Disney

3
1.1. Studiu de caz: Walt Disney Vorbind despre liderul Walt Disney, este clar că el a adus cu sine imaginaţia şi talentul său colosal atunci când a creat compania care îi poartă numele. El este autorul celor mai cunoscute personaje de desene animate, cum ar fi: Alba ca Zăpada (primul film animat de lung metraj din lume), Mickey Mouse, Donald Răţoiul, veveriţele Chip şi Dale, etc., dar şi creatorul Clubului Mickey Mouse şi al parcului de distracţii Disneyland. Pentru crearea filmului Albă ca Zăpada, Disney a investit majoritatea resurselor companiei, provocându-i pe cei din industria cinematografică, ce numiseră acest proiect “Nebunia lui Disney”. Două decenii mai târziu, după o serie de desene animate de lung metraj astăzi binecunoscute, «Pinocchio», «Fantezia», «Bambi», Disney şi-a asumat un nou angajament riscant: să construiască un parc de distracţii radical diferit de cele existente la acea dată, cel care mai târziu va fi cunoscut sub numele de Disneyland. După toate standardele, Walt Disney a fost un artizan. De-a lungul întregii sale vieţi, el a acordat foarte multă atenţie dezvoltării companiei care îi poartă numele. La sfârşitul anilor ’20 ai secolului trecut el îşi plătea creatorii mai mult decât se plătea pe el însuşi. La începutul anilor ’30 a înfiinţat o şcoală de artă pentru toţi desenatorii săi, a creat o mică grădină zoologică pentru a le arăta acestora animale vii care să îi inspire să îşi îmbunătăţească desenele, a inventat noi procedee de animaţie şi a investit în continuu în cele mai avansate tehnologii de animaţie. La sfârşitul anilor ’30 a instituit primul sistem de bonusuri din industria desenelor animate pentru atragerea şi recompensarea adevăratelor talente. În anii ’50 a instituit programele de formare pentru angajaţi «Voi creaţi fericirea», iar în anii ’60 a înfiinţat Universitatea Disney, în scopul orientării, formării şi instruirii angajaţilor companiei. Ceea ce a creat cu adevărat Walt Disney, este o instituţie mult mai impozantă decât el însuşi, încă în măsură să ofere copiilor magia lui Disney la atâtea decenii de la moartea sa. După dispariţia creatorului, deşi managementul nu a avut vigoarea şi viziunea necesare (a lipsit planul de succesiune!), compania a

Transcript of Disney

0. Studiu de caz: Walt DisneyVorbind despre liderul Walt Disney, este clar c el a adus cu sine imaginaia i talentul su colosal atunci cnd a creat compania care i poart numele. El este autorul celor mai cunoscute personaje de desene animate, cum ar fi: Alba ca Zpada (primul film animat de lung metraj din lume), Mickey Mouse, Donald Roiul, veveriele Chip i Dale, etc., dar i creatorul Clubului Mickey Mouse i al parcului de distracii Disneyland. Pentru crearea filmului Alb ca Zpada, Disney a investit majoritatea resurselor companiei, provocndu-i pe cei din industria cinematografic, ce numiser acest proiect Nebunia lui Disney. Dou decenii mai trziu, dup o serie de desene animate de lung metraj astzi binecunoscute, Pinocchio, Fantezia, Bambi, Disney i-a asumat un nou angajament riscant: s construiasc un parc de distracii radical diferit de cele existente la acea dat, cel care mai trziu va fi cunoscut sub numele de Disneyland.Dup toate standardele, Walt Disney a fost un artizan. De-a lungul ntregii sale viei, el a acordat foarte mult atenie dezvoltrii companiei care i poart numele. La sfritul anilor 20 ai secolului trecut el i pltea creatorii mai mult dect se pltea pe el nsui. La nceputul anilor 30 a nfiinat o coal de art pentru toi desenatorii si, a creat o mic grdin zoologic pentru a le arta acestora animale vii care s i inspire s i mbunteasc desenele, a inventat noi procedee de animaie i a investit n continuu n cele mai avansate tehnologii de animaie. La sfritul anilor 30 a instituit primul sistem de bonusuri din industria desenelor animate pentru atragerea i recompensarea adevratelor talente. n anii 50 a instituit programele de formare pentru angajai Voi creai fericirea, iar n anii 60 a nfiinat Universitatea Disney, n scopul orientrii, formrii i instruirii angajailor companiei.Ceea ce a creat cu adevrat Walt Disney, este o instituie mult mai impozant dect el nsui, nc n msur s ofere copiilor magia lui Disney la attea decenii de la moartea sa. Dup dispariia creatorului, dei managementul nu a avut vigoarea i viziunea necesare (a lipsit planul de succesiune!), compania a reuit, totui, s evite, dup o btlie mpotriva prelurii ostile, ncetarea existenei ca entitate de sine stttoare. Pentru directorii executivi de la Disney i pentru membrii familiei, care ar fi putut ncasa multe milioane de dolari n urma prelurii, a fost mai important pstrarea companiei ca entitate independent.

2.4. Studiu de caz: Succesiunea managerial la General Electricn 1981 Jack Welch a devenit eful executivului companiei General Electric (GE), iar un deceniu mai trziu el era deja o figur legendar printre contemporani, un maestru al schimbrilor corporatiste. Welch era un pur snge crescut n pepiniera proprie a GE, unde s-a angajat imediat ce i-a terminat studiile i a lucrat acolo vreme de 20 de ani pn a devenit eful executivului ( CEO). naintea sa au existat i ali CEO care au condus bine compania i unii chiar au introdus schimbri/inovatii, cum ar metoda managementului prin obiective i faimosul Crotonville centrul de formare managerial al GE. Procesul de succesiune managerial n urma cruia compania General Electric a ajuns pe minile lui Welch exemplific cele mai bune aspecte ale culturii sale organizaionale. Anteriorul CEO, Jones,a petrecut ani de zile ca s-l selecteze pe Welch dintr-un grup de candidai att de bine calificai, nct toi au ajuns mai trziu s conduc corporaii importante. Procesul, descris ntr-un document intitulat Itinerar pentru succesiunea CEO, a durat apte ani. Dup ce a lucrat ndeaproape cu HR-ul companiei, Jones a petrecut doi ani selectnd o list iniial de 96 de candidai, toti din interiorul GE, pn cnd lista a ajuns la 12, apoi ase, inclusiv Welch. Pentru testarea i examinarea candidailor, Jones i-a numit pe cei ase n posturi de directori executivi de sector, acetia avnd datoria s raporteze direct biroului executiv al corporaiei. Pentru urmtorii trei ani a continuat s impun criterii din ce n ce mai selective, obligndu-i pe candidai s rspund unor provocri riguroase, interviuri, lucrri, concursuri i evaluri. Un capitol-cheie al procesului de selecie l-au constituit aa-numitele interviuri n avion, n care Jones ntreba: Noi zburm ntr-un avion al companiei. Avionul se prbuete. Murim amndoi. Cine crezi c ar trebui s fie preedintele GE? n felul acesta a ajuns Jack Welch liderul i guru al managementului, aa cum este el cunoscut azi.