Cum?

(Cuprinslntroducere in ,,Cum function eazd?" l0

Ce este o matinirie? l0Matiniriile pentru bricolaj 12tr\

ln bucitirie l4in baie 16

;$" Electricitatea l8Ascensoare ;i macarale 20

Matinirii terestre 22Matinirii pentru a naviga 24Matinirii pentru a zbura 26f,; /\,ri'', ln electronici 28Matinirii de construit 30Matinirii in agriculturi 32

,it" Matinirii industriale 34A lucra sub pimint 36Matiniriile timpului 38

;$" Totul sub control 40Robotii 42

Matiniriile gi muztca 44Matinirii ;i divertisment 46$t Testete matiniriilor 48Matinirii pentru birou 50Matiniriile in medicini 52

Tehnologia viitorului 54

..:::: .&tr Glosar de cuvinte-cheie 56lndex 58

ITTRoDUcERE iru

Cumfunetioneilzzf,?

Masiniriile ne fac viata mai usoari. Roata -

uninstrument pe cit de simplu, pe atit de fantastic

-

poate fi considerat o matinirie. Un avion este, deasemenea, o matinirie sau, mai degrabi, o imbinare

a mii de ma;inirii, care ne duce spre cele maiindlpertate locuri ale lumii.

Primele ma;inirii erau aclionate manual, apoi au fost folositeanimalele gi energia produsi de vAnt 9i api. Astizi, multe ma;iniriifolosesc electricitatea pentru activitifi cum ar fi afi;area orei exacte

sau construirea de zgArie-nori.

%

&

Cuvr FuNcTtoNeazi?

&M.giniria este un mecanism careusureazi o activitate dificili. Unele maginiriisunt foarte simple, de exemplu pirghia,pana, gurubul, roata, axa 9i scripetele. Altele,mai complexe, sunt compuse din mai multemaginirii simple imbinate, care, uneori, suntacfionate de motoare electrice.

Scripetele mic ilantreneazd pe cel mareprintr-o curea detransm isie

FortdM,

Ce este o ma$inarie?*

IwTBtNARESe pot imbina matinarii simple pentrua crea mecanisme noi. De exemplu,o maSina de prelucrat lemnul esteformatd din roti si scripeti: o roatacu minel, (maniveli) , roti dintate(angrenaj) ;i doi scripe!i uniti printr-ocurea de transmisie.

Migcareamanivelei ridica5i coboard securea

\\

-/

/-/'

',.

-t'- I."I

Schema uneimatini deprelucrat lemnulformati dinma5inirii simple

Forla exercitatdin sus pe pArghieinvinge rezistenta(dop de sticla)

Roata micd aangrenaju lu i estepusa in mi5carede roata mare

o perghie, iar pivotuleste punctul de sprijin

Desficitorde sticle

*'MAstNARIrLE SlwrpLE

Manivela invArte;teroata mare aangrenaju lu iPArghia este o tiji care se invarteste in jurul unui

punct fix, punctul de sprijin. Forta (impingere sautractiune) exercitatd asupra unei pArghii esteactiunea. Fo4a opusa de cdtre obiectul migcat depirghie se numeste rezistentd. Este mai usor sd sefoloseascd o pArghie, de exemplu un tirbuton,pentru a scoate dopul unei sticle (rezisten!a) decAtsi se faca aceastd activitate cu mAinile.

Foarfeci

Lamele foarfecilorsunt doua pArghii sibulonul care le unesteesfe pu nctu I de sprijin

Apa curatd intrd fn maqindprin tuburi de cauciuc

Ce Esre o Mn$lNARtE?

MoroRUL ErncrRrcMulte maqindrii au un motorelectric, care foloseqte magnetismulq;i electricitatea pentru a producemiqca rea. C0nd electricitatea trecein motor prin inductor (format dinfire infdgurate in spirald), firelesale sunt respinse de magne[i (fic$i)in virtutea for(ei magnetice. Astfel,inductorul incepe sd se roteascd,invArtind axa.

Periile transmitcurentul electricla inductor

Firele circuituluiinductorului

Rotatiainductorului

Mag netulrdmAnenemiscat

r--l{";;;-;;-;;;coPERA iMARILE INVENTII: pp. 18-19

! $TilNTA irU .lUnUL NO$TRU: pp .26-27l--

Cureaua de transmisie, pusdin mi5care de motorul electric,roteste cLtva.

Resortul absoarbevibratiile provocatede rotatia cuvei.

murdard iesescurgere

Secfiune aunei maginide spilat rufe

-

Selector programe

*AS'NAR' r LE corvrPLEXEPentru a crea o matinirie complexa, de exempluo matina de spalat rufe, se pot combinacomponente mecanice simple ti componenteelectrice. Cele mecanice se referi la cureauade transmisie care invArtegte cuva ;i resorturile careabsorb vibratiile; cele electrice se referd la motorulsi selectorul de programe, care controleazicomponentele in timpul procesului de spalare.

Cuva invArtegte rufele fnap| pentru a elim inamurdariaMotorul electric

invArte5te cu reauade transmisie

DATT ULUITOART* Primele roli au fostinventate cu peste 5 000 de aniin urmS: ou fost construitefolosind lemn masiv si eraufoarte grete

L----------r------r---

cunn FuNcrroNE@

ffi H&&Un"l" maginirii, precum cele folosite

pentru reparafii in casi, se numesc ustensile:ajuti la prelucrarea lemnului gi a metalului,la giurirea perefilor; baterea cuielor ;imontarea turuburilor. Unele ustensile,ar fi ciocanul, feristriul sau dalta, numobile ti actioneaze ca o prelungire aomului. Altele in schimb, cum ar fiburghiul, au pe(i mobile ti potexecuta lucriri de diverse tipuri .

V;' f'BuRGHruL

Burghiul electric (bormatina) sefo I ose5te pe ntru a giu ri le m n u I ,metalu I sau peretii. Este dotat cuun motor electric puternic careinvirte;te vdrful perforator; acestapoate fi schimbat pentru a oblinediverse dimensiuni.

Angre naj el e fnvArte sc vilrfu Iperforator mai incet decAtmotorul.

cumau pirfimainii

Menghina de blocare(mandrina) regleazdlatimea cle5tilor

Extremitateaesfe ascutitd

Clegtii strAngvArful si il tinnem iscatpentru a perfora

materialu I

$unuBURrLE[Jn qurub pentru lemn este un cui cucaneluri in spiralS (filetare). Cdndqurubul este invdrtit cu o qurubelnifd,datoritd filetdrii, poate intra in lemn.Se poate folosi un qurub pentru a unidoud bucd(i de lemn sau altemateriale. Crestdtura sau

crucea din capulgurubului unde seintroduce

inv6rtit, intrd inIemn datoritdf iletdrii

PnxA (rcul)Pana este una dintre maqindriilecele mai vechi qi simple. Separdobiectele cu o for(d destul demare f a\d, de cea care trebuiepentru a o introduce. Penelegdsesc aplica{ie la lamelefoarfecelor, la ddl[i, securi qialte instrumente.

MAgtNARnLE PerurRU BnlcoLAJ

Ciocan mare LPutere

Pa nd

Rezistentd -lnlRezistentd

f' FoRTA ,, RAcuLUl"

Un ciocan de dulgher are un virfim pirtit in doui n u m it ,,rac" , folositpentru a scoate cuiele. Racul acoperdo distanti mai scurta din mAner, darexerciti o forta mai mare.

*Fl/,

Se aplicd o forld micd

Ciocan dedulgher

O forld mare trageobiectul (cuiul) careopune rezistentd

pentru a mi5ca ciocanul

Motorul electric se rote;tefoarte repede cAnd prime5teelectricitate pri ntr-u n cabl ue lectric Punct de sprijin

ApdsAnd pe buton, sactioneazd motorul 5i secontroleazd turatia

Secfiunea unuiburghiu

Lama dalteiindeparteazdaschii de lemn

II,il

L--rr--rrrr -r-----rrrr

NfCUc'DRttA

Dalta ajuti Ia scu lptarea lem n u lu i.Prin impingerea lamei sale, daltapenetreazi lemnul taindu-l siseparAndu-1. Extrem itatea lameitrebuie sa fie ascutita pentru apdtrunde fibrele lemnului.

Putere

Dalti

-rr-:-

-rrr--rrr--r--:--t'cnurA $r DEscoPERA :

PICTURI $l SCULPTURI: p 29: $TllNTA lN JURUL NOSTRU: pp 32-33l-

DATT ULUIT()ARE* PrimeLe imagini ale unuiburghiu provin din Egiptutantic. VirfuL de lemn era?nv6rtit trig6nd un cordoncare il infSsura.

Rezistentd

{Fr3

Cuvt FuNcnoNenzi+?

In hucfltirie& Getitul poate fi obositor; dar astizi

sunt multe matinirii care economisesctimp gi efort. Unele instrumente folositein bucitirie, cum ar deschizdtorulde cutii de conserve, se baze azd, pematinirii simple: pene, pArghiigi angrenaje. Matiniriile cele maicomplexe, de exemplu mixerele,sunt actionate de motoare electrice.Existi matinirii care men{in alimenteleproaspete, iar altele care pregitescgi gitesc mincarea.

/\ Fluidul (sub formd de vapori)refrigerant absoarbe cdl d uradin frigider ti se intoarcela compresor

T

w"al;rt

.s"

ffiIF.**dItrr

+s"fu

:

I

*I.RIGIDERULFrigiderele au o conducta lungi, informa de serpentind, care contineun Iichid special (refrigerant) ; acestase transformi in vapori si se rdcestedesti nzdnd u-se. Vaporii reci absorbcaldura din interiorul frigiderului sio elibereazi in camera din exterior,cand sunt comprimati si reintorsila starea I ic h id a.

Serpentinele decondensare lasdcaldura sa iasd dinfrigider ti si sedisipeze in aer

Alimenteleraman proaspetein interior

:!

II

I

I

_jSecf iuneaunui frigider

Compresorul impingevaporii calzi in serpentinelede condensare 5i readucerefrigerantul in starealichida

Refrigerantul lichid se transformdin vapori reci cAnd este comprimatintr-un canal.

DATT ULUIT()ARE* La sfirgitul secoLuLui atXIX-[ea nu se credea desprecuptoarete etectrice ci potcoace a[i mentele, deoarecenu aveau flaciriin interior.

lru BucArARrECapacul linemAncarea in interior

Motore lectric Controlal vitezei

*'MrxERMixerul mirunteste, taie, amestecdsau agita cu viteza alimentele.Mancarea este pusa intr-un recipientagezat pe postamentul aparatului,apoi Iama, sau un alt instrument,este fixata pe rotor. Matina esteactionati de un motor electric.

Lamele sunt legatede postament

z/

Cureade transmisie Mixer

Izolalia nu lasd:ald u ra sa intre infrigider din exterior

/.r' I,l

It Direclia

miscariiPostamentrotitor

///

,iJ"tl

(ziI

iIII

I

tTermostatul pornegtecompresorul cAndtem peratu ra in fri gi derdevine prea rid icata

f'DEscHrzAroR DE Cunr

Deschizatorul de cutii este format dintrei matinarii sim ple. Manerele su ntpArgh ii care perm it introd ucerea rotiide taiat in capacul cutiei de tabla.Man ivela actioneazi asupraangrenajelor care invdrtesc roatade taiere, o lamd care se introducein capacul metalic si il taie.

Deschizdtorul taiecutia metalica pAnacAnd se ridica intregcapacu I .

Deschidereaunei cutiimetalice

/- - - : - - - -- ------ - --

r - - -.1

cAurA gr DEscoPERA i( gnlNTn iru JURUL No$rRU: pp . 41I CALATORI $l EXPLORATORI: pp. 44-45IL-------r-------------

ROII DINTATEAngrenajele sunt ro[i cu din[ipe margini. Dacd secon ecteazd doud angrenaje,migcarea unei ro[i determindmiqcarea celeilalte, in direc[ieopusd. Dacd cele doud ro[i audimensiuni diferite, cea maimicd se invdrtegte mai repededecAt cea mare. Rolite mici se inv6rtesc cu o

vitezi mai mare fati de cete mari.

*r.rs

Cuvr FuNcTroNepd[Q

Hkie,\/L ln toate camerete casei existi+/

matinirii, chiar gi in baie. Chiuvetd,dutul gi closetul au mAnere, supapegi robinete pentru a folosi apa indiferite moduri . in baie se pot gisi9i matinirii electric, cum ar fimatina de ras li periufa de dinti.

Apa se scurgein rezervorulclosetului

Pistonul ridicd cilindrul,impingAnd apa in conductade descdrcare 5i golindreze rvo ru I .

Valva ii permite apeisd curgd prin piston cAndacesta se lasa in jos

Conducta dedescdrcare duceapa in closet.

lillt

Valva se deschidesi lasd apa sd intrein rezervor

MAnerulrid icapistonu I

c7 FluxuL ApnFunctia rezervorului de apa alclosetului este alimentarea acestuiacu apa curati. Apasand mAnerul,pistonul se ridica ti impinge apain sus in conducta de scurgere.Apa continui sd se scurga panace reze rvo ru I se go leste co m p I et;la ace I p u n ct, reze rvo ru Ise umple automat.

Conductd legatd Iainstalatia hidraulica

DATE ULUITOABE* De fiecare dati c6nd seaclioneazi virsarea apei incloset se folosesc aproximativ7,5 t de ap5. ln medie, opersoani folosegteaproximativ 45 I de api pe zi

pentru aceasti operalie.

Cilindru

Capul periuld intr-o parte

intrerupSlot f,l

Bare

?#RIUTA DE DINTI ELEcTRIcA

Motorul cu baterie al periutei de dintielectrice inlesneste spalarea dintilor.Un angrenaj si un motor mic deporn ire va riazd m iscarea de rotatiea m oto ru I u i , care face sd vi b reze insus si in jos capul periutei.

Motorul electricinvArteste axa

iru

ei vibreazdin alta

Periuti dedintie lectrici

Angrenajti motor micd e porn ire

*'ROBINETELEApa curge prin robinet, deoarecein conducta se afla sub presiune.O valvi controleaza debitu I.Prin robinet, se invarteste uns u ru b, care actio n eazi ve nti I u Ipentru a porni sau a opri fluxulapei.

Rotatia robinetuluiridica valva careii permite apeisa se scurga.

Robinet deschis

Garnitura, un inelde cauciLtc, impiedicaapa sd se scurga dacavalva esfe inchisa

ERA

$urubulse ridica Robinetul

se invArte5te

Valvd

il' ift

Corpul plutitor:ctioneaza o parghie careltrerupe fluxul apei cAnd':zervorul este plin.

VATVA DE, AUMENTARE,A WC-ULUIO valvd este ca o uqd pentru lichidein conducte; in closet, de exemplu,poate fi inchisd pentru a oprifluxul apei sau deschisd pentru a-ida drumul. Flotorul ac(i oneazd tijacare inchide qi deschide valva.

L---------- ---------r-

*r.rz

Cuu FuNcnoNenzifl

Pr0du0er0a

un motor electric folosesc energiaelectrici. Aceasta se obtinedin re{eaua electrici ce ajungein casele noastre sau din baterii,care sunt acumulatori de energie.

Energia electrici este disponibile dinprizele electrice de pe pere{i. Este produsiin centralele electrice; de aici ajungein birouri, fabrici gi case prin cablurigroase ce se gisesc sub pemAnt sauprin sub turnuri metalice, numite stAlpi.Existi diferite tipuri de centrale electricein functie de sursa de energie pe careo folosesc: unele folosesc cirbunele,altele vintul, ipil, petrolul saureactiile nucleare.

q,RBrNA 5r GTNERAT'RUL

Ceneratorul produce electricitatea prinmagneti si miscare; este cuplat cu o turbind,o matina prevazuti cu pale care se invirtesccAnd sunt strabatute de un gaz sau de unlichid. Turbina invArtegte o parte dingeneratoI rotorul, in interiorul magnetilor.

Palele turbinei suntinvArtite de fluxul de gazsau I ich id Cablurile relelei duc

el ectri citatea ori u n d eeste necesar

Morigca seinvArtegte ca oturbini in vAnt

4NTRALE PE CA*BUNELa acest tip de centrale electrice,carbunele arde, incalzind apa intr-uncazan si producAnd abur. Aburul sedestinde in turbind rotind-o siactionAnd generatoru I .

Tran sfo rmatoarel e vari azd

Rotoru I , invArtind u-se in apropiereamagneti lor, prod uce electricitatea.

Structura externa generatorului

Sensul rotatiei

Arborelem iscareala roto r

transf erdturbinei

Turbina ;i generatorul

tensiunea curentului

ElecrRtctrATEA;;u' l''':",'''t-':'lii:ii'

Electricitatea esteprodusd in fireleelectrice bobinatein rotor

Magneliiinconjoardarmatura

w\is!--\B\-6,r{

Nt-

*'ENERGTA Apn

Centralele h id roelectricetransformd in electricitateenergia apei curgdtoare. Apaeste retinutd intr-un bazin decitre un dig si canalizati inconducte cdtre turbine in aval;fluxul rapid invdrte;teturbinele.

lnstalafie hidroelectrici in Arizona (USA)

/---:- -r------r----rr -- !

'cnurA $t DEscoPERA :MARILE INVENTII: pp. 18-19

I SnINTA lN JURUL NOSTRU: pp. 36-37

\

Cazanul folosegtecdrbunele pentru a incalzisi fierbe apa

Turnurile de rdcirescad temperaturaapei calde

Centrali electricipe cirbune

Turbind

Cdrbunepe calea

transportatferata

\

T

ExnRGIA VIxTULUITurbina de vdnt (eoliand) seaseamdnd cu o mare elice de avion.Vdntul invdrtegte turbi frd, careac[i oneazd un generator intern.Extremitatea turbinei este aqezatd peun postament care urmdregte direc[iavdntului, pentru a o men[ine mereuperpendicular pe aceasta. Centraleleeoliene folosesc energia produsd deturbinele de vAnt.

Generator

St6tp

Pata turbinei

Turbine de v6nt

Sensul rotatiei

GeneratorL-------r-r-rrrr-r----

Ascensoare

&Matiniriile cele mai folositepentru a ridica sau a cobori persoanegi materiale grele sunt ascensoarele,scirile rulant, ascensorul pentrumirfuri ;i macaraua, dar cea maisimpla este scripetele. Matiniriile deridicat sunt peste tot: in clidirile celemai inalte, ascensoarele urci gicoboari de Ia un etaj la altul; petantiere materialele sunt ridicate cumacaraua, iar Ia metrou scirilerulante duc pasagerii la trenurigi la suprafate.

Cuu FuNcnoNenzA?

Contragreutateaech i I i breaza greutateabratului ti a incarcaturii

Scri petele electric' di nexteriorul cabi nei deplaseazdcArligul in sus 5i in jos.Un alt motor actioneazdinainte si inapoi.

Man i pul antul man evreazdmacaraua d intr-o cabina

O bard de fiersustine bratul

Brat

/

*'MAcARALE TURN

Se folosesc pentru a ridica materialede constructie foarte grele, cum ar fiblocuri de ciment ti otel. Au uncilindru rotativ puternic (scripete) caretrage cablul de olel pentru a ridicagreutatile. O macara turn se poateconstrui bucatd peste bucata in timpce blocul devine tot mai inalt.

Macaraua turn esteconstruita de jos:noile sectiuni seadauga una cAte una

Construireaunei macaraleturn

l--J- Turnul inalt

I/\r-1lf

este format dinn u meroasesectiuni de otel

Macaraua turnin actiune

DATE ULUITOARE* Ascensoarete cete mairapide din tume se gisesc taChicago, in Statele Unite.5e deptaseazi cu o vitezide peste 30 km/h.

:iiri

2o4F

.z\'/x1

ffi\[- FortdB-ry

f Rezistenld

Scripete unic

I

I

Forld

Rezistentd

Scripete dubtu

SCnIPETELEScripetele poate avea osingurd fulie in jurulcdreia se afld o funie.TrdgAnd funia in jos seridicd greutatea la capdtulcelSlalt. un scripete cudoud fulii are doud ro[i cuEant Ei se foloseqte pentru aridica greutdti duble cuaceeasji for(d de tragere.

AScENSoARE

It\

Sarcina se migcd inaintesi inapoi pe cdrucior, de-aIungul bratului

*'AscENsoRULAscensorul urca 5i coboardintr-o clad ire datorita u n u imotor gi unui scripete. Uncablu pleaca de la cabinala scripete, in vArfu I axu I u isi sustine o contragreutate.Astfel, greutatea cabineieste balansatd ;i migcareaeste mai usoard.

Scripete

Cablu

WQr':.,

M0

0$3

{z4c{

Motorul invArtegtescripetele pentru aactiona ascensoru I

Cumfuncf ioneaziun ascensor

L--r-rr---- r----r-----

ilb*s*s". I \l

.4 raJ' Jr \.^"\*ifl.S'----l---\Jr J-\***

.a

Uta cabinei

La cdruciorul macaraleiesfe legat u n cArl ig care u rcdsi coboard materialelefolosind scripetii.

Balustradd mobild

Ghidaje

ContragreutateU;i externela fiecare etaj

Roatdmotrice

Trepte

Scari rulanti pentru coborAre

ftI-- - - - r - -- r----r- r -- - - - !+\ ff"urA gr DEscopERA :

? LocuRt cELEBRE: pp. ss /MARILE INVENTII: pp. 26-27

6fr

q*_'ScAnl iru MIScARE

Scara rulanta este formata \,dintr-o serie de trepte care semiscd in jurul unei roti motrice,asezati sus ti in jurul unei rotide revenire jos. Roata motriceeste actionatd de un motorelectric; si balustrada esteactionati de roata motrice,astfel se mi;ci cu aceea;i vitezica ti treptele.

$2t

Cuu FuNcnoNrnzi?

&Principalele mijloace de transport terestrusunt vehiculele rutiere si trenurile. Este vorbade maginirii acfionate de motoare carefolosesc benzina, motorina, gazul sauelectricitatea. Bicicletele sunt ac{ionate defo(a omului. in generat, vehiculele rutiere semigci pe rofi previzute cu anvelopepneumatice, care se rostogolesc pe teren.Trenurile cilitoresc pe 9ine.Pompa de apd determindcirculatia apei in jurulmotorului pentru a-l raci

4 NE PuNEM irrr MIscAREIMotor cu explozieMotoru I cu exp lozie pu ne in fu nctiu nefoarte multe tipuri de automobile.Cilindrii sai contin tije metalice scurte,pistoanele. Benzina amestecatd cuaerul este aprinsd de o scAnteieelectricd in cilindri; are loc o exploziecare impinge pistoanele in jos. Aceastdmi;care invArtegte arborele cotit ;iridica pistoanele, pregatite pentruurmitoarea explozie.

Pistoane

Valvele din cilindriilasa sa intre benzindil aer si eliminagazul de esapament

rt'CoNDUcEREA uNUrAuroMoBrLFiecare automobil are un motor,un volalr, angrenaje ti frAne.Motorul invArte5te rotile ;i, datoritaangrenajelor, poate pune in mi;careautomobilul incet, repede sauin apo i . Frdn e le in ceti n esc sauopresc un automobil in miscare,iar volanul permite schimbareadirectiei de mers.

Electricitatea unei bateriiinvArte5te motorul electriccare porneste motorulvehiculului.

Secfiunea unuiautomobil

Arborecotit

Radiatorulmentinemotoru I rece

Cilindru

Motor cu

224p

Arbore cotit

exp I ozi e

DA'*inse prl30 minoi, ddoar 1

AI

' ln'promil

,i, diAar il

TIrfi'oditirlinin

tliecaluc ioanI Catr Jar

Urrcapletrepo

rLlartrode1Cni:

,ur[,rxir!at0na.

ll'A

tnmi,tttnil

TIrluatiromIio:

0,JMivrolan

IAne

rbitne

Mn$1NAR,, T*=-[R*ffi

*'ENERGIA TnENULUITrenurile nu au nevoie de volan, deoarecemerg pe ;ine. in generat, sunt actionate dem otoare e I ectrice . E lectric itatea este fu rn izatide cablurile suspendate deasupra ginelor, saude un generator actionat de un motor diesel.

Motor

GeneratorPinion Schimbdtor Tren diesel-electric

Schimbdtorde viteze

Rotind volanul, se mi;cd rolileanterioare dintr-o parte in alta

S u spe n si il e am orti zeazd5ocu ri le pe strazi le uscate

Pldcu{ele de frAndcomprima discurile;frecarea inceti neste cursaautomobilului

Datoritd anvelopelorautomobilul aderape Sosea

?foArA DrNrArA sr PrruroN

r--!{";;;-;;-;;;coPERA ISPORTURILE: pp. 52-53

I MIJLOACE DE TRANSPORT: pp. 10-21, 46-53I ' --

Lantul de bicicletd se miSci intre douiroli dintate, schimbatorul ;i pinionul.Bicicletele sportive au mai multe rotidintate pentru a varia lungimea giputerea pedalarii (raport) prinschimbare, care deplaseazi lantul dela o roatd dintata la alta.

Roatd

Raportinalt

Raport mic

AxvELoPELEVehiculele rutiere au anvelopepneumatice care aderd pe qosea.Desenul stria[iilor de peanvelopd determind eliminareaapei de sub rofi , dacd, strdzilesunt ude, evitdnd alunecarea.

Anvelope cu strialii

Arbore motorL---r---r

--

r------r r --

Cuu FuNcnoNenA?

Y GGH& T

&N.rr.l", bircile gi submarinele suntmaginirii care cilitoresc pe api sau inadincimi. Partea principali a fiecireiambarcafiuni este coca, cea care ii permitesi pluteasci. Vasele folosesc, in general,motoare diesel. Existi vase de diversedimensiuni gi tipuri. Cele comercialefolosesc macaraua, instalati pe punte,pentru a incirca gi descirca mdrfuri.Vasele de pescuit sunt echipatepentru a prelucra pegtele dupe ceeste prins.

Pupa este parteaposterioard a vasului

Co;ul elimind gazul de etapamental motorului

Dormitoarele senumesc cabine

Motorul diesel estein sala masinilor

DATE ULUIT()ARE* Vasut cel mai mare estepetrolierut Jahre Viking. Estelung de 458 m gi incircatcAntiregte 555 000 t.

firELURr PlurroAREVasele de pasageri transportipersoanele pe fluvii, miri si Iacurisau in croazieri.Marile vase de croaziera strabatoceanele actionate de motoareaSezate sub nivelul apei si suntadevirate hoteluri de lux plutitoare.

CArmaconduce vasul

Elicele sefacAnd cain ai nteze

invArtescvasu I sd

Arborele elicei leagdmotorul de elice

Piscine pe punteaprincipala

Vas de croazieri

f,o'AroRr SuBMARTNESubmarinul este un vas care poatecalatori atAt sub apa cat 5i Ia suprafata.Unele pa(i ale submarinului, cum ar ficirma, sunt la fel ca cele ale unui vasde suprafatd. Altele, cum ar fi bazinelede compensare, le permit si sescufunde li sa urce la suprafati.

Mn$tNARlt PeNTRU A.NAvtcA

Se folosegte periscopul penta vedea la suprafala dinsubmarinul care se afldsub nivelul apei.

TorpildSectiunea unui submarin

Banc de balast

Sala de control

Antendsi lumint'

Itl.v/rl/

r\Jr.,-1*':*\ '..

de comunicarei de navigare

De pe puntea de comanddcapitanul si ofiteriicontroleazd vasul

luERSruNE gt/l Bazine specialeI se umplu cu apa

pentru a ingreunasubmarinul, astfelincAt sd se scufunde

EUERSIUNE

EIice

Q aerul pistrat inv rezervoarespeciale estepompata in bazinepentru a elimina apati a readuce lasuprafati submarinul

4BazineleZraman pline

cu apa pentru aperm itesubmarinului sardmana sub apa.

",,1;1', ,.r':ri' x

.;5"r./1t:

t'i l'lt.tl

-,.;l1lt'-'a,#

ieanf,l''

a

:i1

'r'lntL

a:

Q

,q-1

xllt

4Itr

$lfili{t

f'lrf,

fJ

6l{i]GI

fltflf1trl

6

Partea anterioarda vasu lu i senumette prord

$alupd de salvare,pregatite in caz deu rgenld

_aII I- I I I IIIrrrrrr-r

-r rr.l

,CNUTA SI DESCOPERA I$TllNTA irU .lUnUL NOSTRU: pp. 30-31I MIJLOACE DE TRANSPORT: pp. 22.33

I'-F

o ooOoo

-

-oo

L -j ;' e- -- - r - - - - --- r r - - r r

Ma$inarii pentru a nhura./)- n4=? Avioanele militare ;i civile sunt maginirii

Cuu FuNcnoNenA?

foarte complexe, cu mii de componentemecanice gi electronice. Toate folosesc aripipentru a se ridica de la pimint gi motoarepentru a se migca in aer. Elicea gi motoarele cureacfie imping aerul inapoi, care, la rindul siu,impinge avionul inainte. in cabina de pilotajcomenzile acfioneazi aripile ;i eleronula;ezate pe coadi gi pe aripi9i avionul poate decola, ateriza sau intoarce.

in cabina de pilotaj pilotulfoloseste comenzi pentru ca

?fioroARE cu RrncrrEavionul sa zboare -=\ .n/'''

Flapsurile (volelii) ajutala aterizarea si decolareain siguranta a avionului.

\\Aripile suslin avionul in aer. \La unele avioane, ele au si rol \de rezervor de combustibil.

Volet

Toaletd

Secfiunea unuiJumbo Jet

f'A PnoTA iN Arn

Un avion cu reactie este impinsvertical de aripi si orizontal demotoarele cu reactie. Profundoarelede pe coadd se ridica ti se coboaripentru a regla altitudinea de zbor.CArma, pe coada, si eleroanele,pe aripi, controleaza directia.Avioanele de linie pot transporta peste500 de persoane in cabine marisi zboard cu o viteza de aproximativ1 000 de kilometri pe ori.

F

*'n

*->Aerul aspirat in partea anterioard a unuimotor cu reactie este comprimat de uncompresor intr-o camerd de ardere 5iamestecat cu carburant. Se produce astfelun curent de gaze de ardere fierbinti care,evacuat, impinge avionul.

Rolile cu palete fmpingaerul necesar pentru arderetn camera urmatoare

O parte din aer trecepri n conductele laterale,furnizAnd trei sferturi dinputerea de impingerea motorului

Un compresormare aspira

Gazele arse pdrdsesccu viteza camerade ardere.

Bucdtdrie Ia bordunde se pregatescmAncaru rile

impingereagazului

Jet de aer

Turbina cu gazeinv|rte5te com presoru Id in partea d in falaa motorului

in camera de arderecarbu rantu I se a mestecdcu aeru I si se aprinde

aerul in motor

Motor cu reactie cu doua fluxuri distincte

Mn$rruAnll PeNTRU A ZIURA

If,RoPLANE FAnA AnrPrElicopterul are un rotor in loc de aripi.Palele rotorului par aripi lungi si subtiricare, invdrtindu-se, ridica aeroplanul.Unghiul lor se poate regla pentru a-l miscainainte, inapoi, sau pentru a rAmAnesuspendat in aer.

Stabilizatorul iipermite aeroplanusd mentina pozitiaco rectd

Pasagerii stau incabina mare

ffi

Datoritd rotorului de pe coaddelicopterul isi mentine directia

Cilrma este folositdpentru a intoarceavion u I

Profundorul sefoloseste pentru avaria altitudineazboru lu i

Elicopter

Ridicare provocatdde rotor

Sensulrotatieirotoru lu i

I\__J-

Coada ajutdavionul sa sementina orizontal

Bagaje Spoilerele reducviteza

PnINCIPIUL ZgORULUICAnd o aripd se migcd inainte, aerul se migcdimprejur. Forma aripii face ca aerul sd semiqte mai repede in partea superi oard, decdtin cea inferioard, crednd o for[d ascendentd(portantd) care permite avionului sd seridice in zbor gi sd rdmdnd in aer.

Ca pacitate//S

2:=

/-- -

: - - - --

r-r r --r

rr r r -

r rl

'cnurA $r DEscoPERA I

DATE ULUITOABE* Recordul mondial devitezi a unui avior, stabilitde Lockheed SR-71ABlackbird in anul 1976este de 3 331 km/h

Eleroanele ajutdavionul sa vireze

Motor cu reactie

Aerut curge deasuprasi sub aripd.

Forla ascendentdridicd avionul

AvionuI accetereazi pentru decotare

PASARILE: pp. 16-17

Cuu FurucIoNEAzK?A

En

sunt fie electronice, fie electrice.Cele electronice, cum ar ficalculatoarele, cuptoarele cumicrounde sau computerele,au componente speciale carele permit si function eze.

Fiecare componenti are un mod specialpentru a controla fluxul de electricitate:rezistente, condensatoare gi tranzistoricu diverse roluri. Un intrerupitor de luminiautomat are pe(i electronice, printre careun senzor de lumini gi un tranzistor, carelucreaziimpreuni gi care ii comandi beculuisi se aprindi cind este intuneric.Componentele pot fi conectate ?ntr-uncircuit pentru ca matiniria si realizezesarcini complexe.

Matinariile electrice, cum ar fi prajitorul depaine sau ventilatoru I , fu nctioneazd cAndelectricitatea trece printr-un fascicul de fire(circuit). Circuitele electrice simple, cum ar ficel al unei Iampi electrice, au un intrerupatorman ual care perm ite aprinderea becu Iu i.

e'Cr RcutrE SltvtPLE

Bateriafu rn izeazdelectricitate

Senzorul de lumindajutd curentul sdajunga la tranzistordoar cAnd esfeintuneric

Tranzistorulinchide circuitucAnd este parcursde curent

Circuit electronic cu intrerupitorde lumini automat.

I ntre ru pdtoru I, acli onatmanual, inchide saudeschide circuitul

Becul se aprindecAnd circuitul esfe inchis

Firele leagdcom ponentele

Parte a unui panou de circuit electronic

f7 CrncurrE EI-EcrRoNIcEintr-un circuit electronic diverse componentecontroleazi fluxul electricitatii: un tranzistoractiveazd sau dezactiveazi cu rentu I electric,o rezistentd reduce intensitatea ti uncondensator o in magazi neazd.Diverse componente electronice sunt legateu neori pe u n panou. Panou rile contin u n u I saumai multe microcircuite (microcip) de siliciu,fiecare continand mai multe circuite electronice.

Rezistenlelelimiteazd curencare comandatranzistorul

Becul electric

tul

Circuit electric simplu

Bateria

..l '-

c.,2'.t@s

e'CrRcurrE MrNUscuLEUn microcip continenumeroase ci rcu ite electron iceconstruite pe o bucati mica(chip) de material numitsiliciu. Com ponentele fieciru icircuit sunt atat de mici incatse pot vedea doar cu unm icroscop.

ElecrRoNrcA

Un microcip este atAt de mic incAtpoate sta pe vArful unui deget.

CD-ul poateinmagazina multe

?fircRocrRcurrE PTNTRU cnLcuLERnprDECalculatoarele contin un microcip capabilsd efectueze rapid calcule matematice.O parte a microcipului memoreazi numereleiar cealalta este capabila sa efectueze calcu Ie

Rezultatul aparelntr-uncalculator

Numerele de adunatse introduc cutastaturii numerice Panoul circuitului

cu microcip esfelegat Ia fiecaretasta

"irrE REA M rcRocALcu LAT'ARE LoR

Computerul contine multe microcipuri,printre care un microprocesor, adici unmicrocip special care are diverse circuite(fiecare cu multe sute de mii decom ponente) , iar com puteru I executim ilioane de operatiu n i pe secu nda.O serie de operatiuni de acest felconstituie un program al computerului.

! $TllNTA lN JURUL NOSTRU: pp. 36-37l

t "

-7

iru

o\I t7

Monitorulaf iseaza cuvintesi imagini

Tastatura ajutdla scriereainformatiilor

Mouse-ul migcdo sageatd pe ecran

Microci puri I e determi ndfu n cti o n area p rogram e I o rsi in magazineazdinformatiile

informatii

Discheta (floppy disk) poateinmagazina sau transfera datele L----------r------rr-rPC (personal computer)

+2s

Cuu FuNcnoNenzA?

ma$inf,riide construit

&Construirea de noi st rdzi sau clidirisolicite sipeturi gi ridicarea unor sarcinigrele. Noroi, pietre gi pimAnt suntmutate cu matinirii excavatoarecu containere basculante. Unele parfidin aceste matinirii sunt hidraulice saupneumatice. Muncitorii din construcfiefolosesc gi matinirii actionate manual,cum ar fi roaba.

Tevile duc fluidulhidraulic lapistoane

Tija pistonului este legatdla capatul pistonului incilind ru

*'ExCAVAToRUL

Excavatorul are o cupd care sapain teren, ficdnd gropi si santuri.B ratu I excavato ru I u i este actio n atde pistoane hidraulice puternice.Excavatoru I n u are roti, dar areSine pentru a se deplasa pe teren sipentru a nu se scufunda in namol.Este cond us de u n man ipu lantaSezat in cabina.

Bra! Pistonul hidraulicacti o n eazd raco rd u ri I e

met,e gre

oru luDinlii cupeirup blocurilede pamAnt

talicetutateai\ \\\

e

ri$enilelrd istribuexcavat

HTDRAULICAServomotorul hidraulicfoloseqte un fluid, cum ar fiuleiul, pentru a ac[iona unpiston in cilindru. (Jleiulpompat in cilindru depl aseaz-apistonul afard gi induntrugi ac[i oneazd unele pdr[i alemaqindriei, cum ar fi bra[ulunui excavator.

Uleiul intrdin cilindru

impins afardPistonul este \

Uleiul estepompat ininterior

Unele pdrlialemagind riei

\ se miscd cut ajutorulpistonului

\

Cupd.__

PxnUMATICAMagindrii le pneumaticefolosesc u n gaz, de obicei aer,pentru a impinge pistoanele insus qi in jos intr-un cilindru.Miqcarea se transmite la altepdr[i ale maqindriei, cum ar fivdrful unui ciocan pneumatic.

C itind ru Aer comprimatimpins in interior

Presiunea incilindru impingepistonuI afard

Migcare transmisdmasind riei

Mn$rNARrr DE CoNSTRUIT

PArghiede control

Prizd de aer

Aerul intrdin cilindru

Aerul esteevacuat

Pistonul se migcdin sus 5i in jos

VArful perforatorse mi5ca impreundcu pistonul

Secfiunea unui ciocanpneumatic

*'CrocANUL PTEUMATTc

Ciocan u I pneu matic, sau perforatoru Ipneumatic, are un instrumentde taiat ;i perforat suprafete dure.O pompa (un compresor) impingecu forta aerul in cilindru si coboaripistonul: cdnd acesta atinge fundul,aer comprimat iese in exteriorsi un arc il ridica. Se obtine astfelo miscare rapida de sus in jossi viceversa.

Cabina se invlrtegtecu bratul, astfelmanipulantulcontroleazd masina

basculant (bena)contine materialegrele Pistoanele

h id rau licerid icacontainerul

Motorul

Roaba este un felde pArghie careutureazd transportulmaterialelor g'rele

Roabi

Roata estepunctul de sprijinal pArghiei

cAUTA $r DESCOPERALOCURI CELEBRE: pp. 42-43

L---r-----------------

Containerul

container basculant

DATE ULUITOARE* Rolite unor maginirii

de construit au dubtutTnittimii unei persoaneadutte

ffi}s +"

Cunn FuNcnoNenziP

m&gim./)- I{=? La lari sunt maginirii care desfisoari

AO

Elevatorul duce boabelein recipientu I de strAngere

orice tip de munce: ard, insemanteaz6,,irige, fertiltzeazd, terenul gi culeg recolta.Tractorul furn izeazd, energia pentrua acfiona matinirii care desffuoaridiverse lucriri . 5i crescitorii de animalese folosesc de matinirii speciale pentrua simplifica gi a gribi munca: pentrua mulge vacile, de exemplu, se folosescmasinile de muls automate.

Manipulantul conducesi controleaza combinadin cabina

Combini in actiune

Banda transportatoareduce recolta la treierdtoare

Un mecanism rotativduce recolta pe bandatran s po rtatoare

lfi AJUT.R PTNTRU RrcolrArCombina se deplaseaza pe cAmpuri,recolteaza cerealele, de exem plu grAu Isi separd boabele de spic ti de pai.Este o masina foarte mare, care arein interiorul sau diversecomponente simple si mai mici(suruburi, scripeti, curele) si roti.

. J.,,r l. I

I

lr,iii

.r' \"i +

'il ; I''

{

;1, 1,,1,'.i

],t!' iIt 't l,ji,

ffffliy.t

fli!iIt

Lamele rotative taietulpina spiculuila nivelul terenului

DATE ULUITOART* Ptugul este una dintremaginiriile cete mai vechidin tume. Pluguri foartesimpte se foloseau inci deacum /t 000 de ani.

324r

MAglNARlt AcRlcoLE

*ArunnEA TTRENULUTPlugul afaneazd terenul si il amestecicu aer pregatindu-l pentru insimdntare.Rea lizeaz6, aceasta operati u ne ru pind,ridicand si risturnind brazdele depamint. Cand intra in pamant, lameleascutite ale brazdarului il separicu uturinta.

Separatorul sePardultimele boabe ramase5i inlatura spicul ti Paieledin masinarie

Ci I i nd ru I tre i e rdtoare isepara boabele de grAude recolta

Coarnelerdstoarnd brazda

Recipientul de recoltdinmagazineaza boabelede grAu

Boabele sunt extrasecu un al doileae I evato r

Plug

Brdzdarul taieo bucata depamAnt

strapunge pamAntul

Paiele sunt strinsemdnunchi si descdrcate

t*1, %

=

.-II---.IIII-I---I--r-i

vYlCAUTA $l DESCOPERA IMARILE lNvENTll: PP. 14-15

PLANTELE: PP. 16'17IL____-----------------

$urubul seinvirtegte iar aparevine in tub

UX ASCENSORPPXTRU APA$urut-rul lui Arhimede ridicdapa de la un nivel la altulrotindu-se intr-un tub etanq.Astfel, apa intrd in conductd,urcd qi iese pe cealaltd Parte.Elevatorul func[i oneazd dupdacelagi princiPiu.

{F33

Cunn FuNcTroNenzA,?

masiniriiinddstrialeM"tiniriile industriale sunt

folosite pentru a fabrica diferiteproduse, de Ia fesituri laautomobile. Unele modificimateriale teindu-le gi indoindlr-le,altele amesteci sau lipesc (unesc)diverse materiale. Acestea executilucrarea intr-un mod mai rapid 9iingruit decAt s-ar executa manual.

Multe obiecte realizate de matinirii iaunagtere intr-o linie de produc{ie.La inceputul liniei sunt materiile primecu care se vor produce mirfurile;deplasindu-se de-a lungul Iiniei,materialele se transformi in produsulfinit. Benzt transportatoare sau matiniriiaseminitoare permit continuitatea Iiniei.

Suveica se mi;cdinainte si inapoi,tesAnd stofa

Tesdtura finitd esteinfasurata pe un cilindru

Rizboi de tesut

*^srruARn PTNTRU Trsur

Marele ecran alcomputerului araimagini ale avifaza de proi,

RazUoirl de tesut este o matinarie caretransformi un simplu fir in tesaturd.Razboaiele de mAna sunt actionatede un tesator si sunt mai degraba lente;razboaiele automatizate I ucreazi,in schimb, mult mai repede 5i mai precis. I

Un operatorfolosettecomputerulpentru a proiectaun avion

344FAutomobile produse in linie

Ma$rruAnn lruousTRlALE

Bucata de metaleste invArtita

Mandrina prinde metalul5i il conecteazd la arborelemotor T'MODELA METALUL

SAU LTMNULStrungul este o matinarie care modeleazdobiecte din metat sau lemn. in timp cestrungul rotegte repede blocul de materialcare trebuie prelucrat, o unealti ascutitainlatura unele pa(i; operatiunea sen u me;te stru njire.

Arborele motor, aclionatde un motor electric, seinvArteste foarte repede \

?fPnorEcrA cu AluroRULCowTPUTERULUIUnele produse sunt proiectate pecomputer. Ecranul (monitorul) aratdcum va apirea fiecare componentd.lnformatiile din CAD (Computer-Aided Design, proiectare asistata decomputer) pot fi trimise la un strung,controlat de un computer 5i la altemaSinarii de productie.

/r-r:- -r-------r--- -- - -tGnurA $r DEscoPERA i

cAmroruE iru spnTtu: pp. 10-11! $TlrNTA ilu .lunuL NosrRU: pp .20-21l--

Un pivotse introd uorificiu inare se inentru a-

asculitce intr-umetalu I6rtettef ixa

V,

IC(p

tiunile de pe ecranit vizualizareaYtului din diferite

Strung

Proiect de avion

Sdgeataevidentiazd ozond caretrebu ie marita

Operatorul migcdsdgeata pe ecranfolosind un creionoptic sau mouse-ul.

L---------------r--r --

Unealta de tdiatesfe montata pe un

I U iu'oon speciatI tvtan ive I a de pt ase azdunealta de taiat(cutitul de strung)in pozitia corectd

{F3s

Cuu FuNcnoNeazi+?

A luera suh pamflnt&Constructorii si mineri i lucre azd,cu

maginirii care sapi sub pimint. Foreza,de exemplu, realizeazi giuri in pimAntpentru a construi fundafiile unor noi blocurisau poduri; taie de asemenea 9i roca,sipind galerii pe tosele sau cii ferate prinmun{i sau sub ape. Tirnicopul este uninstrument simplu care se acfioneazimanual 9i permite spargerea terenului.

Sapa micd legatdde un excavator carerealizeaza gau ri pentrua construi garduri

MOA CONSTRUI FUNDATIILEForeza functioneazi ca turubul luiArhimede. Se foloseste pentru asapa gropi adAnci in teren pentruconstrui rea fundaliilor. Cau resteterenul ca o surubelnita de lemnsi ridici solul pe masuri cepatrunde mai addnc.

::)Tractor cu acce$oriu'de sipare

,/Ma;indria pentru invelirea galerieipozitioneaza blocurile de ciment

e#. A SAPA o GnLERIE irv RocA

Datorita unui dispozitiv care sparge pietrele pepartea anterioari, matinaria pentru perforareagaleriilor sapi roca si creeazi un tunel. Rocile suntmutate pe o banda transportatoare. in timp cematinaria avanseaza, nou I tu nel este invelit cuciment pentru a impiedica prabutirea.

364F

t'+n-l-l -

t-t--

' " ",.:,'

Secfiunea unei galerii':lin faza de sipare

A LUcRA suB PArvlArur

wvsAPATURICazmaua este o matinarie excavatoaresimpla. Are o lami ascutita carepatrunde in teren; cand lama patrundein pamant si se apasa pe maner,cazmaua actioneazd ca o parghiesi desprinde bucata de pamant.

Mate ri al el e ind e pdrtate

Excavator t I

Rezistenla esteforta opusa depamAntul ridicat.

FortiReForta este I

Bralul excavatoruluipatrunde in adAncimeapAmAntu lu i pentrua sapa gauri

Pistoanele hidrauliceimping inainte capuldispozitivului de spart pietre

VArful se folose;teca o parghie pentrua disloca pamAntul

Putere

------C- r'' ! i-.+,a

arFl-. i! :r ( :-

\ .\ I 11\r.\'

,/t'2

Rezistentd

Punct de

o

Cuu FuNcTroNenziJ

Ma$inariile timpului./)- I1=7 ln Antichitate, omul trebuia simisoare timpul dupi pozifia a;trilor.Ceasurile, de perete sau de mini, cadransunt foarte precise; indici ora prindeplasarea acelor pe cadran, sau cunumere care apar pe un ecranelectronic. Toate ceasurile au unmecanism sau un circuit electroniccare controleazi viteza acelor sauschimbarea numerelor: astfel indicimereu ora exacti.

Ac pentru ore

omandd'or

I

Rotita c,acu I orel

--\=-----==-

11

Aculminutelorc

'ORA Cnnr OscrLEAzAI ntr- u n ceas cu pe n d u li, vitezaacelor este controlata de openduli oscilanti si de o seriede angrenaje. Fiecare oscilatieare aceeagi durata; de aceea,acele se invArtesc mereu cuaceea;i vitezd. Angrenajul fnvArtegte

acul orelor mai incetdecAt cea a minutelor

3'{*

DATT ULUITOABE* in anul 1088, Su Sung, uninventator chinez, a construit unceas mecanic comp[ex, aclionat deciderea apei. Acesta bitea orete cusunetut de clopot, gong gi tobe.

Rotita de balansierregleazd viteza

Roata motriceghideazd acele

Arborele ghideazdacul minutelor

Greutateacoboard treptat,mentinAnd ceasu Iin functiune

Din cAnd in cAnd,greutatea trebuieread usd sus

Pendula este o greutatelegata de o bard carepermite controlarea

Mn$INARULE Tlrvlp

Partea asemdndtoare ancoreiblocheazd sau el i bereazdalternativ roata de balansier

c'ORELE ilv NUMERE

Ceasurile mdsoara timpul pe baza impulsurilorelectrice: curentul electric care provine de labaterie traverseazd, o placula subtire de cristalede cua(, generdnd impulsuri rapide.Microcipul Ie citeSte ca secunde ti minute.Cu un ceas digital putem tti exact cAt este ora.

Cadranul indicdora in cifre

lnteriorul unui ceas digital

Microcipul mdsoardtimpul care trece sicontroleazd cadranulln interiorul

unui ceascu penduli

Bateria furnizeazde I ectri citatea cri stal e I o rde cuarl ;i microcipului

Oscilalie a penduleidintr-o parte in alta

/rr r:-

-r-rr-rrrrr-r -:- -t'cnurA $r DEscoPERA !

MARILE lNvENTll: pp. 30-31PLANETn pAruArut: pp. 12-13

L--r-rr----------rrr r-

A NuvrAnlVTBRATIILECeasurile atomice numdrdmiqcdrile mici (vibratiile)unui atom de cesiu, unmetal. Sunt atdt de exacteincdt greqesc doarputine milionimi desecundd pe an;guvernele seservesc de acesteapentru a calculaoficial ora exactd.

Vizualizarea orei

Atomul de cesiu vibreazdde ? 1?2 770 de oripe secundd

Ceas atomic

vitezei ceasu lu i

+3e

Cunn FuNcTroNEnzi,il

Ecranul computeruluiii furnizeazd pi lotuluiinformatii despremotoare.

Tffffinele masinirii au comenzi

simple, altele mai complicate.Pentru a avea lumini, este deajuns apesarea unui intrerupitoadar un autovehicul, de exemplu,are multe comenzi pe careconducitorul trebuie si invetesi Ie actioneze.

Luminile electrice gi automobilele suntac{ionate de persoane: sunt matiniriimanuale. Matiniriile care functioneazifiri comanda omului se numescautomate. Unele, cum ar fi matinilede spilat, sunt comandate de circuiteelectronice. Altele, precum vehiculelespa{iale, sunt controlate la distante.

OOI\- -----r: ^

Manga faceca avionul sdd e co I ez e, sd, ***r*nea**i';; ""aterizeze 5i sdVITCZE

oneazi

PArghia de gazcomanda putereamotoarelor

tzeuRA cu uN Pr'or AuroMArCabina de pilotaj a unui avion are comenzi manualesi automate; pilotul folose;te comenzile manuale,cum ar fi manta ti pedalele, pentru a decolasi a intoarce avionul. La avioanele mai mari existdun sistem de autopilotaj care permite conducereaavionului in mod automat.

gggs

Comenzi radio

Sonda Sojourner explori Marte

.4e4*

ToruL suB CoNTRoL

Ilntrerupdtoarelesi indicatorii pentrurezervoarele de carbu rantsi motoare.

r b.-,----1

,-- ' t-t: r

Instrumentele de zborii indica pilotului viteza,altitudinea si directiaavionului

Orizontartificial

Pozilionarea

Ia cArmeiavion u I

i!jn:4 " -

"intoarce

\

Orizontul artificarati inclinativerticali sau

laterali a avion

qt'CoMENzr LA DTsTANTAA comanda la distanta inseamnaa conduce matinaria de departe.Comenzile la distanta mai simplesunt legate de matinarie prin firelungi. Comenzile la distanla farifire folosesc sisteme de transmisieinvizibile, cum ar fi undele radiosi infrarosii.

Televizor

Senzor internal televizorului

'-

A

tr1------------rr-rt\ 6"urA gr DEscoFq coRPUL uMAN: pp. 39

" Televizor comandatla distanti

Telecomandd

I MIJLOACELE DE TRANSPORT: pp.IL--------

-------

/-- -:- -- -----rr-- --

r - - -rl

cAurA gr DEscoPERA i

N

Raze infrarolii -___\

SnxzoRIMagindriile automate au sen zoricare semn aleaz=a cAnd intrd infuncfiune. La unele instala[ii deincdl zrr e) ternperatura camereloreste control at'/a de un termostatcurre dezact iveazS, incdl zirea,dacd in incdpere este prea caldqi o porneqte dacd este prea frig.

in cazul in care cameraesfe rece, bandametaticd se contractdsi incdlzirea pornegtetr;ln cazul in care cameraeste caldd, bandametalicd se dilatd siincdlzirea se opreste

+41

Cunn FuNcrroNenziP

B0b0tii--LE

+? l-oarte multe ma5inirii gtiu sidesfigoare o singuri activitate: undeschizdtor de cutii deschide doar cutiimetalic, o bandi transportoaredeplaseazi obiectele dintr-un loc in altul.Robofii sunt matinirii comandate deun compute[ care se pot programa pentrua desfigura diverse activitati in loculomului: de exemplu, si ridice o cutiemetalici, si o deschide gi si o duci in altiparte. Robo{ii nu obosesc niciodati gi potrepeta activititile pentru care suntprogramati automat, feri a face gregeli.

incheietura mAinii robotuluise mi5ca in sus 5i in jos si seinvArteste intr-o parte 5i in alta

)

-:-\^at

t \,

--

*r\it

MAna ;i incheieturamAinii unui robot

?8SrnArucERE PurERNrcAPentru a desfdsu ra d iverse activititi,bratul unui robot este seamana multcu cel al u n u i om. La extrem itatea ,, mAin ii "su nt ,,degetele" pentru a apuca obiectele.Senzorii ii semnaleazd computerului sainceteze strdngerea cand le-a prins foarte bine.

DATE ULUITOART* Caliva studenliaustralieni au construit unrobot pentru a tunde oite

* Un robot submarin atrimis de pe fundut miriiprimele imagini cu epavatransattanticului Titanic

Deget pentru aprinde obiectele

qt'BRATUL ROBOTULUI

Brat

Multi roboti par si aiba bratul unei fiinteumane, cu mAnd, incheietura mAinii,cot ;i umdr. Computerul controleazapistoanele hidraulice care indoaie legaturilesi invArtesc d iversele com ponente.

.*'-*.-.1'J

Atimentare electricd r$pentru masina de sudr-H

Cotul robotuluise mi5ca in sus 5i in jos

Magina de sudat,pe puls, une5tepiese de metal

\ \\

42$

RoBoTu

A DnscoPERI O BounARobo[ii inlocuiesc omul la muncilepericuloase. Cei care semnaleazd,prezen[a unor bombe inspecteazd,pachetele care pot con[ine exploziv.Au o camerd de luat vederi carepermite observarea pachetului dela distant5, Qi un fel de unghiepentru a-l deschide.

Robot telecomandat pentrudezamorsarea bombe[or

Un tehnicianprogrameazdrobotu I Bralul se

invArteste si semiscd in sus siin jos

$

c'ScoALA RoBonLoR

i?rainte de a desfa;ura o activitate, un robottrebuie programat, adica sa invete ceeace are de ficut: un mod eficace este sa-lghidam pas cu pas. Memoria computeruluiinregistreazd miScirile, astfel incAt robotulpoate si le repete singur.

Operatorul executdm i 5cdri le, astfel incAtrobotul Ie invata sile repetd.

lnstruireaunui robot

/-- -: - -r

r-r-------- r- - -rlbaurA gr DEscoPERA :

COMUNICATIILE: pp. 48-49CORPUL UMAN: pp. 18-19Computerul controleazd

miscdrile robotuluil-----------------rr

--

R6 ffitffiuncipeo tinib producfie

+43

FE& fite&Cititoarele de compact discuri

(CD) gi de casete sunt matinirii cucircuite electronice. Citesc 9ireproduc o serie de semnaleelectric, iar in boxe (difuzoare) sauin cigti Ie transformi in migciri carefac si vibreze aerul ;i pe care noi Ieauzim ca muzicd,. Semnalele diferiteproduc vibratii li sunete diferite.

Semnalele electrice trecprintr-un fascicul de fire(bobina) care vibreazd pentrucd este infasurat pe un magnet.

?fiAnrREA voLUMULUT

Semnalele electrice ale unuiCD sau ale unei casete suntslabe. Dacd ar fi trimisecitre boxe d irect, su netu Iar fi prea slab.De aceea, o matindrie,anume amplificatorul,intire5te semnalele sile trimite citre boxe.

Vibrafiile conuluiproduc sunetele

Magnet

Con de hilrtie

Cutie (difuzor)

* e Un mic fascicul lasert Hffiwefl 2:::;',^:r::::":ii':"\Comanda volumuluiam pl ifi catoru I u i mod ificaputerea semnalului.

Ci rcu itel e el ectron i ceamplificd semnalelecasetofonului sau alelectorului de CD.

Rolile dinlate seinvArt pentru atrage banda

*MNALE TnnrusFoRMArE irrr suNErEDifuzoarele (boxele) transformi semnaleleelectrice in sunete. lntr-o boxa existd o bobinade fire, inconjuratd de un magnet ti legatade un con de hartie. Semnalele provenite dinamplificator trec prin bobina, o fac si vibrezealaturi de con si produc astfel su netele.

DATE ULUITOART* Primul aparat de inregistratputea in reg istra su neteleimprim6nd ganturi pe un strat decositor fixat pe un citindru rotitor.

-,1.4b

*'CTnREA SnruTURrLoR

Mu zica este in registrata pe u nCD intr-o serie de mici ganturipe suprafata sa Iucioasi.Lectorul de CD citeste5anturile cu o razd, laser;i transforma schema lorin semnale care sunt trimisecdtre amplificator.

Mn$TNARnLE gt MuzlcA

lanfurile de pe suprafafaunui CD vizute la microscop

Banda magneticdinfdsurata in casetd

Se poateasculta mu zicala un walkmanc

'MuzrcA PTRSoNALAMuzica se poate asculta 5i plimbAndu-ne,datorita unui mic aparat, numit walkman.

Comenzi Acesta este dotat cu un amplificatorpentru volum modest, deoarece trebuie sa intireascdsi tonuri doar putin semnalul transmis citre

d if uzoare le co nti n ute in cisti .

/---:- ------------- -- --lGnurA $r DEscoPERA ICOMUNICATIILE: pp . 32-33MARILE INVENTII: pp. 48-49

f'REPRoDUCEREAScHEMELoRBan d a co nti n utd intr- ocaseti are un invelismagnetic. Cititoru Itransformi imprimareamagnetica pe banda insemnale electrice caredevin su nete.

in interiorulcasetei l---------- r--r--- r- r

-

Tdvila CD-ului estescoasd pentrua introduce discul

Combini muzicalicu casete gi CD

Comenzilecititoruluide casefe

+45

Cuu FuNcTroNenzA?

mn$iniriio$i divertisment

&T"levi zoarele, videorecorderel e;i jocurile video sunt matinirii pentrudivertisment. lmaginile de pe ecran ajungacolo sub forma unor semnale electricede la stafiile de televtztune, de lainstalafiile video sau de la consolelejocurilor video. Componentele interioaretransformi semnalele in sunete

a^aoaav

sr rn rmagrnr care se mrsca.

ofTELEVtztuNEASemnalul de televiziune ducela schimbarea continui a imaginilorpe ecran, astfel incAt par ci se misci.ln spatele ecranului, o serie de puncte,sau benzi, se aprind in ro5u, verde saualbastru, cAnd su nt lovite de u n fascicu Ide electroni: combinatia acestor treiculori creeazi aproape toata gamad e cu lo ri cu n oscute.

ln interiorultelevizorului

Capul aparatului video cite;teimprimarea magnetica de pe banda

^---

-

V-' INREGTsTRAREA lmnctNtLoR

Videorecorderul transformi imagin i lesi sunetele in semnale magneticeinscriptionate pe banda; cand aparatu Ieste aclionat, semnalul inregistrat estereprodus pe ecranul televi zorului.DVD-ul (Digital Video Disc, disc videodigital), cea mai recenti tehnologie dein registrare, oferd astizi aceeaSi calitatea CD-ului audio;i pentru imagini.

Fasci cul el e el ectron i ce traverseazdrapid ecranul alcatuind imagini rosii,verzi ti albastre, pe care ochiul levede ca o imagine unicd

Fasciculele electronice aleproiectoarelor lovesc punctele in spateleecranului, facAndu-le si se aprinda

Secfiunea unuivideorecorder

Mn$rruAnll gt DveRilsMENr

Magnelii duc Ia miqcareafoarte rapida a fasciculelorde electroni, de la stinga ladreapta, in sus si in jos

Obturatorul face astfelincAt fiecare punctde culoare sa fie luminatnumai de raza care trebuie

Semnalul de televiziunevariazd i ntensitatea siI u m i nozitatea razelor celortrei proiectoare electron ice

Becullu m ineazdpelicu la

Proiectoareleelectronice producrazele unor miciparticule, electronii

Proiector

DATE ULUITOARE* Pelicula utilizati pentruun film care dureazi douiore are o lungime aproapeincredibit;

=

6,5 km!

Di recli onarea mi gcdriibobinei de proiectie

Ecranul aratdimagini in mi5care

Pelicula deja vizionatd seinfdsoara inapoi pe bobina

/-- -:- -r ---r------- -- - -tGnurA gr DEscoPERA I

COMUNCATIILE: pp . 46-47MARILE lNVgNTll: pp. 4

f, CINEMATOGRAFULPelicula unui film este o banda Iungade material plastic transparent cu miide fotografii, fiecare dintre acestea utord iferita de cea precedentd.La cinematograf un proiector Ie facesi apari pe ecran una dupa alta,crednd iluzia miscirii.

Fiecare proiector electroniclove5te o singurd serie depuncte colorate

t

Lentilele proiecteazdfasciculul pe ecran

cinematograficin actiune

Pelicula

Bandd depelicu la aunui film

lrffrlf r r tr f

tetd'f lf tf r r

e'JocuRrLE VrDEo

Consola unui joc video esteun calculator cu diverse circuiteelectronice care creeazisem nalu I trim is cdtre ecran.Micul ecran al jocurilor video

de buzunar esteaseminator cu celal ceasurilor digitale.

L---------rr-------- --

Joc video de buzunar

iF47

Cunn FuNcnoNenzit?,

Testele

controtate inainte de a parisi fabrica:un control de calitate garante azd,funcfionarea lor corecti.Atat matiniriile, cit gi automobilele' ' anele trebuie si treacisr avroi" controale foarte severe inaintede a fi utiltzate.

Opera{iunea de control (testul) este importantimai ales pentru matiniriile noi. La inceput,proiectantii creeaz6, numai un model al

avmasiniriei (prototip). Dupi efectuarea testuluipe prototipl ," corecteazi eventualele erori;adesea sunt necesare numeroase prototipuri,inainte ca noua matini si fie gata pentrua fi produsi pe scari industriali.

c'TrsrE ArRoDrNAMrcE

Pentru a examina efectele curentului de aerasupra unui obiect se folose;te tunelulaerodinamic. Proiectantii de avioane introducmodelele de noi avioane in tunelul aerodinamicpentru a verifica modul in care pot zbura.Proiectantii de automobile folosesc aceleasiteste pentru a studia rezistenta vehicululuila aer. O rezistenti joasa reduce consumulde carburant.

E cran el e cal cu I atoare I o raratd i magi ni apropiatede model

Un ventilator mare producecurentul de aer

Camerainregistreazd testul

Instrumentele din tunelmdsoard viteza aerului

lnstrumentele dintunel misoariviteza aerului

Calculatoarelein registreazdinformatiilefurnizate de

Test de siguranfi a prototipului unui automobil

48*

instru mente

TesrELE Mn$lruAnuLoR

Model supustestu Iu i

COxTROALE RgpETATEMaqindriile sunt proiectate sddureze ani de zile, iar diferitelepdr[i trebuie sd repete aceeaqiopera[iune de mii sau milioanede ori. Pdstrdnd o maqindriemereu in func[iune, se verificddurata de vi a\d a pdr[ilor salecomponente.

Teste efectuate asupramaginilor de spitat

Testul ,,striziirulante"

_?rrr r r

-

r -t -r--rr- -- r - -- I

'CnurA sr DEscoPERA :ISTORIA OMULUI: pp. 48-49

I MIJLOACE DE TRANSPORT: p.Il----------rr-----r---

rtI,SIRADA RULANTA"Motoarele, schimbitorul si frAnelevehiculelor sunt controlate pe o ,,stradirulanti": automobilul ramine inrealitate pe loc, in timp ce role marise rotesc sub roti.Testu I are ca scop verificarea felu lu i incare functioneazf, un automobil pe ostrada adevirati.

Fumul ajutd pentrula vizualizareacurentului de aerdin jurul modelului

Rolele se rotescsub roti

12

{h4s

Cuu FuNcTloNenzA?

Ma$inarii pentru birou&Birourile sunt pline cu matinirii Lumina se reflectdde la document la

cilindru datorita uneiserii de oglinzide orice fel: de imprimat, de copiat,

dar 9i mai simple, care functioneazimanual, cum ar fi foarfec, capsatorgi perforator. Mai sunt calculatoarele,pentru a scrie texte, pentru a calculagi pentru a trimite mesaje prin potteelectronici 9i imagini. Telefoanelegi faxul folosesc Ia comunicareacu persoane din intreaga lume.

Direclia mi;cdriicilindrului

Tava din carecoala alba intra inaparat

Documentul de copiateste atezat pe o placade sticla sub capac

Traiectoria luminiiin aparat

Tonerul este atrasnumai de partileinchise ale imaginii

in interiorulcopiatorului

c'CoPTAToRULCopiatorul se folose;te pentru a face copiiunor documente: acest aparat creeazio copie electrica pe un cilindru care atrageo pulbere neagrd, ionerul. Coala de hArtiealba este presata de cilindru, tonerul aderdla ea si copia este gata.

Toner

so4F

Presiunea seexercita inacest punct

Dupd utilizare, arculimpinge o alta capsametalica la locul sau

in interiorulcapsatorului

Arcul impingein sus parteasuperioard acapsatorului

Mn$rNARu PeNTRU Brnou

c'CAPSAREA CoLrLoRApisAnd pe manerul unuicapsator, o capsd metalicaperforeazi hartia ti se inchidepe partea opusi pentrua o pistra nemiscata: astfeleste posibili capsarea a douisau mai m u ltor coli. Capsatoru Iare un arc care impinge inaintesirul de capse cAnd seelibereazd presiuneaasupra mAnerului.

AnCURILEArcurile sunt fire metaliceelastice in formd de spiraldprezente in aparate sirnple sallcomplexe, de la capsatoare laastronave. Sunt foarte utiledeoarece se intind qi secomprimd, revenind mereu laforma originald.

Arc comprimat Arc extins

Capsdmetalica

transf erdde toner

Panoul de controlfo loseste la d ete rm i n areanumdrului de copii

izatdparat

fT ImPRTMANTA cu LnsERlmprimanta Iaser are un cilindruincircat electric, aseminator celui dincopiatoare. lmaginea este trimisa laimprimanta de Ia un calculator.Laserul el imina incarcitura electricaa cilindrului, astfel incAt tonerulsa fie atras numai de pa(ile inchiseale imaginii.

Rolele compresoarecalde f ixeaza toneru Ipe hArtie

Oglinda rotativdreflecta fascicululpe cilindru

ln interiorulimprimantei

Laserul produceun fascicul luminoscare se reflecta peo oglinda

Direcliade mi5carecilind ru lu i

Tonerul aderdIa cilindru

Tonerul este transferat pe hArtie

.--.1{";;;-;;-;;;coPERA ICOMUNICATIILE: pp. 38-41MARILE INVENTII: pp . 28-29

Benzile ,i roleledeplaseazd hArtiain aparat

Cilindrulpulbereape hArtie

L -------r -------rrr---

(-:#

DATT ULUITOART* Primul, aparat de faxdateazi din 1912, dar numaidin anii gaptezeci faxut afost utitizat in mod comun.

$s

Cuu FuNcnoNeazi?Razele X ;i cdldura suntproduse de anod

ma$iniriilein medicini./)- I{J ln biroul unui medic existiinstrumente pentru misurareatensiunii sau pentru prelevareade sAnge. intr-un spitat existimatinirii cum ar flelectrocardiograful, pentru acontrola functionarea inimii, 9icele cu raze X, pentru a radiografiacorpul uman. Unele dispozitiveuttlizate de chirurgi in sala deoperafie, de exemplu bisturielelaser gi endoscoapele, folosesctehnologii foarte complexe.

Ulei pentrurdci rea parti lo rmasindrieiO garniturd de

plumb impiedicaiesirea razelor X

Anodul seroteste pentrua raci masina

{Electronii sunt trimisicatre anodul careproduce razele X

Razele X trec printr-om i ca fe reastra

MAna stdnemi5cata subrazele X

Placafotograf icad eve lo pataarata imaginea

Secfiunea uneimatinirii pentru raze Xc

'RADIoGRAFnLERazele X sunt radiatii electromagnetice capabilesi traverseze corpul uman. O matini pentru razeX trimite aceste raze prin corpul pacientului,apoi cdtre o placa fotografica. Radiografia il ajutape medic sa descopere eventualele probleme,cum ar fi fracturile oaselor sau cariile dintilor.

s24F

Un cablu detensiune marealimenteaza masina

Mn$INARILE ilv

f'LA DrNTrsr

Zgomotu I frezei dentistu lu i provinede la o mica turbini, o matinapusi in migcare de un fluid saude un gaz (aerul comprimat) si careface sd se invArteasci vArful frezeicu viteza foarte mare.

MEDTcTNA

Aerul comprimatesfe trimiscdtre frezd

Ca efect al migcdriiaerului, turbinase roteste

VArful frezei, rotindu-serapid, polizeazd caria

cruNEA TnnrusvERsALAA CORPULUIU neori, med icii exam ineazi organele interneale pacientilor cu un aparat aseminator unuiscaner care efectueazd o TAC (TcmografieAxiali Computerizata) . Acest scaner specialtrimite prin corpul pacientului un fascicul deraze X, em ise d in d iferite u ngh iu ri. U ncalculator analizeaz6, apoi modul in carerazele X sunt absorbite si creeazd o sectiunetransversala a corpu lu i, vizibila pe u n ecran.

ln interiorul frezeidentistului

Secliunetransversala a unuicreier pe ecran

Sectiunea unui scaner pentru TAC.--.1il;;;-;;-;;;COPERA i

CORPUL UMAN: pp.16-17! $TllNTA DIN JURUL NOSTRU: pp.21t'L-----

- - - -- -----r---- --a

DATE ULUITOART* Prima frezi de dentistfuncliona cu ?ncircarelintoarcerel ca un ceas.

* Existi maginirii speciaLecare se introduc in organismpentru a inlocui un timpanafectat sau pentru a stimutab;tiite inimii.

Pacientul stdnemi5cat peun pat

A Pnrvl ix ConpChirurgii privesc uneori incorp cu ajutorul unui mic tubsubgire, endoscopul. [Jnbecule[ de la capdtul ttrt-ruluiii permite medicului sa vaddce se intArnpld; imzrgini le sunttrirnise lentilei unei carnerevideo datoritd micilctr t utruride sticld, fibrele optice.

Chirurgii invali si fotoseasciendoscoput in timpuI unei simutiri

+53

Cunn FuNcrloNenzA?

Tehnologia viitorului&Proiectarea maginiriilor devine din ce in

ce mai sofisticati, datoriti progreselor gtiinfeigi tehnologiei. Ma;iniriile fac mai confortabilecasele, fabricile gi birourile gi ne ajuti in munci;unele sunt utile persoanelor cu dizabilitefi. Noiletehnologii fac lumea mai siguri ;i mai distractivi.Oamenii de gtiinfi, inventatorii 9i ingineriicreeazi mereu maginirii noi, dar adesea estenevoie de ani de zile pentru a transforma o ideeintr-o maginirie care si fie cumpirati cu u;urinfidintr-un magazin.

Peisaj derealitate virtuali

f,cuRr LE Drvrru RrnlrrArEExista casti pentru realitatea virtuala (VR)care, aritind aceeati imagine intr-un modputin diferit fiecdrui ochi, dau senzalia cite afli intr-o lume tridimensionala, creatide un calculator. Realitatea virtuala estefolositi in diferite scopuri, atat pentrud ivertisment, cAt si in cercetarea stiintifici.

Se poate interaclionacu mediul imaginar,utilizAnd o mdnut|conectata la sistemul VR

DATE ULUITOART* in viitor, tehnologia ar puteapermite persoanelor cudizabititili si controtezecalcutatoarete sau scaunete curotile utitizind numai undelecerebrale, sau pitolilor sipitoteze un avion numai cuputerea 96ndirii.

s44r

TeHNoLoctA VlffoRULUr

Semnalul indicdautomobilului unde

Calculatorulcontroleazdc7 VrHrcuLE cu Pllor

AuroMATFiecare ochi vede unpeisaj diferit

MA$INARIIMICRoSCoPICEPrin nanotehnologie (nanoirrseamnd ..a miliard a parte") sepot cr)ustrui maqindrii atdt denrici incAt sllltt vizibile numai lamicf t):cop. Pe r-iitor nanorobo[ii\;r)r 1'ltrtsa :il :e miqte in CorpUltlIllLtIl IrstltrLl tt r itrcleCa leziuni;i r ut.lrttrlri.

se afla

Prototipul unui sisternstradal pentruconducerea automati

sem nalu Illnt@A conduce multe ore este obositor

si cregte riscul de accidente. Se facexperimente pentru a constru iautomobile capabile si sedeplaseze singure pe autostrizi,cu ajutorul unui pilot automat.

u rmeaza u n parcu rstrasat sub tosea

Cd;tiletransm itsu netu I

Vizor, cfuti giminugi pentrurealitatea virtuali

tusrREA PTR''ANEL'RSe dezvolta programe care vor permitecalcu latoarelor sd recu noascdpersoanele ti chiar si stie ce facintr-un anumit moment.

/l O camera trimiteI imaginea unei

persoane citrecalcu lato r.

r) CAnd gisegte o f Pe viitorr) corespondenta, a] calculatoarele neidentifica persoana 5i vor ajuta sa gasimaratd ce face aceasta. persoanele disparute.

lmaginea pe calculator a unuinanorobot introdus in venaunei persoane

L----------r-r-r--r--r

sistem Automobilul

4 CalculatorulZncearca sa o

potriveascd cuimaginile pe care leare deja in memorie.

_a-- - - - - - r- - r----- --- - -- I,CNUTA SI DESCOPERA IMARI PERSONAJE: pp. 22-23

! $TllNTA DIN JURUL NOSTRU: pp. 54-55|

, t - -

- t-r-- _

*ss,

Curvr FuNcnon

negativS,.Fo4e de frecare: rezistenta lamitcarea care se produceatunci cand doui corpuri suntpuse in contact.

Gaz de etapamenti gaz saureziduuri evacuate atunci candun motor arde carburant.

Generator: matina caretransformi energia migcari i ine I ectric itate .

lzolant: material uti I izatpentru a bloca trecereacaldurii, electricitetii sausu netu Iu i.

Laser: sursi luminoasispeciala care produce unfascicul de lumina de osinguri culoare.

Lentili: material transparentcu una sau mai multesuprafete curbe care deviazirazele lu m inoase.

Magnetism: fote care atragef ie ru I sau ote I u I citre m agn eti ,

Glosar de euvintereheieA condensa: a transforma ungaz intr-u n lich id.

Angrenaj: mecanism de rotidintate ai ciror dinti seintrod uc u n ii in altii, astfelincAt rotirea uneia transmitem iScarea celeilalte.

Anteni: conducton tija saureflector parabolic care trimitesi primeSte semnale radio.

Arbore motor: axi supusimiScirii de rotatie a unuimotor pentru a face o maSinasi fu nctioneze.

Atom: cea mai mica parte aunui element chimic.

Axi: bara care traverseazicentrul unei roti.

Bande transportoare: bandamobila care transportiob iecte.

Cablu: ansamblu de fireelectrice, adesea izolate,

utilizal pentru a transportaelectricitatea sau pentru atransmite semnale.

Carburant: material, ca deexem p lu ben zina, care ardeprod ucand cald u ri sauenergie.

Cilindru: tub in interiorul uneimatinarii, prin care un lichidsau un gaz imping un piston

Circuit electric: ansamblu dedispozitive legate intre ele careperm it trecerea cu rentu lu ie lectric.

Combustie: reactie prin carese arde com bustibilu I careelibereazi caldur5,.

Contragreutate: greutateutilizata pentru a balansa oincircituri si a facilitadeplasarea acesteia.

Electron: particula unui atomdotat cu sarcina electrici

,,,5{

ti care facemagnetii saresp ing5,.

astfel incitse atragi sau si se

unui pendul.Pompe: magina care impingecu forta un gaz sau un lichidintr-o directie.

Presiune: i ntensitatea forteicare aclioneazi pe o suprafald;de exemplu, presiunea apeiasu pra su prafetelor exterioareale unui submarin.

Punct de sprrjin:axi in ju ru I caru iapArgh ie.

p ivot sause rote;te o

Robot: maSina automatiproiectatd pentru a desfaturamunci in locul oamenilor.

Scripete: magina care ridicasau trage obiectele printr-unlant sau o funie infasurate injurul unui cilindru.

Semnal: curent electric, undiradio sau impuls luminos caretransportd sunete, imagini saualte mesaje.

Senzor: instrument sensibil lalu m ina, su net sau

tem peratu ri, care prod ucesemnale de rispuns.

Supape: d ispozitiv carecontrole azi debitu I de gaz sauI ichide intr-o conducti.

lurub: tip de cui cu fi letare informd de spirali. Rotindu-|,pen etre azl, su p rafete I elemnoase sau alte materiale.

Termostat: i nstru ment uti lizalpentru a controla automattem peratu ra intr-u n med iu.

Turbina: matina care, dacieste traversati de un lichid saude un gaz, produce energie dem iscare.

Vapori: stare de agregaregazoasi a unei substante:o substanti care fierbe setransformi invapori.

Motor cu explozie: motorulcare arde carbu rant in cilind riipentru a produce mitcarea.

Motor electric: ma;ina caretransformi energia electrica inm iscare.

PArghie: bari sau tija care,rotindu-se in jurul unui pivotsau a unui punct de sprij in,este capabila si invinga fortede rezistentS,.

Pendul: greutate osci lantiprins la capitul unei bare saual unui fi r. Fiecare oscilatie apendulului are aceeaSi durat5,.

Piston: element circular carese mitci in interiorul unuicilindru 5i este impins depresiunea unui gaz sau lichid.

Pivot: partea unei matinarii inju ru I care ia se rotette u nobiect, de exemplu pivotul

57