Prof. uniY.

PBTRE PON

DISCURS ISTORIOGRAFICUNIVERSAL

DE LA SCRIERILE MORALIZATOARE ANTICELA ExPRIMARE,A GLoBALIzAnU CONTEMPORANE

,:i;;

Editura Pamlela 6

CUPRINS

Pagina

lntroducere ............. """"" 5

I. Cursus temporumin istoriografia universal[ """' """"' l6

II. Manifestdri istoriografice din vremuri preelene """""'26

III. Istoriografie greacdpdnIla Thucydides """"""" """'39

IV. Scrisul istoric de la Thucydides la Polybios """""""""""""""" 50

V. Istoriografie elenisticd ...'.... """" 58

VI. Elabor[ri istoriografice romane din secolele

regalitdlii qi republicii.."""""" """""""" 69

vII. Istoriografie in Imperiul Roman p6n6Ia Constantin cel Mare"' 85

VIII. Istoriografie patristicb """""" 98

IX. Aspecte istoriogtafrce occidentale din etapa imediat

urmdtoare clderii Romei """ 112

X.Lucrarireprezentativepentruspaliulistoricvest-european

in secolele XI-XV """""""" 125

XI. Istorio grafiebizantindgi din alte state ortodoxe patldlra|453..,.,.|42

XII. Statal itateaExtremului Orient qi a zonelor islamice

reflectatdin istoriografia medi evald """ 157

XIIL Umanismul istoriografic ve st- european pentru

secolele XV-XVI ................. 1E .

XIV. Evolu{ia istoriografiei din Europa de Est qi Orientului

asiatic in secolele XV-XVI .................. 19]

XV. Istoriografie europeand oocidental5 in secolul XVIII luminist.....20-

XVI. Sensuri itoriografice proprii statelor sud-est europene qi

din alte spalii geografice in secolul XVm hminist ................21-{

XYII. Opere istorice pariziene qi londoneze din secolul XlX .........2i-<

XVIIL Elaboriri istoriografice din secolul XIX in Germania,

America, Rusia, alte state ale Lumii .....25i

XIX. Principalele direclii de analizdpentru scrisul istoric

din secolul XX ....... ..............2--

XX. Tendinle istoriografice universale la inceputul Mileniului III ......31-{

Bibliografie selectivd ....3:-:

Rezumate (romdnd/englezd/francezd/germand)......... .....3:-

Indice de persoane.............. ........... 331

comENzr - cARTEA eruru RogrA

EDITURA PARALELA 45Pitegti, jud. Argeg, cod 110174, str. Fralii Golegti 130Tel.: 0248 633 130; 0753 040 444

0721 247 918Tel./fax: 0248214 533;0248 631 439; 0248631 492E-mail: comenzi@edituraparalela45.rosau accesati www.edituraparalela45.ro

Tiparul executat latipografta Editurii Paralela 45E-mail: tipografi e@edituraparalela45.ro

DI SCURS ISTORIOGRAFIC LTN IVERSAL

INTRODUCERE

,,Sd studiem cu luare aminte istoria..., sd nestrdduim sd o cunoaqtem bine. Cu cdt o cunoastentmai bine, cu atdt o vom iubi mai mult. $i iubirea da

totul. Ea dd credinld Si nddejde... ".

Victor Cousin(Despre adevdr, bine Sifrumos)

.:":e mnurile filosofului francez, Victor Cousin (llg2 - 1861).;:, :--. :colii spiritualitdyii eclectice europene, din prima jurndtate

* -.i - ,,:lui XIX, av6nd reverbera{ii universale, optimrzeazd.:rr '- -:::rle noastre referitoare la ilustrarea con{inutului operelor.u.--:::-,:ste. care asigura, permanent, conexiunea dintre tradilie gi, ' ': * t.rraneitate. Portofoliul istoriografic reprezentativ, supusr- * ---.. !-a definit pe mdsura valorificdrii surselor documentare, iaru- -"- - l:.ie succesive favorizeazd cuantificarea qi etajarea:r *r::.lor. ceea ce apropie, in mod simbolic, perioada clasicismului,r,r :: ::ndinlele globalizdrii actuale.

)-:pi cum se cunoaqte, igurozitatea motivaliei, interpretarea,* : - . ',: a faptelor, ierarhizarea evenimentelor sau fenomenelor induc

:i:ilor de pe toate meridianele. Acceptarea flexibilizdrii;, * . - . *:ui. multiplicarea exprimdrilor cotidiene, promovarear"-' ::-riui in stabilirea concluziilor pluridisciplinare au menirea sb

* :: sioneze contribu(ia tuturor genera{iilor la construclia

Cu doud veacuri in urmd, diplomatul qi omul politic din* . j. ;;. Charles Maurice de Talleyrand-Perigord, prin{ de Bdndvent

-: - - 1338), ministrul externelor, la Paris, pe vremea Directoratului-': 1199), Consulatului (1799 - 1804), Imperiului condns de'.,r', irrn I (1804 - L8I4ll815), Restaura{iei (181+ 18i5 - 1830).

r^,'* . riIra. Congresului de la Viena (1814 - 1815). raporul dintre

"1l :F

PETRE POPA

istorie gi infinit, rostind, pentru eternitate, celebra expresie: ,,Existdcineva care Stie mai mult decdt oricine - Omenireal ". Referireaurmdrea sensibilizarea participan{ilor la acest for interna}ional pentru a

line cont, prin hotdrArile adoptate, de rolul civilizator al Franfei,redusS, temporar, la tdcere, dtn catza infrdngerilor de la Letpzig(1813) qi Waterloo (1815).

Milenar, pe Glob, s-au adunat numeroase primordialitdti,devenite, cu adevdrat, zestre indubitabild a Umanit6tii. Majoritatea,exprimand semnificalii de excep{ie pentru ilustrarea dinamiciistructurilor economice, sociale, politice, militare, spirituale, propriidiferitelor spalii geografice qi entit[1i demografice sau lingvistice, afost consemnatd in tomuri voluminoase, altele au rdmas, ins6, parfial,ori total, necunoscute.

Din acest unghi de vedere, principiile formulate deacademicianul rom6n, Alexandru D. Xenopol (1847 - 1920), autor,printre altele, al lucrrrii Istoria romdnilor din Ducia Traiand, emisecu peste o sut5 de ani in urmd, eman6 deplind valabilitate: ,,Istoriaunui timp, aratd autorul, in Precuvdntare la Edi{ia I (1888), seclddeste intotdeauna pe materialul adunat pdnd atunci. Dacd ar fi sdaEteptdm ca tot materialul istoric al unui popor sd fie descoperit,n-am mai ajunge niciodatd sd expunem cursul vielii sale, cdcidescoperirile se fac neincetat, cunostinlele se tntind si se addncesc,mdrind fdrd incetare orizontul istoriei. Timpurile din urmd indreaptdnecontenit ceea ce se afld greSite in expunerile de mai tnainte Si,potrivit cu propdsirea Si fmbogdlirea cunoStinlelor, creSte Si sedezvoltd Si arborele istoriei sale. Fiecare timp oglindeSte, in lucrdrileistoriei ce le inJii\iSeazd, cunoStinla de atunci a poporului asupratrecutului sdu. Fiecare timp este deci in drept sd aibd istoria lui,fncepdnd chiar cu acela al copildriei unui neam, cdnd el nu a ieSitincd din fasele poveqtilor". Ideile sunt reluate in volumul sdu Teoriuistoriei (1908), ori parafrazate de fratele s[u, Nicolae D. Xenopol(18s8 - tetT).

Av6nd in vedere faptul c6, arraliza evoluJiei Lumii este, practic,o qtiin{I total6, dispundnd, acum, de un suport documentarimpresionant, s-a impus periodizarea succesiunilor, identifi cdnd reperede certd insemndtate pentnr Mapamond. Asemenea convenliecronologicd se modeleazA prin raportare la aprecierea dezvolt[rii

6

DISC URS ISTORIOGRAFIC LINIVE RS.\ L

- .:.e a etniilor, popoarelor, statelor, continentelor. In >-'r.:. .,.',i'.-i- - *r'Ste gAndirea gi judecata de valoare a difenlilr-.r autori.

-:,'.nlele generdnd pdreri concordante sa:u discortlartre. rnai ales. - r-: subiectelor considerate sensibile, supuse permanent' - :!:ectiei.

Det-rnirea ansamblului, derivat din sistematizarea conceptelor

-.-'. erneazf, elaborarea studiilor qi lucrdrilor de profil, a necesitat

"- -- :..: unei noi discipline complementare, numitS, frecvent,

!,'clie. GhidAndu-ne dupd metafora scriitorului francez, Jacques- ,: r1513 - 1593), conform cdruia: ,,Istoria este tezaurul vielii

, r. i,'i '. inseamnd cI dimensiunile analizelor tematice au menirea- . -::ibuie. implicdnd mijloace specifice, la cunoaqterea aprofundatd" -:...t51ii. Comparativ cu alte domenii, aceastd disciplin[, ca

- -rare gtiinlificE, nu dispune de tradi{ie indelungat[. Treptat, s-a

- -.:.:.rit. totugi, istoria istoriografiei. Cercet[torul britanic, Herbert:.--.;::leld (Oxenhope, Yorkshire, 7 octombrie 1900 - Sawston,

. -.::,dgeshire, 20 iulie 1979), optneazd cd inceputurile pot cantona- . -i.r9. cdnd s-a editat lucrarea Istoria istoriilor, ap[rut[ sub

- ":::ura francezului Lancelot Voisin de La Popelinidre (1541 -- :'. Prirnul congres internalional de istorie a istoriogra/iei s-a

- : - . :s rrat. in 1980, la Montpellier (Fran{a), printre participanli': --:irldll-se gi specialiqti rom6ni.

Sistemul conturat se bazeazS pe principiul metodologic al' ":r,nului, in sensul cd fenomenele trebuie privite prin prisrna

- -::iei perpetue, ilustrdnd contextul apariliei, dezvoltdrii, decdderii.- ;=retirii gi raportbrii condensate la condiliile preliminate, proprii* .:.entelor date, integrate, cu deplini corectitudine, complexului- ::enlialist al mileniilor.

Termenul de istoriografie derivb de la cuvintele greceqti' 'i'ict

Si graphe, presupun6nd, intr-o exprimare 1iber6, descrierea' ,':ei, Redimensionarea pertnanentd impune, ins6, interpret6ri ceva

-.:. imp10, conform cdrora disciplina se consolideazd, gtiinJific, la

---,::iqa dintre istorie qi celelalte preocupdri socio-umane. in esenJ6,- ":.: supuse analizei stadiul exprimbrii concepfiilor autorilor de opere';.:,rtice; modul qi etapa reahzdrl acestora, stabilirea structurii qi

: .":micii scrierilor aferente; interpretarea comparatistd a con{inufurlui,.--rarilor elaborate; degajarea pertinenti a concluziilor asupra

PETRE POPA

spectrului teoretic adus in discu{ie; interconectarea la prezum{iileviitoare.

in sens generos, istoriografia poate si fie apropiatd,,conjunctural, preocuprrilor criticii literare, ambele urmirinddescifrarea valorilor crea{iei, integrate sistemului argumenta{ieimotivante. obiectivul primordial al studiului gi analizeloristoriografice il reprezintd,, agadar, investigarea, semnalarea,eviden{ierea, formularea de aprecieri asupra aborddrilor tematiceplurivalente, mai vechi sau mai noi.

Necesar5, in primul rdnd, specialiqtilor, dar gi altor pasiona{i decunoagterea qi interpretarea trecutului, istoriografia suprapune at6tprofesionalismul, cdt gi preg[tirea generalr a unui individ. De altfel, inultima vreme, s-a acreditat ideea c[ personalitateacontemporanilor, cudeosebire a celor ce exprimd, intelectualismul virtual, estc cl5ditr pe oadevdratd tripletd a culturii, format6 din competenfe: social-politiie sieconomice, t ehnico -pro ductive, gener al - informativ e. ca atare, pentrulideri, implicali in via{a publicr, teoreticieni, cercetdtori, cadredidactice, muzeografi, arhiviqti, istoriografia devine componentdesen{iali a culturii, frrd a exclude subsumarea preocuprrilor pliatecelorlalte domenii integrate spiritualit6{ii.

Raportdndu-ne la scopul urm6rit, obiectul disciplinei invocatepoate fi sistematizat, ca succesiune qi importan{d, dup6 criteriiprecum: reliefarea selectivd a calitdlii sintezelor privind evolufia{Srilor sau zonelor geografice (IstoriograJia Greciei, IstoriografiaE lveliei, IstoriogruJia Americii L atine); evaluarea operelor referitoarela anumite perioade de timp (Istoriogrufia anticd, IstoriograJiame diev uld, I storio gr atia mo dernd) ; prezentar ea trimit eril or spr e marimomente qi personalitd{i istorice (Revolulia modernd din Anglia,Rdzboaiele nupoleoniene, Decolonizarea Indiei, comandanlimilituri contemporani); ilustrarea gdndirii secvenliale, caparte a uneiideologii sau doctrine (Renasterea, Luminismul, contrareformareligiousd).

Sfera preocupdrilor istoriografice nu se poate identifica sausuprapune izvoarelor istorice. Acestea din urmd sunt foarte stricte, insensul rigurozit6fii folosirii la elaborarea scrierilor tematice.oportunitatea intermedierii certitudinii este indispensabild pentrudocumentarea sumar[ ori exhaustivi. Ideatic, izvoarele nu analizeazd,,

DISCURS ISTORIOGRAFIC UNIVERSAL

;r constituie surse primare,, necesare conturdrii concluziilor, uneori:::initorii.

in general, cercetdtorii din domeniu opereazd cu izvoarcr: scrise qi scrise. Prima categorie se axeazd pe dovezi paleontologice,;,: rro p o I o gic e, etno grafi c e, arh e o I o gic e, p al eo grafi ce. P of contribui la:.aborarea unor deduclii plauzibile. C6mpul investigbrii,.'lrmplementar acestor surse, este nelimitat din punct de vedere.e.rgrafic, iar vechimea rdmdne imemorialS. Mult mai concrete sunt'-:;i imoarele scrise, provenite, pentru inceput, din zonele orientale,

=atslate, ulterior, spre antichitate, medievisticd, modernitate.Prnoplia, suficient de ampld, se bazeazd pe epigrafie, cartogra-fie.rtmismaticd, sigilografie, heraldicd, lingvisticd, literaturd.;:plontaticd, legislalie. Toate izvoarele istorice pot si fre interne Si

.xten1e, intrunind calitlji tipologice multiple, capabile sd consilie:e.:ecvent, alte qtiin(e.

Pentru istoriografie, interes prezintd, distinct, izvoarele scriser;rarivs, regdsite, deseori, in catalogul operelor cardinale.Cr-rnexiunea dintre izvoare qi istoriografie nu se poate exclude. Carrnare, interferenla devine oportun[ mai ales in debutul Mileniului III-"egtin, cdtd evantaiul informativ mondial se amplificd permanent,;pre folosul cunoaqterii qtiinlifice generale qi particulare.

Uneori, existS tendinla de a plasa semnul egalitS{ii intre:;roriografie qi bibliografie, manier6 ce nu se recomandd. Cea de-alr,rua eSte, in esen!6, un inventar sistematizat al lucrlrilor sau studiilor:rmatice qi al realizatorilor nominalizafi. tn timp ce istoriografia':rmdregte concep{iile privind elaborarea analizelor din domeniu, prin- ":decarea subiectelor sau a conlinutului enunfat, bibliografia are,:reponderent, caracter repertorial qi punctual. Contabilizeazd, dupd:orrne bine definite, folosind indici qi fiqiere alfabetice ori:epartamentale, frnalizarea, de reguld prin publicare, a determinSriloraduse in disculie. Bilanful va consemna inclusiv autorii care au:laborat qi editat, de-a lungul timpului, cdr(i de referin{5.

Indubitabil, istoriografia beneficiazd, cronologic qi tematic, deiuccesele majore ale gindirii umane, din conlinutul adecvat preludnd;omponente esenliale, remise, apoi, celor interesa{i, pe trasee proprii.Prevalenld are istoria, qtiinlb fundamentalS ce contureazS, datoritS.'onservatorismului recunoscut, bazele disciplinei noastre. Esenla