Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

poli�ia capitalei

MARTIE2017

fondat` \n 1926serie nou`anul XXVI Nr. 463 http://b.politiaromana.ro

La Mul]i Ani!

MARTIE2017

anul XXVINr. 463

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU Indira GHEORGHE

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,

Florin {INCA, ConstantinCONSTANTINESCU,

Costel RA{CA

R`spunderea pentru

materialele

publicate revine autorilor.

Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor,

f`r` acordul

prealabil al redac]iei,

este interzis`.

Adresa po[ta l` :

s t r . Efor ie i nr . 3-55,

sector 5 , Bucure[t i .

E-mmai l :

revistapolitiei@gmail.com

Sumar

5Cu geanta vopsit`!

7

Un eveniment rar \n analele criminalit`]ii: s-a furat din bugetul de stat

8 - 9M`r]i[orul - talisman pentru s`n`tate [i noroc

Promo]ii iluzorii

Lupta \mpotriva terorismului mondial

16-17

18 - 20

21 - 23

Martirii Poli]iei Române

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Mihai Marius VOICUMarius Eugen {TEFANDrago[ Orlando NICU

Mihai Dan TRUC~

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

10 - 11Gemenii din Toulouse

ANIVERSARE

POLI}IA CAPITALEI - Martie 1

Vasile Lasc`r [i reforma Poli]iei RomâneAnul acesta, la 22 martie, se împlinesc 110

ani de la moartea avocatului Vasile Lasc`r.N`scut la Târgu-Jiu în 1852, Lasc`r a fost ministru de Interne în dou` mandate: 1896 -1897 [i 1902-1904. Nu a fost ceea ce am puteanumi un ministru longeviv în func]ie. Dar, cudeosebire, al doilea mandat a fost unul al înnoirilor. Pe scurt, ce a realizat el prin Legeapoli]iei din 1 aprilie 1903:

1. Profesionalismul. A impus condi]ii deintrare [i de r`mânere în poli]ie. A dat poli]i[tilorromâni prima lege organic`;

2. Inamovibilitatea. A declarat stabilitatea înposturi;

3. Apolitismul poli]i[tilor. A interzis acestoras` fac` parte din partide politice [i s` se impliceîn chestiuni politice;

4. Centralismul. A unificat [i centralizatunit`]ile de poli]ie din România.

5. Salariul [i num`rul. A m`rit salariile întregului personal [i a prev`zut în lege faptul c` num`rul poli]i[tilor nu poate fi redus.

Dup` cum se [tie, pân` la 1903, RegatulRomân a avut o poli]ie comunal`, alta administrativ` [i judiciar` [i una rural`. Era of`râmi]are p`guboas` [i o lips` de normeunitare. Aceast` lips` de centralism a fost perpetuat` sub toate regimurile politice de lasfâr[itul secolului al XIX-lea, care aveau interesul men]inerii apuc`turilor orientale.Suntem în perioada în care prefec]ii Poli]iei

Capitalei erau în covâr[itoare parte oamenipolitici, e adev`rat unii chiar de prima mân`. A[ase face c` ,,rotativa partidelor politice“ liberal [iconservator aducea ca o consecin]` [i schimbarea arbitrar` a prefectului de poli]ie.„Fiecare guvern venea cu poli]i[tii s`i de ocazie.În]elege oricine ce cultur` profesional` aveauacei oameni…“, scria, pe bun` dreptate, în 1928,Ion C. Rallet, un fost poli]ist cu state vechi.

Repercusiunile erau d`un`toare asuprabran[ei. ,,Slujba[ul poli]ienesc care [tia c`men]inerea în serviciu nu e legat` deîndeplinirea datoriei, ci numai de bunul plac alcelor mari, care dispuneau de soarta sa, era înclinat, prin firea lucrurilor, s` satisfac` pân` lac`lcarea f`]i[` a legii, preten]iile cele maiabsurde“, se scria peste ani în revista ,,Paza“.

La cererile lui Lasc`r, senatorul conservator,generalul Jaques Lahovary considera, nici maimult, nici mai pu]in, decât c` ,,stabilitatea propus` de ministrul de Interne constituie ofoarte mare primejdie“.

La 29 ianuarie 1903, Lasc`r vorbea înParlament despre „acea falang` de mizerabili, cari pentru o func]ie promis`, înpoli]ie mai ales, sparg capetele oamenilor în timpul alegerilor [i s`vâr[esc tot felul de infamiicontra adversarilor politici“. Tot el, într-o [edin]`a Senatului din iunie 1905, spunea: „Se credeac` ea (poli]ia, n.n.) este menit` s` fac` alegeri,s` protejeze partizanii politici ai guvernului [idac` se va putea, s` prind` din când în când [icâte un punga[“. Aceste neajunsuri au fostcomb`tute de Lasc`r.

Despre ofi]erii de poli]ie el spunea c` ,,ace[tiatrebuie s` fie adev`ra]i magistra]i, c`ci n-au altrol decât s` fac` s` se execute legile [i regulamentele. Ei au un rost foarte delicat, acelade a lua m`suri nu numai s` constate, dar s`previn` s`vâr[irea crimelor [i delictelor. Pentruaceasta trebuie oameni cu o cultur` special`, cuinteligen]a [i tactul necesar pentru a [ti cem`suri s` ia în anumite cazuri care sunt foartemultiple“. El a cerut tinerilor s` intre în poli]ie,pentru a-i ridica prestigiul, „c`ci toate ramurilede administra]iune public` au f`cut progrese,numai poli]ia [i administra]iunea au r`mas peloc“.

Semnalele primite nu erau d`t`toare de speran]e. Dimpotriv`. „Când le vorbe[ti de

Martie - POLI}IA CAPITALEI

ANIVERSARE

2

poli]ie parc` le vorbe[ti de un loc unde nupoate intra cineva f`r` s` se mânjeasc`. Acestaeste sim]`mântul oamenilor cinsti]i. Cum s`intr`m în poli]ie? A fost cutare, e cutare“. A cerut stabilitate [i punerea pe picior de egalitate cu magistratura. A încadrat licen]ia]i în PrefecturaPoli]iei Capitalei, comisari [i subcomisari titra]i.

În poli]ia din ora[e a introdus ,,condi]iuni deadmisibilitate aspiran]ilor“. Tot potrivit datelorministrului, aceasta se compunea din „oameniipe cari partidele politice neputând s`-ic`p`tuiasc` altfel, îi bag` în serviciul poli]iei“.

Grija de c`petenie a comisarilor [i a agen]ilorde poli]ie ,,e s` rup` afi[ele adversarilor, s` seduc` la aleg`tori [i s`-i amenin]e c` dac` nu vorvota cu guvernul, le va încheia procese-verbalede contraven]ie“, în vreme ce m`surile depoli]ie propriu-zis` „sunt l`sate în plataDomnului“.

Personalul superior poli]ienesc era exageratde numeros - cel al sergen]ilor era mic [i „pl`ti]imizerabil“. La ]ar`, poli]ia se f`cea „de ni[tenenoroci]i de ]`rani, cari, dup` o munc` detoat` ziua la câmp, sunt chema]i s` veghezetoat` noaptea“. El cerea tinerilor s` intre în rândurile poli]iei, pentru c` „toate ramurile deadministra]iune public` au f`cut progrese,numai poli]ia [i administra]ia au r`mas pe loc“.Era un spectacol scandalos, ,,ca îndat` ce vineun guvern la putere, s` dea tot ce era subcel`lalt partid afar`. A[ dori - mai spunea Lasc`r- ca legea s` fie a[a întocmit`, încât chiar domnul general Manu, când va veni la putere,s` se jeneze de a o desfiin]a“.

Lasc`r s-a preocupat [i de reorganizareaMinisterului de Interne [i a înfiin]at Poli]ia deFruntarii. A silit prefec]ii s` lase politica [i s` sepreocupe de administra]ie, intrând în conflictchiar cu proprii colegi de partid, obtuzi [i f`r`viziune, incapabili s` treac` peste intereselem`runte. Ca s` distrug` pepiniera agen]ilor electorali, a desfiin]at Poli]ia Comunal`. În fa]aprotestelor declar` c` nu [i-a pierdut nici curajul, nici sângele rece, fiindc` reforma „estede mare folos pentru ora[ele noastre“. Legea deorganizare a poli]iei generale ,,nu-i dete maipu]in de lucru“. Agen]ii electorali cu care erauîmp`nate poli]iile se agitau. Ar fi primit chiarscrisori de amenin]are.

„Deocamdat` aplic cu mare energie legeapoli]iei. Am pus de s-au f`cut inspec]ii tuturor poli]iilor din ]ar` [i pe baza rapoartelorce mi s-au prezentat reînnoiesc aproape tot

personalul. M` ajut` mult la aceast` lucrare [ivacan]ele; lumea lipsind la b`i [i prin mun]i,sunt mai pu]ine interveniri pentru men]inereacelor incapabili [i necinsti]i. M`tur cu m`turamare; în provincie aproape totul este dem`turat“.

Opozi]ia [i colegii deopotriv` „se cutremur`la ideea c` inamovibilitatea func]ionarilorpoli]iene[ti le scoate din mân` … cu care î[imen]in pe unii dintre partizani“.

El a f`cut portretul comisarului de poli]ieagent electoral [i cite[te peti]ia unuia care cerea[i el un post poli]ienesc bunicel pentru c` „laultimele alegeri a votat de 17 ori în aceea[i zicu c`r]ile a diferi]i aleg`tori, din ordin superior.Nu e ]ar` în lume unde s` fie ni[te agen]i electorali de for]a agen]ilor no[tri poli]iene[ti.De aceea - considera el - nu avem administra]ie,nu [tim cine vine [i iese din ]ar`, criminaliir`mân nedescoperi]i, siguran]a public` e înplata lui Dumnezeu“.

Roadele viziunii acestui ministru s-au v`zutpeste ani. Crearea Direc]iunii Poli]iei [iSiguran]ei Generale (IGPR de azi), la 25 martie1908, profesionalizarea poli]i[tilor, pleiada delicen]ia]i care au f`cut o frumoas` carier` maitârziu, rolul Poli]iei Române în Primul R`zboiMondial [i f`urirea României Mari (1918), înmare parte tot reformelor lui Lasc`r le dator`m.

Preocupa]i de cinstirea trecutului, poli]i[tii deast`zi nu l-au uitat. Începând din 1993, [coalade agen]i de poli]ie, din frumosul ora[ Câmpina,poart` numele fostului ministru de Interne.

FFlloorriinn {{IINNCCAA

POLI}IA CAPITALEI - Martie

ACTUALITATE

3

Joi, 9 martie, poli]i[ti dinDirec]ia General` de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti, cu sprijinul cet`]enilor, au prinsîn flagrant un b`rbat, în vârst`de 43 ani, la scurt timp dup`s`vâr[irea unei infrac]iuni defurt dintr-un autoturism, prinmetoda „telecomand`“, dup`care, în încercarea de a-[iasigura sc`parea, a r`nit unmartor.

La data men]ionat`, în jurulorei 20.00, poli]i[tii Sec]iei 17au fost sesiza]i de c`tre o persoan`, prin intermediul112, cu privire la faptul c` unb`rbat necunoscut a sustras ogeant` din autoturismul s`u,parcat pe o strad` din sectorul 5, dup` care a fugit.

Deplasându-se cu operativitate la fa]a locului,poli]i[tii au depistat [i identificat un b`rbat, în sarcina c`ruia a fost re]inut`comiterea infrac]iunii sesizate.Astfel, din datele [i probeleadministrate a rezultat faptul c` cel în cauz` s-adeplasat cu un autoturism înzona Pia]a Cotroceni [i,observând cum victima a parcat autovehiculul cu carese deplasa, a a[teptat caaceasta s` se îndep`rteze,

dup` care a descuiat ma[inap`r]ii v`t`mate [i a sustras dininterior o geant`.

Întrucât activitateainfrac]ional` a fost observat`de alte persoane, acestea l-auurm`rit pe b`rbat, dup` careunul dintre martori s-apozi]ionat în fa]a autoturismului acestuia, cucare încerca s` p`r`seasc`locul faptei, în scopul de a-l determina s` restituiebunul sustras, îns` cel încauz` s-a pus în mi[care [i l-alovit, totodat`, trecând curoata peste piciorul drept alacestuia. Ulterior, b`rbatul afost blocat de c`tre alt martor,cu autoturismul s`u, astfelîncât [oferul s-a v`zut nevoits` fug`, la scurt timp fiinddepistat [i imobilizat de c`trepoli]i[ti, care l-au condus pentru audieri la sediul subunit`]ii.

Cercet`rile sunt continuate sub aspectuls`vâr[irii infrac]iunii detâlh`rie calificat`.

Pentru a nu deveni victima unor astfel deinfrac]iuni, Poli]ia Capitalei v`recomand` s` adopta]i o conduit` preventiv` [i s` nuparca]i ma[ina în locuri

izolate, întunecoase sau neamenajate.

Pentru reducerea risculuivictimal, Poli]ia Capitalei v`mai recomand` ca atuncicând p`r`si]i autoturismul,chiar [i pentru câteva minute,verifica]i dac` geamurile suntînchise [i portierele asigurate.

Nu l`sa]i la vedere, în interiorul acestuia, obiecte devaloare, ce pot fi tentantepentru persoanele cu inten]iiinfrac]ionale.

În timpul opririi lasemafor, în parc`ri sau înintersec]ii aglomerate, esteindicat s` ave]i geamurileautoturismului închise [iportierele asigurate.

O m`sur` de preven]ie afurtului autoturismului estecea de asigurare a autoturismului cu sistememecanice antifurt, dispozitivecare sunt u[or de procurat [idestul de eficiente.

Similar, montarea unui sistem de alarmare cu avertizare acustic` [i luminoas` este o alt` m`sur`,ce poate contribui la reducerea riscului de victimizare, pe acest gen deinfrac]iune. Totodat`, recomand`m tuturorcet`]enilor s` reclame furtul sau distrugerea autoturismului, pentru c` doarcunoscând aceste situa]ii,poli]i[tii bucure[teni potdeclan[a verific`ri în acestecazuri, în scopul identific`rii suspec]ilor, a tragerii lor lar`spundere penal` [i pentru recuperarea prejudiciului astfel creat.

AAnnddrraa {{tteeffaanniiaa SSTTAANNCCIIUU

Spirit civic

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

Martie - POLI}IA CAPITALEI

{TIRI

Flori confiscate \n luna M`r]i[orului

Poli]ia Capitalei a reu[it s` destructureze ogrupare, care, \n perioada 2011-2013, prinintermediul a dou` firme, a \nregistrat \nactele contabile achizi]ii fictive de la nou`firme fantom`, \n valoare de 31 milioane lei.

Serviciul de Investigare a Criminalit`]iiEconomice, \mpreun` cu Direc]ia Opera]iuni

Speciale [i Unitatea Tertorial` de Analiz` aInforma]iilor din IGPR a documentat activitatea acestei grup`ri, reu[ind s` strâng`dovezi, care au culminat cu efectuarea, pe 22februarie, a 25 de perchezi]ii domiciliare.

Din investiga]ii, anchetatorii au constatat c`cele dou` firme, specializate \n „prest`ri

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

4

Zeci de milioane lei, „plimba]i“ prin firme fantom`

Martie este o lun` special`pentru femeile din România,[i nu numai. |nceputulprim`verii coincide cu Ziuainterna]ional` a femeii, uneveniment care ses`rb`tore[te la noi cu oferireade flori pentru mame, so]ii,iubite, prietene. Pentru comercian]ii de flori acest eveniment este la fel deimportant, dar din punct devedere al profitului financiar,

care poate acoperi mai multeluni \n care vânz`rile sunt maisc`zute (de exemplu lunile deiarn`).

Pia]a florilor din Româniase bazeaz`, \ntr-un procentdominant, de achizi]iile dinspa]iul intracomunitar, iaranumite firme \ncearc` s` \[imaximizeze profiturileeludând legea, prin declarareade cantit`]i mai mici de floriimportate.

Pe 7 martie, poli]i[tiiSectorului 5 au organizat uncontrol la mai multe firme,care se ocup` cu achizi]ia [icomercializarea de flori. Astfel,la un depozit de pe {oseauaViilor, a fost identificat un tir\nmatriculat \n Turcia, din carese desc`rcau flori. Verificareaactelor [i a m`rfii, aflat` \nvehicul, a ar`tat c` existau, \nplus, 7000 garoafe [i 3000frezii, care nu au fostjustificate legal. De asemenea,oamenii legii au constatat c`societatea controlat` a importat ilegal, tot \n lunamartie, 12.000 garoafe [iaproximativ 11.000 frezii, \nvaloare de 64.000 lei.

Marfa a fost indisponibilizat`, iar administratorul firmei,cet`]eanul bulgar D. Azis, 60 ani, este cercetat pentruinfrac]iunea de folosire deacte nereale la autoritateavamal`.Credit foto: Corbis.com

POLI}IA CAPITALEI - Martie

Conform unui studiu, efectuat de Asocia]iaNa]ional` pentru Protec]iaConsumatorului, „anul trecut,consumatorii români au f`cutpl`]i de 1,8 miliarde de euro(aproximativ 5 milioane euro\n fiecare zi) pentrucump`r`turi prin internet, cuaproape 30% mai mult decât\n 2015, când s-au \nregistrat1,4 miliarde euro. Doar deBlack Friday (noiembrie2016) românii au cump`ratproduse \n valoare de aproximativ 130 milioaneeuro, cu mult peste valoareade 100 milioane euro \nregistrat` de Black Friday2015“.

Apetitul pentru acest gende achizi]ii nu este ignorat deelementul infrac]ional, carecaut` [i \n mediulcump`r`turilor online s` fac`profit de pe urma consumatorilor. Ofi]erii deeconomic ai Sectorului 4,\mpreun` cu procurori aiParchetului de pe lâng`Judec`toria Sectorului 4 aureu[it s` documenteze activitatea infrac]ional` a uneipersoane, administrator alunui site de cump`r`turi peinternet.

|n perioada august-noiembrie 2016, 28 de persoane au f`cut plângeri lainstitu]iile abilitate, \n carereclamau c` au comandatgen]i de pe un site de profil,dar când au primit produsele,acestea fie nu erau fabricatedin materialele promovate pesite, fie au primit un num`rmai mic de produse sau chiarau primit cu totul alte produse decât cele comandate.

La sfâr[itul lunii februarie,poli]i[tii au efectuat patru

perchezi]ii la adrese unde \[idesf`[ura activitatea comercial` societatea, dar [ila locuin]a suspectei principale, C. Valeria, 48 ani,acuzat` de s`vâr[ireainfrac]iunii de \n[el`ciune.

Cu aceast` ocazie, au fost ridicate peste 300 de gen]i,trei laptopuri [i mai multedocumente, care vor completa probatoriul \n acestdosar.

RRuubbrriicc`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee SSoorriinn AANNGGHHEELL

{TIRI

5

Cu geanta vopsit`!

servicii de protec]ie [i paz`/servicii de igienizare [i cur`]enie“, au declarat organelorfiscale, achizi]ii de bunuri [i servicii de la nou`firme-fantom` (\nfiin]ate [i administrate \nnumele unor persoane cu situa]ie material`precar`), cauzând un prejudiciu de aproximativ12 milioane lei.

Sumele care ajungeau \n conturile firmelor-fantom` erau apoi divizate [i transferate \n alte conturi ale acestora, \n final

fiind retrase \n numerar [i restituite capilorre]elei.

Parchetul de pe lâng` Tribunalul Bucure[tia dispus punerea \n mi[care a ac]iunii penalepentru patru persoane, acuzate de s`vâr[ireainfrac]iunilor de evaziune fiscal` [i sp`lare de bani. Totodat`, s-a dispus instituireasechestrului asigurator pe mai multe bunuriale suspec]ilor, \n valoare de peste optmilioane lei.

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

PREVENIRE

Martie - POLI}IA CAPITALEI6

Aflat` la cea de a VI-edi]ie, „Olimpiada siguran]ei“ a strâns [i anul acesta numero[iparticipan]i din Bucure[ti, elevi din clasele 0-XII. Probele au fost atât unele deîndemânare, cât [i de creativitate, organizatorii urm`rind, printre altele, s` dezvolte spiritul civic al mai micilor sau maimarilor competitori.

Astfel, peste 240 de copii din clasele mici s-au întrecut în a-[i prezenta viziunea despre„{coala sigur`“, viziune pe care au transpus-o într-o machet` original`. {colileprezentate de micii elevi au fost dotate cugarduri de siguran]`, iluminat stradal, [oselesigure cu semafoare [i zebre, vegheate depoli]i[ti zâmbitori. În lucr`rile lor au fostinclu[i [i p`rin]i care, grijulii, î[i iau copiii dela ore. Dintre aceste machete, 17 au fostselectate în finala competi]iei.

{i anul acesta, pentru elevii claselor V-VIIIprovocarea a fost aceea de a realiza o povestire poli]ist`. Au fost primite 61 de

lucr`ri, eroii fiind atât na]ionali, cât [i temutul Shelock Holmes. Unsprezece lucr`rivor face parte din volumul trei al colec]iei„Suntem NOI, Prevenirea!“, volum ce va filansat la data de 24 martie a.c., la SunPlazza, în cadrul manifest`rilor prilejuite deaniversarea Zilei Poli]iei Române. Aici, copiiiscriitori vor putea s` ofere primele lor autografe p`rin]ilor, dar [i celor ce vor asistala eveniment.

Liceenii au realizat anul acesta jocuri pentru siguran]a copiilor. Tinerii [i-au dovedit ingeniozitatea creând atât jocuripentru computer, cât [i clasicele competi]iitip „Cine [tie, câ[tig`“.

„Olimpiada siguran]ei“ câ[tig` - din ce înce mai mult - teren în sufletul copiilor, dar [ial cadrelor didactice. Poten]ialul educativ al acestei manifest`ri face din „Olimpiada siguran]ei“ o propunere de nerefuzat,ini]iatorii acestui concurs dorind s` opozi]ioneze printre celelalte concursuri de tiptransdisciplinar pe care Ministerul Educa]ieile are în portofoliu.

GGrraa]]iieellaa VV~~DDUUVVAA

Olimpici la siguran]`

LA ZI

POLI}IA CAPITALEI - Martie 7

M`r]i[or rutierPoli]i[tii Brig`zii Rutiere a

Capitalei au continuat tradi]ia[i, ca în fiecare an, în ziua de1 martie, doamnele [i domni[oarele aflate la volanau avut parte de o surpriz`pl`cut` din partea lucr`torilorde la circula]ie.

Ace[tia au „descins“ pe raza Capitalei, pentru a letrage pe dreapta pe [oferi]e,îns` nu pentru controale derutin`, ci pentru a le „amenda“ cu zâmbetul pebuze [i cu un buchet de flori.

De[i surprinse c` au fost

oprite de oamenii legii [i \naceast` zi cu semnifica]ie,doamnele [i domni[oarele aufost \ncântate de frumosulgest al poli]i[tilor bucure[teni.

BBrriiggaaddaa RRuuttiieerr`̀

La data de 3 martie, poli]i[ti ai Sec]iei 23 audepistat dou` femei suspectate de comitereamai multor furturi din locuin]`, prin împrietenire, sub pretextul oferirii de produsepromo]ionale.

În ultima perioad` de timp, la nivelul sec]ieiau fost sesizate mai multe furturi din locuin]e,prin metoda „împrietenire“, fapte comise dedou` femei care se recomandau ca fiindreprezentante ale unor supermarket-uri saualte institu]ii, [i care, sub pretextul oferirii deproduse promo]ionale, p`trundeau înlocuin]ele persoanelor v`t`mate, de undesustr`geau bani [i bijuterii.

Agen]i de siguran]` public` au identificat, peo strad` din sectorul 3 dou` femei, în vârst` de20, respectiv 27 de ani, suspectate decomiterea acestor infrac]iuni, care au fost

conduse la sediul sec]iei pentru cercet`ri.În urma controlului efectuat, asupra lor au

fost g`site mai multe produse cosmetice,folosite drept premiu sau cadou pentru inducerea în eroare a victimelor, în sarcina acestora fiind re]inute [ase infrac]iuni de furtcalificat, reclamate în perioada mai 2016 - martie 2017. În fapt, cele dou` suspecte aup`truns în mai multe locuin]e [i, sub pretextuloferirii de produse promo]ionale, au profitat deneaten]ia victimelor, sustr`gând din locuin]ebani, bijuterii [i ceasuri, prejudiciul total fiindde peste 60.000 lei.

Cercet`rile sunt continuate de c`tre poli]i[tiiSec]iei 23, sub aspectul comiterii a [aseinfrac]iuni de furt calificat, în vederea stabiliriiîntregii activit`]i infrac]ionale.

GGaabbrriieell CCIILLIINNCC~~

Promo]ii iluzorii

Martie - POLI}IA CAPITALEI

TRADI}II

8

Se crede c` m`r]i[oarele auo vechime de peste 8000 deani. Dacii le purtau la gât [ierau confec]ionate din pietricele de râu, vopsite înalb [i ro[u. Ei le considerauamulete [i credeau c` au puteri de protec]ie solar`, c`aduc frumuse]e [i fertilitate.

Erau oferite la începutulanului (pentru c` la daciprima zi din an era 1 martie)împreun` cu ur`rile de bine,s`n`tate, dragoste [i bel[ug.

Se mai credea c` ro[ul semnific` focul, sângele [isoarele [i era atribuit femeii,deci vie]ii, iar albul semnificalimpezimea apelor [i era asociat cu în]elepciuneab`rbatului. {nurul, alc`tuit dincele dou` fire (alb - ro[u),reprezint` împletirea inseparabil` a celor dou` principii, feminin [i masculin.

Numele de „m`r]i[or“ arveni de la Martius (martie înlimba latin`). În aceast` ziaveau loc serb`rile lui Marte -zeul for]elor naturii, alprim`verii [i al agriculturii,

ocrotitor al câmpurilor [i alturmelor. La vechii traci acelea[i atribu]ii le avea zeulMarsyas Silen, inventatorulfluierului, c`ruia îi erau închinate s`rb`torile deprim`var` [i ale fecundit`]ii.S`rb`torile matronaliilor s-ausuprapus în spa]iul ]`rii noastre peste s`rb`toareaBabei Dochia, personaj care î[iare originea în cultul MariiMame. Se crede c` [nurulalc`tuit din cele dou` fire, reiaritualul de înnoire a timpului,moartea [i rena[terea Dochiei.

În credin]a popular` sespune c` firul de 365 sau 366de zile a fost tors de îns`[iDochia, în timp ce urca turmala munte. Probabil acesta afost motivul pentru care IonGhinoiu definea m`r]i[orul ca„funia zilelor, s`pt`mânilor [ilunilor anului, adunate într-un[nur bicolor“.

Exist` o sumedenie de legende legate de acest „talisman“, purtat pe [nurulalb - ro[u. Una dintre ele nespune c` însu[i Soarele ar fi

coborât pe p`mânt în chip defrumoas` fat`. Un zmeu afurat-o [i a închis-o în palatuls`u. Atunci p`s`rile nu au maicântat, copiii au uitat s` semai joace [i întreaga lume ac`zut în mâhnire. Un tân`rcurajos a pornit spre palatulzmeului, pentru a eliberapreafrumoasa fat`. Dup` cetân`rul a învins urâta creatur`,Soarele s-a ridicat pe cer,luminând întreg p`mântul. Avenit prim`vara. Oameniiredeveniser` veseli, dartân`rul z`cea în palatul zmeului, fiind grav r`nit.Sângele cald i s-a scurs pez`pad`, dând astfel na[tereghioceilor. Legenda spune c`la 1 martie este cinstit`memoria tân`rului prinlegarea a dou` flori, una alb`[i una ro[ie. Culoarea ro[iesimbolizeaz` dragostea [icurajul, iar cea alb` este aghiocelului, prima floare aprim`verii.

O alt` legend` poveste[tec` Soarele, întruchipat într-unb`rbat chipe[, a coborât pep`mânt pentru a dansa înhor`. Dar, un dragon l-a r`pit[i l-a închis în beciul unuipalat. Nimeni nu îndr`znea s`-l salveze. La un momentdat, un tân`r curajos a pornitîn ajutorul Soarelui. Acesta ac`l`torit trei anotimpuri (vara,toamna [i iarna), pân` a g`sitcastelul. Dup` o lupt` pe via]`[i pe moarte, dragonul a fostucis, dar [i tân`rul grav r`nit.Sângele viteazului s-a scurs pep`mânt, dând na[tere ghioceilor.

Se crede c` rolul acestui

M`r]i[orul - talisman pentru s`n`tate [i noroc

Credit foto: Corbis.com

POLI}IA CAPITALEI - Martie

TRADI}II

9

mic „talisman“ este acela de aproteja. „În Maramure[,Muntenia, Dobrogea [i înunele p`r]i ale Bucovineiexist` obiceiul ca p`rin]ii s`lege, la 1 martie, copiilor lor omoned` de argint sau de aur,la gât sau la mân`. Moneda,legat` cu un [nur ro[u, ung`itan din dou` fire r`sucitedin m`tase ro[ie sau alb`, saumai multe fire de argint [i aurse nume[te m`r]i[or, m`r]igu[sau mar]“ (Simion FloreaMarian).

Acesta era purtat pentru aaduce noroc în cursul aceluian, pentru a-l p`stra s`n`tos [icurat ca argintul, pe purt`tor.În unele zone m`r]i[orul erapurtat de copii numai 12 zile,dup` care era atârnat de oramur` a unui pom tân`r.Dac` în acel an pomul se dezvolta frumos [i avea rodbogat, se credea c` [i copilulcare atârnase m`r]i[orul înramurile lui va fi s`n`tos [inorocos. Sau mai era obiceiulca m`r]i[orul s` fie prins deramuri de porumbar saup`ducel, pentru ca pieleacopilului s` fie alb` aidomaflorilor acestor arbu[ti. Maisunt sate unde m`r]i[orul estepurtat pân` când prim`vara searat` biruitoare (înfloresccire[ii, cânt` cucul, vin berzelesau rândunelele). Abia atuncim`r]i[orul este legat de untrandafir sau pom.

„Scopul purt`rii lui este s`-]i apropii soarele, purtându-i cu tine chipul.Printr-asta te faci prieten cusoarele, ]i-l faci binevoitor. S`-]i dea ce-i st` în putere,mai întâi frumuse]e ca a lui,apoi veselie [i s`n`tate, cinste,iubire [i cur`]ie de suflet.}`ranii pun copiilor m`r]i[oare

ca s` fie cura]i ca argintul [i s`nu-i scuture frigurile, iar fetelezic c`-l poart` ca s` nu le ard`soarele. [i cine nu le poart`are s` se ofileasc`“ (GeorgeCo[buc).

Un alt motiv ni-l descoper`Tudor Arghezi în „Cu bastonulprin Bucure[ti“: „La început,când va fi fost acest început,m`r]i[orul nu era m`r]i[or [ipoate c` nici nu se chema, darfetele [i nevestele, care ]ineaula nevinov`]ia obrazului înc`înainte de acest început, aub`gat de seam` c` vântul deprim`var` le p`teaz` pielea [inu era nici un leac.

C`rtur`resele de pe vremuri, dup` ce au venitc`rturarii, f`când farmece [if`când [i de dragoste, auînv`]at fetele cu pistrui s`-[iîncing` grumazul cu un fir dem`tase r`sucit. Firul a fost atâtde bun încât toate cucoaneledin mahala [i centru ie[eau înmartie cu firul la gât.

Vântul u[urel de martie,care împestri]a pleoapele,nasul [i b`rbia, se numeam`r]i[or [i, ca s` fie luat r`ulîn prip`, [nurul de m`tase erapus în zim]i de mar]. Dac` maispunem c` firul era [i ro[u,

în]elegem c` el ferea [i devânt, dar [i de deochi“.

În ultimii ani, m`r]i[oruleste purtat toat` luna martie,dup` care este prins înramurile pomilor. La 1 aprilie,în zonele Munteniei, Olteniei[i Moldovei pomii suntîmpodobi]i cu m`r]i[oare. ÎnTransilvania m`r]i[oarele suntatârnate la u[i, ferestre, decoarnele animalelor domestice, astfel fiindîndep`rtate duhurile rele,aduc`toare de boli [i des`r`cie.

De[i în mare parte din ]ar`b`rba]ii sunt cei care ofer`doamnelor m`r]i[oare, înBucovina b`rba]ii sunt cei carele primesc. M`r]i[orul estepurtat la reverul hainei sau lagât cu demnitate, chiar [i depersoanele care de]in func]iimai importante în comunitate,pentru c` numai a[a poate fiatras norocul [i bel[ugul înacea zon`, fiind alungate seceta [i calamit`]ile.

Cu timpul, din talisman [iobiect ritualic, m`r]i[orul adevenit un fel de „obliga]iesocial` care între]ine otradi]ie“.

IIrriinnaa NNIICCOOLLAAUU

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

Martie - POLI}IA CAPITALEI

Pe 24 ianuarie a \nceput, \n fa]a CamereiCorec]ionale a Cur]ii de Apel Paris, al treileaproces al exploziei „Gemenilor“ de la Toulouse(Uzina AZF/Azot Fertilizant, specializat` \n sintetizarea amoniacului), ce a avut loc pe 21 septembrie 2001. Este una dintre cele mai maricatastrofe industriale din istoria Fran]ei ([i ceade-a doua din Europa, dup` explozia de laCernob\l din 26 aprilie 1986) care a afectat,direct [i indirect, aproximativ 25.000 de persoane, conform Institutului Na]ional pentruControlul Sanitar. Dosarul, care are 109 volume [i 53.000 de pagini, l-am urm`rit pe totparcursul instrument`rii (inclusiv la celelaltedou` procese anterioare/23 februarie -30iunuie 2009, \n prima instan]`, respectiv, pe 24 septembrie 2012, la apel).

|n proces s-au constituit parte civil` 2750persoane, grupate \n jurul mai multor asocia]ii:„Sinistra]ii din 21 septembrie“, „AZF Memorie [iSolidaritate“, care, \ntr-un fel sau altul (directsau indirect), se consider` victime ale acesteicatastrofe industriale.

|n acest context, cei doi inculpa]i \n dosar,societatea petrochimic` Grande Paroise SA, proprietarul uzinei AZF Toulouse [i directorulacesteia, Serge Biechlin, sunt acuza]i de „omucidere [i v`t`mare corporal` grav` dinculp`“. |n ciuda imensului prejudiciu moral [imaterial cauzat (31 mor]i, 8000 r`ni]i), risc`225.000 euro amend` penal` (pentru GrandeParoise SA), respectiv trei ani \nchisoare cu executare [i 45.000 euro amend` penal` (pentru Serge Biechlin). Anterior, \n urma procesului desf`[urat \n 2009, amândoi au fostachita]i, dar \n 2012, \n urma apelului, au fost

condamna]i la pedepsele de mai sus, solu]iecontestat` de avoca]ii inculpa]ilor.

Grupul petrolier „Total SA“ [i-a asumat\ntreaga responsabilitate [i a oferit desp`gubiripentru victime, de circa dou` miliarde euro.Pr`bu[irea Turnurilor Gemene (co[urile uzineiAZF) de la Toulouse, pe 21 septembrie 2001, \nurma unei puternice explozii, la 10 zile de lapr`bu[irea „Gemenilor“ din New York, a datna[tere la o serie de confuzii [i dezbateri \n contradictoriu, atât \n rândul unit`]ilor [i organiza]iilor de lupt` antiterorist`, cât [i \ncadrul societ`]ii civile.

Asocia]iile victimelor acestei catastrofe aureu[it s` polarizeze \ntreaga aten]ie spre caracterul istoric al acestui eveniment, care aureu[it s` conving` Curtea de Apel c` procesulprezint` un interes na]ional [i fundamental, nunumai pentru societatea civil`, autorit`]i locale[i regionale, dar [i pentru comunitatea[tiin]ific`, atr`gând aten]ia asupra consecin]elordramatice care pot rezulta \n cazul unui accident la instala]iile industriale, plasate \nzonele urbane sau arii metropolitane de maredensitate urban`.

Istoricul evenimentului se prezint` astfel: pe 21 septembrie 2001, diminea]a, un stoc de400 tone de nitrat de amoniu, destinat produc]iei de \ngr`[`mânt chimic, explodeaz`\ntr-un hangar, l`sând \n urm` un crater uria[.

Explozia, auzit` pân` la 100 km deToulouse, a fost urmat` de un cutremur de 3,5 magnitudine pe scara Richter, dar [i de altefenomene electrice, luminoase, sonore,nemai\ntâlnite pân` atunci \n regiune.

Explozia ar fi avut consecin]e mult mai dramatice dac` stocul de produse toxice dincl`dirile adiacente ar fi explodat, sau dac`vagoanele de clor [i de amoniac, aflate \n

MONDO POLICE

10

Gemenii din Toulouse

Credit foto: Corbis.com

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

POLI}IA CAPITALEI - Martie

proximitatea cl`dirilor, ar fi fost avariate \n timpul exploziei (având \n vedere [i faptul c`uzina AZF era plasat` la numai 3-4 km de centrul ora[ului).

Ancheta a scos la lumin` c` ansamblul decl`diri, unde erau depozitate substan]ele chimice, nu era echipat cu un sistem dedetectare a incendiilor, iar cel unde s-adeclan[at catastrofa nu avea detectoare de oxidde azot, care puteau preveni o eventual` deflagra]ie.

Din investiga]iile pe care le-am \ntreprins \nacest dosar, a c`rui instrumentare a durat multmai mult decât era prev`zut (peste [apte ani\ntr-un dosar corec]ional), bilan]ul tragedieieste impresionant: oficial, 31 de persoane [i-au pierdut via]a, angaja]i ai combinatului, iar alte2500 de persoane au fost r`nite (dintre care897 grav), plus alte 25.000 de persoane afectate psihic. La sfâr[itul anului 2002, 14.000persoane erau \nc` sub tratament medical pentru depresie, insomnie sau alte afec]iuni psihice.

Din punct de vedere material, explozia acauzat distrugeri de mare anvergur` \n sud-vestul metropolei Toulouse (peste dou` miliarde euro daune materiale, din care 33 milioane au reprezentat contravaloareadaunelor provocate \n urma distrugerii celor107 cl`diri publice).

Au fost complet distruse zonele comercialedin proximitate: „Darty“, grup de firme englez,specializat \n echipamente electronice, respectiv „Brosette“, specializat` pe instala]iisanitare. De asemenea, au fost distruse 150 deautobuze, aflate \n depoul „Langlade“ al „SEMVAT“ (societate de transport public).

Sunt par]ial distruse sau grav avariate \ntreprinderi (IMM-uri), piscine, s`li de sport, deconcerte, respectiv Centrul spitalicesc „GérardMarchant“, aflate \n apropierea uzinei.

Conform documentelor de la PrefecturaDepartamentului Haute Garonne (cu capitala laToulouse), au fost avariate peste 30.000 delocuin]e, 3500 de firme, 18 cre[e, 120 de institu]ii de \nv`]`mânt: 82 de [coli primare, 18[coli generale, 11 licee, trei centre universitare,respectiv 77 de institu]ii sociale, culturale,sportive [i administrative. Peste 1400 desalaria]i au fost trimi[i \n [omaj tehnic, din 133de firme afectate de incident, totalizând opierdere de 40.000 zile de munc` \n produc]iaindustrial` regional`.

Imediat dup` dram`, confuzia a luat propor]ii uria[e, atât \n cadrul tentacularuluiorganism de conducere al grupului petrolier, cât [i \n cadrul serviciilor competente \n materiede securitate na]ional`, respectiv \n rândul societ`]ii civile.

Fiind \nc` sub influen]a atentatelor teroristede la New York, de pe 11 septembrie 2001,mul]i au considerat c` ar fi vorba de un atacterorist, \ns` dup` trei zile de anchet`,procurorul Michel Bréard a considerat c` estevorba de un accident (din cauza unei eroriumane, \n urma manipul`rii incorecte a unorproduse u[or explozibile).

Judec`torul J. Fernandez a solicitatdesemnarea unui grup de exper]i, pentru a realiza o expertiz` tehnic` detaliat` a cauzelorcare ar fi putut provoca explozia, format dinspeciali[ti \n domeniu - Daniel Van Schendel,Dominique Deharo, Claude Calisti [i Jean-LucGeronimi.

|n acest context, \n iunie 2004, este oprit`urm`rirea penal` a nou` persoane inculpate,pe motiv c` nu ar exista „probe suficiente“ pentru a-i trimite pe ace[tia \n fa]a instan]eijudec`tore[ti, iar \n decembrie 2005 este disculpat [i [eful atelierului implicat \n produc]ia substan]elor explozive, pentru ca \n2006, s` fie disculpat [i manipulatorul produselor explozibile stocate \n hangar, suspectat c` ar fi amestecat din gre[eal` sauinten]ionat, produsele de clorat cu nitratul deamoniu.

|n 2006 este inculpat` societatea „GrandeParoisse“ S.A., cu capetele de acuzare: „impruden]`“, „neaten]ie“, „neglijen]` sau violare deliberat` a unei obliga]ii particulare desecuritate“ [i directorul acesteia Serge Biechlin,pentru „omucidere [i v`t`mare corporal` grav`involuntar`“ [i „neglijen]` pe linia securit`]ii\ntreprinderii“.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

MONDO POLICE

11

Credit foto: Corbis.com

Arm` cu ultrasunete

Compania "AmericanTechnology" din San Diego, apus la punct prototipul unei

arme, numite „Hyper Sponic Sound“, carepoate emite ultrasunete pe baza conversieienergiei electrice în unde sonore, folosindpentru aceasta cristale piezoelectrice. Dotatecu un sofisticat sistem de vizare care le confer`o precizie extraordinar`, „armele pot fi folositeatât împotriva unor indivizi, cât [i \mpotrivaunor grupuri. Efectul este în ambele cazuritransformarea ]intei într-un... partener inofensiv“.

Pistol electronic

Australianul MikeO'Dwyer, originar dinBrisbane, a prezentatrecent crea]ia de c`p`tâi aexisten]ei sale, un pistoldezvoltat pe principiul cutotul revolu]ionar al uneimitraliere, care poate tragepeste un milion de gloan]epe minut, adic` de peste 100 de ori mai multdecât oricare arm` existent`. „Metal Storm“(Furtuna de Metal), cum a fost botezat` arma,a fost numit` "descoperirea balistic` a secolului", dezvoltarea ei fiind supravegheat`îndeaproape de Departamentele Ap`r`rii dinAustralia, Marea Britanie [i Statele Unite.O'Dwyer a lucrat la „Metal Storm“ (numele pecare l-a pus [i firmei prin care sper` s` fabricearma) vreme de 20 ani sau, cum spune chiarel, „peste 15.000 de ore“. Aspectul cel maiinteresant la revolu]ionara mitralier` este c`nu are nici o parte în mi[care, alta decâtgloan]ele.

O'Dwyer nu a dat multe detalii despre pistolul electronic, dar film`rile balisticeprezentate au relevat c` arma a eliberat oscurt` rafal` de trei gloan]e într-un intervalegal cu 1/500 dintr-o secund`, ceea ce corespunde unei caden]e de tragere de

aproape 100.000 de proiectile pe minut. Arma,de calibru 9 mm, este prev`zut` cu un sistemde cifrare special, care nu permite utilizarea eidecât de c`tre proprietar. Sistemul s`u desecuritate const`, în prezent, într-o unitate decriptare cu 64 de caractere (combinat` cu uncolier în care este montat un transmi]`tor), dari se pot adapta [i altele: recunoa[tere vocal`,cititor de amprente, cartel` magnetic` sau tastatur` numeric` simpl`.

M`nu[a care pune mâna pe ho]i,f`r` a le pricinui leziuni

Un poli]ist californian [i un agent - respectivSteve Milar [i Darriell Miklos - au inventat o

m`nu[` special` care s` permit` ap`r`torilor ordiniipublice s` „pun` mâna“ peinfractori f`r` riscul de a lepricinui acestora din urm`leziuni. Care este secretulacestei inven]ii? El sebazeaz` pe o baterie careemite desc`rc`ri de 750 vol]i[i care este încorporat` înm`nu[`. Individul care lerecep]ioneaz` direct pe piele„simte o durere intens`,

insuportabil`, spasme musculare“, careblocheaz` orice reac]ie. Cei doi inventatorisus]in c` au încercat personal efectul teribileim`nu[i. Dup` cele câteva clipe paralizante, nuau resim]it în nici un fel alte efecte.

Gloan]ele ecologice

Oficiali ai armatei terestre americane auanun]at recent c` s-a început producerea, învederea introducerii în dotare, a gloan]elor„curate“, f`r` plumb sau alte materiale care arputea d`una mediului.

Noul tip de muni]ie, fabricat într-o uzin` militar` din Lake City, Missouri, are calibrul5,56 mm [i este destinat pu[tilor de asalt M-16.

Producerea acestor gloan]e se înscrie încadrul unui program global care vizeaz` utilizarea de muni]ie ecologic` în secolul XXI.

Cum s` ne ferim de infractori?-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull

ttrreeccuutt --

Substan]a gelatinoas`, care simuleaz`

]esuturile umane, a fost penetrat` suficient de adânc,

chiar când glon]ul a trecutprintr-o serie de obiective

[i materiale...

” ”

Martie - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

14

Aceste gloan]e, spun oficialii din armata SUA,sunt la fel de eficace ca [i cele clasice dinplumb, având totodat` acelea[i condi]ii desecuritate pentru tr`g`tor. În plus, s-adescoperit c` gloan]ele ecologice se potrivescmai bine carabinelor automate M-16 dindotarea armatei americane [i uzeaz` mai pu]in]eava armei, sus]in speciali[tii în probleme militare legate de mediu.

Gloan]e cu vârful plat

Se pare c` criminalii urm`ri]i de poli]ianewyorkez` sunt mai pu]in în alert`, au fostinventate gloan]e cu vârful plat, care „p`trundmai pu]in“ în corp.

Locotenent-colonelul McGace, [efulArmureriei, declar`: „Proiectilul trebuie s`-[ifac` datoria [i apoi s` se opreasc`“.

Se a[teapt` [i opinia primilor r`ni]i...

FBI-ul folose[te muni]ie de 10 mm

În luna noiembrie 1989, directorul F.B.I.,William Sessions a anun]at decizia de a adoptapentru pistol muni]ia calibru 10 mm. Aceast`[tire a avut efecte deosebite asupraproduc`torilor de armament, care au lansat pepia]` modele de pistoale calibru 10 mm.

În urma incidentului din 1986, cînd doiagen]i FBI au fost uci[i în urma unui schimbde focuri la Miami, Biroul Federal deInvestiga]ii a lansat un program de testare amuni]iei, pentru a stabili care este tipul deglon] cel mai eficace în confruntarea cu elementele criminale. Rezultatul a fostrealizarea unui glon] de calibru 10 mm a c`rui

vitez` este de 297 m/s, pe baza c`ruia firmaSmith & Wesson a realizat un pistol Model B1076.

În ianuarie 1990, produc`torii de armamentau lansat o nou` serie de pistoale calibru 0,40]oli (echivalent cu calibrul 10 mm), ale c`rorgloan]e au o balistic` asem`n`toare cu glon]ulde 10 mm, adoptat de FBI. Aceste arme aucapacitatea înc`rc`torului mai mare [i suntidentice dimensional cu modelele calibru 9mm, cu care acum au devenit competitive.

Firmele care furnizeaz` asemenea tipuri depistoale sunt: „Smith & Wesson“ cu Modelul4006; „Glock“, cu Modelul 22 [i Modelul 23 înversiunea constructiv` mai compact`, iar înItalia, „Tangfolio“ produce un pistol calibru0,40 ]oli, derivat din Modelul cehoslovac Cz-75.

Ca în multe alte domenii, legisla]ia în SUA s-a dovedit sceptic`, dar alegerea glon]ului calibru 10 mm s-a dovedit mai mult decâtjust`. Programul de testare balistic` al FBI aar`tat adev`ratele performan]e ale glon]ului,împotriva diverselor opinii [i prejudec`]i.

Substan]a gelatinoas`, care simuleaz` ]esuturile umane a fost penetrat` suficient deadânc, chiar când glon]ul a trecut printr-o seriede obiective [i materiale cum ar fi:îmbr`c`minte, ghips, lemn, tabl` sub]ire, parbriz. Toate acestea au f`cut s` se poat`evalua just performan]ele glon]ului, precum [ial]i factori cum ar fi deformarea, fragmentarea[i puterea de penetrare, în cazul în care acestaîntâlne[te obstacole pe traiectorie.

Arunc`torul de plas`

NETGUN este o arm` care imobilizeaz` f`r`a r`ni. În momentul tirului, tr`gaciul elibereaz`un gaz care propulseaz` 4 greut`]i matlasatec`tre ]int`, purtând cu ele o plas` care sedesf`[oar` pentru a împiedica, re]ine [i dezorienta suspectul, l`sând poli]istului timpdestul pentru a-l imobiliza.

Gra]ie acestei noi arme se va reducenum`rul, celor r`ni]i, atât dintre poli]i[ti, cât [idin rândul adversarilor lor [i se vor sc`deariscurile de responsabilitate, precum [idesp`gubirile ce rezult` din acestea.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

PREVENIRE

POLI}IA CAPITALEI - Martie 15

Credit foto: Corbis.com

Lovitura de stat de la 23 august 1944 aschimbat destinul istoric al României. La 8octombrie 1944 la Moscova, printr-o simpl`mâzg`litur` pe un [erve]el, Churchill [i Stalinau trimis ]ara noastr` \n sfera de influen]`sovietic`, \n lag`r. România a fost o prad`.Dovad` a importan]ei, a fost prima trecut`pe bile]el. Armata ro[ie a intrat la noi [i nu amai ie[it \n 1958. Instaurarea guvernuluiGroza (6 martie 1945) a \nsemnat trecereala comunizarea for]at`, oficial`, a bieteinoastre ]`ri. Prin Tratatul de pace de la Paris,semnat de noi la 10 februarie1947, România era socotit` o]ar` \nvins`, urma s` pl`teasc`desp`gubiri uria[e, iarBasarabia [i Bucovina de Nordau r`mas URSS. Groza [i PMR,sub obl`duirea NKVD, a trecutla destructurarea societ`]iiromâne[ti. Regele Mihai a abdicat la 30 decembrie 1947,când s-a proclamat PRP. |nacest cadru general, deosebitde sumbru, elita politic`, militar`, intelectual`, ecleziastic`, poli]ieneasc`, aufost supuse extermin`rii [i a sfâr[it \ntemni]e.

Cu ajutorul ocupan]ilor, comuni[tiiromâni [i de import se preg`tiser` câtevaluni pentru preluarea puterii depline \n ]aranoastr`. Asupra ac]iunii sovietice de influen]` [i penetrare comunist` nu maiinsist`m, poli]ia documentând din timpac]iunea desf`[urat` de ace[tia \mpotrivastatului român, dup` Primul R`zboi Mondial[i chiar mai \nainte.

Despre felul \n care a ac]ionat puterea comunist` de atunci ne spune la 6 iunie2013, relevant, fostul de]inut politic VasileJaques Iamandi, al c`rui tat`, DumitruIamandi, a fost avocat al poli]iei pân` la 23

august 1944: „Trei oameni importan]i airegimului l-au invitat la cin` [i i-au spus a[a:domnule Iamandi, dumneata e[ti foarteiubit \n Poli]ie, [tim ce ai f`cut dumneatapentru Poli]ie, dar noi vrem toateinforma]iile din sistem. Noi \]i facem cadoutrei caiete - [i i-au dat trei caiete de câte200 de pagini fiecare - iar dumneata leumpli. Când ai umplut unul cu informa]iidespre colegii dumitale, tot ce se \ntâmpl` [ice se vorbe[te, ne dai un telefon [i ni-lpredai. {i f`-o cât mai repede, c` altfel s-ar

putea s` fii dus \n UniuneaSovietic` [i acolo se comport`altfel oamenii. Asta a fost tot.Tata a acceptat, a luat caietele, a venit la Bran -unde eram eu cu mama, apois-a \ntors la Bucure[ti [i s-asinucis“. Acesta este felul \ncare ac]ionau tovii [i acestaeste „binele“ ce ni l-au f`cut.

Noii jupâni ai poli]iei

Imediat dup` 23 august 1944, din ignoran]`, ori dorin]a de a parveni, unii s-aupus benevol \n slujba comuni[tilor, cum afost noul director general al Poli]iei, generalul Constantin Gh. Popescu, care afost numit la 6 martie 1945 [i a r`mas \nfunc]ie pân` la 1 februarie 1948, când a fostnumit la MStM al Armatei. |n aceast`perioad` angajarea de comuni[ti \n poli]ie ac`p`tat propor]ii uria[e. Prin Ordinul 5000S/ din februarie 1947, Popescu ordonainspectorilor generali de poli]ie s` curmeac]iunile marilor speculan]i de alimente [iale „instigatorilor politici reac]ionari“, care„sabotau m`surile de redresare economic`luate de guvern“. Unit`]ile de poli]ie [i dejandarmi erau \ndrumate s` ac]ioneze \n

MARTIRI I MARTIRI I POLI}IEI ROMPOLI}IEI ROM ÂÂ NENE

Epurarea poli]i[tilor e cerut` de sovietici

Florin {INCA

ISTORIA LA ROTATIV~

Martie - POLI}IA CAPITALEI

Bunaciu s-a trezit dinbe]ia comunist`, aproapede moarte, \n 1983, cânda scris despre „diavolulstalinist“ [i a sc`pat un„Doamne ajut`-ne!“.

” ”

16

colaborare. Potrivit directorului general alpoli]iei, du[manii „se g`sesc \n rândurilePN}-Maniu, PNL-Br`tianu [i PSDI“ [i odat`aresta]i, trebuiau preda]i la DGP. Era, defapt, un profund act de poli]ie politic`.

Avram Bunaciu

O alt` coad` de topor, promovat de AnaPauker, a fost sinistrul Avram Bunaciu. Dintr-un avoc`]el [ters, \ntr-o vreme a oportunismului [i tr`d`rii, a ajuns secretargeneral al MAfI (decembrie 1945 - decembrie 1947), secretar de stat la MAfI (4 ianuarie - 25 februarie 1948) [i „unuldintre cel mai apropiat colaborator altovar`[ului Teohari Georgescu“. Ateu convins, \n noiembrie 1943, Bunaciu fusese arestat pentru activit`]i subversivecomuniste, fiind pus \n libertate \n aprilie1944. Potrivit propriilor m`rturisiri, dorea „oordine social` nou`, diferit` de cea \n caretr`ia“. A[a a luat leg`tura cu Iosif {raier,ajuns [i el \n ierarhia Internelor. |n 1945,Bunaciu a c`p`tat noua func]ie creat` destalini[ti pe lâng` Ministerul Justi]iei, cea deacuzator public \n procesul mare[aluluiAntonescu. El l-a interogat pe Antonescu \nsubsolul MAfI, \n 14-17 aprilie 1946. S-anum`rat printre cei câ]iva care au participatla execu]ia acestuia, la 6 iunie 1946, laJilava. Potrivit lui Constantin Popovici, ofi]ersovietic din cadrul comandamentului sovietic din Bucure[ti, plutonul de execu]ieera format din sergen]i care nici nu [tiau s`trag`. „{i \n frunte era un comandant depluton, un comisar de poli]ie, un tân`r de23-24 de ani“. |n preajm`, le sus]ineaumoralul Bunaciu, inspectorul de poli]ieGavrilovici [i cet`]eanul sovietic Babrov, singurul care a filmat scena.

Bunaciu s-a trezit din be]ia comunist`,aproape de moarte, \n 1983, când a scrisdespre „diavolul stalinist“ [i a sc`pat un„Doamne ajut`-ne!“. Pentru el, „societateanoastr` comunist` a scos la iveal`, a ridicat\n posturi de comand`, oameni pe carenimic nu-i putea indica c` (sic!) vor ie[i vreodat` din anonimat“. I-a \nf`]i[at pe Dej[i pe Petru Groza ca pe doi pro[ti.

Dac` \n perioada 1944-1948 MAfI [i-a

p`strat \n general structura [i atribu]iile fixate prin legea din 1936, cu modific`riledin 1940 [i 1943, dezastrul a venit dup` 23august 1944. Sub presiunea evenimentelor,la 16 decembrie 1944 la nivelul MAfI, condus de generalul Nicolae R`descu, s-aconstituit Comisia de Epurare, condus` desubsecretarii de stat, generalul VirgilSt`nescu, Teohari Georgescu [i DimitrieNistor. „Materialul din subcomisii se adun`la mine“, spunea la 20 decembrie 1944 \ntr-o \ntrunire a FND, Teohari Georgescu.„Este vorba ca pân` sâmb`t` s` d`m unprim lot de 40-50 in[i. Chestiunea este maidificil` la Siguran]` [i la Poli]ie. La ministerva trebui s` merg pe art. acela 3, pentru c`,de[i pare curios, \n minister nu mai suntdecât 25 in[i care au f`cut parte dinMi[carea Legionar` (…) La Siguran]` [i laPrefectur` (Poli]iei Capitalei, n.n.), acolo trebuie epurat de sus pân` jos. Va trebui s`\ncep cu cei mari. Dar la \nceput va trebui s`[tim c` vom avea de luptat cu na]ional-]`r`ni[tii, care vor sus]ine, de exemplu,despre Rânzescu (Gheorghe, n.n.), c` asuferit sub legionari. {i a fost timp de treiani de zile la conducerea Corpului de detectivi“.

|nc` din start Comisia Aliat` de Control acerut reducerea efectivelor de poli]ie de la18.330 la 5000. Pentru a elimina profesioni[tii, indezirabilii, anticomuni[tii,sovieticii au solicitat \n noiembrie 1944 ca\ntreg personalul poli]ienesc s` nu treac` de14.313 func]ionari, din care 11.398 la DGP[I 767 la PPC, \ns` cu condi]ia ca, \n total, \nBucure[ti s` nu se afle angaja]i mai mult de2148 func]ionari. |n Comisia de Epurare afunc]ionarilor poli]iene[ti a fost numit \n februarie 1945 [i subdirectorul general alpoli]iei, dr. Eugen Bianu. Potrivit uneim`rturii, acesta nu a fost de acord cu unelem`suri samavolnice, ceea ce a dus la ie[ireala pensie, fiind rechemat \n acela[i an deministrul de Interne Teohari Georgescu, \ns`f`r` a avea putere decizional`, ocupându-semai mult de Casa Regal`, pân` \n 1948când a plecat pentru totdeauna din ]ar` [ibine a f`cut, c` ar fi sfâr[it negre[it \ntr-unbeci.

ISTORIA LA ROTATIV~

POLI}IA CAPITALEI - Martie

-- vvaa uurrmmaa --

17

Martie - POLI}IA CAPITALEI18

Lupta \mpotriva terorismului mondial- urmare din nr. trecut -

Terorismul nu este niciodat` un delict politic [inici un delict social, ci estecoruperea unui scop politic [isocial. La 16 noiembrie 1937 -Geneva - Liga Na]iunilor aadoptat dou` documente:Conven]ia pentru prevenirea [ireprimarea terorismului [iConven]ia pentru crearea uneicur]i penale interna]ionale.

ONU a elaborat 31 de recomand`ri (2 august 2002),privind aplicarea efectiv` a 12conven]ii adoptate de ONU,cu privire la promovareaDreptului Interna]ional \nlupta contra violen]ei [i terorismului, precum [i promovarea de ac]iuni de consolidare a p`cii, antrenareaorganiza]iilor interna]ionale [i regionale \n ac]iuni antiteroriste, de implementarea p`cii [i legilor interna]ionale[i dreptului interna]ional.

|n lumina celor relatate maisus, România [i-a adaptat legisla]ia, [i implicit structurilede lupt` [i interven]ie

antiterorist`, stipulate \n legiorganice [i Constitu]ie, dândastfel posibilitatea, prin CSAT,de ajustare [i implementare acerin]elor care modific` permanent acest fenomenglobal - terorismul.

Vom trece \n revist` câtevadintre articolele cele maiimportante din Legea nr.51/1991, privind securitateana]ional` a României.

Art. 9 - Ministerul Ap`r`riiNa]ionale, Ministerul deInterne [i Ministerul Justi]iei î[iorganizeaz` structuri de informa]ii cu atribu]ii specificedomeniilor lor de activitate.Activitatea de informa]ii aacestor organe se desf`[oar`în conformitate cu prevederileprezentei legi [i este controlat` de Parlament.

Art. 10 - Activitatea de informa]ii pentru realizareasiguran]ei na]ionale are caracter secret de stat.Informa]iile din acest domeniunu pot fi comunicate decât încondi]iile prezentei legi.

Art. 11 - Informa]ii din domeniul siguran]ei na]ionalepot fi comunicate:

a) pre[edintelui Senatului,pre[edintelui Adun`riiDeputa]ilor, precum [i comisiilor permanente pentruap`rare [i asigurarea ordiniipublice ale celor dou` camereale Parlamentului;

b) mini[trilor [i [efilordepartamentelor din ministere, când informa]iileprivesc probleme ce auleg`tur` cu domeniile deactivitate pe care le coordoneaz` sau de carer`spund;

c) prefec]ilor, primarului general al Capitalei, precum [iconduc`torilor consiliilorjude]ene, respectiv al municipiului Bucure[ti, pentruprobleme ce vizeaz` competen]a organelor respective;

d) organelor de urm`rirepenal`, când informa]iileprivesc s`vâr[irea uneiinfrac]iuni.

Comunicarea informa]iilorse aprob` de c`treconduc`torii organelor cuatribu]ii în domeniul siguran]eina]ionale.

Prevederile art. 10 privitoare la ap`rarea secretului de stat se aplic` înmod corespunz`tor tuturorpersoanelor prev`zute la alin.1 lit. a) - d).

Art. 12 - Nici o persoan` nuare dreptul s` fac` cunoscuteactivit`]i secrete privind siguran]a na]ional`, prevalându-se de accesulneîngr`dit la informa]ii, de

VULNERABILIT~}I

Credit foto: Corbis.com

VULNERABILIT~}I

POLI}IA CAPITALEI - Martie 19

dreptul la difuzarea acestora [ide libertatea de exprimare aopiniilor.

Divulgarea, prin oricemijloace, de date [i informa]iisecrete care pot aduce prejudicii intereselor siguran]eina]ionale, indiferent de modulîn care au fost ob]inute, esteinterzis` [i atrage, potrivit legii,r`spunderea celor vinova]i.Prevederile alin. 1 [i 2 nuaduc atingere libert`]ii deopinie [i exprimare, dreptuluipersoanei de a nu fi tulburat`în vreun fel pentru opiniilesale, ca [i în acela de a c`uta,de a primi [i de a r`spândiinforma]ii [i idei, prin oricemijloace de exprimare, dac`aceste drepturi se exercit` înconformitate cu legileRomâniei.

Art. 13 - Situa]iile prev`zute laart. 3 constituie temei legalpentru a se solicita procurorului, în cazuri justificate, cu respectareaprevederilor Codului de procedur` penal`, autorizareaefectu`rii unor acte, în scopulculegerii de informa]ii, constând în: interceptareacomunica]iilor, c`utarea unorinforma]ii, documente sau\nscrisuri pentru a c`rorob]inere este necesar accesulîntr-un loc, la un obiect saudeschiderea unui obiect; ridicarea [i repunerea la loc aunui obiect sau document,examinarea lui, extragereainforma]iilor pe care acesteale con]in, cât [i înregistrarea,copierea sau ob]inerea deextrase prin orice procedee;instalarea de obiecte,\ntre]inerea [i ridicarea acestora din locurile în care aufost depuse.

Cererea de autorizare seformuleaz` în scris [i trebuies` cuprind`: date sau indiciidin care s` rezulte existen]auneia din amenin]`rile laadresa siguran]ei na]ionaleprev`zute de art. 3 pentru ac`rei prevenire, descoperiresau contracarare este necesar`emiterea mandatului; categoriile de activit`]i pentrua c`ror desf`[urare trebuieemis mandatul; identitateapersoanei ale c`reicomunica]ii trebuie interceptate, dac` este cunoscut`, sau a persoaneicare de]ine informa]iile, documentele ori obiectele cetrebuie ob]inute; descriereageneral`, dac` [i când esteposibil, a locului undeurmeaz` a fi executate activit`]ile autorizate; duratade valabilitate a mandatuluisolicitat.

Actul de autorizare seemite la cererea organelor cuatribu]ii în domeniul siguran]eina]ionale, de c`tre procurorianume desemna]i deprocurorul general alRomâniei.

|n cazul în care procurorulconstat` c` cererea este justificat`, emite un mandatcare trebuie s` con]in`: aprobarea pentru categoriilede comunica]ii care pot fiinterceptate, categoriile deinforma]ii, documente sauobiecte care pot fi ob]inute;identitatea persoanei, dac`este cunoscut`, ale c`reicomunica]ii trebuie interceptate ori care se afl` înposesia datelor informa]iilor,documentelor sau obiectelorce trebuie ob]inute; organulîmputernicit cu executarea;descrierea general` a locului

în care urmeaz` a fi executatmandatul; durata de valabilitate a mandatului.

Durata de valabilitate amandatului nu poate dep`[i 6luni. |n cazurile întemeiate,procurorul general poate prelungi, la cerere, duratamandatului, f`r` a se puteadep`[i, de fiecare data, 3 luni.Orice cet`]ean care se consider` v`t`mat în modnejustificat prin activit`]ile carefac obiectul mandatuluiprev`zut în alin. 1 - 4 se poateadresa cu plângere procurorului anume desemnat, ierarhic superiorprocurorului care a emis mandatul.

Art. 14 - Mandatul emis înbaza art. 13 confer` titularilorsau categoriilor de persoaneîmputernicite dreptul de ade]ine [i folosi, f`r` a uza demijloace de constrângere fizic`sau moral`, mijloacele adecvate pentru executareaactelor autorizate [i de a fiasistate de persoanele a c`rorprezen]` este considerat`necesar`.

Art. 15 - |n situa]iile careimpun înl`turarea unor pericole iminente pentru siguran]a na]ional`, se potîntreprinde activit`]ilemen]ionate în art. 13, chiarf`r` autorizarea prev`zut` delege, aceasta urmând a fisolicitat` de îndat` ce exist`posibilitatea, dar nu mai târziude 48 ore.

Art. 16 - Mijloacele deob]inere a informa]iilor necesare siguran]ei na]ionalenu trebuie s` lezeze, în nici unfel, drepturile sau libert`]ile

Martie - POLI}IA CAPITALEI

VULNERABILIT~}I

20

fundamentale ale cet`]enilor,via]a particular`, onoarea saureputa]ia lor, ori s` îi supun`la îngr`diri ilegale.

Orice persoan` este protejat` prin lege împotrivaunor astfel de imixtiuni sauatingeri. Cei vinova]i deini]ierea, transmiterea ori executarea unor asemeneam`suri, f`r` temei legal, precum [i de aplicareaabuziv` a m`surilor de prevenire, descoperire saucontracarare a amenin]`rilor laadresa siguran]ei na]ionaler`spund civil, administrativ saupenal, dup` caz.

Cet`]eanul care se consider` lezat în drepturilesau libert`]ile sale prinfolosirea mijloacelor prev`zutela alin. 1 poate sesiza oricaredin comisiile permanente pentru ap`rare [i asigurareaordinii publice ale celor dou`camere ale Parlamentului.

Art. 17 - |n scopul realiz`riisiguran]ei na]ionale, ministerele, toate celelalteorgane ale statului,organiza]iile din sectoarele

publice sau private au, potrivitlegii, urm`toarele îndatoriri:

e) s` acorde sprijinul necesar la cererea organelorcu atribu]ii în domeniul siguran]ei na]ionale înîndeplinirea atribu]iilor ce lerevin [i s` permit` accesulacestora la datele de]inute,care pot furniza informa]iiprivitoare la siguran]ana]ional`;

f) s` ia m`surile necesarepentru aplicarea legii privindsiguran]a na]ional` în domeniile în care î[idesf`[oar` activitatea sau înproblemele de care se ocup`;

g) s` solicite sprijinulorganelor cu atribu]ii în domeniul siguran]ei na]ionalepentru realizarea m`surilornecesare înf`ptuirii siguran]eina]ionale în domeniul lor deactivitate.

Art. 18 - Organele [i organiza]iile de]in`toare desecrete de stat, în conformitate cu prevederilelegii speciale, sau a c`roractivitate poate fi vizat` prinac]iunile considerate, potrivit

art. 3, ca amenin]`ri la adresasiguran]ei na]ionale, vor întocmi programe proprii deprevenire a scurgerii de informa]ii cu caracter secret,care sunt supuse aviz`rii despecialitate Serviciului Românde Informa]ii.

R`spunderea pentruîndeplinirea obliga]iilorprev`zute în art. 17 [i în alin.1 al prezentului articol revine,potrivit legii, conduc`toruluiorganului sau organiza]ieirespective.

Sunt exceptate de laavizarea de specialitateprev`zut` în alin. 1 programele proprii de prevenire a scurgerii de informa]ii cu caracter secretale Parlamentului României,Ministerului Ap`r`rii Na]ionale,Ministerului de Interne,Serviciului de Informa]iiExterne, Serviciului deProtec]ie [i Paz` [i Direc]ieiGenerale a Penitenciarelor dinsubordinea MinisteruluiJusti]iei.

AAddrriiaann VVLLAADD

PPeenntt rruu aa ffaaccee rreevv ii ss ttaa „„PPooll ii ]] iiaa CCaappii ttaa llee ii ““ mmaaii aacccceess iibb ii ll `̀ ,, oo ppuuttee]] ii ddeesscc `̀ rrccaa ggrraattuuii tt ddee ppee ss ii ttee--uull http://b.pol i t iaromana.ro

TTrr iimmii ttee]] ii --nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaasstt rr `̀ ddee ee--mmaaii ll llaa revistapol i t ie i@gmail .com

[[ ii vvee]] ii pprr iimmii oonnll iinnee \\nn ff iieeccaarree lluunn`̀ rreevv ii ss ttaa ..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

-- vvaa uurrmmaa --

MAGAZIN

POLI}IA CAPITALEI - Martie 21

S` ne \ntoarcem tot la grupul D`nescu-Braia-Podaru de la Administra]ia Financiar` aSectorului 5. Pe lâng` cele 21.534 miliarde lei,reprezentând ramburs`ri ilegale de TVA dinbugetul de stat, acordate SC „Petro LinInterna]ional Impex“ SRL, ace[tia [i-au \nc`lcat,din nou cu inten]ie, atribu]iile de serviciu,aprobând \n favoarea SC „Sagace“ SRL Bucure[tiun num`r de [ase cereri de rambursare a TVA,\n sum` de 4960 miliarde lei.

S-a stabilit c`, \n acest caz, D`nescu Ionel apermis ca verific`rile s` fie f`cute de BraiaElena, [ef serviciu ramburs`ri TVA, de[i - culmea! - doamna [ef serviciu era, al`turi deso]ul s`u, Braia Alexandru, asociat [i administrator cu puteri depline la societateasus-men]ionat`!

Acela[i grup a acordat ramburs`ri de TVA \nmod ilegal [i pentru SC „News Canion“ SRL,\nsumând 1,345 miliarde lei. {ti]i cine esteadministratorul unic al firmei? Doamna D`nescuFilofteia, nimeni alta decât so]ia domnului director general D`nescu Ionel, mai-marele dela Administra]ia Financiar` a Sectorului 5!

|n fine, \n alte cazuri, func]ionarii publici auacordat ramburs`ri de TVA unor societ`]i comerciale \n care de]ineau calitatea de contabili.

De pild`, Braia Elena [i Dobrescu Cristina aucondus eviden]a contabil` (ca asocia]i ai firmei„Crey Com“ SRL) [i au acordat ilegal TVA (ca [efserviciu [i, respectiv, inspector la Administra]ia

Financiar` Sector 5), societ`]ilor comerciale„Monrom Comal“ SRL (5,4 miliarde lei), „M.M.Uniprod“ SRL (2,1 miliarde lei) [i „Club 21Perfect“ SRL (1,8 miliarde lei), prin folosireaunor facturi falsificate provenite de la furnizoriinexisten]i.

Am spus mai sus c` societ`]ile comercialeimplicate \n acest jaf de propor]ii uria[e asuprabugetului de stat erau, \n marea lor majoritate,firme-fantom` care s-au „eviden]iat“ prin totalalor absen]` oficial` \n lumea afacerilor: nici unan-a depus vreodat` un raport financiar periodicsau un bilan] anual prin care s`-[i declare activitatea desf`[urat` [i s`-[i deduc` obliga]iilefa]` de bugetul de stat.

{i, cu toate acestea, absenteismul firmelorrespective nu i-a „deranjat“ pe func]ionariiadministra]iilor financiare, care n-au mi[cat undeget m`car pentru a le cere s` intre \n legalitate sau s` le blocheze. Aceast` indiferen]` (inexplicabil`?) a permis ca acestesociet`]i comerciale s`-[i procure nestingheritdocumente fiscale [i s` continue s` opereze ca[i cum ar fi \n deplin` ordine.

Ancheta penal` a mai eviden]iat un factorfavorizant al comiterii acestor infrac]iuni [ianume superficialitatea de care au dat dovad` structurile de specialitate din MinisterulFinan]elor Publice cu ocazia controalelor efectuate. |n multe situa]ii, acestea au avut uncaracter formal, iar atunci când s-au constatatnereguli, concluziile au fost transmise cu\ntârziere, \n intervale de timp, cuprinse \ntre[ase luni [i un an.

Din materialele documentare ce ne-au fostpuse la dispozi]ie, am aflat c` doar la insisten]ele repetate ale organelor de cercetarepenal` s-au remis actele de control, dar [i acestea erau incomplete, f`r` documentele deprob`, fiind omise inten]ionat anumite societ`]i comerciale.

{i, \n fine, s-a concluzionat c` activitateagrupurilor de infractori care au ac]ionat \n acestdomeniu a mai fost \nlesnit` [i de modificarearepetat` a normelor juridice privind taxa pe valoarea ad`ugat`, fapt ce a creat un cadrupropice pentru solicit`rile agen]ilor economicide a li se rambursa ilegal TVA, dar [i pentru

Un eveniment rar \n analele criminalit`]ii: s-a furat din bugetul de stat

Constantin CONSTANTINESCU

Credit foto: Corbis.com

Martie - POLI}IA CAPITALEI

MAGAZIN

22

\nl`turarea oric`rei posibilit`]i ulterioare de control cu privire la legitimitatea opera]iilor efectuate.

Acesta s-ar putea s` fie - dac` nu chiar este -vârful aisbergului care a lovit puternic \n bugetulde stat, pre] de vreo 360 miliarde lei. Sunt semnale c` [i prin alte locuri s-au f`cut [i se facrestituiri ilegale de TVA. De asemenea, seestimeaz` la 190.000 num`rul firmelor ce \[idesf`[oar` activitatea f`r` respectarea obliga]ieide majorare a capitalului social la minimumdou` milioane lei, marea lor majoritate fiindfirme „fantom`“. Acestea pot oricând s` intre \njocul restituirilor ilegale de TVA (dac` nu au [iintrat).

Ca s` scape de urm`rire,o inspectoare s-a ascuns printre nebuni

Din catacombele economiei subterane a ie[itla lumin` o [tire prin care opinia public` erainformat` despre faptul c` IPJ Constan]a, prinserviciul poli]iei economico-financiare, \lcerceteaz` \n stare de arest preventiv pecet`]eanul turc Keser MehmetFatih, asociat unic [i administrator la SC „RulexInterna]ional Impex“ SRL, Ovidiu,jude]ul Constan]a.

|n câteva cuvinte se f`cea precizarea c` cel \n cauz` aachizi]ionat m`rfuri de la societ`]ile ce nu func]ioneaz` lasediile sociale declarate, m`rfuripe care le-a \nregistrat \n contabilitatea firmei sale, pebaza unor acte contabile false. |nplus a f`cut exporturi \n Turcia [ia repatriat valut` \n condi]ii ilegale, rambursându-i-se \n acela[i timp TVA \nvaloare de 85,6 miliade lei de c`tre Circa Fiscal`Ovidiu.

Se contura, prin urmare, s`vâr[ireainfrac]iunilor de evaziune fiscal`, fals intelectual[i asociere la s`vâr[irea de fapte penale.

Iat`, \ns`, c` pe parcursul derul`riicercet`rilor, forurile superioare ale poli]i[tilorconst`n]eni, adic` Direc]ia Poli]iei Economico-Financiare [i Direc]ia Cercet`ri Penale dinInspectoratul General al Poli]iei, au „aruncat“ unochi iscoditor \n dosarul inculpatului KeserMehmet Fatih [i, extinzând verific`rile, audescoperit, cu stupoare, c` [i o alt` firm`turceasc`, SC „Petro Lin Interna]ional Impex“

SRL. Bucure[ti a \ncasat, de asemenea, ilegalTVA, \n valoare de 21,5 miliarde lei.

|ncepând din aceast` faz`, surprizele s-au]inut lan], iar cauza a c`p`tat o complexitatedeosebit`. Suntem din nou \n fa]a unui descalificant exemplu de abuz \n serviciu contraintereselor publice [i fals intelectual, comise defunc]ionari români care, prin natura atribu]iilorde serviciu, trebuiau s` apere cu str`[nicieinteresele statului român. Ace[ti func]ionari destat sunt D`nescu Ionel, fost director general alAdministra]iei Financiare Sector 5, Braia Elena,[ef serviciu [i Podaru Lidia, inspector, dinaceea[i unitate.

Cum a \nceput totul? Cu o sesizare din oficiu. Mai pe \n]elesul tuturor, poli]ia s-a sesizatc` \ntr-un local public au fost g`site abandonatemai multe documente, din care rezulta c` unelesociet`]i comerciale - conduse de str`ini de origine turc` - au solicitat [i ob]inut de laAdministra]ia Financiar` a Sectorului 5 Bucure[ti ramburs`ri de TVA.

S-a ajuns, astfel, la SC „Petro LinInterna]ional Impex“ SRL, \nregistrat` la RegistrulComer]ului Bucure[ti, având ca asociat unic peKaya Selami, cet`]ean turc [i ca obiect de

activitate comer]ul cu produseindustriale, combustibili lichizi,solizi [i gazo[i. O men]iune carepoate p`rea banal`, dar are oanumit` semnifica]ie: sediuldeclarat al firmei a fost \nBucure[ti, Bd Unirii bl.4A, sector5, apoi tot \n Bucure[ti, BdUnirii nr.27, sector 5 [i, \n sfâr[it\n comuna Ovidiu, str. Na]ional`nr.2A, jude]ul Constan]a.

Ce a f`cut firma turcului? Adepus la Administra]iaFinanciar` a Sectorului 5 dou`

cereri de rambursare TVA, \n sum` total` de21,5 miliarde lei, care au fost aprobate de directorul general D`nescu Ionel, la propunereaElenei Braia, [ef serviciu [i a Lidiei Podaru,inspector.

Pân` a se ajunge la aceast` aprobare, celedou` func]ionare care primeau leaf` de la statul român au \ntocmit dosarele de rambursare (din dispozi]ia lui D`nescu Ionel!)f`r` ca lucr`rile s` fie \nregistrate [i f`r` s` legitimeze pe reprezentan]ii SC „Petro LinInterna]ional Impex“ SRL. Mai mult decât atât,\nc`lcând flagrant procedura de verificare, careimpunea deplasarea la sediul societ`]ii comerciale [i efectuarea controlului la arhiva

Unde s` fie, unde s` fie? -s-au \ntrebat poli]i[tii, [i tot ei au r`spuns la

aceast` nou` \ntrebare.Cu un mandat de arestare

preventiv` \n buzunar...

” ”

POLI}IA CAPITALEI - Martie

MAGAZIN

23

contabil`, cele dou` inspectoare s-au mul]umitcu prezentarea unor documente justificative ac`ror provenien]` [i realitate p`rea c` nici nu leintereseaz`.

{i dac` tot am marcat acest aspect al dezinteresului, s` men]ion`m c` Braia Elena [iPodaru Lidia nu au ]inut cont de faptul c` firmaverificat` avea deschis dosar fiscal la sediuladministra]iei. Dac` m`car ar fi aruncat o privirefugar` \n acest dosar, cele dou` func]ionare ar fiputut vedea c` societatea nu depusese nici undecont de TVA!

S` nu vorbim despre „u[urin]a“ cu care auacceptat ca justificare unele facturi fiscale carenu aveau completate nici un fel de date privindexpedi]ia, ceea ce contravine HGR nr.831/1997,precum [i despre „superficialitatea“ cu care auverificat (\n realitate nici n-au f`cut-o!) existen]a furnizorilor la sediile declarate, precum [i deconturile de TVA [i bilan]urile contabile ce trebuiau depuse la organele de control fiscal.|n final, opera]iunea care a pus capac a fost\ntocmirea proceselor-verbale de verificare.

Cu o insolen]` rar`, Braia Elena [i PodaruLidia au stipulat \n procesele verbale c` verificarea s-a efectuat la sediul societ`]ii [i \nprezen]a administratorului [i asociatului unic,Kaya Selami, când a[a-zisa verificare a avut loc lasediul Administra]iei Financiare a Sectorului 5 \nabsen]a turcului! De altfel, din datele comunicate de Direc]ia General` de Pa[apoarte,rezult` \n mod cert c` cet`]eanul turc KayaSelami nici nu se afla pe teritoriul ]`rii când s-au\ntocmit procesele-verbale, el intrând \nRomânia abia \n luna octombrie!

|n leg`tur` cu toate aceste nereguli grave, speciali[tii Minsterului Finan]elor, care au intrat[i ei pe fir, au stabilit c` rambursarea TVA \nsum` de 21,5 miliarde lei s-a aprobat pe bazaunor documente fictive [i prin \nc`lcarea deliberat` a atribu]iilor de c`tre cei treifunc]ionari de stat, iar poli]ia, \ncercând s`-iidentifice [i s`-i audieze pe reprezentan]ii firmeiturce[ti, a dovedit c` aceast` societate este, defapt, o societate „fantom`“, \n sensul c` nufunc]ioneaz` la sediile declarate, administratorii[i asocia]ii nu pot fi identifica]i [i nu s-au depusraport`ri financiare sau declara]ii de venit laadministra]ia financiar`, nefiind pl`tite nici un felde taxe [i impozite la bugetul de stat!

Dumnezeule mare, dac` a[a stau lucrurileatunci cum au putut ni[te func]ionari români s` le ramburseze turcilor TVA de peste 20 miliarde lei???

Ca s` r`spund` la aceast` \ntrebare, poli]ia

i-a invitat la un interviu pe D`nescu Ionel, BraiaElena [i Podaru Lidia. Stupoare! Braia Elena n-afost de g`sit. Unde s` fie, unde s` fie? - s-au\ntrebat poli]i[tii, [i tot ei au r`spuns la aceast`nou` \ntrebare. Cu un mandat de arestare preventiv` \n buzunar, ob]inut de la Parchetul depe lâng` |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie, ei aureu[it s-o g`seasc` tocmai acolo unde credea c`n-o s-o caute nimeni: printre bolnavii SpitaluluiClinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia“ dinBucure[ti, unde figura ca internat` cu diagnosticul „tentativ` de suicid [i depresie psihic`“.

Cusut` cu a]` alb`, aceast` internare a duratpân` ce spitalul i-a f`cut „externarea“ direct laDirec]ia Cercet`ri Penale din cadrulInspectoratului General al Poli]iei, pentru \ncarcerare [i continuarea cercet`rilor.

S-ar p`rea c` aici ar trebui s` punem punct [is` a[tept`m terminarea anchetei. Dar nu putems` facem acest lucru, deoarece povestea nu s-aterminat. |n luna urm`toare, SC „Petro LinInterna]ional Impex“ SRL s-a mutat cu sediulsocial \n comuna Ovidiu, jude]ul Constan]a,unde ce crede]i c` a f`cut? A solicitat o rambursare de TVA \n sum` de 12,4 miliarde lei,de c`tre Circumscrip]ia Fiscal` Ovidiu!

Culmea este c` [i la aceast` unitate turcii aug`sit un inspector, Mihailov Haralambie care a\ntocmit propunerea de aprobare a cererii, precum [i un [ef de unitate, Holban Ion, care asemnat… ca primarul!

Ca [i la Administra]ia Financiar` a Sectorului5 din Bucure[ti, inspectorul Mihailov nici m`carnu s-a sinchisit s`-i identifice pe reprezentan]iiturci ai firmei, nu a verificat realitatea [i legalitatea documentelor prezentate de furnizori [i nici dac` s-au pl`tit taxe [i impozitec`tre stat. Tot ceea ce a acceptat acest „inspector“ financiar a fost o gr`mad` de actefictive, pe care s-a grabit s` i le vâre sub nas[efului lui, ca s`-l conving` s` semneze aprobarea.

Aici, cu adev`rat, povestea se sfâr[e[te \nceea ce prive[te ancheta. Ultimul cuvânt aapar]inut justi]iei.

Dac` asta mai \nc`lze[te pe cineva, s`ad`ug`m c` Ministerul Finan]elor, prin sesizareapenal` nr. 512853 din septembrie 2000 s-a constituit parte civil` cu suma total` de 34 miliarde lei.

-- ssffâârr[[iitt --

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

Martie - POLI}IA CAPITALEI

TIMP LIBER

INVESTIGA}I IINVESTIGA}I IOORRIIZZOONNTTAALL::1) Ho]ul din Balta Br`ilei - Metal pre]ios; 2)

Persoan` care se sustrage de la impunerea fiscal`;3) Una care prinde... gustul mânc`rii ! - Omorât; 4)Stropit cu un lichid - Pu]in (pop.); 5) |n ziar ! -Omor cu premeditare; 6) A produce leziuni - Dataiurea !; 7) Om s` fie ? Cal s` fie ? (!) - Miez de cea-r` !; 8) Reginele [ahului - Electrod pozitiv; 9) Fugitdin centru ! - Actul monarhului; 10) Calcula]ie \n-tocmit` anticipat - Cadavru; 11) A manifesta in-ten]ia de a face r`u - Abis !

VVEERRTTIICCAALL::1) A fura - Rea la suflet; 2) Fug` de sub paz` -

Produs alimentar ob]inut din fructe fierte cu zah`r;3) Coast` abrupt` - Cicoare de gr`din` (pl.); 4)Nehot`rât` - 12 Inculpa]i !; 5) Apa faraonilor - Ge-meni prin[i unul de cel`lalt; 6) Capriciu - Curs deap` \n Sahara; 7) |n ven` ! - Râu \n Germania - Acest(pop.); 8) Zorit - Colec]ie de acte; 9) Obâr[ie; 10)Folositoare - |n haos ! - 12 R`uf`c`tori !; 11) B`r-bierit - Prea târzie.

24

TTAARREE

OOMMOONNIIMM

AABBIISS !!AACCUUTT !!TTEERREENNVVIIRRAANN

Dinte câinesc

AlesBot

de porcA consol i da

1122 OOAASSEE !!

Respectat

******

Supravegheat

|N CAD~ !

CALD !

HIDOS

Examinat`

COSTEL RA{CA-CCOSCOSTEL RA{CA-CCOS

PPrrooffeessoorruull:: CCuumm ssee nnuummeesscc uullttiimmiiii ddiinn]]iiccaarree nnee aappaarr \\nn gguurr`̀??EElleevvuull:: ......

DDiicc]]iioonnaarr:: LLNNAA- uurrmmaarreeaa ppee ccoollooaannaa 22 -

DECES1100

Romani

M~SEA

A JELILan

\ncurcat !

CARNE !

PPUUBBLLIICCAATT

SSTTRRIICCAATT

}}IINNUUTT PPEEDDEEGGEETTBBAANNII

NNEEGGRRII

CARIE !

CAD~ !

CUTAT

CARIICARII

11 44 66 66

1369

DDiicc]]iioonnaarr:: AATTDD,, UUEEDD,, IISSAARR

RÂVNIT~

Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1

Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Promoroac` nr. 10Telefon: 021.222.96.01E-mail: sectia2@b.politiaromana.ro

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Num`r unic:(Poli]ie, Salvare, Pompieri)

112

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Str. Valeriu Brani[te nr. 9Telefon: 021.313.69.45

Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12

Sec]ia 12Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Nicolau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15

Sec]ia 13Sediu: Str. Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90

Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: sectia23@b.politiaromana.roFax: 021.256.05.66

Sectorul 4

Sec]ia 14Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec]ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec]ia 20Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec]ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec]ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE -- mm aa ii ll :: ppooll ii tt iiaaccaappii ttaa llee ii@@bb..ppooll ii tt iiaarroommaannaa .. rroo

Director General AdjunctChestor de poli]ie

Drago[ Orlando Nicu

Telefon: 021.313.51.93mar]i, orele 14:30-16:00

Director GeneralChestor de poli]ie

Mihai Marius Voicu

Telefon: 021.312.23.23luni, orele 14:30-16:00

|mputernicit Director General Adjunct

Comisar [ef de poli]ieMarius Eugen {tefan

Telefon: 021.312.26.82joi, orele 14:30-16:00

|mputernicit Director General Adjunct

Comisar de poli]ieMihai Dan Truc`

Telefon: 021.315.79.88miercuri, orele 14:30-16:00

http:/

/b.po

litiaro

mana

.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: politiacapitalei@b.politiaromana.roTelefon: 021.311.20.21