Discutii jocuri

7/31/2019 Discutii jocuri

1/48


2/48

participantilor acestia se pot muta liber dintr-o parte n alta.Scoateti n evidenta faptul ca exercitiul este un stimulent pentru a determinapartcicipantii sa se gndeasca la subiect, strngeti tot felul de argumentesi confruntasilecu diversitatea de opinii. Oricum fiecare trebuie sa ncerce sa convinga cu propriileargumente, nu este o rusine ca cineva sa fie convins de argumentele aduse de altcineva

sau sa si schimbe parerea de mai multe ori n timpul disutiilor.ncepeti exercitiul prin a arata prima afirmatie. Dati-le oamenilor timp sa citeascasi sa nteleaga expresia. Adesea participantii vor pune ntrebari pentru o mai buna

ntelegere. Daca nu s-a nteles veti raspunde n asa masura nct sa nu oferiti argumentepro sau contra afirmatiei.Rugati participantii sa si aleaga partea unde vor sa stea si sa explice deciziile lor.Daca este nevoie puteti stimula discutiile prin a pune ntrebari directe despre ceea cesimt, dar de obicei discutiile vor demara singure. Ca si mediator trebuie sa aveti grija cafiecare participant sa poata vorbi si sa nu existe un monopol detinut de anumite persoane

n toata discutia.Scopul exercitiului nu este de a ajunge toata lumea la un consens. Decideti chiar

voi cnd este momentul ncheierii discutiei si sa treceti la urmatoarea discutie. Aceastapoate sa fie atunci cnd discutiile sunt aprinse- deoarece nceputul jocului poate sa fiedoar un nceputul unui proces de gandire. Treceti prin toate discutiile urmnd rutina.Cnd ati terminat permiteti participantilor sa si clarifice ideile, sa exprime ceea ce ausimtit. Daca exista vreo tema care sa fie foarte controversata, astefl nct participanii sanu realizeze faptul ca fiecare are dreptul la propria parere, notati acest lucru n programpentru a va aduce aminte.Pasul optional 2Dupa ce au fost disuctate toate temele ntoarceti-va rnd pe rnd la fiecare. Lasatitimpul necesar pentru reformularea parerilor astfel nct sa se cada de acord la fara aschimba scopul caruia servea afirmatia. Dati-le timp participantilor timpul pentru aanaliza afirmatiile, asigurndu-va ca nu exita doar doua variante : a fi sau nu de acord.Meditare si evaluarea :

Adesea acest exercitiu nu necesita o evaluare profund emotionala. Totusi ar fibine sa puneti ctev antrebari grupului :- De ce a fost att de greu sa sa ajungeti la ntelegere la anumite afirmatii? Dece cu altele a fost mai usor?- Unii participanti au o parere mai sigura pentru unele teme dect pentru altele?De ce?- Exita anumite afirmatii asupra carora participantii ar dori sa insiste mai mult?Daca lucrati cu un grup multilingual, acest exercitiu poate determina stimularea

discutiei : importanta si puterea limbajului, n special si provocarile n a fi de acordasupra unui text ntr-un asemenea grup.Efectele acestei metode :

Se poate folosi n areale vaste de domenii cu influente diferite, cu subiecte pe caregrupul le-a auzit de ceva vreme deja, exercitiul demonstrnd a fi nceputul unei dezbateride a lungul seminarului. Aceasta s-a ntmplat n timpul unor seminarii de educatieinterculturala, cu participanti care au avut de-a face cu aceste teme si nainte de curs. naceasta situaie majoritatea participantilor au o parere foarte clara despre aceste teme sieste o provocare pentru a determina grupurile mai mici sa asculte argumentele unora si sapuna sub ntrebare propriile idei si opinii.n alt curs afirmatiile au reprezentat ntrebari privitoare la training. Multi dintre

participanti nu au discutat aceste probleme mai mult dect superficial, deci exercitiul vadetermina participantii sa gaseasca noi idei. Aici provocarea este de fapt o consecinta


3/48

pentru determinarea afirmatiei sa aibe un sens practic si nu doar idei teoretice.Puteti sa gasiti mai multe afirmatii din revista Coyote care are un articolregulat.2) Puteti face obiect de schimb principiile/valorile?

Un exercitiu despre schimbarea si negocierea valorilor.

Materialele necesare :?? o camera suficient de mare pentru participanti ca sa aibe mobilitateanecesara?? carti de carton, pe fiecare sa fie scris cte o afirmatie (ex. Majoritateaoamenilor nu sunt de ncredere, Oamenii trebuie sa traiasca n orice mod, n completaarmonie cu cu natura,etc.) . Suficiente carti pentru ca fiecare participant sa aibe optcarti. Pot fi si copii, dar trebuie sa existe cel putin 20 de carti cu principii diferite.Marimea grupului :Cel putin 8 si maxim 35 de participantiTimpul :

Timpul necesar va varia, dar este estimat ntre 1 si 2 ore ( aproximativ 10 minute

pentru a explica exercitiul, 20 se minute de schimb, ntre 20 si 60 deminute decompromisuri si nca 30 de minute pentru dezbatere. Variatii sunt posibile ce vor necesitamai mult timp (ex. Lasati mai mult timp si spatiu pentru partea cu negocieri ) .Pascupas :Pregatiti cartile cu nscrisuri. Asigurati-va ca acestea sa contina principii inspiratedin credinte stravechi, despre ce reprezinta binele si raul. De asemenea, ncercati sa vaasigurati ca fiecare maxima sa fie sustinuta de cel putin unul dintre participanti. Dupa ceati explicat exercitiul participantilor, da-ti participantilor cartile la ntmplare astfel nctfiecare sa aibe cel putin 8 carti. Rugati participantii sa mareasca numarul valorilor fcndschimb de carti ntre ei. Nu exista obligatia ca schimbul sa se efectueze de 1 la 1, singuralege este ca nimeni sa nu termine cu mai putin de 2 carti.Odata ce schimbul a luat sfrsit, rugati participantii sa se grupeze n funtie decartile similare pe care le poseda. Ar trebui sa discute despre ceea ce au n comun. Dacadoriti, puteti sa i rugati sa se concentreze la provenienta acestor valori si de ce suntasemanatoare.Apoi rugati-i sa gaseasca participanti care au carti cu continut ct mai variat.Aceste perechi sunt rugate sa formuleze unele valori la care sa fie ambele de acord, pebaza a ceea ce contin cartile. Desi participantii sunt tentati sa simplifice compromisurilegasite prin a aduce n discutie afirmatii ct mai abstracte sau foarte apropiate de ntelesori fara importanta, motivatii sa fie ct mai concreti posibil n discutie.Terminati exercitiul atunci cnd considerati ca majoritatea perechilor au ajuns la

cel putin doua sau trei compromisuri privind maximele lor.Tineti apoi cu tot grupul o sedinta de evaluare.Reflectie si evaluare :

ntrebarile ce urmeza pot fi intersant de adresat n timpul evaluarii :- cum s-au simtit participantii n timpul exercitiului ?- A fost usor sa se faca schimb de principii?- Ce a determinat sa fie greu sau usor?- Au aflat ceva interesant participantii despre propriile lor valorisi de undeprovin acestea?- Cum a fost determinarea unui compromis ntre mai multe valori?- Ce ati considerat ca fiind dificil n mod expres?

- Cum se poate ajunge la compromis privind principiile?Daca doriti puteti sa legati aceste discutii cu reflectarea asupra rolului unor valori


4/48

promovate prin intermediul schimbului intercultural. Principiile sunt adesea vazute ca sifondatoare de cultura, lumea le considerndu-le adesea ca fiind adnc nradacinate si deaceea majoritatea oamenilor le considera dificil de negociat. Cum am putea atunci satraim ntr-un mod intercultural? Exista anumite valori comune cu care toata lumea estede acord? Cum putem trai mpreuna daca nu suntem de caord n privinta unor principii?

Ce fel de aranjamente viitoare puteti face?Efectele aceastei metode :Aceasta metoda a fost utilizata n diferite grupuri. S-a dovedit a fi benefica ngrupurile care nu au fost confruntate foarte adesea cu schimburile interculturale sifunctioneaza ca un nceput benefic asupra reflectiei privitor principiile. Formulareaprincipiilor pe carti este foarte importanta - cteva dintre acestea s-au dovedit a fi preaapropiate (fiecare fiind de caord cu ele) , ceva prea specific. Cel mai bine este sa sediscute n echipa despre aceste valori si sa se determine daca este posibila o marevarietate de pareri asupra valorilor subliniate prin carti.3) Abigale

Discutnd despre o poveste de dragoste trista : Cine e cel rau, cine e cel bun ? Materialele necesare :Fiecare participant va primi cte o copie a povestii urmatoare :

Abigail l iubeste pe Tom care locuieste pe partea cealalta a rului. Un potop adarmat toate podurile de-a lungul rului si a lasat doar o singura barca plutind. Abigaill roaga pe Sinbad, proprietarul barcii, sa o duca pe malul celalat al rului. Sinbad estede acord dar insista ca Abigail sa se culce cu el n schimb.

Abigail nu stie ce sa faca si fuge la mama ei pe care o ntreaba ce ar trebui safaca. Mama ei i spune ca nu doreste sa intervina n problemele sale.n dispererea sa Abigail se culca cu Sinbad, care dupa aceea o trece rul. Abigailalearga fericita la Tom si l mbratiseaza, apoi i spune tot ceea ce s-a ntmplat. Tom ompinge fara menajamente si Abigail fuge.

Nu departe de casa lui Tom, Abigail l ntlneste pe John, prietenul cel mai bun allui Tom. Ea i spune tot ceea ce s-a ntmplat si lui. John l loveste pe Tom pentru ceeace i-a facut ei si pleaca cu ea.- Spatiu suficient pentru participanti sa lucreze individual, n grupuri mai micide 45 , apoi pentru evaluare.Marimea grupului :Cel putin 5 participanti si cel mult 30 ( grupuri mai mari pot fi mpartite si sa sefaca pna si evaluarea separat) .Timpul :Total ntre 1 ora si 15 minute sau 2 ore si 15 minute :

- 5 minute introducere- 10 minute citire individuala si apreciere- 3045 minute munca n echipa- (optional) 30 de minute pentru un grup mai mare- 3040 de minute pentru discutia de evaluarePascupas :Introduceti exercitiul participantilor ca fiind unul ce vrea sa scoata n evidentadiferite aspecte morale. Rugati fiecare participant sa citeasca povestea individual si sacategoriseasca fiecarui personaj trasasturile (Abigail, Tom, Sinbad, mama lui Abigail siJohn) n functie de comportamentul lor : Cine sa comportat cel mai rau? Cine a urmat?Etc. Dupa ce majoritatea participantilor au treminat caracterizarea lor, rugati-i sa se

grupeze n 3-6 participanti si sa discute despre ceea ce au perceput ei din comportamentulpersonajelor. Sarcina grupurilor este de a realiza o lista comuna cu care fiecare


5/48

participant din grupul respectiv sa fie de acord. Rugati-i sa evite metodele matematicepentru a ntemeia lista, ci aceasta sa fie ntemeiata mai degraba pe baza unei ntelegerireciproce despre ceea ce este bine si ce este rau.Dupa ce grupurile siau ntocmit listele, puteti ca aceasta faza sa se repeteoptional adica sa se aduca cte doua grupuri ca sa se formezegrupuri de marime medie

(daca faceti acest lucru, nu faceti grupurile mai mari de 4 persoane) . Evaluati exercitiulla discutia finala aducnd toate rezultatele si discutati asemanarile si diferentele ntre ele.Continuati discutia ntrebnd partcicipantii ce i-a determinat sa ajunga la astfel decaracterizari. Cum au reusit sa decida ca gesturile personajelor au fost bune sau rele ?Meditarea si evaluarea :Scopul evaluarii este determinarea valorilor relevante pentru noi, care ne-audeterminat sa ne gndim ce e bine si ce e rau. Dupa ce s-a stabilit acest aspect, urmatorulpas este de a observa ct de usor sau de greu este sa negociezi despre valori atunci cndtrebuie ntocmita o lista comuna. Puteti sa ntrebati participantii cum au reutit sa faca olista comunacare au fost argumentele care au reusit sa i convinga de ce si unde s-acreat granita de a fi capabili sa-i ntelegem sau sa i ascultam pe ceilalti.

O posibila continuare poate sa fie ncercarea de a privi napoi sa aflam cum amnvatat ce e bine si ce e rauce ne spune acest lucru despre ce avem n comun si cedifera de ceilalti.Efectele acestei metode :Abigail este un exercitiu adesea utilizat pentru a pregati participantii pentru unschimb intercultural pentru propria experienta. Este folositor atunci cnd se introduceconceptul abstract al valorii oamenilor, din moment ce participantii sunt pusi ntrosituatie n care ei trebuie sa utilizeze principiile valorice pentru a face caracterizarile. Ovariatie a exercitiului este de a fi jucat n forma actuala, apoi se poate cu o povestediferita, n care femeile sa devina barbati si vice-versa. Este posibila aceasi carcaterizare?De ce se schimba lucrurile?Sunt posibile mai multe variante : introduceti vrsta personajelor si discutati n

jurul acesteia, faceti-i pe toti sa aibe acelati sex, inclusiv un mediu etnic sau national. Siapoi priviti cum schimbarile din poveste detemina diferente de caracterizare si de ce.Pentru a obtine rezultatele cele mai bune cu acest exercitiu, este esential sastabiliti o atmosfera deschisa n care fiecare carcaterizare a povestirii este acceptata si sanu judecati participantii pentru argumentele pe care acestia le aduc si ni se par ciudate sauinoportune pentru noi.4) CULTIONARYCare este prima dumneavoastra impresie despre cineva din alta tara?Cum ati transpune-o ntr-un desen?

Daca va place desenul atunci va va placea si mai mult cultionaryTemeImagini, stereotipuri si prejudecatiScopuri:?? Sa ne folosim si sa analizam stereotipurile si prejudecatile?? Sa ne folosim de imaginile pe care le avem despre grupurile minoritare?? Sa ntelegem cum actioneaza stereotipurilePregatirea?? O lista cu lucrurile pe care trebuie sa le deseneze participantii?? O panoplie si marker pentru a nota rezultatele?? Foi de hrtie A4 si creioane

?? Scotch sau ace de gamalie pentru expunerea desenelorTimp


6/48

45 min-2 ore (depinde de marimea grupului)Numarul participantilorOrictiInstructiuni1. E nevoie de echipe de trei sau patru persoane

2. Echipele sa-si ia foile de hrtie si creioanele si sa se izoleze de celelalte3. Chemati cte un membru din fiecare echipa si dati-le cte un cuvnt4. Ei se ntorc n echipa si ncep sa deseneze cuvntul, n timp ce ceilalti ncearcasa-l ghiceasca. Trebuie sa faca numai desene;nu sunt permise cuvinte su numere. Nu sevorbeste, ci doar se confirma raspunsul corect.5. Cereti altui membru al echipei sa deseneze. Faceti n asa fel nct fiecare saaiba ocazia sa deseneze macar o data.6. La sfrsit grupurile trebuie sa-ti expuna desenele, si astfel interpretarile siimaginile diferite ale aceluiasi cuvnt pot fi comparate si discutate.Concluzii si evaluarea?? Faceti asta n grupuri mici (pot fi aceleasi echipe. ) ntrebati participantii

daca activitatea li s-a parut dificila si sa argumenteze.?? Cereti-le sa se uite la desenele expuse si sa compare imaginile si modurilediferite n care cuvintele au fost interpretate. ntrebati-i daca imaginile corespundrealitatii si ntrebati-i pe cei ce le-au desenat de ce au ales aceste imagini.?? ntrebati-i de unde ne vin ideile acestor imagini, daca sunt pozitive saunegative si ce efecte ar putea avea asupra relatiilor noastre cu cei implicatiSfaturi pentru animatorDaca grupul este mai mic CULTIONARY poate fi jucat ntr-un singurgrup, o persoana trebuie sa deseneze si primul care ghiceste desenul este urmatorulFiti constienti ca exista persoane care nu se considera destul de talentati siaceasta activitate li se va parea dificila. Asigutati-i ca d-voastra nu sunteti interesati deopere de arta si ncurajati-i pe toti sa deseneze.Activitatea e menita sa nlature orice stereotip pe care l avem despre alti oameni,strainii si minoritatile fiind incluse. Este foarte creativ si plin de haz. Oricum esteimportant ca activitatea sa nu se limiteze doar la desene si sa determine grupul sa reflecteasupra riscurilor create de existenta stereotipurilor, si mai ales asupra originii imaginilorpe care ni le facem.Toata lumea are nevoie de stereotipuri pentru a putea fi n legatura cu mediul si cuoamenii din jur. Fiecare dintre noi avem stereotipuri, lucru nu numai inevitabil ci sinecesar. Deci oricealuzie la participantii cu stereotupuri trebuie evitata. Trebuie sa fimconstienti ca stereotipurile sunt doar imagini si presupuneri care au de multe ori putine

n comun cu realitatea. Faptul ca suntem constienti de existenta stereotipurilor si ariscurilor pe care le provoaca ne ajuta sa evitam aparitia prejudecatilor ce duc ladiscriminare.E interesant de observat faptul ca nu ne formam o imagine stereotip despre opersoana cu care nu prea avem tangenta. De exemplu, gnditi-va la un stereotip pe care laveti despre cineva din Slovenia, San Marino sau Bhutan. Daca avem vreunul poate fidoar ca sunt oameni simpatici. Deci, sugeram sa includeti n lista de cuvinte care sa fiedesenate un exemplu de o nationalitate cel putin care este minoritara n taradumneavoastra si una care nu este si cu care grupul are mai mult sau mai putin contactdirect. Cereti-le oamenilor sa mediteze la diferentele dintre stereotipuri si posibilele cauzeale acestora.

O alta problema care trebuie atinsa este originea stereotipurilor. Poate fi analizatrolul educatiei scolare, al familiei, al mass-mediei si al grupului format din membri cu


7/48

aceleasi drepturi.Pt CULTIONARY:

Regulile si ideile pentru care echipele trebuie sa faca desenele trebuie adaptatecontextului national si cultural al grupului. Cuvintele incluse n lista de mai jos suntdoar sugestii pe care dumneavoastra le puteti adapta. De exemplu, daca doriti sa

folositi imagini ale unei anumite nationalitati nu le puteti permite jucatorilor sadeseneze steaguri sau monede-ar fi prea usor. Pe de alta parte, pentru a evita ghicireaprea rapida prin simpla asociere a ce urmeaza, alternati descrierea minoritatii cu altecuvinte referitoare la concepte, obiecte sau oameni care nu au nimic de-a face cuaceste subiecte adica de exemplu, daca cereti descrierea unui maghiar, a unui romn sia unui franceze e mai bine sa ncepeti cu maghiarul, urmat de rasism sauminoritate si doar apoi romnul urmat de prieten naintea francezului. Acestlucru va adauga varietate, va stimula competitia si va face activitatea mai hazlie.Sugestii pentru cuvintele ce sa fie desenate:

Rasism,. diferenta., educatie., discriminare., anti-semitism., refugiati,. conflict,.european,. nationalist (din tara n care se desfasoara activitatea) . un taran., saracie,.

un musulman., un homosexual,. european,. egalitate,. o persoana depistata pozitiv cuHIV., un tigan,. un japonez., un rus., un african, drepturile omului, media,. un turist.,solidaritate,. un nevazator., refugiere., iubire, un arab, un moldovean.Sugestii

ncurajati membrii grupului sa afle mai multe despre felul n care sunt folositestereotipurile n mass-media si n reclame, si despre reactiile lor fata de acestestereotipuri. Cereti-le ca pe data urmatoare sa vina cu exemple. Ne formam imaginidespre oameni si culturi nu numai din desene si scrieri, ci si din muzica. Puteti ncercaKnysna Bluepentru a explora aceste imagini muzicale.

n mod alternativ, dupa ce v-ati gndit la stereotipuri, s-ar putea sa doriti sacontinuati sa explorati efectul lor si al etichetarii oamenilor. Daca e asa folositiEtichete5 ) DRAGA PRIETENE

Toti avem pareri, idei si sentimente pe care am vrea sa le mpartasim dar

uneori ne este greu sa vorbim despre ele. Scrierea unei scrisori poate fi o modalitate

mai buna pentru a exprima ceea ce gndim.TemeCele legate de tema sedinteiScopuri??ncurajarea participantilor n exprimarea viziunilor si a sentimentelor?? Promovarea empatiei si a ntelegerii mai multor puncte de vedere despre o

anumita tema?? ncurajarea participantilor carora le este mai greu sa vorbeasca n fataaltora?? nceperea discutiilor despre solidaritate, egalitate si respect reciprocTimpulAceasta activitate ar trebui sa se desfasoare pe parcursul a unei zile sau doua, si safie inclusa ntr-un program mai largPartea A:30 minPartea B:15 minPartea C:30minPartea D:45 min.

Marimea grupuluiDe la 5 la 30


8/48

Pregatire?? Creioane si hrtie?? Acces la xeroxInstructiuniPartea A

Alegeti doi sau trei participanti si cereti-le sa scrie o scrisoare unui alt membru algrupului despre un anumit subiect, De exemplu despre a apartine minoritatii, desprerasism, Europa, nedreptate etc. Scrisorile trebuie sa se termine cu o invitatie la pentruraspuns, de exemplu Ce credeti despre aceasta? , Ma puteti ajuta? , Care e parereadumneavoastra? Partea BLa nceputul sedintei urmatoare cereti-le delor ce au scris scrisorile sa le citeascagrupului.Partea CCereti-le celor carora le-au fost adresate scrisorile sa scrie raspunsurile.Partea D

La sfrsitul sedintei sau la urmatoarea, trebuiesc citite raspunsurile date lascrisori.Concluzii si evaluarentrebati-i pe cei care au scris scrisorile ce au nvatat din aceasta activitate, si apoipe ceilalti membri ai grupului ce au nvatat ascultndu-i. Apoi continuati discutia despresubiectele scrisorilor.Sfaturi pentru animatorAceasta activitate ofera posibilitatea de a se gndi n modul cel mai limpede laceea ce simt sau ce vor sa spuna despre un subiect. Ofera de asemenea, celor care audificultati n exprimarea orala posibilitatea de a contribui la discutiile din cadrulgrupului. n acest fel activitatea ajuta la crearea unor sentimente pozitive n grup sifavorizeaza ntelegerea personala. E utila si n cazurile cnd exista conflicte n grup.Acest tip de exercitiu se potriveste oricarui fel de grup dar da rezultate bune maiales n grupurile internationale.Temele scrisorilor ar trebui sa fie legate de scopurile sedintei. De exemplu. dacatema este violenta atunci puteti porni de la un eveniment recent, un conflict ntregrupurile de tineret, un atac violent asupra cuiva, un raid al politiei n tabara tiganilor saumigratorilorPartea A:Alegerea primilor care trebuie sa scrie ar trebui facuta n functie dediversitatea grupului De exemplu, o persoana minoritara si una majoritara;persoaneapartinnd minoritatilor diferite;un barbat si o femeie;etc. E important ca cei care scriu

scrisorile sa se stie care sunt, pentru a nu-si scrie reciproc, ci sa vizeze alti membri aigrupului. Participantii trebuie sa stie ca scrisorile trebuie sa fie ct mai personale posibil,dar n acelasi timp trebuie lasati sa decida singuri n ce fel sa faca lucrul acesta. n acestcaz personal nseamna ca participantii sa asocieze subiectele cu situatia lor, sau caacestea li se potrivesc. /le sunt utile..Activitatea presupune si o dificultate, aceea ca unii participanti ar putea simti canu pot scrie. Ei trebuie sa fie ncurajati.E foarte folositor sa dati fiecarui membru al grupului fotocopii ale scrisorilorscrise n partea A.SUGESTIIScrieti despre ceva ce va preocupa. Trimitetile autoritatilor, politicienilor sau

ziarelor locale corespunzatoare. Asigurati-va ca parerile dumneavoastra sunt cunoscutesi ajuta la nfaptuirea schimbarii.


9/48

Nu e usor sa scrii scrisori. Poate fi foarte dificil sa redai exact ceea ce vrei sa spui,trebuie sa-ti alegi cu mare grija cuvintele. Daca sunteti interesat puteti ncercaViitorulalb, care este o activitate prin care se exploreaza originea cuvintelor si cum, prinasocieri, li se poate schimba sensul.6) VISURI

O caracteristica pe care toti oamenii o avem este abilitatea de a visa si de a ne imaginaun viitor mai bun. Aceasta activitate ntareste simtul egalitatii n cadrul grupului cuajutorul mpartasirii viziunilor si a visurilor noastre.TEME?? Egalitatea mai presus de originea etnica si culturala?? Solidaritate si empatie ntre membrii grupuluiSCOPURI?? Accentuarea egalitatii n cadrul grupului?? Generarea solidaritatii si a empatiei si crearea unei atmosfere placute n grup?? ncurajarea cooperarii?? Cunoasterea reciproca

TIMPUL1 oraMARIMEA GRUPULUIntre 6 si 40PREGATIREpanoplie si marker-cte un set pentru fiecare grup participantINSTRUCTIUNI1. Organizarea acestei activitati va depinde de marimea grupului. Daca grupul e mediu(10 oameni) lucrati cu el ca ntreg. Daca e mai mare, faceti grupe de cte 5-6.2. Dati-le cinci minute sa reflecteze asupra viitoruluin termenii familiei, slujbelor,hobbiurilor, dezvoltarii personale, drepturilor civile etc.3. Apoi cereti-le sa-si dezvaluie aspiratiile si visurile si sa argumenteze. Ar trebui sascrie sau, de preferat sa deseneze, trasaturile comune pe un afisier, de exemplu faptulca au un servici, copii, casa etc.4. Cereti fiecarui grup sa-si prezinte desenele sau concluziile tuturor celorlalti.5. Continuati prin a le cere sa mentioneze idividual sau pe grup, 3 lucruri care i

mpiedica sa-si atinga aspiratiile si 3 care lucruri concrete pe care ei, ca si grup, le-arputea face pentru a vedea o parte din visurile lor mplinita.Concluzii si evaluarencepeti prin a-i ntreba ce au simtit n timpul activitatii si ce le-a placut.?? Continuati cu alte ntrebari:

?? V-a surprins ceva??? Considerati ca toata lumea are dreptul de a-si mplini aspiratiile??? Credeti ca unii au mai multe sanse dect altii? Cine sunt acestia si de ce suntfavorizati;este corect??? Cum va puteti sprijini reciproc pentru a nvinge piedicile si pentru a va ndeplinivisurile?SFATURI pentru ANIMATORActivitatea ofera grupului sau individului posibilitatea de a-si exprima clar visurile sau dea gasi solutii pentru a rezolva mpreuna lucrurile. Insistam sa specificam aceasta abordarecolectiva pentru a depasi deficientele individuale, cum ar fiNu stiu sa fac asta sauastaNu am ceea ce-mi trebuie.. . Activitatea e mai eficienta daca viziunile sunt

asociate n mod creativ. Daca participantii ntmpina greutati la desenat puteti folositehnicile colajului, folosind reviste vechi, foarfeca si lipici. n mod alternativ puteti invita


10/48

persoane carora sa le prezentati viziunea dumneavoastra sub forma unei scurte piese(schita) . Orice alta metoda prin care faciliteaza expresia creativa si spontana este depreferat comunicarii scrise sau orale.Daca grupul este multicultural este mai usor sa faceti referiri la rasism, xenofobie si antisemitism. De altfel, ntrebarea Credeti ca toata lumea are dreptul de a-si ndeplini

visurile? ar trebui sa contribuie la directionarea discutiei si a reflectiilor n acest sens.SUGESTIIncercati activitatea Baloane pentru a favoriza aparitia sentimentelor pozitive n grup.Gnditi-va la ceva concret pentru a se realiza ideile participantilor facute cunoscute ntimpul activitatii sau planificati o alta sedinta pentru a gasi solutiile practice.7) FIECARE DESEN SPUNE O POVESTEUneori vedem ceva care ni se pare foarte simplu. Dar uitndu-ne din alt punct de vederevedem altceva.TEME?? Perceptiile au la baza si depind de experienta, cultura, asteptarile noastre anterioareetc.

?? Deciziile sunt deseori luate pe baza unor date limitateSCOPURI?? Sa aratam felul n care imaginile noastre despre altii influenteaza interpretareacomportamentului lor.?? Sa fim constienti de felul n care completam golurile cunostintelor noastre.?? Sa fim constienti de influenta si puterea pe care o au imaginile pe care ni le-am creat,asupra oamenilor.TIMPUL30 minMARIMEA GRUPULUIOrictiPREGATIRE?? Alegeti un desen care se leaga de tema sedintei sau campaniei pe care o desfasurati.?? Taiati desenul n asa fel nct fiecare parte sa spuna o poveste, iar cnd le uniti safie o poveste diferita?? Lipiti cele doua jumatati pe foi separate?? Faceti copii cu fiecare jumatate pentru fiecare participant?? Hrtie si creioane pentru fiecare participantINSTRUCTIUNI1. Spuneti-le participantilor ca vor primi fiecare un desen si, individual, sa scrie desprece cred ca e desenul respectiv, cine sunt personajele, ce se ntmpla, unde se petrece

actiunea etc.2. Dati-i fiecarui participant prima jumatate a desenului, si n decurs de 5 min sa scriepovestea3. Acum cereti-le sa schimbe ntre ei povestile. Daca grupul e mare se poate mparti ngrupuri de cte 6 sau 8 persoane.4. Acum dati-le cea de-a doua jumatate a desenului si cereti-le sa treaca n revistaimpresiile despre ceea ce au vazut.Concluzii si evaluareDiscutia ar trebui sa favorizeze o analiza a modalitatilor n care ne organizam si revizuimdatele pe care le avem. Va vor ajuta urmatoarele ntrebari:?? Despre ce credeti ca a fost imaginea?

?? Cine erau persoanele din imagine??? Unde se aflau ei?


11/48

?? Ce faceau??? De ce erau acolo??? De ce v-ati gndit la anumite lucruri (si nu la altele) ??? Imaginea a fost interpretata diferit de membrii grupului??? V-ati schimbat parerea cnd ati vazut ntreaga imagine?

n realitate, cnd se ntmpla ceva sau cnd vedem doar o parte din imagine ncercamtotusi sa-i dam un nteles.?? Ce se ntmpla daca mai trziu privim din nou imaginea ntr-un context mai larg si neschimbam punctul de vedere??? Va razgnditi sau ramneti la parerea initiala??? De ce e greu sa recunoastem ca ne-am razgndit?SFATURIncercati sa gasiti imagini sau desene potrivite pentru grup si relevante pentru viata lor,sau care se refera la un anumit subiect pe care doriti sa-l discutati.SUGESTIIncurajati pe toata lumea sa promita sa ncerce sa fie mult mai critici si mai constienti de

cea ce spun oamenii, de ceea ce citesc sau de ce vad, mai ales de imaginile stirilor si alereclamelor. Faceti-va timp n sedinta urmatoare pentru a-i lasa pe participanti sa va spunace surprize au avut si cu ce au ramas.Aceasta activitate se coreleaza foarte bine cu Ce vedeti? , n care participantii se uita laimaginile de pe hrtie si se pretind a fi redactorii care scriu articolele8) PRIMELE IMPRESII

Prima impresie poate fi foarte nselatoare. Ea este foarte importanta, si e foarte usor safaci presupuneri gresite la adresa celor pe care nu-i cunosti.TEME?? Identitatea personala?? Stereotipia?? Felul n care ne formam pareri despre oameni, dispunnd de foarte putine dateadevarate.SCOPURI?? Compararea felurilor n care oamenii au prime impresii diferite?? Explorarea faptului ca experientele anterioare nuanteaza primele noastre impresii.?? Sa fim mai constienti de felul n care impresiile noastre ne influenteazacomportamentul fata de ceilalti.TIMPUL30 minMARIMEA GRUPULUI

4-12 participantiPREGATIRE?? Alegeti imagini din reviste cu oameni care au fete interesante/socante/diferite. Lipitifigurile pe o foaie de hrtie si lasati spatiu mult dedesubt.?? Va trebui sa aveti cte o foaie pentru fiecare participant.?? Cte un creion la fiecareINSTRUCTIUNI1. Jucatorii trebuie sa stea n cerc; le dati tuturor cte o foaie.2. Cereti-le sa se uite la imgine si sa noteze LA CAPATUL PAGINII prima impresiedespre persoana din imagine.3. Apoi sa ndoaie capatul paginii pentru a ascunde ceea ce au scris si sa o dea persoanei

urmatoare.4. Urmatorul scrie si el prima impresie pe care o are despre persoana din imaginea pe


12/48

care a primit-o, ascunde ceea ce a scris si da mai departe foaia.5. Acest procedeu se repeta pna cnd toti participantii au vazut toate imaginile.6. Acum desfaceti foile si lasati-i pe toti sa compare primele impresii diferite.Concluzii si evaluareaDiscutati despre ce s-a ntmplat si cu ce ati ramas:

?? Ca grup??? Ce v-a surprins??? Pe ce v-ati bazat primele impresii??? Prezentati exemple de situatii n care v-ati format o prima impresie complet gresitadespre cineva.?? Care a fost rezultatul??? Ce ne spune aceasta activitate despre noi nsine?SFATURInainte de a ncepe fiti siguri ca toata lumea ntelege instructiunile. E bine sa aratati cumtrebuie scrisa si ndoita foaia.Foile trebuie sa circule repede, nu trebuie lasat prea mult timp de gndire. Primele

impresii se cer.Evitati alegerea figurilor celebritatilor sau ale persoanelor cunoscute.ncercati sa gasiti figuri ct mai variate:de vrste, culturi, etnii diferite, cu talente saudefecte etc.Sa fiti pregatiti pentru argumentari dure ale atitudinilor. n functie de marimea grupului,comentariile pot sa nu fie totdeauna anonime.ALTERNATIVEDaca grupul e mai mare ar fi bine sa folositi un retroproiector. Fiecare participant vascrie prima lui impresie pe o bucata de hrtie numerotata, iar dumneavoastra le veti adunasi le veti citi la final.SUGESTIIIntroduceti cteva lucruri noi n grupul sau n organizatia cu care lucrati, care sa va ofereposibilitatea aflarii mai multor chestiuni despre oamenii care sunt diferiti;de exempluinvitati un speaker, prezentati filme straine sau organizati seri culturale cu muzica din altetari.Daca preferati sa lucrati cu imagini ale oamenilor atunci ncercatiPortrete si exploratiparerile pe care le aveti despre persoane considerate ratate sau mplinite din punct devedere social. Daca doriti sa folositi tehnica imaginilor pe care le avem despre

persoanele straine Antonio si Aliva vine n ajutor.9) FORTEAZA CERCUL

Doriti sa va simtiti ca apartinnd unei minoritati sau majoritati? Aceasta activitate este

una adecvata.TEME?? Relatiile minoritate/majoritate?? Mecanismele politice si sociale care determina divizarea societatiiSCOPURI?? Sa vedem cum e sa apartinem minoritatii sau majoritatii?? Analiza strategiilor folosite pentru a fi acceptati de grupul majoritar?? Sa realizam cnd ne convine sa apartinem minoritatii sau majoritatii.TIMPUL40 MINMARIMEA GRUPULUI

6-8 persoane ntr-un cercPREGATIRE


13/48

?? Hrtie si creioane pentru observatori?? Ceas sau cronometruINSTRUCTIUNI1. mpartiti grupul n subgrupe de cte 6 sau 8 persoane.2. Fiecare subgrupa trebuie sa-si aleaga observatorul si persoana din

afara/outsiderul.3. Ceilalti jucatori sa stea umar lnga umar n asa fel nct sa nu fie loc liber ntre ei.4. Persoana din exterior trebuie sa ncerce sa intre n cerc si nu e lasat de cei careformeaza cercul.5. Observatorul trebuie sa noteze toate strategiile pe care le folosesc cei din cerc sioutsiderul si sa cronometreze timpul.6. Dupa doua sau trei minute, indiferent ca a reusit sau nu sa intre n cerc, outsideruleste nlocuit.7. Activitatea se termina cnd toti participantii care au dorit, au fortat cercul.Concluzii si evaluareaDiscutati cu toata lumea ce s-a ntmplat si cum s-au simtit.

ncepeti cu ntrebarile urmatoare:?? Cum v-ati simtit cnd erati n cerc??? Cum v-ati simtit ca outsider??? Cei care au reusit sa intre n cerc se simt altfel dect cei care nu au reusit?ntrebati-i pe observatori:?? Ce strategii au folosit outsiderii??? Ce strategii au folosit cei din cerc pentru a-i mpiedica pe ceilalti sa intre?Apoi ntrebati-i pe toti:?? Cnd va simtiti n minoritate sau ca outsidern viata reala si cnd apreciati faptul cafaceti parte din grup sau din majoritate??? Care sunt cele mai puternice grupuri ale societatii noastre? Si care sunt cele maislabe??? Cercul reprezinta privilegiile, banii, puterea, munca. Ce metode adopta grupurileminoritare pentru a avea acces la acestea? Cum si apara majoritate statutul?SFATURIAr fi bine sa le dati indicatii concrete observatorilor, adica sa noteze:?? ce vorbesc oamenii din cadrul cercului ntre ei si cu outsiderul.?? Ce fac cei din cerc pentru a nu-l lasa pe outsider sa intre.?? Ce spune outsiderul.?? Ce face outsiderul.Aceasta activitate presupune multa energie din partea celor care participa. n principiu,

nu ar trebui sa existe agresiune, doar daca relatiile dintre participanti nu sunt preaprietenoase.nainte de evaluare se recomanda ca participantii sa fie lasati sa discute neoficial despreceea ce s-a ntmplat.ALTERNATIVEDaca sunt mai multe grupuri care participa, se poate ca ficare dintre ele sa-si puna unnume. Acest lucru va revigora sentimentul identitatii grupului. Se poate ca outsiderul saapartina altor grupuri. LA sfrsitul etapei outsiderul trebuie sa se ntoarca la grupul lui,chiar daca a reusit sau nu sa rupa cercul. Acest fapt accentueaza sentimentul singuratatiipe care l are outsiderul.SUGESTII

Sugerati-le participantilor sa spuna cum si-ar putea controla mai bine comportamentul sicnd ar putea, fara sa vrea, sai excluda pe unii din grup. De exemplu, exista


14/48

reprezentanti din toate departamentele comunitatii locale care sa faca parte din grupuri,cluburi, societati sau organizatii locale? Daca ar dori ar putea face parte? Ce i

mpiedica? Ce i-ar ncuraja sa se alature lor? Gasiti solutia potrivita pentru a oferi tuturorposibilitatea de a participa.Fiind trecute n revista mecanismele de excludere si motivele pentru care excludem

persoanele care sunt diferite de noi, poate v-ar placea sa ncercati activitatea Domino,pentru a ntari sentimentul de grup si pentru a explora trasaturile pe care le avem ca fiinteumane, sau ncercatiSa cautam asemanari si sa descoperim diversitatea, pentru aexplora felul n care fiecare dintre noi este un amestec de trasaturi pe care le au si altioameni, dar nu toti, si pentru a celebra diferenta.10) LINIA ISTORIEI

Studierea si predarea/invatarea istoriei e intotdeauna inclinata spre etnocentrism,nationalism si cateodata xenofobie. In timp ce joaca un rol important in socializare siidentitate istoria, datorita felului in care e predata/invatata, deseori intareste

prejudecatile si stereotiopiile asupra unor popoare si tari. Educatia inter-culturala artrebui sa promoveze o interpretare a istoriei care sa tina cont de perspective diferite. Nu

exista niciodata un singur adevar, acest fapt e adevarat pentru istorie spre deosebire dealte discipline. Ascultand-o sau citind-o istoria altora ne ajuta sa ne intelegem propriaistorie.PROBLEME DIVERSE DE DISCUTAT/ADRESAT?? Citiri diferite ale istoriei si interpretari diferite ale evenimentelor istorice.?? Etnocentrism si nationalism?? Empatia si promovarea unei viziuni asupra lumii mai largi.SCOPURI?? Explorarea diferitelor perceptii ale istoriei si ale predarii/invatarii istoriei.?? Cautarea unor similaritati in sistemele noastre educationale?? Cresterea curiozitatii si empatia despre istoriile si culturile altor popoare.?? Generarea unei abordari critice asupra istoriei noastrePREGATIREADesenati un calendar care sa dateze din 1500 pana in prezent pe o

tabla mare sau pe cateva hartii

Ace si banda/casetaTIMP30 minute-1oraMARIMEA GRUPULUIOrice marimeINSTRUCTIUNI

Fiecare participant sa se gandeasca la 5 date istorice care sunt foarte importante pentrutara sau cultura lor si sa-si scrie numele pe calendar langa fiecare an.Dupa ce toata lumea a facut acest lucru, intrebati de ce aceste date sunt importante, cereprezinta si de ce le-a ales.EVALUARE SI CHESTIONAREParticipantii sa spuna daca au gasit date sau evenimente surprinzatoare sau dacaeraufamiliare cu toate. Daca citeva evenimente nu sunt familiare pentru cativaparticipanti, numiti-i pe cei care le-au inregistrat sa le explice.Discutati cum si de ce invatam despre anumite evenimente din istoria noastra si nu dinalte istorii.SFATURI CARE FACILITEAZA LUCRURILE

E probabil ca acest tip de exercitiu sa mearga mai bine cu grupuri mai tinere decat mai invarsta. E potrivit pentru grupurile multiculturale dar poate fi bun si pentru cele


15/48

monoculturale. In acest caz, e interesant de reflectat de ce ne a mintim anumite date sinu altele, ssi ce ne influenteaza. E preferabilsa scrii numele pe calendar decat sa vinafiecare sa si-l scrie.VARIATIIActivitatea poate fi adaptata si folosita su un calendar pe un an. Persoanele sa marcheze

sarbatorile importante serbate de anumite tari, culturi, religii diferite.SUGESTII pentru CONTINUARESa fi constient de faptul ca ce iti spun persoanele sa-r putea sa nu fie intreaga poveste.Dezvolta-ti o abordare critica fata de ce auzi si citesti. Pune-le intrebari!Preluam atitudini fata de altii, nu numai din ce invatam formal, de exemplu in orele deistorie, dar si ceea ce invatam neoficial, prin preluarea unor informatii din ceea ce spunsau fac anumite personaje si in special din glumele pe care le spun. Daca esti interesat savezi etnocentrismul perpetuat in glume foloseste "Concursul Eurojokes".11) IN BLOCUL NOSTRU

Atitudinile rasiale conduc nu numai la atacuri violente asupra strainilor sau refugiatilordar si la discriminare in adaposturi sau la locurile de munca si in alte aspecte ale vietii

de zi cu zi.Aceasta activitate este un exercitiu/joc.ASPECTE DE DISCUTATConflictele dintre oameni de culturi diferite pot fi rezolvate intr-un mod pozitiv.Analiza conflictelor si felulin care le tratam e diferita depinzand de originea sociala siculturala a persoanelor in cauza. Interesele noastre pot deforma felul in care percepemproblema si o putem agrava.SCOPURI:?? Analiza atitudinii noastre fata de persoanele din grupuri sociale si culturalediferite.?? Explorarea strategiilor de rezolvare a problemei.?? Reflectarea asupra limitelor de toleranta.?? Reflectarea asupra relatiei dintre discriminare si conflicte de interese.TIMP1h 1/2-2 oreMARIMEA GRUPULUI-minim 10 persoane max 25PREGATIREAcopii ale cartilor de joccopii ale notitelor observatoruluicopii ale foii:indici pentru gasirea unei solutii

pixuri si foi pentru ca observatorii sa ia notiteINSTRUCTIUNI1. Spusele grupului ca vor prezenta o situatie reala, apoi cititi urmatoarele: "Exista unbloc in apropiere. Unul dintre apartamente e inchiriat unui grup care are deseori musafiride acasa si organizeaza frecvent petreceri. Cativa vecini, in special cei care locuiesc inapartamente apropiate de cel al studentilor sunt deranjati si se plang ca studentii siprietenii lor fac zgomot, nu-i lasa sa doarma si nu au grija de cladire. Vecinii auorganizat o sedinta pentru a incerca sa rezolve aceasta problema. "2. Voluntarii sa joace rolul vecinilor. E nevoie de minimum 6 si max 9. Restulparticipantilor sunt observatori.3. Impartiti cartile de joc intre voluntari si dati observatorilor copii ale Notitelor

Observatorilor.5 minute sunt necesare pentru ca persoanele sa stie ce trebuie sa faca.


16/48

4. Reamintiti voluntarilor ca scopul e sa descopere o solutie pentru probleme apoi sainceapa jocul.5. Discutia sa continue 10 min si si apoi fara intrerupere fiecare participant va primi ocopie a indiiilor pentru gasirea unor solutii. Jocul sa continue inca 10 min. Totusi, joculse poate intrerupe sau prelungi dupa necesitate.

EVALUARE SI CHESTIONAREToti paricioantii sa se stranga intr-un grup pentru discutii care ar trebui impartit in 2parti:1. EXERCITIUL/JOCULDiscutati ce s-a intamplat in joc folosind ca si ghid urmatoarele intrebari:a)Ce au inregistrat observatorii s care au fost impresiile lor fata de joc/exercitiu?b)care a fost parerea actorilor?Le-a fost dificil sa-si intre in rol, ce li s-a parut ca a fostmai greu si ce a fost mai simplu?Participantii u perceput vreo diferenta dintre faza I si faza a II-a, adica dupa ce actorii auprimit indiciile pentru gasirea solutiei.c)Ce argumente au fost aduse si au fost bazate pe fapte, motive sau emotii?

d)A fost usor sa-si gaseasca argumente pentru sau impotriva studentilor?e)De unde au adus argumente?f)S-a rezolvat problema si toata lumea a fost multumita de rezultat?g)A fost o solutie corecta sau o parte a trebuit sa cedeze mai mult decat cealalta?h)Care au fost solutiile alternative?2. SITUATIA IN VIATA REALA

Odata ce toata lumea a vorbit, grupul ar trebui ajutat in analiza si reflectareaproblemelor. Poti lansa dezbaterea prin adresarea de intrebari precum:Jocul a reflectat vreo realitate?Care au fost similaritatile si care diferentele?A fost cevaexagerat?Care dintre personaje a reflectat cel mai bine atitudinile din societatea noastra?Cand facem fata unui conflict care implica persoane din medii culturale diferite, cautam osolutie care e buna pentru toti sau incercam sa ne impunem punctul de vedere si saneglijam pe cei care gandesc altfel?Cat de mult e conflictul legat de neintelegerile din cultura decat de alte lucruri precuminterese personale si economice?A trecut cineva print-un asemenea experiment?Care au fost circumstantele?Daca nu ti s-aintampalt inca, de ce nu?SFATURI pentru CEL CARE FACILITEAZA SITUATIAFii atent cum ecurge jocul pentru ca ceea ce se intampla va afecta modul in care facilitezi,spre exemplu sa nu folosesti cartile de joc, indiciile pentru gasirea unei solutii si mai

departe, cand conduci situatia sa te hotarasti cum sa balansezi discutia dintre analizareadinamicii grupului, procesele grupului care iadecizii si raportarea problemelor la realitate. Ia nota ca exista 2 carti de joc "Indicii ingasirea solutiei", prima carte pentru "scaun " si a doua pentru cei care joaca. Cel careprimeste prima carte va depinde de ceea ce s-a intamplat in joc. Daca s-a ales in moddemocratic ca o anumita persoana sa prezideze sedinta, atunci acea perosoana primestecartea I, daca nu o primeste conducatorul comitetului rezident. Gasirea solutiei pentruproblema si luarea deciziilor sunt procese dificile. Persoanele trebuie sa stie sacomunice, sa fie sensibili la nevoile altora, si sa aiba imaginatie si incredere incat sapoata explora problemele in mod cinstit. E mai usor cand persoanele discuta despreinteresele lor si incearca sa gaseasca un teren comun sau consens pentru castigul comun

astfel incat fiecare persoana sa-si satisfaca nevoile si un castig in rezultat. Din nefericiretot mai multe persoane comenteaza de pe o pozitie pe care va trebui sa o abandoneze cu


17/48

retineri, si sa faca compromisuri astfel incat in final toata lumea are senzatia ca a pierdutceva in lc sa castige. E important ca in timpul evaluarii trebuie sa faci grupul sa fieconstient desi sa faca diferente intre atitudinile pe care le adoptam fata de straini sau depersoanele care sunt diferite si modul in care tratam problemele de zi cu zi careimplicaabilitati de comunicare si interpretare.

SUGESTII pentru CONTINUAREParticipantii sa ia in considerare, in lumina a ceea ce au invatat din aceasta activitate,care sunt pasii pe care-i pot face pentru a imbunatati relatiile dintre diferite grupuri carelocuiesc in comunitati locale. Pune planul in actiune. Daca vrei sa continui problemadespre identitatea nationala poti folosi activitatea SARBATOARE NATIONALA. Inmod alternativ, daca esti interesat in explorarea prejudecatilor si a conflictului din familiiincearca GHICI CINE VINE LA CINA.Cartile de joc(a fi copiate pentru participanti)TINERII STRAINIVorbesti si intelegi limba tarii in care te afli foarte bine, dar nu intelegi de ce vecinii suntsuparati. In opinia ta, tu si prietenii tai studenti va comportati normal. Nu vrei sa-ti

parasesti apartamentul sub nici o forma.CONDUCATORUL COMITETULUI REZIDENTILORApartamentul tau e departe de cel in care traiesc studentii straini. Personal nu tederanjeaza. Dar nu-ti plac strainii si nu vrei ca ei sa locuiasca in blocul in care stai.TANARA(25-30 ani) Traiesti singura si ti-e teama de studenti pentru ca par a fi ciudatisi diferitifata de tine.O PERSOANA TANARAEsti si tu student. Nu cunosti bine problema, dar vrei sa te muti in apartamentul in carestau studentii.REFUGIATEsti si tu strain, desi esti dintr-o alta tara decat cea din care sunt ceilalti. Tu si cu familiata nu prea aveti de-a face cu alte persoane din bloc. Nu ai avut nicio problema cu nimeniin ciuda faptului ca te simti cam izolat.CUPLU MAI IN VARSTA(acest rol trebuie jucat de 2 oameni)Amandoi suntei constienti de probleme datorita carora multi oameni isi parasesc tara siincep o alta viata altundeva. Sprijiniti o organizatie care ajuta tarile in curs dedezvoltare.VECHIUL SOMERNu esti de acord cu politicile care permit strainilor sa vina si sa lucreze in tarata. Esti deparere ca strainii care vin in tara sa aiba statut de turisti.

PROPRIETARUL CLADIRIIStrainii si-au platit chiria la timp si nu vrei sa pierzi venitul din acel apartament. Dar nuitiprea plac strainii si vezi acest conflict ca o posibilitate de a mari chiria pentru studentiistraini. Pe de alta parte, ai posibilitatea de a le inchiria alt apartament la periferiaorasului.NOTELE OBSERVATORILORSlujba ta ca si observator e sa privesti foarte atent ce se intampla si sa iei note pentrudiscutia de la sfarsitul jocului.LUCRURILE DE NOTAT SUNT:Isi respecta jucatorul randul la vorbit sau se baga altii sau toti incearca sa vorbeascadeodata, sau 1 sau 2 persoane incearca sa impuna parerea? Incearca cineva sa se impuna

si sa faciliteza intalnirea?Ce fel de argumente folosesc jucatorii? S-a schmbat atitudinea jucatorilor si


18/48

comportamentul lor dupa ce au primit "Indicii pentru gasirea unei solutii"?PRIMA CARTE-INDICII pentru GASIREA UNEI SOLUTIIAceasta carte e pentru persoanele care prezideaza intalnirea Nota:Daca pana acum in jocnu a fost aleasa in mod democratic o persoana atunci Conducatorul ComitetuluiRezidentilor

1. Prezidarea:Ai fost ales in mod democratic sa prezidezi sedinta/intalnirea, continua safaci lucrul acesta. Urmeaza mai jos indiciile.2. CONDUCATORUL COMITETULUI REZIDENTILORPana acum intr-un joc nimeni n-a fost ales sa prezideze intalnirea, deci sugereaza caintalnirea are nevoie de un presedinte si ca acesta ar trebui ales in mod democratic.Propune ca tu sa fi acesta datorita pozitiei tale de leader la Comitetul Rezidentilor. Dacaceilalti sunt de acord pastreaza cartea si foloseste indiciile pentru presedinte de mai in

jos. Daca altcineva e ales da-i cartea lui si ia-i cartea acestuia in schimb.INDICII pentru PRESEDINTELE INTALNIRIIE datoria ta sa pastrez ordinea si sa facilitezi intalnirea. Trebuie sa te asiguri ca:-toata lumea are sansa de a vorbi;

-persoanele isi respecta dreptul sa vorbeasca;-daca e necesar, stabiliti olimita de timp pentru fiecare contributie si nu-i lasati sadepaseasca limita;-nu permiteti limbajul abuziv si asigurati-va ca nu deviaza de la subiect;-incercati sa limitati discutia sau sa o mentineti pe o linie pozitiva;-tineti-i pe pozitii, scopul e sa gasiti solutia la problema;CARTEA A DOUA-INDICII pentru GASIREA SOLUTIILORFiecare jucator sa primeasca aceasta carte, cu exceptia Presedintelui. Gandeste-te cepoti face cu rolul tu, pentru a putea gasi o solutie. Ascultati im mod activ si respectatidreptul fiecaruia de a vorbi. Incearca sa legi ceea ce spui cu ceea ce s-a spus. Cand erandul tau sa vorbesti incepe cu un rezumat a ceea ce s-a spus inainte. Fa deosebire intrefapte si opiniile tale. Nu devia de la subiect, concentreaza-te asupra problemeistudentilor si asupra necesitatii de a gasi o solutie, nu aduce alte argumente, opinii sauidei pe care le-ai avea.12) KNYSNA BLUE

Muzica reprezinta un mijloc excelent pentru a ne apropia de celelalte culturi, dar poatefi purtatoarea unor stereotipi si partiniri. Aceasta activitate permite o patrundere instereotipiile culturale prin folosirea muzicii intr-un mod mai simplu si relaxant.SUBIECTE DE DISCUTAT-stereotipuri si imagini pe care le avem despre muzica altor tari;-dominatia culturala si influenta produselor masei culturale cosmopolitane asupra

gesturilor noastre muzicale;SCOPURI-cresterea curiozitatii despre muzica altor tari si popoare;-provocarea stereotipilor si prejudecatilor despre muzica din surse non-europene;-cresterea curiiozitatii despre alte popoare, culturi, muzica, si limba;-provocarea etnocentrismului in muzica si in alte produse culturale;-intrigarea participantilor si introducerea unei atitudini placute in grup;TIMP-5+10 min.MARIMEA GRUPULUI-oricare

PREGATIREA-selecteaza o bucata muzicala sa un cantec dintr-un album dintr-o cultura minoritara


19/48

sau din alt continent;-daca poti tradu cuvintele(daca se poate), fa copii pentru participanti;-ai nevoie de un casetofon;INSTRUCTIUNI1. Gaseste timp potrivit pentru aceasta activitate, de exemplu la inceputul sesiunii sau

dupa o pauza2. Spune-le grupului ca vei pune muzica si ei vor incerca sa ghiceasca de unde este.3. Daca muzica contine cuvinte, spune grupului sa-si imagineze ce se spune.4. Pune muzica pentru 3-4 minute.5. Spune-le participantilor ca pot discuta despre muzica cu un prieten daca vor, dar sa nuspuna ce au ghicit. Le pot nota daca vor.6. La sfarsitul sesiunii, pune muzica din nou si invita participantii sa spuna ce au ghicit.7. Spune-le raspunsul.8. Daca ai cuvintele, da-le o copie si pune muzica din nou. Spune-le sa urmareascacuvintele. Pot canta daca vor.9. Continua cu evaluarea si la sfarsitul sesiunii incheie cu alte melodii.

EVALUAREDaca consideri ca e bine, poarta alte discutii. Participantii sa spuna daca au fost surprinside originea muzicii, daca le-a placut, daca a fost dificil sa ghiceasca de unde se trage si dece, etc. Daca participantii spun ca muzica nu le-a fost cunoascuta, dar le-a placut,intreaba-i de ce nu au ascultat acest gende muzica pana acum. pentru ca nu se asculta laadio?Dece nu se asculta la radio?INDICII pentru CEL CARE FACILITEAZA SITUATIAAlegerea muzicii e foarte importanta pentru succesul activitatii. Functioneazamai bine daca se asculta o parte a muzicii unde exista cuvinte si mai incolo pune toatapiesa, inclusiv cuvintele. In acest fel, participantii nu se concentreazaasupra cuvintelorimediat. Muzica aleasa trebuiesa emane o atitudine pozitiva in camera si asupra grupuluiindiferent de origine. Fii pregatit sa furnizezi informatii despre muizca ascultata, desprdimensiunea culturala si cat de populara e in tara de origine.O asemenea activitate merge bine cand muzica aleasa nu e evident straina:deseoriasociem muzica clasica cu jazzul din America de Nord siEuropa, in timp ce o buna parteeste cautata de artisti din medii diferite.Muzica si alte forme de expresie culturala precum dansul sau arta e un modexcelent de apropiere de alte culturi dar fii atent ca poate sa aiba stereotipuri si partiniri."Knysna Blue", titlul acestei activitati, e de asemenea titlul unui album si cantecsud-african Abdulah Ibsahim. Daca nu sti cu ce muzica sa incepi acesta este un buninceput, "Knysna Blue" a lui Abdulah Ibsahim. Enja Records

SUGESTII pentru CONTINUAREAceasta activitate, atata timp cat introduce muzica din alte medii culturale, poatefi urmat de faptul ca participantii pot aduce muzica de alta origine pentru grupuri.Totusi, fii atent ca acest lucru sa nu se transforme intr-o competitie despre muzicapreferata. Muzica traditionala, dansul, arta si poveatitul, sunt forme de arta cu radacini incultura lor. Cateodat eliminam povestitul si povestea din folclor pentru ca le consideramca fiind pentru copii. Totusi, poti intreba multe depsre cultura din ele.Incearca! Incearca sa ghicesti de unde se trag povesti din POVESTI ALE LUMII.O sa fii surprins!13) REALIZAREA INFORMATIEI/STIRII

Cat de bun e un reporter?

Aceasta e o activitate cu exercitiu de interpretareSUBIECTE DE DISCUTAT


20/48

?? Cum sunt interpretate diferit aceleasi evenimente de diferiti oameni?? Promovarea unei viziuni mai largi asupra vietiiSCOPURI?? experienta prezentarii unui eveniment?? dezvoltarea si intelegerea felului in care prezentarea devine partinitoare

?? constienta asupra modului in care perceptiile noastre pot deveni deformateTIMP90 de minuteMARIMEA GRUPULUI10PREGATIREAtabele si pixuribanda pentru inregistrarea tabelelorINSTRUCTIUNI1. Imparte grupul in doua2. Un grup sa lucreze impreuna pentru a dezvolta un exemplu de 5 minute bazat pe un

incident sau eveniment. Poate fi un eveniment real sau unul inventat care sa impliceconflictul dintre 2 grupuri cu culturi si vieti diferite.3. Cand sunt gata, primul grup sa prezinte schita grupului 2 care joaca rolul de reporteritv care prezinta un eveniment.4. Imediat ce schita e gata, cere reporterilor sa paraseasca camera. Da-le 5 minute sa segandeasca la ceea ce au vazut si sa-si prezinte raportul ca si cum ar face-o la stiri. Nu auvoie sa ia notite sau sa comunice unii cu altii.5. Cheama reporterii in camera pe rand. Fiecare are 3 minute pentru a face reportajul6. Inregistreaza fiecare reportaj pe tabel separat7. Odata ce si-au spus reportajul, reporterii pot sta sa asculte si celelalte reportaje, dar sanu faca nici un comentariu.8. In final, dupa ce toti au terminat, pune-i sa asculte banda9. 9. Particpantii sa compare reportejele si sa discute despre ce au invatat.EVALUARE SI CHESTIONAREIncepe prin a intreba reporterii:Ce ti s-a parut mai usor de tinut minte?Ce a fost cel mai greu?Ce ai face daca nu ti-ai aduce aminte de ceva?Intreaba actorii:Au fost omisiuni semnificante in reporteje?Au prezentat reporterii rapoarte concrete despre evenimente?Deschide-ti discutia cu toata lumea:

Ce astepti la stiri?Doar un reportaj despre evenimente sau si comentarii sipareri?Spun cu exactitate reporterii ceea ce e comentariu si ceea ce e fapt?Cat de increzatoare sunt stirile de la tv?SUGESTII pentru FACILITATORFii pregatit sa oferi informatii si exemple de evenimente care fost partinitoareOptional: Mentine activitatea prin folosirea unui cadru care sa reprezinte tv-ul si cevacare sa reprezinte microfonul reporterilorVARIATIIReporterii repezinta jurnalisti de la ziare diferite, de exemplu un ziar de aripa dreapta,unul de stanga, un ziar de scandal, un corespondent strain din alta ta ra care sa reprezinteevenimentul/stirea. In timpul discutiei vorbiti despre diferenta dintre reportaje si daca

diferitele puncte de vedere au influentat reportajulPUNE INTREBAREA


21/48

Ce influenta au proprietarii, cei care fac reclama, legaturile cu partidele politice, asupra aceea ce se transmite si intelegerea stirilor?SUGESTII pentru CONTINUAREIn urmatoarea sesiune uita-te la ziarul local si uita-te la stirile de la tv si discuta cat deconcret e reportajul, care evenimente au fost musamalizate si care lasate pe

dinafara?Daca crezi ca exista vreo lipsa de informare scrie o scrisoare editorului. Dacaoamenii vor sa exploreze subiectul partinirii din media du-te la activitatea PARTINIRI INMEDIA. Fii constient ca nu numai informatiile din presa si tv sunt partinitoare;istoriainvatata de noi la scoala e de asemenea partinitoare, nationalista si etnocentrista. Uitativala LINIA ISTORIEI14) PARTENERI IN MEDIA

O activitate interesanta si larga pentru ca grupul sa lucreze la rolul mediei inraspandirea stereotipiei, prejudecatilor si partinirii.SUBIECTE DE DISCUTATStereotipuri si prejudecati: cum sunt multiplicate si raspandite in societate Calitatea,cantitatea si informatia: manipulare, idei, abuz si lipsa de informare Imagini despre

oameni si grupuri "diferite"datorita stereotipiei si generalizariiDificultatile de care ne lovim in schimbarea imaginii si a perceptiilor Mecanismul "tapispasitor"social. Tendinta de a invinovati pe altii pentru probleme le sociale fara aanaliza toate cauzele.SCOPURIA da posibilitatea participantilor sa exploreze imaginile pe care majoritatea societatii oare asupra oamenilor din culturi, origini, minoritati diferite. A observa ca nu toateculturile diferite de a noastra au o imagine sociala negativa.A analiza rolul mass mediei in crearea si dezvoltarea stereotipiilor si prejudecatilorsociale.TIMPPARTEA A 2 1/2 OREPARTEA B O SAPTAMANAPARTEA C 2 1/2 OREMARIMEA GRUPULUIminim 10, maxim 25 de persoane, participantii sa fie de peste 13, 14 aniPREGATIREAPARTEA A: tabel, markerPARTEA B: depinde de resursele disponibile. Materialele care pot fi folosite in acest tipde activitate sunt variate: ziare, reviste, inregistrari video a programelor tv, radio. Eposibil sa faci aceasta activitate doar cu ziare, reviste pe care le pot aduce participantii.

PARTEA C: Pt plenar: tabel sau o tabla mare, markere sau creta.INSTRUCTIUNIAceasta activitate e impartita in 3 etape:PARTEA A: PREGATIREA1. Imparte participantii in grupuri de 4-6 oameni2. Explica-le ca in timpul cursului de saptamana viitoare, vor analiza diferite elementedin mass media: tv, radio, si in special, presa scrisa pentru a afla cum strainii saupersoanale diferite sunt descrise3. Discuta exact ce trebuie sa caute participantii si de ce trebuie se fie consitenti: deexemplu limba folosita (sunt ei luptatori pentru libertate sau teroristi) timpul sau spatiulalocat acestor stiri, prioritatea pe care o au, adica e cap de afis sau nota in subsolul paginii

si verifica cum sunt tratati sau descrisi oamenii dupa originea lor. Ce fel de fotografii sau alte imagini sunt folosite.


22/48

4. Fa o lista cu tipurile de media cu care vei lucra ai da-le grupului. In functie demembrii grupului si de cuostintele tale, poti opta intre faptul ca poti da grupurilor toatasarcina sau ca poti cere fiecarui grup sa trateze un mediu adica o echipa lucreaza cuziarele care apar zilnic, alta echipa cu revistelesaptamanale, alta cu tv-ul, alta cu radioul.

PARTEA B: MUNCA IN DOMENIUGrupurile sa primeasca o saptamana pentru a-si indeplini cercetarea si sarcinile.PARTEA C: CONCLUZII1. In plenar fiecare grup sa-si prezinte rezultatele cercetarii si documentarii Da-ti-lefiecarui grup 20 de minute.2. Noteaza principalele descoperiri ale fiecarui grup in tabel sau pe tabla.EVALUARE SI CHESTIONAREOdata ce rezultatele sau stabilit, fa un rezumat despre informatia raportata de de fiecaregrup. Incearca sa punctezi informatiile cel mai comune precum si cele care pot ficontradictorii. Discutia poate continua cu intrebari precum: Care sunt trasaturileprincipale prin care minoritatile se grupeaza in jurul nostru si sunt trasate in media?

Exista minoritati sau grupuri de straini care sunt descrisi in mod pozitiv? Exista altelecare sunt descrise in mod negativ? Imaginile prezentate sunt bazate pe fapte si date, saupe presupuneri si prejudecati? Cum sunt construite imaginile, din cunostintele realedespre acele grupuri si minoritati, sau prin stereotipuri sau manipularea informatiei?SUGESTII pentru FACILITATORPARTEA A: Exista avantaje si dezavantaje in ambele optiuni. Cerinta ca grupul saacopere raza va cere un efort mai mare si organizare a muncii, cerand fiecarei echipe sase ocupe de 1 mediu va limita viziunea globala a fiecarui grup, dar va fi mai usor saorganizezi si sa permiti oamenilor sa abordeze subiectul cu o mai mare adancime.Din moment ca o mare parte din aceasta activitate se face intr-o saptamana, introduactivitatea (partea A) la sfarsitul unei sesiuni, dar rezerva o intreaga sesiune pentruadunarea rezultatelor (partea C) . E recomandabil sa faci aceasta activitate cuparticipantii care se cunosc si au experienta cu lucrul in grup de exemplu membrii unuigrup de tineret sau organizatii. Depinzand de cat de bine te cunosti cu participantii si cusituatia, popti schimba timpul indicat pentru activitate. De exemplu daca activitatea areloc in timpul vacantelor scolare, timpul necesar pentru lucrul pe camp poate fi redus latrei zile, similar poate fi extins daca circumstantele o cer.SUGESTII pentru CONTINUAREPotrivit muncii prestate de echipe poti propune sa organizezi un grup care "sa pazeasca"pta revizui media pentru exemple de reportajsau distorsiuni rele. Se pot scrie scrisoricolective la ziare, tv sau radio, oricand se gasesc exemple de discriminare impotriva

cuiva sau impotriva unor minoritati. Daca vrei sa explotezi in continuare relatiile dintreidei, cuvinte si imagini, un mod distractiv de a o face este "cultionary". In modalternativ, s-ar putea sa-ti placa "DRUMUL SPRE DEZVOLTARE", care ridica multeprobleme sociale, economice si politice in media.15) COPILARIA MEA

Exista un copil in fiecare dintre noi si bineinteles ca toti am avut o copilarie. Cum afost? Privind la copilaria cuiva e un mod interesant de a-i intelege si respecta pe ceilalti.SUBIECTE DE DISCUTATEgalitate si diversitateSimilaritati culturale si diferentele intre oameni. Asa-zisele "diferente culturale" nu suntnumai culturale dar si economice, politice

SCOPURI-sa invatam despre felul in care fiecare din noi a crescut


23/48

-sa intelegem diferentele sociale si economice care sustin fiecare fiecare persoana sisocietate-sa generam empatia si intelegerea intre membrii grupuluiTIMP45 min

MARIMEA GRUPULUIOricarePREGATIREANici o pregatire speciala doar grupul sa mai fi lucrat impreuna.INSTRUCTIUNI1. Expune scopurile si telurile activitatii2. Spune-le oamenilor sa se grupeze in 4 sau 6 si sa discute ce au facut in copilaria lor.Intrebari sugerate: La ce varsta te-ai dus la scoala? Cine mai traia in familia ta? Teaidus duminica la scoala sau ai avut alt tip de educatie religioasa? Ai muncit cand aifost copil?Ce jocuri iti placeau si ce povesti ascultai? Care erau preferatle tale? A trebuit sa ai

grija de fratii si surorile tale?EVALUARE SI CHESTIONAREParticipantii sa spuna ce au considerat ca a fost interesant si sa compare diferitelecopilarii, influentele relative si mediul social sau politic are a prelevat asupra lor.Persoanele sa reflecte asupra copilariei lor si sa spuna daca copii din vecinatatea lor auavut aceleasi experiente?INDICII pentru FACILITATORScopul principal al acestei activitati e ca participantii sa-si dea seama ca nu toata lumeaare aceleasi sanse in viata, si chiar daca sunt vecini, au crescut in conditii diferite. Maimult. Mai mult, se sustine faptul ca diferenta nu vine din culoarea pielii sau religie. Fiiatent!Acest exemplu nu trebuie sa se transforme intr-o sesiune pentru analiza psihologicafalsa. Scopul e sa se observe ca, datorita mediului familiilor noastre, conditiilor sociale sieconomice, locului in care ne-am nascut sau am crescut, avem experiente si perceptiidiferite ale vietii si a lumii din jurul nostru. Aceste conditii pot influenta diferenta asacum o face cultura. De fapt fac parte din cultura noastra, la fel ca si religia, limba sau culoarea pielii. Tipul de intrebari puse in evaluare trebuie adaptate felului de oameni dingrup, de exemplu nu are rost sa intrebi cum e sa ai culoarea pielii diferita daca toatalumea e alba?Nimeni nu trebuie sa se simta tensionat cand dezvaluie ceva care i-ar facesa se simta incomozi. Aceasta activitate e mai interesanta daca participantii isi ilustreazacomentariile cu fotografii sau desene.SUGESTII pentru CONTINUARE

"COPILARIA MEA" se combina bine cu "Povestea Mea"care implica identificareaevenimentelor publice si aflarea ce ai facut, sau unde ai locuit cand aceasta s-aintamplat?Daca vrei sa vezi relatiile din familie si cum atitudinile pot varia dupa rol sivarsta, incearca "Ghici cine a venit la cina?"15) POVESTEA MEA

Viata noastra e formata din experiente. Totusi suntem marcati de anumite evenimentemai mult decat altii. Aceasta activitate compara experientele si exploreaza diversitateasi similaritatile din grupSUBIECTE DE DISCUTATPovesti despre viataDiversitate culturala

Lucruri care influenteaza viata participantilor legate de tara, cultura, religie sau familie.SCOPURI


24/48

Cresterea curiozitatii si empatiei despre cultura altor participanti. Generarea unorabordari culturale a istoriei noastre Crearea constiintei diversitatii asupra istorieieuropene.PREGATIREAUn calendar pe o tabla sau pe o bucata mare de hartie. Trebuie marcata in ani si sa

inceapa su anul nasterii celui mai in varsta participant, si sa se termine cu anul curent.TIMP30 de minute -1oraMARIMEA GRUPULUI-oricareINSTRUCTIUNI1. Fiecare participant sa se gandeasca la 3 evenimente publice care le-au marcat viata, sisa-si scrie numele in dreptul anului in care au avut loc evenimentele. Acestea pot fipolitice, istorice, sportive sau muzicale.2. Persoanele sa spuna de ce le considera importante, ce reprezinta si de ce le-au ales.DISCUTARE SI CHESTIONARE

Participantii sa spuna daca au fost surprinsi sau socati de oricare evenimente sau date sidaca au fost familiari cu toate. E interesant de discutat cum si de ce le dam importantaanumitor evenimente maimult decat altora.INDICII pentru FACILITATORAceasta activitate se poate desfasura cu orice grup si poate sa inceapa referindu-se ladomiciliu. Daca lucrezi cu un grup local aceasta activitate ii ajuta pe participanti sa-sidea seama, chiar daca locuiesc pe aceeasi strada, oamenii le da importanta acelorasievenimente. Einteresant de observat ca un anumit eveniment a marcat o majoritate departicipanti indiferent de originea lor sau educatia lor -"toti suntem egali". Intr-un grup multicultural e bine sa ridici curiozitatea asupratrecutului recent si influentelor culturale si sa-i incurajezi sa-si respecte mai multcrezurile si convingerile. Calendarul poate fi mai colorat daca participantii adauga poze(o poza polaroid e buna) sau un desen in dreptul anului nasterii lor. Intr-un seminar saucurs, agata calendarul undeva unde poate sta pe toata durata si fa referiri la el. Aceastaactivitate se poate continua cu "Copilaria Mea"SUGESTII pentru CONTINUARESuntem formati nu numai unde locuim, dar si de evenimente, si de familiile noastre siistoria lor. Cat de multe stii de unde sa trag parintii si bunicii tai?. Poate esti ungur sauspaniol, dar poti sa tragi din mai multe nationalitati. Descopera mai mult folosind"copacul vietii".

16) SARBATOAREA NATIONALAPrin schimbul de informatii despre eroii lor nationali, participantii ajung sa se cunoascamai bine si sa observe diferentele culturale si istoriceSUBIECTE DE DISCUTATEroii ca elemente si simboluri ale socialismului sa a culturii nationale

Interpretari diferite ale istorieiDiferente si legaturi dintre oameni din culturi diferite si medii etniceSCOPURIParticipantii sa devina constienti de persperctvele diferite a evenimentelor istoriceimpartasite si a eroilor asociate cu ele. Cresterea curiozitatii participantilor despre istoriesi eroii din alte culturi

Sa fie critici cu istoria lor nationala Sa lucreze la o viziune universala a istoriei Sareflecteze asupra predarii/invatarii istoriei si a rolului eroilor


25/48

TIMP90 DE MINUTEMARIMEA GRUPULUIOrice marime intre 10-40 participantiPREGATIREA

tabele si markerehartie si creion pentru participantiINSTRUCTIUNI1. Daca grupul e mare, imparte participantii in grupuri de 5-62. Spune-le sa se gandeasca fiecare la eroii nationali, in specia la cei pe care ii apreciazasau de care sunt mandri. E important sa se precizeze in special daca grupul e multicultural,faptul ca eroii nu trebuie sa faca parte din istoria tarii in care locuiesc, ei pot fiatat din tara de origine cat si din tara parintilor lor. Da-le 5 minute.3. Fiecare membru al grupului sa-si spuna alegerea, si sa spuna de ce sunt sau au fostimportanti acei eroi pentru tara lor. Da-le timp suficient pentru schimbul de informatii side interogare.

4. Fiecare grup sa scrie pe tabel numele eroilor, nationalitatea lor si care a fost realizarealor. In plenar, fiecare grup sa-si prezinte tabelul celuilalt gr.EVALUARE SI CHESTIONARETrebuie notat care eroi, daca sunt, sunt mentionati de mai mult de o data. Intreaba-i dacale-a placut aceasta activitate si apoi discuta, punand urmatoarele intrebari: A fost cinevasurprins de eroii mentionati?De ce? Toata lumea a auzit de eroii mentionati? pentru cesunt faimosi eroii nationali?Ce valori umane reprezinta? De ce ii apreciem mai mult pealtii?Unde am invatat sa-i respectam, si de ce? Credeti ca daca ar trai azi valorile siactiunile lor i-ar face eroi?INDICII pentru FACILITATORDaca grupul e multi-cultural e interesant sa compui grupurile in functie de ori gineaparticipantilor. In al doilea rand, daca timpulsi atmosfera sunt potrivite, grupul poate faceo schita despre un eveniment istoric care a facut pe cineva faimos. Poate fi adaugat unelement de competitie intrebandu-i pe ceilalti despre identitatea eroului. Principiul dinspatele activitatii, ca eroii traiesc intr-un cadru cultural si specific national functioneaza mai bine daca grupul e multicultural.Diferentele de sex si varsta sunt intersante de asemenea. Poti contribui laactivitate prin cautarea unor nou notiuni. Daca multi eroi nationali sunt asociati cu unrazboi sau o lupta, atunci e interesant sa prezinte imagini ale eroului din punctul devedere al celeilalte parti. Se poate intampla ca toti eroii sa fie barbati. Daca e asa einteresant sa intrebi de ce si sa legi evaluarea cu subiecte despre sexism sau discriminare.

VARIATIIO variatie interesanta ar fi sa impartasesti sarbatorile nationale diferite in diferite culturisi tari. De ce e o anumita zi considerata sarbatoare nationala?SUGESTII pentru CONTINUAREAlte activitati care exploreaza subiecte relationatesunt "Linia istoriei"si "Povestea Mea".Daca lucrezi cu "Eroi Personali"poti compara eroii din ziua de azi cu cei din trecut. Dacavrei o alta activitate incearca"Drumul spre Dezvoltare" si exploreaza fortele economice sipolitice care fac istorie in prezent.17) DRUMUL SPRE DEZVOLTARE

De-alungul istoriei au existat miscari/migrari ale popoarelor in toata Europa, avand oconstantaamestecare a diferitelor grupuri, rase sau culturi. De aceea dimensiunea

multi-culturala a societatilor de azi nu e un fenomen recent. Totusi, azi ne lovim derasism, xenofobie, antisemitism, intoleranta. Victimele rasismului si a xenofobiei sunt de


26/48

obicei imigrantii si refugiatii, si de asemenea e subliniata ideea ca cresterea rasismuluisi a xenofobiei e rezultatul crizei economice globale, si ca problema e prin urmareeconomica. Aceasta poate fi o parte din argumentare dar nu e singura. Exista legaturiclare intre modelul dominant al dezvoltarii economice si miscarile imigrantilor si arefugiatilor dar etnocentrismul si nationalismul agresiv poate fi o cauza a imigrarii.

Aceasta activitate ii ajuta pe participanti sa inteleaga cum relatiile economice dintrenord si sud ii forteaza pe oameni sa-si paraseasca tara de origine, si felul in care tarileeuropene bogate contribuie la deplasarea oamenilor, prin perpetuarea echilibrului dintrerelatiile dintre nord si sud.SUBIECTE DE DISCUTAT?? Relatiile dintre N si S si dezechilibrul care-i guverneaza?? Interdependenta dintre oameni si tari si dintre N si S?? Modele de dezvoltare si consecinta lor?? Relatiile economice si un factor care contribuie la dezvoltarea rasismului si axenofobiei?? Solidalitate, egalitate si istoria lumii

SCOPURI?? Dezvoltarea intelegerii ca dezechilibrul dintre N si S e unul din factorii care-iforteaza pe oameni sa caute conditii mai bune in alte tari.?? Intelegerea interdependentei dintre popoare si tari?? Intelegerea rasismului si a xenofobiei ca parte a problemei globaleTIMP2 ore in total, 75 de minute pentru joc, 45 pentru evaluare.MARIMEA GRUPULUIminim 4, maxim 40PREGATIREAEchipament necesar pentru fiecare echipa:tabla pentru joc (o fotografie marita e buna)4 jetoane mari (facute din carton, 2 cm in diametru) , 1 galben si 3 de diferite cu lori:maro, albastru, verde.1 zarfotocopiaza si taie bucata de carton. Daca e posibil pune-le intr-o cutiuta.70 de boabe de fasole uscata, bucati de macaroane pentru a servi ca simbol (sa reprezinteresursele)INSTRUCTIUNI1. Imparte participantii in 4 grupe. Pot juca individual daca grupul e mic.2. Imparte jetoanele intre grupe: pune jetoanele intr-o caciula si pune pe cine va din

fiecare grupa sa ia unul. In acest fel fiecare va avea o culoare aleasa la intamplare3. Imparte pastaii de fasole. Da echipei cu culoarea galbena 7, ehipelor care au culoareamaro, verde si albastru 21 de pastai de fasole fiecareia (aceste distributii corespund cudistributia resurselor naturale intre tarile din N si S)4. Fiecare membru al echipei va arunca zarul sa vada cine incepe5. Citeste regulamentul jocului6. Asigura-te ca toata lumea stie ce sa faca, apoi sa inceapa jocul.EVALUARE SI CHESTIONARELa sfarsit spune fiecarei echipe sa priveasca inapoi la drumul parcurs, la patratele la cares-au oprit si sa vada ce s-a intamplat acolo. Daca exista vreun patrat la care nu s-a opritnici o echipa, citeste cartonasul sa le spui ce s-ar fi intamplat. Continua cu o discutie

despre cum s-au simtit jucatorii si ce au invatat: Cum ti s-a parut sa fi"galben"? Cum tis-a parut sa fi"verde", "maro"sau "albastru"? Exista similaritati intre acest joc si


27/48

realitate? Pe cine reprezinta jetonul galben?Si pe ceilalti?Putem spune ca cei reprezentati de jetonul galben sunt prezenti numai in N? Cei care reprezinta celelalte jetoane segasesc numai in S? Cine beneficiaza atat in N cat si in Sde sistemul din lume? Putemvorbi de un "model de dezvoltare dominant", care poate servi ca cel mai bun in toatesituatiile, tarile sau popoarele? Care sunt caracteristicile in functie de acest joc, modelului

de dezvoltare prezent? E acesta un model realizabil in sensul ca ii serveste in practica petoti barbatii si femeile, si pe toate popoarele din lume? In viitor ar putea fi posibil unmodel de dezvoltare care ar putea fi aprobat? Cum ar fi acesta? Care sunt legaturile dintreaceasta situatie si atitudinile rasismului si a discriminarii? E cinstit sa spui, de exemplu caimigrantii vin in tara noastra pentru a ne lua banii si resursele?INDICII pentru FACILITATORCand se joaca in grup, e mai bine sa existe grupuri de 4 oameni si un maxim de 8 pegrupa. La patratul 49 grupul cu culoarea galbena poate schimba regulile ori cum vor ei.E de presupus ca vor sa schimbe regulile pentru avantajul lor. Le pot face pe celelalteechipe sa se intoarca la start, sa le ia toti pastaii de fasole si sa faca celelalte echipe sarateze urmatoarele 3 ture. Daca schimba regulile pentru a face ca lucrurile sa fie cinstite,

subliniaza ca acest lucru e greu de realizat din punct de vedere politic, pentru ca vortrebui sa convinga electoratul. Va fi o politica nepopulara si vor trebui sa explice cumvor intentiona sa o aplice evitand tensiunile sociale.SUGESTII pentru CONTINUAREFa o lista cu lucrurile pe care le poti face pentru a imbunatati situatia economica din sudFa o lista cu lucrurile pe care le face pentru a imbunatati situatia de acasa, de exparticipala dezvoltarea proiectelor locale, sprijina afacerile locale, boicoteaza firmele care secomporta imoral. Ia aminte cat sti de problema din acest joc. Gasesti ca e greu sa obtiiinformatii independente si ca stirile nu sunt intreaga poveste? Poti explora aceste lucruriin "Partiniri media" si "Realizarea stirlor"REGULILE pentru JOCExplica-le ca exista jocuri in care regulile nu sunt la fel pentru toata lumea. Aceasta seintampla si in acest joc. Avantajele si dezavantajele drumului spre dezvoltare suntdiferite pentru echipe diferite. Poate parea nedrept, dar nu noi am inventat regulile, noile-am copiat, cat de corect posibil din realitate. Sansa hotaraste cine cu ce culoare joaca.In realitate, acest lucru nu e determinat de sansa ci de factori geografici, economici sauculturali care au stabilit ostacolele si posbilitatile ca fiecare tara si popor se vor intalni pedrumul spre dezvoltare.1. Acest joc se joaca ca oricare altul care are nevoie de tabla de joc.2. Spune-le echipelor sa arunce zarul pe rand si apoi sa mute atatea patrate cate numerearata pe zar.

3. Spune-le ca instructiunile scrise in caseta cu litere sunt instructiunile pentru echipelecare joaca cu simbolul galben si cele scrise cursiv sunt pentru echipele care joaca cusimboluri maro, verde si albastru.4. Daca ajungi pe un patrat de actiune ia cartonul cu actiunea corespunzatoare si urmeazainstructiunile.5. Prima data cand o echipa ajunge pe un patrat cere-le sa citeasca instructiunile de pecartonas. ei trebuie sa citeasca instructiunile care sunt relevante pentru ei.6. Spune-le jucatorilor ca trebuie sa urmeze instructiunile sa mute sau/si sa plateascaprecum e dictat.7. Daca o echipa nu are pastai de fasole pentru ca le-au dat trebuie sa imprumute de laechipa care are mai multe si cat mai repede sa le dea inapoi.

8. Regulamentul jocului nu poate fi schimbat numai cu acordul tuturor grupurilor saudaca exista un ordin special pentru a fi oprit pe unul din cartoanele de actiune.


28/48

CARTOANE pentru ACTIUNEPatratul 3-"Colonizatorii si cei colonizati"Patratul 7-"Sanatate pentru dezvoltare"Patratul 10-"Explozia populatei"Patratul 12-"Razboi si violenta"

Patratul 16-"Revolutia urbana"Patratul 18-"Barbati, Femei si Foamea"Patratul 21-"Economia neoficiala si somajul ascuns"Patratul 24-"Educatia pentru dezvoltare"Patratul 27-"O gaura in atmosfera"Patratul 30-"Revolutia tehnologica"Patratul 34-"Sfarsitul ideologiei"Patratul 37-"La sfarsit exista intotdeauna FMI"Patratul 40-"Ajutorul dezvoltarii internationale "Patratul 42-"O cultura de educatie globala "Patratul 44-"Noi migratii, noi segregatii"

Patratul 46-"Taierea padurilor si extinctia speciilor"Patratul 49-"Un nou ordin. . . pentru cel care vrei sa ordoni "Patratul 52-"Moartea"Patratul 54-"Dezvoltarea"PATRATUL 3-COLONIZATORII SI CEI COLONIZATIIn trecut (si poate si in prezent, dar sub alte forme) tara ta i-a colonizat pe altii de la careai bogatii si materiale brute. Poti inainta un patrat si sa culegi un pastati de fasole de lafiecare echipa. In trecut (si poate si in prezent dar sub alte forme) , tara ta a fostcolonizata de altii. Ti-au luat bogatiile si materialele brute. Echipa ta e mai departe detelul dezvoltarii si trebuie sa dai un pastai de fasole echipei cu simbolul galben.PATRATUL 7-SANATATE SI DEZVOLTAREAi adus un nivel de dezvoltare care iti da posibilitate sa ai un nivel de sanatate, o rata amortalitaii copiilor redusa, putine epidemii, durata de viata lunga Poti inainta pe un altpatrat. Nivelul de intretinere a sanatatii e redus sau nu exista. Holera, SIDA si alte boliimpreuna cu o rata a mortalitaii copiilor ridicata si durata de viata redusa, afecteaza oproportie ridicata a populatiei care te impiedica sa-ti indeplinesti telul dezvoltarii. Dainapoi doua patrate.PATRATUL 10-EXPLOZIA POPULATIEIAi reusit sa controlezi rata nasterilor, astfel pastrand rata cresterii populatiei stabila sau laun nivel descrescator. De aceea te bucuri de un nivel bun de standard al vietii. Du-te 2patratele inainte. Ai nivele ridicate de crestere a populatiei si nivele scazute de crestere

economica si de aceea, intampini probleme mai mari in necesitatile de baza a mai multoroameni. Du-te inapoi 2 patrate, indepartandu-te de dezvoltare.PATRATUL 12-RAZBOI SI VIOLENTAAi o puternica industrie a armelor. Vanzarea armelor altor tari inseamna ca devii bogat.Fiecare echipa iti da 3 pastai de fasole si te muti cu un patrat. Tensiunile sociale internesi abuzul drepturilor omului si represiunea cu care merge mana in mana duce la razboi degherile, razboi civil, razboiul cu tarile vecine. Un nr mare de oameni au cautat refugiu inalta parte. Datorita problemelor de securitate trwbuie sa ai o armata mare si un bugetmilitar ridicat. Da 2 pastai de fasole echipei cu culoare galbena si nu avansezi 2 ture.PATRATUL 16. REVOLUTIA URBANAOrasele mari au devenit centre industriale si financiare de importanta majora cu profituri

mari si speculatii financiare. Muta-te 3 patrate. Saracirea satelor a fortat pe multifermieri sa migreze la oras crescand astfel arii intinse de mizerie in cocioabele din orase.


29/48

Lipsa de oportunitati inseamna ca-ti pierzi muncitorii cei mai buni si oamenii de stiintacare emigreaza in tari unde munca, salariul, si conditiile de viata sunt mai bune. Dainapoi 2 patrate.PATRATUL 18. BARBATI, FEMEI SI FOAMEImbunatatirile in productia de hrana va asigura multa. Desi efectele pe termen lung a

colorantilor folositi in producerea hranei sunt necunoscuti, e adevarat ca hrana eintotodeauna disponibila. De aceea te poti duce mai departe cu un patrat. Totusi, dacatrebuie sa faci fata surplusurilor, dintre care trebuie sa distrugi pentru a nu ruina piata,stai pe loc. Seceta, folosirea abuziva a solului, proasta folosirea a mijloacelor decultivare a pamantului, si faptul ca trebuie sa vinzi aproape tot ce produci pentru a platidatoria tarii, face ca pastrarea hranei sa fie acuta si creste astfel foametea. Ramai pe loc otura.PATRATUL 21. ECONOMIA NEOFICIALA SI SOMAJUL ASCUNSAutomatizarea si restructurarea industriei mareste nivelul somajului. Trebuie sa consacriresursele pentru subdivizarea somajului. Din acest motiv du-te cu un patrat inapoi,pentru ca beneficiile globale ale comertului cresc, stai pe loc. absenta, imbatranirea sau

distrugerea bazei industriale si criza din productia agricola inseamna ca populatia faraslujba si economia ilegala creste. Du-te inapoi 2 patrate.PATRATUL 24. EDUCATIA pentru DEVOLTAREUn sector mare a populatiei are acces la educatia de nivel superior si secundar carefavorizeaza dezvoltarea. De asemenea beneficiezi din oferirea de locuri in Institutiile deEducatie Superioara studentilor straini carora le ceri taxe mari. Vin cauza lipsei deoportunitati de acasa si deseori raman pentru a contribui la economie. Muta-te inainte unpatrat si ia un pastai de fasole de la fiecare echipa. Analfabetismul si lipsa educatieipentru majoritatea populatiei inseamna ca te duci inapoi 4 patrate.PATRATUL 27. GAURA IN ATMOSFERAIndustriile polueaza mediul, de ex prin extragerea materialelor brute, prin poluare cauzatain timpul procesului si prin depozitarea deseurilor. Ca rezultat, stratul de ozon e distrusare loc schimbul de clima si alte catastrofe ca o consecinta a dezvoltarii. Vrei sa protejezimediul si gasesti ca costurile extractiei sunt prea mari sau procesele prea poluante. Ititransferi uzinele industriale in tari slab dezvoltate si ii explorezi resursele naturale. Dainainte doua patrate. Faci fata dezastrelor naturale ca o consecinta a distrugerii mediului.Ceata e mai deasa si mai lunga. Industriile poluante se instaleaza in tara ta, resurselenaturale sunt exportate in alte tari. Muta-te cu un patrat inapoi.PATRATUL 30. REVOLUTIA TEHNOLOGICARevolutia tehnologica iti da posibilitatea pentru dezvoltare. Piata de export pentru noiletehnologii sunt profitabile. Fiecare echipa iti da 2 pastai de fasole si inainteaza 1 patrat.

Revolutia tehnologica trece pe langa tine. Da inapoi 3 patrate sau poti cumpara noitehnologii de la fiecare echipa care joaa cu jetonul galben. Orice vrei sa cumperi te vacosta 3 pastai de fasole.PATRATUL 37. LA FINAL EXISTA INTOTDEAUNA FONDUL MONETARINTERNATIONALFMI iti acopera politicile economice si iti sprijina politicile de investitie de cumparare deintreprinderi publice si serviciile tarilor straine ca o contributie la "dezvoltarea" lor.Aceste masuri iti ofera profituri substantiale. Fiecare echipa iti da 2 pastai ca raspalta ainvestitiei tale. Da inainte 2 patrate. FMI impune o politica economica de ajustarestructurala. Trebuie sa-ti vinzi intreprinderile si serviciile publice. Somajul creste sisectoare mari ale populatiei cad sub linia saraciei. Da-i echipei cu jeton galben 2 pastai

ca rasplata pentru interesul fata de datoria straina a ta. Da inapoi 2 patrate.PATRATUL 40. AJUTORUL DE DEZVOLTARE INTERNATIONALA


30/48

Trebuie sa imparti im mod egal 1% din pastaii de fasole (daca trebuie sa le tai fa-o)alatura-te organizarii de ajutor de dezvoltare internationala pentru a discuta situatiaglobala si da inainte 1 patrat. Ai primit niste pastai de fasole de la echipa cu jeton galbenca si un imprumut dezinteresat pentru dezvoltare. Trebuie sa te hoatrasti sa-i cheltui pebunuri si echipament cumparat de ei. Da inainte 1 patrat, daca din moment ce va trebui

sa platesti 2 pastai ca dobanda pe datoria ta echipei cu jetonul galben, stai pe loc. Nu uitasa platesti 2 pastai de fasole.PATRATUL 42. O CULTURA DE COMUNICARE GLOBALARevolutia cumpararii si dezvoltarea industriei audio-vizualului permit valorilor sociale siculturale sa se extinda in lume. Simultan bursa creste astronomic. Da-i inainte 2 patratesi primeste de la fiecare echipa 1 pastai pentru a plati produsele si serviciileinformationale. Revolutia comunicarii inseamna ca cultura occidentala si valorile devin"pervasive". . . . Iti pierzi identitatea culturala in timp ce modelele de dezvoltare sicomunicare care nu au de-a face cu cultura si istoria devin acce pentru ati. Stai pe locultau, satnd in fata TV si stai o tura.PATRATUL 44. NOI MIGRARI, NI SEGREGARI

Imigrarea crescandaa oamenilor saraci din tarile din sud care cauta o viata mai buna teforteaza sa aloci noi resurse pentru a trata cu imigrantii care ajung in tara voastra. Dacavrei sa te muti cu un patrat, trebuie sa-i dai fiecarei echipe 1 pastai de fasole "ca ajutor".Cresterea emigrarii spre tarile nordice inchide"golirea creierului" a celor care suntinzestrati si calificati academic. Da inapoi 3 patrate.PATRATUL 46. TAIEREA PADURII SI EXTINDEREA SPECIILORNivelele ridicate de consumatie te forteaza sa explorezi in alte regiuni ale planetei. Acestlucru contribuie la disparitia unor arii extinse de paduri si numeroase specii de animalesau plante. Daca ai jucat in interesul tuturor echipelor si nu numai in interesul tau, dainapoi cateva patrate, imparte banii pentru a corecta greseli anterioare si schimba regula

jocului. Dar, din moment ce nu e asa se fac lucrurile intr-o lume competitiva, si pentruca inca mai ai timp si ocazie da inainte cu un patrat.Resursele naturale sunt exploatate si nu primesti nici un profit care sa-ti permita sa tedezvolti. Se intinde despadurirea, clima se schimba si creste foametea Incerci sa faci totce poti pentru ca sa-ti protejezi mediul, dar institutiile internationale iti critica politicilelegate de mediu. Da inapoi 1 patrat si da un pastai de fasole echipei cu jeton galben.PATRATUL 49. O NOUA ORDINE. . . pentru CARE VREI SA O ORDONIPoti schimba regulile jocului cum vrei pentru a-ti da posibilitatea sa-ti ajungi telul cat mairepede posibil. daca orice alt jucator sau echipa protesteaza sau vrea sa se bage in nouaordine a lucrurilor, trebuie sa-ti dea pastaii de fasole Da- inainte 2 patrate. Incearca sa teadaptezi noii ordini si nupune rezistenta, cu putin noroc noua ordine creata nu se

Discutii jocuri

Documents

Transcript of Discutii jocuri