Studiu de Nivel Frana

7/25/2019 Studiu de Nivel Frana

1/18

Tema:Proiectarea sistemului de franare

1. Memoriu ethnic

1.1 DeniieSistemul de frnare este unul dintrecele mai importante sisteme aleautovehiculului,acesta asigurnd reducerea parial sau total a vite!eide deplasare."apacitatea de frnare determindirect securitatea activ a autovehiculului#iposi$ilitatea de utili!are a vite!ei ma%ime. &n timpulprocesului de frnare o parte dinenergia cinetic

acumulat de autovehicul se transform 'n energietermic, iar o altparte se consum pentru 'nvingereare!istenelor la 'naintare.

1.(. Destinaia #i condiiile impuse

1.(. Destinaia #i condiiile impuse Sistemul de frnare alautomo$iluli are rolul de a :) reduce vite!a automo$ilului

sau il opreste, cu o deviere cat mai mica de la traiectoriademers*) imo$ili!ea!a automo$ilul 'n staionare, )menine constant vite!a automo$ilului 'n ca!ul co$orriiunor pante lungi*"onditiile pe care tre$uie sa leindeplineasca sistemele de franare sunt:) s asiguresta$ilitatea automo$ilului 'n timpul frnrii*) s ecapa$ile de anumite deceleraii impuse*) funcionarea s

e silenioasa.


2/18

) s asigure evacuarea cldurii care ia na#tere 'n timpulfrnrii*

s reali!e!e distri$uia corect a efortului de frnare lapuni*

) s nu necesite efort prea mare pentru acionare*

) frnarea s nu e in+uenat de denivelrile drumului #i

de virarea automo$ilului*) a$ilitate ridicat*

frnarea s e progresiv, fr #ocuri*

) siguran 'n funcionare 'n toate condiiile de lucru*

) reglarea ocurilor s se fac ct mai rar #i comod sau

chiar automat*) intrarea rapid 'n friciune*

) s ai$ o construcie simpl #i ieftin.

) s nu permit uleiului #i impuritilor s intre lasuprafeele de frecare*

) fora de frnare s acione!e 'n am$ele sensuri de

mi#care ale automo$ilului*

1.-"lasicarea #i funcionarea sistemelor defrnare.


3/18

Sistemele de frnare se clasic:a Dup utili!are:

) frn de serviciu care repre!int sistemul principal defrnare #i de regul acionea!pe toate roile* ) frnau%iliar care are un caracter de frnaresuplimentar ce se utili!ea! laautovehicule grele cuscopul de a suplini frna de serviciu la co$orrea pantelorlungi*

) frna de siguran care care are rolul de a suplini frna

de serviciu 'n ca!ul defectriiacesteia*) frna de staionare ind destinat menineriiautovehicului staionat 'n ramp saupant #i preia o partedin rolul frnei de siguran.

$ Dup modul de transmitere a comen!ii de frnare

) frnare cu transmisie mecanic ) se utili!ea!a la

autovehicule mici sau utilaeagricole. /orta de apasarede la pedala aunge la sa$ot sau etrier prin intermediulunor parghii.

) frnare cu transmisie hidraulic

)se utili!ea!, in general, la autoturisme #ilaautocamioane u#oare. Principiul de funcionare a

acionrii hidraulice se $a!ea! petransmiterea forei dela pedal, prin intermediul unui lichid, la cilindri deacionare afrnelor.


4/18

) frnare cu transmisie pneumatic) utili!ata in principalla autovehicule grele sicamioane. 0erul su$ presiune esteagentul de lucru pentru transmitereafortei de franare.

) frnare cu transmisie electric*) com$inate cuservomecanism) utili!ata la toate categoriile devehiculepentru anecesara o forta mai mica la pedalaprin utili!area servomecanismelor vacumatice.c Dupstructura transmisiei

) cu un singur circuit de frnare*

) cu mai multe circuite de frnare sporesc a$ilitateafrnei ) de o$icei cele (circuitesunt pe diagonalafranea!a roata fata)dreapta impreuna cu cea din spate)stanga si fata)stanga cu spate)dreaptad Dup formapiesei care se rote#te:

) frne cu discuri*

) cu tam$uri*) com$inate.

e Dup forma pieselor care produc frnarea:) frne cu plcue de frne*

) frne cu sa$oi*

) cu $and*

) com$inate.

f Dup tipul mecanismului de acionare:) cu acionaredirect, la care fora de frnare se datorea! e%clusivconductorului*


5/18

) cu servoacionare, la care pentru frnare se folose#teenergia unui agent e%terior

) cu acionare mi%t, la care fora de frnare se datorea!

att efortului conductorului ct#i forei unuiservomecanism.

1.-.1. "onstructia franelor cu tam$uri

1.-.1.1. /rna simple%

/rna simple% are 'n componen un sa$ot primar #i unul

secundar care pot articulai sau +otani. &n gura 1.1 sepre!int construcia unei frne simple% la caresa$oii 1-#i 12 sunt articulai la captul de os 'n $olurile 2, %atepe talerul 3 #i strnsecu piuliele 4. Tot de taler este %at#i cilindrul receptor 14 prev!ut cu arcul 15.6arnitura defrecare a sa$otului 1- are o lungime mai mare dect asa$otului 12 pentru ase o$ine o u!ur uniform. 7ocul la

partea superioar se reglea! cu e%centricele -,prev!utecu $olurile 5, pe care se a+ arcurile 8 pentru %areae%centricelor 'n diferitepo!iii. 0rcul 13 menine sa$oiispriinii pe e%centricele -. 9a partea inferioarsa$oiisunt prev!ui cu $uc#ele e%centrice , montate pe$olurile 2, servind la reglarea oculuidintre sa$oi #itam$ur la partea inferioar. /iecare sa$ot este asigurat s

nu se deplase!elateral cu autorul arcului 11, strns su$#ai$a 1( de pre!onul 1; %at pe taler.Mecanismul deacionare pentru frna de staionare este compus din


6/18

levierul (articulat 'n punctul 18, tia 1 #i ca$lul de

acionare 1.

1.-.1.(. /rna duple% si duo)duple%/rna.

1.-.1.(. /rna duple% si duo)duple%/rna duple% are 'ncomponen doi sa$oi primari independeni care potarticulai sau +otani. Prin dispunerea sa$oilor astfel

'nct am$ii s lucre!e ca sa$oiprimari, momentul defrnare cre#te mult.&n ca!ul 'n care sa$oii suntprimari pentru am$ele sensuri de rotaiealetam$urului, frna poart denumirea de duo)duple%.0cest tip de frn pre!int avantaulunei ecaciti


7/18

ridicate att la mersul 'nainte ct #i la mersul 'napoi.&ngura 1.( se pre!int construcia unei frne duple% cusa$oi articulai. Po!iiasa$otului pe taler este asigurat

'n afar de articulaia de pe $olul 1;, cuautorultamponului 11, $olului 3, #ai$elor - #i #i arcului2.


8/18

/ig. 1.(

"onstrucia frnei duple%: 1) arc de readucere sa$oi, ()sa$oi, - #i ) #ai$e, 2)arc, 3) $ol, 4) cilindrii hidraulici, 5)tam$ur, 8) taler, 1;) $ol, 11) tampon, 1() rondel, 1-)$uc#e%centric, 12) contrapiuli, 1) racord, 13) cam.


9/18

/ig. 1.( "onstrucia frnei duple%: 1) arc de readuceresa$oi, () sa$oi, - #i ) #ai$e, 2)arc, 3) $ol, 4) cilindriihidraulici, 5) tam$ur, 8) taler, 1;) $ol, 11) tampon, 1()

rondel, 1-) $uc#e%centric, 12) contrapiuli, 1)racord, 13) cam./ig. 1.- "onstrucia frnei duo)duple%:1) tam$ur, ( #i 1-) $oluri de spriin, - #i4) sa$oi, 2, 5,11, 1() arcuri de readucere, #i 8) dispo!itive de reglareoc dintre sa$oi#i tam$ur, 3 #i 1;) cilindri receptori, 12 #i1) $rae.

1.-.(. "onstrucia frnelor cu disc

1.-.(. "onstrucia frnelor cu disc/rnele cu disc pot detip deschis sau 'nchis. "ele de tip deschis se utili!ea!laautoturisme pe cnd cele de tip 'nchis 'n special laautocamioane =i auto$u!e.

"onstrucia frnei disc deschisa:


10/18

1.-.(. "onstrucia frnelor cu disc/rnele cu disc pot detip deschis sau 'nchis. "ele de tip deschis se utili!ea!la

autoturisme pe cnd cele de tip 'nchis 'n special laautocamioane =i auto$u!e./ig. 1.2. "onstrucia frnei discdeschisa&n gura 1.2. se pre!int frna cu disc deschis,compus $utucul ro>ii 1 decarre este %at discul 4, carese rote=te odat cu roata. ?tierul are 'ncomponen>pistoanele de ac>ionare - =i $acurile 2cptu=ite cu material de fric>iune. @acurile 2sunt ghidate

e 'n corpul etierului e, ca 'n ca!ul de fa>, de tiele .?tierul posedcte dou pistoane de ecare parte.Trimi>nd lichid su$ presiune asupra pistoanelor,ele apas$acurile pe discul 4, 'n felul acesta frnndu)l. Datoritfaptului c discul sedilat pu>in 'n planul a%ial aceastfrn permite ca ocul dintre disc =i garniturile defric>iunes e men>inut la valori mult mai mici dect la frnele cu

tam$ur.Discul poate montat pe $utucul ro>ii e pecircumferin>a interioar epe circumferin>a e%terioar. &nprimul ca! e%ist posi$ilitatea deformrii disculuisu$ac>iunea +u%urilor termice create la frnare. &n ca!ulal doilea acest pericol este mai redus, iar $utucul ro>iisu$ form de ventilator, crea! un circuit deaer carefavori!ea! rcirea mai rapid a discului.

&n general frnele cu disc de tip deschis care pot asiguraun anumit efectservo, care este men>inut la valorimoderate. Din acest motiv pentru a reali!aacela=imoment de frnare ca la frna cu tam$ur,presiunea 'n conducte va tre$ui s e decirca dou ori


11/18

mai mare, iar diametrul cilindrului de ac>ionare (A(, orimai mare, cavalorile corespun!toare ale frnei cutam$ur.Datorit acestui fapt 'n loc de cilindru cudiametru

mai mare de ecare a discului se utili!ea! doi cilindriide ac>ionare dediametre mai mici pentru a nu reducera!a medie a discului frnei. Sunt frne cu discprev!u>icu - sau chiar 2 perechi de cilindrii de ac>ionare.Datoritfaptului c for>ele de ac>ionaretre$uie s e sensi$il maimari fa> de frnele cutam$ur, 'n multe ca!uri seutili!ea! servo)mecanisme 'n sistemele deac>ionare.&ngeneral discul nu este proteat, ind e%pusprafului, noroiului, apa ceea ce costituie unul redus, iar$utucul ro>ii su$ form de ventilator, crea! uncircuit de aer carefavori!ea! rcirea mai rapid adiscului.&n general frnele cu disc de tip deschis care potasigura un anumit efectservo, care este men>inut la valorimoderate. Din acest motiv pentru a reali!aacela=imoment de frnare ca la frna cu tam$ur,presiunea 'n conducte va tre$ui s e decirca dou orimai mare, iar diametrul cilindrului de ac>ionare (A(, orimai mare, cavalorile corespun!toare ale frnei cutam$ur.Datorit acestui fapt 'n loc de cilindru cudiametrumai mare de ecare a discului se utili!ea! doi cilindriide ac>ionare dediametre mai mici pentru a nu reducera!a medie a discului frnei.

0vantae:

) posi$ilitatea mririi suprafeelor garniturilor de frecare*

) sensi$ilitate redus fa de variaia coecientului defrecare


12/18

*) distri$uia uniform a presiunii pe suprafeele defrecare* u!ura uniform a garniturilor

) suprafaa mare de rcire #i condiii $une pentru

evacuarea cldurii*

) sta$ilitate 'n funcionare la temperaturi oase #i ridicate*

) echili$rarea forelor a%iale #i lipsa forelor radiale*

) posi$ilitatea funcionrii cu ocuri mici 'ntre suprafeelede frecare, ceea ce permite sse reduc timpul de intrare'n funciune a frnei #i s se mreasc raportul detransmitereal mecanismului de acionare*

) simplitatea asigurrii aceluia#i moment de frnareindiferent de sensul de mers*

) 'nlocuirea u#oar a garniturilor de frecare*

) reali!ea! reglarea automat a ocului dintre suprafeele

de frecare printr)o construciemai simpl*) nu produc !gomot 'n timpul funcionrii.

Disc frana autoturism de teren:


13/18

&ntreinere, reparaie #i fa$ricaie:

&ntreinerea sistemului de frnare comport operaii devericare, reglare #i decontrol funcional.&ntreinerea

sistemului de frnare cu acionare hidraulic cuprindeurmtoarelelucrri:) controlul etan#eitii instalaieihidraulice*) vericarea #i completarea nivelului lichiduluidin re!ervorul pompei centrale*) vericarea #i reglareaocului dintre tia #i pistonul pompei centrale*) evacuarea


14/18

aerului din instalaie*) vericarea u!urii garniturilor defrecare*) vericarea #i reglarea ocului dintre sa$oi #itam$ur disc."ontrolul etan#eitii instalaiei. Bericarea

etan#eitii se poate efectua prin urmrirea niveluluilichidului 'nre!ervorul pompei centrale #i prin urmrireapresiunii 'n instalaie. ) urmrirea nivelului lichidului 'nre!ervorul pompei centrale la frnri repetate,pe loc, dposi$ilitatea s se constate eventualele neetan#eiti aleinstalaiei. Dac nivelulscade, se urmresc canali!aiile,racordurile +e%i$ile, pompa central, cilindrii receptori,'nscopul depistrii locului prin care se produc pierderile.Tre$uie su$liniat faptul c, laapsarea pedalei de frnnivelul lichidului scade 'n re!ervorul pompei centrale.)urmrirea presiunii 'n instalaie d indicaii mai alesasupra modului de etan#area garniturii pistonului pompeicentrale. &n locul unui ventil de aerisire de la uncilindrureceptor se montea! un manometru de control.Dac se apas asupra pedalei pn cndpresiuneaindicat de manometru este de (,) - $ar, la eli$erare seconstat: ) la frna cu tam$ur, o presiune remanent de;,) 1, $ar, asigurat desupapa du$l a pompeicentrale, 'n scopul prevenirii aspiraiei de aer dupfrnare, pe lagarniturile cilindrilor receptori* ) la frneledisc, presiunea remanent nul, datorit soluiei dereglareautomat a ocului. Bericarea nivelului lichidului

din re!ervorul pompei centrale.

?ste necesar ca nivelul lichidului 'n re!ervor s ecuprins 'ntre reperele dema%im #i minim ale acestuia.Datorit u!urilor garniturilor de frecare, nivelul lichidului'n


15/18

timpul e%ploatrii scade.&n general, lichidul de frn se'nlocuie#te la un interval de doi ani. "uloareamaronie saucenu#ie neagr indic degradarea 'n timp prin

supra'ncl!ire #i 'n acest ca!,lichidul tre$uie s e'nlocuit.Bericarea #i reglarea ocului dintre tia #i pistonulpompei centrale. 7ocul 'ntre tia #i pistonul pompeicentrale tre$uie s se 'ncadre!e 'n limiteleprescrise. 0cestoc ofer certitudinea c oriciul de compensare este'ntotdeauna deschiscnd pedala de frn esteli$er.?vacuarea aerului din instalaie. 9a 'nlocuirealichidului de frn, 'n instalaie ptrunde aer care tre$uieeliminat.Pentru evacuarea aerului din instalaie, iniial, secompletea! lichid 'n re!ervor pn laun nivel cu 1;)1mm su$ marginea gurii de umplere. Se de#uru$ea!#uru$ul 1, care arerol de capac, de pe cilindrul de frn #i, 'n locul lui, 'n racordul (, se 'n#uru$ea! niplulunuifurtun de cauciuc, al crui capt li$er se introduce 'ntr)unvas 'n care se gse#telichidul de frn .


16/18


17/18

mai mult de 1 Cdin circumferin.Pistonul pompeicentrale. Diametrul e%terior u!at se recondiionea! prinstrunirela cota de reparaie.&nlocuirea pistonului pompei

centrale se face dac pre!int defectele: suri deoricenatur #i po!iie* diametrul e%terior su$ limitaadmisi$il."ilindrul receptor poate pre!enta urmtoareledefecte care se 'nltur dup cumurmea!:) diametrulinterior u!at se recondiionea! prin ale!are #i honuire lacotele dereparaii cu respectarea conicitii #i ovalitii de;,;1 mm. 9a asam$lare se utili!ea!pistoane #i garniturimaorate corespun!tor*) letul #uru$urilor de prinderedeteriorat se recondiionea! prin reletarealadimensiunea de reparaie, utili!ndu)se la monta#uru$uri maorate* ) #uru$urile de prindere rupte 'ninteriorul gurii letate se e%trag prin gurire,apoi sereletea! gaura la dimensiunea de reparaie.Dupprelucrrile mecanice, se efectuea! o pro$ hidraulic lao presiune de 1;$ar, timp de dou minute, cu lichid defrn sau o soluie de sod.Tam$urul frnei poatepre!enta urmtoarele defecte care se 'nltur dupcumurmea!: ) ri!urile #i canalele inelare serecondiionea! prin strunire la trepteledereparaie*) gurile de prindere pe $utuc u!ate serecondiionea! prin e%ecutarea altor guridecalate,gurile u!ate o$turndu)se prin dopuri false asigurate

prin puncte de sudur*) 'nlocuirea tam$urelor frnei areloc dac pre!int defectele: suri sau crpturide oricenatur #i po!iie* diametrul suprafeelor de lucru maimare dect valoareaadmis.0%ul camei de acionare asa$oilor poate pre!enta urmtoarele defecte care


18/18

se'nltur dup cum urmea!:) suprafaa de lucru acamei u!at se recondiionea! prin recticarea proluluilaforma iniial pe adncimea de ma%imum ;,5 mm*)

suprafaa de spriin a a%ului 'n +an#a punii spate #isuprafaa de lucru a prghieicamei u!ate serecondiionea! prin: cromare dur #i recticarea lacota nominal*metali!area cu pul$eri metalice #irecticarea la cota nominal prin metali!are cu srmlacota de reparaie* ) u!ura suprafeei de centrare #i u!ur'n grosime a dinilor de angrenare seelimin prin'ncrcare cu sudur su$ strat protector de "( #iprelucrarea dinilor decuplare la cota nominala.

Studiu de Nivel Frana

Documents

Transcript of Studiu de Nivel Frana