Disertatie Drone, Intelligence Si Securitate Nationala

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

SPECIALIZAREA STUDII DE SECURITATE

LUCRARE DE DISERTAŢIE

Coordonator ştiinţific:

dr. Laurenţiu S. Han Absolvent:

Lucian-Eduard Preda

BUCUREȘTI

2014

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

SPECIALIZAREA STUDII DE SECURITATE

LUCRARE DE DISERTAŢIE TEMA: Drone, Intelligence și Securitate Naţională

Coordonator ştiinţific:

dr. Laurenţiu S. Han Absolvent:

Lucian-Eduard Preda

BUCUREȘTI

2014

Cuprins

ARGUMENT ........................................................................................................................................................ 5

CAPITOLUL I - ROLUL DRONELOR ÎN INTELLIGENCE ....................................................................... 6

1.1. CONCEPTE .......................................................................................................................................... 6

1.2. EFECTE ................................................................................................................................................ 7

CAPITOLUL II - BENEFICII ŞI MODURI DE UTILIZARE ...................................................................... 10

2.1. GENERALE........................................................................................................................................ 10

2.2. ÎN ROMÂNIA .................................................................................................................................... 12

CAPITOLUL III - CONSIDERENTE SOCIOLOGICE, ETICE ȘI LEGALE ........................................... 13

3.1. REGLEMENTĂRI PRIVIND DREPTUL LA VIAŢA PRIVATĂ .................................................... 13

3.2. LEGALITATEA ŞI MORALITATEA UTILIZĂRII SISTEMELOR FĂRĂ PILOT LA BORD ..... 16

CAPITOLUL IV - TEHNOLOGIA FĂRĂ PILOT ÎN ROMÂNIA............................................................... 19

4.1. POTENŢIALUL TEHNOLOGIC AL ROMÂNIEI ÎN DOMENIU ................................................... 19

4.2. CONSIDERENTE STRATEGICE ..................................................................................................... 22

4.3. EFECTE ASUPRA ECONOMIEI ...................................................................................................... 26

4.4. SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI PROPUNERI ........................................................................................... 28

4.5. BENEFICII PENTRU INSTITUŢIILE NAŢIONALE DE SECURITATE ....................................... 30

4.6. ANALIZĂ SWOT ............................................................................................................................... 33

CAPITOLUL V - VIITORUL TEHNOLOGIEI ............................................................................................. 35

5.1. AUTONOMIE .................................................................................................................................... 35

5.2. VIITOARE PROIECTE ...................................................................................................................... 37

CONCLUZII ....................................................................................................................................................... 42

LISTA ANEXELOR ........................................................................................................................................... 49

ANEXE ................................................................................................................................................................ 50

5

Argument

Unmanned Aerial Vehicle (UAV), dronă sau aparat de zbor fără pilot la bord

este un sistem aerian ghidat de la distanţă sau printr-un program de zbor prestabilit.

Aceste aparate vin în forme şi mărimi diferite şi au aplicare în domeniul civil,

ştiinţific, industrial şi în special în cel militar unde sunt folosite pentru intelligence,

supraveghere, recunoaştere şi atacuri armate. Motivele propagării acestora sunt

dezvoltarea tehnologiei de ghidare de la distanţă şi culegerea de informaţii la sol mai

precisă.

Lucrarea de faţă nu are menirea să demonstreze că sistemele fără pilot

capabile de intelligence, supraveghere şi recunoaştere pot să înlocuiască complet

factorul uman, ci faptul că această tehnologie vine în completarea lui, în sprijinul

eforturilor sale de a furniza intelligence într-un mod mai eficient şi mai rapid.

Aparatele de zbor fără pilot la bord utilizate în intelligence pot reprezenta pentru

România o unealtă extrem de importantă pentru provocările secolului 21. Dacă în

momentul de faţă necesitatea lor nu este evidentă, factorii coroboraţi din această

lucrare indică o tendinţă ascendentă şi accelerată în domeniu, iar cererea unor astfel

de unelte este limitată doar de creativitatea şi imaginaţia utilizatorilor. Din punct de

vedere al intelligence-ului, putem afirma că progresul tehnologic al senzorilor şi

apariţia unui număr tot mai mare de soluţii fără pilot vor putea satisface nevoile

structurilor de securitate ale statului român de a obţine intelligence calitativ prin

astfel de aparate de zbor fără pilot la bord.

Din aceste motive, lucrarea își propune să ofere indicatorii necesari pentru

stabilirea potenţialului României de a fi în avangarda tehnologiei moderne de

apărare în domeniul aeronautic cu ajutorul aparatelor de zbor fără pilot şi măsura în

care acestea ar putea întări poziţia strategică a României în cadrul NATO şi UE.

Aceste sisteme prezintă toate caracteristicile unui game changer deoarece au

potenţialul de a transforma natura războiului modern.

Sursele folosite pentru realizarea lucrării sunt în întregime de tip Open

Source Intelligence, pe deoparte datorită multitudinii acestora, dar şi datorită

transparenţei companiilor aerospaţiale şi de apărare cu privire stadiul în care se află

cercetările întreprinse de aceste companii referitoare la tehnologia aparatelor de zbor

fără pilot la bord.

6

Capitolul I - Rolul dronelor în intelligence

1.1. Concepte

Departamentul de Apărare al Statelor Unite defineşte o dronă ca fiind „o

aeronavă care nu transportă un operator uman și este capabilă de zbor cu sau fără

control de la distanță”1, iar conform Dicţionarului explicativ român, drona este „un

aparat de zbor fără pilot la bord, ghidat de la distanță”2.

Termenul de dronă este mai puţin utilizat în Occident datorită asocierii cu

atacurile din Afganistan, Pakistan, Somalia şi Yemen soldate cu numeroase victime

și pagube colaterale. Mass-media a avut un rol hotărâtor în a forma opinia că toate

dronele sunt militare şi sunt concepute doar în scopuri militare, creând impresia falsă

că toţi cetăţenii ar putea deveni ţinte odată cu introducerea acestor sisteme în spaţiul

aerian naţional al unui stat.

„UAV-urile sunt sisteme sofisticate care încorporează cadre ușoare de

aeronave, propulsie avansată, legături securizate de date, sisteme de control de

înaltă tehnologie și de sarcini utile.”3Acestea sunt caracteristicile care conferă

valoarea sistemelor fără pilot în domeniul intelligence-ului, iar acest fapt împinge

spre înlocuirea metodelor convenţionale aeriene de obţinere de intelligence în

favoarea unor soluţii controlate de la distanţă.

Un concept folosit în domeniul afacerilor este actionable intelligence și

presupune „orice informații care pot fi utilizate pentru a crește poziția strategică a

unei companii împotriva competiţiei. Intelligence-ul obţinut trebuie să fie transferat

în acțiuni reale, care pot fi folosite pentru a lansa atacuri preventive sau pentru a

pregăti o contra-strategie”4. Deşi vorbim de domeniul afacerilor, putem observa că

noţiunea de actionable intelligence ar putea reprezenta o componentă importantă în

domeniul aparatelor de zbor fără pilot la bord datorită capabilităţilor acestora de a

colecta și de a furniza informaţii în timp real, fapt ce scade semnificativ timpul

dintre obţinerea de intelligence, actul decizonal și acțiune. Astfel, avem ca exemplu

eliminarea unor ținte importante de pe teritoriul unor state non-ostile (Pakistan,

Yemen) de către un alt stat (Statele Unite) ca măsură preventivă în urma constatării

1 Department of Defense Dictionary of Military and Associated Terms, Joint Publication 1-02, 2014, p. 276. 2 http://dexonline.ro/definitie/dron%C4%83, accesat la data de 12.06.2014 ora 1:24. 3 http://www.uavs.org/index.php?page=what_is, accesat la data de 13.06.2014 ora 11:53. 4 http://www.businessdictionary.com/definition/actionable-intelligence.html, accesat la data de 12.06.2014 ora

1:58.

7

pericolului potenţial al acelor ţinte. În acest fel, se realizează transformarea

intelligence-ului în intelligence acţionabil raportat la tehnologia fără pilot şi nu

numai.

Un aspect foarte important din acest punct de vedere este că sistemele fără

pilot pot fi folosite în orice etapă a procesului de intelligence de la colectare până la

realizarea de atacuri, devenind parte integrată şi direct asociată intelligence-ului.

Acest fapt duce la posibilitatea detaşării aeronavelor fără pilot la bord de

componenta militară şi conferă acestei tehnologii o versatilitate extrem de facilă.

„Inovațiile în capabilitățile de securitate națională nu trebuie să scadă

atunci când nevoile de securitate se ciocnesc cu bugete austere, liderii

guvernamentali și din industrie trebuie să continue promovarea inovației chiar dacă

tăierile bugetare impun reduceri în anumite capabilități.”5

1.2. Efecte

Sistemele de zbor fără pilot armate au fost folosite prima dată în Afganistan

începând cu octombrie 2001, numărul lor crescând de la 167 de unităţi în 2002 la

peste 7000 în ziua de azi. Principalele aeronave fără pilot de atac ale Statelor Unite

sunt Predator MQ-1B, conceput pentru misiuni de intelligence6, supraveghere şi

recunoaştere (ISR) şi MQ-9 Reaper, specializat în lovituri de înaltă precizie. Oricare

din aceste sisteme poate sta în aer până la 24 de ore fără oprire7.

Aeronavele fără pilot la bord au folosite ca răspuns la atacurile teroriste din 9

septembrie 2011, începând transformarea războiului convenţional într-un război de

intelligence, fapt ce a dat naştere politicii de target killing (lovitura prin etichetare)

întreprinsă de către Agenția Centrală de Informații (CIA) şi nu de armată sau forţele

aeriene ale Statelor Unite, deși încă din 2001, directorul de atunci George Tenet

„avea mustrări serioase cu privire la noua tehnologie de ucidere și etica și

legalitatea utilizării acesteia”8. Următoarea etapă în evoluţia acestei politici a avut

loc în anul 2009, când loviturile au început să fie îndreptate nu doar împotriva

5 Frank Strickland, An Insider's Perspective on Innovation During Fiscal Austerity, The Early Evolution of the

Predator Drone, Studies in Intelligence Vol. 57, No. 1 (Extracts, March 2013), p. 1. 6 Richard K. Barnhart, Stephen B. Hottman, Douglas M. Marshall, Eric Shappee, Introduction to Unmanned

Aircraft Systems, Editura CRC Press, Boca Raton, 2011, p. 42. 7 Elizabeth Bone, Christopher C. Bolkom, Unmanned Aerial Vehicles: Background and Issues, Editura Novinka

Books, Washington D.C., 2004, p. 21. 8 Brian Glyn Williams, Predators: The CIA's Drone War on al Qaeda, Editura Potomac Books Inc., Washington

D.C., 2013, p. 24.

8

ţintelor de mare valoare, în general ţinte singulare, ci împotriva unor modele de

viaţă, mai exact „grupuri de oameni care posedă anumite particularităţi sau care

prezintă caractersici asociate activităţii teroriste, dar a caror identitate este

necunoscută”9. Folosirea serviciilor de intelligence pentru a efectua astfel de lovituri

nu este întâmplătoare, acţiunile putând fi uşor secretizate şi negabile, menţinând în

acelaşi timp o eficienţă crescută fără costuri suplimentare. Mai mult, asocierea

directă între un serviciu de intelligence şi o tehnologie născută din intelligence sau

mai bine zis din nevoia de intelligence mai precis (în cazul acesta, în timp real)

reprezintă o sinergie mult mai logică tocmai datorită obţinerii de actionable

intelligence ce îi permite sa acţioneze precis și la momentul oportun.

Un fost operator de sisteme de zbor fără pilot la bord, într-un interviu10

pentru First Look, afirma că atunci când se întreprinde o lovitură prin etichetare,

eroarea în cele mai multe cazuri este că nu se ţine cont de conţinutul convorbirilor

ale SIM-ului urmărit şi prin care se face geolocalizarea ţintei, ci de modelele de

mişcare şi comportament, astfel că de multe ori persoana care a vorbit la acel telefon

mobil nu este neapărat şi în posesia telefonului. De aceea, în multe din atacurile

privind eliminarea țintelor de mare valoare, deşi ar trebui să se bazeze pe cel puţin

două surse pentru a confirma dacă ţinta este într-adevăr cea corectă, problema care

apare este că ambele surse provin de la datele SIGINT colectate de Agenţia de

Securitate Naţională (NSA). O confirmare a spuselor lui, şi deci a utilizării greşite a

intelligence-ului acţionabil, este reprezentată de loviturile asupra unor ţinte sau

manifestări politice, civile sau chiar asupra forţelor proprii din Afganistan care s-au

soldat numai cu victime nevinovate, din cauza interpretării greşite a datelor.

O investigaţie11 a Computer Weekly a dezvăluit faptul că infrastructura de

telecomunicaţii din Marea Britanie este direct implicată în misiunile de intelligence

privind aeronavele fără pilot la bord ale Statelor Unite şi că acestea fac parte din

Reţeaua Informatică pentru Sisteme de Apărare (DISN), o linie de comunicaţii

supersecurizată care are ca scop „interconectarea tuturor comunicaţiilor, forţelor,

comandanţilor, vehiculelor, armelor, senzorilor de supraveghere, sateliţilor,

echipamentelor radio, sistemelor informatice, serviciilor de informaţii şi aliaţilor săi

9 http://www.livingunderdrones.org/background-and-context, accesat la data de 12.06.2014 ora 2:13. 10 http://dissenter.firedoglake.com/2014/02/10/death-by-unreliable-metadata-how-nsa-contributes-to-drone-

assassinations-of-the-wrong-people, accesat la data de 14.02.2014 ora 18:21. 11 http://www.computerweekly.com/news/2240219969/UK-telecoms-infrastructure-used-to-support-

controversial-US-drone-operations, accesat la data de 03.05.2014 ora 11:09.

9

într-o singură reţea”. Mai exact, un internet militarizat pentru cele 3500 de baze

americane din 88 de ţări ca parte a Reţelei Globale de Informaţii (GIG) de fuziune şi

utilizare a tuturor datelor obţinute din ISR în mod automat. Această reţea reprezintă

tranziţia strategiei americane spre conceptul de Război Bazat pe Reţea (RBR) ce

presupune „generalizarea treptată a tehnologiei digitale în spaţiul de luptă al

secolului XXI, apariţia noilor generaţii de arme inteligente, sistemele C4I2SR12,

tehnicile şi tehnologiile războiului electronic, informaţional şi psihologic nu mai pot

lipsi din nicio confruntare armată şi este evident că vor fi folosite masiv în viitoarele

operaţii”13, ceea ce în mod evident include și sistemele de zbor fără pilot la bord.

Deşi Statele Unite este cel mai mare utilizator, Israel este cel mai mare

exportator de aparate de zbor fără pilot la bord, acestea fiind folosite de şase armate

NATO în Afganistan. Numai Marea Britanie şi Franţa au cheltuit aproape 2 mld. de

dolari pe sisteme Hermes şi Heron produse de Elbit Systems, respectiv Industria

Aeronautică Israeliană (IAI). De reţinut că Israel a reuşit să îşi ţină programele de

sisteme fără pilot secrete, iar vânzările nu confirmă, dar nici nu infirmă posibilitatea

ca ele să fie folosite şi pentru atacuri. Astfel, dacă loviturile prin etichetare ale CIA-

ului sunt puternic monitorizate şi criticate de către ONG-uri, cele efectuate de Israel

în Fâşia Gaza trec aproape neobservate tocmai datorită eficienţei israeliene de

secretizare a operaţiilor de acest gen. Printre clienţii Israelului se număra Statele

Unite, Marea Britanie, Canada, Franţa, Australia, Germania, Spania, Brazilia şi

India. Aparent, sistemele fără pilot israeliene şi-au câştigat notorietatea şi încrederea

datorită dovedirii capabilităţilor lor în misiunile clasificate14 întreprinse de Israel.

Exportul de sisteme fără pilot la bord cu capabilităţi de atac de către Statele Unite nu

este permis, Congresul aprobând acest lucru doar pentru cel mai apropiat aliat,

Marea Britanie.

Dr. Frederik Rosén de la Institutul Danez pentru Studii Internaţionale spunea

că „a vedea şi a cunoaşte declanşează obligaţii”15 din punct de vedere al

capabilităţilor de recunoaştere şi spionare a sistemelor fără pilot la bord deoarece

acestea ridică „vălul de ceaţă” al războiului, astfel că legile internaţionale trebuie

adaptate la noile conflicte armate caracterizate prin vizibilitate totală.

12 Comandă, Control, Comunicaţii, Calculatoare, Intelligence, Informaţii, Supraveghere și Recunoaștere. 13 http://www.rft.forter.ro/2010_2_t/02-fm/03.htm, accesat la data de 13.05.2014 ora 13:36. 14 http://www.aljazeera.com/programmes/peopleandpower/2014/04/201442911431250545.html, accesat la data

de 02.05.2014 ora 19:22. 15 http://blog.oup.com/2013/11/drone-technology-international-humanitarian-human-rights-law/, accesat la data

de 05.05.2014 ora 12:57.

http://www.aljazeera.com/programmes/peopleandpower/2014/04/201442911431250545.html

10

Capitolul II - Beneficii şi moduri de utilizare

2.1. Generale

Aparatele de zbor fără pilot la bord prezintă beneficii pentru toate sectoarele

de activitate. Impactul pe care l-ar putea avea în acestea ar reprezenta un feedback

important pentru adoptarea şi utilizarea lor în scopul securităţii naţionale.

Domenii de activitate unde sistemele fără pilot ar putea avea un impact

semnificativ:

a. Poliţie16 – pentru monitorizarea traficului17, a mulţimilor predispuse la

violenţă, supraveghere în timpul întâlnirilor internaţionale, control şi verificare18,

urmărirea și arestarea infractorilor, patrularea străzilor etc.

b. Autorităţile vamale – pentru monitorizarea frontierei19;

c. Unităţile de intervenţie rapidă – pentru stabilirea efectelor unui dezastru,

misiuni de căutare şi salvare etc.

d. Activităţi militare – antrenament militar, ISR20 în timp real, mobilitate

prin „posibilitatea de a fi dislocate în zone de interes fără cheltuieli mari și fără

amenajări costisitoare”21, determinarea efectelor asupra adversarului, protejarea

propriilor forţe22 etc.

e. Domeniul privat:

- de comerţ, de transport de bunuri, de livrări la domiciliu prin

reducerea costurilor23 faţă de alte mijloace convenţionale cu aceleaşi

capabilităţi;

- monitorizarea, paza şi protecţia proprietăţilor private;

16 Un video fictiv privind folosirea sistemelor fără pilot de către autorităţile responsabile de siguranţa publică

https://www.youtube.com/watch?v=CgLkWT246qU, accesat la data de 10.04.2014 ora 12:49. 17 http://www.cbsnews.com/news/8-totally-cool-uses-for-drones, accesat la data de 04.05.2014 ora 10:12. 18 http://www.suasnews.com/2014/05/29026/easyjet-to-use-unmanned-drones-to-inspect-its-aircraft/, accesat la

data de 02.06.2014 ora 13:40. 19 https://www.eff.org/deeplinks/2013/07/customs-border-protection-considered-weaponizing-drones, accesat la

data de 04.05.2014 ora 9:28. 20 http://www.rumaniamilitary.ro/viitorul-dronelor-in-romania, accesat la data de 23.05.2014 ora 14:15. 21 Laurenţiu Răducu Popescu, Întrebuinţarea sistemelor aerospaţiale fără pilot uman la bord, Editura

Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, București, 2012, p. 110. 22 http://www.lockheedmartin.com/us/news/features/2013/robots-protect.html, accesat la data de 14.04.2014 ora

18:03. 23 Reg Austin, Unmanned Air Systems: UAV Design, Development and Deployment, Editura John Wiley & Sons

Publication, Chichester, 2010, pp. 7-8.

https://www.eff.org/deeplinks/2013/07/customs-border-protection-considered-weaponizing-drones

11

- verificarea oleoductelor şi gazoductelor24, a complexelor industriale

etc.

- alte activităţi25 comerciale26 precum publicitate, promovare foto-

video, înregistrarea competiţiilor şi evenimentelor sportive, culturale

etc.

f. Mediul înconjurător – monitorizarea şi protejarea faunei şi vegetaţiei,

rezervaţiilor naturale şi zonelor sălbatice, nivelurilor de poluare,

digurilor, cursurilor de apă, mărilor şi oceanelor, detectarea

biohazardelor27 ș. a.

g. Agricultură: supravegherea suprafeţelor agricole28 şi pentru creşterea

animalelor, evaluarea necesităţii şi cantităţii pesticidelor, monitorizarea

turmelor de animale, a sistemelor de irigaţii şi a bazinelor hidrografice

etc. Tot mai mulţi fermieri apelează la aceste sisteme fără pilot datorită

costurilor şi perspectivelor noi ce le permite să crească randamentul

agriculturii29;

h. Meteorologie – supravegherea atmosferei, modificărilor climatice şi

prognozelor meteo30;

i. Alte utilizări – în „topografie, cadastru, cartografiere automată a

şantierelor de construcţie, [...] mine, cariere şi alte situri asemănătoare

indiferent de teren”31.

24 http://www.sky-futures.com/new-video-just-released-oil-and-gas-uav-flare-inspection/, accesat la data de

25.05.2014 ora 20:07. 25 http://www.pcmag.com/slideshow/story/307900/beyond-warfare-12-non-lethal-uses-for-drones, accesat la

data de 20.05.2014 ora 11:40. 26 http://www.boston.com/business/2014/03/14/commercial-uses-for-

drones/dscS47PsQdPneIB2UQeY0M/story.html, accesat la data de 21.05.2014 ora 9:37. 27 http://www.telegram.com/article/20140126/NEWS/301269707/1116, accesat la data de 10.03.2014 ora 17:16. 28 http://www.technologyreview.com/featuredstory/526491/agricultural-drones/, accesat la data de 30.04.2014

ora 15:42. 29 http://news.nationalgeographic.com/news/2013/12/131202-drone-uav-uas-amazon-octocopter-bezos-science-

aircraft-unmanned-robot/, accesat la data de 15.03.2014 ora 17:14. 30 http://www.annenbergclassroom.org/speakouts.aspx?name=do-domestic-drones-violate-the-right-to-privacy,

accesat la data de 22.05.2014 ora 20:11. 31 http://www.suasnews.com/2014/02/27574/topcon-announces-release-of-unmanned-aerial-positioning-system-

a-result-of-strategic-partnership-with-mavinci-gmbh/, accesat la data de 10.03.2014 ora 12:41.

12

2.2. În România

Considerente pentru România privind beneficiile utilizării sistemelor fără

pilot în arii de interes cu grad crescut de importanţă naţională:

a. Supravegherea graniţelor32 ar putea deveni un serviciu de export pentru

ţările care nu îşi permit. De exemplu, România ar putea să ofere un astfel de serviciu

Republicii Moldova. Mai mult, ar spori semnificativ gradul de combatere33 a

traficului şi a crimei organizate transfrontaliere;

b. Supravegherea activităţilor din nodurile portuare, feroviare şi rutiere de

importanţă strategică;

c. Monitorizarea si protecţia infrastructurii critice în colaborare cu

companiile private sau de stat;

d. Industria aeronautică ar putea genera noi locuri de muncă şi venituri

fiscale la buget precum în Statele Unite34;

e. În agricultură se prognozează că în următorii 10 ani toate fermele vor

utiliza aparate de zbor fără pilot pentru supravegherea recoltelor în detrimentul

metodelor convenţionale. Există posibilitatea dezvoltării unor firme specializate în

operarea aeronavelor fără pilot şi analizarea datelor, care să satisfacă nevoile

agricultorilor care nu au timpul, tehnica sau cunoştinţele necesare să acţioneze astfel

de aparate. Externalizarea acestui serviciu reprezintă de asemenea o oportunitate

majoră pentru România35 şi mediul privat autohton, iar o politică pentru promovarea

unor astfel de proiecte ar putea fi gata înainte de adoptarea reglementărilor finale

privind utilizarea sistemelor fără pilot în spaţiul european;

f. Îmbunătăţirea capabilităţilor naţionale de apărare și securitate pentru a

face fata noilor provocări ale mediului de securitate global și regional.

32 http://www.truth-out.org/opinion/item/16422-drones-over-the-homeland-from-border-security-to-national-

security, accesat la data de 022.05.2014 ora 15:02. 33 http://articles.latimes.com/2011/dec/10/nation/la-na-drone-arrest-20111211, accesat la data de 13.04.2014 ora

17:33. 34 http://www.usatoday.com/story/money/business/2014/03/23/drones-agriculture-growth/6665561/, accesat la

data de 25.03.2014 ora 11:51. 35 http://agrointel.ro/11024/din-2015-agricultura-performanta-se-face-cu-drone-vehicule-aeriene-fara-pilot-vor-

fi-utilizate-pentru-fertilizari-si-irigatii/, accesat la data de 02.06.2014 ora 23:20.

13

Capitolul III - Considerente sociologice, etice și legale

3.1. Reglementări privind dreptul la viaţa privată

Companii private din sectorul civil, precum Google sau Facebook, caută să

introducă sistemele fără pilot în operaţiunile lor. Având în vedere că acestea sunt

doar două din cele mai mari companii ce îşi bazează activităţile pe interacţiunea cu

secţiuni foarte mari de populaţie, putem trage concluzia că astfel de încercări ar

ridica mari probleme cu privire la intimitatea şi viaţa privată a persoanelor.

În era reţelelor de socializare şi de expunere tot mai multă a vieţii private în

spaţiul public virtual indică faptul că linia dintre public şi privat începe să dispară.

Pe deoparte, Google a revoluţionat noţiunea de navigare, iar imaginile capturate de

pe tot globul şi transpuse într-o hartă interactivă publică demonstrează acest fapt.

Astfel, în aprilie 2014, Google a achiziţionat Titan Aerospace, o companie ce

produce aeronave fără pilot la bord capabile, în teorie, să stea în aer cel puţin 5 ani

fără oprire cu ajutorul energiei solare la altitudini de 20,000 de metri, o companie

pentru care licitase şi Facebook. Titan Aerospace va contribui la Proiectul Loon36 şi

la îmbunătăţirea serviciilor de cartografiere ale Google Maps prin furnizarea de

imagini în timp real faţă de cele statice actuale. Dacă includem şi dezvăluirile

referitoare la accesarea informaţiilor private de către anumite structuri şi servicii de

informaţii, putem vedea de ce introducerea unor sisteme proiectate exact în scopul

supravegherii, recunoaşterii şi al culegerii de informaţii ar fi întâmpinate cu opoziţie

din partea societăţii civile. Aşa cum spunea şi preşedintele executiv al Google, Eric

Schmidt şi anume că „Google se bazează pe încredere - pierzi acea încredere, pierzi

clientul. [...] Nu este în regulă să invadezi viaţa privată - doar pentru că ai uneltele

să o faci nu înseamnă că este corect.”37

Legea dreptului la viaţa privată nu a reuşit să ţină pasul cu dezvoltarea

tehnologiei fără pilot, precum şi a noilor provocări care se ridică în urma acesteia.

Potrivit Administraţiei Federale a Aviaţiei (FAA), până în 2020 vor fi operate

aproximativ 30,000 de aparate de zbor fără pilot numai în Statelor Unite. Mai mult,

FAA a declarat că nu va impune niciun impediment acestei tehnologii, ci o va lăsa să

36 O reţea ce va furniza internet wireless în zone izolate sau sărace cu ajutorul dirijabilelor şi a sistemelor de

zbor fără pilot la bord răspândite pe tot globul la altitudini mai mici decât sateliţii convenţionali. 37 http://www.theguardian.com/technology/2014/feb/09/privacy-concerns-google-streetview-facebook-drones,

accesat la data de 16.03.2014 ora 11:32.

14

îşi atingă potenţialul maxim. Pe de altă parte, Comisia Europeană doreşte să

stabilească standarde clare privind reglementarea tehnologiei fără pilot în Uniunea

Europeană astfel încât să acopere „siguranţa, securitatea, confidenţialitatea,

protecţia datelor, asigurarea şi tragerea la răspundere”38. Scopul ar fi să permită

industriei europene să devină lider global în acest acest domeniu, dar în acelaşi timp

să aibă fixate măsuri de protecţie adecvate. Cu toate acestea, putem asuma că

motivul real este cel de contracarare a ambiţiilor Statelor Unite de a monopoliza pe

cât posibil această tehnologie. Aparatele de zbor fără pilot la bord vor avea tendinţa

să devină o competiţie între statele dezvoltate.

Valoarea sistemelor fără pilot în intelligence reiese şi din definiţia dată de

avocata ONG-ului Fundaţia Frontierei Electronice (EFF), Jennifer Lynch, cu privire

la recomandările legislative referitoare la utilizarea aeronavelor fără pilot în spaţiul

aerian al Statelor Unite astfel: „Sistemele aeriene fără pilot la bord sunt capabile de

supraveghere de înaltă tehnologie şi aproape constantă prin transmisii video în timp

real, imagini termice şi interceptarea comunicaţiilor susţinute de programe software

de recunoaştere a numerelor de înmatriculare, localizare GPS şi de recunoaştere a

feţei. Aceste sisteme pot acumula cantităţi mari de date private ale cetăţenilor care

pot fi legate de datele colectate prin alte mijloace de guvern şi de companii

private.”39 Prin urmare, au fost propuse 3 recomandări:

1. Autorităţile responsabile cu aplicarea legii să fie obligate să necesite un

mandat pentru colectarea de informaţii confidenţiale.

2. Operatorilor de sisteme fără pilot comerciale să le fie impuse standarde de

confidenţialitate şi să fie transparenţi cu activităţile lor.

3. Legislaţia să reglementeze clar diferenţa între utilizarea personală şi cea

privind informarea publică.

În opinia acestui ONG, publicul are dreptul să ştie unde sunt folosite aceste

sisteme fără pilot la bord, ce fel de informaţii colectează, cât timp vor fi stocate

datele, cine are acces la aceste date şi dacă informaţiile pot fi folosite şi în alte

scopuri. De notat că majoritatea îngrijorărilor se referă doar la folosirea sistemelor

fără pilot cu capabilităţi de atac pe teritoriul naţional.

38 http://www.theinquirer.net/inquirer/news/2338729/ec-wants-to-regulate-drones-because-privacy, accesat la

data de 10.04.2014 ora 20:48. 39 https://www.eff.org/deeplinks/2013/06/all-drone-legislation-must-meet-these-three-requirements, accesat la

data de 20.03.2014 ora 15:04.

15

Pentru România este imperativ să înţelegem îngrijorările societăţii civile

privind posibilele intruziuni în vieţile private ale cetăţenilor pentru a putea aplica o

politică de adoptare corectă şi eficientă a acestei tehnologii fără implicaţii negative

pe viitor. Înţelegerea acestei probleme reprezintă primul pas important pentru

viitorul aparatelor de zbor fără pilot la bord în sistemele naţionale de securitate şi

apărare ale României. Pregătirea legislaţiei naţionale ar duce la creşterea interesului

faţă de aceste sisteme şi ar ajuta dezvoltarea acestui domeniu. Cu toate aceste, sunt

inconsistenţe40 în cadrul Autorităţii Aeronautice Civile Române şi a Ministerului

Transporturilor cu privire la reglementările speciale41 pentru operarea şi utilizarea

aparatelor de zbor fără pilot la bord, iar procedurile de obţinere a avizelor de zbor

sunt ambigue42. România participă prin ROMATSA43 la foruri internaţionale privind

reglementarea şi cooperarea civilă şi militară referitoare la tehnologia fără pilot.

Aparatele fără pilot comerciale moderne de mici dimensiuni nu mai necesită

un sistem proprietar de control, ci doar o aplicaţie mobilă din partea producătorului,

controlul realizându-se prin orice smartphone sau tableta cu sistem de operare iOS,

Android sau Windows44. Pe termen mediu, vor trebui găsite soluţii la numeroase

întrebări precum: Ce poate opri o persoană să ataşeze unui microsistem fără pilot o

bombă şi să o dirijeze către o ţintă? Cum ştim cine controlează sistemul respectiv? În

ce măsură poate cineva să doboare un astfel de sistem, proprietate a altei persoane,

sub pretextul încălcării spaţiului şi vieţii private? Cât va mai dura până când vom

vedea lovituri prin etichetare pe teritorii mai aproape de noi, poate chiar în Europa,

sub acelaşi pretext al dreptului de autoapărare al unui stat sau altul?

Propuneri:

1. Standardizarea sunetului produs de aparatele de zbor fără pilot civile.

Majoritatea acestor sisteme produc deja un sunet specific, dar destul de variat, fapt

pentru care se poate aplica o astfel de soluţie. De exemplu, atunci când suntem

înregistraţi foto-video, în mod obişnuit, avem indicaţii vizuale că se desfăşoară o

astfel de acţiune, vedem camera ridicată şi îndreptată spre noi. O măsură

asemănătoare poate fi folosită şi pentru aparatele de zbor fără pilot comerciale sau

40 http://www.caa.ro/supervizare/certificari-nationale, accesat la data de 15.01.2014 ora 23:49. 41 http://www.caa.ro/pdf/RACR%20AZAC.pdf, accesat la data de 15.01.2014 ora 23:59. 42 http://geo-spatial-org.2126404.n4.nabble.com/aprobari-UAV-td4656475.html, accesat la data de 16.01.2014

ora 0:07. 43 http://www.romatsa.ro/ro/node/118, accesat la data de 16.01.2014 ora 0:16. 44 http://www.engadget.com/2014/05/03/windows-8-ar-drone-2-0/, accesat la data de 04.05.2014 ora 10:20.

http://www.engadget.com/2014/05/03/windows-8-ar-drone-2-0/

16

cele utilizate de amatori în scopuri personale, dar sub forma unui sunet specific care

să înştiinţeze persoanele de pe o anumită rază că în acea zonă se află un astfel de

aparat cu sau fără capabilităţi de înregistrare audio-video.

2. Repere vizuale pentru identificarea operatorului care controlează aparatul

de zbor fără pilot. De exemplu, un anumit set de culori, logo-uri, coduri etc.

3. Monitorizarea obligatorie şi permanentă de către autorităţi a locaţiei

acestor sisteme prin GPS, astfel încât, dacă este sesizată o plângere, autorităţile pot

identifica imediat cui îi aparţine sistemul în cauză.

Evident, astfel de măsuri vor necesita o reglementare aprofundată, dar

cunoaşterea în prealabil a utilizării unei aeronave fără pilot în vecinătatea noastră ar

putea reprezenta primul pas spre găsirea unor soluţii general favorabile privind

protejarea dreptului la viaţa privată şi siguranţa cetăţenilor.

3.2. Legalitatea şi moralitatea utilizării sistemelor fără pilot la bord

Tehnologia fără pilot ridică probleme de natură jus ad bellum şi dacă

utilizarea pe teritoriul altor state, cu sau fără consimţământul lor, este în

conformitate cu legislaţia internaţională. În multe din aceste cazuri, justificarea este

reprezentată de dreptul la autoapărare şi la protejarea intereselor naţionale chiar şi

dacă acestea sunt în detrimentul intereselor altor state. În războiul împotriva

terorismului, o justificare suplimentară adusă în prim plan este şi dacă statul, pe

teritoriul căruia se află ameninţările, nu doreşte sau se află în imposibilitatea de a

acţiona împotriva acestora prin forţe proprii. Legislaţia internaţională are dificultăţi

în a preciza când şi ce persoane pot deveni în mod justificat şi legal ţinte ale unui

stat ce utilizează aparate de zbor fără pilot la bord sau de ce folosirea unei astfel de

politici nu este considerată a fiind echivalentul acţiunilor de asasinare, acestea fiind

interzise.

Utilizarea sistemelor aeriene fără pilot la bord poate avea impact negativ

asupra comunităţilor adversare sau ale grupului ţintă prin scăderea gradului de

încredere dintre membrii acelei comunităţi. Se cunoaşte că multe din loviturile

preventive cu ajutorul sistemelor fără pilot se efectuează în urma etichetării fizice şi

directe a ţintei prin mijloace tehnice, precum transmiţătoare plasate în mod

intenţionat de resursele umane de la faţa locului, de obicei, pentru o recompensă.

17

Totuşi, în regiunea tribală dintre Pakistan şi Afganistan, această metodă de etichetare

este folosită nu doar în scopul eliminării ameninţărilor teroriste, ci şi pentru

eliminarea reciprocă a membrilor dintre triburi, pentru rezolvarea unor feude,

răzbunare etc. Mai mult, au existat cazuri în care informatorii folosiţi de CIA pentru

etichetarea ţintelor au acţionat la întâmplare, plasând transmiţătoarele pe ţinte

aleatorii deoarece recompensa era oricum garantată. În plus, pe baza aceloraşi surse,

au fost reţinuţi în nenumărate rânduri presupuşi terorişti care ulterior au fost dovediţi

ca fiind nevinovaţi ceea ce ridică întrebarea ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi fost luaţi în

vizor pentru lovituri prin etichetare. Din aceste motive, orice stat posesor de sisteme

de zbor fără pilot cu capabilităţi de atac se va confrunta cu cel puţin două probleme:

riscul de victime şi pagube colaterale şi faptul că intelligence-ul pe care îşi va baza

loviturile trebuie să fie extrem de precis şi să confirme acurateţea datelor despre ţinta

vizată.

Există chiar și riscul provocării unor traume emoţionale în rândul populaţiei

civile. Scade dorinţa membrilor comunităţilor de a se aduna, de a participa la

activităţi comune, economice, politice, educaţionale (familiile nu îşi mai trimit copii

la şcoala de frică sau pentru a suplimenta veniturile ce proveneau de la membrii

pierduţi, afectează concentrarea şi atenţia elevilor etc.), de familie, întruniri culturale

ș. a. datorită temerii unei lovituri cu ajutorul sistemelor aeriene fără pilot. Există

posibilitatea ca această politică să fie folosită în mod deliberat pentru a provoca

anxietate, dar acest lucru ar presupune recunoaşterea că ţinta este chiar populaţia

civilă şi nu cea militantă. În unele cazuri s-au raportat stări de panică, probleme de

sănătate fizică sau mintală doar de la auzul motoarelor aeronavelor fără pilot. Se

combate terorismul cu terorism.

Mai mult, atacurile de acest tip, cu implicaţii asupra populaţiei civile, riscă să

genereze violenţă nu doar în statul respectiv, ci în întreaga regiune, iar grupările

teroriste utilizează loviturile prin etichetare45 ca propagandă de recrutare în rândul

populaţiei afectate de pierderea rudelor în urma unor astfel de lovituri4647, asta deși o

45 http://www.nytimes.com/2014/02/11/world/asia/us-debates-drone-strike-on-american-terror-suspect-in-

pakistan.html?_r=0, accesat la data de 12.02.2014 ora 9:38. 46 http://www.usnews.com/opinion/blogs/world-report/2014/02/13/american-drones-are-creating-terrorists-in-

africa-and-asia, accesat la data de 13.02.2014 ora 23:46. 47 http://www.theatlantic.com/international/archive/2013/08/how-drones-create-more-terrorists/278743/, accesat

la data de 16.02.2014 ora 17:26.

18

politică de contra-terorism48 ar trebui să aibă ca funcţie principală câştigarea

încrederii publice. „Chiar și Directorul Centrului Naţional de Contraterorism,

Michael Leiter admitea: «Cu siguranță nu voi încerca să argumentez că unele din

acțiunile noastre nu au condus la radicalizarea unor persoane».”49 De asemenea,

pot apărea şi interpretări, astfel că distanţa dintre atacator şi ţintă poate fi atât de

mare încât distorsionează informarea publică, populaţia care suferă putând interpreta

atacurile ca fiind îndreptate în mod voit asupra lor din orice fel de considerente. În

momentul de faţă, una din aceste interpretări este presupusa dorinţă de eliminare a

populaţiei musulmane.

Cu toate acestea, programele de utilizare a aparatelor de zbor fără pilot la

bord în funcţie de situaţie reprezintă proiecte şi strategii în lucru. Maturizarea acestei

tehnologii, precum şi a modurilor de utilizare evoluează constant și va exista „o

tendinţă de trecere la UAV-uri mai mici, mai flexibile și mai versatile”50. Din acest

punct de vedere, se pot explica deficienţele tehnice, victimele şi pagubele colaterale.

În timp, această nouă politică bazată pe aparate de zbor fără pilot la bord se va

definitiva şi mare parte din neajunsurile actuale se vor rezolva51. Rămâne incert dacă

alte mijloace de combatere a terorismului ar fi cauzat mai puţină pierdere de viaţă

umană.

48 http://www.rand.org/blog/2013/10/the-future-of-counterterrorism-fewer-drones-more-partnerships.html,

accesat la data de 14.01.2014 ora 0:41. 49 Charli Carpenter, Michael A. Cohen, Micah Zenko, Steven Metz, Thomas P.M. Barnett, Drones, Cyber and

Covert Ops: America's Invisible Wars, World Politics Review, 2012. 50 Kimon P. Valavanis, Advances in Unmanned Aerial Vehicles: State of the Art and the Road to Autonomy,

Editura Springer, Dordrecht, 2007, p. 7. 51 Potrivit unei statistici ale Biroului de Investigaţii Jurnalistice din Londra, a fost observată o creştere a

frecvenţei loviturilor cu sisteme fără pilot, dar în acelaşi timp şi o scădere a numărului victimelor colaterale per

lovitură, dovadă că tehnologia devine tot mai eficientă. http://tribune.com.pk/story/647672/un-passes-resolution-

against-drone-strikes-unanimously/, accesat la data de 11.01.2014 ora 14:04.

19

Capitolul IV - Tehnologia fără pilot în România

4.1. Potenţialul tehnologic al României în domeniu

Cercetarea tehnologiei fără pilot în România în scopuri militare şi civile a

depăşit fazele incipiente şi prezintă capacităţi de proiectare superioare faţă de alţi

actori regionali. Cu toate acestea, nu există în momentul de faţă o strategie care să

unifice demersurile întreprinse de mediul academic, companiile de stat şi cele

private pentru cooperarea şi furnizarea unor soluţii de lungă durată care să ţină pasul

cu dezvoltarea tehnologiei şi care să facă faţă competiţiei pe plan extern. Astfel,

putem enumera aceste demersuri:

- 1997-2003 primele aeronave fără pilot militare moderne de

supraveghere şi recunoaştere româneşti (IAR-T52) concepute şi fabricate de Institutul

Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” (INCAS). În prezent,

INCAS lucrează la sisteme complexe de integrare a aparatelor de zbor fără pilot în

infrastructura naţională aeriană53. În 1999, au fost înlocuite cu 11 sisteme americane

de tipul RQ-7 Shadow 600, folosite în prezent în Afghanistan şi Irak.

- 2005-2006 Centrul de Cercetare pentru Aeronautică şi Spaţiu al

Universităţii de Politehnică din Bucureşti alături de alţi parteneri interni dezvoltă

„sisteme de comandă, control, culegere de date şi comunicaţii prin sisteme fără

pilot”54.

- 2007-2010 cercetări conduse de Agenţia Spaţială Română şi alţi

parteneri în domeniul zborului în formaţie55 al aparatelor de zbor fără pilot la bord.

- 2008-2011 dezvoltarea unui „elicopter autoportant dirijabil fără

pilot”56 de către Agenţia Spaţială Română.

- februarie 2014 finalizat şi testat cel mai mare şi mai avansat sistem fără

pilot la bord autohton, Air Strato57, dezvoltat şi construit de Asociaţia Română

52 http://www.incas.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=136&Itemid=119, accesat la data de

13.01.2014 ora 13:22. 53 http://www.incas.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=106:systems-department-

&catid=68:systems-department-&Itemid=89, accesat la data de 13.01.2014 ora 13:34. 54 http://www.pub-rcas.ro/dezvoltare%20uav-duav.html, accesat la data de 13.01.2014 ora 14:11. 55 http://www.pub-rcas.ro/formatie%20uav-uri%20in%20zbor%20autonom.html, accesat la data de 13.01.2014

ora 14:17. 56 http://www.pub-rcas.ro/elicopter%20autoportant.html, accesat la data de 13.01.2014 ora 14:23. 57 http://jurnalul.ro/it/tehnica/drone-romania-arca-uav-arca-air-strato-661232.html, accesat la data de 15.02.2014

ora 09:06.

20

pentru Cosmonautică şi Aeronautică58 (ARCA). Air Strato are capabilităţi de înaltă

performanţă având o greutate maximă la decolare de 280 de kg, anduranţă de până la

3 zile cu ajutorul panourilor solare şi o viteză maximă de 190 km/h la o altitudine de

până la 18,000 de metri. Scopul programului este de supraveghere şi cercetare

ştiinţifică, iar ARCA lucrează deja la următoarea versiune. Varianta comercială a lui

Air Strato va fi destinată doar mediului privat59, nu şi instituţiilor statului român.

Este probabil cel mai avansat proiect de acest gen din Europa de Est în momentul de

faţă, prin urmare reprezintă un prim avantaj pentru România. Cu toate acestea ar

trebui ridicate semne de întrebare de ce un astfel de proiect ar fi destinat doar

mediului privat şi de ce nu ar putea beneficia de el şi instituţiile de apărare şi

securitate naţională ale statului.

- mai 2014 lansată Boreal 560 primul sistem fără pilot militar operaţional

de provenienţă românească, aflat în teste din 2011, cu capabilităţi de „supraveghere,

cercetare, recunoaştere, colectare şi transmitere a informaţiilor în timp real pe o

rază de sub 10 km”61, dezvoltat de Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi

Tehnologii Militare.

- Companii private şi instituţii academice române interesate de

cercetarea şi dezvoltarea sistemelor fără pilot în sectorul militar62 şi civil: Syscom

1863, Institutul de Ştiinţe Spaţiale, BITNET-CCSS (din 2006 participă constant în

proiectele aerospaţiale şi de securitate ale României şi NATO64), UTI Grup (din

2003 parteneriat65 cu Lockheed Martin pentru care dezvoltă aplicaţii software pentru

sistemele fără pilot), Tohan SA, Mirsand, PROOPTICA SA, SEEKTRON, Uzina

Mecanică Plopeni, Electromecanica Ploieşti (ATT-0166), Institutul pentru Tehnică de

58 http://www.arcaspace.com/, accesat la data de 15.02.2014 ora 09:24. 59 http://www.romaniatv.net/arca-dezvolta-o-aeronava-fara-pilot-de-inalta-performanta_126212.html, accesat la

data de 14.02.2014 ora 10:31. 60 Agenţia de Cercetare pentru Tehnică și Tehnologii Militare, Centrul de Testare Evaluare și Cercetare

Șiinţifică pentru Armamente, Sistem mini U.A.V. de supraveghere apropiată în câmp tactic Boreal 5/5E, 2011. 61 http://www.dpa.ro/despre/sistemul-integrat-de-management-al-achizitiilor-pentru-aparare/programe/17-

programe/627-boreal, accesat la data de 14.02.2014 ora 12:38. 62 http://www.acttm.ro/romana/images/stories/Doc/Proiecte/pscd.pdf, accesat la data de 12.01.2014 ora 17:22. 63 http://www.syscom.ro/Military.asp, accesat la data de 13.01.2014 ora 14:41. 64 http://www.bitnet.info/bitnet_services.htm, accesat la data de 14.01.2014 ora 11:09. 65 http://uti.eu.com/main.html?http://uti.eu.com/main.php?lang=fr&pageid=1041, accesat la data de 14.01.2014

ora 15:33. 66 http://www.elmecph.ro/pdf/ro_ATT-01.pdf, accesat la data de 14.01.2014 ora 10:20.

21

Calcul, Aerostar SA (începând cu 200867 dezvoltă capabilităţi pentru sisteme fără

pilot la bord), Aerocontrol UAV68.

- INAV SA, proiectare şi dezvoltare de aeronave fără pilot pentru

domeniul civil şi militar, precum: SISAERO69 (stadiu de proiect), Argus S70 (2005),

Argus XL71 (2007), SISUAR72 (proiectat special pentru supraveghere şi recunoaștere

militară, stadiu de proiect).

- Autonomous Flight Technologies şi Grupul TeamNet, proiectare şi

dezvoltare de sisteme fără pilot militare (ŞOIM I73 şi ŞOIM II74). Comercializează în

prezent Hirrus75 cu capacităţi ISR pentru sectorul militar, poliţie, misiuni de salvare,

cercetare etc.

Societatea civilă ar putea fi cel mai mare investitor şi dezvoltator al

tehnologiei fără pilot în România. De aceea, împiedicarea proiectelor de tip pasiune,

ar putea reduce potenţialul în domeniu. Astfel, statul român ar trebui să facă

radiografii constante şi să promoveze în societatea civilă dezvoltarea unor astfel de

proiecte de mici dimensiuni ce ar putea fi apoi fructificate de către instituţiile

naţionale responsabile de securitatea naţională. Utilizarea greşită a sistemelor de

zbor fără pilot sau împotriva propriilor cetăţeni ar putea avea efecte dezastruoase

asupra viitorului acestei tehnologii pe teritoriul României.

Iniţiative la nivel naţional:

- Asociaţia Unmanned Vehicle Systems România76 (UVSR), cel mai

important ONG din România privind promovarea, dezvoltarea, proiectarea,

construcţia şi integrarea sistemelor de zbor fără pilot la nivel naţional.

- Interes crescut77 pentru astfel de aparate, numeroase iniţiative mici cu

dezvoltare şi producţie limitată, dar cu potenţial.

67 http://www.aerostar.ro/dezvoltare.php, accesat la data de 12.01.2014 ora 12:01. 68 http://www.researchforindustry.ro/site/viewCompany/12, accesat la data de 12.01.2014 ora 12:19. 69 http://www.inav.ro/mediu_sisaero.php, accesat la data de 12.01.2014 ora 12:43. 70 http://www.inav.ro/securitate_argus_s.php, accesat la data de 12.01.2014 ora 13:20. 71 http://www.inav.ro/securitate_argus_xl.php, accesat la data de 12.01.2014 ora 13:37. 72 http://www.inav.ro/securitate_sisuar.php, accesat la data de 12.01.2014 ora 13:50. 73 http://www.aft.ro/index.php/soim-i.html, accesat la data de 13.01.2014 ora 18:02. 74 http://www.aft.ro/index.php/soim-ii.html, accesat la data de 13.01.2014 ora 18:13. 75 http://www.aft.ro/index.php/hirrus.html, accesat la data de 13.01.2014 ora 18:18. 76 https://uvsr.org/index.php?option=com_content&view=article&id=71&Itemid=8, accesat la data de

05.06.2014 ora 22:33. 77http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-15641913-10-ani-myth-busters-romania-drone-roboti-noaptea-

cercetatorilor.htm, accesat la data de 12.01.2014 ora 10:02.

22

- Tot mai multe oraşe şi consilii judeţene caută să achiziționeze astfel de

aparate pentru supravegherea traficului, a mediului natural şi pentru situaţii de

urgenţă.

- Poliţia română78 este de asemenea interesată de achiziţionarea unor

sisteme fără pilot şi reprezintă o piaţă importantă atât pe plan intern, cât şi extern cu

perspective de dezvoltare foarte mari pe viitor.

4.2. Considerente strategice

Sistemele aeriene fără pilot la bord au capacitatea de a perturba activitatea

adversarului. Acestea creează disconfort şi îi reduce sentimentul de siguranţă. Mai

mult, au un impact emoţional şi de constrângere, fapt ce poate reduce violenţa

armată şi poate limita viitoare acţiuni. Este absolut necesar ca şi acurateţea

intelligence-ului dobândit cu privire la ţinte să fie bazat pe criterii clar definite. Aşa

cum afirma Jane Mayer „acurateţea loviturilor premeditate cu ajutorul dronelor

sunt bune pe cât este şi intelligence-ul din spatele lor”79, iar lipsa transparenţei

asupra modului în care sunt dobândite informaţiile ar putea lăsa loc de îndoială

asupra eficienţei sistemelor de zbor fără pilot.

O politică bazată pe lovituri prin etichetare riscă să alieneze partenerii şi

creşte dificultatea stabilirii de viitoare acorduri sau alianţe, dar mai ales riscă să

creeze precedente periculoase pentru alte state sau actori non-statali care ar putea să

acţioneze în aceeaşi manieră de protejare a securităţii şi a intereselor proprii. La

acest fapt contribuie şi proliferarea accentuată a tehnologiei fără pilot atât din partea

statelor şi a armatelor, cât şi din partea companiilor private în căutare constantă de

extindere şi de mărire a profitului. Dacă acest proces nu este controlat, exista riscul

ca această tehnologie să ajungă şi în mâinile adversarilor ceea ce poate afecta

securitatea şi stabilitatea globală. Conform Oficiului de Contabilitate al Statelor

Unite (GAO), cel puţin 76 de state au dezvoltat sau au procurat tehnologie fără

pilot80. China are în stadiul de dezvoltare nu mai puţin de 25 de astfel de sisteme, iar

din Iran au apărut informaţii cu privire la existenţa unor sisteme de zbor fără pilot cu

capabilităţi de a acţiona pe o rază de aproximativ de 1000 km. Mai mult, statul

78 http://stirileprotv.ro/%C5%9Ftiri/timi%C5%9F/inspectoratul-de-politie-timis-si-a-luat-elicopter-drona-va-fi-

folosita-de-criminalisti.html, accesat la data de 13.01.2014 ora 23:06. 79 http://www.livingunderdrones.org/report-strategy/, accesat la data de 12.06.2014 ora 15:13. 80 United States Government Accountability Office, Agencies Could Improve Information Sharing and End-Use

Monitoring on Unmanned Aerial Vehicle Exports, 2012, p. 9.

23

iranian ar fi suspectat de aprovizionare cu astfel de aparate a organizaţiei Hezbollah

şi a regimului sirian Al Assad. „La urma urmei, un adevar al timpurilor noastre este

că niciun sistem de arme, indiferent unde a fost creat prima dată, poate fi ţinut

pentru mult timp ca proprietate privată.”81 Deşi Statele Unite încearcă să controleze

proliferarea acestei tehnologii, piaţa exporturilor este mult prea importantă şi

aducătoare de profit, iar constructorii privaţi au pus suficiente presiuni Congresului

încât să fie aprobate exporturi de sisteme fără pilot către 66 de state. Există totuşi

îngrijorarea că aceste exporturi să aibă efecte inverse şi să fie utilizate la un moment

dat împotriva Statelor Unite.

Peter Singer de la Institutul Brookings aseamănă sistemele fără pilot la bord

cu aeronavele din Primul Război Mondial care la început erau doar de observare,

devenind apoi armate şi omniprezente. „În momentul de faţă, niciun stat dezvoltat

din Vest nu are în derulare proiecte de aeronave cu pilot la bord, iar Forţele

Aeriene ale Statelor Unite antrenează mai mulţi operatori de drone decât piloţi.”82

Se estimează că în următorul deceniu, cheltuielile privind sistemele de zbor fără

pilot la bord şi tehnologiile aferente se vor ridica la 94 de mld. de dolari.

Având în vedere provocările şi ameninţările asimetrice ale secolului 21,

tehnologia fără pilot vine ca o soluţie similară care să le combată. Dacă acum avem

ca exemple Afganistan şi Irak privind utilizarea războiului convenţional împotriva

unui inamic neconvenţional, distanţa dintre utilizatorii aparatelor de zbor fără pilot şi

inamic aduce situaţia pe acelaşi plan, o soluţie asimetrică pentru un război asimetric.

Această tehnologie permite proiectarea puterii fără riscurile asociate cu pierderile de

viaţă umană din rândurile proprii şi fără riscurile politice şi mediatice. Eliminarea

inamicului cu ajutorul sistemelor fără pilot a devenit o soluţie mai favorabilă pentru

decidenţi pe principiul că este mai uşor să elimini ţintele de mare valoare decât să le

capturezi. În 2011, Ministerul Apărării al Regatului Unit ridica anumite semne de

întrebare cu privire la această situaţie a utilizării aeronavelor fără pilot ca opţiune

politică, punându-se problema cât de probabil ar fi ca decidenţii politici să recurgă

mai repede şi mai des la o acţiune violentă pentru rezolvarea unei situaţii

conflictuale.

81 Nick Turse, Tom Engelhardt, Terminator Planet: The First History of Drone Warfare, 2001-2050, Editura

Dispatch Books, 2012, p. 4. 82 http://www.nytimes.com/2012/01/22/opinion/sunday/do-drones-undermine-

democracy.html?pagewanted=all&_r=0, accesat la data de 18.02.2014 ora 19:47.

24

Sistemele de zbor fără pilot la bord reprezintă probabil cele mai eficiente

mijloace de a combate şi de a estompa situaţiile violente armate în regiunile eşuate şi

permit acţionarea acolo unde forţele convenţionale, prin legislaţia internaţională, nu

pot acţiona. Mai mult, acestea pot proiecta o formă de control în spaţii extranaţionale

în multe cazuri mult mai eficient decât prin mijloace pe sol.

Cea mai mare ameninţare cu privire la înlocuirea sistemelor convenţionale cu

cele fără pilot, semi-autonome sau autonome este războiul electronic şi aici nu ne

referim doar la sabotarea sau deturnarea sistemelor de acest tip, ci la orice mijloc sau

formă de atac ce poate scoate din uz componentele electronice. Cea mai sigură

soluţie pentru România ar fi operarea în tandem a sistemelor controlate de la distanţă

cu cele convenţionale. Bazarea în întregime a unui întreg aparat naţional de apărare

şi securitate aerian pe sisteme fără pilot ar putea deveni o vulnerabilitate.

Majoritatea statelor din regiune dezvoltă aparate de zbor fără pilot civile şi

militare, dar puţine caută să le integreze în sistemele naţionale aeriene care ar putea

influenţa în mod pozitiv viitoarele generaţii de aparate de zbor fără pilot la bord.

Doar România, Polonia şi Turcia au iniţializat proiecte sau deţin o infrastructură

parţială referitoare la facilităţile necesare operării unor sisteme fără pilot la bord.

Proiectul SIMPAR83 (Sistem inteligent de monitorizare şi dirijare a traficului cu

ajutorul platformelor aeriene robotizate) este un proiect avansat de integrare a

sistemelor aeriene fără pilot la nivel civil derulat între 2007-2010. Proiectul este

nefinalizat, dar poate reprezenta un pas important având în vedere că România este

singura ţară cu un astfel de proiect. Dacă infrastructura românească nu va ţine pasul

cu dezvoltarea tehnologiei sistemelor fără pilot uman la bord, pe termen lung riscă

un decalaj greu de redresat.

Colaborarea în cadrul principalelor organizaţii politico-militare din regiune şi

stabilirea unor parteneri privaţi sau de stat externi reprezintă cei mai importanţi

factori spre îndeplinirea obiectivului de stabilire a României ca centru tehnologic al

sistemelor fără pilot la bord. Neluarea în considerare a acestor factori ar putea reduce

drastic potenţialul României datorită şanselor foarte mici de dezvoltare proprie a

tuturor tehnologiilor necesare şi de obţinere a fondurilor pentru dezvoltarea unor

platforme tehnologice avansate care să facă faţă cerinţelor moderne atât pe plan

intern, cât şi pe cel extern. Astfel, România a aderat la Alianţa pentru Supraveghere

83 http://www.cpue.energ.pub.ro/simpar/index.html, accesat la data de 13.01.2014 ora 19:10.

25

Terestră84 (AGS) alături de alte 13 state NATO (Statele Unite, Germania, Italia,

Danemarca, Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Luxemburg, Norvegia, Cehia,

Slovacia, Slovenia) şi participă cu fonduri pentru achiziţionarea în comun a 5

sisteme de zbor fără pilot la bord de ultimă generaţie Global Hawk8586 necesare

programului Smart Defence. Costurile se ridică la 1,2 mld. de euro pentru aparate şi

2 mld. de euro pentru implementarea şi funcţionarea acestora. Compania Northrop

Grumman va fi cea care furniza alianţei NATO sistemele de zbor fără pilot la bord

Global Hawk, ce vor fi redenumite în Euro Hawk87. Principala bază de operare a

AGS va fi la Sigonella, Sicila. Euro Hawk va fi dezvoltat în parteneriat cu EADS

Germania, Selex Galileo, Kongsberg, Elettra Communications, dar şi cu UTI

Systems88 (România). În mai 2014 a fost întreprins primul zbor de test în spaţiul

aerian european89 în vederea pregătirii programului AGS.

Deşi Organizaţia Naţiunilor Unite a acuzat în mai multe rânduri Statele Unite

pentru folosirea aparatelor de zbor fără pilot la bord pentru atacuri în zone de interes,

aceasta a iniţiat un program propriu de supraveghere90 cu ajutorul unor sisteme de

zbor fără pilot, de provenienţa Finmeccanica Italia, a graniţei dintre Republica

Democrată Congo şi Rwanda în scopul sprijinirii misiunii de menţinere a păcii din

regiune. Coasta de Fildeş a solicitat o iniţiativă asemănătoare şi pentru

supravegherea graniţelor sale cu Sudanul de Sud. Astfel de misiuni reprezintă o altă

oportunitate pentru România deoarece sunt începutul unor proiecte ample de

monitorizare a tensiunilor de pe continentul african, iar acoperirea suprafeţelor sale

ar putea reprezenta contracte lucrative pentru producătorii autohtoni.

84 http://www.gandul.info/politica/de-ce-a-platit-romania-pentru-drone-militare-in-valoare-de-3-miliarde-de-

euro-basescu-decat-sa-avem-propriile-noastre-avioane-mai-bine-ne-unim-toti-si-platim-cat-utilizam-9659624,

accesat la data de 11.01.2014 ora 18:19. 85 John G. Drew, Russell D. Shaver , Kristin F. Lynch, Mahyar A. Amouzegar, Don Snyder, Unmanned Aerial

Vehicle End-to-End Support Considerations, Rand Publishing, 2005, pp. 55-57. 86 Printre cele mai mari şi mai avansate sisteme fără pilot la bord de tip HALE pentru supraveghere şi colectare

de intelligence. 87 http://www.northropgrumman.com/Capabilities/EuroHawk/Pages/default.aspx, accesat la data de 14.05.2014

ora 13:52. 88 http://business-review.eu/featured/romania-teams-up-with-13-nato-members-to-buy-5-surveillance-drones/,

accesat la data de 23.03.2014 ora 10:19. 89 http://www.dailymail.co.uk/news/article-2642886/MoD-reveals-United-States-Air-Force-spy-drone-flown-

UK-airspace-50-000ft.html, accesat la data de 29.05.2014 ora 17:03. 90 http://mg.co.za/article/2013-12-03-un-to-start-using-surveillance-drones-in-drc, accesat la data de 28.04.2014

ora 22:40.

26

4.3. Efecte asupra economiei

„Efectele economice ale utilizării și implementării UAV vor fi masive.”91

Multe companii comerciale caută să schimbe numele de drone şi să implementeze

aparatele de zbor fără pilot la scară largă în operaţiunile lor. Acest fapt s-ar putea

accentua, de aceea România sau orice companie autohtonă care doreşte

implementarea şi utilizarea sistemelor de zbor fără pilot în spaţiul naţional aerian va

trebui să ţină cont şi să introducă de la bun început o percepţie nouă, care să confere

siguranţă şi încredere cetăţenilor sau clienţilor săi.

Proiectarea, construcţia şi utilizarea sistemelor de zbor fără pilot poate avea

un impact favorabil pentru economia României. Asociaţia Internaţională a

Sistemelor de Vehicule Fără Pilot, cea mai mare organizaţie de comerţ a acestei

industrii, a prezentat primul său studiu economic care previzionează o creştere

economică de 82 mld. de dolari până în 2025 numai din integrarea şi operarea

aeronavelor fără pilot la bord în spaţiul naţional aerian al Statelor Unite. Până în

2017 de exemplu, statul Massachusetts ar beneficia de 1985 de noi locuri muncă,

386 mil. de dolari infuzie în economie şi 3,36 mil. de dolari la buget din încasarea

taxelor.

În decembrie 2013, Amazon a dezvăluit primul proiect comercial de

anvergură privind integrarea şi utilizarea sistemelor de zbor fără pilot pentru

îmbunătăţirea serviciilor sale. Scopul programului, denumit Amazon Prime Air, este

livrarea bunurilor de dimensiuni reduse în cel mult 30 de minute de la plasarea

comenzii. De pe site-ul Amazon: „Din punct de vedere tehnologic suntem gata să

derulăm operaţiuni comerciale de îndată ce reglementările necesare sunt la locul

lor”92 ceea ce se va întâmpla, conform FAA, din 201593. De ce este important acest

proiect? În primul rând pentru că şi alte companii de profil, precum United Parcel

Service (UPS) întreprind studii de fezabilitate asemănătoare privind utilizarea

acestor sisteme pentru livrări, iar un articol din Forbes evidenţia de ce un astfel de

program ar putea să funcţioneze: „În perioada sărbătorilor de iarnă, cumpărăturile

pe internet cresc cu 20% în fiecare an, dar nu şi metodele de livrare, iar găsirea

unei metode de livrare a pachetelor de mici dimensiuni, care alcătuiesc aproape

91 Jonathan Rupprecht, Drones: Their Many Civilian Uses and the U.S. Laws Surrounding Them, 2013. 92 http://www.amazon.com/b?node=8037720011, accesat la data de 30.04.2014 ora 23:06. 93 Alissa M. Dolan, Richard M. Thompson II, Integration of Drones into Domestic Airspace: Selected Legal

Issues, Congressional Research Service, 2013, pp. 4-6.

27

80% din comenzi, a devenit un imperativ pentru sustenabilitatea acestei

afacerii.”9495 Pentru România, acest sector ar putea reprezenta o oportunitate foarte

importantă pentru piaţa locală şi regională atunci când vor fi adoptate reglementările

necesare pentru efectuarea unor astfel de servicii, mai ales că aceste măsuri vor fi

standarde la nivelul întregii Uniuni Europene. Întâietatea acestei tehnologii ar putea

înseamna pentru multe companii de profil de pe plan local o plus valoare pentru

serviciile lor şi le-ar crea posibilitatea de a se extinde şi pe alte pieţe din vecinătatea

României înaintea competiţiei, fapt ce ar însemna creşteri ale cifrei de afaceri şi a

profitului.

„De 25 de ani nu a mai fost revoluţionată industria aeronautică”96.

Dezvoltarea şi construcţia aparatelor de zbor fără pilot la bord reprezintă un prilej

favorabil de creştere economică prin crearea a noi locuri de muncă, patentarea

inovaţiilor şi vânzarea aeronavelor fără pilot civile şi militare. România nu duce

lipsă de creiere în acest domeniu, fapt ce poate da un avans important în această

revoluţie tehnologică. De aceea, o strategie care să unifice eforturile româneşti din

domeniu va trebui să înceapă în primul rând din mediul academic. Implicarea

tinerilor în astfel de proiecte ar aduce două beneficii majore: aceştia nu ar mai fi

tentaţi să plece din ţară şi ar putea da un impuls important industriei aeronautice

locale de pe urma căreia ar putea beneficia toate structurile de securitate şi apărare

alte ţării fără a mai fi nevoite să se bazeze exclusiv pe soluţii externe. Un exemplu în

acest sens este statul american Ohio care, prin eforturile sale de a deveni principala

locaţie de testare şi dezvoltare a tehnologiilor fără pilot, s-a poziţionat ca lider în

zona atrăgând „investitori majori, cercetători, dezvoltatori, fabricanţi, furnizori,

antrenori şi educatori”97 pentru o industrie evaluată la 4,5 mld. de dolari pe an, cu

perspective de dublare până în 2019. Statul Ohio a întreprins toate măsurile posibile

pentru atingerea scopului de a-şi crea o imagine pozitivă şi de încredere în domeniu,

94 http://www.forbes.com/sites/stevebanker/2013/12/19/amazon-drones-here-is-why-it-will-work/, accesat la

data de 30.04.2014 ora 23:21. 95 Înafară de obstacolele de natură legislativă sunt şi cele tehnice, precum distanţa limitată pe care o poate

parcurge un sistem de zbor fără pilot de dimensiuni reduse faţă de depozitul de la care este livrat produsul. O

idee foarte bună, exprimată în articol, era utilizarea unui roi de sisteme care să livreze de la o staţie mobilă,

adică de la maşinile de transport cu care se fac în momentul de faţă livrările. Astfel, sunt atinse două obiective

importante: livrările se fac foarte rapid pe raza staţiei, de exemplu un cartier şi există capacitatea de intervenţie

umană la faţa locului în caz de probleme. 96 http://www.cbsnews.com/news/the-future-of-drones-technology-vs-privacy/, accesat la data de 17.03.2014

ora 19:35. 97 https://publicintelligence.net/rebuild-your-local-economy-with-the-drone-industry/, accesat la data de

27.03.2014 ora 15:19.

28

ce implică legiferare, societatea civilă, mediul academic, colaborări cu companiile

private de apărare şi armata, iniţiative guvernamentale de afaceri, acordarea de

granturi şi declanşarea unei campanii care să schimbe percepţia negativă a

sistemelor fără pilot prin publicitate şi promovare a beneficiilor în numeroase

domenii. Într-o perioadă când multe state se confruntă cu probleme economice

severe, industria sistemelor fără pilot ar putea reprezenta un ajutor bine venit.

Companiile private şi micii întreprinzători vor putea găsi nenumărate

utilizări98 a tehnologiei fără pilot pentru a le spori veniturile şi a le îmbunătăţi

serviciile. De exemplu, renumitul lanţ de restaurante Domnino s-a anunţat intenţia

de a livra la domiciliu prin aparate de zbor fără pilot, iar o firmă de curăţătorie

chimică promova o idee asemănătoare pentru haine.

Compania TeamNet este prima companie care a semnat protocolul de

operare a aparatelor de zbor fără pilot la bord în spaţiul aerian al României şi caută

să se extindă şi pe alte pieţe din Centrul şi Estul Europei99.

4.4. Situaţia actuală şi propuneri

Pe piaţa românească se găsesc sisteme fără pilot accesibile ca preţ şi cu

capabilităţi performante în ceea ce priveşte captura de imagini foto-video, iar în

domeniul civil, interesul este destul de mare. „Astăzi, dronele devin tot mai mici și

mai accesibile.”100 În momentul de faţă, magazine online101 din România oferă o

gamă variată de astfel de sisteme la preţuri accesibile. De reţinut totuşi că

majoritatea acestor aparate de zbor fără pilot la bord provin din import.

În România, apar tot mai multe site-uri102103 unde amatorii pot să posteze

capturi video cu ajutorul sistemelor fără pilot din comerţ, dar în data de 13 ianuarie

2014, Ministerul Transportului din România a emis Ordinul nr. 8/2014104 privind

reglementarea aparatelor de zbor fără pilot la bord în spaţiul aerian naţional. Astfel,

până la definitivarea unei legislaţii la nivelul Uniunii Europene preconizată în 2016,

98 http://www.cbc.ca/news/technology/commercial-drones-could-have-endless-uses-under-canada-s-laws-

1.1386300, accesat la data de 15.01.2014 ora 01:14. 99 http://www.capital.ro/singura-companie-romaneasca-care-vinde-avioane-fara-pilot-vrea-sa-isi-dubleze-cifra-

de-afacer.html, accesat la data de 16.01.2014 ora 12:49. 100 Jerry LeMieux, James Poss, Drone Entrepreneurship, Unmanned Vehicle University Press, 2013. 101 http://www.emag.ro/drona-parrot-ar-drone-2-0-hd-quadricopter-wi-fi-blue-pf721042/pd/DDNGFBBBM/,

accesat la data de 25.05.2014 ora 20:36. 102 http://teamdronat.ro/, accesat la data de 14.05.2014 ora 19:01. 103 http://www.eyeinthesky.ro/, accesat la data de 14.05.2014 ora 19:17. 104 http://lege5.ro/Gratuit/gm4dqmzwhe/ordinul-nr-8-2014-pentru-stabilirea-conditiilor-de-operare-in-spatiul-

aerian-national-a-aeronavelor-civile-motorizate-fara-pilot-la-bord, accesat la data de 20.03.2014 ora 23:49.

29

toate sistemele cu o greutate maximă la decolare de până la 150 de kg se supun

reglementărilor interne astfel că acestea vor trebui să fie înregistrate şi asigurate

pentru a putea fi operate, iar Autoritatea Aeronautică Civilă Română trebuie

anunţată cu cel puţin 45 de zile înainte de a se efectua activităţi. Ordinul nu se aplică

sistemelor fără pilot cu greutate maximă la decolare de 1 kg, decât dacă sunt

capabile de captură video sau transmisie de date. Ordinul este valabil până la data de

30 ianuarie 2016.

O astfel de legislaţie, adoptată fără o analiză amănunţită105 a perspectivelor

sistemelor fără pilot uman la bord, împiedică capacitatea României de a obţine

avantaje în acest domeniu. Limitarea şi birocratizarea reprezintă paşi înapoi pentru o

tehnologie care nu stă pe loc, chiar şi dacă aceste măsuri sunt temporare. Pentru

statul român, iniţiativele amatorilor106 interesaţi de activităţi privind utilizarea

sistemelor fără pilot la bord reprezintă feedback-ul necesar care să poziţioneze

România ca lider regional în domeniu şi mai ales poate reprezenta baza de pornire a

unor proiecte mai mari şi mai ambiţioase pe măsură ce experienţele devin mai

sofisticate.

România are avantajul că nu există o percepţie generală negativă a populaţiei

cu privire la sistemele de zbor fără pilot la bord, iar dacă statul român reuşeşte să

aplice o politică corectă şi convingătoare, integrarea acestor sisteme în viaţa de zi cu

zi nu numai că ar permite dezvoltarea lor într-un mod natural şi accelerat, ci ar crea

şi un model pentru celelalte state din regiune. Pe acest concept se bazează şi

Uniunea Europeană cu programele sale107. Astfel, ideea promovării României ca

lider regional în domeniul tehnologiei fără pilot a apărut pentru prima dată şi într-un

program politic108 pentru alegerile europarlamentare din 2014 ce are în vedere

susţinerea Agenţiei Europene pentru Apărare prin participarea la programe comune

şi parteneriate bilaterale.

105 http://www.go4it.ro/curiozitati/dronele-interzise-in-romania-ordinul-ministerului-transporturilor-11958156/,

accesat la data de 20.03.2014 ora 23:53. 106 http://www.romania-insider.com/new-romanian-drone-regulation-raises-questions-among-users/113749/,

accesat la data de 19.03.2014 ora 11:04. 107 http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-384_en.htm, accesat la data de 15.04.2014 ora 12:03. 108 http://www.mediafax.ro/politic/pnl-sustine-in-programul-pentru-pe-ca-romania-sa-fie-lider-regional-in-

productia-de-drone-militare-12525790, accesat la data de 20.05.2014 ora 14:02.

30

4.5. Beneficii pentru instituţiile naţionale de securitate

Din punct de vedere al serviciilor de informaţii din România, sistemele fără

pilot la bord109 ar putea avea un rol semnificativ în sporirea capacităţii de colectare a

informaţiilor atât cantitativ, cât şi calitativ110. „Avantajele lor faţă de alte arme și

sisteme de intelligence sunt bine cunoscute. Ele pot observa în tăcere un individ, un

grup, sau o locație ore în șir și pot acţiona imediat dacă se ivește oportunitatea -

toate fără a pune un pilot la risc.”111 Pe plan intern, în misiunile de contraspionaj,

de combatere şi prevenire a terorismului şi a criminalităţii organizate

transfrontaliere, ar putea fi angajate soluţii fără pilot care să reducă riscurile asupra

personalului şi să scadă şansele de compromitere. Pe plan extern, evenimentele

recente din Ucraina demonstrează necesitatea existenţei unor sisteme de zbor cu

capabilităţi avansate de ISR pentru monitorizarea discretă a zonelor conflictuale

aflate la frontiera statului român.

Acte normative precum Ordinul 8/2014 complică aplicarea unor astfel de

soluţii care au potenţialul de a spori securitatea naţională a României. Într-un stat de

drept ca România, serviciile de informaţii trebuie să se supună legilor în vigoare,

prin urmare şi acestui ordin. Astfel, am putea avea situaţia unui pericol iminent în

care ar fi mai favorabilă utilizarea unui sistem fără pilot la bord de mici dimensiuni

capabil de captură foto-video şi audio, dar folosirea sa ar însemna încălcarea art. 1,

alin. 3 privind „înştiinţarea Autorităţii Aeronautice Civile cu cel puţin 45 de zile

înainte de data prevăzută pentru începerea activităţii” şi a art. 5, alin. 2, punctul b

privind utilizarea doar „într-o zonă deschisă, fără construcţii cu destinaţia de

locuinţă” chiar şi dacă aparatul de zbor ce ar urma să fie folosit are „masa maximă

la decolare mai mică sau egală cu 1 kg”. Ordinul 8/2014 este doar un exemplu de

impediment ce ar putea pune în dificultate România şi ar putea crea un decalaj faţă

de serviciile de informaţii ale altor state naţionale.

Protecţia infrastructurilor critice şi securitatea energetică sunt alte domenii

care beneficiază de atenţia serviciilor de informaţii. Utilizarea unor sisteme de zbor

fără pilot la bord pentru verificarea, supravegherea şi prevenirea unor posibile

109 http://www.lockheedmartin.com/us/news/features/2014/140509-mst-lm-partners-with-emerging-markets-for-

deployment-of-fixed-wing-and-vtol-aircraft.html, accesat la data de 01.06.2014 ora 22:35. 110http://www.lockheedmartin.com/content/dam/lockheed/data/ms2/documents/procerus/Indago_VTOL_System

s_Datasheet_080513.pdf, accesat la data de 01.06.2014 ora 22:48. 111 Micah Zenko, Reforming U.S. Drone Strike Policies, Council on Foreign Relations Press, 2013, p. vii.

31

ameninţări la adresa acestor domenii ar putea creşte gradul de securitate în mod

eficient şi mai puţin costisitor, dar faptul că ar intra în responsabilităţile serviciilor

de informaţii înseamnă că vor necesita reglementări speciale deoarece ar putea exista

un conflict de legi. Astfel, pe deoparte avem instituţiile abilitate pe plan intern să

desfăşoare activităţi de supraveghere ce ţin de siguranţa naţională şi de cealaltă parte

avem companiile private din domeniu care ar putea apela la soluţii proprii de

îndeplinire a acestor scopuri sau la firme specializate exclusiv în acest domeniu, dar

care, începând din 2016, ar putea să nu fie de origine autohtonă. În acest mod, s-ar

crea o stare de vulnerabilitate cu privire la controlul informaţiilor strategice, ceea ce

ar impune stabilirea unui cadru legislativ în conformitate atât cu cel al Uniunii

Europene, cât şi cu cel care reglementează legile siguranţei naţionale.

Recomandări:

1. Obligativitatea tuturor agenţilor comerciali cu atribuţii strategice care

apelează la astfel de servicii să comunice în cel mai scurt timp constatările de natură

a aduce prejudicii directe la activitatea funcţională către structurile implicate în

siguranţa naţională în scopul evaluării şi stabilirii măsurilor adecvate.

2. Stocarea tuturor datelor înregistrate cu ajutorul aparatelor de zbor fără

pilot la bord pentru o perioadă limitată de timp în cazul unor eventuale situaţii ce ar

putea necesita accesarea acestor informaţii de către instituţiile de siguranţa naţională

ale statului.

3. Emiterea unor reglementări speciale aplicabile doar instituţiilor din

domeniul siguranţei naţionale care să definească modul şi condiţiile de utilizare a

acestor sisteme fără pilot în situaţii ce ar putea necesita o intervenţie imediată.

4. Accesul instituţiilor cu atribuţii în siguranţa naţională la documentele

care specifică activităţile dorite de companiile comerciale care apelează la serviciile

ce implică sisteme fără pilot precum: durata zborului, zona, scopul, specificaţiile

tehnice şi capabilităţile sistemului folosit, toate acestea fiind deja stabilite în

reglementările Autorităţii Aeronautice Civile.

În data de 11 iunie 2014, Parlamentul României a adoptat modificarea şi

completarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/1997112 sub două aspecte majore pentru

viitorul tehnologiei fără pilot în România astfel:

112 http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2013/pr550_13.pdf, accesat la data de 16.06.2014 ora 1:31.

32

1. Modificarea pct. 3.8 din art. 3 pentru a cuprinde aeronavele folosite de

instituţiile statului pentru servicii în domeniile apărării, ordinii publice, siguranţei

naţionale.

2. Introducerea în art. 3 prin punctul 3.81 a noţiunii de aeronave fără pilot şi

definirea acestora.

Aceste modificări şi completări ale Ordonanţei Guvernului nr. 29/1997 sunt

importante deoarece permit operarea aparatelor de zbor fără pilot la bord în spaţiul

aerian naţional şi cel mai important, permit echiparea cu astfel de aparate a tuturor

instituţiilor abilitate din domeniul apărării şi securităţii naţionale şi nu doar a celor

militare cum era până în prezent. Deşi este un pas important, prezenta lege nu

anulează Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 8/2014, fapt ce îi scade

semnificativ valoarea chiar şi dacă această nouă lege se vrea a fi în conformitate cu

actuala legislaţie europeană în domeniul aparatelor de zbor fără pilot la bord.

33

4.6. Analiză SWOT In

tern

Puncte tari (S) Puncte slabe (W)

Specialişti în informatică şi inginerie

recunoscuţi la nivel internaţional.

Numeroase companii autohtone care dezvoltă

tehnologie fără pilot pentru domeniul civil.

Printre cele mai avansate programe private de

cercetare, dezvoltare, proiectare şi de

construiere a aeronavelor fără pilot la bord din

Europa Centrală şi de Est.

Experienţă în operarea aparatelor de zbor fără

pilot la bord începând cu 1999.

Economie deficitară

Legislaţie incompletă sau contraproductivă.

Calitatea redusă a programelor de reînnoire a

tehnicii militare.

Fondurile scăzute pentru cercetare şi dezvoltare.

Inexistenţa unei strategii pe termen lung privind

adoptarea de tehnologii moderne şi integrarea în

sistemele naţionale de apărare.

Lipsa infrastructurii privind menţinerea şi

securizarea transmisiilor şi comunicaţiilor dintre

operator şi aparat pe distanţe medii şi lungi.

Exte

rn

Oportunităţi (O) Ameninţări (T)

Piaţa este la început, niciun stat având un

avantaj major faţă de altul.

Găzduirea unui centru tehnologic a sistemelor

fără pilot asemănător celor ATLAS sau CEUS

din Spania care ar putea atrage parteneri fizici

şi juridici din întreaga regiune.

Parteneriate cu alte companii importante din

industria aeronautică preocupate de tehnologia

fără pilot.

Situaţia actuală din Ucraina şi din regiunea

Marii Negre ar putea facilita accentuarea

dezvoltării tehnologiei fără pilot în România.

Dezvoltarea infrastructurii privind operarea

aparatelor de zbor fără pilot la bord prin

programe comune UE sau NATO datorită

poziţionării statului român113.

Creşterea cererii de soluţii fără pilot şi impuls

pentru industria aeronautică autohtonă.

Dobândirea unei experienţe aprofundate în

domeniu din timp.

Încetinirea progresului privind dezvoltarea şi

implementarea tehnologiei fără pilot datorită

eventualei prelungiri a crizei economice.

Sabotarea acţiunilor de către factori externi:

atacuri cibernetice; spionaj industrial; etc.

Crearea unui centru tehnologic militar crește

riscul de deveni o ţintă importantă pentru

posibilii adversari datorită poziţiei de la graniţa

NATO şi UE.

Concurenţa dură din partea Poloniei și Turciei.

Apariţia unor soluţii fără pilot militare

disponibile la nivel comercial şi cost-eficiente

din partea industriilor de apărare ale statelor din

regiune sau ale companiilor private non-

româneşti.

Prohibiţia114 privind deţinerea de sisteme fără

pilot la bord cu capabilităţi de atac decât în

anumite contexte.

113 Asemeni proiectului de amplasare a scutului antirachetă SM-3 Interceptor la Deveselu, Olt. 114 Statele Unite nu doreşte ca alte state, fie ele şi aliate, cu excepţia Marii Britanii, să deţină sisteme fără pilot

cu capabilităţi de atac.

34

Se recomandă o strategie de redresare, competitivă. Mediul extern este

favorabil şi prezintă multe oportunităţi, dar în acelaşi timp există şi deficienţe majore

care vor împiedica fructificarea oportunităţilor menţionate. Deşi statul român se află

într-o piaţă emergentă, nu are resursele necesare să facă uz de poziţia sa.

Punctele slabe ale statului român limitează potenţialul şi posibilitatea de a

folosi în mod avantajos oportunităţile, iar cel mai semnificativ punct slab este lipsa

unei strategii pe termen lung privind adoptarea tehnologiei fără pilot şi integrarea în

sistemele naţionale de apărare.

35

Capitolul V - Viitorul tehnologiei

5.1. Autonomie

Trebuie făcută o distincţie clară asupra termenului de autonomie atunci când

vorbim de aparate de zbor fără pilot la bord. În momentul de faţă înţelegem prin

autonomie ca fiind acţionarea fără intervenţie umană decât în anumite condiţii

precum pierderea legăturii dintre operator şi aeronavă, moment în care aceasta

urmăreşte un set de instrucţiuni prestabilite care să o ajute să se întoarcă la bază şi să

aterizeze în condiţii de siguranţă. Tehnologia din spatele autonomiei cognitive este

în dezvoltare, dar utilizarea unor sisteme deplin autonome va ridica probleme mult

mai mari, dacă nu tehnice, cel puţin etice şi politice cu privire la ce acţiuni pot

întreprinde. Există totuşi şi avantaje precum:

- abilitate decizională extrem de rapidă şi precisă;

- elimină vulnerabilitatea conexiunii dintre operator şi aeronavă

susceptibilă interferenţelor şi hacking-ului;

- reduce costurile deoarece operatorul şi tehnica necesară sunt eliminate;

- pot acţiona chiar şi în cazul pierderii factorului decizional superior

(eliminarea bazei de comandament sau a structurilor de conducere) ș. a.

În acest caz, accentul s-ar pune pe utilizarea unor roiuri de sisteme care

coopereze autonom între ele pentru a-şi atinge obiectivul. Acestea ar putea decola

chiar de pe o platformă-mamă de dimensiuni mai mari care să alimenteze şi să

coordoneze in mod ierarhic115 celelalte aeronave din flota sa, de la culegerea de

intelligence până la executarea misiunii, totul în timp real cu intervenţie umană

minimă. Agenţia de Cercetare pentru Proiecte Avansate de Apărare (DARPA)

lucrează la acest aspect şi caută să implementeze software-ul necesar numit Operaţii

de Colaborare în Medii Refuzate (CODE)116, iar dacă asociem această iniţiativă a

unei instituţii militare de cercetare cu progresul făcut de cei de la Universitatea din

Pennsylvania care au realizat un algoritm după care mini-aparate de zbor fără pilot

executau în tandem acţiuni complexe117118, putem afirma că implementarea în

115 Kenzo Nonami, Farid Kendoul, Satoshi Suzuki, Wei Wang, Daisuke Nakazawa, Autonomous Flying Robots:

Unmanned Aerial Vehicles and Micro Aerial Vehicles, Editura Springer, Tokyo, 2010, p. 24. 116 http://arstechnica.com/information-technology/2014/03/darpa-wants-drones-that-work-like-enders-game/,

accesat la data de 29.03.2014 ora 13:10. 117 https://www.youtube.com/watch?v=YQIMGV5vtd4, accesat la data de 29.03.2014 ora 15:27.

36

domeniul militar nu este departe119. Acestea ar putea funcţiona pe aceleaşi principii

de identificare Prieten sau Duşman (IFF) folosit în aeronavele convenţionale actuale.

Senzori specializaţi precum Microsoft Kinect120 şi Google Project Tango121

ar putea amplifica şi mai mult utilitatea unor astfel de mini-sisteme fără pilot

complet autonome prin faptul că le-ar putea permite să creeze o hartă 3D122 a

interiorului unei clădiri cu tot cu obiecte şi persoane şi să o transmită către operator.

Această facilitate ar putea fi utilă în verificarea clădirilor atunci când gradul de risc

este ridicat pentru unităţile intervenţie rapidă (poliţie, pompieri), pentru serviciile de

informaţii care ar putea obţine intelligence din zone greu de accesat sau pentru

forţele militare cărora le-ar putea furniza informaţii privind poziţionarea inamicului

şi a efectivelor sale. Mai mult, aceste sisteme ar putea fi capabile chiar și de hacking

de la distanţă prin metode wireless123124 ceea ce deschide și mai mult gama de

posibilităţi.

De notat că Northrop Grumman X-47B şi-a desfăşurat testele în regim

autonom125, prin rutine pre-programate, cu intervenţie umană limitată. De aceea,

viitorul acestui program este important nu doar pentru Marina Statelor Unite, ci şi

pentru faptul că ar putea redefini câmpul de luptă prin îmbinarea factorilor hardware

şi software la un nivel extrem de avansat într-un timp mai scurt decât ne-am aştepta.

118 http://www.ted.com/talks/vijay_kumar_robots_that_fly_and_cooperate, accesat la data de 29.03.2014 ora

15:38. 119 http://www.nationaljournal.com/national-security/soon-drones-may-be-able-to-make-lethal-decisions-on-

their-own-20131008, accesat la data de 17.05.2014 ora 9:47. 120 http://www.wired.co.uk/news/archive/2011-03/31/kinect-drone, accesat la data de 13.05.2014 ora 16:14. 121 http://www.androidauthority.com/project-tango-flies-drone-7-inch-tablet-385038/, accesat la data de

24.05.2014 ora 17:27. 122 http://www.ted.com/talks/vijay_kumar_robots_that_fly_and_cooperate, accesat la data de 29.03.2014 ora

15:38. 123 A fost conceput un sistem fără pilot capabil să acceseze, să intercepteze şi să înregistreze de pe smartphone-

urile persoanelor de pe o anumită rază, informaţii precum agenda, mesaje, email-uri şi parole, deghizându-se ca

un wi-fi deschis sau ca o antenă GSM. http://www.forbes.com/sites/andygreenberg/2011/07/28/flying-drone-

can-crack-wifi-networks-snoop-on-cell-phones/, accesat la data de 23.05.2014 ora 13:53. 124 http://www.enterprisenetworkingplanet.com/netsecur/drones-exploit-wi-fi-to-threaten-security.html, accesat

la data de 25.05.2014 ora 17:06. 125 http://www.navytimes.com/article/20140602/NEWS04/306020022/Tests-will-put-unmanned-carrier-jet-

alongside-F-18s, accesat la data de 02.06.2014 ora 23:43.

37

5.2. Viitoare proiecte

„Tehnologia este pentru politică ceea ce vremea este pentru sport: Nu o

putem chiar controla, dar trebuie cu siguranță trebuie sa trăim cu ea.”126

Următoarea generaţie de armament specializat pentru sistemele de zbor fără

pilot la bord:

- Nanoenergetica, utilizarea anumitor nanoparticule pentru creşterea puterii

de distrugere şi micşorarea pachetului de livrare.

- Materiale avansate: polimeri, metale, ceramici, compozite, inspirate din

mediul biologic etc. „Științele biologice au vazut progrese enorme în ultimul

deceniu, la măsura în care bioinginerii și inginerii aerospațiale vor lucra în curând

la proiecte comune de aeronave. Nevoia de aerostructuri mai ușoare, puternice a

dus de la lemn și aluminiu, la titan și compozite.”127

- Sistemul în sine va deveni armă: practic o rachetă de croazieră care odată

lansată survolează un anumit perimetru până la întâmpinarea inamicului.

Viitoare plaftorme tehnologice de zbor fără pilot la bord:

Statul Proiecte

Statele

Unite

Lockheed Martin Sea Ghost128129, sistem proiectat pentru

contractul UCLASS şi competitoare directă a lui X-47B. Deţine

capabilităţi avansate de stealth130, ISR şi altele preluate de la F-35.

Are la baza sistemul de generaţie anterioară, RQ-170 Sentinel131.

Principalul avantaj este posibilitatea utilizării mai multor aeronave

de acest tip de către un singur operator datorită semi-autonomiei

lor132. Primele teste de zbor sunt programate pentru 2017-2018.

126 Daniel Goure, Tom Barry, David Cortright, Benjamin Wittes, Jason Kuznicki, How Drones Are Changing

Warfare, Cato Institute, 2012. 127 Laurence R. Newcome, Unmanned aviation: a brief history of unmanned aerial vehicles, American Institute

of Aeronautics and Astronautics, 2004. 128 http://complex.foreignpolicy.com/posts/2013/04/08/heres_lockheeds_brand_new_stealth_drone_design,

accesat la data de 29.05.2014 ora 12:01. 129 http://complex.foreignpolicy.com/posts/2013/04/12/more_details_on_lockheeds_new_stealth_drone, accesat

la data de 29.05.2014 ora 12:57. 130 Nu permite detectarea prin radar. 131 http://www.airforcetimes.com/article/20111209/NEWS/112090311/Iran-s-captured-RQ-170-How-bad-

damage-, accesat la data de 29.05.2014 ora 13:20. 132 http://www.scribd.com/doc/134742647/Lockheed-s-Sea-Ghost, accesat la data de 29.05.2014 ora 11:28.

38

Boeing Phantom Ray133, realizată în scopuri demonstrative cu

capabilităţi ISR, de suprimare a apărării antiaeriene inamice şi de

atacuri electronice. Viitoarele sisteme fără pilot Boeing se vor

baza pe acest prototip.

General Atomics Predator Avenger C, denumit „următoarea

generaţie de aeronavă pentru misiuni multiple ISR şi de

lovituri”134, este noua versiune a modelului MQ-9 Reaper, cu

capabilităţi îmbunătăţite de ISR, senzori de ultima generaţie şi

tehnologie stealth. Se află în teste pe teatrele de operaţii din

Afganistan. Preţul unui astfel de aparat este estimat a fi între 12 şi

15 mil. de dolari.

Boeing A160 Hummingbird135, elicopter fără pilot la bord echipat

cu o cameră de 1,8 Gigapixeli. Acesta poate monitoriza simultan

până la 65 de ţinte pe o rază de 40 de km de la o altitudine de

peste 6000 de metri timp de 12 ore fără oprire.

AeroVironment Switchblade, sistem-arma de mici dimensiuni de

atac prin autodistrugere în ţintă.

AeroVironment Nano Hummingbird136, proiectat conform

specificaţiilor DARPA, este un micro-sistem ce seamănă şi zboară

asemeni unei păsări colibri, util pentru supraveghere şi

recunoaştere.

DARPA Vulture, o aeronavă fără pilot la bord de mari dimensiuni

cu capabilităţi multirol şi de ISR specifice sateliţilor, fiind

proiectată pentru perioade îndelungate de menţinere în aer de până

la 5 ani fără întrerupere datorită panourilor solare.

În decembrie 2013, Marina Statelor Unite a lansat cu succes

sistem de zbor fără pilot cu capabilităţi ISR de pe un submarin

aflat în stare de submersie137. Deşi aeronava are capacitatea de a

133 http://www.boeing.com/Features/2011/05/bds_phantom_ray_first_flight_05_04_11.html, accesat la data de

29.05.2014 ora 10:16. 134 http://www.ga-asi.com/products/aircraft/predator_c.php, accesat la data de 28.05.2014 ora 19:48. 135 http://www.engadget.com/2011/12/27/us-armys-a160-hummingbird-drone-copter-to-don-1-8-gigapixel-cam/,

accesat la data de 28.05.2014 ora 20:19. 136 http://www.avinc.com/nano, accesat la data de 30.05.2014 ora 22:10. 137 http://theaviationist.com/2013/12/06/uas-from-submarine/, accesat la data de 30.05.2014 ora 09:51.

39

sta în aer câteva ore, ea nu mai poate fi recuperată. DARPA a

anunţat explorarea unor soluţii138 în această privinţă.

Israel IAI139 Eitan, sistem fără pilot la bord de tip MALE140 pentru

misiuni de recunoaştere. Este versiunea îmbunătăţită a IAI Heron

cu capabilităţi avansate de menţinere în aer, în orice condiţii

atmosferice şi de decolare şi aterizare pe verticală.

IAI Harop (Harpy 2), sistem-armă de mare putere ce atacă prin

autodistrugere în ţinte.

Germania

şi Spania

EADS Barracuda141, aflată sub dezvoltare cu capabilităţi stealth,

de recunoaştere şi de lovituri. Acest proiect se afla în competiţie

cu Dassault nEUROn pentru viitoarele contracte strategice de

apărare din Europa.

India DRDO AURA142, aflată în stadiul de proiect prin care se doreşte

obţinerea unui sistem fără pilot la bord cu capabilităţi stealth şi de

atacuri de înaltă precizie, prognozat pentru 2019-2020. Design-ul

este inspirat de bombardierul stealth Northrop Grumman B-2

Spirit.

Africa de

Sud

Bateleur, aflată în stadiul de dezvoltare de compania Denel

Dynamics143, este un aparat de zbor fără pilot la bord de tip

MALE cu capabilităţi ISR.

Iran Shahed 129, sistem de tip MALE cu capabilităţi de recunoaştere şi

de atac intrat în producţie de masă începând cu 2012. Conform

specificaţiilor are o anduranţă de 24 de ore pe o rază de până la

1700 de km la o altitudine maximă de 7300 de metri şi poate

monitoriza ţinte pe o rază de 200 de km144. În aprilie 2014,

138 http://www.bbc.com/news/technology-21653364, accesat la data de 30.05.2014 ora 21:07. 139 http://www.iai.co.il/2013/18900-en/IAI.aspx, accesat la data de 29.05.2014 ora 14:17. 140 Altitudine Medie Anduranţă Îndelungată. 141 http://www.cassidian.com/en_US/web/guest/605, accesat la data de 29.05.2014 ora 14:30. 142http://aviationweek.com/awin/new-imagery-details-indian-aura-ucav, accesat la data de 30.05.2014 ora 13:43. 143 http://www.deneldynamics.co.za/, accesat la data de 30.05.2014 ora 16:39. 144 http://en.alalam.ir/news/1520701, accesat la data de 30.05.2014 ora 11:21.

40

opoziţia din Siria a înregistrat posibilul sistem Shahed deasupra

Damascului145.

Federaţia

Rusă

Mikoyan Skat, cu capabilităţi de atac pe o rază de 2000 de km.

Încăpând cu 2013, compania Mikoyan (MiG) a fost însărcinată cu

cercetarea şi dezvoltarea viitoarelor sisteme fără pilot la bord

ruseşti bazate pe conceptul Skat146.

În ianuarie 2014, s-a anunţat echiparea tuturor regiunilor

administrative147 ale Rusiei cu sisteme de zbor fără pilot la bord

pentru misiuni civile.

China AVIC 601-S Sharp Sword148, posibilă replică a sistemului

american X-47B. Are capabilităţi stealth, de recunoaştere, de atac

şi este unul din puţinele sisteme fără pilot chinezeşti care au trecut

de faza de concept. Surprinzător, China pare să fie semnificativ în

urma altor state şi nu doar faţă de cele din Vest. Sharp Sword vine

ca urmare a tensiunilor din Marea Chinei de Est şi disputa

regională cu Japonia149. În noiembrie 2013, au avut loc teste de

zbor150.

Potrivit unui raport151 al organizaţiei RAND, 23 de state au

dezvoltat sau dezvoltă sisteme fără pilot la bord cu capabilităţi de

atac. Îndată ce unele dintre aceste state vor începe să exporte,

tehnologia s-ar putea prolifera semnificativ în următorii 10 ani152

ceea ce ar putea pune în dificultate aliaţii Statelor Unite datorită

reticenţei de a le furniza capabilităţi similare de atac şi îi va

145 http://theaviationist.com/2014/04/10/shahed-drone-over-syria/, accesat la data de 30.05.2014 ora 17:30. 146 http://www.flightglobal.com/news/articles/rac-mig-to-design-skat-based-unmanned-combat-air-vehicle-

386609/, accesat la data de 30.05.2014 ora 12:13. 147 http://en.ria.ru/military_news/20140106/186287462.html, accesat la data de 30.05.2014 ora 18:39. 148 http://news.xinhuanet.com/info/2013-05/16/c_132386800.htm, accesat la data de 30.05.2014 ora 18:55. 149 http://rt.com/news/158464-japan-us-drones-china/, accesat la data de 30.05.2014 ora 19:41. 150 http://www.wired.co.uk/news/archive/2013-11/23/sharp-sword, accesat la data de 30.05.2014 ora 19:59. 151 http://www.rand.org/content/dam/rand/pubs/research_reports/RR400/RR449/RAND_RR449.pdf, accesat la

data de 29.05.2014 ora 11:52. 152 http://www.defenseone.com/technology/2014/05/every-country-will-have-armed-drones-within-ten-

years/83878/?oref=d-skybox&&&&, accesat la data de 29.05.2014 ora 14:36.

41

împinge să creeze o cerere care ar putea fi satisfăcută de state

precum China153154. Un avantaj al statului chinez ar putea fi faptul

că nu este membru a Regimului de Control al Tehnologiei

Rachetelor (MTCR) sau a Acordului Wassenaar ce restricţionează

exporturile de sisteme de zbor fără pilot la bord de atac. Limitarea

competiţiei ar putea fi benefică în viitorul apropiat pentru China,

dacă aceasta reuşeşte să producă sisteme fără pilot la bord

sofisticate şi capabile.

153 Medea Benjamin, Barbara Ehrenreich, Drone Warfare: Killing by Remote Control, Editura OR Books, New

York și Londra, 2012, p. 32. 154 http://breakingdefense.com/2013/06/china-set-to-grab-uav-market-while-us-restricts-sales/, accesat la data de

29.05.2014 ora 15:20.

42

Concluzii

Pe termen scurt şi mediu, accentul vă fi pus pe găsirea unor modalităţi prin

care sistemele fără pilot şi să lucreze împreună cu cele convenţionale, aşa cum s-a

reuşit în aprilie 2014 cu nEUROn. Mai mult, vor creşte în intensitate şi eforturile din

spaţiul virtual privind combaterea hacking-ului155, criptarea transmisiilor şi protecţia

datelor sensibile provenite de la sistemele fără pilot la bord. Cât despre menţinerea

superiorităţii tehnologice, aceasta va fi pusă în principal, pe lângă cercetările

întreprinse de mediul de apărare, pe seama dezvoltărilor din domeniul civil (aviz

României) de la care se vor adapta variantele militare.

Pe termen lung, se pare că viitorul156 ar aparţine totuşi aparatelor de zbor fără

pilot complet autonome şi care vor putea coopera între ele sub formă de roi157. Până

în 2030, Pentagon-ul speră să obţină astfel de active, menite să îmbunătăţească

semnificativ capabilităţile militare ale Statelor Unite. Departamentul de Apărare şi-a

manifestat dorinţa de obţinere a unor sisteme de zbor fără pilot la bord cu capabilităţi

de „percepere, analiză, planificare, reacţie şi luare a deciziilor fără intervenţie

umană”158, mai exact inteligenţă artificială care să se adapteze în funcţie de

schimbările situaţiei şi a mediului de operare.

„Viitorul sistemelor cu capabilităţi ISR persistente va necesita dezvoltarea

senzorilor, securizarea reţelelor de comunicaţii, consolidarea sistemului de

comanda-control, autonomie selectivă, inteligenţă artificială şi tehnologii de fuziune

a datelor.”159

„Într-adevăr, capbilitățile sistemelor de zbor fără pilot s-au dezvoltat la un

punct în care multe din forțele aeriene de azi se întreabă dacă aeronavele robotice

vor înlocui avioanele pilotate în următoarea generație de avione de luptă.”160

Companiile de apărare ale momentului împing tehnologia tot mai mult transformând

aeronave convenţionale în sisteme fără pilot la bord. Un exemplu este QF-16161, o

155 Sisteme fără pilot cu capabilităţi de deturnare şi capturare a altor aparate, conceptul de „drone-zombie”

http://www.motherjones.com/mojo/2013/12/zombie-drone-samy-kamkar-amazon-security , accesat la data de

02.06.2014 ora 23:43. 156 http://harvardnsj.org/2013/08/the-future-of-drone-warfare/, accesat la data de 14.03.2014 ora 19:17. 157 http://warontherocks.com/2014/01/20yy-the-future-of-warfare/, accesat la data de 16.04.2014 ora 21:04. 158 http://motherboard.vice.com/blog/the-pentagons-vision-for-the-future-of-military-drones, accesat la data de

11.01.2014 ora 10:45. 159 http://lockheedmartin.com/us/news/features/2014/isr-bigger-picture.html, accesat la data de 04.06.2014 ora

15:38. 160 Steven J. Zaloga, Unmanned Aerial Vehicles: Robotic Air Warfare 1917–2007, Preview, Editura Osprey

Publishing, Oxford, 2008, p. 5. 161 http://www.bbc.com/news/technology-24231077, accesat la data de 18.04.2014 ora 22:41.

43

variantă a cunoscutului avion de luptă F-16. Un utilizator al site-ului gizmag.com şi-

a exprimat părerea astfel: „Ce i-ar trece prin minte unui pilot aflat într-o luptă

aeriană pe care nu o poate câştiga? Învingi un calculator şi nu ai învins pe nimeni.

Şi dacă câştigă (n.r. calculatorul), te ucide şi nu i-ar păsa câtuşi de puţin”162 Acest

simplu comentariu indică potenţialul imens pe care aeronavele fără pilot la bord l-ar

putea avea în viitorul apropiat.

Orice viitor sistem fără pilot la bord cu capabilităţi ISR va trebui să aibă

capacitatea de a se adapta la o gamă tot mai largă de ameninţări. De aceea,

următoarea generaţie de sisteme va necesita o proiectare complexă bazată pe module

care să permită echiparea facilă a senzorilor sau a îmbunatăţirilor fără a modifica

platforma de bază, reducând necesitatea mai multor sisteme pentru misiuni diferite.

Războiul se digitalizează şi va avea tendinţa să se poarte de la depărtare, din

spatele unei platforme de comanda-control. Dualitatea umană163 se va transfera şi în

viitoarele generaţii de platforme fără pilot şi va influenţa atât scopul cât şi modul lor

de utilizare. Imaginaţia omului este singurul factor determinat care va stabili direcţia

acestei tehnologii. Fie o va îmbunătăţi pentru a-şi spori calitatea vieţii exponenţial,

fie va proiecta sisteme tot mai complexe şi mai eficiente pentru a-şi distruge

adversarii. Paradoxul acestei dualităţi este că ambele situaţii vor merge în paralel,

fiecare depinzând de cealaltă pentru a progresa. Stăpânirea acestei tehnologii ar

putea fi cheia viitorului în domeniul aerospaţial şi ar putea da omenirii impulsul de a

se extinde dincolo de limitele existente.

Proliferarea sistemelor fără pilot la uman bord va avea un efect negativ

asupra politicilor de utilizare a forţei ca soluţie de rezolvare a unui conflict, fie pe

plan intern sau pe plan internaţional. Reducerea costurilor şi a efectelor asupra

propriilor forţe armate ar putea stimula factorii decizionali să recurgă mai repede şi

mai des la trimiterea în luptă a unor soluţii robotizate.

Pentru România, stabilirea obiectivului de a deveni un centru tehnologic

pentru sistemele de zbor fără pilot la bord în Europa Centrală şi de Est va trebui să

vină în urma unei analize aprofundate la nivel naţional şi în cadrul NATO cu privire

la schimbările rapide ale tehnologiei de război şi a implicaţiilor asupra securităţii

naţionale şi regionale. Valorificarea poziţiei geostrategice ar atrage după sine

dezvoltarea unor proiecte menite să asigure şi chiar să crească gradul de securitate al

162 http://www.gizmag.com/boeing-f16-jet-unmanned-drone/29203/, accesat la data de 20.03.2014 ora 17:39. 163 http://www.ted.com/talks/pw_singer_on_robots_of_war, accesat la data de 12.02.2014 ora 14:57.

44

României în faţa unor posibile ameninţări din imediata vecinătate. Faptul că

România are potenţialul de a găzdui un centru tehnologic important pentru viitorul

Europei sau cel puţin de a beneficia de o infrastructură avansată constând în

aerodroame şi infrastructură necesară operării viitoarelor sisteme de zbor fără pilot

europene, ar putea reprezenta un avantaj major pe plan regional atât pentru statul

roman cât şi pentru stabilitatea regională. În acest caz, România va trebui să profite

de orice oportunitate de a participa la proiecte europene sau în cadrul unor acorduri

la care poate participa având statut de membru, iar pentru adoptarea aparatelor de

zbor fără pilot la bord ca parte activă a structurilor responsabile de securitatea

naţională, România ar trebui să:

- Adopte o legislaţie ce va permite extinderea utilizării, cercetării și

dezvoltării aparatelor de zbor fără pilot la bord pe teritoriul naţional și în

conformitate cu normele europene. Un prim pas a fost modificarea și completarea

Ordonanţei Guvernului nr. 29/1997.

- Creeze o platformă comună prin care programele militare, academice și

private să colaboreze în materie de tehnologie fără pilot;

- Iniţieze demersurile necesare pentru a atrage investitori, cercetători și

fonduri pentru stabilirea unui centru de proiectare, cercetare, dezvoltare și testare a

aparatelor de zbor fără pilot civile și militare. Avem ca exemplu proiectul european

ELI-NP (Laserul de la Măgurele, Ilfov);

- Stabilească o strategie de implementare a aparatelor de zbor fără pilot la

bord în sistemele de apărare și de securitate și să asigure infrastructura necesară

operării lor, precum și o platformă C4I2SR stabilă, securizată si capabilă de

procesare a unui volum mare de date164;

- Anticipeze evoluţia tehnologiei fără pilot și cum se poate raporta la

cerinţele militare sau civile ale viitorului;

- Fie flexibilă în faţa competiţiei regionale prin aplicarea unor măsuri care

sa îi permită statului român menţinerea unei poziţii de avangardă în domeniul

aeronautic și al tehnologiei fără pilot.

164 Isaac R. Porsche III, Bradley Wilson, Erin-Elizabeth Johnson, Shane Tierney, Evan Saltzman, data_flood

Helping the Navy Address the Rising Tide of Sensor Information, National Defense Research Institute, 2014.

45

Bibliografie

CĂRŢI

Austin, Reg, Unmanned Air Systems: UAV Design, Development and

Deployment, Editura John Wiley & Sons Publication, Chichester, 2010.

Barnhart, Richard K., Hottman, Stephen B., Marshall, Douglas M., Shappee,

Eric, Introduction to Unmanned Aircraft Systems, Editura CRC Press, Boca

Raton, 2011.

Benjamin, Medea, Ehrenreich, Barbara, Drone Warfare: Killing by Remote

Control, Editura OR Books, New York și Londra, 2012.

Bone, Elizabeth, Bolkcom, Christopher C., Unmanned Aerial Vehicles:

Background and Issues, Editura Novinka Books, Washington D.C., 2004.

Nonami, Kenzo, Kendoul, Farid, Suzuki, Satoshi, Wang, Wei, Nakazawa,

Daisuke, Autonomous Flying Robots: Unmanned Aerial Vehicles and Micro

Aerial Vehicles, Editura Springer, Tokyo, 2010.

Popescu, Laurenţiu Răducu, Întrebuinţarea sistemelor aerospaţiale fărăpilot

uman la bord, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, București,

2012.

Singer, P. W., Wired for War: The Robotics Revolution and Conflict in the 21st

Century, Editura Penguin Books, New York, 2009.

Turse, Nick, Engelhardt, Tom, Terminator Planet: The First History of Drone

Warfare, 2001-2050, Editura Dispatch Books, 2012.

Turse, Nick, The Changing Face of Empire: Special Ops, Drones, Spies, Proxy

Fighters, Secret Bases, and Cyberwarfare, Preview, Editura Haymarket Books,

Chicago,2012.

Valavanis, Kimon P., Advances in Unmanned Aerial Vehicles: State of the Art

and the Road to Autonomy, Editura Springer, Dordrecht, 2007.

Williams, Brian Glyn, Predators: The CIA's Drone War on al Qaeda, Editura

Potomac Books Inc., Washington D.C., 2013.

Yenne, Bill, Birds of Prey: Predators, Reapers and America's Newest UAVs in

Combat, Editura Specialty Pr Pub & Wholesalers, 2010.

Zaloga, Steven J., Unmanned Aerial Vehicles: Robotic Air Warfare 1917–2007,

Preview, Editura Osprey Publishing, Oxford, 2008.

ARTICOLE, DOCUMENTE, RAPOARTE

1. Carpenter, Charli, Cohen, Michael A., Zenko, Micah, Metz, Steven , Barnett,

Thomas P.M., Drones, Cyber and Covert Ops: America's Invisible Wars, World

Politics Review, 2012.

2. Agenţia de Cercetare pentru Tehnică și Tehnologii Militare, Centrul de Testare

Evaluare și Cercetare Șiinţifică pentru Armamente, Sistem mini U.A.V. de

supraveghere apropiată în câmp tactic Boreal 5/5E, 2011.

3. Department of Defense Dictionary of Military and Associated Terms, Joint

Publication 1-02, 2014.

46

4. Department of Defense, Unmanned Systems Integrated Roadmap FY2013-2038,

2013.

5. Dolan, Alissa M., Thompson II, Richard M., Integration of Drones into

Domestic Airspace: Selected Legal Issues, Congressional Research Service,

2013.

6. Drew, John G., Shaver, Russell D. , Lynch, Kristin F. , Amouzegar, Mahyar A.,

Snyder, Don, Unmanned Aerial Vehicle End-to-End Support Considerations,

Rand Publishing, 2005.

7. European Council, Part I paragraphs 1-22 of the European Council conclusions,

2013.

8. Goure, Daniel, Barry, Tom, Cortright, David, Wittes, Benjamin, Kuznicki,

Jason, How Drones Are Changing Warfare, Cato Institute, 2012.

9. Jackson, Alan, Operational Reconnaissance and Intelligence Gathering is

Critical to Battle Success, Audio Visual Innovations Inc.

10. LeMieux, Jerry, Poss, James, Drone Entrepreneurship, Unmanned Vehicle

University Press, 2013.

11. Newcome, Laurence R., Unmanned aviation: a brief history of unmanned aerial

vehicles, American Institute of Aeronautics and Astronautics, 2004.

12. Parlamentul României, Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei

Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, 11 iunie 2014.

13. Porsche III, Isaac R., Wilson, Bradley, Johnson, Erin-Elizabeth, Tierney, Shane,

Saltzman, Evan, data_flood Helping the Navy Address the Rising Tide of Sensor

Information, National Defense Research Institute, 2014.

14. Rupprecht, Jonathan, Drones: Their Many Civilian Uses and the U.S. Laws

Surrounding Them, 2013.

15. Strickland, Frank, An Insider's Perspective on Innovation During Fiscal

Austerity, The Early Evolution of the Predator Drone, Studies in Intelligence

Vol. 57, No. 1 (Extracts, March 2013).

16. The Washington Post, The Permanent War: Rise of the Drones, Editura

Diversion Books, 2013.

17. Thompson II, Richard M., Drones in Domestic Surveillance Operations: Fourth

Amendment Implications and Legislative Responses, Congressional Research

Service, 2013.

18. United States Government Accountability Office, Agencies Could Improve

Information Sharing and End-Use Monitoring on Unmanned Aerial Vehicle

Exports, 2012.

19. United States House of Representatives, Rise of the Drones: Unmanned Systems

and the Future of War, Editura Nimble Books LLC, 2010.

20. Zenko, Micah, Reforming U.S. Drone Strike Policies, Council on Foreign

Relations Press, 2013.

47

SURSE INTERNET

www.24chasa.bg

www.558arp.by

www.acttm.ro

www.aerostar.ro

www.afcea.org

www.aft.ro

agrointel.ro

www.airbus-group.com

aircraftnut.blogspot.ro

airforce.mod.bg

www.airforcetimes.com

www.algemainer.com

www.aljazeera.com

www.amazon.com

www.amnesty.org

www.annenbergclassroom.org

www.androidauthority.com

www.aquacopters.com

www.arcaspace.com

www.armyrecognition.com

arstechnica.com

articles.latimes.com

aviationweek.com

www.avinc.com

www.bbc.com

www.bitnet.info

blog.oup.com

blogs.telegraph.co.uk

blogs.wsj.com

www.bloomberg.com

www.boeing.com

www.boston.com

breakingdefense.com

budapesttimes.hu

www.businessdictionary.com

business-review.eu

www.business-standard.com

www.caa.ro

www.capital.ro

www.cassidian.com

www.cbc.ca

www.cbsnews.com

www.cdep.ro

www.cfr.org

www.cia.gov

complex.foreignpolicy.com

www.computerweekly.com

www.consilium.europa.eu

www.cpue.energ.pug.ro

www.dailymail.co.uk

www.dassault-aviation.com

www.defense.gov

www.defencetalk.com

www.defenseindustrydaily.com

www.defensenews.com

www.defenseone.com

www.deneldynamics.co.za

dissenter.firedoglake.com

www.dpa.ro

dexonline.ro

www.eff.org

www.elmecph.ro

en.alalam.ir

www.engadget.com

en.ria.ru

www.enterprisenetworkingplanet.

com

epic.org

www.episcos.com

www.eurasianet.org

eurobserver.com

europa.eu

www.extremetech.com

www.eyeinthesky.ro

wwww.flightglobal.com

www.flytronic.pl

www.folkestoneherald.co.uk

www.forbes.com

www.forecastinternational.com

www.ga-asi.com

www.gao.gov

www.gandul.info

geo-spatial-

org.2126404.n4.nabble.com

www.gizmag.com

www.globalresearch.ca

www.go4it.ro

www.haf.gr

harvardnsj.org

www.hotnews.ro

www.hrvatski-vojnik.hr

www.hrw.org

www.huffingtonpost.com

www.hurriyetdailynews.com

www.iai.co.il

www.ibtimes.com

48

www.inav.ro

www.incas.ro

investor.northropgrumman.com

www.janes.com

jurist.org

jurnalul.ro

www.kormany.hu

www.kyivpost.com

lege5.ro

www.livingunderdrones.org

lockheedmartin.com

www.marketsandmarkets.com

www.mediafax.ro

meetingorganizer.copernicus.org

mg.co.za

www.mil.ee

www.morh.hr

motherboard.vice.com

www.motherjones.com

www.nationaljournal.com

www.naukawposce.pap.pl

www.navytimes.com

news.nationalgeographic.com

news.postimees.ee

news.usni.org

news.xinhuanet.com

www.northropgrumman.com

www.nytimes.com

www.openbriefing.org

www.pcmag.com

www.politics.hu

www.politika.rs

publicintelligence.net

www.publicmind.fdu.edu

www.pub-rcas.ro

www.rand.org

www.researchindustry.ro

www.reuters.com

www.rft.forter.ro

www.romanian-insider.com

www.romaniatv.net

www.romatsa.ro

rt.com

www.rti.org

www.rumaniamilitary.ro

science.hotnews.ro

www.scribd.com

www.sierra.ro

www.sky-futures.com

www.suasnews.com

www.syscom.ro

stirileprotv.ro

www.tai.com.tr

teamdronat.ro

techcrunch.com

www.technologyreview.com

www.ted.com

www.telegram.com

www.theatlantic.com

theaviationist.com

www.theguardian.com

www.theinquirer.net

www.todayszaman.com

tribune.com.pk

trumanproject.org

www.truth-out.org

www.uavs.org

www.usatoday.com

uti.eu.com

www.uvsr.org

www.vti.mod.gov.rs

wanderingraven.wordpress.com

warontherocks.com

www.washingtontimes.com

www.wbj.pl

www.wired.co.uk

www.youtube.com

zpravy.idnes.cz

49

Lista anexelor

Anexa 1.Clasificarea aparatelor de zbor fără pilot la bord

Anexa 2. Stadiul tehnologiei fără pilot în Statele Unite ale Americii

Anexa 3.Stadiul tehnologiei fără pilot în Uniunea Europeană

Anexa 4. Stadiul tehnologiei fără pilot în statele din regiunea României

Anexa 5. Indicatori de avertizare timpurie

50

Anexe

Anexa 1 – Clasificarea165 aparatelor de zbor fără pilot la bord: In

ord

ine

cres

căto

are

a dim

ensi

unii

, a

per

form

anţe

lor

şi a

sar

cinii

uti

le d

e ar

mam

et

Capabile de

lovituri

Grupa 5 Penetrare Greutate: >600 kg

Altitudine: >5500 de metri

Grupa 4 Persistente Greutate: > 600 kg

Altitudine: < 5500 de metri

Grupa 3 Tactice Greutate: < 600 km

Viteză: < 470 km/h

De mici

dimensiuni

Grupa 2 Mici Tactice Greutate: 10-25 kg

Viteză: < 470 km/h

Grupa 1 Micro/Mini

Tactice

Greutate: 0-10 kg

Viteză: < 200 km/h

165 http://www.defense.gov/pubs/DOD-USRM-2013.pdf, accesat la data de 30.03.2014 ora 16:48.

http://www.defense.gov/pubs/DOD-USRM-2013.pdf

51

Anexa 2 – Stadiul tehnologiei fără pilot în Statele Unite ale Americii

Unmanned Carrier-Launched Airborne Surveillance and Strike (UCLASS),

proiectat să intre în serviciu din 2019166 este cel mai avansat program de adoptare a

tehnologiei fără pilot în momentul de faţă şi presupune echiparea portavioanelor

americane cu aparate de zbor fără pilot la bord având capabilităţi stealth şi sarcină

utilă semnificativă de armament. UCLASS a fost definit ca fiind „o aeronavă fără

pilot la bord capabilă de lovituri precise într-un mediu ostil şi de la care se aşteaptă

o creştere şi o extindere a misiunilor sale pentru a fi capabilă şi de culegerea de

intelligence, supraveghere, recunoaştere, război electronic, de anduranţă şi de

dominare a spaţiului maritim”167. Programul a fost estimat la peste 4 mld. de dolari

pentru care concurează cele mai importante companii aerospaţiale şi de apărare din

Statele Unite: Northrop Grumman, Lockheed Martin, Boeing şi General Atomic.

Dacă la început se dorea o aeronavă fără pilot cu capabilităţi în special de natură

militară, au apărut voci care susţin că o alternativă mai bună ar fi dezvoltarea acestor

sisteme axate pe misiuni de intelligence, supraveghere şi recunoaştere (ISR) cu rază

foarte mare de acţiune şi anduranţă îndelungată în medii uşor ostile, iar efectuarea de

lovituri să fie pe plan secundar. Motivul ar fi reducerea bugetului apărării, dar

aspectul transformării în doar o altă unealtă împotriva terorismului pune la îndoială

această afirmaţie. Chiar şi un fost ofiţer al Forţelor Aeriene spunea că „operarea

dronelor de pe teritoriul unui stat gazdă presupune mult mai multe restricţii decât

dacă ar fi operate de pe mare”168. Mai mult, „analiștii de apărare spun că noua

dronă este destinată în parte și pentru a contracara rachetele cu rază lungă

«distrugatoare de portavione» pe care China le dezvoltă”169.

Acestă iniţiativă este importantă din două motive:

În primul rând, sub aspectul proliferării tehnologiei militare fără pilot de

înaltă performanţă, Statele Unite vor să domine nu doar proprietatea intelectuală din

spatele acestor sisteme, ci şi prin ele.

166 Prototipul Northrop Grumman X-47B a efectuat cu succes teste privind decolarea şi aterizarea de pe un

portavion aflat în mişcare, zbor pe timp de noapte şi urmează să întreprindă aterizări şi decolări alături de

aeronave de luptă convenţionale şi acţiuni de realimentare în zbor în vara anului 2014.

http://www.northropgrumman.com/Capabilities/X47BUCAS/Pages/default.aspx, accesat la data de 10.02.2014

ora 13:59. 167 http://warontherocks.com/2014/01/future-platforms-unmanned-naval-operations/, accesat la data de

03.03.2014 ora 15:26. 168 http://news.usni.org/2013/08/29/pentagon-altered-uclass-requirements-for-counterterrorism-mission, accesat

la data de 14.03.2014 ora 19:47. 169 The Washington Post, The Permanent War: Rise of the Drones, Editura Diversion Books, 2013.

52

În al doilea rând, ne demonstrează tendinţa de înlocuire a tehnicii

convenţionale de luptă în favoarea celei robotizate şi controlate de la distanţă. Fostul

Secretar al Apărării, Leon E. Panetta, evidenţia noua direcţie a forţelor Statelor

Unite astfel: „Viziunea unei forţe militare a viitorului trebuie să presupună o

armată de dimensiuni reduse şi uşoară, dar mai agilă, mai flexibilă, rapid

dislocabilă şi avansată tehnologic. O forţă de ultimă generaţie [...] pentru care se

va pune accentul pe protecţia şi prioritizarea investiţiilor cheie în tehnologii şi

capabilităţi noi, precum şi pe capacitatea de creştere, de adaptare, de mobilizare şi

de dezlănţuire la nevoie.”170 Mai mult, anunţa și „crearea unei noi agenţii de

spionaj asemănătoare CIA-ului în interiorul Pentagonului numit Servciul Clandestin

de Apărare”171 ce ar avea ca rol, printre altele, de preluare a misiunilor de lovituri cu

ajutorul aparatelor de zbor fără pilot la bord.

Potrivit unui raport al Departamentului de Apărare al Statelor Unite, datorită

reducerilor bugetare şi competiţia din partea altor state cu propriile proiecte de

aeronave fără pilot la bord, se estimează că pe termen lung principalul utilizator nu

va fi Departamentul de Apărare, dar va încerca să fie cel mai inovativ din domeniu.

Până în 2022 se estimează că Statele Unite vor fi responsabile pentru jumătate din

cercetarea şi dezvoltarea sistemelor fără pilot la bord la nivel global urmate puternic

de Europa şi Asia în special172, iar până în 2030 se presupune că jumătate din

aeronavele militare ale statelor dezvoltate ar putea fi din categoria fără pilot.

Conform studiului Forecast Internaţional „Piaţa pentru sistemele UAV de

recunoaştere”173, totalul investiţiilor de 28,7 mld. de dolari va fi repartizat astfel:

SUA - 38,4%, Asia - 26,9%, Europa de Vest - 18,1%, Europa de Est - 8,7%,

Orientul Mijlociu - 6,6% şi America Latină - 1,3%. Totuşi, se aşteaptă ca Statele

Unite să piardă monopolul asupra tehnologiei datorită eforturilor altor state de a

ajunge din urmă.

Departamentul de Apărare al Statelor Unite motivează accentul pus pe

sistemele fără pilot la bord prin trei factori:

170 http://www.defense.gov/transcripts/transcript.aspx?transcriptid=4962, accesat la data de 14.03.2014 ora

21:03. 171 Nick Turse, The Changing Face of Empire: Special Ops, Drones, Spies, Proxy Fighters, Secret Bases, and

Cyberwarfare, Preview, Editura Haymarket Books, Chicago, 2012, p. 10. 172 http://www.washingtontimes.com/news/2014/apr/28/europe-asia-plan-to-spend-big-on-drone-

development/?page=all, accesat la data de 29.04.2014 ora 17:36. 173 http://www.forecastinternational.com/samples/F662.pdf, accesat la data de 22.05.2014 ora 11:27.

53

1. Au fost demonstrate capabilităţile militare ale sistemelor fără pilot în

operaţiile combatante din Asia de Sud-Est ce au rezultat în creşterea ratei

de adoptare a tehnologiei fără pilot în structurile armate convenţionale,

dar trebuie dezvoltată în continuare pentru a atinge nivelurile dorite de

eficienţă, accesibilitate, integrare, interoperabilitate şi alţi parametri

cheie.

2. Reducerile bugetare vor impune necesitatea dezvoltării unor soluţii

tehnice accesibile şi rentabile.

3. Schimbările din mediul de securitate prezintă provocări unice ce vor

necesita modificări strategice pentru îmbunătăţirea abilitaţilor de negare a

accesului şi contestarea spaţiului aerian al inamicului şi mai ales să ofere

posibilitatea deplasării rapide a forţelor la nivel global dintr-o zonă de

interes în alta.

Referitor la protecţia datelor furnizate şi a transmisiilor dintre operator şi

sistemele de zbor fără pilot la bord, Departamentul de Apărare se bazează pe

soluţiile de criptare ale Agenţiei de Securitate Naţională (NSA). Prin urmare,

serviciul de intelligence deţine în mod practic controlul asupra aeronavelor fără pilot

şi nu armata. Mai mult, un rol esenţial îl joacă şi capacitatea de exploatare a datelor

furnizate şi obţinute prin intermediul acestor sisteme deoarece volumul,

disponibilitatea şi numărul senzorilor cresc în mod constant ceea ce impune

necesitatea „procesării automate”174175 a acestor date de la momentul furnizării lor

la intelligence acţionabil astfel încât analiştii să nu mai fie nevoiţi să lucreze cu

informaţii brute. Îmbunătăţirea tehnologiei va creşte performanţa aparatelor şi durata

de viaţă, va scădea numarul de personal, va reduce costurile şi va permite furnizarea

de informaţii mai relevante.

Tot raportul Departamentului de Apărare se explică şi de ce sunt necesare

sistemele fără pilot la bord. Această tehnologie a demonstrat că poate spori

conştientizarea unei situaţii, reduce volumul de muncă umană, îmbunătăţeşte

performanţa misiunilor şi minimizează riscul de ansamblu asupra personalului civil

şi militar la un cost redus. Foarte important este că majoritatea capabilităţilor

sistemelor fără pilot la bord sunt îndeplinite în aceeaşi măsură şi de sistemele

174 P. W. Singer, Wired for War: The Robotics Revolution and Conflict in the 21st Century, Editura Penguin

Books, New York, 2009, p. 369. 175 United States House of Representatives, Rise of the Drones: Unmanned Systems and the Future of War,

Editura Nimble Books LLC, 2010, p. 53.

54

convenţionale , doar că unele dintre aceste capabilităţi pot fi îndeplinite mai bine de

către sistemele fără pilot la bord. Astfel, acestea reprezintă alternativele preferate

pentru misiunile caracterizate ca fiind „plictisitoare [de lungă durată şi rutină],

murdare [eliminarea riscului de expunere a personalului la biohazarde] sau

periculoase [risc înalt privind punerea în pericol a piloţilor]”176. În acest sens,

strategia Statelor Unite privind sistemele fără pilot a fost exemplificată prin

identificarea177 a cel puţin 7 baze aeriene de lansare a aeronavelor fără pilot la bord

în Africa, o dovadă a extinderii programelor de utilizare a acestor sisteme pentru

proiectarea puterii în zone cu probleme, totul fără sau cu minimă intervenţie la sol a

armatei americane. „Folosind tehnologia în mod corespunzător [...] va salva trupele

forțelor americane și aliate, înainte ca orice individ să pună piciorul pe câmpul de

luptă.”178

Din punct de vedere al populaţiei civile, potrivit unui sondaj179 RTI

International din martie 2013, peste două treimi din cetăţenii americani susţin

folosirea sistemelor aeriene fără pilot la bord în misiuni pe teritoriul naţional al

Statelor Unite. Deşi acest institut are strânse legături cu Departamentul Homeland

Security, beneficiarii direcţi ai acestui sondaj, alte sondaje au indicat mai mult sau

mai puţin o susţinere asemănătoare.

În momentul de faţă, în Statele Unite, 68 de instituţii180 militează pentru

legalizarea sistemelor fără pilot în spaţiul aerian naţional. Dintre aceste instituţii,

doar jumătate sunt din domeniul apărării, restul fiind universităţi, administraţii

locale, asociaţii de agricultori etc. Toate aceste grupuri generează presiune asupra

FAA, deoarece reglementările actuale reprezintă un obstacol pentru dezvoltare.

Alte proiecte americane aflate în dezvoltare:

- Sistemul de zbor fără pilot cu capabilităţi de impermeabilitate181 ce poate

sta pe suprafaţa apei sau la o distanţă foarte mică de ea şi se poate deplasa silenţios

oferind posibilitatea colectării de informaţii atât cu senzorii aflaţi sub apă, cât şi cu

cei de la suprafaţă.

176 http://www.defense.gov/pubs/DOD-USRM-2013.pdf, accesat la data de 30.03.2014 ora 16:48. 177 http://publicintelligence.net/us-drones-in-africa/, accesat la data de 26.03.2014 ora 13:19. 178 Alan Jackson, Operational Reconnaissance and Intelligence Gathering is Critical to Battle Success, Audio

Visual Innovations Inc. p. 5. 179 http://www.rti.org/newsroom/news.cfm?obj=62BDC848-5056-B100-0C6256D7F3203F25, accesat la data de

11.03.2014 ora 10:57. 180 http://www.engadget.com/2014/05/13/hollywood-drones/, accesat la data de 14.05.2014 ora 23:04. 181 http://www.aquacopters.com/, accesat la data de 03.06.2014 ora 12:49.

55

- Compania Gofor a introdus conceptul unor aparate de zbor autonome cu

rol de asistent personal182, care să furnizeze la nevoie informaţii de interes privind

împrejurimile, alertare în caz de pericol, verificarea siguranţei locuinţei, asistare la

conducerea de autovehicule prin anunţarea blocajelor sau a obstacolelor ce urmează

pe traseu, găsirea mai rapidă a unui spaţiu de parcare etc. Iniţiatorul din spatele

Gofor afirma că a primit cereri din partea unor companii mari ca Google sau Texas

Instruments pentru realizarea şi punerea în aplicare a acestui concept.

182 http://motherboard.vice.com/read/gofor-imagines-the-future-of-personal-assistant-drones, accesat la data de

03.06.2014 ora 15:16.

56

Anexa 3 – Stadiul tehnologiei fără pilot în Uniunea Europeană

La nivelul Uniunii Europene s-a pus problema restrângerii proiectelor de

dezvoltare a tehnologiilor militare datorită constrângerilor bugetare, dar pe de altă

parte, fragmentarea pieţelor europene din domeniu amplifică nevoia și îngrijorarea

Uniunii Europene de a rămâne competitivă şi independentă din punct de vedere al

industriei de apărare şi de securitate. Astfel, una din concluziile şedinţei Consiliului

European din decembrie 2013 a fost îndemnarea tuturor membrilor să-şi unifice

eforturile pentru a face faţă cerinţelor tehnologice şi de inovaţie din plan civil şi

militar, precum şi pentru creşterea capacităţii de a răspunde noilor provocări de

securitate în completare la cele NATO. Din acest punct de vedere, programele

privind dezvoltarea aparatelor de zbor fără pilot la bord au devenit prioritare şi

constau în:

- proiectarea următoarei generaţii de aparate de supraveghere de tip MALE

pentru 2020-2025183;

- stabilirea unei comunităţi la nivelul statelor membre participante;

- adoptarea legislaţiei şi a regulamentelor necesare pentru integrarea

acestor aeronave în Sistemul European de Aviaţie până în 2016;

- acordarea de fonduri pentru cercetare şi dezvoltare începând cu 2014.

Cel mai important program european privind integrarea sistemelor militare

de zbor fără pilot la bord şi aflat în ultima fază de testare este Dassault nEUROn184

din Franţa, un bombardier fără pilot supersonic185, cu rază lungă de acţiune, stealth şi

capabil să execute atacuri cu armament nuclear. Acest sistem este dezvoltat în

colaborare cu Saab (Suedia), EAB (Grecia), Alenia (Italia), RUAG Aerospace

(Elveţia) şi EADS CASA (Spania). Reprezintă o contrapondere la proiectele

americane Boeing X-45C şi Northrop-Grumman X-47B, iar primele teste de zbor au

fost efectuate în decembrie 2012. Cu toate acestea, nEUROn reprezintă un prototip

demonstrativ pentru viitoarele aeronave fără pilot europene ce vor intra în producţie

din 2020. Interesant este costul unui asemenea aparat, de 25 mil. de euro, în

comparaţie cu aeronave convenţionale cu aproximativ aceleaşi capabilităţi respectiv

F-22 sau F-35 (108 mil. de euro) sau Eurofighter (90 mil. de euro). Dacă România

va dori să devină un centru al acestei tehnologii, va trebui să se implice cât mai mult

183 European Council, Part I paragraphs 1-22 of the European Council conclusions, 2013, p. 6. 184 http://www.dassault-aviation.com/en/defense/neuron/introduction/, accesat la data de 25.05.2014 ora 12:15. 185 http://investor.northropgrumman.com/phoenix.zhtml?c=112386&p=irol-

newsArticle_print&ID=1785981&highlight, accesat la data de 23.02.2014 ora 16:19.

57

în astfel de proiecte, deşi şansele de a concura pe piaţa vestică în acest domeniu sunt

scăzute. În aprilie 2014, nEUROn a efectuat în premieră mondială186 un zbor în

formaţie cu aeronave militare şi civile convenţionale. Următoarele serii de teste vor

avea loc în Suedia187.

Tot în aprilie 2014, Comisia de Apărare a Camerei Comunelor din Marea

Britanie concluziona188 că aparatele de zbor fără pilot la bord reprezintă o

capabilitate militară cheie pentru viitor şi că furnizarea de intelligence, supraveghere

şi recunoaştere cu ajutorul acestora este de importanţă strategică, deşi prim-ministru

David Cameron afirma recent că Uniunea Europeană, ca entitate, nu ar trebui să

deţină astfel de capabilităţi. Acesta a recomandat Ministerului de Apărare britanic să

iniţieze parteneriate de cercetare şi dezvoltare. Un astfel de acord, sub forma unui

studiu de fezabilitate pe 2 ani în valoare de 120 mil. de lire, a fost semnat între BAE

Systems şi Dassault, întărind astfel parteneriatul anglo-francez de interoperabilitate

privind aparatele de zbor fără pilot la bord. Practic, un program care să satisfacă

cerinţele unei astfel de tehnologii ale ambelor state. Aceeaşi recomandare se poate

aplica şi României care ar putea avea şanse mult mai mari de a se stabili ca pol

tehnologic important în Europa de Est, în colaborare cu alte state din regiune cel

puţin la fel de interesate de obţinerea unor astfel de capabilităţi precum Polonia sau

Turcia.

BAE Systems Taranis189190 – „Inspiraţia unei naţiuni”191, de producţie

britanică cu participare din partea Rolls-Royce, GE Aviation Systems, QinetiQ şi

Ministerul Apărării, este cea mai avansată aeronavă fără pilot la bord europeană,

competiţie directă proiectelor americane şi israeliene. Scopul sistemului Taranis este

de a demonstra potenţialul tehnologiilor aerospaţiale britanice de apărare şi de a

plasa Marea Britanie ca unul din liderii din domeniu atât pe plan internaţional, cât

186 http://www.dassault-aviation.com/en/dassault-aviation/press/press-kits/ucav-world-first-dassault-aviation/,

accesat la data de 12.04.2014 ora 19:16. 187 http://www.defencetalk.com/first-flight-of-neuron-uav-demonstrator-conducted-46899/, accesat la data de

12.02.2014 ora 20:30. 188 http://www.openbriefing.org/issuedesks/remote-control-warfare-briefing-01/#ISR, accesat la data de

24.04.2014 ora 17:53. 189 http://www.flightglobal.com/news/articles/video-uk-ends-silence-on-taranis-testing-395574/, accesat la data

de 13.02.2014 ora 23:09. 190 http://aircraftnut.blogspot.ro/2013/05/stealth-drones-taranis-emerges.html, accesat la data de 09.04.2014 ora

10:49. 191 http://www.extremetech.com/extreme/176380-the-uks-taranis-stealth-drone-showcases-the-scary-future-of-

riskless-warfare, accesat la data de 17.02.2014 ora 18:22.

58

mai ales în cadrul Uniunii Europene. Taranis are capabilităţi avansate stealth şi este

proiectată pentru lovituri de mare precizie pe distanţe foarte lungi.

În martie 2014, Spania a inaugurat ATLAS, cu sediul la Villacarrillo, primul

centru european proiectat special pentru activităţi de cercetare, dezvoltare şi testare a

aparatelor mici şi medii de zbor fără pilot la bord. Această iniţiativă are ca scop

poziţionarea strategică a Spaniei la vârful acestei noi tehnologii. Centrul ATLAS va

avea un rol important în validarea sistemelor fără pilot şi folosirea lor în operaţii

civile precum „dezastre naturale, accidente de mediu, protecţia mediului, aplicaţii

în agricultură şi domeniul forestier, fotografie aeriană, cinematografie, cartografie,

apărare, securitate şi protecţie civilă”192. ATLAS este completat de CEUS cu sediul

tot în Spania la Moguer, acesta din urmă fiind proiectat pentru testarea aparatelor

mari de zbor fără pilot la bord.

Alte proiecte europene cu implicaţii asupra tehnologiei fără pilot:

- „Programul de Investiţii Comune privind Introducerea RPAS193 în

Traficul Aerian” este un acord semnat de Austria, Belgia, Cehia, Franţa, Germania,

Italia, Spania şi Marea Britanie ce va permite aeronavelor fără pilot să opereze

alături de cele civile194.

- Fondul European de Dezvoltare Regională cofinanţează195 elaborarea de

proiecte inovative în domeniul sistemelor de zbor fără pilot de supraveghere şi

recunoaştere.

192 http://www.suasnews.com/2014/03/28254/spanish-uas-test-centre-opens/, accesat la data de 02.04.2014 ora

19:13. 193 Remote Piloted Aicraft Systems. 194 http://euobserver.com/defence/122167, accesat la data de 12.01.2014 ora 20:07. 195 http://www.flytronic.pl/en/About-Us/EU-Programs/Action-1.4-POIG.aspx, accesat la data de 10.05.2014 ora

15:27.

59

Anexa 4 – Stadiul tehnologiei fără pilot în statele din regiunea României

State

membre

NATO şi

UE

Proiecte şi starea curentă

Bulgaria Din 2011, bazele aeriene Graf Ignatievo şi Bezmer sunt folosite

drept puncte de lansare pentru aeronavele fără pilot la bord

americane196.

Armstehno NITI197, singurul sistem fără pilot bulgar proiectat

pentru misiuni de supraveghere şi recunoaştere eşuat în 2011

datorită defecţiunilor, construcţiei fragile şi a ineficienței în cadrul

misiunilor pentru care a fost conceput. Compania Armstehno a

invocat proasta pregătire a piloţilor de către Ministerul de Interne

bulgar.

Una din etapele de modernizare198 a Forţelor Aeriene Bulgare

presupune achiziţionarea de vehicule aeriene fără pilot pentru a

efectua recunoaştere aeriană şi pentru furnizare de informaţii

secrete în timp real.

In 2013199, Bulgaria urma să achiziţioneze pentru prima oară

aeronave fără pilot la bord în scopul folosirii lor în cadrul

operaţiilor globale NATO şi în cadrul viitorului batalion

ISTAR200, numărul de aparate urmând a fi stabilit în funcţie de

resursele financiare disponibile.

Ungaria 2007-2012, program complex de cercetare şi dezvoltare201 încheiat

cu lansarea primului sistem fără pilot de provenienţă în totalitate

maghiară, conceput pentru funcţii de control în cazul dezastrelor,

196 http://news.xinhuanet.com/english/world/2011-12/07/c_131294010.htm, accesat la data de 15.01.2014 ora

11:10. 197 http://www.24chasa.bg/Article.asp?ArticleId=822161, accesat la data de 15.01.2014 ora 11:46. 198 http://airforce.mod.bg/bg/?page_id=443, accesat la data de 15.01.2014 ora 11:10. 199 http://news.xinhuanet.com/english/world/2012-07/27/c_131743469.htm, accesat la data de 15.01.2014 ora

11:17. 200 Intelligence, Supraveghere, Achiziţionare a Țintei şi Recunoaştere. 201 http://budapesttimes.hu/2012/11/12/hungarian-drones-create-a-buzz/, accesat la data de 15.01.2014 ora

11:46.

http://news.xinhuanet.com/english/world/2011-12/07/c_131294010.htm

http://www.24chasa.bg/Article.asp?ArticleId=822161

http://airforce.mod.bg/bg/?page_id=443

http://news.xinhuanet.com/english/world/2012-07/27/c_131743469.htm

http://budapesttimes.hu/2012/11/12/hungarian-drones-create-a-buzz/

60

misiuni de salvare şi protejarea soldaţilor aflaţi în străinătate.

Din 2013 se află în dezvoltare aparate de zbor fără pilot cu

posibile capabilităţi de atac, adaptare a unei versiuni folosite

pentru supraveghere.

Caută finanţare europeana pentru operarea unei flote de aeronave

fără pilot în scopul combaterii traficului de ţigări. Ungaria ar putea

apela la aceste fonduri pentru a-şi întări poziţia cu Oficiul

European Anti-Fraudă202.

Dezvoltă în colaborare cu Suedia un nou tip de material203 pentru

construcţia aeronavelor stealth.

Cercetări în domeniul meteorologic204 folosind sisteme fără pilot

echipate cu senzori de ultimă generaţie, rezultatele obţinute fiind

folosite pentru proiectarea şi ghidarea mai eficientă a aparatelor de

zbor fără pilot.

Algeria, Libia, Mongolia şi India205 şi-au manifestat dorinţa de a

procura aparate de zbor fără pilot maghiare pentru a controla şi

monitoriza oleoductele.

Croaţia206 În 2006, a achiziţionat 6 sisteme fără pilot israeliene de mici

dimensiuni207.

Acţionează unităţi bazate pe conceptul ISTAR în Afganistan.

Batalionul de Informaţii Militare208 este recunoscut pentru

utilizarea operaţională a sistemelor fără pilot cu privire la

HUMINT, SIGINT, OSINT şi IMINT.

Capacitățile de dezvoltare au dus la intrarea în serviciu a altor

două categorii de vehicule aeriene fără pilot.

202 http://www.politics.hu/20131212/hungary-aiming-to-use-eu-funds-for-anti-smuggling-surveillance-drones/,

accesat la data de 15.01.2014 ora 13:08. 203 http://www.kormany.hu/en/ministry-of-defence/news/the-hungarian-defence-forces-are-working-on-

developments-for-use-in-both-military-and-civil-life, accesat la data de 15.01.2014 ora 15:40. 204 http://meetingorganizer.copernicus.org/EMS2013/EMS2013-712.pdf, accesat la data de 15.01.2014 ora

12:20. 205 http://www.politics.hu/20130621/drones-for-hungarian-military-use-in-the-making-report-says/, accesat la

data de 15.01.2014 ora 12:41. 206 http://www.morh.hr/hr/osrh/data/hrz_en.html, accesat la data de 15.01.2014 ora 15:44. 207 http://wanderingraven.wordpress.com/2011/07/15/elbit-systems-sales-to-european-countries/, accesat la data

de 15.01.2014 ora 15:38. 208 http://www.hrvatski-vojnik.hr/hrvatski-vojnik/1582007/gasinci.asp, accesat la data de 15.01.2014 ora 15:52.

http://www.politics.hu/20131212/hungary-aiming-to-use-eu-funds-for-anti-smuggling-surveillance-drones/

http://www.kormany.hu/en/ministry-of-defence/news/the-hungarian-defence-forces-are-working-on-developments-for-use-in-both-military-and-civil-life

http://www.kormany.hu/en/ministry-of-defence/news/the-hungarian-defence-forces-are-working-on-developments-for-use-in-both-military-and-civil-life

http://meetingorganizer.copernicus.org/EMS2013/EMS2013-712.pdf

http://www.politics.hu/20130621/drones-for-hungarian-military-use-in-the-making-report-says/

http://www.morh.hr/hr/osrh/data/hrz_en.html

http://wanderingraven.wordpress.com/2011/07/15/elbit-systems-sales-to-european-countries/

http://www.hrvatski-vojnik.hr/hrvatski-vojnik/1582007/gasinci.asp

61

Cehia Sojka III209, sistem de zbor fără pilot la bord de recunoaştere,

supraveghere, observaţie artilerie şi război electronic. A fost scos

din uz în anul 2011 şi înlocuit cu unul american folosit pentru

protejarea soldaţilor din Afganistan.

Hacker Model Production este principala companie210 care

derulează programe de dezvoltare a sistemelor de zbor fără pilot în

conformitate cu necesităţile forţelor armate şi ale poliţie privind

asigurarea constantă de intelligence, supraveghere şi recunoaştere.

Compania dezvoltă sisteme asemănătoare şi pentru sectorul civil.

În urma inundaţiilor severe din Europa Centrală, Cehia a finanţat o

companie privată cu scopul folosirii aeronavelor fără pilot pentru a

monitoriza evoluţia inundaţiilor211 24 de ore din 24.

Grecia Din anul 2013, face parte din „clubul utilizatorilor de drone”212

alături de Franţa, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Polonia şi

Spania în scopul dezvoltării în comun a unor aparate de zbor fără

pilot la bord exclusiv europene menite să reducă decalajul faţă de

cele americane şi israeliene. EADS, Dassault (Franţa) şi

Finmeccanica (Italia) şi-au exprimat interesul de a participa la

proiect.

Singurul sistem fără pilot aflat în dotarea forţelor aeriene elene

este EAB Pegasus I213 dezvoltat de compania de stat Industria

Aeronautică Elenă (EAB) şi are doar capabilităţi de supraveghere

şi culegere de intelligence.

În 2005 a început dezvoltarea lui EAB Pegasus II cu capabilităţi

MALE. EAB este partener strategic cu Airbus, Dassault Aviation,

EADS, Raytheon, Boeing, SNECMA, Aermacchi şi General

Electric.

209 http://zpravy.idnes.cz/pruzkumnici-z-prostejova-dostali-dva-nove-bezpilotni-komplety-raven-1k6-

/zpr_nato.aspx?c=A091116_112218_zpr_nato_inc, accesat la data de 15.01.2014 ora 16:50. 210 http://www.epicos.com/EPCompanyProfileWeb/Content/esc/Unmanned_systems_HAES.pdf, accesat la data

de 15.01.2014 ora 17:20. 211 http://blogs.wsj.com/emergingeurope/2013/06/12/drones-play-peacetime-role-with-flood-coverage/, accesat

la data de 15.01.2014 ora 17:31. 212 http://rt.com/news/drones-europe-nato-eu-us-008/, accesat la data de 13.01.2014 ora 13:05. 213 http://www.haf.gr/el/structure/units/ata/units/131sm_meaf.asp, accesat la data de 15.01.2014 ora 16:30.

http://zpravy.idnes.cz/pruzkumnici-z-prostejova-dostali-dva-nove-bezpilotni-komplety-raven-1k6-/zpr_nato.aspx?c=A091116_112218_zpr_nato_inc

http://zpravy.idnes.cz/pruzkumnici-z-prostejova-dostali-dva-nove-bezpilotni-komplety-raven-1k6-/zpr_nato.aspx?c=A091116_112218_zpr_nato_inc

http://www.epicos.com/EPCompanyProfileWeb/Content/esc/Unmanned_systems_HAES.pdf

http://blogs.wsj.com/emergingeurope/2013/06/12/drones-play-peacetime-role-with-flood-coverage/

http://rt.com/news/drones-europe-nato-eu-us-008/

http://www.haf.gr/el/structure/units/ata/units/131sm_meaf.asp

62

Polonia Începând cu 2014, investiții de 975 mil. de dolari pentru

stimularea programului de dezvoltare şi construcţie a cel puţin 48

de aeronave fără pilot de ultimă generaţie în următorii 10 ani214.

Programul este condus de un consorţiu de companii poloneze în

frunte cu WB Electronics215 (recunoscută pentru tehnologiile de

apărare) şi alţi parteneri europeni precum Dassault, EADS216,

Safran Sagem şi Thales.

Universitatea de Tehnologie din Varșovia a încheiat un

parteneriat217 cu Lockheed Martin privind cercetarea aplicată și

dezvoltarea unor soluţii de integrare a sistemelor de zbor fără pilot

la bord alături de cele convenţionale. Pentru Lockheed Martin,

acest parteneriat are ca scop motivarea studenţilor ingineri de a

satisface viitoarele nevoi ale industriei de apărare.

Strategia Poloniei de dezvoltare, integrare şi construcţie a

sistemelor militare aeriene fără pilot este una din cele mai

avansate din UE, iar prin construcţia propriilor sisteme fără pilot,

Polonia se aliniază cerinţelor NATO cu privire la capabilităţile de

intelligence, supraveghere şi recunoaştere.

Va contribui cu 40 mil. de euro la programul Smart Defence al

NATO în cadrul AGS.

Deţin sistemele optice, de ghidare, de comunicaţii şi de armament.

Motivul principal al dezvoltării accentuate a tehnologiei fără pilot

este nevoia de supraveghere a forţelor armate dincolo de graniţele

de est ale ţării, mai exact ca răspuns la exerciţiile militare ale

Federaţiei Ruse în colaborare cu Belarus218.

Este una din cele două state (celălalt fiind Turcia) din regiune cu

planuri clare de a procura sisteme de zbor fără pilot cu capabilităţi

de atac.

214 http://www.naukawpolsce.pap.pl/en/news/news,396909,polish-consortium-wants-to-build-a-family-of-

flying-drones.html, accesat la data de 15.01.2014 ora 18:44. 215 http://www.defensenews.com/article/20131211/DEFREG01/312110020/Poland-Seeks-Boost-Drone-Fleet,

accesat la data de 15.01.2014 ora 18:35. 216 Compania Aeronautică Europeană Spaţială şi de Apărare. 217 http://www.suasnews.com/2014/03/28185/unmanned-aircraft-reach-new-heights-with-warsaw-polytechnic-

lockheed-martin-partnership/, accesat la data de 25.04.2014 ora 12:51. 218 http://theaviationist.com/2013/04/05/drones-over-poland/, accesat la data de 15.01.2014 ora 18:52.

http://www.naukawpolsce.pap.pl/en/news/news,396909,polish-consortium-wants-to-build-a-family-of-flying-drones.html

http://www.naukawpolsce.pap.pl/en/news/news,396909,polish-consortium-wants-to-build-a-family-of-flying-drones.html

http://www.defensenews.com/article/20131211/DEFREG01/312110020/Poland-Seeks-Boost-Drone-Fleet

http://www.suasnews.com/2014/03/28185/unmanned-aircraft-reach-new-heights-with-warsaw-polytechnic-lockheed-martin-partnership/

http://www.suasnews.com/2014/03/28185/unmanned-aircraft-reach-new-heights-with-warsaw-polytechnic-lockheed-martin-partnership/

http://theaviationist.com/2013/04/05/drones-over-poland/

63

Numeroase companii private poloneze ce dezvoltă aparate de zbor

fără pilot avansate în scopuri civile.

Planuri să devină exportatoare de tehnologie fără pilot în Europa.

Estonia Din 2003, dezvoltă plaftorme de tehnologie fără pilot de mici

dimensiuni pentru supraveghere şi recunoaştere fiind dispuse în

cadrul câtorva unităţi tactice de intelligence şi observare.

În 2006, a testat cu succes SWAN219 în cadrul unor exerciţii

militare.

Au primit asistenţă militară220 din partea Congresului221 Statelor

Unite sub forma unor sisteme de recunoaştere Raven pentru a

servi unităţilor estoniene din Afganistan. Pregătirea piloţilor a fost

finanţată şi asigurată de către Statele Unite222.

În anul 2011, a fost introdus al doilea sistem de provenienţă

estoniană, o adaptare a celui Raven.

În 2013, Ministerul de Interne estonian a întreprins un studiu223

referitor la implementarea aparatelor de zbor fără pilot în

sistemele de securitate internă.

Intenţionează să achiziţioneze în următorii ani sisteme fără pilot

noi cu capabilităţi de supraveghere şi recunoaştere sporite faţă de

cele din dotare ca răspuns la activităţile Federaţiei Ruse224.

State

membre

NATO,

non-UE


Turcia Din 2005 deţine varianta îmbunătăţită225 a sistemului israelian

Heron pentru colectarea de informaţii şi Aerostar pentru

219 http://www.mil.ee/et/arhiiv/5342, accesat la data de 15.01.2014 ora 12:52. 220 http://www.mil.ee/et/arhiiv/6716, accesat la data de 15.01.2014 ora 13:13. 221 http://www.mil.ee/et/arhiiv/6779, accesat la data de 15.01.2014 ora 13:20. 222 http://www.mil.ee/et/arhiiv/6702, accesat la data de 15.01.2014 ora 16:24. 223 http://news.postimees.ee/1347104/estonian-interior-ministry-planning-use-of-drones, accesat la data de

15.01.2014 ora 15:22. 224 http://www.business-standard.com/article/news-ians/estonia-to-buy-surveillance-drones-to-face-russia-

114011100084_1.html, accesat la data de 15.01.2014 ora 15:30.

http://www.mil.ee/et/arhiiv/5342




http://news.postimees.ee/1347104/estonian-interior-ministry-planning-use-of-drones

http://www.business-standard.com/article/news-ians/estonia-to-buy-surveillance-drones-to-face-russia-114011100084_1.html

http://www.business-standard.com/article/news-ians/estonia-to-buy-surveillance-drones-to-face-russia-114011100084_1.html

64

recunoaştere.

Deţine sisteme americane GNAT 750 (folosite de CIA în anii

1990), RQ/MQ-1 Predator şi RQ-7 Shadow adaptate doar pentru

supraveghere şi recunoaştere.

Nu a reuşit să procure MQ-9 Reaper226 cu capabilităţi de atac din

Statele Unite.

Statele Unite a blocat227 anumite companii să vândă tehnologie şi

componente optice şi de achiziţie a ţintei către Turcia pentru

sistemul Karayel.

Doreşte scăderea importului de aparate de zbor fără pilot în

favoarea propriilor solutii.

Potenţial de creştere a pieţei228 în viitorul apropiat dacă debutul

industriei locale este bun. În această privinţă a fost încheiat primul

contract de achiziţie a cel puţin 10 sisteme ANKA 229de ultimă

generaţie (MALE/HALE230, proiectate si pentru misiuni de atac) în

2014, concepute şi fabricate parţial de compania naţională de

industrie aerospaţială (TAI) pentru supravegherea frontierei cu

Siria şi a mişcărilor separatiste kurde. Achiziţia Chinei a uneia

dintre companiile externe ce furnizează motoarele pentru ANKA

riscă viitorul proiectului.

TAI este partenerul principal al EADS pentru dezvoltarea

sistemului european Talarion231 pregătit pentru 2018.

Este una din cele două state (celalat fiind Polonia) din regiune care

caută în mod activ să obţină sisteme de zbor fără pilot de atac

datorită perspectivei puterii lor şi integrarea în sistemul avansat de

225 http://www.defenseindustrydaily.com/israeli-manufacturers-win-150m-turkish-uav-contract-updated-0389/,

accesat la data de 14.01.2014 ora 12:23. 226 http://www.algemeiner.com/2013/10/23/analysis-turkeys-fruitless-quest-for-armed-drones/, accesat la data de

15.01.2014 ora 19:20. 227 http://www.todayszaman.com/news-333142-us-blocks-company-from-exporting-uav-tech-to-turkey.html,

accesat la data de 15.01.2014 ora 19:36. 228 http://www.hurriyetdailynews.com/Default.aspx?pageID=238&nid=53280, accesat la data de 15.01.2014 ora

19:11. 229 http://www.defensenews.com/article/20131030/DEFREG01/310300011/Turkey-Signs-Contract-First-

National-Drone, accesat la data de 15.01.2014 ora 19:15. 230 Altitudine Înaltă şi Anduranţă Îndelungată. 231 http://www.airbus-group.com/airbusgroup/int/en/news/press.a73074f7-f808-4ed6-a92b-373fb92b34b8.html,

accesat la data de 12.01.2014 ora 14:10.

http://www.defenseindustrydaily.com/israeli-manufacturers-win-150m-turkish-uav-contract-updated-0389/

http://www.algemeiner.com/2013/10/23/analysis-turkeys-fruitless-quest-for-armed-drones/

http://www.todayszaman.com/news-333142-us-blocks-company-from-exporting-uav-tech-to-turkey.html

http://www.hurriyetdailynews.com/Default.aspx?pageID=238&nid=53280

http://www.defensenews.com/article/20131030/DEFREG01/310300011/Turkey-Signs-Contract-First-National-Drone

http://www.defensenews.com/article/20131030/DEFREG01/310300011/Turkey-Signs-Contract-First-National-Drone

http://www.airbus-group.com/airbusgroup/int/en/news/press.a73074f7-f808-4ed6-a92b-373fb92b34b8.html

65

comandă şi control (C2) alături de celelalte capabilităţi electronice

şi spaţiale232.

Discuţii privind exportul de ANKA către Egipt şi Arabia

Saudită233.

Încearcă să imite succesul Israelului care a devenit lider global în

domeniul exportului de tehnologie fără pilot de ultimă generaţie.

State

non-

NATO,

non-UE


Serbia Iniţiativa începerii unor programe proprii în urma achiziţionării de

sisteme fără pilot din Israel.

Institutul de Tehnică Militară (VTI) dezvoltă aparate de zbor fără

pilot de recunoaştere pe timp de zi şi de noapte234. Forţele Armate

şi poliţia şi-au exprimat dorinţa de a se baza tot mai mult pe astfel

de sisteme datorită eficienţei lor.

VTI are în derulare proiecte noi235.

Ucraina Cooperare bilaterală cu Thailanda în urma Expoziţiei

Internaţionale de Apărare şi Securitate 2013 din Bangkok cu

privire la dezvoltarea de sisteme fără pilot la bord în comun şi

produse în Ucraina236.

Belarus În anul 2013, Belarus şi Turkmenistan s-au angajat la construcţia

unui centru de fabricare237 a sistemelor fără pilot la bord. Belarus

232 http://www.defensenews.com/article/20131029/DEFREG01/310290011/Networking-UAVs-Drive-Turkey-s-

Effort-Control-Battlefield, accesat la data de 15.01.2014 ora 21:14. 233http://www.armyrecognition.com/april_2013_news_defence_army_military_industry_uk/saudi_arabia_could

_be_interested_to_buy_the_future_turkish_main_battle_tank_altay_uav_anka_2804132.html, accesat la data de

15.01.2014 ora 22:05. 234 http://www.politika.rs/rubrike/Drustvo/Vrabac-novi-adut-Vojske-Srbije.sr.html, accesat la data de

15.01.2014 ora 17:56. 235 http://www.vti.mod.gov.rs/index.php?view=actuality&type=projects&category=1&id=138#!prettyPhoto,

accesat la data de 15.01.2014 ora 18:23. 236 http://www.kyivpost.com/content/business/ukraine-thailand-discuss-joint-aircraft-building-in-bangkok-

331721.html, accesat la data de 15.01.2014 ora 22:01. 237 http://www.eurasianet.org/node/67728, accesat la data de 15.01.2014 ora 22:28.

http://www.defensenews.com/article/20131029/DEFREG01/310290011/Networking-UAVs-Drive-Turkey-s-Effort-Control-Battlefield

http://www.defensenews.com/article/20131029/DEFREG01/310290011/Networking-UAVs-Drive-Turkey-s-Effort-Control-Battlefield

http://www.armyrecognition.com/april_2013_news_defence_army_military_industry_uk/saudi_arabia_could_be_interested_to_buy_the_future_turkish_main_battle_tank_altay_uav_anka_2804132.html

http://www.armyrecognition.com/april_2013_news_defence_army_military_industry_uk/saudi_arabia_could_be_interested_to_buy_the_future_turkish_main_battle_tank_altay_uav_anka_2804132.html

http://www.politika.rs/rubrike/Drustvo/Vrabac-novi-adut-Vojske-Srbije.sr.html

http://www.vti.mod.gov.rs/index.php?view=actuality&type=projects&category=1&id=138#!prettyPhoto

http://www.kyivpost.com/content/business/ukraine-thailand-discuss-joint-aircraft-building-in-bangkok-331721.html

http://www.kyivpost.com/content/business/ukraine-thailand-discuss-joint-aircraft-building-in-bangkok-331721.html

http://www.eurasianet.org/node/67728

66

speră să obţină colaborări asemănătoare şi cu Vietnam, Laos,

Indonesia şi Bangladesh. La sfârşitul aceluiaşi an a fost încheiat

un acord asemănător cu Ecuador238.

Belarus are în dotare aparate de zbor fără pilot tactice de fabricaţie

proprie239 pentru supraveghere şi care ar putea fi adaptate pentru

situaţii combatante.

238 http://www.janes.com/article/31896/belarus-and-ecuador-to-collaborate-on-uav-development, accesat la data

de 15.01.2014 ora 22:32. 239 http://www.558arp.by/tactical-uav-eng.html, accesat la data de 15.01.2014 ora 22:49.

http://www.janes.com/article/31896/belarus-and-ecuador-to-collaborate-on-uav-development

http://www.558arp.by/tactical-uav-eng.html

67

Anexa 5 – Indicatori de avertizare timpurie

Competiţia regională în domeniul tehnologiei fără pilot va necesita o

abordare flexibilă şi precaută din partea României prin indicatori de avertizare

timpurie. Aceşti indicatori vor trebui să aibă în vedere capabilităţile tehnologice ale

tuturor statelor din zona României, fie ele membre sau non-membre NATO sau UE,

prin:

a. Scanarea constantă a evoluţiilor şi progresului tehnologic provenit din

mediul academic şi civil pentru a determina posibilitatea acestora de a fi adoptate şi

implementate în sectorul militar.

b. Determinarea fondurilor dislocate de statele competitoare din regiune

pentru dezvoltarea şi cercetarea tehnologiei fără pilot.

c. Monitorizarea importurilor de tehnologie şi a aparatelor de zbor fără

pilot la bord avansate de la liderii globali din domeniu.

d. Stabilirea ratei de implementare a aparatelor de zbor fără pilot la bord

în sistemele naţionale de securitate şi a progresului cu privire la dezvoltarea

infrastructurilor necesare operării lor.

Disertatie Drone, Intelligence Si Securitate Nationala

Documents

Transcript of Disertatie Drone, Intelligence Si Securitate Nationala