',',,,' tortt{iei:

Sor.in R. TIGAREANU

]'''*'o"otu'[jh+r,TuDoR

.ITIMIIZEA

l "',',

lil

i1,,,\

h^ !nlv(

'L ib..'lr /04-r^" r',i la4-q

'lr /04-r^

r,",e:i iif I,il,lilo,

(tu\ int.od,)

Rudolf Steiner

Discutii cu profesCIriiJinute la Stuttgart,2l august- 6 septembde l9l9

cu ocaziaintemeierti $colii Libere Waldorf

Traducerc de:Diana sAI-AlaNu

-?: r---*1 -r li I v t 1t :

tJ-1, #&ffi''''"& TRIADE

IC BOOKSERI

n' Jl'u,ol. l, B,r.ureqti, o t o7B4

11 '{rr*\t,

Rd |earplo nuortr cige, G A 29 5

"urnach/Elveti a 1984] qLrr/Lrvslrd r 70'

,,,11

n

tti\et-l\achiaBuerwrrrung,

Dornach, E lveqia

',;1,,,

'"lo

!'itl''u'i:tjtn

in linrba rominatRS

ENctcLoPEDIC GoLD

_@l.-ia-;: r_

CUPRINS

RUDOLF STEINER _ ARTA EDUCATIEICiclurile de conferintre dedicate pedagogilor Waldorfde Sorin R. Jigdreanu ....,.'........

Lista lucririlor despre educatrre

PRIMA DISCUTIE DE SEMINAR,Stuttgart, 2 I august I 9 I 9 .,.,.,,...

Cele patru temperamente qi componentele fiin{iale ale

copilului. Gruparea copiilor in clasd dupd temperamente.

Tratarea pedagogicd a temperamentelor. Schema tempe-

ramentelor. Educarea reciprocd a temperamentelor copiilor.

O or[ qi jum[tate de invd{dmdnt principal, apoi o jumdtate

de ord de povestit. Planul materialului de povestit pentru

clasele I-VI[. Rdspuns la intrebdri: despre copiii melancolici'Manuale, examene, profesori de specialitate.

A DOUA DISCUTIE DE SEMINAR,Stuttgart, 2 2 august I 9 I 9 .......,..

Observa{ii intercalate ale lui Rudolf Steiner referitoare

la felul in care au prezentat cursantii temperamentele.

Desenul. Interac{iunea temperamentelor. Temperamen-

tele qi instrumentele muzicale. Flegmaticii. Alimentatia.Melancolicii. Forma corporald. Colericii. Temperamente,

vdrst[ qi organism social.

11

15

19

34

A TREIA DISCUTIE DE SEMINAR,Stuttgart, 23 august I 9 I 9 .......,..

Observafii intercalate cu privire la modul de tratare atemperamentelor. Povestitul basmelor. Motive la desen.Povestiri despre animale.

A PATRA DISCUTIE DE SEMINAR,S tuttgart, 2 5 august I 9 I 9 .....,,,..

Pozilia verticald a onului ;i activitatea de reprezentarein spa{iu. inceputurile preddrii socotitului gi tempe_ramentele. Geometrie gi stereometrie. Motive la desen.Fovestitul basmelor. povestiri despre animale. Extremeleternperamentelor. Cele trei,,cenugdrese,' ale clasei.

A CINCIA DISCUTIE DE SEMINAR,Stuttgart, 26 august I 9 I g .....,,..

Exerci(ii de vorbire. Individualizare gi grupe de temperamentein clasd. Melancolicii. Temperamentur, reincarnarea, ereditatea.Temperamentul poporului qi limba. Temperamentele copiilorqi invdfarea limbii. Instigarea unor purtdri rele intr_o clas5.

A $ASEA DISCUTiE DE SEMINAR,Stuttgart,2T august lgLg ........., 79

Exerci{ii de vorbire. Exemplu de predare: Discutarea uneibucd{i de lecturd (fabul5) qi a unei poezli. Tratarea pedagogicda ,,cumin{ei1or".

A $APTEA DiSCUTIE DE SEMINAR,Stuttgart,2B august i9l9 ..,...,,. .... 92

Exerci{ii de vorbire. Exemplu de predare pentru v6rsta de l2_ l5ani, istoria. Ele'rente subiective in studierea istoriei: Tacitus,Treits chke, H erman Grimm, M acau I ay, pr ezentar ea lui Lutherde pe diferite pozisti conlbsionalc. Cruciadele: cauze, scopuri,

47

56

67

piedici qi egecuri, Ranke, Lamprecht, Treitschke, Tacittts,

Rottek. Exaltarea unor elevi f-a{d de dascdl.

A OPTA DISCUTIE DE SEMINAR,Stuttgart, 2 9 august I 9 1 9 110

Exerci{ii de vorbire. Mdsuri pentru a-i aiuta pe elevii mai

slab inzestra{i. Alimentafia. Socotitul. Geografia. Ambi{ia.

inlelegerea obiectelor din natur[. Copii neinzestrali qi copii

inzestra{i. Euritmia. Muzica.

A NOUA DISCUTIE DE SEMINAR,Stuttgart,3O august 1919 ..,....... ,,..126

Exerci{ii de vorbire. Botanica: Observa{ii intercalate

referitoare la unele propuneri ale cursanlilor-Frunza, floarea,

fiuctul, in raporl cu aeml qi cdldura. Fecundarea. Planta ca

,,negativ" al omului; plantele qi lumea sufleteascd umand.

A ZECEA DISCUTIE DE SEMINAR,Stuttgart,l septembrie 1919 ."....... .'..............'.. 139

Exercilii cle vorbire. Plantele ca lume sufleteascd a Pdmdntr"rlui

devenitd vizlbtliL. Picior-ul-cocoqului, copacul, compozitele,

ciuperca; vara gi iarna. Teorema lui Pythagora.

A UNSPREZECEA DISCUTIE DE SEMINAR'S tuttgart, 2 septembrie I 9 I 9,.,,...,., t48

Exerci{ii de vorbire. Frenologie. Sim{urile umane. ,,Signaturi".

Pd(ile plantelor. Plantele qi via{a sufleteascd a copilului pAnd

la v6rsta de 14 (16, 17) ani.

A DOUASPREZECEA DISCUTIE DE SEMINAR'Stuttgart,3 septembrie 1919........,, .....'............. 160

Exerci{ii de vorbire. Educa{ia sexualS qi creqterea plantelor.

Elemente de geografie: Regiuni industriale. Elemente de

geometrie.

A TREISPREZECEA DISCUTIE DE SEMINAR,Stuttgart,4 septembrie 1919.....,.... ......,............165

ExerciJii de vorbire. Suprafafa geometricd; trecerea la socotitulcu litere. Fantezia in cazul inventdrii unor exercilii de algebr6.Socotitul

A PAISPREZECEA DISCUTIE DE SEMINAR,Stuttgart, 5 septembrie 19i9...,...... ...,,....,......,.,173

inceputurile preddrii muzicii; instrumente. Trecerea de lasocotitul cu cifre (calculul dob6nzilor), la socotitul cu litere.Numere negative gi numere imaginare. Adunarea, inmulqirea,ridicarea la putere; sclderea, ?mpf,rJirea, extragerea rdddcinii.Folosirea formulelor. Istoria: Heinrich l, maghiarii, intemeiereade oraqe. Concretizarea timpului; genera{iile. Consideraliide istoria culturii. Geografia maternaticd; miqcarea Soarelui.Civiliza\ia qi cultura anticd egiptean[.

PRIN,{A CONFERINTA DESPREPLANUL DiDACTICStuttgart,6 septernbrie 1919, dimineala .,.,.....,.................... 186

Obiectivele didactice pentru diferitele trepte, ciasele I-Vil;predarea limbii gemane (ca limbd matemd - n. t.), claselel-Vlil. Desenr"rl. Limba latind, clasele IV-VIII, limba greacd,clasele VI-Vru. Cunoqtinle despre obiecte, clasa a III-a. Istoriaqi geografia la clasele IV-VIIl.

A DOUA CONFERINTA DESPRE PLANULDIDACTIC,Stuttgart,6 septembrie 1919, dimineala .,.,....,,,.....,............, 199

Cunogtin{e despre naturd, clasele III-VIL Despre cdqtig,intreprinderi, circula{ie. Fizica gi chimia la clasele VI-VI[.Socotitul, matematica, geornetria la clasele I-Vm. Desenul laclasele I-VIIl. Muzica.

A CINCISPREZECEA DISCUTIE DE SEMINAR $I ATREIA CONFERINTA DESPRE PLANUL DIDACTIC,S tuttgar t, 6 s ep temb rie 1 9 1 9, dup d - amia z d.....'.....'...'.'...... ".. 2 0 B

Exercilii de vorbire. Predarea muzicii. Euritmie, gimnastic5.

Continuarea discu{iilor de seminar: Curba lui Cassini. Glanda

pineal6, inima. Migra{ia popoarelor: cauzele economice.

Rdmdqije celtice; rnen{inerea qi disparitria triburilor germanice.

Apari{ia statului. Creqtinizarea germaniloE Bonifaciu.

Predarea muzicii. Elevi care rdmdn in urm[. Limbile englez[ qi

kancezd,latind qi greacd; pronun{ia in limba latin[. Modelajul.

Cefiificatele individuale pentm elevi. Lr.rcrul manual pentru

fete.

CUVANT DE INCHEIEREStuttgart,6 septembrie 1919 .....,... ..,.,.,...........,220

NOTA ASUPRA PRIMEI EDITII.,,DISCUTII DESEMiNAR",1959....... ...........224

NOTE LA TEXT ,.".. 227

RUDOLF STEINER DESPRE STENOGRAMELECONFERINTELOR SALE ....236

A TREISPREZECEA DISCUTIE DE SEMINAR,Stuttgart,4 septembrie 19J9.....,.... .............,.....165

Exercilii de vorbire. Suprafafa geometricd; trecerea la socotilulcu litere. Fanleziain cazul inventdrii unor exercilii de algebrd.Socotitul

A PAISPREZECEA DISCUTIE DE SEMINAR,Stuttgart, 5 septembrie 19i9..,,...... ...,......,.....,.,173

inceputurile pred[rii mtntcii; instrumente. Trecerea de lasocotiful cu cifre (calculul dob6nzilor), la socotitul cu litere.Nunere negative gi numere imaginare. Adunarea, innullirea,ridicarea 1a putere; sclderea, impilJirea, extragerea rdddcinii.Folosirea fonnulelor. Istoria: Heinrich l, maghiarii, intemeiereade oraqe. Concretizarea timpului; generaliile. Consideraliide istoria culturii. Geografia matematicd; miqcarea Soarelui.Civiliza\ia qi cultura anticd egipteanl.

PRIMA CONFERINTA DESPREPLANUL DiDACTICStuttgart,6 septembrie 1919, dimineatra .,.....,...................... 186

Obiectivele didactice pentru diferitele trepte, clasele I-V[I;pre<Jarea limbii germane (ca limbd matemd - n. t.), claseleI-VIil. Desenr-rl. Limba latind, clasele IV-VIII, limba greacd,clasele VI-Vil. Cunogtin{e despre obiecte, clasa a III-a. Istoriaqi geografia la clasele IV-UII.

A DOUA CONFERINTA DESPRE PLANULDIDACTIC,Stuttgart,6 septembrie 1919, dimineala .,.......,,.....,............, 199

Cunoqtin{e despre naturd, clasele III-VII Despre cdqtig,intreprinderi, circula{ie. Fizica qi chimia la clasele VI-VI[.Socotitul, matematica, geometria la clasele I-Vm. Desenul laclasele l-VIII. Muzica.

A CINCISPREZECEA DISCUTIE DE SEMINAR $I ATREIA CONFERINTA DESPRE PLANUL DIDACTIC,S tuttgar t, 6 s ep temb rie 1 9 I 9, dup d - amia z d.....'.....'.....'......... 20 8

Exercilii de vorbire. Predarea muzicii. Euritmie, gimnastich.

Continuarea discu{iilor de seminar: Curba lui Cassini. Glanda

pineald, inima. Migra{ia popoarelor: cauzele economice.

Rirndqile celtice; menlinerea qi disparifia tribr-rilor germanice.

Apari{ia statului. Creqtinizarea germanilor, Bonifaciu.

Predarea muzicii. Elevi care rdmAn in urm[. Limbile englezd qi

francezd,latin[ qi greacd; pronun{ia in limba 1atin6. Modelajul.

Cefiificatele individuale pentru elevi. Lucr-ul manual pentru

fete.

CUVANT DE iNCHEIEREStuttgart,6 septembrie 1919 ....,,... ...,,,,........".,,220

NOTA ASUPRA PRIMEI EDITII.,,DISCUTIi DESEMINAR",lg5g....... ...........224

NOTE LA TEXT ..".. 227

RUDOLF STEINER DESPRE STENOGRAMELECONFERINTELOR SALE ....235

tr[

,'it," LisreLucm{--.(0R DESpRE EDUCATTE

, iit($ntworun tr -\eisteswissensc

haft auf. die groBen

't\''nf i

L iil;: y:*p1"hule" /,, gcoala omului", vol. 3 1. (nr.

utl,'ol.+s (';l)j/a '^srw / '

, lt'\lu,u u,.*on, ofl \nestiN'l','li\[u*,,n,l,lu'-Rthenkunde

als Grundlag e d"er P ada-

to' i,'',t rkgto pntntl ! ) b az a a p edago giei Waldo rf (fr agment)

tr^l,'trslundrrff,P\b,n undTod I Spirit Si materie, viald{)lli.'

,)l\lnu,,nirr*, e\ucatie

,,\('ttot.rr**l ! nnrri.t , ,us Menschenerkenntnis /\\\ \ntuietrunfund I nterricht aus Menschenerkenntnis /!.1]1 'rtrrreporlindfl Iq

cunoasterea omului

,), I|lii,u n,o1,,o,iiiflrX'\ftnlnaruesu,/^\ng.n und Lehrpla nvortrage I Arta

, t,\il1

ufride senrn nrftc\nferinle privind planul d.e tnidldmdnt

\it,\r,\ no.tiupeilth u profesori

,i;i.,\o\rzishxngskil0s t. Methodisch-didaktisch I Arta

;Jl,\,1" sidtdanita

_I f\ 'i\t,

'q,ca tiddom,ld

?'i],il'.*" srnrto,s\ a fiinfei umaneq},lit:

gesu,drfnt\;cketung des Menschenwesens ir,' \

(Qtoasd njriilll'\an,

i 1,,1, .'i[)\neteyilfid 'irut. in arra educafieit1l{}.

s.ira,,,lis\ en Grundkrafte der Erziehungs-\,{le Wertr ir "- irziehung und sozialem Leben I

a fp s4lmf ii/z\'a ga sociala

PRIMA DISCUTIE DE SEMINAR

Stuttgart, 2 1 august 1 9 1 9

Dragti mei prietenirin aceste dupd- amieze utmasd discutdm

in mod liber ceea ce ftebuie si devini perLtru dvs. sarcina

preddrit, impdr[itea sistemului de inviEdmdnt, otgantzarea

predfuii gi altele asemenea. in primele zile va trebui si ne

ocupim,in principal, defehA cum piqim infala copiilor'CAnd pSgim in faEa copiilor, vedem foarte curAnd ci sunt

foafte dif.eriEiintre ei gi noi trebuie sd linem seama de natutilediferite ale copiilor, in ciuda f.aptului cd predim pentru toliin acelagi timp, gi aceasta chiar qi Ia clasele cu un nt\mdr marc

de elevi. Ne propun ern, pentru inceput, independent de toate

celelalte aspecte, si devenim congtienqi de ceea ce este, ca sizicem aga, o necesitate ideald. Nu trebuie si ne stdnieneascd

prea mult faptul cd poate fi vorba de nigte clase foarte mari,ca numdr de elevi, cici un dascil b:un va ;ti s-o scoati la capdtqi atunci cdnd va fi necesar si lucreze cu un numdr mate de

elevi.Ceea ce trebuie fdcut este sd se qind seama de diversitatea

fi inqelor l)mane,a copiilor.Aceasti diversitate poate fi redusi la patru tipuri

fundamentale qi cea mai importantd sarcine a celui carc educd

qi instruieqte este si cunoasci in mod rcaI aceste patru tipuriIrs

19

RUDOLF STEINER

fundamettaTe, pe care 7e numim tempetamente. incj dinvechime se face deosebire intre cele patru tipuri fundamentale,intre temperamenteTe sanguinic, melancolic, flegmatic qicoieric. Vom descop er t intotdeauna cd, natrt a caracterolo gicl afiecdrur copii poate fi,incadratdintr-una din aceste patru trpuritempelamentale. -lrebuie si ne insugim mai intAj facultateade a deosebi diferitele tipuri, de a face deosebire in mod. rca7,dintr-un punct de vedere antroposofic mai profund, intretemperamentul sanguinic qi cel fr.egmatic,de pildd.

In sensul qtiin(ei spirituale, noi impirEim filnta umand in Eu,corp astrai, c orp et eric gi co rp fizic. Acum, desigur, la om1s,l ideal,intre aceste patru comp onente ale entitdgii :umane ar domniarmonia prescrisi de ordinea cosmici. Dar,in realitate,la nici ofitnyd, umand lucr urile nu stau aEa. De aici putem v ed.ea, aqadar,ci entitatea umani nu este de f.apt ceva termin at,incheiat, stt:.forma in carc este ea situati pe planul fizic, ci ne ddm seama cd.

muflca de educarc qi instruire trebure sd facd din om o fiin1icompletS. La fi.ecare om precumpineqte unul dtntre cele patruelemente,iar rezuTtatuT muncii de edtcare qi instruire trebuie sIfi,e armonia dintre ceTe patru comportam ente ale fiinEei umane.

Daci Eul este acela care predomind, adrcd daci la copilEu1 este deja foarte dezvoltat, atunci e vorba de un copil cuternperament melancolic. Acest lucru este adeseori gregitinqeles, deoarece uneori copiii melancolici sunt consideraginigte fiinEe prltlegiate. De fapt, predispozijia mejancohci acopilului arc la b azd p rep ondere nEa Eului in p rimii ant de v iagd,.

Dacd predomini corpul astral, avem de-a f.ace cu tempera-mentul coleric.

DacI predomini corpul eteic, avem de-a f.ace cu temper:-mentul sanguinic.

Dacd predomini corpul fizic, avem de-a face cu tempera-rnentuT flegmatic,

DISCUTII CU PROFESORII

l1.at t\rzru in viagd aceste lucruri sunt pugin altfel. De,'tceea, intr-o conferingd pe care am ginut-o in legdturd cu

tempetaffrentelet, veEt gisi o mici schimbare. in aceasld

t'onferinfi am vorbit despre temperamente in raport cu cele

l)atru componente fiinqiale ale omului matllr. Dat, in cazul

copilului, vom aiunge 1a concep(ia just5, daci vom priviimpdr\irea fiintei lui in acest fel.

Cunoagterea acestor lucruri trebute si fie linutA fagi de

r:opil in culise, ca sd zicem aqa, qi trebute sd ciutdm sd afl5m dinintreaga infiqiqare qi din intregul sdu fe1 de a fi care estebazaItri temperamentall.

Dacia un copil manifesti interes faEd de tot felul de lucruri,tlar numai pentru scurt timp, dace nteresul siu se rcttage

iarigi reped e, va trebui si spunem cZ. e un copil sanguinic. De.rcest lucru ar ftebut s5 avem foafte multd grlii, chrat in cazul

irr care avem de educat multri copii, qi anume de identificarea.rcelor copii care manifesti repede interes faEd de impresiilet:xterioare gi la care interesul se stinge repede.Aceqti copii au

r rn temperament sanguinic.Apoi, ar ftebui si qtim cu exactitate care sunt copiii

predispuqi si scormoneasci in interiorul 1or, si cloceasci in ei

inqiqi; aceqtia sunt copii melancolici. Pe ei nu-i pofi face uqor

si se intereseze de impresiile dtnTumea exterioard. Ei clocesc

ticuli in ei inqiqi, dar nu avern niciodati impresia ci in interiorullor sunt inactivi.Avem impresia ci sunt activi liuntric.

Dacd avem impresia cd unit copii sunt inactivi Tluntric, cd

sunt cufundaliin ei inEigi qi nici nu particip;la cele exterioare,.rtunci avem de-a face cu niqte copii flegmatici,

Copiii care-qi rnanifesti voinEa in mod energic printr-opurtar e zv dpdtatd,sunt copii colerici.

Sigur ci mai existi multe alte insuqiri prin care se vestesc

la copii aceste patru tipuri temperamentale.Dar e necesar ca

2l

RUDOLF STEINER

in primele luni ale activitdtli qcolare si ne preocupdm de acest7ucru, s5-i examindm pe copii in aceastl perioadd in privingaacestor patru catacteristici, si identificdm aceste tipuri inrAndul copiilor. Datoritd, acestui fapt, vom prfiea impdrfi clasain patru secfiuni, in patru gtrpe. Este de dorit si facemtreptat oschimbare a locurilorin binci. Da cd, avemclase de bdieEt Ei fete,vom avea opt grupe. Ii vom impdrEi pe biie\iin patru grupe qipe fete iar in patru gtupe, grapa colericilor, gtupa sanguinicilor,grupa flegmaticilor Ei grupa melancolicilor.

Acest iucru are rn scop absolut precis. Noi predim; giin timp ce preddm, vom vorbi despre anumjte lucruri, vomspune diferite Tucruri,va trebui si ardtim diferite lucruri, qi incalitate de dascili vatrebui si devenim conqtienEi de faptul cIeste cu totuT akceva c|nd ardtdm copiilor un obiect pe care etuebuie s5-l priveascd,decdt atunci cind transmitem o jud,ecatdasupra lui,Cdnd emitem o ludecatd,,noi ne adresim altei gtrpedecdt atunci cind ardtem ceva. CAnd avem d.e ardtat cevacare LLrmeazd sd acgioneze in mod deosebit asupra simlurilor,cind ne adresim sirnEurilor, atuncj ne adresdm cu deosebitiatentie grupei sanguinicilor. CAnd facem o reflecqie oarecareasupra obiectului pe care copiii l-au privit, atuncr te adresdmmelancolicilor. Vom mai da detalii in aceastd privingi_ Dar enecesar si alungem la iscusinEa de a ne adresa cu observaEiile gicuvintele noastre mereu altor grupe.Datoriti acestui fapt,ceeace-i iipsegte uneia din gtupe va fi compensat de grupa cealalti.Copiilor melancolici le afitim un lucru asupra cdruia si poatiemite judecdEi; celor sanguinici - ceva ce ei pot privi. prinaceasta, copiii se completeazS,intre ei,irlaEdunul deIa celdlalt,iqi indreaptl interesul unul spre celAlalt,inaceste doui grupe.

-[rebuie si aveqi rdbdare cu dvs. inqivi, cici acest rnod dea trata lumea copiilor trebuie sd, ta caracterul de obiqnuintri.tebuie sI simtrim cArei grupe este potrivit si ne adresdm,

22 z-'t

DISCUTII CU PROFESORII

.rcest lucru trebuie s5-1 facem, a$ zice, de la sine. Dacd ne-am

l)ropune sd-l facem, ne-am pierde spontaneitatea. Aqadar, ar

I rebui si urmirim ca acest mod de atrata difedtele predispoziqiitcmperamentale si devinlin predare un fel de obiqnuintri.

Dar dvs. n-ar trebti sd vi agrtagi cu pregdtirea, ci si v5,

lortificali pentrr muncd.De aceea, er nLL cred cd putrinul timptlin zi care vd mai i5mdne ar trebui si-l folosiEi penttu mariclaboriri exterioare, Totugi, nu ne putem insuqi lucru:,rlle pe

cere rrmeazA sd le preddm, decdt dacd le prelucrdm lluntric.De aceea, sarcina noastri este si procedim intr-un mod cu

.rdevdrat adecvat in ceea ce priveqte rclatria dintre dascil qi

predispoziEiile temperamentale ale copiilor, ii ,rorn implrqi pe

tlascSli in aga felincAt vi voi ruga ca una din gtrpe sd se ocupe

de temperamentul sanguinic, o a doua de cel flegmatic, o a tteiacle cel melancolic, iar o a patra de cel coleric'

Vi rog si reflectali \a cele doui intrebiri Cum se manifestiin copil temperarnentul pe cate tocmai |-am numit, pentruFlecate dintre aceste grrpe, qi cum ttebuie sd-ltratdmz. MAine,in cadrul discuqiilor L1bere, vegi atlta, in primul rdnd, cumcredegi ci se manifesti in copil lemperamentul respectiv iar inal doilea rAnd, cum trebuie sd tratim acel lernperament.

Despre acest ,,si tratlm" maivreau si spun c|teva lucruri-Deja din conferintra pe care am prczentat-o in urm) cu mu11i

ani puteli vedea cd metoda cea mai nepotriviti de a hchrda

defuciengele :unui temperament este aceea de a cultiva in copilinsuqirile diametral opuse- Si presupunem cd avem un copilsanguinic. Daci vrem sd alungdm drn el insugirile pe care 7e

are, vom face foarte riu. Dimpotrli, trebuie si ne addnctnin temperamentul lui, s5-i venim in intimpinare, trebute

si aducem cdt mai multe lucruri ?n sfera aten\iei copiluluisanguinic, trebuie s5-i dim pdlejul de a avea cu ce s5-Ei ocupe

simluri1e, venind astfel in intdmpinarea tendinget pe care e7 o

RUDOLF'STEINER

arc. C1i timpul, aceast; predispo4il ie in care este incadrat el se

va atenua qi se va armoniza ctr celelalte ternperamente.Pe copilul coleric, cafe e atat de zvdpeiat nu trebuie sd,

incercdm s)-1 oprim de la manifestirile sale dezldntruite, citrebuie sd procedSm cu insugirile sale intr-un asemenea mod,incAt si venim, ?n mod just, din exterior, in int|mpinareacopilului. Numai cA e greu si-l l5sim mereu pe un copil si deafr du llb er manifestirilor sale dezllnguite.

Existd o deosebire clard intre un copil flegmattc qi unulcoleric. Un copil flegmatic nu participd la cele din jur gi nue prca activ in interiorul lui. Dvs., ca dasc5li, striduitri-visd dezvokaEi, sd, trezigi in interiorul dvs. o cAt mai intensiparticiparc lduntricd, fatrd de acesr copil, si nutriEi interes faf;de fi,ecarc miqcare sufleteascl a copilului. Exist5 mereu pdlejuripenffr aceasta.Copilul flegmattc poate deveni foarte interesant,dacl, gdsim acces la interiorul lui inactiv.Totuqi, nu extedoizatiacest interes l5untric, ci cdttagi si pireEi neinteresat. CdutaEisi vd scindali in doui propria fiingi. in interior, nutrigi cilt maimt;Jti pafticipare sufleteasci, iar in exterior manifesta[i-vZ, inaqa fe1 incAt el si vadi in dvs. imaginea de oglindi a proprieisale fiin1e. in ,"e.t caz,ve\i putea exercrta o influen Ed educitivd,asupra 1ui.

in schimb, la copilul coleric incercatri sI nu pa.:trcipaytTiuntric, si priviqi cu s2nge rcce 7a pffiterile lur dezldnguite.ItcercaEi, de prldi, ca atunci cind arunci pe podea cdhmara,sd fi1i in exterior cAt mai flegmatic, cAt mat detaSat fagA deaceastd prrtate,incercagi si nu fi1i afectafi cAtugi de putrinl $i,in opoZiEie cu aceasta, cdutagi ca in exterior si discutati catmai mult din aceste lucruri cu copilul, cu pafticipare, dar nuirnediat! ArdtaEi-vd cdt mat liniqtiEi in exrerior qi spunefi cucel mai mare calm posibil: Ai spart cdlimara. A doua zi, cAndcopilul insugi e linigtit, discutatri cu el proble ma, c1j pafiicjparc,

24 25

DISCUTII CU PROFESORII

Vorbitri despre lucrul pe cate l-a fdcut, ardtagi cea mai mare

participare. Siliti-l astfel pe copil si rcpete ulterior in amintireintreaga scen5. CondamnaEi liniqtit faptul cA a aruncat cdhmanpe podea, ci a spart-o. Putem realiza in acest fel extraordinarcle mult la copiii cr p:urtlri dezldnguite.Acest fel de purtare nupoate fi combltut pe altd cale.

Cele spuse vd pot face si ?ncercagi acum dvs. inEivd sI vipreocupali pdnd mdine de cele doui intrebiti pe care ni le

vom pune.Vomface in aqa fel incAt frecare dintre dvs. si poatd

prezenta ceea ce are de prezentat. Faceqi-vi scurte notite inlegdturd cu lucrurile la carc v-a1i gendit, qi apoi vom discuta;rceste notite,

Colegiului de cadre didactice trebute si-i rdmdnl intotdea-una timp pentrsdiscugii de acest fel. in cadrul acestor discutrii,

cate au un caracter mai mult republican, trebuie sidit ceva

care sd inlocuiasci o conducere drctatoriald,aqa cum existi ea

sub forma rectoratelor, in aqa fel incAt fr.ecarc dascil in parte

si ia parte in permanenqi 1a problemele gi interesele celorlalEi.

Vom incepe chtar de miine cu aceasta' sub forma unut f.el de

controversS. Aq vrea sd vi dau, ca punct de plecate, o schemidupi care s5 putetri lucra.

Din felul cum se manifestdun om, drnintreagalur atitudinesufleteasci, dvs. ptrteEi discerne dacd el priveqte ceva cu

intensitate sau cu un interes redus; daci simte cu intensitate

ceva exterior sau iEi simte cu intensitate propriile stdri liuntrice.Apoi, trebuie sd facem distincEie intre copiii care-gi schimbi

des activitSlile qi cei care nLt fac acest lucru. Sunt copii care

se concentreazd puternic asupra unui lucru gi-gi schimbS rar

activititrile qi alEii care se concentreazd mar pugin qi le schimbides. Prin aceasta se deosebesc intre ele temperamentele.

DaciluaEi seama la acest lucru, veli gisi in schemS, ?n acelagi

timp, o anumitd, indicaEre. ln mod frecvent, temperumentele