19AUTO tehnica 2007/11-12

Discurile de frân\ pot fi de dou\ tipuri: masive [i cu aerisire

interioar\ (ventilate). Datorit\ canalelor de r\cire practicate

din construc]ie pe direc]ie radial\, acestea din urm\ au o

capacitate mai mare de a acumula c\ldur\ [i de a se

autor\ci mai repede decât cele cu construc]ie masiv\.

La autovehiculele mai grele sau/[i mai rapide discurile de

frân\ de pe puntea fa]\ sunt supuse la sarcini de frânare mai

mari din punct de vedere termic, sistemul de frânare cu disc

ventilat pretându-se cel mai bine acestor condi]ii aspre de

func]ionare.

Verificarea discurilor de frân\

În cadrul îngrijirii [i repara]iilor, discurile de frân\ trebuie

verificate de fisuri, crest\turi [i alte tipuri de uzare.

Fisurile:

Fisurile apar din cauza suprasolicit\rii termice la frân\rile

bru[te la viteze mari. Fisurile pot ap\rea chiar [i la discurile

de frân\ încinse f\r\ a fi sub tensiune mecanic\, din cauza

tensiunii termice.

Evitarea fisur\rii discurilor de frân\ în cazul unui mod de

Discurile de frân\La fiecare încetinire comandat\ de

c\tre conduc\tor, sistemul de frânare

transform\ energia cinetic\ a automo-

bilului în energie termic\, generat\ de

frecarea dintre pl\cu]ele de fric]iune [i

discul pe care acestea ac]ioneaz\ (la

puntea fa]\) sau de frecarea dintre

sabo]i [i tambur (la puntea spate).

Majoritatea automobilelor moderne se

folosesc pentru oprire la puntea fa]\

de discuri cu frân\. Tendin]a este, mai

ales la autoturisme, ca discurile de

frân\ s\ asigure frânarea [i la puntea

spate, înlocuind astfel mai vechile

frâne cu tambur.

Disc ventilat (stânga) [i disc masiv Fisur\ incomplet\ pe suprafa]a discului

Service

20 AUTO tehnica 2007/11-12

Service

conducere extrem, ar fi montarea discurilor de frân\ înt\rite

cu fibre de carbon. Pre]ul ridicat al acestor discuri exclude

îns\ fabricarea lor în serie.

Sunt permise fisur\rile discului de frân\?

În anumite condi]ii: DA. Fisurile pe suprafa]a discului sunt

permise dac\ nu sunt complete (se sfâr[esc tot pe suprafa]a

discului [i nu la marginile acestuia). Aceste fisuri pot fi

reparate.

Fisurile pe suprafa]a discului nu sunt permise când se pre-

lungesc pân\ la marginea interioar\ sau exterioar\ a discu-

lui. În acest caz, discul nu poate fi reparat.

Crest\turile:

Crest\turile (striurile) de pe discul de frân\ sunt cauzate de

uzarea acestuia. Pentru o mai facil\ în]elegere, crest\turile

sunt de fapt formate de [an]urile de pe suprafa]a unui disc

de frân\ uzat. Uzarea poate avea mai multe forme, care pot

fi depistate la o simpl\ verificare vizual\ [i/sau tactil\ a

suprafe]ei discului.

Forme ale uz\rii

Crest\turi u[oare: Discul de frân\ poate fi reparat.

Crest\turi adânci: Repararea se pune sub semnul întreb\rii.

Posibilitatea de reparare depinde de adâncimea uz\rii.

Trebuie respectate îns\ normele de repara]ie.

Uzare în form\ de pan\: Depozitarea mizeriei în interiorul

etrierului poate duce la uzarea în form\ de pan\ a discului [i

a garniturii. Discurile cu uzare sub form\ de pan\ trebuie

înlocuite.

În cazul uz\rii în form\ de pan\, se recomand\ o aten]ie

special\: pistonul se va te[i. Se poate ajunge la ruperea car-

casei etrierului între loca[ul capacului de protec]ie [i cel al

inelului de etan[are. Eventual trebuie înlocuit etrierul.

Fisur\ complet\ - discul este iremediabil

Multiple fisuri superficiale incomplete pe

suprafa]a discului

Crest\turile pot fi cel mai u[or detectate

prin examinare tactil\

Crest\turile se pot observa atât pe disc cât [i pe pl\cu]ele de

frân\, ca urme complementare

Verificarea uz\rii în form\ de pan\

22 AUTO tehnica 2007/11-12

Service

Grosimea discului de frân\

Grosimea minim\ a discului se afl\ cu 2 mm sub noile

m\suri. Discul de frân\ poate fi folosit pân\ la aceast\

m\sur\. La repararea discului de frân\, grosimea de

reparare se afl\ la 1 mm peste m\rimea minim\.

Exemplu: Disc de frân\ aerisit din interior

Nou: 20 mm

M\sur\ de uzare: 18 mm

M\sur\ de reparare: 19 mm

Grosimea minim\ a discului este trecut\ pe disc [i în docu-

menta]ia de repara]ie corespunz\toare. Toleran]a de

grosime admis\ (paralelitatea planului) este de 0,02 mm.

M\surarea grosimii:

Cea mai simpl\ modalitate de m\surare este prin folosirea

micrometrului. Se mai poate folosi [i un aparat de m\sur\

înregistrator (de exemplu Ate - 3.9314-6150.3 utilizat în

service-urile Volkswagen).

Cu ajutorul piciorului de m\sur\, uzarea poate fi m\surat\

pe întreaga zon\ a suprafe]ei de frecare. Cu ajutorul vârfului

de m\surare poate fi cuprins\ grosimea discului în fiecare

crest\tur\ adânc\.

Pe cursorul vernierului se poate citi rezultatul m\sur\rii [i

dup\ împingerea înapoi a piciorului de m\surare.Grosimea

minim\ a discului nu trebuie dep\[it\ nici în crest\turi.

Procesul de m\surare:

Pentru a ob]ine un rezultat elocvent, trebuie ca m\surarea

s\ se efectueze în patru puncte diferite, atât pe exterior cât

[i pe interior (m\surarea în cruce).

B\t\ile discului de frân\

Mai departe trebuie verificat dac\ înc\rcarea mare a dis-

curilor nu au dus la deformarea acestora.

Pulsarea frânei se datoreaz\ în general b\t\ilor (sau unui

tambur deformat)

M\surarea b\t\ii:

Trebuie s\ se constate dac\ lag\rul de roat\ nu are un joc

neadmis. În continuare discul frânei trebuie fixat cu

[uruburile ro]ii. B\taia se verific\ la marginea suprafe]ei de

frecare, cu ajutorul ceasului comparator. Valorile admise se

g\sesc în jurul valorii de 0,05 mm (vezi Documenta]ia de

repara]ie).

Ondularea discului de frân\:

Acest termen se refer\ la un disc v\lurit. Cauza este supra-

solicitarea termic\. Urmarea const\ în frecarea frânelor.

Important:

Schimbarea discurilor de frân\ din cauza uz\rii trebuie s\ se

efectueze pe ambele p\r]i.

M\surarea grosimii discului cu micrometrul

Sistemul de frânare a unui automobil cu discuri

[i la puntea spate

Elementele

sistemului de

frânare cu disc

aferent

unei ro]i

M\surarea b\t\ii discului cu ceasul comparator