Janos Kadar a aflat despreaceasta – continu` A.I. Gribkov – el afost surprins de nehot`r`rea ministruluisù. N. Ceau[escu îns` a aprobatpozi]ia adoptat` de C. Olteanu”. }in sèxprim recuno[tin]a, [i de aceast`dat`, domnului academician FlorinConstantiniu, care mi-a semnalat acestmaterial, mi-a oferit o copie [i a avutbun`voin]a s` comenteze în pres`dramaticul moment, a[a cum sepetrecuse el.

Al doilea este din partea„beneficiarului” interven]iei mele dindecembrie 1981, generalul WojciechJaruzelski. În anul 1991, el a ]inut sèxprime, într-o ocazie, fa]` de ata[atulmilitar român la Var[ovia, colonelulMihaiu M`rg`rit (ast`zi, general),recuno[tin]a pentru pozi]ia adoptat` dedelega]ia armatei române la Moscova,în decembrie 1981.

Mai precizez c`, la sfâr[itul[edin]ei, Comitetul Mini[trilor Ap`r`rii aadoptat comunicatul de pres` cucon]inutul care fusese convenit înaintede respectiva propunere sovietic`.

Recomand`m cititorului s`lectureze materialul publicat desubsemnatul în volumul „România [iTratatul de la Var[ovia”, în care faptelesunt prezentate a[a cum s-au petrecutele în realitate.

polemici

80 1-4 (35-38) 2007 document

General-colonel (r) dr.Constantin OLTEANU

n perioada 17-21 septembrie a.c.,o delega]ie a Ministerului Ap`r`riidin Republica Moldova a efectuat

un stagiu de documentare referitor laeroii din cel de-al Doilea R`zboiMondial originari de pe teritoriul actualal acestei ]`ri.

Studiul a fost efectuat de domniiVitalie CIOBANU [i Petru COSTIN dela Muzeul Armatei Na]ionale la sediileServiciului Istoric al Armatei [i Centruluide Studii [i P`strare a Arhivelor MilitareIstorice Pite[ti.

Arhivi[tii militari români i-au informatpe oaspe]i despre evolu]ia structurii dearhive în Armata României de laînfiin]are [i pân` în prezent. Au fostprezentate prevederile legale carereglementeaz` aceast` activitate, atâtpe plan na]ional, cât [i la nivelulMinisterului Ap`r`rii român [ipreocup`rile Statului Major Generalpentru modernizarea, eviden]a [ifolosirea documentelor de arhiv`.

La sala de studiu a Centrului deStudii [i P`strare a Arhivelor MilitareIstorice oaspe]ii au studiat inventarele[i fondurile de arhiv` istorice create înperioada 1918-1944 de: Armata a III-a,Armata a IV-a, Ministerul de R`zboi –Cabinet, Ministerul de R`zboi –Secretariatul General, Ministerul deR`zboi – Serviciul Statistic, Direc]iaCadre [i Înv`]`mânt, Marele CartierGeneral, Marele Stat Major – Sec]ia IOrganizare – Mobilizare,Guvern`mântul Basarabiei,Comandamentul Teritorial Basarabia,Comisariatul (General) al Basarabiei,Comandamentul Militar al Basarabiei,Cercurile de Recrutare [i CercurileTeritoriale B`l]i, Chilia, Cahul, CetateaAlb`, L`pu[na (Chi[in`u), Orhei,Soroca [i Tighina, precum [i de LiceulMilitar “Ferdinand I” din Chi[in`u.

Oaspe]ii au manifestat un interesdeosebit pentru fondurile de arhiv`create în Primul R`zboi Mondial, cureferire la teritoriul actual al RepubliciiMoldova, exprimându-[i dorin]a de aini]ia un parteneriat pentru editareaunor volume de documente cu privire laacest subiect, foarte pu]in cunoscut deistoricii moldoveni.

agora

81document 2007 1-4 (35-38)

Lumini]a GIURGIU

Vizita colegilor din Republica Moldova

|

rdin de Zi pe unitate nr. 62/26.10.2007:„Întru poomeniirea jertfelloor addusse dde oossta[iiii

Regiimentulluii 4 „Arge[” în r`zbbooaiielle purtate dde neamullroomânessc pentru men]iinerea fiiiin]eii na]iioonalle, dde lla a c`ruiiînfiiiin]are sse împlliinessc 1330 dde anii [ii ddrept mull]umiire pentruajutoorull bbunulluii Dumnezeu, perssoonallull Centrulluii dde Studdiiii [iiP`sstrare a Arhhiivelloor MMiilliitare Isstooriice a riiddiicat priin coontriibbu]iieproopriie oo trooii]` ampllassat` în fa]a cll`ddiiriiii dde coomanddament.Trooii]a a foosst sscullptat` ddiin llemn dde sstejar massiiv dde c`tre Rooddoo[Ioon, me[ter poopullar ddiin coomuna NNuc[ooara, judde]ull Arge[, iiarpoosstamentull a foosst realliizat priin coontriibbu]iia fiirmeii S.C.Coonsstruct ECI Coompany 2000 S.R.LL. Piite[tii. Sllujbba dde Sfiin]iiress-aa f`cut în ziiua dde 26 ooctoombbriie 2007 dde S`rbb`tooareaSfântulluii Dumiitru, Izvoorâtoorull dde MMiir care a ddeveniit cu acesstpriillej patroonull sspiiriituall all uniit`]iiii nooasstre.

Semneaz` coomanddantull Centrulluii dde Studdiiii [ii P`sstrare aArhhiivelloor MMiilliitare Isstooriice, coolloonell ddr. Coornell Carp”.

Cu aceste cuvinte, înscrise în Ordinul de Zi al unit`]ii, aînceput loc]iitorul comandantului, locotenent-ccolonel Petri[orFlorea, festivitatea de Sfin]ire a Troi]ei [i pomenire a eroilorfostului Regiment 4 Doroban]i „Arge[”.

Dac` Poarta Eroilor a fost ridicat` în cinstea celor c`zu]i înR`zboiul de Independen]` [i în cel de Reîntregire a neamuluiromânesc, Troi]a are menirea de a completa ansamblulmonumental, fiind dedicat` [i vitejilor care [i-aau sacrificat via]ape altarul patriei [i în cel de-aal Doilea R`zboi Mondial. Troi]aîn sine nu este numai un reper sacru, religios, ci o deschiderec`tre o alt` dimensiune, locul de ve[nicie al nemuritorilor eroi.

Troi]a î[i reg`se[te justificarea, în primul rând, în ra]iuneaistoric` [i moral` pentru care a fost ridicat`, de cinstire aeroilor Regimentului 4 Doroban]i „Arge[” [i comemorareperpetu` a faptelor lor de vitejie.

În asentimentul celor spuse deunul dintre comandan]iiRegimentului 4 Arge[ – colonelulBarbu Pârâianu –, cu ocaziaîn`l]`rii Por]ii Eroilor: „c` ciinsstiireaerooiilloor dde iierii fùre[te pe erooiiii ddemâiine”, am reu[it s` ridic`maceast` Troi]` pentru a eternizafaptele de arme [i sacrificiul desine, f`r` seam`n, al solda]iloracestui istoric regiment al armatei române. Troi]a a fostrealizat` în urma ini]iativei comandantului Centrului, coloneldr. Cornel Carp [i prin contribu]ia financiar` benevol` aangaja]ilor Centrului [i a firmelor S.C. Marcotrans S.R.L.Pite[ti [i S.C. Construct ECI Company 2000 S.R.L. Pite[ti,care au sponsorizat [i ajutat la împrejmuirea troi]ei, punereapl`cii de marmur` [i turnarea postamentului.

Data de 26 octombrie nu a fost aleas` întâmpl`tor,s`rb`toarea Sfântului Dumitru, care s-aa propus cu aceastòcazie s` devin` patronul spiritual al Centrului nostru, neaminte[te în fiecare an c` eroii Regimentului 4 Doroban]i dinR`zboiul de Independen]`, din Primul [i din al Doilea R`zboiMondial nu au fost [i nu vor fi niciodat` da]i uit`rii.

Troi]a este o îmbinare de elemente florale [i motivepopulare specifice zonei de nord a Arge[ului [i a fost

executat` de me[terul popular, din comuna Nuc[oara, jude]ulArge[, pe nume Rodo[ Ion. Amplasat` în fa]aComandamentului, pe un postament din beton placat cumozaic sp`lat, Troi]a înalt` de 3 m, binecuvânteaz` parc` pecei ce trec pe lâng` aceasta. Troi]a este împrejmuit`, iar peplaca de marmur` se g`se[te gravat: „26 ooctoombbriie 2007/Centrull dde sstuddiiii [ii p`sstrare a arhhiivelloor miilliitare iisstooriiceGenerall Raddu Roossettii -11330 dde anii dde lla înfiiiin]areaRegiimentulluii 4 „Arge[”.

La aceast` solemn` manifestare au luat parte angaja]iiCentrului, precum [i fo[tii comandan]i ai acestuia, începând cuanul 1973, an în care Depozitul de arhiv` al MinisteruluiAp`r`rii a fost dislocat din garnizoana Râmnicu-SS`rat îngarnizoana Pite[ti.

Fo[tii comandan]i ai Centrului: colonelul Gic` Pintilie(1969-11988), colonelul Gheorghe Nicolescu (1988-22001) [icolonelul Puiu Di]` (2001-22002) împreun` cu actualulcomandant al acestuia, colonelul dr. Cornel Carp, au fost cade altfel to]i cei prezen]i marca]i de însemn`tatea momentului.

Un sobor format din 4 preo]i din localitate [i preotulgarnizoanei, p`rintele Matei, au ]inut o frumoas` slujb` desfin]ire a monumentului [i de pomenire a eroilor. Cu aceastòcazie, întru cinstirea celor ce [i-aau jertfit via]a pentruap`rarea patriei, au fost împ`r]ite elevilor de la {coalaSpecial` Valea Mare o serie de pachete cu alimente,procurate prin contribu]ia întregului personal militar [i civil alunit`]ii.

Mândria de a fi arge[ean [i onoarea de a p`[i zi de zi peacest loc înc`rcat de istorie, unitatea noastr` fiin]ând încazarma Regimentului 4 „Arge[”, ne oblig` s` p`str`m vie [ineîntinat` frumoasa [i valoroasa mo[tenire pe care ne-aau

l`sat-oo înainta[ii no[tri, care auluptat pentru independen]a,întregirea [i ap`rarea neamului.Numele acestor eroi vor r`mâneve[nic înscrise în cartea de aur aneamului românesc, iar sângelev`rsat de ei va sfin]i pe vecip`mântul patriei.

Pentru genera]iile ce se vorperinda pe lâng` acest sfântmonument este neap`rat necesar

s` înve]e cultul eroilor, care este însu[i cultul neamului nostru.Noi, cei de ast`zi vom aduce o lacrim` ca prinos derecuno[tin]` în fa]a acestor eroi, care au luptat [i au muritcon[tien]i c` se jertfesc pentru o cauz` dreapt`.

Societatea modern` [i via]a agitat` din zilele noastre facca, de cele mai multe ori, de eroi s` ne aducem aminte doar lamomente festive. Totu[i nu trebuie s` uit`m un lucru elementar[i sincer: „Eii n-aau muriit, trìiessc în nooii, c` ssunt erooii”.

agora

82 1-4 (35-38) 2007 document

Troi]` ridicat` \ntru cinstirea eroilorRegimentului 4 Arge[

O

Mihai {OITARIUCentrul de Studii [i P`strare

a Arhivelor Militare Istorice

„Vin acum, la rândul vostru, s` v-aduc o închinareVin cu inima crescut` [i cu sufletul mai tareCa eroi de mari legende, vin s` v` privesc în fa]`,Voi, nep`s`tori de moarte, dispre]uitori de via]`,Ce-a]i probat cu-avântul vostru lumei pus` în mirare,C` din vultur vultur na[te, din stejar stejar r`sare!”

V. Alecsandri, Od` osta[ilor români

n zilele de 4 [i 5 septembrie 2007,Institutul pentru Studii Politice de

Ap`rare [i Istorie Militar` [i ComisiaRomân` de Istorie Militar` au organizat,la Foc[ani, masa rotund` cu tema „90de ani de la b`t`liile de la M`r`[ti,M`r`[e[ti [i Oituz”.

Lucr`rile mesei rotunde, care s-audesf`[urat în cadrul primitor al CerculuiMilitar din Foc[ani, au debutat cuvernisajul expozi]iei „Imagini aleprieteniei franco-române 1910-1918”.Pe lâng` interesantele fotografii deepoc` ale expozi]iei, la crearea unuicadru adecvat unui seminar de istorie aucontribuit [i colegii de la Muzeul MilitarNa]ional prin expunerea a dou` panouricu arme din timpul Primul R`zboiMondial.

În cuvântul de deschidere allucr`rilor, comandantul Brig`zii 282Mecanizate „Unirea Principatelor”,general de brigad` C`t`lin Tomescu, asubliniat importan]a cunoa[terii istorieimilitare în procesul de formare aviitorilor ofi]eri.

În cadrul mesei rotunde, structuratepe patru sec]iuni, au fost tratateplanificarea strategic`, desf`[urarea [irezultatelor opera]iilor militare, rela]iileromâno-aliate pe frontul român în 1917,st`rile de spirit în societatearomâneasc`, atât în Moldova, cât [i înteritoriul ocupat, precum [i consecin]elepolitico-militare ale b`t`liilor din„triunghiul de foc” M`r`[ti, M`r`[e[ti [iOituz. Beneficiind de prezen]a unorreputa]i istorici militari, dezbaterile auadus în discu]ie aspecte inedite aleevenimentelor de acum 90 de ani,generând interpret`ri diferite [i punctede vedere diverse asupra faptelor [ipersonalit`]ilor vremii, elemente care aureu[it s` compun` o imagine exhaustiv`a unei epoci dramatice din istoriapoporului român. La dezbateri au asistatcadre militare ale unit`]ilor militareadislocate în garnizoana Foc[ani, care,departe de a constitui doar un publicpasiv, au surprins pl`cut prin întreb`rile[i opiniile exprimate.

Dup` încheierea lucr`rilor meseirotunde, o parte dintre participan]i s-adeplasat la Brigada 8 Artilerie Mixt`„Alexandru Ioan Cuza”, unde au vizitatsala de tradi]ii a unit`]ii, care aimpresionat prin varietatea exponatelor[i modul profesionist de punere a lor învaloare.

În continuare a fost efectuat unpelerinaj la mausoleele de la M`r`[ti [iM`r`[e[ti unde, cu ceremonialul de

rigoare, au fost depuse coroane de floriîn semn de omagiu pentru eroii care auf`cut supremul sacrificiu pentruîntregirea ]`rii. Din p`cate, amconstatat, mai ales la M`r`[ti, distan]adintre festivismul ocazional [i realitate.În anul în care comemor`m 90 de ani dela luptele în care zeci de mii de osta[iromâni [i-au dat via]a pentru împlinireaidealului na]ional, s-au pl`tit de labugetul statului 110.000 de euro pentruo simpl` g`selni]` fabulospiritual`, darnu au existat bani, de la autorit`]ilecentrale [i locale sau din sponsoriz`ri,pentru o minim` renovare a mausoleuluide la M`r`[ti, pe care, dup` o ploaietoren]ial`, l-am g`sit cu apa b`ltind pepardoseal` [i cu o floie de plastic întins`peste sarcofagul mare[alului AlexandruAverescu.

În încheiere, trebuie s`-i felicit`m pecolegii de la Institutul pentru StudiiPolitice de Ap`rare [i Istorie Militar` [i,în primul rând, pe directorul [tiin]ific alinstitutului, domnul colonel (r) Petre Otu– cel care a depus un efort însemnatpentru reu[ita, atât pe plan [tiin]ific, cât[i pe plan organizatoric a acestei meserotunde – pentru ini]iativa lor care fostun prilej de a prezenta cadrelor militaredin garnizoana Foc[ani, într-un modaccesibil [i atractiv, complexitateaevenimentelor istorice de acum 90 deani.

nfiin]at la 1 aprilie 1920, ServiciulIstoric al Armatei s-a \mbog`]it

recent cu o imagine simbol pentru\ntreaga sa activitate.

|nfiin]at din necesitatea de a adunadocumentele create \n timpul opera]iilordin Prima Conflagra]ie Mondial` pentrua fi puse la dispozi]ia anali[tilor militari [ia istoricilor, institu]ia a reu[it, p#n` \nanul 1937, s` centralizeze 25.558 dedosare, 117 mape de h`r]i, 2.091 c`r]i [i11.250 registre de tot felul.

Evolu]ia istoric` a Armatei Rom#niei[i-a pus amprenta [i asupra acesteiinstitu]ii – transform#nd-o \ntr-o institu]iede arhiv` cu accent pe gestionare [i perezolvarea administrativ` a solicit`rilor.

Ministrul ap`r`rii a aprobat, prinRaportul nr. H.4013 din 18.10.2007, cuAvizul Comisiei de Heraldic` [i Denumiria Ministerului Ap`r`rii, \nsemnulheraldic al Serviciului Istoric al Armatei.

Pe scut sunt reprezentate Arcul deTriumf, pecetea [i cununa de lauripefond albastru.

Blazonarea \nsemnului heraldic:Arcul de Triumf este simbolul unit`]ii [ipermanen]ei poporului rom#n; peceteareprezint` autenticitatea documentelorde arhiv` create de Armata Rom#niei,aflate \n custodia Serviciului Istoric alArmatei; cununa de lauri este simbolulglorific`rii supremei jertfe a osta[ilorcare au c`zut pe c#mpurile de lupt`pentru independen]a [i suveranitateapatriei.

Culorile reprezentate pe scut:albastru, care semnific` durat` \n timp,permanen]`, continuitate; argintiu –ve[nicie, devotament, corectitudine;ro[u – \ndr`zneal`, autoritate, putere [iauriu – suveranitate, m`re]ie, putere.

Realizarea grafic` a \nsemnuluiheraldic a fost realizat` cu sprijinulStudioului de Arte Plastice al Armatei.

agora

83document 2007 1-4 (35-38)

Dezbateri istoricepe c#mpul de lupt` de acum 90 de ani

|nsemnul heraldical Serviciului

Istoric al Armatei||

Lucian DR~GHICI

Pliantul expozi]iei „Imagini ale prietenieifranco-rom#ne, 1910-1918”

Lumini]a GIURGIU

sumar \n limbi str`ine

84 1-4 (35-38) 2007 document

Contents

Debate: The Romanian military historiography in transition times 90 years from the issue of

“Romania” newspaper (Commander (ret) Aurel Pentelescu, Ph.D.) The war philosophy of the

Romanian people (Captain-commander Marian Mo[neagu, Ph.D.) The Polish military refugee on

Romanian territory (Lieutenant-colonel Marius-Daniel {tefan) “The country in danger!” Soviet

Union and the propagandistic war (Mioara Anton, Ph.D.) Constantin Doncea, the hero of an

attempt or the victim of an error? (Colonel Mircea T`nase, Ph.D.) Romania. One alliance. Two

doctrines (Colonel (ret) Petre Otu, Ph.D)

Sommaire

Débat. L'historiographie militaire roumaine à temps de transition 90 années depuis la première

édition du journal "Roumanie". "La grande Gazette" (Commandeur (r.) dr. Aurel Pentelescu)

Philosophie de la guerre chez les Roumains (Capitaine-commandeur dr. Marian Mo[neagu)

Réfugies militaires polonais en Roumanie (Lieutenant-colonel Marius-Daniel {tefan) "La patrie en

danger !". U.R.S.S. et la guerre de propagande (Dr. Mioara Anton) Constantin Doncea, héros d'un

attentat ou victime d'une erreur? (Colonel dr. Mircea T`nase) Roumanie. Une alliance. Deux

doctrines (Colonel (r.) Petre Otu)

Inhalt

Debatte. Die rumänische Militärgeschichtsschreibung in der Übergangsperiode 90 Jahre ab

Erscheinung der Zeitung „Rom#nia”. „Die große Zeitung” (Kommandore (d.R.) Dr. Aurel

Pentelescu) Die Kriegsphilosophie bei den Rumänen (Kommandore Dr. Marian Mo[neagu)

Die polnischen Militärflüchtlinge in Rumänien (Oberstleutnant Marius-Daniel {tefan) „Das

Vaterland in Gefahr!” Union der Sozialistischen Sowjetrepubliken und der propagandistische Krieg

(Dr. Mioara Anton) Constantin Doncea, Held eines Attentates oder Opfer eines Irrtums? (Oberst

Dr. Mircea T`nase) Rumänien. Ein Bündnis. Zwei Doktrinen (Oberst Dr. Petre Otu)

Doc2007 1-2...

Documents

Transcript of Doc2007 1-2...