Dobrogea Intrat Harta Romaniei Domnitorii Tarii Numit o Margaritarul Coroaneindex

7/21/2019 Dobrogea Intrat Harta Romaniei Domnitorii Tarii Numit o Margaritarul Coroaneindex

http://slidepdf.com/reader/full/dobrogea-intrat-harta-romaniei-domnitorii-tarii-numit-o-margaritarul-coroaneindex 1/7

Ziua in care Dobrogea a intrat in harta Romaniei. Domnitorii tarii au numit-oMargaritarul Coroanei

Sinziana Ionescu,

Era 14 noiembrie 1878 cand Regele Carol I lansa doua proclamatii fundamentale pentru Romania. Prima eraadresata celor mai noi cetateni romani: dobrogenii. Proclamatia Domnitorului Romaniei catre dobrogeni a fosttiparita in limbile romana, turca, greaca si bulgara, fiind raspandita in foi volante, pe intreg teritoriul dobrogean.Cealalta proclamatie era destinata Armatei Romane.

Dobrogea este prima regiune a Romaniei care are o sarbatoare oficiala, instituita prin lege, la initiativa unuisenator constantean, liberalul Christian Gigi Chiru. In ziua de 14 noiembrie, romanii vor celebra data istoricadin 1878, cand Dobrogea a revenit la patria-mama, dupa Razboiul de Independenta. In acea zi, trupele romaneau trecut Dunarea pe la Braila inaintand spre Tulcea, ce era sangeacul (capitala) pasalacului Dobrogea. La 23noiembrie 1878, trupele au ajuns la Constanta, luand in stapanire total regiunea denumita California Romaniei.

,,Data de 14 noiembrie se inscrie in patrimoniul momentelor fundamentale din existenta Romaniei moderne. La14 noiembrie 1878, autoritatile civile si militare romanesti au intrat in Dobrogea, urmare a participarii Romanieila Razboiul de Independenta si a hotararilor Congresului de Pace de la Berlin. Era a doua etapa - revenireaDobrogei la statul roman - din drumul catre reconstructie nationala, inceput la 24 ianuarie 1859 si incheiat inanul 1918", arata profesorii de la Facultatea de Istorie de la Universitatea Ovidius din Constanta.

Istoria unei date memorabile

http://adevarul.ro/locale/constanta/ziua-dobrogea-intrat-harta-romaniei-domnitorii-tarii-numit-o-margaritarul-coroanei-1_56464bee7d919ed50e320fc2/index.html



Era 14 noiembrie 1878, cand Regele Carol I lansa doua proclamatii fundamentale pentru Romania. Una eraadresata celor mai noi cetateni romani: dobrogenii. Proclamatia Domnitorului Romaniei catre dobrogeni a fosttiparita in limbile romana, turca, greaca si bulgara, fiind raspandita in foi volante, pe intreg teritoriul dobrogean.Cealalta proclamatie era destinata Armatei Romane.

Iata asadar cum sunau cele doua proclamatii, asa cum au fost scrise de Mihail Kogalniceanu si rostite de RegeleCarol I in ziua care a readus Dobrogea la sanul patriei-mama.

Proclamatia Domnitorului Romaniei catre dobrogeni

,,Locuitori de orice nationalitate si religie,

Dobrogea - vechea posesiune a lui Mircea cel Batran - de astazi face parte din Romania. Voi de acum atarnati deun Stat unde nu vointa arbitrara, ci numai legea dezbatuta si incuviintata de natiune hotaraste si ocarmuieste.Cele mai sfinte si mai scumpe bunuri ale omenirii: viata, onoarea si proprietatea sunt puse sub scutul uneiConstitutii pe care ne-o ravnesc multe tari straine. Religiunea voastra, familia voastra, pragul casei voastre vor fiaparate de legile noastre si nimeni nu le va putea lovi, fara a-si primi legitima pedeapsa.

Armata romana, care intra in Dobrogea, nu are alta chemare decat a mentine ordinea si, model de disciplina, dea ocroti pasnica voastra vietuire.

Salutati dar cu iubire drapelul roman, care va fi pentru voi drapelul libertatii, drapelul dreptatii si al pacii. Incurand provincia voastra, pe cale constitutionala, va primi o organizatiune definitiva care va tine seama detrebuintele si moravurile voastre, care va aseza pe temelii statornice pozitia voastra cetateneasca.

Iubiti tara la a carei soarta este lipita de acum si soarta voastra".

Proclamatia catre Armata Romana

,,Soldati!

Puterile Mari europene, prin Tratatul de la Berlin, au unit cu Romania Dobrogea, aceasta veche posesiune aparintilor nostri de mai inainte.

Azi veti pune piciorul pe acest pamant care devine din nou romanesc! Insa acum veti merge in Dobrogea, nu incalitate de cuceritori, ci de amici, ca frati al locuitorilor, care de azi inainte sunt concetatenii nostri.

Soldati! In aceasta noua Romanie veti gasi o populatie care in cea mai mare parte este deja romaneasca. Insaveti gasi si locuitori de alt neam si alte credinte. Toti acestia, care devin membri ai Statului roman, au aceleasidrepturi la protectiunea si la dragostea voastra...

Asadar, drum bun soldati si Dumnezeu sa va aiba in paza.

Gandul meu va insoteste neintrerupt. Traiasca Romania!"

Margaritarul Coroanei Romaniei,,Proclamatiile sale, care indeamna la intelegere si respect, sunt doua documente fundamentale ale caror intentii



se vor regasi si in legile privind Dobrogea - Legea din 1880 pentru organizarea Dobrogei sau <<ConstitutiaDobrogei>>, cum o numea Kogalniceanu, si Legea pentru regularea proprietatii imobiliare in Dobrogea.Carol I continua astfel politica lui Cuza fata de tinutul dintre Dunare si Mare, pe care il considera <<margaritaral coroanei Romaniei>>.

In insemnarile sale din 8 iunie 1867, el cerea guvernului sa faca demersurile diplomatice necesare pentru ca sa ise retrocedeze Romaniei Delta Dunarii, conform Tratatului de la Paris, din 1856 - ce fusese incalcat prinConventia din 1858. In 1878, Carol I era constient ca presiunile asupra Romaniei vor fi deosebit de mari, mai

ales din partea colosului rasaritean, Rusia, care dorea redobandirea intregii Basarabii, estompand interesulpentru iesirea la Dunare si Mare.

Pe alta parte, Carol I era sfatuit de tatal sau, Carol-Anton de Hohenzollern, care-l informa ca Bismark nu arpune in pericol Germania pentru ca Romania sa pastreze sudul Basarabiei. Carol-Anton se dovedea, in acelmoment, a fi cel mai lucid. Este explicabila si atitudinea celeilalte tabere, care nu accepta sa primeascaDobrogea in schimbul altui teritoriu romanesc, Basarabia. Rusia ar fi fost dispusa sa ne dea sudul Dobrogei, cuconditia sa inceteze campania antiruseasca din Parlament si din presa romaneasca. Carol - ca si tatal sau - a traitcu intensitate imperativul cedarii Basarabiei, pe care-l simtea de neinlaturat. In aceste conditii, interesul sau semuta exclusiv pe Dobrogea.

Conditiile pacii sunt cunoscute. Conform art. 46 din Tratatul de la Berlin, Dobrogea revenea Romaniei,readucand astfel tarii 14.758 km2 si un numar de 106.943 locuitori, dintre care 30.977 romani, 20.715 bulgari si16.493 turci", descrie contextul vremii dr. Lavinia Dacia Dumitrascu, cercetator la Muzeul de Istorie Nationalasi Arheologie din Constanta.

Entuziasmul dobrogenilor la venirea fratilor de peste Dunare,,Dupa ce Congresul de la Berlin din vara anului 1878 stabilise ca Dobrogea urma sa intre in posesia Romaniei,s-au facut pregatirile necesare pentru luarea in primire a administratiei sale, de la trupele rusesti ramase aici dintimpul razboiului. Asa se face ca la 14 noiembrie 1878, sub privirile domnitorului Carol I, primele unitatimilitare romane (un detasament de rosiori, o companie de vanatori, o baterie de artilerie) au trecut Dunarea, pela Braila, indreptandu-se apoi spre Macin. In aceeasi zi, cu vaporul <<Romania>>, soseau la Tulcea membriicomisiei romane, conduse de Nicolae Catargi, care s-au bucurat de o primire entuziasta din partea tulcenilor,care ridicasera arcuri de triumf si pavoazasera cladirile mai mari din oras, in cinstea primilor reprezentanti aiautoritatilor romane.

Daca la acea data orasul Tulcea era considerat cel mai important al Dobrogei, era firesc ca guvernatorul rus saprimeasca acolo delegatia romana. Dupa luarea in primire a acestui oras insa, o parte a trupelor romane si anoilor autoritati s-au indreptat spre Constanta, orasul care era sediul unei cazale (unitate administrativa insistemul otoman, ceva mai mici decat un judet actual), dar in acelasi timp era cel mai important port la MareaNeagra al noului teritoriu, un oras legat cu cale ferata de tara-mama, un oras cu o dezvoltare economicaaccelerata, in acea vreme", relateaza dr. Constantin Cheramidoglu, de la Arhivele Nationale Constanta.



Fotografie facuta la

inaugurarea Moscheii din Constanta - 1913 Foto Arhiva personala Guner Acmola

Prefectul Remus Opreanu a prezentat astfel atmosfera de la Constanta, din ziua de 23 noiembrie 1878: <<Astazila 10 ore, cu ocaziunea luarii in posesie a districtului Constanta, a avut loc in biserica greceasca un Te-Deum, lacare au asistat toate autoritatile locale ruse, domnii reprezentanti ai puterilor straine, notabilii orasului si uninsemnat numar de cetateni din toate clasele; in acelasi timp, in templele diferitelor nationalitati s-au inaltat rugicatre cel A-Tot Puternic, pentru prosperitatea Romaniei si pentru indelungata, pasnica si glorioasa domnie aA.S.R. Domnului Carol I si a ilustrei Regale Doamne Elisabeta.

Entuziasmul era foarte mare si bucuria se vedea pe toate fetele. Tot orasul era in picioare; stindarde tricolore,ghirlade de flori si diferite ornamente impodobeau casele. Ziua de astazi va ramane inscrisa pentru viitor, incartea istoriei, ca o zi de fericire, pentru aceasta noua Romanie, atat de mare era entuziasmul.

Iluminatiunea de asta noapte a fost stralucita. Nenumaratele stindarde si lampioane impodobeau stazile astfel caoricine ar fi putut crede ca se afla in Bucuresti in zilele de sarbatori nationale. Entuziasmul a fost cu atat maimare, deoarece serbarea s-a facut intr-un mod spontan si absolut liber. O manifestare impunatoare s-a facut dinpartea coloniei elene (cea mai numeroasa din oras, n.n.). Pe la cinci ore seara, o mare multime de elevi venira cumuzica militara rusa dinaintea resedintei prefectului si in timp de o ora muzica n-a incetat de a canta diferitemarsuri de bucurie. In acelasi timp rasunau strigari entuziaste pentru indelunga viata a M.M. L.L. RegaleDomnitorul si Doamna Romanilor.

Cortegiul a pornit apoi spre piata principala a orasului (azi Piata Ovidiu, n.n.), unde se ridicase un frumos arc detriumf, cu portretul Domnitorului si cu o inscriptie patriotica, dedicata de Elenii din Constanta, fratilor lorRomani. Manifestatiunea dura pana tarziu noaptea. Casele consulilor erau asemenea frumos iluminate, iarstrazile pline de lume in haine de sarbatoare. Nu se poate descrie aceasta incomparabila serbare, datorata in ceamai mare parte coloniei elene, dar la care a luat parte toata poporatiunea. Toate acestea s-au facut fiind prezentasingura autoritatea romana civila, gasindu-se orasul in cea mai deplina ordine".

Cum a devenit Dobrogea provincie romaneascaProfesorul de istorie Dragos Dragomir de la Liceul I.C. Bratianu din comuna Nicolae Balcescu detaliaza modul



in care Dobrogea devine provincie romaneasca, avand acte in regula.

,,Noua provincie a statului roman a fost organizata conform regulamentului de impartire si organizareadministrativa a Dobrogei, regulament instituit prin decretul nr. 2533 din 13 noiembrie 1878. Decretul stabileaimpartirea Dobrogei in districte si plasi. Se constituiau trei judete: Tulcea, Kustenge si Silistra Noua. JudetulKustenge compunea din trei plasi: Kustenge, Harsova si Mangalia. Plasa Kustenge cuprindea toate satele vechiicaimacanii cu acelasi nume. Conform acestui act, orice sat, indiferent de numarul de familii existente, avea unconsiliu comunal si un primar numit de autoritati, persoane ce isi dovedisera loialitatea si inteligenta.

In virtutea unor reglementari ulterioare, fiecare comuna trebuia sa cuprinda un numar de minim 100 de familii.Un sat cu mai putin de 100 de familii putea forma o comuna doar daca locuitorii sai faceau cerere speciala sierau obligati sa intretina toate cheltuielile serviciului comunal. Tabloul general al comunelor si catunelor

judetului Constanta, formate conform art. 49 din legea de organizare a Dobrogei din 9 martie 1880, prezentaurmatoarea situatie: judetul Constanta era impartit in 5 ocoale (Constanta, Hirsova, Medgidia, Mangalia siSilistra Noua) care cuprindeau un total de 80 de comune (7 urbane si 73 rurale), cu 161 de catune, avand 90.740de locuitori.

Desi incorporata definitiv Romaniei printr-un amendament constitutional din 1884, Dobrogea a fost supusa uneiorganizari administrative separate intre 1878 si 1913. Sub acest regim, dobrogenii dispuneau doar de o cetatenie

locala, care nu le dadea dreptul de a participa la viata politica a tarii si sa cumpere pamant in afara provinciei.Doar din 1909 au primit dobrogenii dreptul de a fi reprezentati in Parlament", declara prof. Dragomir.

Oamenii DobrogeiApostol D. Culea (1882-1949), fiu de tarani din Ialomita ajuns pana la rangul de director - avand in grija scoliledin mediul rural - la Fundatiile Culturale Regale, ne-a lasat o descriere plastica a satelor dobrogene pe sfarsit deepoca otomana, asa cum si le aminteau batranii.

,,Pe funduri de vai cu suvite de apa, stateau pitite cate un palc de bordeie, colibe, ori niste biete casute dinbalegar framantat cu lut si acoperite cu paie, pamant ori stuf. Acestea erau satele. Nici un copac, nici o gradinanu inveselea chichinetele cu ferestruici de o palma. Sticla era necunoscuta si hartia unsa cu grasime, ori basica

de vita tinea locul geamului. In singura odaie unde se gramadeau toti ai casei, rogojinile pe paturi erauasternutul cel mai obisnuit. Satele erau destul de rare si mici, iar locuitorii cultivau ogoarele numai in imediatavecinatate a satelor. Incolo erau paduri sau stepe libere pentru pasunatul turmelor. In plus, in secolele XVIII -XIX, razboaiele ruso-turce, insotite de ciuma si holera, au creat goluri mari de populatie. Astfel se explica faptulca la 1878 Dobrogea era o regiune dintre cele mai slab populate din Europa".

Din presa vremii reiese ca principalele probleme medicale cu care se confrunta Dobrogea dupa unire erau, laoameni, frigurile, varsatul, variola, tusea convulsiva, febra tifoida si pojarul, iar la animale pesta bovina si febraaftoasa, campaniile de vaccinare fiind abia la inceput.

Biserica, rol de liant

Biserica ortodoxa a jucat in Dobrogea, in timpul stapanirii otomane, rol de ocrotitoare a fiintei nationale apopulatiei bastinase. A avut si importanta functie culturala si a contribuit la intarirea legaturilor intre romanii depe cele doua maluri ale fluviului. In Dobrogea, exista interdictia de a se construi biserici mai inalte decatgeamiile sau casele musulmanilor. Bisericile erau uneori lipsite de turle, unele erau adancite in pamant pana lamai mult de un metru, incat la intrare se cobora pe scari in interior. Totodata autoritatile otomane nu ingaduiaufolosirea clopotelor. Acest lucru a fost posibil din 1839. Odata cu colonizarea romaneasca a Dobrogei,majoritatea populatiei era de religie crestin ortodoxa, dar, in spiritul tolerantei etnice si religioase caracteristicestatului roman, pe teritoriul acestor sate s-au putut manifesta nestingherit si adeptii altor religii sau cultereligioase.

Scoala, prioritatea absoluta



Principala grija a administratiei romanesti a fost, dupa instalare, educatia copiilor din Dobrogea, care trebuia sainvete carte. Pe 28 septembrie 1880, in saptamanalul Farul Constantei aparea urmatorul apel: ,,Consiliul Generalce sta sa se infiinteze conform nouei legi a Dobrogii este chemat a face ca sa nu remana satu fera local de scolasi invetator".

Oamenii instariti ofereau bani pentru cumpararea de premii ce se distribuiau la finele anului scolar elevilor ce sedistingeau prin ,,diligenta si buna conduita". Medicii si administratorii de ocoale asigurau vaccinarea elevilor

din toate scolile judetului. In fiecare an, inainte de Florii, in scolile rurale se organiza Sarbatoarea Pomilor, candfiecare invatator sadea un pom fructifer, care apoi era ingrijit de copii. De asemenea, invatatorii de la sate aveauobligatia de a combate alcoolismul.

Intre anii 1879 si 1881 au functionat 37 scoli pe teritoriul viitorului judet Constanta si s-au construit 19 localuriproprii.

Carturarul Ion Banescu este numit la 24 februarie 1879 revizor scolar, apoi avea sa fie si primar al Constanteiintre 1905 si 1907. ,,Este cel care a ostenit cu ravna si destoinicie la dezvoltarea si inflorirea scolii romanesti dinacest colt urgisit de tara, cutreierand cu harabaua dobrogeana, intr-o vreme cand pe aici nu existau decatdrumuri naturale, sat cu sat, catun cu catun, de la mare pana la Dunare si sadind in sufletele dascalilor uitati de

lume si cotropiti de nevoi nadejde noua, credinta in izbanda invatamantului national", aminteste profesorulDragos Dragomir.

Aflat intr-un periplu prin Dobrogea, la inceputul secolului trecut, istoricul Nicolae Iorga remarca: ,,Satele suntdese in aceasta provincie care n-a fost niciodata o salbaticie si poate ajunge una din cele mai infloritoare partiale patriei. Se vad biserici, frumoase scoli noi, cu locuinte pentru invatatori, piete pline de miscare, primarii depe care flutura tricolorul si, pe langa vechile case strambe, nevaruite, acoperite cu stuf, locuinte model, cuferestre mari si acoperisuri de frumoase tigle". Viziunea marelui Nicolae Iorga avea sa se indeplineasca.

Pe aceeasi tema:



,,Constitutia Dobrogei": cum a vrut administratia romaneasca de dupa 1878 sa combata ,,elementul slav"infiltrat pentru pamant

Cele 15 minuni ale Dobrogei. Cateva motive pentru care este unic taramul dintre Dunare si Marea Neagra

Fascinanta istorie a turcilor si tatarilor din Romania: de la stapanii Dobrogei otomane la supusii unei tariortodoxe

Pestera Movile, capsula timpului pentru 5,5 milioane de ani. Mediul din grota, asemuit celui de pe Marte - viatafara oxigen

Straniul ordin dat de Vasile Parvan in ajunul mortii sale. Parintele arheologiei romanesti este cel care adescoperit cel mai vechi oras din tara noastra - Histria

Triunghiul sacru din coltul Dobrogei. Bisericutele din nuiele de la Izvoarele, Satu Nou si Strunga

Jurnal de vacanta. Drum initiatic spre izvoarele poporului roman, prin sudul Dobrogei

Mica unire de la 14 noiembrie 1878. Ziua cand Dobrogea a revenit la patria-mama

Cum dezleaga vinul limba dobrogenilor. La Ostrov, romanii si bulgarii au serbat rodul podgoriei scaldate deDunare

Jurnal de vacanta. Altfel de calatorie prin imprejurimile zonei Vama Veche-2 Mai

Dobrogea in lung si-n lat, pe bicicleta: cele mai frumoase trasee de parcurs pe doua roti printr-o Romanie inminiatura cu accent de Balcani

FOTO VIDEO Vacanta in Romania. In Dobrogea, ca-n Jurassic Parc. Aventura prin nordul judetului dintreDunare si Marea Neagra

Momentul istoric al Romaniei de acum 120 ani. Regele Carol I batea nitul de argint in podul de la Cernavoda, intimp ce Anghel Saligny garanta cu viata

Inapoi spre radacinile neamului romanesc, la pas pe taramul apostolului Andrei

Dobrogea Intrat Harta Romaniei Domnitorii Tarii Numit o Margaritarul Coroaneindex

Documents

Transcript of Dobrogea Intrat Harta Romaniei Domnitorii Tarii Numit o Margaritarul Coroaneindex