Cri despre dislexie

Iat i lista crilor despre dislexie. Nu uitai, putei contribui la actualizarea acesteia.

1. Jocuri cu sunete i cuvinte Jocuri i exerciii pentru educarea auzului fonematic, Angela Pop, Trgu Mure, 2011 (veziwww.dislexic.ro);

2. Joc-bucurie-ochi strlucitori Culegere de jocuri de dezvoltare a abilitilor pentru copiii dislexici i cei predispui la dislexie, va Bartk, Trgu Mure, 2011 (veziwww.dislexic.ro);

3. Eu citesc mai bine! ndrumtor pentru tratarea tulburrilor lexico-grafice, Bartk va (coord.), Gagyi Erzsbet, Crososchi Codrua, Cseh gnes, Dek Gyrfi Emese, Flp GabriellaEdiia a doua, revizuit, Trgu Mure, 2010 veziwww.dislexic.ro);

4. Pietricele gritoare, Auxiliar pentru terapia sigmatismului etapa de consolidare a sunetelor n cuvinte, Crososchi Codrua, Csernik Vass Krmen, Trgu Mure, 2010 (veziwww.dislexic.ro);;

5. Desene, poeziipovetile trebuie s le inventai voi, copii!, Angela Pop, Trgu Mure, 2010 (veziwww.dislexic.ro);

6. Examinarea complex a tulburrilor de limbaj examinarea tulburrilor de articulaie, Crososchi Codrua, Csernik Vass Krmen, Trgu Mure, 2011 (veziwww.dislexic.ro);

7. DISLEXIA. Cum s ajutm copiii cu dificulti de nvare, Sorina Soescu, editura Eikon, 2011;

8. Csua cu litere i jucrii Abecedar ntocmit dup principiile metodei Meixner, Codrua Crososchi, Aura Lichineanu, Trgu Mure, 2012;

9. Tulburrile limbajului scris-citit, Georgeta Burlea, editura Polirom, 2007;

10. Terapia logopedic, Iolanda Tobolcea, editura Universitii Al. I. Cuza, Iai, 2010.

Share this:

Adultul dislexic

Dislexia nu este o boal deci nici nu se poate vindeca. Un copil dislexic va rmne dislexic i n viaa de adult. Greutile legate de citit-scris sau calcul vor persista ntr-o anumit msur dar depinde de fiecare persoan dislexic n ce msur reuete s fac fa acestuia.Insuccesele colare nu dispar fr urme. Copiii dislexici, fr un sprijin familial sau un ajutor specializat, devin aduli cu o stim de sine sczut. Foarte muli dintre ei dezvolt un sentiment de autoacuzare, ruine i sentimentul de necorespundere din cauza eecurilor legate de nvare. Dac nu i prelucreaz frustrrile trite, devin aduli cu o ncredere n sine sczut, ceea ce va determina diferite probleme n relaiile sociale.

Pot deveni suspicioi i ostili fa de alii, fiindc se tem c se va afla problema lor i pot manifesta un comportament permanent de autoaprare, de multe ori ascunznd problemele de citit-scris. Muli dintre ei au sentimentul de inaptitudine la locul de munc n ciuda eforturilor depuse i se tem c vor fi gsii nepotrivii de ctre angajator i colegi.

Semnele care rmn i n viaa de adult pot ngreuna viaa de zi cu zi a acestor persoane i pot cauza tensiuni cu mediul nconjurtor, n funcie de nivelul de toleran i acceptare ale acestora. Autoaprecierea adultului dislexic joac un rol hotrtor n calitatea vieii. Prelucrarea frustrrilor din copilrie, autoacceptarea vor ajuta adultul dislexic la dezvoltarea echilibrului psihic i a forei de via. Funcionarea unor grupuri de sprijin pentru adulii dislexici ar ajuta mult n prelucrarea problemelor.

Totodat, dislexia are i o serie de avantaje: aceti oameni de obicei sunt mai creativi dect alii, sunt inventivi, gsesc cu uurin nite rezolvri aparte la diferite probleme, abordeaz problemele n ansamblu i gsesc soluii rapide, negndite de alii, au o gndire vizual. Unii dintre ei sunt talentai n arte plastice sau n muzic, alii au o gndire n spaiu foarte bun. Printre artiti, scriitori, oameni politici, inventatori, oameni de tiin, actori sau oameni de afaceri se reagsesc foarte muli dislexici.

Simptomele adultului dislexic pot fi: Citete o pagin dintr-o carte sau subtitrarea de la un film ntr-o perioad foarte lung de timp;

Citete un fragment lung dintr-o carte i nu tie ce a citit;

Uneori citete cu greeli: omisiuni sau confuzii de litere;

Nu-i place s citeasc cu voce tare n faa altora;

Scrisul poate fi ilizibil sau cu greeli de ortografie;

Deseori ncurc literele n scris;

Are probleme n luarea de notie sau exprimarea gndurilor n scris;

Are dificulti la completarea formularelor;

nva greu limbi strine;

Efectueaz greu calcule mintal;

ncurc des direciile dreapta-stnga;

Se orienteaz greu n spaiu, pe hart;

Are o orientare temporal slab, ntrzie deseori;

Este dezordonat, are dificulti n organizare i planificare;

Deseori nu nelege ndat cele auzite;

Urmrete greu irul discuiilor;

i creeaz greuti pronunia unor cuvinte mai lungi sau necunoscute;

Se exprim greu, uneori i amintete greu chiar i cuvinte simple, de folosin zilnic;

Memoria de scurt durat este slab, nu reine mesaje, numele persoanelor, cuvintele sau expresiile noi;

ncurc datele, orele, irurile de numere (ex. la formarea numerelor de telefon) ;

Deseori uit unde i-a lsat lucrurile;

Are zile cnd nu poate s se concentreze aproape deloc;

Stresul are un efect paralizant asupra lui.

Dislexia este o tulburare de prelucrare a informaiilor care nu se rezolv odat cu creterea copilului, unele caracteristici rmnnd prezente pe parcursul ntregii viei a celui n cauz. Exist ns metode speciale de terapie pentru dislexie (de ex. metoda Meixner, metoda Sindelar, metoda Ayres, metoda Delacato, metoda Gosy, metoda Frostig etc.), cu ajutorul crora simptomele pot fi ameliorate i se pot preveni tulburrile n dezvoltarea personalitii. Succesul terapiei este influenat, n mare msur, de recunoaterea timpurie a problemei i nceperea unei terapii adecvate ct mai devreme.

Terapia logopedic

Terapia logopedic de prevenie i recuperaren cadrul acestei terapii putem discuta despre prevenire (n cazul copiilor predispui spre dislexie) i recuperare (n cazul copiilor cu tulburri de nvare). Punctul de pornire n ambele cazuri este o examinare logopedic complex care cuprinde ariile limbajului, percepiei, ateniei, memoriei, motricitii, schemei corporale, orientrii n spaiu i timp, capacitilor intelectuale, personalitatea i comportamentul copilului. n cazul copiilor cu tulburri de nvare examinarea logopedic se completeaz cu examinarea citirii, scrierii, a capacitii de calcul, motivaia i strategiile de nvare ale copilului.

Copiii predispui spre dislexie (copiii n vrst de 5-6 ani i cei care ncep clasa a I-a) ar trebui s beneficieze de o terapie logopedic intensiv pentru dezvoltarea capacitilor deficitare. Pe lng corectarea eventualelor tulburri de pronunie, n cazul acestor copii terapia logopedic cuprinde, n funcie de greutile copiilor, i dezvoltarea anumitor capaciti: percepia vorbirii, nelegerea vorbirii, vocabularul pasiv i activ, atenia, diferenierea auditiv fond-form, discriminarea auditiv, memoria auditiv, diferenierea vizual fond-form, discriminarea vizual, memoria vizual, coordonarea vizuo-motric, motricitatea, echilibrul, motricitatea fin, schema corporal, orientarea spaial, orientarea temporal, serialitatea.

Aceast terapie cuprinde jocuri i exerciii pentru dezvoltarea capacitilor deficitare, terapie n care sub ndrumarea logopedului, printele poate deveni partener n terapie, continund dezvoltarea copilului i acas. Terapia logopedic de prevenire este foarte util, n majoritatea cazurilor uoare asigur succesul colar al copilului.

n cazul copiilor dislexici (copii din clasa a II-a sau mai mari) terapia logopedic recuperatorie const n intervenii care uureaz nsuirea scrisului, cititului sau a operaiunilor matematice i asigur totodat dezvoltarea acelor capaciti deficitare care cauzeaz instalarea dislexiei. Terapia n general este de lung durat, copilul dislexic necesitnd terapie logopedic ani de zile.

Terapia MeixneAceast metod a fost experimentat de logoped-psihologul ungar Dr. Meixner Ildik i are drept scop prevenirea dislexiei i reeducarea citit-scrisului.Metoda Meixner este o metod complex fonetico-analitico-sintetic-logopedic n care se pune accent pe emiterea, analiza i sinteza sunetelor. Aceast metoda vine n sprijinul copilului dislexic prin folosirea metodelor psihologice i prin faptul c se adapteaz la ritmul i nevoile lui, prevenind posibilitatea de a grei.

Principiile care stau la baza metodei Meixner sunt:

Principiului pedagogic al gradaiei, adic nvarea se face n pai mici. Principiul asociaiei triple n nsuirea citit scrisului.Asociaia formei acustice a sunetului (fonemul) cu forma vizual a literei (grafemul) se leag cu engrama motric a articulrii sunetului, contientiznd poziia buzelor, poziia limbii, micarea corzilor vocale.

Principiul prevenirii inhibiiei omogene.Metoda Meixner n procesul nvrii alfabetului previne apariia inhibiiei omogene prin faptul c literele, sunetele asemntoare ca: m-n, b-d- se predau la o distan mare ntr-o ordine aparte. Procesul psihic denumit inhibiie omogen a fost descoperit de Dr. Ranschburg.

Principiul prevenirii i evitrii rigiditii gndirii.Din cauza disfuncionalitii cerebrale, sistemul nervos i procesele psihice ale copilului dislexic nu funcioneaz flexibil. Pentru prevenirea acestui lucru trebuie s tim c numai exersarea multipl n form de joc didactic, cu multiple exerciii, cu ilustraii manevrabile i corectarea imediat a greelilor asigur rezultatul dorit.

Principiul asigurrii atmosferei agreabile, plcute a activitilor cu elevii dislexici.Orele i toate activitile elevilor dislexici trebuie n aa fel organizate, nct s se asigure un climat plcut, n care copilul s se simt bine. Motivaia pozitiv continu, recompensa imediat a tuturor eforturilor l fac pe copilul emotiv i care obosete repede s depun efort n realizarea rezultatelor dorite, nvingnd emoia i stresul inhibitor caracteristic copilului dislexic.

Prin intermediul metodei de prevenie meixnerian se dezvolt ariile care contribuie la evitarea apariiei i tratarea adecvat a dislexiei i a disgrafiei: vocabularul pasiv i activ, percepia vorbirii, nelegerea vorbirii, atenia, memoria auditiv, memoria vizual, diferenierea auditiv fond-form, discriminarea auditiv, diferenierea vizual fond-form, discriminarea vizual, coordonarea vizuo-motric, motricitatea, echilibrul, motricitatea fin, schema corporal, orientarea spaial, orientarea temporal, serialitatea.

Adaptarea Metodei Meixner pentru limba romn este n curs de desfurare.www.meixner.huTerapia Sindelar

Metoda SindelarProgramul de dezvoltare cognitiv Sindelar este o metod de prevenie i de terapie, destinat copiilor predispui spre dislexie (5-7 ani) i copiilor dislexici (7-15 ani). Metoda elaborat de ctre psihologul austriac Brigitte Sindelar vizeaz identificarea i dezvoltarea acelor capaciti cognitive a cror disfuncionalitate cauzeaz apariia tulburrilor de nvare.

Aplicarea programului presupune o examinare cu testul Sindelar n baza cruia se elaboreaz un plan de intervenie individualizat. n concepia lui Sindelar terapia trebuie nceput de la rdcini, acolo unde capacitile cognitive nc funcioneaz bine.

Programul terapeutic Sindelar cuprinde o serie de exerciii de dezvoltare cognitiv care vizeaz diferenierea vizual, diferenierea vizual fond-form, diferenierea auditiv, diferenierea auditiv fond-form, memoria vizual, memoria auditiv, intermodalitatea, serialitatea i orientarea n spaiu.

Terapia necesit exersarea zilnic, timp de 10 minute, a unei capaciti cognitive disfuncionale, ceea ce presupune o colaborare activ ntre prini i specialitii formai cu metoda Sindelar. Primele rezultate pozitive apar dup 3 luni de terapie, dar terapia este de lung durat.

Dup aplicarea corespunztoare a programului Sindelar, capacitile cognitive ncep s se dezvolte, fapt ce asigur o baz mai solid n formarea deprinderilor de scris-citit.

Exerciiile programului se pot combina i cu alte proceduri de dezvoltare cum ar fi terapia logopedic. Nu exist nc adaptarea n limba romn a acestei terapii.http://www.sindelar.at/Terapia Ayres

Terapia AyresDisfuncia de integrare senzorial este o tulburare neurologic provenit din incapacitatea creierului de a integra anumite informaii primite de la cele cinci sisteme senzoriale principale ale corpului. Aceste sisteme senzoriale sunt responsabile pentru detectarea semnalelor vizuale, a sunetelor, mirosurilor, gusturilor, temperaturilor, durerii, poziiei i micrii corpului.

Integrarea senzorial ofer un fundament important pentru nvarea complex i comportamentul adecvat. Procesul integrrii senzoriale se petrece automat i fr eforturi pentru majoritatea copiilor, dar la unii nu funcioneaz n mod normal.

Metoda Ayres, elaborat de ctre Anna Jean Ayres, cercettoare i psiholog din California, ncearc s amelioreze disfuncia de integrare senzorial prin diferite stimulri ale copiilor. Prin impulsuri senzoriale variate se dezvolt sistemul de echilibru, reflexele primitive dispar, micrile ochilor devin normale, se organizeaz mai bine integrarea celor dou pri ale corpului, adic se maturizeaz sistemul nervos. Aceast terapie este folosit i pentru tratarea tulburrilor de nvare.

Atmosfera orelor este agreabil, copiii sunt atrai de instrumentele de lucru folosite, dezvoltarea copiilor se face ntr-un cadru plcut, prin jocuri atrgtoare. Terapeutul are o atitudine nondirectiv, lsnd copilul dislexic s aleag acele jocuri care reprezint o provocare pentru el i i ofer succesul. De obicei, aceste jocuri asigur exersarea unei capaciti nedezvoltate n totalitate la copil. Dup un timp, copilul va alege un alt joc, puin mai greu, care va reprezenta o nou provocare pentru el. n acest mod natural, prin autoasigurarea succesului, copilul se va dezvolta treptat printr-un proces de autovindecare.

Terapia necesit o examinare prealabil, care identific capacitile deficitare ale copiilor. Astfel, cunoscnd nivelul de dezvoltare, terapeutul va ti ce set de jocuri trebuie s ofere copilului.Instrumentele de lucru specifice, folosite n acest terapie sunt: diverse leagne din diferite materiale, mingi uriae, cercuri hulahoop, spaliere, oglinzi mari, plase suspendate, disc rulant, etc.http://en.wikipedia.org/wiki/Anna_Jean_Ayreshttp://www.sensoryintegration.org.uk/about/default.asp?ID=5Kinetoterapia

La majoritatea copiilor predispui spre dislexie sau copii dislexici se poate observa o rmnere n urm n coordonarea micrilor, n dezvoltarea echilibrului, tulburri n schema corporal i n orientarea n spaiu, o dominan nedezvoltat sau ncruciat. Dislexia poate fi cauzat de tulburrile n dezvoltarea micrilor n perioada copilriei mici.

Mai muli autori subliniaz c dezvoltarea micrilor are un rol hotrtor n dezvoltarea sistemului nervos. Kinetoterapia ajut la formarea capacitilor de nvare prin dezvoltarea i formarea micrilor elementare, prin formarea echilibrului static i dinamic, prin cunoaterea organizrii schemei corporale, prin exersarea i formarea dominanei laterale, prin dezvoltarea capacitii de orientare spaio-temporal. De asemenea, contribuie i prin dezvoltarea percepiei auditive, vizuale i tactile, dezvoltarea memoriei auditive, vizuale i a serialitii, precum i prin dezvoltarea coordonrii micrilor fine ale minilor.

Kinetoterapia contribuie la funcionarea armonioas a sistemului nervos. Prin kinetoterapia nceput n grdini se pot dezvolta aptitudinile necesare n procesul educaional ca: atenia distributiv, concentrarea, perseverena n munc, aptitudinile de difereniere, gndirea logic.

Este foarte important ca n terapia copilului dislexic s fie prevzut i un program de kinetoterapie intensiv zilnic pe toat durata anilor de colarizare.

http://www.delacato.netPsihoterapia

Terapia copiilor dislexici nu se rezum doar la dezvoltarea abilitilor de scris-citit sau la dezvoltarea capacitilor cognitive deficitare. Ei necesit consiliere psihologic sau n unele cazuri psihoterapie.

Pe parcursul anilor colari copiii dislexici se confrunt cu tulburri emoionale i de dezvoltare a personalitii, din ce n ce mai grave. Eecul colar poate cauza o stim de sine sczut, complex de inferioritate, sentimentul inutilitii, anxietate, tulburri psihosomatice, nevrotice sau tulburri de comportament. Integrarea n colectivul clasei de multe ori devine deficitar. Ei au nevoie de un sprijin psihologic permanent pentru a face fa mai uor problemelor cu care se confrunt.

n activitile terapeutice individuale sau de grup este preferabil abordarea pozitiv, valorizarea i ncurajarea copilului. Scopul interveniilor psihologice este dezvoltarea unei imagini de sine reale, autoacceptarea, creterea ncrederii de sine, creterea motivaiei fa de nvtur, prelucrarea frustrrilor, creterea rezilienei, reducerea problemelor emoionale sau de comportament ale copilului, mbuntirea adaptrii la coal, dezvoltarea capacitii de a se integra n colectiv, formarea unui reele de sprijin n jurul copiilor, alctuit din colegi i aduli.

Se folosesc mai multe metode: metoda jocurilor structurate, psihodram pentru copii, psihoterapia experienial, artterapia, metoda VIT, terapia cognitiv-comportamental, etc. Au un efect benefic i diferitele activiti i programe cu scopul integrrii copiilor dislexici n societate.

Mai muli autori sublinieaz importana educrii mediului social n care triete copilul dislexic. Consilierea parental i consilierea/supervizarea pedagogilor va contribui la diminuarea problemelor emoionale, pe care le ntmpin copiii i astfel se va ajunge la dezvoltarea unei personaliti armonioase

Prima cercetare la nivel naional dedicat dislexiei

Prima cercetare la nivel naional dedicat dislexiei a fost derulat de OMV i Asociaia Romn pentru Copii Dislexici (ARCD), aceasta avnd scopul de a afla incidena acestei tulburri n ara noastr i n rndul copiilor cu vrsta de pn n 11 ani.

''Totodat, a vizat identificarea dificultilor ntmpinate de prini, pedagogi i specialiti n vederea gsirii soluiilor optime pentru a veni n sprijinul lor, ajutnd astfel copilul dislexic din Romnia. Complexitatea cercetrii face din acest studiu o baz real pentru stabilirea unor direcii de sprijin'', a declarat Cristina Gulie, research specialist la OMV Petrom Marketing, potrivit unui comunicat transmis AGERPRES.

Rezultatele obinute n urma studiului Omnibus au relevat o inciden declarat n rndul populaiei Romniei de 25 de cazuri de dislexie la 10.000 de gospodrii, n condiiile n care doar 15,5% dintre romni au auzit despre dislexie.

''Principalul merit al cercetrii iniiate de OMV este faptul c este prima iniiativ de acest fel din Romnia. Acest studiu a reuit s surprind realitatea cu care ne confruntm n terapia copiilor dislexici. M refer mai ales la gradul de cunoatere ngrijortor de sczut n rndul specialitilor i al nvtorilor, identificat n faza calitativ i confirmat de studiul cantitativ. Acest lucru subliniaz necesitatea formrii specialitilor din Romnia i elaborarea unor teste standardizate pentru a diagnostica dislexia, lucruri eseniale pentru comunitatea dislexicilor de la noi din ar. tiam c din cauza informrii precare, muli prini nu tiu c au copii dislexici, ori copiii nu sunt diagnosticai, dei prezint toate simptomele acestei tulburri, dar acum avem o confirmare tiinific pentru toate acestea i o baz care ne va ajuta s adresm n mod direct aceste probleme n activitatea noastr'', a declarat Eva Bartok, preedintele Asociaiei Romne pentru Copii Dislexici (ARCD).

n medie, ntr-un an specialitii vd 650 de copii n coli i 75 de copii la cabinet. Studiul a artat c aproximativ 1 din 6 copii dislexici vzui ntr-un an n cabinet de specialiti sunt cazuri noi de dislexie.

Acest lucru poate nsemna c diagnosticarea se face mai precis dect n anii precedeni, ori c numrul copiilor dislexici este n cretere.

Mai mult, aproximativ 4 din 10 copii aflai n evidena unui specialist dintre cei intervievai sunt dislexici. Dintre acetia 40% au vrste cuprinse ntre 5 i 8 ani, iar 60%, ntre 9 i 11 ani. Totodat, nvtorii intervievai au declarat c au, n medie, 3 copii dislexici raportat la o clas medie de 22 de copii.

n opinia majoritii nvtorilor intervievai, copiii dislexici au nevoie de mai mult atenie dect ceilali copii. Peste jumtate dintre nvtori au observat c elevii lor dislexici triesc cu frustrare sau cu team i mai bine de jumtate dintre specialiti consider c lipsa metodelor de predare specifice i lipsa terapiei pot duce, n timp, la autoizolare, scderea stimei de sine i discriminarea copilului dislexic. Dei 80% dintre prinii intervievai merg cu copilul dislexic la terapie cu un logoped o dat pe sptmn, doar 28% merg sptmnal i la psiholog, iar 12% nu au ajuns deloc la un specialist.

Principalele motive pentru aceast situaie sunt lipsa banilor, a timpului i informarea insuficient n rndul prinilor, aa cum arat studiul. n medie, doar 14% dintre copiii vzui de un specialist au ajuns acolo la iniiativa prinilor, 42% au fost identificai n grdinie i coli de logopezi i psihopedagogi, n timp ce 27% au fost fost trimii la un specialist la iniiativa cadrelor didactice. Terapia cu logopezi i psihologi reprezint un factor important pentru mbuntirea vieii copiilor dislexici

Studiul arat c prin terapie 60% dintre copiii dislexici de pe listele specialitilor intervievai i mbuntesc semnificativ tulburarea de citire i calitatea vieii pn la sfritul colii primare. Dar, dei 68% dintre specialiti recomand ca frecvena terapiei s fie mai mare dect o dat pe sptmn, doar 43% dintre acetia declar c dislexicii chiar fac terapie de cteva ori pe sptmn. n prezent, 63% dintre copiii dislexici aflai n evidena unui specialist prezint, pe lng tulburarea de citire (dislexie), i tulburri de scriere (disgrafie), iar 45% i tulburri de calcul (discalculie). ''Ne bucurm c suntem deschiztori de drumuri i n alte domenii dect cel n care activm. Aceast cercetare naional este parte a unei iniiative OMV mai ample, care a inclus aciuni n premier n Romnia, precum lansarea www.dislexic.ro, campaniile de informare i de strngere de fonduri derulate la nivel naional, seminarul de specialitate organizat n anul 2011 sau pachetul educaional oferit n mod gratuit copiilor dislexici. Prin acestea, am dorit s ne aducem contribuia la cauza Asociaiei Romne pentru Copii Dislexici i s oferim o ans egal la educaie acestor copii care sufer de o tulburare de nvare frecvent n lume. Sperm c rezultatele cercetrii vor ajuta la o mai bun identificare a celor mai adecvate soluii n educarea copiilor cu dislexie'', a spus Drago Ivan, Marketing & Training Manager, OMV Petrom Marketing. AGERPR

MATRICE DE EVALUARE IN TERAPIA DISLEXIEI SI DISGRAFIEI

Dislexia,ca dificultate de a citi datorita tulburarilor perceptive auditive,optice si kinestezice , ca si disgrafia , n care tulburarile privesc actul grafic , reprezinta un segment al activitatii terapeutice logopedice .Dislexiile pot fi clasificate n functie de varii c 21221p1521v riterii ,astfel :1. dupa tipul de inabilitati- dislexie fonematica ( nu se poate face corect analiza si sinteza auditiva a cuvintelor si propozitiilor )- dislexie optica ( tulburarea structurilor perceptive vizuale )- dislexia literala ( nerecunoasterea literelor izolate )- dislexia verbala ( copilul nu poate face analiza si sinteza literala sau silabica )2. dup criteriul genetic- dislexia constitutionala ( cu o lateralizare gresit structurata si cu tulburari de limbaj )- dislexia de evolutie ( se observa la nceputul scolarizarii , ca urmare a unei stngacii nedetectate la timp sau a unor metode neadecvate de nvatare )

- dislexia afectiva ( ca o reactie la esec,un fel de inhibitie psihogenetica )3. dupa etiologie- dislexia instrumentala ( ca urmare a tulburarilor perceptive )- dislexia falsa ( afectiva ) - ca urmare a dezinteresului familiei,a carentelor afective- paradislexia (dificultati de exprimare,vocabular sarac,inabiltati psiho-motorii etc )

- dislexia pura ( la copiii fara tulburari de limbaj,cu inteligenta normala ,fara tulburari de lateralitate )

4. dupa criteriul etiologic- dislexie primara spatio-temporala- dislexie secundara ( deficit n utilizarea simbolurilor grafice )- dislexia n cadrul encefalopatiei usoare- dislexie ereditara- dislexie nevrotica ( hipoactiva sau anxioasa )5. dupa criteriul prognozei- dislexie evolutiva- dislexie constitutionala ( cecitatea verbala )6, dupa gradul de deficienta- lejera-medie-grava-foarte grava

i disgrafiile pot fi structurate n functie de anumite criterii.1. dupa predominanta structurilor tulburate- disgrafii auditive ( slaba dezvoltare a auzului fonematic )- disgrafia verbala ( apar n scris tulburarile de pronuntie )- disgrafia optica ( dezvoltarea insuficienta n sistemele optico-verbale )- disgrafia drept consecinta a tahilaliei- disgrafia cauzata de tulburarile de ritm- disgrafia cauzata de scrierea n oglinda- agramatismele2. dupa etapa de aparitie,forma si evolutie- perturbari ale grafismului primar- disgrafia specifica- disgrafia de evolutie- disgrafia motrica- disgrafia de tip spatial- disortografia- disfonografia

Sindromul dislexico/disgrafic reuneste arii din cele doua tipuri de tulburari ale limbajului scris-citit , amintind astfel de:- dislexo-disgrafia specifica ( inabilitatea de a citi sau scrie )- dislexo-disgrafia de evolutie ( se pare ca are cauze genetice si se manifesta prin disortografie si incapacitatea de a ntelege sensurile grafice )- dislexo-disgrafia spatio-temporala ( scriere si citire n diagonala )- dislexo-disgrafia pura ( pe fondul alaliei,afaziei,hipoacuziei )- dislexo-disgrafia liniara ( rarirea rndurilor att la scris,ct si la citit )- dislexo-disgrafia motrica

Matricele de evaluare folosite n terapia logopedica ncearca sa puna n evidenta nivelul de formare a deprinderilor de a se exprima corect oral si scris , dezvoltarea abilitatii de a recepta mesajul oral sau scris , exprimarea n scris ,formarea acelor competente necesare nsusirii scris - cititului.TIPURI DE MATRICE1. MATRICE PRIVIND MODUL DE EVALUARE A CAPACITAII DE EXPRIMARE ORALCOMPETENA EVALUATPROBA ORALJOCURI POVESTIREOBSERVARE A COMPORTAMENTULUICOMUNICATIV

1.construirea unor enunturiorale logice -formulari de ntrebari si raspunsuri- relatarea unei fapte sau ntmplari personale- descrierea unor nsusiri ale lucrurilor sau fiintelor cunoscute- povestirea unui text ascultat- citire de imagini

2. construirea de propozitii corecte din punct de vedere gramatical

3.integrarea n enunturi orale proprii a cuvintelor noi nsusite4.pronuntarea corecta a sunetelor

5. despartirea corecta a cuvintelor n silabe

6. recitarea unei poezii scurte

7. manifestarea interesului si initiativei n comunicarea orala

2.MATRICE PRIVIND MODUL DE EVALUARE A CAPACITII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRISCOMPETENEEVALUATEPROB SCRISN CABINETPROB SCRIS ACASPROB PRACTICOBSERVAREA COMPORTAMENTULUI

1.identificarea literelor scrise de mna si de tipar,mici si mari

2.sesizarea pe baza citirii constiente a legaturilor dintre enunturi si imagini

3. asocierea formei grafice a cuvntului cu sensul acestuia

4.desprinderea semnificatiei globale a unui enunt

5. citirea n ritm propriu a unui text scurt,cunoscut sau necunoscut

6.manifestarea interesului pentru scriere si lectura

2. MATRICE CE EVALUEAZ CAPACITATEA DE RECEPTARE A MESAJULUI ORALCOMPETENEPROB ORALJOC DE ATENIEJOC DE MEMORIEOBSERVAREACOMPORTAMENTULUIDE RECEPTOR

l.ntelegerea semnificatiei globale a unui mesaj oral de tip ntrebare sau comanda

2.perceptia intuitiva a corectitudinii sau incorectidunii unui enunt

3. distingerea dupa auz a cuvintelor si sensului acestora

4.distingerea sunetelor si silabelor dintr-un cuvnt ascultat

5.manifestarea interesului si curiozitatii pentru mesajul ascultat

4.MATRICEA DE EVALUARE A CAPACITII DE EXPRIMARE SCRISCOMPETENPROB ORALPROB SCRIS LA CABINETPROB PRACTICOBSERVAREA COMPORTA-MENTULUI

1. scrierea corecta a literelor,silabelor prin copiere,transcriere,dictare,auto-dictare2. construirea unor enunturi n scris corecte din punct de vedere gramatical3. scrierea corecta si lizibila a unui text scurt, cu utilizarea corecta a semnelor de punctuatie4. manifestarea interesului pentru exprimarea scrisa si pentru perfectionarea scrisului

-9 -

n functie de aceste matrice care pun n evidenta competentele ce trebuie formate n activitatea terapeutica . se pot preciza descriptorii de performanta ce vor viza evaluarea si aprecierea deprinderilor integratoare specifice nsusirii limbii romne.

De la nivelul fonem-grafemului,la nivelul silabelor,de la diferentierea fonemelor si grafemelor,pna la nivelul cuvntului,si de aici la elaborarea enuntului si formarea lexiei si grafiei optimale este un drum anevoios n care este nevoie de parteneriat n cadrul triadei logoped - parinte - cadru didactic.

Cele doua tipuri de tulburari nu se pot aborda separat.

Adaptarea terapiei logopedice se va face n functie de nivelul dezvoltarii psihice a fiecarui copil, de ritmul de lucru al fiecaruia, de tipul si gradul tulburarii pe care o prezinta. Important este crearea acelui fond motivational care sa conduca la depasirea barierelor existente. Materialele folosite trebuie sa fie ct mai diverse, simple , concrete, aproape de sufletul copilului dislexico-disgrafic. In terapia sindromului dislexico-disgrafic trebuie antrenate toate acele segmente ale actului perceptiv - vizual,auditiv , kinestezic - , iar terapia trebuie sa fie precedata de dezvoltarea abilitatii de operare cu simboluri , punndu-se totodata n evidenta fondul lingvistic de care dispune copilul .

Efectul Tomatis in terapia autismului, ADHD, a dislexiei si a altor afectiuni: Centrul de Terapie prin Auditie Mozart functioneaza de cateva luni inBucuresti

In naivitatea mea nu mi-as fi inchipuit niciodata ca sunt unii care au facut un business profitabil din exploatarea unor afectiuni ca autism, ADHD sau dislexie. Acum ca sunt disponibile si fonduri guvernamentale si europene pentru constientizarea si tratarea acestor afectiuni, a devenit o afacere sa infiintezi un oengeu (ONG), ceva, si sa te lipesti cumva de bani. Mai grav este ca acesti indivizi propun si tot felul de terapii ciudate, mai apropiate de practica dresajului decat de tratamentul pe care il merita niste copii. Cei care ii trateaza pe copiii cu autism sau ADHD ca pe maimute, se lauda la un moment dat cu unele progrese, dar este vorba doar de repetarea mecanica a unor gesturi, nu de imbunatatiri reale. Ba din contra!

Am aflat cu mahnire toate aceste lucruri despre tratamentele pentru autism, ADHD sau dislexie, mediatizate in ultima perioada prin campanii de anvergura, de la Dr. Ana Tudorache, de la Centrul de Terapie prin Auditie Mozart din Bucuresti bazat pe metoda Tomatis. Centrul a fost infiintat in primavara acestui an si este singurul care aplica Metoda Tomatis din Romania. Metoda de Terapie Tomatis functioneaza astfel: in cadrul unor sesiuni individuale de auditie, se foloseste un echipament special, numit Solisten, ce actioneaza asupra muschilor urechii interne, stimuleaza creierul si energizeaza dezvoltarea sistemului nervos. Sunetul actioneaza prin stimularea muschilor urechii interne, avand o actiune energizanta asupra intregului corp.

600 de centre Tomatis

Succesul metodei Tomatis a dus la aparitia a 600 de centre private sau publice in 50 de tari, inclusiv Romania, in care se aplica metoda. Printre cei care au folosit metoda de terapie Tomatis se numara actorul Grard Depardieu, cantaretul Sting, baritonul Benjamin Luxon sau cantareata Maria Callas.In Terapia Tomatis se folosete muzica lui Mozart, filtrata. Filtrarea sunetelor pana la aproximativ 4000 de HZ, permite creierului o analiza acustica propice. Ascultarea sunetelor care sunt si mai filtrate, implica o experienta pre-natala.

Dr. Alfred Tomatis, cel care a initiat terapia Tomatis a fost medic ORL, fiind fiul unui cantaret de opera. Dr. Tomatis a incercat sa imbunatateasca si sa corecteze abilitatea de a asculta a cantaretilor. A observat ca in acest mod s-a corectat si vocea. A folosit un aparat acustic care avea un mecanism prin care se selectau frecventele. Astfel, fara nici un efort, prin terapia Tomatis si prin efectul Tomatis, pacientul era capabil sa emita note pe care nu putea sa le produca inainte de corectarea ascultarii. Dr. Tomatis si-a prezentat rezultatele cercetarii la Academia de Stiinte si Academia de Medicina din Paris, in 1957 si 1960.

Terapia Tomatis in Bucuresti

Sedintele de Terapie Tomatis se desfasoara la Mozart Centru de Terapie prin Auditie din Bucuresti, dotat cu aparatura specifica Terapiei Tomatis, sub supravegherea unui Profesor certificat, absolvent al Cursului Tomatis. Inainte de a incepe sesiunile de auditie Tomatis, parintii pot testa aparatul Solisten, cel care stimuleaza sistemul de procesare auditiv. In timpul sedintei de Terapie Tomatis, profesorul se asigura ca auditia decurge in cele mai bune conditii. Marea arta este, dupa cum spune Dr. Ana Tudorache, sa convingi un copil care sa accepte sedinte de terapie de doua ore. Si toti parinti sunt surprinsi sa vada cat de linistiti raman copiii in timpul auditiei.

Lista afectiunilor

Sala de Auditie a Centrul de Terapie prin Audiie Mozart Bucuresti

Lista completa a afectiunilor pentru care aceasta metoda da rezultate este: Tulburari pervasive de dezvoltare (autism, sindrom Asperger, sindrom Rett, tulburari dezintegrative ale copilariei), Dificultai de invatare si tulburari de limbaj (dislexie, dispraxie, disfazie, discalculie), Deficit de atentie, scaderea memoriei si a capacitatii de concentrare (ADHD, hiperactivitate, ADD, dificultate de concentrare), Tulburari afective si emotionale: anxietate, depresie, stres, Dificultati de comunicare, Dificultati psihomotorii: tulburari de echilibru, de balans, de coordonare, Dificultati in invatarea limbilor straine, Imbunatatirea vocii si a muzicalitatii, Pregatirea pentru nastere.

Metoda Tomatis in mai multe tari, de pe website-ul international Tomatis. Pentru detalii despre activitatea centrului din Bucuresti, Dislexia

Dislexia face parte din categoria dizabilitatilor de vorbire si care poate afecta capacitatea unei persoane de a citi, a scrie si uneori de a vorbi.Nu exista o definitie anume pentru termenul de dislexie, ea fiind definita in mai multe moduri:World Federation of Neurologists a definit dislexia in anul 1968 ca fiind o boala a copiilor, care desi merg la scoala nu-si formeaza aptitudinile de limbaj caracteristice cititului si scrisului corespunzatoare capacitatii lor intelectuale.U.S. National Institutes of Health, USA a prezentat-o ca fiind o dizabilitate a invatarii care poate afecta capacitatea unei persoane de a citi, scrie, chiar si de a vorbi.Dislexia este cea mai frecventa dizabilitate a invatarii la copii si persista de-a lungul intregii vieti.Gravitatea dislexiei poate varia de la usoara la severa, dar cu cat este tratata mai din timp, cu atat rezultatele sunt mai bune. De aemenea nu este niciodata prea tarziu ca oamenii afectati de dislexie sa invete sa-si amelioreze aptitudinile de limbaj. Cauza este un defect al capacitatii creierului de a traduce imaginile primite de la ochi sau de la urechi in limbaj inteligibil, fara a duce la probleme de vedere sau de auz. Aceasta nu este cauzata de un deficit de inteligenta, retard mental sau sechele ale creierului.Este posibil ca in primii ani de scoala dislexia sa ramana nedetectata. Copilul poate fi frustrat de dificultatea de a invata sa citeasca si poate avea alte problemecare mascheaza dislexia, putand da semne de depresie si manifesta un scazut respect de sine. Problemele de comportament, atat acasa cat si la scoala sunt observate frecvent, scazandu-i motivatia dramatic si ajungand sa nu-i mai placa scoala, ceea ce-i pune in pericol succesul scolar, daca boala ramane netratata.

Tipurile dislexiei:

Sunt mai multe tipuri de dislexie ce pot afecta capacitatea de a citi si scrie a unui copil.

1.Dislexia primara: aceasta este mai degraba o disfunctie decat o afectare a partii din stanga a creierului(cortexul cerebral) si nu se schimba cu varsta. Cei care prezinta aceasta dislexie sunt rareori capabili sa citeasca la nivelul clasei a patra, iar cund sunt adulti inca se mai lupta sa citeasca, sa scrie pe litere, sa citeasca in general.Acest tip al dislexiei este mai frecventa la baieti decat la fete si se transmite ereditar.

2.Dislexia provocata de traume apare cel mai adesea dupa o forma sau alta de trauma cerebrala sau afectare a creierului care controleaza scrisul si cititul.In momentul de fata este destul de rara in randul populatiei de varsta scolara.3.Dislexie secundara/dislexie de dezvoltare: se crede ca este cauzata de dezvoltarea hormonala din timpul stadiilor timpurii ale dezvoltarii fetale. Este mai frecventa la baieti si se atenueaza pr masura ce copilul crete. Aceasta dificultate, dislexia poate afecta mai multe functii diferite.

4.Dislexia vizuala se caracterizeaza prin inversarea cifrelor si literelor si de inabilitatea de a scrie simbolurile in ordinea corecta.

5.Dislexia auditiva implica dificultati cu sunetele sau grupurile de sunete. Sunetele ori nu sunt auzite corect, ori sunetele sunt percepute ca in alta ordine.Disgrafia se refera la dificultatea copilului de a tine si controla creionul astfel incat sa poata scrie semnele corect pe hartie.In unele situatii, profesorii nu pot stabili ca un copil are dislaxie, dar pot detecta semne timpurii pentru a sugera parintilor evaluarea copilului de catre un psiholog sau alt specialist pentru un diagnostic sigur.

Semne de alarma:- inversarea literelor si cifrelor, fiind cele mai frecvente semne. Inversarea literelor are o frecventa crescuta pana la 7-8 ani, diminuand in timp. In caz contrar este indicat a se face un test pentru detectarea dislaxiei sau a altor probleme de invatare. - dificultatea de a copia de la tabla sau dintr-o carte poate sugera de asemenea dislexia. Este posibil sa existe o dezorganizare generala a scrisului, copilul putand fi inapt de a-si aminti continutul informativ, chiar daca este vorba despre un film video sau despre o carte de povesti indragite.

- problemele de relationare spatiala se pot extinde dincolo de sala de clasa si pot fi observate si la locul de joaca, putand parea lipsit de coordonare si poate avea dificultati cu sporturile sau jocurile organizate.

Obisnuite sunt dificultatile cu stanga si dreapta, adesea dominanta unei anumite maini nu este stabilita. In clasele primare adesea este folosita muzica si dansul pentru imbunatatirea invatarii academice. Copiii care au dislexie se misca cu greu dupa ritmul muzicii. Problemele auditive asociate dislexiei cuprind o varietate de functii. De obicei, copilului ii este greu sa-si aminteasca sau sa inteleaga ceea ce aude. Rememorarea secventelor de obiecte sau a unei serii de mai multe comenzi odata pot fi dificile. Uita parti din cuvinte sau din propozitii intregi, iar cuvintele pe care le rosteste suna ciudat. In locul lor, pronunta un cuvant gresit sau unul similar. Copiii care se lupta cu aceasta problema stiu ce anume vor sa spuna, dar le este greu sa-si gaseasca vorbele care le exprima gandurile.Sunt multe semne ce pot fi observate la copiii care au dislexie. Din aceasta cauza copiii devin retrasi si par sa fie deprimati. Unii ajung sa joace teatru incercand sa distraga atentia celor din jur de la dificultatea lor de invatare. Deseori au probleme privind respectul de sine si interactiunile lor cu fratii si colegii se raresc. Nu mai prezinta inteles fata de activitatile scolare si par nemotivati sau lenesi.La fel de importante ca si semnele academice sunt si semnele si simptomele emotionale, necesitand o atentie la fel de mare.

Ce trebuie sa faceti? Cereti ajutorul scolii si medicilor.Daca va ingrijoreaza dezvoltarea copilului dumneavoastra este important sa consultati medicul pediatru si pentru a obtine mai multe informatii discutati cu invatatorul/profesorii copilului dumneavoastra.Fiecare scoala ar trebui sa aiba o echipa de specialist care se intalnesc regulat pentru a discuta problemele specifice pe care le au copiii. Din aceste echipe ar trebui sa faca parte directorul, invatatorul sau dirigintele, psiholog, asistenta medicala, logoped, specialist in probleme de citire si alti specialisti, echipele fiind numite grupuri de suport pentru copii.. Daca la institutia unde invata copilul se tine cont de aceste grupuri, parintele sau parintii ar trebui inclusi in aceste grupuri de discutii. Orice parinte sau profesor care suspecteaza o problema de invatare poate solicita o intalnire cu echipa pentru a discuta problema copilului.Parintele poate solicita acest lucru chiar daca profesorul crede ca elevul se descurca bine la scoala. In anumite cazuri decizia luata este testarea copilului, test ce poate fi solicitat de parinte sau profesor dar neputand fi efectuat fara permisiunea scrisa a parintilor. In cazul in care copilul merge la o scoala careia ii lipsescprofesionistii potriviti pentru a evalua o posibila problema de invatare, ar trebui sa fie evaluat de specialistii unei scoli care are asemenea specialisti sau de medici din afara sistemului scolar. Deoarece testarea poate fi uneori stresanta pentru copil, mai ales daca sunteti nemultumiti de performantele lui scolare, strategiile alternative sunt de obicei aplicate inainte de a face testarea. Odata ce planul de evaluare a fost discutat cu parintii si ei sunt de acord, echipa scolii face testele, apoi organizeaza o intalnire cu parintii pentru a discuta rezultatele. Planul de evaluare a fiecarui copil depinde de problemele specifice pe care le are copilul. Fiecare plan trebuie sa includa testarea a cinci zone: zona cognitiva (inteligenta), performantele academice, comunicarea, zona senzitiva/motorie si zona de sanatate si dezvoltare. Testarea se face de catre diferiti membri ai echipei scolare sau decatre specialitii pe care i-au contactat parintii.De obicei, scoala sau psihologul clinician determina daca este vorba sau nu despre dislexie in cazul copilului respectiv. Intrucat exista diferite forme de dislexie, ca dizabilitatile de invatare legate de citit, de limbajul scris, sau de matematica, psihologul este cel care pune diagnosticul tipului specific de boala. O alta forma a dislexiei, numita intarzierea limbajului expresiv poate fi diagnosticata de catre logoped.

Cuvinte cheie: psiholog, psihologie, psihoterapeut, psihoterapie, psihologie practica, logopedie, consiliere pentru copii si adolescenti

Dislexia - Disgrafia

Definiie I.Tobolcea afirm c d Disgrafia este incapacitatea copilului (cu limbaj, auz, dezvoltare mintal normal) de a nva corect i de a utiliza corect scrisul n condiiile de colarizare normal.

este definit ca dificultate de a citi manifestat prin modificarea cuvintelor, prin greeli de lectur, etc.

Factori etiologici:A) Factori ce aparin subiectului:- deficiene de ordin senzorial;- gradul dezvoltrii intelectuale;- slaba dezvoltare psihologic;- starea general a sntii;- reacii nevrotice;- condiii motivaionale;- instabilitate emoional;- deficiene pe linia activitii colare;- nedezvoltarea i tulburrile vorbirii;- leziuni ale creierului;

B) Factori ce aparin mediului:- slaba integrare n colectiv;- nivelul socio-cultural sczut al familiei;- dezinteresul familiei fa de pregtirea copilului;- metode i procedee necorespunztoare pentru nvarea scrisului.

Simptomele disgrafiei - dislexiei, conform I. Tobolcea sunt:a) Scrisul ncet, lent, stacatob) Dificulti n corelarea complexului sonor cu simbolul grafic i n nelegerea sensului convenional al simbolurilor lexiei

c) Dificulti n respectarea regulilor gramaticale i caligraficed) Omisiuni de litere, grafeme i cuvintee) Adugirile de litere, grafeme i cuvintef) Substituirile i confuziile de litere, grafemeg) Contopiri i comprimri de cuvinteh) Nerespectarea spaiului paginii, srirea i suprapunerea rndurilori) Scrisul servil i scrisul n oglind

Terapia dislexiei A. Metode i procedee cu caracter general1.Exerciii pentru dezvoltarea musculaturii degetelor i a minii

2. Educarea i dezvoltarea auzului fonematic3. Educarea i dezvoltarea capacitii de orientare i structurare spaial4. nlturarea atitudinii negative fa de citit-scris i educarea personalitii

B. Metode i procedee cu caracter specific logopedic1.Obinuirea logopatului s-i concentreze activitatea psihic, i n primul rnd gndirea i atenia, asupra procesului de analiz-sintez a elementelor componente ale grafo-lexiei.

2. Formarea capacitii de contientizare a erorilor tipice dislexice-disgrafice.3. Dezvoltarea capacitii de sesizare a relaiei dintre fonem-grafem, liter-grafem i fonem-liter.4. Dezvoltarea capacitii de dicriminare auditiv, vizual i kinestezic-motric.5. Dezvoltarea i perfecionarea abilitilor de citit-scris6.Corectarea tulburrilor de vorbire se face naintea sau concomitent cu terapia dislexo-disgrafiei.

7. Terapia dislexo-disgrafiei trebuie s vizeze dezvoltarea limbajului i stimularea activitii psihice.8. Corectarea confuziilor de grafeme i de litere, condiie de baz n terapia tulburrilor grafo-lexice. I.

Un film foarte bun care se pliaz foarte bine pe aceast tem este: "Stelue pe pmnt".Prima cercetare la nivel national dedicata dislexiei a fost derulata de OMV si Asociatia Romana pentru Copii Dislexici (ARCD), aceasta avand scopul de a afla incidenta acestei tulburari in tara noastra si in randul copiilor cu varsta de pana in 11 ani, transmite Agerpres (26 iulie).

''Totodata, a vizat identificarea dificultatilor intampinate de parinti, pedagogi si specialisti in vederea gasirii solutiilor optime pentru a veni in sprijinul lor, ajutand astfel copilul dislexic din Romania. Complexitatea cercetarii face din acest studiu o baza reala pentru stabilirea unor directii de sprijin'', a declarat Cristina Gulie, research specialist la OMV Petrom Marketing, potrivit unui comunicat transmis AGERPRES.

Rezultatele obtinute in urma studiului Omnibus au relevat o incidenta declarata in randul populatiei Romaniei de 25 de cazuri de dislexie la 10.000 de gospodarii, in conditiile in care doar 15,5% dintre romani au auzit despre dislexie.

''Principalul merit al cercetarii initiate de OMV este faptul ca este prima initiativa de acest fel din Romania. Acest studiu a reusit sa surprinda realitatea cu care ne confruntam in terapia copiilor dislexici. Ma refer mai ales la gradul de cunoastere ingrijorator de scazut in randul specialistilor si al invatatorilor, identificat in faza calitativa si confirmat de studiul cantitativ. Acest lucru subliniaza necesitatea formarii specialistilor din Romania si elaborarea unor teste standardizate pentru a diagnostica dislexia, lucruri esentiale pentru comunitatea dislexicilor de la noi din tara. Stiam ca din cauza informarii precare, multi parinti nu stiu ca au copii dislexici, ori copiii nu sunt diagnosticati, desi prezinta toate simptomele acestei tulburari, dar acum avem o confirmare stiintifica pentru toate acestea si o baza care ne va ajuta sa adresam in mod direct aceste probleme in activitatea noastra'', a declarat Eva Bartok, presedintele Asociatiei Romane pentru Copii Dislexici (ARCD).

In medie, intr-un an specialistii vad 650 de copii in scoli si 75 de copii la cabinet.

Studiul a aratat ca aproximativ 1 din 6 copii dislexici vazuti intr-un an in cabinet de specialisti sunt cazuri noi de dislexie.

Acest lucru poate insemna ca diagnosticarea se face mai precis decat in anii precedenti, ori ca numarul copiilor dislexici este in crestere.

Mai mult, aproximativ 4 din 10 copii aflati in evidenta unui specialist dintre cei intervievati sunt dislexici. Dintre acestia 40% au varste cuprinse intre 5 si 8 ani, iar 60%, intre 9 si 11 ani. Totodata, invatatorii intervievati au declarat ca au, in medie, 3 copii dislexici raportat la o clasa medie de 22 de copii.

In opinia majoritatii invatatorilor intervievati, copiii dislexici au nevoie de mai multa atentie decat ceilalti copii.

Peste jumatate dintre invatatori au observat ca elevii lor dislexici traiesc cu frustrare sau cu teama si mai bine de jumatate dintre specialisti considera ca lipsa metodelor de predare specifice si lipsa terapiei pot duce, in timp, la autoizolare, scaderea stimei de sine si discriminarea copilului dislexic.

Desi 80% dintre parintii intervievati merg cu copilul dislexic la terapie cu un logoped o data pe saptamana, doar 28% merg saptamanal si la psiholog, iar 12% nu au ajuns deloc la un specialist.

Principalele motive pentru aceasta situatie sunt lipsa banilor, a timpului si informarea insuficienta in randul parintilor, asa cum arata studiul.

In medie, doar 14% dintre copiii vazuti de un specialist au ajuns acolo la initiativa parintilor, 42% au fost identificati in gradinite si scoli de logopezi si psihopedagogi, in timp ce 27% au fost fost trimisi la un specialist la initiativa cadrelor didactice.

Terapia cu logopezi si psihologi reprezinta un factor important pentru imbunatatirea vietii copiilor dislexici.

Studiul arata ca prin terapie 60% dintre copiii dislexici de pe listele specialistilor intervievati isi imbunatatesc semnificativ tulburarea de citire si calitatea vietii pana la sfarsitul scolii primare. Dar, desi 68% dintre specialisti recomanda ca frecventa terapiei sa fie mai mare decat o data pe saptamana, doar 43% dintre acestia declara ca dislexicii chiar fac terapie de cateva ori pe saptamana.

In prezent, 63% dintre copiii dislexici aflati in evidenta unui specialist prezinta, pe langa tulburarea de citire (dislexie), si tulburari de scriere (disgrafie), iar 45% si tulburari de calcul (discalculie).

''Ne bucuram ca suntem deschizatori de drumuri si in alte domenii decat cel in care activam. Aceasta cercetare nationala este parte a unei initiative OMV mai ample, care a inclus actiuni in premiera in Romania, precum lansarea www.dislexic.ro, campaniile de informare si de strangere de fonduri derulate la nivel national, seminarul de specialitate organizat in anul 2011 sau pachetul educational oferit in mod gratuit copiilor dislexici. Prin acestea, am dorit sa ne aducem contributia la cauza Asociatiei Romane pentru Copii Dislexici si sa oferim o sansa egala la educatie acestor copii care sufera de o tulburare de invatare frecventa in lume. Speram ca rezultatele cercetarii vor ajuta la o mai buna identificare a celor mai adecvate solutii in educarea copiilor cu dislexie'', a spus Dragos Ivan, Marketing & Training Manager, OMV Petrom Marketing.

Simptomele dislexiei

O serie intreaga de simptome ne pot duce cu gandul la diagnosticul de dislexie:

- copilul confunda literele cu cifrele;- are dificultati in a scrie de la tabla sau in a copia din carte;- scrisul este dezordonat;- isi aminteste cu greu continutul unui film sau al unei carti, chiar daca sunt printre preferatele lui;- manifesta lipsa de coordonare si se adapteaza cu greu la jocurile ce presupun organizare;- nu percepe corect ritmul muzicii;- memoreaza si intelege cu greu ceea ce i se spune;- cere des sa ii fie repetata cerinta;- pronuntia este defectuoasa;- isi gaseste greu cuvintele pentru a se exprima;- atunci cand constientizeaza ca sunt diferiti fata de ceilalti copii, devin deprimati si isi pierd increderea in sine.Diagnosticul dislexiei

Diagnosticul de dislexie este unul dificil. Parintii alarmati de simptomele copilului sau atentionati de cadrele didactice se prezinta la medic unde se vor desfasura o serie de explorari in vederea stabilirii diagnosticului de dislexie:

- se determina capacitatea de invatare a copilului;- daca acesta asimileaza mai bine informatia furnizata pe cale auditiva, vizuala, kinestezica (facand ceva);- evalueaza performantele copilului cu dislexie atunci cand trebuie sa reproduca oral o informatie sau sa puna in practica ceea ce a ascultat;- se face si un test de inteligenta;- se practia o serie de teste pentru a stabili cauza dislexiei.

Dintre testele speciale pentru acesti copii, amintim:- Wechsler Intelligence Scale for Children, Third Edition (WISC-III), care evalueaza inteligenta pe cale verbala, fara a fi nevoie sa citeasca sau sa scrie; - Woodcock-Johnson Psychoeducational Battery-Revised, pentru capacitatile cognitive;- Kaufman Assessment Battery for Children (K-ABC), care masoara inteligenta si capacitatea de citire.

Tratamentul dislexiei

Din pacate, nu exista nu tratament specific pentru dislexie. Ceea ce insa se poate face, este sa imbunatatim calitatea vietii acestor copii prin:

- angajarea unui psiholog si eventual a unui profesor particular care sa adapteze metoda de invatare la nevoile speciale ale copilului cu dislexie;- metodele de invatare care implica auzul, vazul, vorbitul si lucratul in paralel sunt foarte eficiente (Metodele Slingerland, Orton-Gillingham);- utilizarea computerului este indicata in cazul acestor copii;- se recomanda pauzele dese;- progresele copilului cu dislexie trebuie apreciate si laudate de catre parinti.

Copilaria fara bucuria cartilor cu povesti si a scrisorilor catre Mos Craciun isi pierde parca din farmecul specific. A depista dislexia din timp si a o trata corect ii poate da copilului tau o noua sansa la o copilarie normala!

Terapia CranioSacrala - Intrebari si Raspunsuri 1

Sarcina si ObstreticaEste indicata terapia craniosacrala pentru o femeie care este insarcinata?

Da, este indicata si chiar recomandata, deoarece terapia craniosacrala mobilizeaza si intensifica multe dintre procesele de adaptare normala ale corpului dumneavoastra. Este necesar ca aceste procese sa fie deosebit de active pe durata sarcinii. Terapia craniosacrala le poate aista cu siguranta.Este adevarat ca terapia craniosacrala poate induce travaliul prematur?

Terapia craniosacrala asista procesele fiziologice normale. In cazul in care se aplica in maniera adecvata, nu va actiona NICIODATA impotriva a ceea ce doreste corpul dumneavoastra sa faca. De aceea, nu va induce niciodata travaliul prematur, decat daca este ceva in neregula cu sarcina si in mod normal corpul dumneavoastra vrea sa avorteze fatul.Daca travaliul unei gravide nu pare sa se finalizeze, o poate ajuta terapia craniosacrala?Da, terapia craniosacrala adeseori pare a fi catalizatorul unui travaliu blocat. Aceasta se poate intampla prin intermediul a diferite mecanisme, dar nu conteaza care dintre ele este corect din punct de vedere teoretic. Terapia craniosacrala este de obicei urmata de o nastere naturala rapida.

Nou-nascuti si sugari

Cat de timpuriu poate fi tratat un sugar cu terapia craniosacrala?In functie de insemanarea terapeutului craniosacral, primul tratament se poate realiza la cateva minute de la nastere. Cu cat este mai mic nou-nascutul, cu atat mai experimentat trebuie sa fie terapeutul. Activitatea sistemului craniosacral este extrem de subtila, dar devine aparenta pe masura trecerii orelor de viata in afara uterului. Pentru a fi sigur de ceea ce face, terapeutul craniosacral trebuie sa perceapa ritmul craniosacral al nou-nascutului. Astfel, pentru un terapeut, la o ora dupa nastere poate fi perioada optima de tratare a copilului. Alt terapeut, cu experienta si dezvoltare perceptiva mai mica, ar trebui sa astepte o zi, o saptamana, o luna sau un an.De ce as dori tratarea copilului meu nou-nascut?Terapia craniosacrala poate corecta problemele sistemului craniosacral IMEDIAT si PERMANENT. Aceste probleme, atunci cand sunt corectate, pot duce la evitarea dezvoltarii colicilor, a problemelor respiratorii, a hiperactivitatii, a dislexiei, a atacurilor de apoplexie, a sindromului "floopy baby"( sugari netonifiati) si a alergiilor. Desi nu s-a demonstrat insa, noi credem cca poate contracara multe cazuri de paralizie cerebrala, scolioza si probleme dentare, care necesita mai tarziu in viata ortodontie. Mai mult, s-a demonstrat ca starea generala a sanatatii copilului s-a imbunatatit.

Mame cu depresie postpartum

Cum poate ajuta terapia craniosacrala noua mama?In mai multe feluri: (1) ajuta la restaurarea echilibrului hormonal; (2) ajuta la ameliorarea depresiei postpartum; (3) restaureaza functiile pelviene normale, eliminand astfel problemele spatelui ulterioare nasterii si pe cele similare.Adeseori, tensiunea ridicata revine la normal dupa doar cateva sedinte de terapie de craniosacrala.Poate ajuta la pierderea greutatii acumulate pe durata sarcinii?Daca normalizarea sistemului endocrin si mobilizarea lichidelor corpului dumneavoastra va vor ajuta sa slabiti, atunci raspunsul este afirmativ.

COPIICe tip de probleme ale copiilor se ameliorizeaza prin terapia craniosacrala?1. Alergii- Respiratorii Terapia Craniosacrala ajuta foarte mult cand este combinata cu eliberarea SomatoEmotionala. Alimentare Terapia craniosacrala este folositoare si atunci candsunt descoperite si eliminate problemele structurale craniene. Sunt si alte motive ale alergiilor alimentare, care nu sunt neaparat adectate de terapia craniosacrala2.Colici, probleme digestive si de eliminareAcestea sunt corectate prin terapia craniosacrala in procent de 75%, cu exceptia cazului in care sunt cauzate de tumori sau de alte probleme patologice grave.3. Probleme psihologice Terapia craniosacrala ajuta terapeutul sa dezvolte foarte rapid increderea si relatia cu copilul. Astfel pot fi descoperite problemele emotionale. Pe de alta parte, s-au observat mai multe probleme "psihologice" disparand la corectarea unei probleme craniosacrale. Desi pareau psihologice, erau determinate de dereglarile fiziologice ale sitemului craniosacral.4. Copiii hiperactivi sunt tratati foarte eficient prin intermediul terapiei craniosacrale in cazul in care problema la origine nu este una emotionala. Din experienta acumulata, 50-60% din problemele copiiilor hiperactivi isi au baza in sistemul craniosacral.5.Disfunctii in invatare si dislexie Ca si in cazul copiiilor hiperactivi, cand problema isi are originile in sistemul craniosacral, tratamentul este foarte eficient, in aproximativ 50-60% din cazuri.

6. Sindromul Down Aceasta este o intrebare foarte dificila. Ceea ce se poate spune este ca acei copii cu sindromul Down carori li s-a administrat terapia Craniosacrala au fost foarte fericiti si au depasit adesea asteptarile conventionale.

7. Retard mental Daca acei copii "retardati" vor raspunde sau nu spectaculor la terapia craniosacrala depinde de cauza "retardului". Au fost rezultate remarcabile in cazuri selectate. In alte cazuri, starea de sanatate a copiilor s-a imbunatatit, dar ei nu au devenit mai destepti.8. Paralizie cerebrala Cele mai multe experiente au fost legate de paralizia spastica. Starea tuturor acestor copii s-a imbunatatit- in unele cazuri spectaculor, in alte-mai putin.9. Atacuri de apoplexie raspunsul copiilor afectati de atacuri de apoplexie este strict dependent de cauza atacurilor. Am vazut multi copii care au incetat sa mai aiba atacuri, fara administrarea medicamentelor, pe masura desfasurarii terapiei craniosacrale. Unii copii ale caror atacuri se datoreaza unor dereglari cerebrale mai profunde, nu raspund deloc. Majoritatea inceteaza sa mai aiba atacuri si necesita diminuarea dozei de medicamente.10. Autism S-a observat o imbunatatire semnificativa in cazul comportamentului auto-distructiv, al prezentarii afectiunii si al interactiunii sociale. Aceste imbunatatiri s-au deteriorat in decurs de 3-6 luni, dupa intreruperea terapiei craniosacrale. Aceasta este o situatie ideala pentru parinti, pentru a invata cum sa isi trateze copilul si pentru cercetarile viitoare.

Ofera terapia craniosacrala beneficii pentru copilul normal?

Consideram ca terapia craniosacrala ofera unul din programele cele mai puternice si eficiente de tratare a sanatatii disponibile astazi. Astfel, raspunsul este afirmativ.Poate fi utilizata terapia craniosacrala in bolile copilariei, asemeni pojarului, oreionului, varsatului de vant etc?Terapia craniosacrala poate fi utilizata foarte eficient in vederea scaderii febrei si trecerii mai usoare a copilului prin majoritatea acestor stari. Intareste sistemul imunitar si mobilizeaza sistemul nervos autonom, astfel incat imunitatea corpului sa fie mai bine utilizata.Consilierea parintilor in cazul copiilor cu dislexie

Dezvoltarea timpurie a deprinderii cititului este esentiala, dar cel putin unul din cinci copii are o dificultate in a invata sa citeasca. Depistarea acestei tulburari a limbajului pune de multe ori semne de intrebare.

Deoarece unii copii cu dificultati de citire au o performanta scolara slaba, parintii si profesorii pot sa nu identifice cititul ca sursa a problemei. Din acest motiv consilierea parintilor aduce clarificarea multor intrebari referitoare la dificultatile copilului cat si la nevoile sale.

Atentia parintilor ar trebui orientata catre urmatoarele semne preventive, care indica faptul ca copilul are nevoie de interventia logopedului:

Performanta scolara inconsecventa; Retinere slaba a informatiei; Implicarea excesiva a parintilor la teme / dureaza prea mult efectuarea temei; Calificative sau note slabe; Stie mai bine la tema decat la lucrari; Atentie de scurta durata / hiperactivitate; A prezentat tulburari de pronuntie care nu au fost corectate prin interventie logopedica; Absente frecvente la scoala; Anxios, timid, slaba incredere in sine; Uraste scoala / fobie de scoala / simptome psihosomatice; Ascunde lucrurile facute la scoala / minte despre teme / pierde temele in mod repetat; Probleme cu sunetele literelor sau numirea literelor. In consiliere, prima nevoie a parintilor este aceea de a sti cat mai multe despre ce este dislexia. Le transmitem ca toti copiii cu dificultati de citire sunt considerati a avea un deficit fundamental in constienta fonologica, de exemplu nu au abilitatea de a transpune literele individuale si combinatiile de litere in sunete.

Statisticile arata ca 50% din copiii care au avut tulburari de pronuntie in perioada prescolara vor dezvolta o tulburare de citire in primii ani de scoala. In acest caz, depistarea timpurie va conduce la o identificare mai buna a copiilor aflati in riscul prezentarii unei dificultati de citire.

Acesti factori de risc care pot fi identificati inca din perioada prescolara: Dificultati la jocurile cu rima; Invatarea alfabetului cu dificultate; Asocierea dificila a sunetelor cu literele; Esecul de a nu recunoaste literele alfabetului pana la inceputul clasei I; Vorbire tarzie sau vorbire cu tulburari de articulare a sunetelor; Membri ai familiei care au avut, sau au tulburari de pronuntie, de scris-citit, tulburari de invatare.

De cele mai multe ori, parintii au nevoie sa inteleaga si cer sfaturi despre cum sa identifice problemele copilului inainte sa ajunga la logoped. Iata cateva intrebari care sunt utile pentru parintisi care pot fi puse copilului:1. Esti inteligent in unele moduri dar te blochezi in altele? 2. Mai exista cineva la tine in familie cu dificultati similare?3. Intalnesti dificultati atunci cand executi trei indicatii consecutiv?4. Intalnesti dificultati in special la citit sau scris?5. Pui forme sau litere in mod incorect; de ex. 15 in loc de 51, 6 in loc de 9 / b, in loc de "L", scrii "R"?6. Citesti un cuvant pe care nu il recunosti mai in josul paginii?7. Pronunti un cuvant in moduri diferite fara sa recunosti versiunea corecta?8. Ai o concentrare slaba, pe o perioada de timp, la citit si scris?9. Esti bun la oral dar ai probleme la scris?10. Intalnesti dificultati luand notite sau copiind?11. Intalnesti dificultati la planificarea si scrierea eseurilor, scrisorilor si referatelor?12. Ai dificultati in a tine minte o lista de instructiuni?13. Ai dificultati in a-ti pune in ordine gandurile in mod coerent pentru scrierea unui referat sau al unui eseu?14. Este posibil sa fi avut dificultati in a-ti organiza activitatea si ai nevoie de invatare specifica sa te ajute?15. Esti in stare sa raspunzi la intrebari oral dar nu esti capabil sa scrii raspunsurile?16. S-ar putea sa ai un scris foarte urat, deoarece nu ai destula indemanare a mainii sa controlezi stiloul?17. S-ar putea sa pronunti acelasi cuvant in moduri diferite deoarece nu ai memoria vizuala ca sa stii care este varianta corecta, astfel incat sa simti cum este corect pe masura ce scrii?18. S-ar putea sa ai o deficienta a memoriei vizuale, motiv pentru care intalnesti dificultate cand interpretezi simboluri?19. Ai o vedere buna?20. Esti imaginativ si inventiv?21. Esti practic si dibace cu mainile?22. Ai o indemanare slaba in a face lucruri succesiv?23. Ai o slaba discriminare auditiva si memorie?24. Ai o slaba discriminare vizuala si memorie?25. Ai o memorie slaba pe termen scurt?26. Esti foarte creativ?27. Esti bun la rezolvarea problemelor?28. Ai nevoie sa inveti alte strategii ca sa faci fata unei situatii / sa alternezi metode de a retine informatia?

Raspunsurile la aceste intrebari sunt extrem de utile parintilor. Din experienta, pot spune ca dupa aceste sedinte de consiliere, in care sunt clarificate si identificate dificultatile copilului pe baza evaluarii logopedice, parintii devin mult mai implicati in terapia dislexiei, mai cooperanti si intelegatori fata de nevoile reale ale copilului.

Metode si procedee folosite in corectarea dislexo-disgrafiei

Intre dezvoltarea limbajului si stimularea celorlalte procese psihice (cognitive, afective, volitive) exista o stransa interdependenta, chiar si o relatie de feed-back, manifestata prin largirea experientelor individuale si socio-culturale.

Din perspectiva relatiei limbaj-gandire, textul scris evidentiaza cu mai multa forta interdependenta celor doua procese psihice. Citirea este o activitate de descifrare a textului grafic si reprezinta un nivel inferior fata de lectura, care necesita capacitati de intelegere, de aprofundare si de interpretare. Scrisul nu se reduce la o transpunere grafica a vorbirii, ci este un act complex, intelectualizat, care se elaboreaza mai anevoios.

Scrierea, ca forma simbolica a limbajului oral, necesita conjugarea factorilor lingvistici cu fortele motrice. Dobandirea ei, mai tarziu, in ontogeneza, necesita un anumit grad de dezvoltare a motricitatii si a psihomotricitatii, intr-un raport direct proportional. Astfel, se poate vorbi despre realizarea motrice atunci cand copilul a intrat pe deplin in posesia miscarilor corpului. Dezvoltarea psihomotrica presupune realizarea praxiilor si dezvoltarea mintala. Praxiile sunt sisteme de miscare, coordonate mintal, in functie de un rezultat si de o intentionalitate (J. Piajet). Achizitia unor abilitati si cunostinte in dezvoltarea praxiilor, folosirea gesturilor coordonate, exercitiile de orientare si structurare spatio-temporale reprezinta tot atatea conditii necesare, alaturi de cele psiholingvistice, pentru realizarea actului grafic. Educand motricitatea, i se ofera copilului gestul, miscarea, echilibrul fizic si cel mintal, in perspectiva relatiilor armonioase si eficiente cu mediul natural si social. Relatia cu mediul inconjurator, manipularea obiectelor de joc, relatia cu alte persoane ii vor da posibilitatea aprecierii EU-lui corporal, dar si perceptia spatiului in raport cu propriul corp. Accesarea semnificatiilor lingvistice, ca nivel natural si superior in cadrul activitatilor de joc, poate fi un bun predictor al capacitatilor potentiale de achizitie a codului scris.

Sindromul dislexic-disgrafic este o tulburare de integrare fonetica ce reprezinta insuficienta capacitate de discriminare a sunetului in cuvantul auzit si a semnelor grafice in cuvantul citit, ceea ce duce pe de o parte la o ortografie gresita in dictare si la o citire gresita a scrierii.

Diagnosticul de dislexie-disgrafie se pune dupa o evaluare complexa a copilului, relevand o intarziere de cel putin 2 ani fata de descriptorii de performanta corespunzatori varstei cronologice.

Orice terapie incepe cu o etapa de precitire si pregrafie, in care se vor folosi metode cu caracter general si metode specific logopedice.

Multe din aceste metode si procedee se pot efectua sub forma de joc sau li se pot imprima un caracter de distractie si relaxare pentru inlaturarea oboselii.

METODE CU CARACTER GENERAL

In primul rand ma voi referi la acele exercitii pentru dezvoltarea musculaturii degetelor si a mainii. Aceste exercitii au o importanta deosebita pentru formarea miscarilor fine ale degetelor si mainilor, ceea ce contribuie la o mai buna tinere a instrumentului de scris, la evitarea oboselii si la alunecarea facila pe foaia de scris, iar ca efect, cresterea vitezei actiunii si adoptarea unei scrieri silentioase". Exercitiile respective sunt imbinate cu adoptarea pozitiei corecte de scris si de relaxare, nu numai a degetelor si a mainilor, dar si a intregului corp.

Exercitiile de dezvoltare a musculaturii degetelor si a mainii se pot desfasura in forme variate, incepand cu miscari ritmice de intindere si strangere a degetelor ori de intindere a bratelor si scuturare a degetelor.

O alta metoda se refera la educarea si dezvoltarea auzului fonematic.

Auzul fonematic priveste capacitatea de a identifica si diferentia sunetele limbii, de a distinge intre sunet si litera, intre sunet si reprezentarea sa grafica. Folosirea cuvintelor paronime este deosebit de eficace la toate varstele. Acestea contribuie la diferentierea sunetelor asemanatoare, ca pronuntie si pozitie a aparatului fonoarticulator, in emiterea lor, ca si diferentierea grafemelor ce au structuri optice apropiate. Este bine sa se aiba la indemana un set de cuvinte care sa fie recomandat ca exercitii pentru logopat. Astfel de exercitii se pot efectua dupa urmatorul sistem de diferentiere a cuvintelor paronime: diferentierea t-d (tus-dus; tata-data); diferentierea f-v (vata-fata; vina-fina); diferentierea j-s (jale-sale; joc-soc); diferentierea s-z (sare-zare; sac-zac); diferentierea p-b (para-bara; pere-bere); diferentierea l-r (lac-rac; rama-lama); diferentierea g-c (gara-cara; coala-goala); diferentierea s-s (soc-soc; las-las).

O alta metoda se refera la educarea si dezvoltarea capacitatii de orientare si structurare spatiala. Prin prevenirea si inlaturarea tulburarilor de orientare, se pot evita o serie de fenomene ce intervin in tulburarile lexico-grafice, cum sunt: inversarea literelor si a grafemelor, dificultati de legare a grafemelor in scris, si a literelor in citit, pentru formarea si perceperea cuvantului, scrisul si cititul in oglinda, discontinuitatea in scris si citit. Asadar, sunt indicate exercitii care sa duca la constientizarea raporturilor stanga-dreapta, inainte-inapoi, deasupra-dedesubt, sus-jos si de corectare a eventualelor agnozii spatio-vizuale. Se pot folosi si exercitii de fixare a schemei corporale: recunoasterea si denumirea diferitelor parti ale corpului, plasarea diferitelor obiecte in spatiu, in raport de propriul sau corp; sa invete sa stabileasca relatii spatiale corecte intre diferite obiecte. Trebuie folosite exercitii de formare a deprinderilor de reprezentare grafica a unor forme mai simple, la inceput, cu ajutorul desenului si al reproducerii figurilor geometrice, constientizarea caracteristicilor liniei drepte si ale liniilor paralele, a uniformitatii literelor si grafemelor din aceeasi categorie, a respectarii distantei egale dintre grafeme si cuvintele in scris, a respectarii constante a inclinatiei scrisului sau a verticalitatii acestuia. Alte elemente ce trebuie luate in considerare sunt cele care privesc pozitia corecta si constanta a corpului, a caietului de scris si a cartii de citit.

METODE SI PROCEDEE CU CARACTER SPECIFIC LOGOPEDIC

Metodele si procedeele cu caracter logopedic pot fi impartite sau diferentiate pe profilul corectarii dislexiei ori pe cel al corectarii disgrafiei, dar este de preferat sa fie prezentate impreuna, din doua motive: pe de o parte, o metoda sau un procedeu utilizat in corectarea disgrafiei determina, implicit, obtinerea unor rezultate pozitive si in dislexie si invers, iar pe de alta parte, fiecare logopat se manifesta in mod unic si specific, fapt pentru care alegerea unei metode sau a alteia, ramane la aprecierea specialistului. Metodele si procedeele specifice pot fi aplicate concomitent cu cele din prima categorie sau dupa o anumita perioada de timp, cand se constata efectele pozitive ale celor dintai. In cazurile in care nu exista sau nu se manifesta tulburari care sa necesite aplicarea metodelor si procedeelor cu caracter general, activitatea terapeutica va incepe direct cu metode si procedee cu caracter specific logopedic.

Formarea la logopat a capacitatii de constientizare a erorilor tipice dislexo-disgrafice.

Intotdeauna atentionarea subiectului asupra greselii comise trebuie sa fie insotita si de indicarea corecta a felului cum se citeste sau se scrie. Solicitarea sa imite modelul ideal si repetarea actiunii pana cand dispare greseala. In caz de omitere sau de substituire a unor litere, in scris, se poate folosi si procedeul de a intreba subiectul de la ce cuvant vine sunetul respectiv. De exemplu, cand subiectul omite sau substituie litera V" va fi solicitat sa denumeasca cuvinte care incep cu sunetul V". Si folosirea sirurilor de cuvinte se dovedeste eficienta, intrucat contribuie la formarea asociatiilor dintre foneme si grafeme, cat si la diferentierea lor.

DEZVOLTAREA CAPACITATII DE DISCRIMINARE AUDITIVA, VIZUALA SI KINESTEZIC-MOTRICA.

In acest caz se pot folosi dictarea si citirea de propozitii si fraze scurte, ca apoi sa se treaca la corectarea acestora cu ajutorul subiectului. Prin antrenarea activa a subiectului la corectarea propriului scris, se realizeaza o mai buna fixare a greselilor tipice, si astfel invata sa le elimine, dar si sa aprecieze, din punct de vedere valoric, corectitudinea si estetica scrisului. Cu bune rezultate in dezvoltarea capacitatii de discriminare, se pot folosi comparatiile pentru distingerea asemanarilor si deosebirilor dintre diferite grafeme si litere sau dintre diferitele sunete din aceeasi categorie. Astfel, se va apela la grafeme si litere asemanatoare, din punct de vedere vizual si kinestezic (p-b-d); (m-n); (s-s) sau dupa componenta auditiva (z-j, s-s, f-v).

DEZVOLTAREA ABILITATILOR DE SCRIS CITIT.

-Citit-scrisul selectiv consta in indicarea cuvintelor si propozitiilor apreciate ca fiind critice sau care au un anumit grad de dificultate, ce poate determina erori tipice si pe care subiectul trebuie sa le citeasa sau sa le scrie. Astfel, atentia logopatului este centrata pe o anumita categorie de cuvinte, litere si grafeme, invata sa le diferentieze de altele si sa depuna eforturi pentru a le reproduce corect. Citit-scrisul selectiv este o metoda care trezeste interesul copilului si-i stimuleaza motivatia pentru desavarsirea actiunii.

-Citirea simultana si scrisul sub control. Subiectul citeste in acelasi timp cu logopedul, scrie sub supravegherea nemijlocita a acestuia. Astfel, imita modelul, in citit si fiecare greseala facuta este corectata pe loc, ceea ce intareste increderea in posibiliatile sale de a citi si a scrie corect.

-Citirea si scrierea in pereche. Doi elevi sunt solicitati sa citeasca si sa scrie in acelasi timp si sa se corecteze reciproc, prin schimbarea alternativa a rolurilor. Se creaza o stare de competitie intre cei doi, deoarece fiecare din ei, cauta sa surprinda greselile facute de celalalt. De regula, logopatul sesizeaza mai usor greselile celuilalt si, odata corectate la acesta, devine constient de propriile sale dificultati.

-Citirea si scrierea cu caracter ortoepic devine eficienta pentru dislexo-disgrafici, cand fiecare silaba, care se citeste ori se scrie cu dificultati, este repetata de doua ori. Subiectul trebuie sa fie atent si pentru ca numarul greselilor scade in raport de capacitatea de a intui, daca cuvantul urmator contine silabe sau grupuri de silabe la care va intampina greutati.

-Citirea pe roluri. Fiecare elev va indeplini un anumit rol in cadrul unei povestiri si va citi numai acea parte care se refera la rolul cu care este investit. Pe langa faptul ca invata sa fie atent, se obisnuieste cu situatia de asteptare. Aceasta metoda faciliteaza introducerea intonatiei si a ritmului in citire.

-Citirea si scrierea pe sintagme. Se stie ca dislexo-disgraficul are unele dificultati si in intelegerea celor citite sau scrise. Aceasta se datoreaza si faptului ca el are tendinta de a se concentra exagerat asupra formei in care citeste si a corectitudinii citirii, iar in scris, asupra modului in care realizeaza fiecare grafem din cuvantul respectiv si asupra reprezentarii sale cat mai estetice, in detrimentul sensului si semnificatiei textului parcurs. Din aceste motive, dislexo-disgraficul trebuie invatat sa sesizeze sensul celor citite sau scrise. Subiectul trebuie invatat sa imparta textul de citit pe unitati logice, iar dictarile si autodictarile sa se efectueze tot pe unitati sintagmatice. O astfel de metoda, nu numai ca ajuta la intelegerea celor citite sau scrise, dar contribuie la formarea deprinderilor lexico-grafice, prin facilitarea vitezei, legarea mai buna a grafemelor in cuvant, evitarea saririi randurilor ori repetarea lor la citit, evitarea suprapunerilor de randuri, la scris, dezvoltarea capacitatii de discriminare dintre fonem-grafem, fonem-litera, litera-grafem.

- Exercitii de copiere, dictare si compunere. Se stie ca cele mai frecvente greseli se fac la compunere, deoarece logopatul nu mai are modelul in fata si nici nu aude pronuntia corecta a fonemului, pentru a face legatura cu grafemul corespunzator. In plus, eforturile de formulare a ideilor si transpunerea lor grafica, cu respectarea regulilor gramaticale, abat atentia logopatului de la particularitatile scrierii.

Copierea contribuie la realizarea deprinderilor motorii si la obisnuirea cu forma grafemelor si cu diferentele dintre ele. Pentru ca activitatea de copiere sa aiba o eficienta sporita, este indicat sa se dea spre copiere, texte bine organizate, care vor fi analizate gramatical si semantic in prealabil si care se vor corecta imediat, insistandu-se asupra greselilor tipice.

Dictarea este mai dificila pentru logopat decat copierea. Pentru ca ea sa-si atinga scopul in activitatea logopedica, trebuie alese texte scurte si organizate in functie de posibilitatile logopatului. Este indicat ca textul sa nu contina cuvinte necunoscute, iar acelea care sunt mai dificile de explicat in prealabil.

- Corectarea confuziilor de grafeme si de litere este o conditie de baza in terapia tulburarilor grafo-lexice. La majoritatea formelor dislexo-disgrafice se intalnesc confuzii de grafeme si litere. Un astfel de tip de confuzii se poate produce, fie in plan auditiv, fie in cel vizual si mai frecvent in ambele planuri.

Exercitiile pentru inlaturarea confuziilor dintre grafeme si litere trebuie sa se efectueze astfel incat sa se respecte principiul demersului de la simplu la complex. In acest caz, se vor folosi exercitii care sa urmareasca formarea capacitatii de discriminare, mai intai a grafemelor si literelor separate, iar apoi in combinatii de cuvinte monosilabice, bisilabice si trisilabice. Este necesar sa se foloseasca si grupurile diftongilor si triftongilor, pentru ca la acest nivel au loc confuzii mai numeroase. Pozitia ocupata, in cuvinte, de grafemele si literele afectate trebuie sa varieze (la inceput, la mijloc, la sfarsit), pentru a-l obisnui pe subiect cu toate situatiile posibile.

Tot pentru o fixare mai buna a caracteristicilor grafemelor si literelor, acestea pot fi exersate intr-o lada cu nisip sau pe sticla. In acelasi scop, utilizarea testului citirii pe sticla", elaborat de Hepp Raymond si Marie Claude, permite o analiza mai amanuntita a intelegerii structurii pozitiei literelor si a raporturilor dintre ele.

METODE PEDAGOGICE PARTICULARE

- Modificarea executiilor incorecteExista multe modalitati de a modifica o executie incorecta. Am recurs la un sistem de recompense periodice pentru elevii ce executa corect. Se pare ca o recompensa palpabila este foarte eficienta. Am constatat ca efectuarea unui tip de exercitii pe parcursul fiecarei sedinte conduce la imbunatatirea vizibila a rezultatelor si la reducerea executiilor incorecte.

- Metoda multisenzorialaA fost utilizata frecvent in cazul unui singur elev. Elevul copiaza litera nou invatata. Apoi foloseste o bucata de plastilina pentru a o modela. Cand a terminat, o va indica cu degetul aratator de la mana cu care scrie, pronuntand numele literei cu voce tare. Apoi trasez cu degetul conturul literei pe spatele copilului, intre omoplati. Repet fiecare litera de cinci, sase ori, pana cand copilul o va recunoaste. Apoi copilul va scrie imediat litera pe caiet, pronuntand-o cu voce tare.

Imbunatatirea vocabularului receptiv si expresiv

Activitatile din aceasta categorie se pot integra la invatarea cititului sau a scrisului. Vocabularul folosit trebuie sa fie cunoscut de catre elevi. Elevul primeste un cuvant si face o asociatie de idei, de exemplu: acru (otet, lamaie). Elevul asculta un cuvant si cauta un sinonim, de exemplu: bun si bland. Elevul asculta doua propozitii si va spune daca acestea au acelasi inteles (de exemplu: sotia i-a spus sotului; doamna i-a explicat domnului).

- Sistematizarea vocabularuluiPe o foaie se enumera cateva categorii (jocuri, animale, flori). Elevul citeste cuvinte ce fac parte din aceste categorii si le grupeaza. Elevul asculta un grup de cuvinte, cum ar fi: fotbal, papusa, farfurie, tenis si indica pe cele care fac parte din categoria sporturi. Elevul asculta un grup de cuvinte, cum ar fi: caine, pisica, soarece, mar si alege pe cel care nu face parte din aceeasi categorie.

-Continut si forma

Pe o foaie se scriu in dezordine cuvintele unei propozitii, iar elevul trebuie sa o reconstituie. La inceput am folosit cuvinte care nu pot fi asezate decat intr-un singur mod, ca de exemplu: lapte bea pisica- pisica bea lapte, iar apoi propozitii ce pot fi realizate in mai multe moduri: joaca se pisica cainele cu- pisica se joaca cu cainele sau cainele se joaca cu pisica. Se scrie sau se citeste o fraza, iar elevul trebuie sa aleaga din trei alte propozitii pe cea cu acelasi sens.

-Capacitatea de a retine informatii

Inainte de a citi un scurt paragraf, i se va spune elevului ca va trebui sa spuna in final despre ce este vorba. De exemplu, i se poate spune: Asculta bine aceasta poveste, va trebui sa-mi spui care sunt personajele cu care s-a intalnit Dorothy".

METODE DE INTERVENTIE

1. Metoda StaufferAceasta metoda permite explorarea resurselor intelectuale, lingvistice si culturale ale elevului. Elevul dicteaza profesorului o povestire si vede cum cuvintele sale se transforma in cuvant scris. Profesorul citeste textul ca atare, fara modificari ortografice sau de punctuatie. Se reciteste textul corect, subliniind cuvintele si structurile pe care vrem sa-l invatam.

2. Metoda GravesDupa Graves, capacitatea intelectuala a elevilor este data de experientele concrete. Nu acelasi lucru se intampla cu cunoasterea limbajului. Pentru aceasta va trebui sa ajutam elevul sa descopere ca scrisul este un mijloc de comunicare, inainte de a-l invata regulile ortografice. Eliberat de grija de a face greseli, copilul se joaca" cu cuvintele, structurile si ideile. In acelasi fel in care a invatat sa vorbeasca, copilul va invata sa scrie din amuzament. Dupa un timp, va realiza valoarea textului scris si va dori sa citeasca si la altii. Atunci va incepe sa vada importanta respectarii regulilor ortografice si va accepta mai usor corectarea acestor greseli.

3. Metoda CunninghamElevii care nu au achizitionat un vocabular suficient nu vor putea beneficia de metoda anterioara. In acest caz, li se da o propozitie care trebuie completata de acestia. Ne putem folosi de o tema, cum ar fi animale, prezentandu-le 10-12 propozitii care numesc si descriu diverse animale. A doua zi, dupa ce s-au recapitulat numele animalelor, se cere elevului sa scrie o mica povestire despre fiecare, incepand cu Mie imi place...". copilul completeaza propozitia, iar profesorul o scrie la tabla. La sfarsitul lectiei, pe tabla sunt scrise mai multe propozitii, elevul putand invata astfel ortografierea corecta.

4. Metoda Lentin

Metoda Lentin se bazeaza pe cele doua metode precedente, vizand imbunatatirea limbajului oral inainte de a-l aplica lecturii si scrierii. Exploatarea situatiilor concrete ale limbajului permite elevului cunoasterea mai buna a acestuia. Chiar daca elevul povesteste ceva, vom scrie in fata sa ceea ce povesteste. Foaia ii va fi data acestuia. In curand vom vedea ca elevul va incepe sa scrie singur textul, la inceput copiind ceea ce a scris profesorul, apoi texte personale. Astfel, copilul se va invata cu sintaxa, vocabularul si ortografia.

CATEVA JOCURI CARE POT FI FOLOSITE IN TERAPIA DISLEXO-DISGRAFIEI SUNT:

MASINA DE SPUS POVESTI

Cereti copilului sa deschida o carte la intamplare si sa puna degetul pe un cuvant oarecare (veti avea grija sa alegeti un substantiv sau un adjectiv). Repetand aceasta operatie de trei ori, veti obtine trei cuvinte fara mare legatura intre ele. Astfel, jocul consta in inventarea unei povestioare in care fiecare cuvant isi gaseste, mai mult sau mai putin locul.

ACEASTA INCEPE CU...........

Spuneti copilului o silaba, iar jocul consta in gasirea, de catre fiecare, pe rand, a unui cuvant care sa inceapa cu aceasta silaba. Cuvantul trebuie gasit in cat mai scurt timp. Primul care nu mai are idei, pierde.

Varianta: spuneti copilului o silaba si cautati cat mai multe cuvinte pe care le numarati unul cate unul, interzicand repetitiile (se pot da betisoare pentru fiecare cuvant). Cand nu mai are idei, el este cel care propune o silaba. Dumneavoastra veti gasi cat mai multe cuvinte. Cuvintele pe care nu le cunoaste, vor fi explicate.

JOCUL LUI KIM

Asezati In fata copilului cateva obiecte (jetoane), fara nici o legatura intre ele. Lasati copilului cateva secunde sa le priveasca cu atentie, apoi, in timp ce este intors cu spatele, luati un obiect sau schimbati locul lor. Copilul trebuie sa observe schimbarea, sa o verbalizeze si sa aseze obiectele cum au fost la inceput. Jocul este cu atat mai dificil, cu cat sunt mai multe obiecte in fata lui si/sau cu cat se produc mai multe schimbari.

POVESTE PE DOUA VOCI

Copilul propune punctul de plecare al unei povesti (sau dvs.), spunand prima fraza. Dvs. continuati cu a doua... si tot asa pana construiti in doi o poveste. In functie de imaginatia copilului puteti sau nu sa precizati destul de repede personajele si intamplarile.

LITERA INTERZISA

Un joc putin mai dificil, pentru dezvoltarea auzului si a auzului fonematic. Alegeti un sunet, o vocala, care va fi considerat interzis. Fiecare trebuie sa spuna un cuvant, oricare, cu conditia sa nu contina acel sunet interzis. Fiecare greseala se considera un punct pentru adversar. Partida se joaca pana la 3 puncte. Cand copilul va fi familiarizat cu jocul, se va putea trece la interzicerea unor consoane, care sunt mai dificil de reperat. Pentru ca jocul sa fie mai dificil, trebuie interzise sunete foarte frecvente. In limba romana, sunetele utilizate mai des sunt: E, I, A, C, T, R, U, N, L, O.

Jocul se poate desfasura si pe baza materialului scris.

JOC DE RIME

Puneti Intrebarea: Ce sa pun intr-o... masina?", iar copilul va raspunde propunandu-va cel mai mare numar de cuvinte care se termina cu ina". Jocul se poate diversifica cu alte exemple: cos, casa, valiza, cort... .Metoda ESPERE

Metoda ESPERE este o pedagogie a comunicrii elaborat de psihosociologul francez Jacques Salom, fiind utilizat de peste 30 de ani ca un instrument practic de comunicare i relaionare interpersonal.

ESPERE ne nva s ne cunoatem, s comunicm mai bine i s relaionm cu oamenii, cu viaa, n armonie cu aspiraiile noastre cele mai profunde.

Prin aplicarea Metodei ESPERE vei reui:

s depeti i s nelegi problemele de orice natur din viaa ta;

s ai ncredere n tine i potenialul tu;

s identifici disfuncionalitile din comunicare, care conduc la conflicte si suferine in viaa ta;

s menii relaiile tale frumoase i n armonie, fr conflicte care le pot distruge;

s nvei s te asculi;

s ndrzneti s te afirmi;

s-i ngrijeti propriile rni emoionale

s cultivi cele mai importante relaii din viaa ta: relaia cu tine nsui, relaia adult-copil, relaia de cuplu, relaiile profesionale, relaiile colare, relaia cu mediul nconjurtor, relaia cu divinitatea

sa-i asculi limbajele corpului si bolile si sa lucrezi pentru rezolvarea lor

sa te eliberezi de autosabotori i credine nocive

sa depeti separrile dureroase, sa te regseti si sa renati.

Adultul dislexic

Dislexia nu este o boal deci nici nu se poate vindeca. Un copil dislexic va rmne dislexic i n viaa de adult. Greutile legate de citit-scris sau calcul vor persista ntr-o anumit msur dar depinde de fiecare persoan dislexic n ce msur reuete s fac fa acestuia.

HYPERLINK "http://dislexic.ro/wp-content/uploads/2010/04/adislexic.bmp"

HYPERLINK "http://dislexic.ro/wp-content/uploads/2010/04/pencil.jpg"

Insuccesele colare nu dispar fr urme. Copiii dislexici, fr un sprijin familial sau un ajutor specializat, devin aduli cu o stim de sine sczut. Foarte muli dintre ei dezvolt un sentiment de autoacuzare, ruine i sentimentul de necorespundere din cauza eecurilor legate de nvare. Dac nu i prelucreaz frustrri