GabrielaBirbulescu

Marilena CeciliaCdlin luga

SilviaBorleanu

ElviraToma

l#Bl:d:il;lti $oolarii rtici

(uPnr)f 5

Cuv6nt-inainte

Jocuri de atenlie . . .

Jocuri de migcare

Jocuri de indem6nare

Jocuri de imaginalie

Jocuri care antreneazd diferili analizatori

Jocuri distractive...

Jocuri pentru dezvoltarea coeziunii grupului . . . . . .

NumSritori

3

4

20

34

39

44

49

57

78

Din joc se nogte experienfa conStientd. Jocul trebuie transformot in

invdsore 5i nu invers, pentru cd jocul ore o seriozitote sfdntd, core trebuiepdstrotd in invdlare

(Rudorf Steiner)

Dragicolegi,

VI propunem o culegere cu jocuri pe care le puteli desfSgura in sala de

clasi, in curte sau in excursii. Veli gisijocuri amuzante de atenlie, de migcare,

de indem6nare, de imagina!ie, senzoriale, pentru dezvoltarea coeziuniigrupului. Acestea se desfEgoari in perechi, in grupuri mici sau cu toatS clasa.

Jocurile propuse conduc la oblinerea urmitoarelor beneficii pentru

copii:

- oferd context de invSlare despre regulile sociale gi despre modul de

interacliune cu ceilalli;

- oferi context de invilare despre manifestarea adecvati a emoliilor;

- favorizeazi achizilionarea unor abilitSli cognitive: orientarea aten-

!iei, concentrarea intr-o activitate pe perioade de timp maiindelungate, dez-

voltarea capacitilii de memorare, a limbaiului etc.;

- incurajeazd manifestarea creativitilii gi identificarea unor solulii

diferite la probleme comune;

-incurajeazS spiritul de iniliativi 9i curajul de a intra in competilie;

-fac posibil progresul copiluluiin plan psihologic.

La nivelul grupului de copii, cel mai important beneficiu aljocurilor este

activarea gi dezvoltarea relaliilor copilului cu egalii sii 9i cu adullii. Relaliile

copiilorin joc sunt libere; rolul adultului este de a facilita, de a orienta, indirect,

aceste relalii spre comunicare 9i interrelalionare optimS.

Vi urim succes!

Autoarele

,o(um DE AreilTrE

,WTl oot cArr Dor/oM LA oM@l I

J t Organizali copiiiin echipe de c6te doi. Spuneli o cerin!5, iar copiiitrebuie sd reproducd gestul pe care l-a!i cerut.

De exemplu: mdnd la mdnd - copiii trebuie si i9i punl o m6ni pe m6nacoechipierului lor; mdnd lo cop - trebuie si pund o m6n5 pe capul celuilalt,cot lo cot, tolpd lo talpd etc.

c6nd conducdtorul jocului strigS doi c6te doi/om la om, toli jucitoriitrebuie sd igi schimbe partenerul 9i tot atunci intrd 9i el in joc. copilul carerdm6ne fdrE pereche este cel care devine conducdtoruljoculuiin continuare.

Mr-ATt VAZUT EXTRATERESTRU L?

Copiii sunt agezali pe jos, in cerc. .Merg6nd prin afara cercului, in-trebali: Mi-oli vdzut extroterestrul?, apoi incepeli si descriefi unul dintre co-pii (dupd culoarea pirului, culoarea ochilor, vestimentalie etc). C6nd jucStorulvizat se recunoagte in descriere, trebuie sI se ridice 9i sd inceapl si alerge prinafara cercului incercSnd s5 vi prindS. Tot ce trebuie sd faceli este si ajungeliinaintea lui la locul de unde a plecat, iar copilul respectiv continuS joculintre-b6nd : Mi-afi vdzut extroterestrul?

#{u------'1,WI 3 I AER, pAruArur, APAffitwL_ lJ ( Copiii se agazd pe jos, in cerc, in jurul conducitorului jocului.

Acesta aruncS o minge strigAnd: oer, pdmdnt sau opd. Copilul care primegtemingea trebuie si o prindd gi sd o rearunce conducdtorului jocului, numindun animal, o persoand sau un obiectin raport cu elementuldat. De exemplu,pentru apd, poale spune rechin sau borcd. Cuvintele nu pot fi repetate.

#SEMAFORUL

Explicali copiilor ci trebuie sd se deplaseze dintr-un punct A intr-unpunct B c6t mai repede posibil, respectdnd c6teva reguli de joc. Atunci c6nd dali

comanda verde, copiii se deplaseazi prin alergare; la comanda galben, copiii

trebuie s5 meargd foarte incet, iar la comanda ro1u, copiii rim6n neclintiliinpozitia in care se afl6 la momentul respectiv. in aceastd ultimS situalie, copiii

care nu pot rim6ne nemigcali trebuie sd se intoarcd la punctul de plecare.

,W{-s-l FAM I LtA ANt MALELoRwl I

J ( impirlili copiii in trei grupuri reprezent6nd familii de animale.

De exemplu, familia cailor, familia oilor gi familia giinilor. Spuneli-i fiecdrui

copil, la ureche, cirei familii aparline. La un semnal prestabilit, copiii incep

si imite animalele care le corespund, incerc6nd, fdrd a utiliza alt mijloc

de comunicare, s5 se regrupeze in funclie de familie. Distraclie garantatl !

Variantfi: Puneli intr-un co;/bol jetoane care sd infSligeze chipuri de

animale domestice/silbatice. Fiecare copiligi alege un jeton pe care nu-l aratidec6t la sf6rgitul jocului pentru a verifica daci a ajuns in grupul care trebuie.

,ffi6l uNDE EsrE PRIETENUL MEU?@L__l"l ( Puneli muzici 9i spuneli-le copiilor sd se plimbe peste tot prin

clasd (sau prin spaliul pe care il aveli la dispozifie). CSnd muzica se opregte,

toli copiii trebuie si se ageze ghemuit 9i sd i9i acopere ochii. lmediat, acope-

rili unul dintre copii cu un ceargaf. La semnalul stabilit (o bdtaie din palme/

tobi!5/tamburin5 etc.), copiii se ridicd giincearc5 sd igi dea seama care dintre

colegii lor a dispdrut.

,@7 cALD, REcEffit Iq&Se I I

J t Copiii sunt agezali in cerc. Separali un copil de grup pentru ca

cei rimagi s5 poati ascunde un obiect prestabilit la unul dintre copii. Odatd

ascuns obiectul, copilul se intoarce gi incepe ciutarea, fiind ghidat de grup

cu ajutorul indicaliilor inghe!, rece,frig (c6nd obiectul este departe de a figisit),se incdlzegte, cold, fierbinte (c6nd obiectul este pe cale de a fi gdsit).

#ir-----r,W1t I I TELEFoNUL rAnA rrnffit- |

$&ge r r

.J ( Copiii sunt agezali?n cerc. Alegeli un copil care sd inceapi jocul.

El trebuie sd sufle o propozi[ie Ia urechea vecinului sdu, neav6nd dreptulsi repete ce a spus sau si fie auzit de ceilalli copii. Receptorul mesajului

continui jocul, repetand fraza auziti vecinului siu gi aga mai departe. Atenfie,fraza rostitd trebuie si aibi sens, chiar dacd nu a fost inleleasi in totalitate.C6nd jocul ajunge la copilul care l-a pornit inilial, acestd compari frazade inceput gi fraza finalS.

Jocul se reia de la urmitorul copil din dreapta celui care a inceput jocul.

f--to--- I,Vr 9 r DIRIJORUL@ L-_lJ t Copiii sunt agezaliin cerc. Separali un copil de grup, timp in care

cei rimagi aleg un dirijor. Acesta este cel care incepe si c6nte la un instru-ment imaginar, iar restul grupului il urmeazS. La semnalul Suntem gato, poliveni!, copilul vine gi se agazi in mijlocul cercului, incerc6nd si descoperecine este dirijorul. Din c6nd in c6nd, dirijorul schimbS instrumentul imagi-nar. Ceilalli trebuie si fie atenli gi si il urmeze c6t mai repede posibil, pentrua nu fi depistat. CSnd copilul aflat in mijloc ghicegte dirijorul acesta din urmdse separd de grup, timp in care orchestra alege un alt dirijor.

-.I4fir-------,WX ro I ADEVAnnT sAU FAtsffi L__l.l ( Grupul este impirlit in doui echipe a$ezate de-o parte gi de alta

a unei linii centrale. Una dintre echipe este echipa Adevirat, cealalti esteechipa Fals. Fiecare echipi are un punct de control prestabilit oriunde in spa-

liul de joc. Atunci c6nd le spunefi o propozi]ie adevirati (de exemplu: Ghealoeste solidd.), echipa Adevirat aleargS spre propriul punct de control, urmi-rit; de echipa Fals. Copiii care sunt atingi inainte de a ajunge la punctul decontrol devin parte a echipei Fals. Aceleagi reguli se aplicd qi atunci c6nd lespuneli o propozilie falsS: echipa Fals aleargi spre punctul de control, urm5-riti de echipa Adevirat. C6ltiei echipa care are cei mai mullijucitori la sf6r-gituljocului. Formulali propoziliile adaptate in funclie de v6rst5, de materiepi de tematicd, cu scopul de a facilita inv5larea.

w,xf,ffi tr oRA PovEgntwl I

J-( - Un copilincepe o poveste gi spune o singurd frazd. Urmitorul copil

continui povestea adiug6nd o alti frazi 9i a9a mai departe. Puteli adapta jocul

astfel inc6t povestea sd fie spusi alterndnd cuvinte, propozifii, fraze sau para-

grafe intregi.Varianti: $tirile amuzante - Fiecare copil adaugi c6te trei cuvinte,

scopulfiind de a forma o gtire c6t mai lungS (de exemplu: Dis-de-dimineold/

un elefant roz/tropdio pe scdri/...1

,M'zl DIN FERIC!RE/DIN NEFERICIRE@l I

J-( -

Un copil incepe jocul spun6nd o propozilie. De exemplu: Din feri-cire, autobuzul o venit la timp.Un alt copil continui cu o propozilie ca: Din ne-

fericire, outobuzul s-o tronsformot intr-un avion ;i a zburot deporte. locul

continui ?n acelagi ritm: Din fericire, mai ero un loc liber 9i pentru mine./

Din nefericire, am oiuns lo Polul Nord fdrd sd om egoca lo mine./...

,MtJl cAt.ArontE coNTRA cRoNoMETRU@l I

i-l -

Copiii incep prin a se plimba prin clasS (asigurali-vd cd merg

in direclii variate 9i nu in cerc; tot spaliul disponibil trebuie sE fie folosit).

C6nd strigali STOP, copiii trebuie sd inghefe in locul unde se afli. ii anunfali

cE la auzul cuvAntului START trebuie, de exemplu:

a) si atingi doi pereli diferiti;

b) s5 atingi un obiect verde 9i unul albastru int6lnite in clasi (cu excep-

!ia hainelor colegilor);

c) si dearn6na cu trei colegi;

d) sd seintoarcd in punctul de unde au plecat.

Cronometrali cfit timp a durat de la comanda start pAnS c6nd ultimul

copil s-a intors la locul lui. Spuneli-le timpul rezultat. intrebali-i daci apreci-

az1 cd pot obline un timp mai bun (ca grup). Cum i;i pot eficientiza cilStoria?

Repetali procesul giincurajafi-i pe copii si vind cu idei pentru a face cilitoriamai rapid|. Continuali exerciliul p6ni c6nd copiii sunt de pirere ci nu pot

obtine un timp mai bun.

,O(UM DE MI$(ANE

,Wfi, REsPEcTATT cERTNTELEffit__lJ ( Desenali o serie de cercuri mari, cu creta, altern6nd culorile.

De exemplu, un cerc albastru, unul ro;u, unul galben, urmate iar de unul al-

bastru, unul rogu, unul galben. Prezentali-le copiilor cerinle diferite pentru

fiecare culoare. De exemplu, le puteli cere sE sari intr-un picior in cercul al-

bastru, si se migte cu incetinitorulin cercul rogu gi sd facd mersul piticuluiincercul galben. Copiii trebuie si completeze traseul fdri sd gregeascS. Puteli

cere copiilor sE propunE trasee pe care colegii s5 le execute.

Varianti: Copiii sunt grupati c6te 6. Un copil din grupi propune un tra-seu gi ceilalli il executS. Pe 16nd, fiecare copil din grupi conduce jocul.

et*d------],WCI 43I CAPTUREAZA STEAGUT!

ffit -l)T " imp5rlili grupulin douS echipe. Fiecare echipi va incepe prin a-gi

crea un steag cu materialele puse la dispozifie. Alegerea materialelor se face

in func!ie de locul ales gi de condiliile existente. Aceasti parte a activitSliipoate dura oric6t de mult sau de pulin vd dorifi. Odati steagurile realizate,

incepe jocul propriu-zis. Scopul jocului este de a intra pe teritoriul celeilalte

echipe, de a capturo steagul gi de a se intoarce in propriul teritoriu firi a fiprins. Jucitorii pringi (atingi) pe teritoriul inamic vor fi trimigi la inchisoare, de

unde pot iegi dacd sunt salvali (atingi) de un membru al propriei echipe sau

dacd formeazd un lan! cu ceilalli prizonieri, care sd se intindd p6ni la teritoriulpropriu (in cazulin care sunt suficient de mulli).

incurajali copiii si formeze strategii, in loc sd alerge dintr-o parte intr-altaf5rd un scop precis. Echipa c5;tigStoare este cea care deline steagul inamic Ai

are tolijucdtoriiin spaliul de siguran!5 (niciun coechipier la inchisoare).

#M44l cAr esre cEAsuL, DoMNULE LUP?w L__lJ ( Alegeli un copil care s5 fie lupul 9i agezafi-l cu spatele la ceilalli

copii, la o distan!5 de 20-25 de metri. Copiiiintreabd in cor: Cdt este ceosul,

Domnule Lup? Domnul Lup le rdspunde (o cifrd, de preferat in limitele L-10,de exemplu ora 5). Copiii trebuie si execute tot atalia pagi c5t arati ceasul

lupului (5 paqi). Copiii reiau intrebarea de c6teva ori. Atunci c6nd lupul crede

ci s-au apropiat destul, rispunsul siu va fi: Esfe ora prdnzuluil Copiii trebuiesi fugd din calea lupului. Primul care este prins devine, la 16ndul siu, lup.

,@ 4t scAUNELE MUztcALE AMtcALE@t I

J ( Agezali copiiiin formi de cerc, fiecare pe c6te un scaun. Incepeliun joc asemdn5tor scaunelor muzicale, dar in loc sd eliminali c6te un copil

dupi fiecare tur5, eliminali c6te un scaun. Copiii vor fi nevoili s5 giseascS

un mod in care s5 se ageze impreuni intr-un spaliu din ce in ce mai restr6ns.

La final, tot grupul trebuie sE aibi loc pe un singur scaun. Un excelent joc de

cooperare, in acelagi timp!

,g46l ALEARGA, IEPURE, ALEARGA!&.&l I

tC,:le I I

J ( implrlili grupul de copii in vulpi (a-5) li iepuri. lepurii au o vi-zuind (spaliu delimitat). Vulpile sunt imprSgtiate in tot restul spaliului de joc.

La semnalul: lepurii ies lo plimbore!, toli iepurii ies ?n spaliul de joc. La semna-

lul: Aleargd, iepure, aleargd!, iepurii aleargi spre vizuin6. Cei care sunt pringi

in afara vizuinii devin vulpi. Jocul se terminS c6nd nu mai existi niciun iepure.

,g -l srAEErA cu BURETT$.*p' |

^J ( TmpIrliIi copiii in doud echipe. Fiecare echipi igi agazi membriiintr-o linie, unulin spatele celuilalt. Dali fiecSrei echipe urm5toarele materi-ale: un burete, o gileatd mare, plini cu api, la punctul de pornire, gio gileatimai mic5, goa15, in cealaltd parte a incdperii. Pe 16nd, fiecare copil din echipiva inmuia buretele in api gi il va stoarce in gSleata mic5, pentru ca apoi si iladucS inapoi 9i si il paseze urmitorului coechipier. C6gtigi echipa care umpleprima gdleata goa15.

,o(um DE TMAGTNATTE

,ffi q T1t nnuruc...

X *

Copiii sunt agezali in cerc. incepeli jocul mim6nd ridicarea unui

obiect de pe jos. Nu vE gr5bili, ritmul pe care il stabilili 9i bogSlia detaliilor pe

care le dali despre obiect vor servi drept referinld copiilor. Modelali obiectul

imaginar, lSs|ndu-l sE prindd form5. De exemplu, mimali ci lineliin mAnI o

minge de fotbal. Prin gesturi, dali copiilor informalii despre mirimea 9i forma

obiectului. Felul in care aruncali obiectul unui alt jucitor din cerc ar trebui sa

ofere ultimele clarificiriin legdturS cu acesta. Urmdtoarea persoani trebuie

sd prindi ce ali aruncat. Odatd prinsS, mingea se poate transforma de exem-

plu intr-un bolon pe care il va line de sfoari gi pe care i-l va oferi unui alt copil

din cerc 9i a9a mai deParte.

,W rl DEsENELE AMUZANTE

X - impSr!i!i copiii in doui echipe. Fiecare echipi primegte c6te o

foaie mare de h6rtie. Primul copil din fiecare echipi incepe un desen, tra-

s6nd un s,lpgur element simplu (de exemplu, daci ar vrea si deseneze o

fa!|, va trasa un oval). Copilul urmitor continui acela9i desen, adiug|nd

un alt element (de exemplu, daci ovalul ii va pirea un ou, poate continua

trasSnd inceputul unui model decorativ sau al unui cog) 9i aga mai departe.

Jocul se desfSgoarE in lini;te. Ceea ce desenim nu este prestabilit, astfelin-

c6t fiecare copil poate face desenul sd evolueze in sensul pe care il doregte.

La sf6rgitul jocului se compari desenele. C6;tig5 echipa care are cel mai

neobignuit desen.

,@ ssl TRENUL coPuLoR@ L__lJ t Agezali copiii unulin spatele celuilalt, in forma unui tren. Pentru

inceput, preluali rolul de conducitor al trenului 9i prezentali c6teva situaliicare pot si apari pe traseu.

De exemplu: trenulincetinegte (copiii merg foarte incet), trenul accele-

reazi (copiii se deplaseazi prin alergare ugoari), trenul oprepte brusc lo sem-

nolul rogu, trenul trece printr-o pddure gi trebuie sd se fereoscd de crengile

copocilor (copiii se apleacd spre st6nga sau spre dreapta), trenul trece prin-

tr-un tunelintunecot (copiiiinchid ochii), trenul io cdtevo curbe foarte strdnse(imaginare). Din c6nd in c6nd, trenul se opre;te intr-o gar5, iar copilul de la

capdtul r6ndului trece in fa!5 gi devine noul conducdtor.

*i!{U-----],M 84I HIPODROMUTffil- |

J ( Copiii sunt agezali in cerc foarte aproape unul de celSlalt (umdrlSngd umdr). La semnalul pe coi!, copiii flexeazd ugor genunchii gi imitd mersulcalului bit6nd ugor cu palmele pe pulpele picioarelor.

Pe parcurs, pot aplrea urmdtoarele situafii: calul merge moi repede -copiii bat din palme din ce in ce mai repede, colul trebuie sd sord peste unobstacol- copiii sar pe loc, calul trece pe sub o creangd - copiii se apleaci,colul trece pe pod - copiii bat din picioare, colul trece prin fala reginei- copiiisalutS, calulintdlnegte in drum fotogrofii- copiii imiti fotografiatul, colul se

lasd spre stdnga/dreapto co sd evite alte obstocole etc.

ffir----l,VI 85 I SACUIETUI CU SURPRIZE@l -lJ ( Formali echipe de cSte 4-5 copii. Fiecare echipd va primi un sicu-

le! cu mai multe materiale de recuziti alese la intSmplare, precum un f5rag,

o foarfecd, o perucS, un baton de ciocolatS, o carte de joc, o jucdrie, o goset5,

o linguri sau orice alte obiecte poli g5si (putefi folosi imagini decupate dincdrli/reviste, jetoane etc.).

Fiecare echipi trebuie sd pregSteascd o miniscenetd de c6teva mi-nute, incorpor6nd toate materialele din slcule!. RSsul 9i distraclia suntgarantate !

s/€,x\r,MJd eu vAo o nruA

&J L_ _l

.l ( Pe r6nd, copiii completeazS propozilia Eu vid Fiecare

propozilie trebuie s5 rimeze cu cea spusi anterior. De exemplu: Eu vdd o al-

bind. Eu vdd o savarind. Eu vdd o balerind. C6nd rimele sunt epuizate, reince-peli jocul cu un nou cuv6nt in propozifie.

,gs7 zooM&J L___l.l (, Copiii sunt agezati in cerc. Fiecare primegte unul sau mai multe

cartonage cu imagini (animale, obiecte, culori, cifre, planete, anotimpuri).

Numili un copil care si inceapd jocul. Acesta creeazi o poveste pornind de

la cartonagul pe care il are in m6n5. Copiii continud povestea, 16nd pe 16nd,

folosind propriile imagini.

,ffissl cAlArontA !MAGINARAilfL l"l ( Copiii igi imagineazS unde ar putea cilStori 9i ce obiect ar lua

cu ei in valizi. Pe r6nd, spun fraze in care aceste cuvinte si inceapi cu litere

consecutive ale alfabetului.

De exemplu: Eu plec in Austrio gi iau cu mine o orboletd.

Eu plec la bunica Berta gi iau cu mine un bumerang bicolor.

incurajali copiii si fie c6t mai creativi.

.-\ /-o{\'