Diseminarea tumorilor.docx

8/16/2019 Diseminarea tumorilor.docx

http://slidepdf.com/reader/full/diseminarea-tumorilordocx 1/5

Diseminarea tumorilor

Aspecte privind diseminarea tumorilor

Tumorile maligne sunt adesea foarte invazive. Ele nu respectă limitele anatomice aleorganului, tumorile infiltrând ţesutul normal adiacent. Tumorile benigne, pe de altă parte, suntîn general expansive şi nu infiltrative. Joncţiunea dintre tumoarea benignă şi ţesutul adiacenteste de obicei vizibilă, tumorile benigne epiteliale fiind adesea încapsulate încon!urate deţesut con!unctiv". #etastazarea se produce atunci când grupuri de celule tumorale migrează ladistanţă de tumoarea primară. #etastazarea reprezintă cel mai clar indiciu al malignităţii.Tumorile benigne nu metastazează. Totuşi, unele tumori maligne, în special cele ale $%&, numetastazează. $e pare că, boala metastatică este responsabilă de moartea subiecţilor la '()din cazurile umane cu cancer. #ai mult, se estimează că aproximativ *() din cancerelesolide umane au metastazat de!a în momentul diagnosticării iniţiale, reducând astfel

eficacitatea terapiei anticanceroase. &ancerul poate metastaza prin însămânţarea cavităţilor corpului şi suprafeţelor diseminare transcelomică", sau pe cale limfatică, sau +ematogenă.

Căile de metastazare a tumorilor

Calea transcelomică

tunci când, cancerul apare pe suprafaţa unor structuri abdominale sau toracice, există puţine bariere anatomice care să le împiedice extinderea. stfel, în cazul mezotelioamelor

care se întâlnesc în cavitatea abdominală sau pleurală, celulele tumorale invadează rapidaceste cavităţi, acoperind atât suprafaţa viscerală cât şi cea parietală. tât la om cât şi la câine,adenocarcinoamele ovariene diseminează preferenţial transcelomic. -eşi aceste tumori suntrare la câine, acestea sunt frecvent întâlnite la femeie. &+iar şi în cazul lipsei invaziei înorganele vitale, tumori de genul mezoteliomului şi carcinomului ovarian sunt extrem de greude tratat, fiind în general fatale.

Calea limfatică

n general, ma!oritatea carcinoamelor metastazează pe cale limfatică, acest fapt putândfi însă întâlnit şi în cazul sarcoamelor. &alea de invazie limfonodală se datorează prezenţeidrena!ului limatic regional. /imfonodulii cei mai apropiaţi de tumoare sunt de obicei primiicolonizaţi de către tumoare, aceştia dezvoltând cea mai mare tumoare metastazată. stfel,adenocarcinoamele intestinale la toate speciile de animale metastazează iniţial în limfonoduliimezenterici şi, ulterior, în ceilalţi limfonoduli ai cavităţii abdominale. Timp de mulţi ani s0a

presupus că, cancerul diseminează într0o manieră multistadială din situsul primar cătrelimfonodulii regionali, apoi în alte locuri mai îndepărtate, cum ar fi în pulmon, limfonodululregional fiind de fapt o barieră mecanică în calea invaziei tumorale. stfel, s0a crezut că prinîndepărtarea limfonodulilor regionali care conţin ţesut tumoral se conferă protecţia pacienţilor

de diseminări ulterioare. n orice caz, limfonodulii regionali pot fi evitaţi fie datorită unor anomalii naturale ale drena!ului limfatic local, fie datorită unor anomalii limfatice induse



terapeutic, precum şi datorită anomaliilor induse de tumoră la acest nivel. $tudii recente audemonstrat că diseminarea limfatică a tumorilor nu respectă un anumit tipar, şi cămetastazarea în limfonodulii regionali indică faptul că boala tumorală a devenit sistemică.

Calea hematogenă

-eoarece vasele limfatice sunt conectate la sistemul vascular, distincţia între calea dediseminare limfatică sau sanguină este oarecum artificială. Totuşi, sarcoamele au tendinţa de autiliza calea +ematogenă mai frecvent decât carcinoamele. Tumorile în general invadează maifrecvent venele decât arterele deoarece peretele arterial este mult mai gros şi mai dificil de

penetrat. Tumorile care utilizează sistemul venos, diseminează utilizând vena cavă a!ungândîn pulmon, sau intră prin sistemul port metastazând în ficat. %eoplasmele metastazate în

pulmon pot accesa ulterior circulaţia arterială. 1nele tumori au o predilecţie pentru vene. /amulte specii de animale feocromocitoamele intră în venele suprarenalei unde ele pot forma

mase tumorale care se extind în vena cavă.

Mecanisme de invazie şi metastazare

#etastazarea este un proces complex care necesită invazia matricei extracelulare,intrarea în patul vascular sanguin sau limfatic, extravazarea celulelor tumorale, şi colonizareazonei în care s0a produs metastazarea. ceste activităţi necesită alterări ale adeziunilor intercelulare sau dintre celulă şi matrice, necesită o mobilitate şi invazivitate crescută.-atorită complexităţii procesului de metastazare, precum şi datorită +eterogenităţii celulelor

tumorale, metastazarea este adesea ineficientă. -in multitudinea de celule tumorale care intrăîn circulaţie, numai câteva sunt capabile de a produce metastaze. 2nvazia locală reprezintă defapt un preaviz în ceea ce priveşte capacitatea tumorii de a metastaza, astfel încât cele două

procese au în comun anumite aspecte.

Adeziunea

3rimul lucru care se produce în invazie şi metastazare este acela ca celulele tumoralesă se detaşeze de masa tumorală, să penetreze apoi membrana bazală şi de a intra în matriceaextracelulară E&#". 3entru ca celulele să se separe una de alta, se produce desfacereadesmozomilor şi a altor !oncţiuni intercelulare. n cazul multor celule tumorale cu origineepitelială, acest lucru se produce ca urmare a pierderii funcţiei caderinelor şi cateninelor.ceste molecule sunt structuri esenţiale ale !oncţiunilor intercelulare. n timp ce, celuleletumorale se detaşează una de alta, ele trebuie să stabilească contacte cu anumite componenteale E&#. 2ntegrinele şi alţi receptori specifici de pe suprafaţa membranelor celulare recunoscşi stabilesc legături cu structuri ale E&#, cum ar fi4 fibronectina, laminina, colagenul şivitronectina. n timpul invaziei şi metastazării, celulele diferitelor carcinoame exprimă adeseaun număr crescut de receptori de suprafaţă. #ai mult, în loc ca receptorii să fie localizaţi

numai la nivelul suprafeţei bazale al membranei celulare, aceştia sunt redistribuiţi pe toatămembrana celulară. stfel, se pare că celula tumorală este capabilă să moduleze tipurile de



receptori ale E&# pe care le exprimă, ceea ce permite celulei să se adapteze la medii celularediverse.

Invazia

&elulele netumorale epiteliale sunt dispuse pe o membrană bazală la care acestea aderăintim prin intermediul +emidezmozomilor. n tumorile epiteliale benigne, membrana bazalărămâne de obicei intactă, în timp ce în tumorile maligne celulele neoplazice penetreazămembrana bazală pentru a invada structurile învecinate. &elulele tumorale degradeazămembrana bazală şi componentele E&#, prin creşterea activităţii proteazelor din vecinătatealor. ctivitatea proteazelor poate fi determinată prin monitorizarea unor factori interactivi,respectiv rata de sinteză a proteazelor, rata de activare a proteazelor, şi prin prin cuantificarearatei de producere a in+ibitorilor proteazelor. 3roteazele şi anti0proteazele pot fi produse şi

activate c+iar de către celulele tumorale, sau celulele tumorale pot stimula celulele netumoralestromale pentru a produce aceste enzime. 3roteazele care !oacă un rol important înmetastazarea tumorilor sunt metaloproteinazele, cum ar fi colageneza de tipul 25, şiuroc+inaza, o proteină serică.

Migrarea

n timpul invaziei şi metastazării, celulele tumorale migrează activ. #igrarea pare a fimediată de alterări controlate ale structurii citosc+eletului şi structurii unor molecule de

adeziune cu, care sunt strâns asociate. #igrarea celulelor tumorale este simulată de factori decreştere autocrini, cum sunt factorul de creştere +epatocitar şi de produşi de scindare alecomponentelor E&#, inclusiv fragmente de colagen.

Embolia tumorală

3rocesele prin care celulele tumorale invadează vasele sanguine şi limfatice, apoi iesdin patul vascular şi invadează E&# la locul de metastazare, reprezintă variaţii la ceea ce s0adiscutat anterior. 6dată ce, celulele tumorale a!ung în vasele sanguine sau limfatice, acesteaau tendinţa de a se asocia formând un mic embolus. n vase, celulele tumorale pot firecunoscute şi atacate de limfocitele gazdei sau pot fi încon!urate de trombocite. 2nteresanteste faptul că, trombocitele prote!ează mai degrabă embolusul tumoral favorizând astfelmetastazarea. /ocul prin care celulele tumorale ies din sistemul vascular limfatic sau sanguin,este influenţat de o serie de factori, dintre care amintim4 calea drena!ului limfatic sau sanguinal tumorii primare şi abilitatea celulelor tumorale de a interacţiona cu moleculele de adeziunede pe suprafaţa celulelor endoteliale. n plus, locul de metastazare trebuie să furnizeze unmicromediu propice pentru creşterea celulelor tumorale. 1nele tumori au zone 7preferenţiale8de metastazare. -e exemplu, carcinoamele de prostată atât la om cât şi la câine metastazeazăîn oase.



Inhibarea metastazării

Există o largă varietate de modificări genetice şi epigenetice care afectează adeziuneacelulelor tumorale, motilitatea lor şi producţia de proteaze. stfel, potenţialul metastatic este,

probabil, consecinţa efectului cumulativ al mai multor alterări genetice diferite, fiind puţin probabil ca o singură modificare genetică să confere potenţial de metastazare tumorii. 3e dealtă parte, s0a indentificat doar un număr mic de gene care par a in+iba metastazarea. 1n bunexemplu în acest sens îl reprezintă gena care codifică E0caderina, o componentă a !oncţiunilor de tipul zonula adherens, deoarece peirderea !oncţiunilor intercelulare par a fi esenţiale înmetastazarea tumorilor.



Diseminareatumorilor

Student:RădeanuEmanuel-Andrei(III,M.V.)

Grupa:8!"

Diseminarea tumorilor.docx

Documents

Transcript of Diseminarea tumorilor.docx