Direcţii strategice de dezvoltare a sectorului

hidroenergetic românesc. ENERGIA HIDROENERGIA HIDRO

Resursă pentru unResursă pentru un mix energetic curat mix energetic curat șși poteni potențțialul ialul de echilibrare a SENde echilibrare a SEN

Energia hidroelelctrică produsă în România contribuie integral la îndeplinirea obiectivului naţional asumat pentru anul 2020 : 24% din consumul final de energie realizat din

surse regenerabile de energie

În anul 2013:• A fost realizat un consum final de energie din surse

regenerabile de 23,2% faţă de obiectivul intermediar de 19,7%.

• Ponderea energiei hidroelectrice (producţie normalizată) în total consum de energie electrică din surse regenerabile a fost de cca. 76%.

• Ponderea energiei hidroelectrice (producţie normalizată) în total consum de energie din surse regenerabile a fost de cca. 26%

Mixul energetic în RomâniaProducţia de energie hidroelectrică în anul 2014 a

reprezentat cca.29% din totalul producţiei de energie electrică a României.Structura productiei in anul 2014

[ 64752 GWh ]

Carbune; 18155; 28.04%Hidrocarburi;

7795; 12.04%

Hidro; 18955; 29.27%

Eolian; 6072; 9.38%

Biomasa; 514; 0.79%

Fotovoltaic; 1588; 2.45%

Nuclear; 11673; 18.03%

Nuclear Carbune Hidrocarburi Hidro Eolian Biomasa Fotovoltaic

Capacităţi instalate în anul 2014 în hidrocentrale şi obiectivul pentru 2020:

Capacităţi instalate la 31.12.2014: • 6122 MW în hidrocentrale de peste 10 MW.• 586 MW în microhidrocentrale sub 10 MW acreditate pentru sistemul de promovare prin certificate verzi.

Comparativ cu capacităţile instalate estimate în Planul Naţional de Acţiune în domeniul Energiei Regenerabile pentru sfârşitul anului 2014:

• 6500 MW pentru hidrocentrale de peste 10 MW.• 587 MW în microhidrocentrale sub 10 MW.

După cum se poate observa energia hidroelectrică este singura tehnologie care se încadrează în prevederile PNAER.

Capacităţile instalate estimate în Planul Naţional de Acţiune în domeniul Energiei Regenerabile pentru anul 2020:

• 7000 MW pentru hidrocentrale de peste 10 MW.• 729 MW în microhidrocentrale sub 10 MW.

Scheme de sprijin pentru microhidrocentrale

• Producătorii acreditaţi pentru schema de promovare prin certificate verzi primesc 3 certificate verzi (2,3 certificate verzi pentru centralele acreditate după 01.01.2013) dacă centralele hidroelectrice sunt noi şi 2 certificate verzi dacă sunt retehnologizate.

• În cadrul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice 2007 – 2014 au fost finanţate proiecte de microhidrocentrale cu până la 50% din cheltuielile eligibile pentru operatorii privaţi şi 98% pentru autorităţile publice locale.

• Ajutor investiţional în cadrul Programului RONDINE (EEA Grants & Norway Grants)

Strategia trebuie să ţină cont şi de realităţi:

• Preţul apei brute folosite ar trebui să reflecte potenţialul energetic şi nu consumul.

• Costurile de închiriere a albiei minore• Venituri nerealizate din certificatele verzi

amânate de la tranzacţionare• Impozitul pe construcţii speciale• Reglementarea tranzacţiilor pe piaţa de energie

şi pe piaţa certificatelor verzi• Reglementări fiscale adecvate

Direcţii de acţiune• Promovarea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea

producţiei de energie electrică din surse regenerabile în centrale electrice de puteri mici (sub 500 kW)

• Dezvoltarea structurilor de stocare în vederea creşterii gradului de penetrare a energiei electrice din surse regenerabile cu funcţionare discontinuă.

• Spre sisteme hibride ca părţi responsabile cu echilibrarea.• Piaţa regională de energie electrică, etapă spre piaţa unică

europeană.• Deschiderea schemelor de promovare către alte State

membre UE.• Creşterea gradului de integrare în reţelele de distribuţie.• Microhidrocentralele în strategiile regionale, ca opţiune de

bază pentru alimentarea zonelor rurale.

Ţinte Ţinte & & ObiectiveObiective

Luând în considerare gama largă de resurse energetice, România își propune să devină un hub energetic regional prin: Valorificarea resurselor Identificarea de surse alternative de aprovizionare Dezvoltarea interconectărilor (electricitate și gaze naturale)

Pentru atingerea obiectivelor privind asigurarea securităţii energetice, decarbonizarea şi competitivitatea, printr-un preţ al electricităţii suportabil la consumatorul final, România se bazează pe utilizarea eficientă a resurselor energetice interne – inclusiv a potenţialului hidroenergetic.

În vederea asigurării predictibilităţii pentru toate sursele de energie cu emisii reduse de carbon care pot contribui la realizarea unui mix energetic echilibrat, diversificat, se impune necesitatea unor investiţii în echilibrarea SEN şi în extinderea pieţei de comercializare a energiei produse pe plan intern.

Starea Starea SENSEN

În perspectiva cadrului de reglementare în domeniul energiei şi mediului la nivel UE, în orizontul de timp de după 2020, sectorul energetic al României va trebui să fie adaptat la noi cerinţe, care implică un grad înalt de flexibilitate pentru a face faţă surselor de energie intermitente, măririi fluxurilor de electricitate în sistemul energetic european, prin dezvoltarea interconectărilor şi dezvoltării de capacităţi de producere cu emisii reduse de carbon.

SEN se confruntă cu riscuri în ceea ce priveşte siguranţa funcţionării, iar fenomenul este în curs de accentuare, cel puţin până la sfârşitul anului 2016. SEN este pus în dificultate deosebită în perioadele în care centralele eoliene sau fotovoltaice lucrează la putere maximă.

În plus, proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă presupune ca acestea să dispună de condiţii tehnice pentru a funcţiona în bandă, în condiţii de siguranţă şi uniformitate.

Energia hidro Energia hidro – – potențialul de echilibrare a SENpotențialul de echilibrare a SEN

România este singura ţară din UE care, deşi dispune de condiţii naturale deosebit de favorabile pentru construcţia şi operarea centralelor hidroenergetice cu acumulare prin pompaj („CHEAP”), nu deţine o astfel de centrală, deosebit de necesară în condiţiile tehnice actuale ale sistemului energetic naţional („SEN”).

Centralele de pompaj sunt necesare dezvoltării sectorului energetic european, în mod deosebit integrării capacităților de producere a energiei electrice pe baza energiei eoliene, solare şi nucleare.

În prezent, în Comunitatea Europeană sunt în funcţiune 170 de centrale de pompaj, cu o putere instalată totală de 45.000 MW iar alte 60 de centrale de pompaj se afla în diverse faze de construcţie.

Este esenţială crearea condiţiilor pentru construcţia unei CHEAP în România, principalele beneficii constând în:

- Serviciile tehnologice de sistem şi de echilibrare pe care le va pune la dispoziţia Sistemului Energetic Naţional, permiţând României să-şi îndeplinească angajamentele europene şi obiectivele de strategie energetică în condiţii de siguranţă.

CHEAP Tarnița-LăpușteștiCHEAP Tarnița-LăpușteștiCentrala va fi localizată în nord-vestul României, la aproximativ 30 km. de

orașul Cluj Napoca, pe valea râului Someșul Cald

CHEAP Tarnița-LăpușteștiCHEAP Tarnița-Lăpuștești

Proiect strategic de interes național, unic în România, având drept obiectiv principal creșterea siguranței în funcționare a sistemului electroenergetic

Obiective: Asigurarea funcționării optime și sigure a Sistemului Energetic Național în

condițiile creșterii considerabile a portofoliului capacităților de producție din surse regenerabile (eolian, solar etc);

”Acumulator de energie electrică”, stocarea și transferul acesteia la vârful curbei de sarcină;

Furnizarea de servicii tehnologice de sistem pentru România și țările învecinate pentru asigurarea standardelor de calitate a energiei electrice

Alternativă durabilă de dezvoltare a potențialului hidroenegetic al României în contextul resurselor limitate de materii prime, a obținerii unor energii ieftine și nepoluante.