Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

poliţia capitalei

OCTOMBRIE2018

fondat` \n 1926serie nou`anul XXVII Nr. 482 http://b.politiaromana.ro

OCTOMBRIE2018

anul XXVIINr . 482

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU Indira GHEORGHE

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,

Florin {INCA, ConstantinCONSTANTINESCU,

Costel RA{CA

R`spunderea pentru materialele

publicate revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

Adresa po[ta l` :

s t r . Efor ie i nr . 3-55,

sector 5 , Bucure[t i .

E-mmai l :

revistapolitiei@gmail.com

Sumar

2-3

7-9

Atitudini [i comportamente ale genera]iei „Z“ fa]` de lege [i legalitate

Martirii Poli]iei Române

Perchezi]ia domiciliar` - aspecte generale [i practice

14-15

16-18

22-23

Cum s` ne ferim de infractori?

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:Mihai Marius VOICU

Radu Emilian GAVRI{ Drago[ Orlando NICU

Marius Eugen {TEFAN

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

4

Strategii „inovatoare“ ale poli]ieifranceze pentru securizareacartierelor defavorizate

10-11Poli]ia la \nceputul marelui r`zboi

ISSN 2601-55129

ISSN - L 1584-99910

Femei abuzate sexual la interviul de angajare

Num`rul actual a primit bun de tiparpe 25 octombrie 2018

1POLI}IA CAPITALEI - Octombrie

PREVENIRE

Fraudele informatice cyberscams în secolul 21

Centrul European Cybercrime din cadrulEuropol [i Federa]ia European` a B`ncilorlanseaz`, în perioada 17-23 octombrie 2018, ocampanie de prevenire a celor mai întâlnite[apte tipuri de fraude în mediul online.Campania face parte din manifestarea intitulat` „Luna European` a Securit`]iiCibernetice - The European Cyber SecurityMonth (ECMS)“, a Uniunii Europene, ce promoveaz` securitatea în mediul online, eviden]iind câteva m`suri simple, pe carefiecare le poate lua, pentru a-[i proteja datelepersonale, financiare [i profesionale.

Tacticile folosite de infractorii informaticisunt din ce în ce mai inovative [i greu dedetectat. Începând cu însu[irea nelegal` acalit`]ii de manager al unei companii, pân` lapunerea în scen` a unor false rela]ii dedragoste, autorii de ast`zi fac tot ce pot s`ob]in` ceea ce vor - banii [i/sau datele a câtmai multor persoane.

Infractorii utilizeaz` tehnicile de „social engineering“ pentru a atinge mai multe scopuri: s` ob]in` date personale, s` piratezeconturile, s` fure identitatea, s` ini]ieze pl`]iilicite în numele cuiva ori s` conving` pe cineva s` fac` orice tip de activit`]i împotrivapropriului interes, precum transfer de bani saudivulgare de date. Un singur click în astfel desitua]ii poate compromite o întreag` organiza]ie.

Timp de o s`pt`mân`, în perioada 17-23

octombrie 2018, toate agen]iile de aplicare alegii din Statele Membre ale Uniunii Europene[i state non-membre precum Columbia,Liechtenstein, Norvegia, Elve]ia [i Ucraina, 24de asocia]ii bancare na]ionale [i mul]i al]iactori implica]i în lupta împotriva criminalit`]iiinformatice vor ac]iona pentru cre[terea gradului de con[tientizare în rândul beneficiarilor, cu privire la acest fenomeninfrac]ional.

Potrivit recomand`rilor IOCTA 2018(Internet Organised Crime Threat Assesment),cea mai eficient` metod` de ap`rare împotrivaamenin]`rilor de tip „social engineering“ estereprezentat` de educa]ia poten]ialelor victimecare, în cazul de fa]`, pot fi to]i cei care acceseaz` Internetul.

Pentru aceast` campanie, au fost elaborate materiale de promovare în 27 delimbi. Acestea includ informa]ii [i recomand`ridespre cele mai întâlnite tipuri de fraude înmediul online [i cum pot fi ele evitate:

Frauda „Mesaj de la [ef“ - CEO fraud:Vizând angaja]ii autoriza]i s` efectueze pl`]i,autorul sun` sau trimite un e-mail, pretinzândc` este unul din managerii de top din companie [i îi determin` s` pl`teasc` o factur`fals` ori s` efectueze un transfer din contulfirmei;

Fraude cu facturi - Invoice fraud: O firm`este contactat` de cineva, care pretinde c` estereprezentantul unui furnizor legitim debunuri/servicii. Angaja]ii cu atribu]ii \n efectuare de pl`]i sunt determina]i s`pl`teasc`, pe viitor, facturi false în conturileautorilor;

Phishing/Smishing/Vishing: Autorii teapeleaz` telefonic, î]i trimit un mesaj text(SMS) ori un e-mail, prin care te induc îneroare, pentru a-]i divulga date personale,financiare ori de securitate;

Website-uri bancare contraf`cute -Spoofed bank website fraud: Autorii folosescmesaje de tip „phishing“ cu link-uri c`tre site-uri bancare false. Odat` ce ai accesat link-ul, prin metode diverse, se colecteaz` Credit foto:

cybersecuritymonth.eu

PREVENIRE

ilegal datele personale [i/sau bancare. Site-ulcontraf`cut va ar`ta precum cel legitim, pe careîl imit`, cu foarte mici diferen]e, deseori greusesizabile.

Iubire pref`cut` - Romance scam: Autoriipretind c` sunt îndr`gosti]i [i î[i doresc orela]ie cu poten]iala victim`. De[i debuteaz` pesite-uri de întâlniri, sunt folosite conturi falsede e-mail sau pe re]ele sociale pentrumen]inerea contactului, câ[tigarea [iexploatarea încrederii;

Furtul de date personale - Personal datatheft: Autorii î]i colecteaz` nelegitim datele

personale de pe re]ele de socializare. Dateletale pot fi vândute altor infractori sau folositepentru a-]i accesa conturile bancare, contractaîmprumuturi ori derula afaceri ilegale înnumele t`u;

Fraude cu investi]ii [i cump`r`turi online- Investment and online shopping scams:Autorii î]i ofer` oportunit`]i „speciale“ deinvesti]ii cu profituri rapide... sau î]i prezint`„oferte-bomb`“ de „chilipiruri“ în mediulonline.

Mai multe informa]ii se pot citi pe paginaweb, dedicat` cybersecuritymonth.eu

Octombrie - POLI}IA CAPITALEI2

Atitudini [i comportamente ale genera]iei „Z“ fa]` de lege [i legalitate

|n perioada martie-iulie2018 s-a desf`[urat un studiu,ce a avut ca scop cunoa[tereapercep]iei tinerilor dingenera]ia „Z“ asupra legii,legalit`]ii, institu]iilor statului,cât [i atitudinea [i comportamentul lor în situa]iaîn care ar fi martori lacomiterea unor infrac]iuni.

Studiul s-a bazat pe chestionarea a 603 elevi, din30 de licee bucure[tene dintoate cele [ase sectoare, situate central sau la periferie.Deoarece a fost utilizat un lotde 603 subiec]i, studiul arecaracter exploratoriu [i deemitere a unor ipoteze, ce potfi verificate ulterior prin studiiaprofundate. Chestionarul deopinie a fost unul structurat,cu întreb`ri închise [ideschise.

Genera]ia „Z“ estegenera]ia n`scut` între 1996[i 2010, o genera]ie careacum, în majoritate, seg`se[te pe b`ncile liceelor[i/sau facult`]ilor. Este o genera]ie care se simte în siguran]` în apropierea

p`rin]ilor sau atunci când „[tiuc` Poli]ia ac]ioneaz` imediat“.Majoritatea se simt în siguran]` acas` (95,3%) sau la[coal`. Nu se simt în siguran]`în spa]ii publice, în parcuri, încluburi sau în mijloacele detransport în comun.

Dintre instrumenteleonline, e-mailul este considerat cel mai sigur(67,8%), iar cele mai pu]insigure sunt consideratere]elele de socializare(50,6%).

83,4% consider` c`„oamenii nu respect` regulilesociale“, 77,4% c` „oameniinu respect` legile“, iar 69,6%c` „societatea devine din ce înce mai nesigur`“. 63,3% consider` c` „siguran]a ester`spunderea lor“, 24,5% credc` siguran]a este „r`spundereainstitu]iilor care asigur`ordinea [i lini[tea public`“, iar10,9% sus]in c` „siguran]aeste responsabilitateap`rin]ilor!“

Tinerii cred c` este nevoiede informare legislativ`, iar58,2% sunt interesa]i s`

contribuie la crearea legilor.45% au încredere în lege, dardovedesc scepticism fa]` deinstitu]iile statului. 80,3%spun c` nu ar dori s` pun` înaplicare legile, iar 85,2% nu ardori s` voteze legi.

33,7% dintre subiec]ii intervieva]i consider` c`românii ar trebui s` aib` accesla arme, începând cu vârsta de25 ani. 32,5% cred c` permisul de conducere ar trebui ob]inut la vârsta de 16ani, pe când 11,6% cred c`permisul de conducere trebuieob]inut la vârsta de 20 ani saupeste aceast` vârst`.

Genera]ia „Z“ este o genera]ie preocupat` de ceeace i se poate întâmpla [i totaldezinteresat` fa]` de siguran]acelor care îi înconjoar`. Într-uncaz de lovire, la care ei ar fimartori, doar 61,4% ar s`ri înajutorul victimei [i 39,8% aranun]a Poli]ia. Într-un caz deviolen]` în familie, la care ei arfi martori, 61,5% ar s`ri în ajutorul victimei [i doar 50,2%ar anun]a Poli]ia, pentru c`„nu e datoria lor“. În cazul

PREVENIRE

unei infrac]iuni de furt, la careei ar fi martori, doar 34% ars`ri în ajutorul victimei [i32,3% ar anun]a Poli]ia.

În cazul unui consum dedroguri, la care ei ar fi martori,doar 23,5% ar s`ri în ajutorulvictimei [i 53,4% ar anun]aPoli]ia. În cazul unui accidentrutier, la care ei ar fi martori,doar 44,3% ar s`ri în ajutorulvictimei [i 69% ar anun]aPoli]ia. Dac` ar [ti c` cinevapoart` arm` asupra lui, 72%ar anun]a Poli]ia [i 82,1% [i-aranun]a p`rin]ii. În cazulinfrac]iunilor de violen]` înfamilie sau criminalitate informatic`, la care tinerii ar fimartori, ace[tia [i-ar anun]a,în primul rând, p`rin]ii.

În ceea ce prive[te încrederea tinerilor în institu]ii,clasamentul este urm`torul:Armata - 83,5%, Jandarmeria -67,5%, SRI - 57,9%, Poli]iaNa]ional` - 57,6%, DNA-52,4%, Justi]ia - 43,6%,Parchetul - 43,1%, Poli]iaLocal` - 34,5%. Ce ar trebui s`fac` institu]iile enumerate maisus, \n opinia tinerilor?

Jandarmeria - s` reprezinte legea, s` ofere siguran]` popula]iei, s` imobilizeze oamenii periculo[i,s` fie antrena]i, s` ajute victimele;

Poli]ia Na]ional` - s`umble pe str`zi [i s` prind`infractori, s` patruleze înzonele r`u-famate, s` protejeze, s` ajute, s` nu maidea amenzi, s` ajung` mairepede atunci când suntchema]i, s` aplice corectlegea, c`utarea serioas` adovezilor, s` asigure ordinea [ilini[tea public`;

Poli]ia Local` - s` seimplice mai mult, s` ia totul în

serios, s` fie în fa]a [colilor, s`men]in` lini[tea str`zilor, s`apere locatarii;

Parchetul - s` respecteoamenii, s` strâng` dovezi, s`nu fie corup]i, s` strâng`probe, s` aplice acelea[i legiindiferent cine e arestat, s`asigure un mediu f`r`corup]ie;

Justi]ia - s` judece, s` nufie radicali, s` aresteze, s`analizeze bine cazurile, s` fiemai corec]i, crearea unor legiîn favoarea popula]iei;

Biserica - s` ]in` mereudeschise bisericile, s` sprijineenoria[ii, s` fac` totul dinpl`cere [i iubire fa]` deDumnezeu, s` încurajeze spiritul civic, s` ajute oameniinevoia[i, s` promoveze spiritualitatea, s` aib` interespentru oameni.

Dac` tinerii ar fi s` seimplice, sus]inând o cauz`,aceasta ar fi din domeniul:acces la serviciile medicale -94,2%, [anse egale laeduca]ie - 90,1%, aplicarealegii - 88,9%, independen]a

]`rii - 84,6%, dreptate -84,2%, libertatea persoanei -81,3%, libertatea justi]iei -78,3%, egalitate în drepturi -71,2%, libertate de opinie -66,3%.

Tinerii intervieva]i consider`c` un comportament necivilizat ar trebui sanc]ionatgradual cu: avertisment,amend`, aten]ionare public`,munc` în folosul comunit`]ii[i c` nu ar trebui uitate programele educative.

Genera]ia „Z“ crede c` vârsta optim` pe categorii profesionale este: Poli]ist - 25-30 ani; Director - 35-40 ani;Profesor - 25-30 ani; Prim-ministru - 35-45 ani;Pre[edinte - 40-45 ani. Deasemenea, primele trei institu]ii în care tinerii [i-ardori s` aib` un loc de munc`sunt: Armata, SRI, Poli]iaNa]ional`.

PPaaggiinnii rreeaalliizzaattee ddee SSeerrvviicciiuull AAnnaalliizz`̀

[[ii PPrreevveenniirree aa CCrriimmiinnaalliitt`̀]]iiii

POLI}IA CAPITALEI - Octombrie 3

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

|n diminea]a de 18 octombrie,judiciari[tii Sectorului 5 Poli]ie auefectuat mai multe perchezi]ii domiciliare \n Bucure[ti, pentru adestructura o grupare axat` pefurturi din locuin]e. Trei b`rba]i,cu vârste \ntre 27 [i 38 ani, aufost condu[i la audieri, fiind suspec]ii principali \n comiterea apatru furturi din locuin]e, \nperioada decembrie 2017-octombrie 2018. Cu ocaziaperchezi]iilor, au fost descoperitemai multe bunuri (laptopuri, telefoane mobile, tablete), careau fost sustrase de suspec]i dinmai multe locuin]e.

Unele dintre acestea au fostreturnate p`gubi]ilor, urmând capentru restul s` fie continuate

cercet`rile, pentru a identifica proprietarii.

|n dosarul deschis de poli]i[ti,cei trei suspec]i sunt acuza]i c`au comis patru furturi dinlocuin]e, astfel: pe 12 decembrie2017 au furat, din locuin]a uneifemei din sectorul 5, bijuterii \nvaloare de 8000 lei; pe 17 mai2018, dintr-o locuin]` din sectorul 3, au furat bani [i bijuterii de aproximativ 5000 lei;pe 4 septembrie, diminea]a, aufor]at [i escaladat o fereastr` aunei locuin]e din sectorul 2, deunde au sustras 600 euro [i bijuterii, cauzând un prejudiciutotal de 7500 euro; pe 7 septembrie, dintr-o locuin]` dinsectorul 3 au furat bijuterii, bani

[i electronice, \n valoare de14.000 lei.

Cercet`rile sunt continuate deServiciul de Investiga]ii Criminaleal Sectorului 5 [i Parchetul de pelâng` Judec`toria Sectorului 5,sub aspectul s`vâr[iriiinfrac]iunilor de furt calificat,complicitate la furt calificat [it`inuire, cu doi dintre ei aresta]ipentru 30 de zile, iar pentru cel de-al treilea s-a dispus controluljudiciar.

Ac]iunea a beneficiat de sprijinul de specialitate alDirec]iei Opera]iuni Speciale din Inspectoratul General alPoli]iei Române.

RRuubbrriicc`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee SSoorriinn AANNGGHHEELL

Octombrie - POLI}IA CAPITALEI

{TIRI

Cap`t de linie pentru trei ho]i din locuin]e

4

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

Femei abuzate sexual la interviul de angajare Un b`rbat de 52 ani a fost re]inut de poli]i[tii

Capitalei, la \nceputul lunii octombrie, fiind b`nuitde s`vâr[irea a 20 de infrac]iuni de agresiune sexual`, 17 infrac]iuni de viol, 26 infrac]iuni de violare a vie]ii private [i exercitarea f`r` drept a profesiei de medic.

Din probele strânse de anchetatori, a reie[it c` \nperioada 2016 - februarie 2017, b`rbatul a postatmai multe anun]uri de angajare pentru postul desecretar`, pe diferite platforme online. Mai multefemei s-au ar`tat interesate [i au luat leg`tura cuacesta, pentru a se prezenta la interviu. Individul le-a solicitat s` efectueze o testare psihologic` [imedical` la un cabinet agreat de firma de angajare.

Cabinetul la care s-au prezentat femeile era condus chiar de cel care postase anun]ul. Dup`a[a-zisa testare psihologic`, individul a convins maimulte femei c` trebuie s` fac` [i un examen ginecologic.

Cu un discurs persuasiv, le-a determinat s` iamedicamente de calmare (\n fapt, sedative

puternice, care s` le adoarm`), apoi le-a abuzat sexual. |n \nc`perea unde s-au desf`[urat a[a-ziseleinterviuri erau montate mai multe camere video,care \nregistrau tot ce se \ntâmpla, oamenii legiidescoperind, la perchezi]ie, o arhiv` consistent` dematerial video cu abuzurile comise.

În acest caz, procurorii au pus în mi[careac]iunea penal` împotriva b`rbatului, dosarulfiind înaintat Judec`toriei Sectorului 6, cu propunere de arestare preventiv`.

Credit foto: Corbis.com

RELA}II PUBLICE

POLI}IA CAPITALEI - Octombrie 5

Importan]a comunic`rii în activit`]ile de educa]ie civic` [i preven]ie

În mod eronat, comunicarea esteîn]eleas` ca ac]iunea de transmitere aunor mesaje, f`r` a se urm`ri dac`mesajul a fost receptat, în]eles [i dac` aprodus schimb`rile dorite. „Cuvinteleinformare [i comunicare sunt folosite casinonime, dar înseamn` lucruri foartediferite. A informa înseamn` s` emi]i unmesaj, a comunica înseamn` c` acesta s`p`trund`“. (Sydney J. Harris)

Atât cet`]enii, cât [i func]ionarii din sectorul public trebuie s` în]eleag` c` raportul dintre institu]ie [ipopula]ie nu este unul defor]`, ci unul de colaborare,în ap`rarea unor interesecomune, ghidat, desigur, deun context riguros, cel alcadrului legislativ. ScopulPoli]iei Române, de exemplu, nu este coerci]ia,ci a[a cum afirm` [i motto-ul: „Siguran]` [iîncredere“, institu]ia trebuie s` ac]ioneze ca unveritabil partener.

În calea unei comunic`ri eficiente pot ap`rea trei tipuri de bariere:

a) de limbaj, atunci când acelea[icuvinte au sensuri diferite pentru persoane diferite sau când cel ce vorbe[te[i cel ce ascult` nu beneficiaz` de acela[inivel de preg`tire sau de aceea[i experien]`, motiv pentru care trebuie evitat` comunicarea informa]iilor într-omanier` foarte tehnic` sau specializat`(Dr. Leonard Sayles, de la Grand School ofBusiness, Universitatea Columbia);

b) bariere de percep]ie - un rol important îl joac` modul nostru de aîn]elege [i interpreta informa]iile primite.Adesea, nu vedem [i nu auzim decât ceeace dorim, deformând mesajul transmisprin aceast` reac]ie;

c) bariere de mediu - mediul material defavorizeaz` comunicarea întotdeauna,

prin zgomote care pot influen]a capacitatea de a intercepta ceea ce sespune, dar [i prin elemente mult mai subtile, cum ar fi starea emo]ional` a persoanelor care particip` la discu]ie.

Dintre regulile care trebuie respectateîn timpul unei conversa]ii, ce are loc întreun reprezentant al autorit`]ii publice [i uncet`]ean, conform literaturii de specialitate, men]ion`m:

siguran]a în expunere; discutarea doar a aspectelor bine

fondate; atitudine pozitiv`,

bun`voin]`, în]elegere [iaten]ie fa]` de ceilal]i;

se va vorbi calm, cuconvingere [i f`r` exager`ri;

se va ]ine cont descopul expunerii: de a consilia, instrui, convinge,încuraja, calma;

se va folosi o exprimare clar`, precis`, sugestiv`;

se vor folosi cei maipotrivi]i termeni;

se va limita expunerea, pentruînceput, la ceea ce este esen]ial, dac`este nevoie se vor da ulterior detalii;

se va practica stilul concret, cu fapteprecise [i exemple;

frazele vor fi scurte, clare; se vor evita cuvintele vulgare,

expresiile uzate, superlativele; se vor rezuma în cursul discu]iilor

ideile discutate [i se vor sintetiza lasfâr[it; se vor folosi expresii afirmative [i constructive;

se vor evita scuzele exagerate, formule de genul: „se poate“, „s-ar putea“, „eventual“, „probabil c`“, „se pare c`“ [iexpresiile negative: „a]i f`cut multegre[eli“, „nu sunt în stare s`“ etc.;

se va p`stra contactul vizual în timpul comunic`rii;

Începe discu]ia într-unmod prietenos; în felul

acesta dai tonul conversa]iei, avândoricând la dispozi]ie

posibilitatea de a abordamai dur situa]ia.

” ”

Octombrie - POLI}IA CAPITALEI6

RELA}II PUBLICE

se va controla mimica, evitândexager`rile, gesticul`rile [i ticurile (Surs`:„Metode moderne de comunicare în institu]iile publice“, Iulia Lavinia Lu]`).

De la teorie la practic` drumul este celpu]in sinuos, dac` nu [i dificil. Avem, pede o parte, frustr`rile u[or de în]eles alecet`]enilor, legate de starea drumurilor,de traficul aglomerat, de ideile preconcepute -alimentate de mituriurbane sau sketchuri umoristice, de oantagonizare la nivel de principiu arela]iei poli]ist-cet`]ean, iar pe de alt`parte, nemul]umirile poli]i[tilor, generate de dot`rile uneori insuficientesau învechite, atitudine de multe ori lipsit` de respect [i apreciere din parteacet`]enilor [i/sau a presei, nivelul de periculozitate al muncii, restric]iile [ilimit`rile ce înso]esc statutul, starea psihic` de alert` permanent` care seinstaleaz`, ca reflex profesional. Întotdeauna vor exista excep]ii, pentru c`,da, exist` o mul]ime de infractori [i contravenien]i în rândul popula]iei [iexist` [i poli]i[ti nedemni de uniform`.Îns` generaliz`rile nu î[i au rostul [i suntchiar d`un`toare.

Cea mai eficient` form` de educa]ie se realizeaz` prin puterea exemplului, [icea mai bun` metod` de combatere a criminalit`]ii r`mâne preven]ia.

Atât pentru educa]ie, cât [i pentru preven]ie este necesar` o bun` comunicare. Experien]a colegilor no[tricanadieni propune urm`toarele recomand`ri, pentru o comunicare eficient` [i onest` între poli]ist [icet`]ean:

Arat` respect - în special în raport cu persoane din categorii vulnerabile, dinzone cu criminalitate mai ridicat`; aceast` abordare este de foarte mare ajutor, pentru a câ[tiga colaborarea cet`]enilor;

Începe discu]ia într-un mod prietenos; în felul acesta dai tonul conversa]iei, având oricând la dispozi]ieposibilitatea de a aborda mai dur situa]ia.Invers, îns`, nu va func]iona;

Demonstreaz` empatie - în raport cu victimele sau persoanele afectate. Sunt

[anse mari ca aceste persoane s` nu se fiaflat anterior într-o asemenea situa]ie, pecând tu e[ti preg`tit în mod special; po]iajuta cet`]enii afecta]i s` se calmeze [i s`î[i aminteasc` mai clar faptele, pentru catu s` î]i po]i face treaba;

Diminueaz` conflictul - de[i uneorieste necesar` utilizarea for]ei fizice, pentru a împiedica un conflict s`escaladeze, de cele mai multe ori, cea maiputernic` arm` r`mâne dialogul, comunicarea.

Cu aceste repere teoretice actualizate,v` propunem, cu titlu de experiment, s`aloca]i un timp mai consistent etapelor de comunicare, în sensul inform`rii (aduceriila cuno[tin]`) [i ob]inerii confirm`rii -recep]ion`rii mesajului de c`tre cet`]eni,în cadrul interac]iunilor cu ace[tia [i s`urm`ri]i impactul asupra atitudinii interlocutorului. Dac` vor fi suficiente astfel de cazuri, vom putea remarca lanivel statistic o tendin]` de îmbun`t`]ire a imaginii institu]iei [i implicit a rela]iei dintre poli]ist [i cet`]eni.

A[tept`m s` ne împ`rt`[i]i experien]eledvs. pe adresa redac]iei, este mereu utils` se încurajeze un comportament orientat spre în]elegerea cauzelor [i motiva]iilor, în drumul spre creareaparteneriatului social, obiectiv comun [igaran]ie a confortului [i siguran]ei tuturor.

EEuuggeenn AALLBBUU

POLI}IA CAPITALEI - Octombrie 7

MONDO POLICE

Strategii „inovatoare“ ale poli]ieifranceze pentru securizarea

cartierelor defavorizate

|ntr-un comunicat depres` consacrat securit`]iiinterne, pe 18 octombrie2017, pre[edinteleEmmanuel Macron a confirmat crearea acestui dispozitiv poli]ienesc, care am`rit cheltuielileMinisterului de Interne în2018 cu 1,9% fa]` de 2017.Anul acesta, bugetul for]elorde securitate intern` (Poli]ie[i Jandarmerie) a ajuns la1,3 miliarde de euro.

Dup` instalarea la palatulElysée, Emmanuel Macron aluat multe m`suri \n domeniul securit`]iina]ionale. Pe 7 iunie 2017, afost creat Centrul Na]ional alAntiterorismului [i a redenumit MinisterulAp`r`rii Na]ionale \nMinisterul Armatelor.

De[i unii reprezentan]i aipresei, dar [i ai Ministeruluide Interne, sus]in c` PSQ n-ar fi decât „rena[terea“poli]iei de proximitate,

creat` în 1998 în timpulguvernului Lionel Jospin [idesfiin]at` de NicolasSarkozy în 2003, pe atunciministru de Interne, executivul actual sus]ine c`aceasta ar fi numai o „surs`de inspira]ie“, dar atribu]iileacestuia sunt diferite.

Dup` desfiin]area poli]ieide proximitate, activitateaacesteia a fost integrat` \natribu]iile poli]iei municipale(cea de-a treia component`a for]elor franceze de securitate intern`, împreun`cu jandarmeria [i poli]iana]ional`), plasat` sub tutelaprim`riei.

Efectivele poli]iei municipale sunt \ntr-o continu` cre[tere. |n 2010aceast` structur` avea18.000 de func]ionari în3500 de localit`]i, iar ast`ziexist` 22.000 de poli]i[tilocali. Poli]ia municipal`francez` are atribu]ii depoli]ie administrativ`,

ocupându-se de securitatea,siguran]a, salubritatea [ilini[tea public`, iar conformart.73 din Codul deProcedur` Penal`, ace[tia audreptul de a re]ine persoaneîn flagrant delict, cu obliga]iaca, în cel mai scurt timp,acestea s` fie predatepoli]iei na]ionale.

În sprijinul acestei structuri, au fost createunit`]i teritoriale de cartier,care au fost implementateini]ial în mediul urban, încartierele „sensibile“ ale marilor metropole franceze(Paris, Lyon, Marseille, Lille,Bordeaux, Toulouse, Nice -Côte d'Azur, Nantes [iStrasbourg). Ulterior, ele auap`rut [i în ora[ele mai mici,îndeplinind misiunile poli]ieide proximitate.

Poli]ia pentru men]inereasecurit`]ii cotidiene (PSQ)are misiunea de a combateviolen]a prezent` încartierele defavorizate (zone„non - droit“), care perturb`via]a cotidian` [i ar trebui s`permit` un r`spuns eficacela preocup`rile cet`]enilor [ila reînnoirea dialogului cutinerii din cartierele dificile,pentru sc`derea tensiuniidintre ei [i poli]i[ti [i pentrucre[terea încrederiipopula]iei în for]ele deordine.

Conform pre[edinteluiEmmanuel Macron, PSQimplic` elemente de

DDiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree ppoolliittiiccoo--aaddmmiinniissttrraattiivv,, oo zzoonn`̀ddee „„nnoonn--ddrrooiitt““ eessttee uunn ccaarrttiieerr ddeeffaavvoorriizzaatt ssoocciiaall [[ii eeccoo--nnoommiicc,, uunnddee ffoorr]]eellee ddee ppoollii]]iiee ssuunntt ppuu]]iinn pprreezzeennttee,,mmoottiivv ppeennttrruu ccaarree ddeelliinnccvveenn]]aa ssee mmaanniiffeesstt`̀ \\nnttrr--uunnpprroocceenntt mmaaii mmaarree..

MMiinniissttrruull ddee iinntteerrnnee,, GGéérraarrdd CCoolllloommbb aa aannuunn]]aatt,, ppee1166 aauugguusstt 22001177,, ccrreeaarreeaa uunneeii nnooii ssttrruuccttuurrii ddee oorrddiinneeppuubblliicc`̀ -- PPSSQQ ((PPoolliiccee ddee SSééccuurriittéé dduu QQuuoottiiddiieenn//PPoollii]]iiaappeennttrruu mmeenn]]iinneerreeaa sseeccuurriitt`̀]]iiii ccoottiiddiieennee)),, ccuu ssccooppuull ddeeaa rreedduuccee iinnffrraacc]]iioonnaalliittaatteeaa \\nn aassttffeell ddee ccaarrttiieerree..

CCoonnffoorrmm uunnoorr ddooccuummeennttee,, PPoollii]]iiaa NNaa]]iioonnaall`̀ eesstteepprriimmaa ffoorr]]`̀ ddee sseeccuurriittaattee îînn FFrraann]]aa [[ii ssee ooccuupp`̀ ddee cciirrccaa7700%% ddiinnttrree aacctteellee ddee ddeelliinnccvveenn]]`̀,, [[ii iinntteerrvviinnee îînn 9999%%ddiinnttrree ccaazzuurriillee ddiinn ccaarrttiieerree ddeeffaavvoorriizzaattee..

doctrine definite \ntr-o„manier` supl`“, la nivelcentral, [i o „parte deini]iativ`“ la nivel local, ceeace ar trebui s` fie dublat deo „reform` procedural` [istructural`“, eliberândpoli]i[tii „de sarcini [i misiuni care nu mai suntjustificate sau nu sunt prioritare“.

Pe 8 februarie 2018, acesta indic` cele cinci axeale PSQ, pe care le consider` „revolu]ionare“: opoli]ie ambi]ioas`, adaptat`, respectat`, conectat` [ipartener`. Dup` p`rereapre[edintelui, se va crea onou` stare de spirit, noimetode de lucru în mediulurban.

Crearea PSQ a fostsupus` unei dezbateri publice, înc` din luna septembrie a anului trecut,la care au participat organiza]ii sindicale, oamenipolitici, dar [i 250.000 depoli]i[ti [i jandarmi.

Pe 8 februarie 2018,Gérard Collomb, a anun]atcele 30 de cartiere dificile,care vor beneficia de aceast`nou` „doctrin`“, \n care sereg`sesc 390 de

circumscrip]ii de poli]ie cu150.000 de poli]i[ti, 3100unit`]i de jandarmerie - cu100.000 jandarmi - 21.000de poli]i[ti municipali [i150.000 agen]i de securitate.

Comentariul autorului

De-a lungul timpului,pre[edin]ii francezi au marcat istoria na]ional` cumai multe inova]ii, care auatins [i structura de ap`rare[i ordin` public`.

Generalul Charles deGaulle a fost sprijinit deServiciul de Ac]iune Civic`,organism „independent“ departidul gaulle-ist, creat subforma unei organiza]iinonguvernamentale, o

„poli]ie paralel` care lupt`\mpotriva comunismului“, \nserviciul generalului, dup`\ntoarcerea la putere în1958.

Georges Pompidou (aldoilea pre[edinte al celei de-a 5-a RepubliciFranceze), în afar` dereformele în înv`]`mântulsuperior, creaz` ComitetulInterministerial al Securit`]iiRutiere.

Intelectual des`vâr[it,Valéry Giscard d'Estaing(pre[edinte \ntre 1974 -1981) a lansat \n 1976 unflux informa]ional oferit contribuabililor despre traficul rutier în Fran]a întimpul week-endurilor).Nici reformele celui de-al[aselea pre[edinte, NicolasSarkozy, p`rintele „imigra]ieiselective“ („vine cine vrea,dar r`mâne numai cine arevoca]ia de se integra“) nusunt neglijabile, cu atât maimult cu cât acesta a fost,printre altele, [i ministru deInterne.

Pe 11 august 2007, areloc promulgarea Legii Daticare consta în acordareaunei pedepse minimale \nlupta contra recidiveimajore, dup` numele luiRachida Dati (n.1965),

Octombrie - POLI}IA CAPITALEI8

MONDO POLICE

Credit foto: Corbis.com

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

POLI}IA CAPITALEI - Octombrie 9

MONDO POLICE

ministrul Justi]iei (între2007-2009). De exemplu, \ncazul delictelor (infrac]iunicorec]ionale): un an deînchisoare (redus` de la treiani de închisoare), respectiv,doi ani de închisoare (dac`pedeapsa era sanc]ionat` cucinci ani de deten]ie).

În cazul infrac]iunilorgrave: cinci ani deînchisoare, dac` pedeapsamaxim` este 15 ani de

închisoare [i 7,10, 15 ani deînchisoare, în cazul în carelegea prevede sanc]iunipenale de 20-30 de ani sauînchisoare pe via]`.

În cursul anului 2011, vorfi promulgate o serie de legicu privire la imigra]ia selectiv`, vor fi expulza]istr`ini afla]i în situa]ii ilegale, respectiv vor fi create20.000 de locuri noi în\nchisorile franceze.

În timpul mandatului luiFrançois Hollande au avutloc cele mai sângeroaseatacuri teroriste (islamiste)din întreaga istorie francez`,ceea ce a avut ca efectvotarea unor importante dispozitive antiteroriste pentru protejareacet`]enilor. Amintim aici:atacurile teroriste ale luiMohammed Merah înToulouse, atacurile teroristeale fra]ilor Said [i ChérifKouachi, respectiv, AmedyCoulibaly, atacurile teroristedin 13 noiembrie 2015 (salade spectacole Bataclan,cafenelele „Le Carillon“ [i„Le Petit Cambodge“), ataculde ziua na]ional` a Fran]ei atunisianului MohamedBouhlel, care va ucide 86 depersoane [i va r`ni alte 413.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

PPeennttrruu aa ffaaccee rreevviissttaa „„PPoollii]]iiaa CCaappiittaalleeii““ mmaaii aacccceessiibbiill`̀,, oo ppuuttee]]ii ddeesscc`̀rrccaa ggrraattuuiitt ddee ppee ssiittee--uull http://b.politiaromana.ro

TTrriimmiittee]]ii--nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaassttrr`̀ ddee ee--mmaaiill llaa revistapolitiei@gmail.com

[[ii vvee]]ii pprriimmii oonnlliinnee \\nn ffiieeccaarree lluunn`̀ rreevviissttaa..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

Credit foto: Corbis.com

Octombrie - POLI}IA CAPITALEI10

1918-2018 S~RB~TORIM |MPREUN~

Poli]ia la \nceputul marelui r`zboiErau ofi]eri de poli]ie: prefec]ii de poli]ie,

directorii prefecturilor de poli]ie, directoriipoli]iilor, inspectorii de poli]ie, poli]aii, comisarii [i subcomisarii (pe clase ierarhice).Agen]ii de poli]ie se ierarhizau pe clase (I-III), iar pe treapta cea mai de jos se aflausergen]ii de ora[ (sau de strad`), care, din1929 s-au chemat gardieni publici. M`suriledisciplinare care se puteau aplica poli]i[tilorerau: mustrarea, amendarea, mutarea, retrogradarea, suspendarea [i revocarea.Existau dou` [coli pentru preg`tirea sergen]ilorde ora[, dar [i o Cas` de ajutor [i de retragerepentru to]i sergen]ii de ora[ din regat. Pentru aproteja ]ara de spioni [i punga[ii voiajori,Lasc`r este cel care a dat o nou` dimensiunePoli]iei de Fruntarii. Dac` pân` atunci, \n cele74 de puncte de trecere, numai \n 16 se g`seaun control poli]ienesc [i nu prea eficient, din1903 s-a instituit Poli]ia de Frontier` la toatepunctele de trecere.

Cea mai mare [i mai important` institu]iepoli]ieneasc` a regatului, P.P.C., era \mp`r]it`\n 6 inspectorate, conduse de câte un inspector de poli]ie, cel care conducea un sector de poli]ie de azi. Aceste inspectorateaveau un total de 30 de circumscrip]ii depoli]ie, la care se ad`ugau cele de periferie [ialtele speciale: Obor, Hale, Filaret, Justi]ie,Parlament, s`li de spectacole [.a. Poli]iaCapitalei era \mp`r]it` \n Serviciul interior [i celexterior [i avea 23 de func]ionari ai Serviciuluide Siguran]` [i 24 ai Biroului de Servitori.Serviciul interior: Divizia Personalului [iControlului, Decizia Administrativ` cu BiroulPa[apoartelor, Divizia Judiciar` [i de Urm`ri,Casieria [i Contabilitatea, Registratura, Arestul[i atelierul de fotografie [i Biroul de servitori.Siguran]a trebuia „s` [tie tot, s` fie pretutindeni, s` nu apar` niciodat`“. Se ]ineaun Cazier general al popula]iei din circumscrip]iune. Cancelaria unei circumscrip]iiavea eviden]e (dosare), cu privire la: mi[careapersonalului, statele de plat` a retribu]iunilor [idiferitelor cheltuieli, circul`ri [i ordine instructive, obiecte pierdute sau furate, indiviziurm`ri]i sau suspec]i, crime [i delicte,

contraven]iuni, condamna]i libera]i din penitenciare, trimiterea la urm` a oamenilorf`r` c`p`tâiu, cazierul popula]iei, legaliz`ri deacte, certificate de tot felul, remiteri decita]iuni, hot`râri [i alte acte judec`tore[ti \nmaterie penal` [i civil`, administrativ`, m`suride poli]ie administrativ`, comunal`, sanitar`,executarea de mandate judec`tore[ti, diverse.Toate acestea se ]ineau \n dosare, \n arhivacomisariatului. Ofi]erii [i agen]ii se supuneau\ndatoririlor reie[ite din legi, regulamente,ordine [i instruc]iuni.

Cam aceasta era, desigur \n linii mari,situa]ia institu]iei poli]iene[ti de la noi, acum osut` de ani.

Dup` asasinarea mo[tenitorului la tronulImperiului Austro-Ungar, arhiducele FranzFerdinand, la 15/28 iunie 1914, r`zboiul celmare, cum era atunci numit, s-a declan[at la15 iulie 1914, prin declara]ia de r`zboi aAustro-Ungariei fa]` de Serbia. RegatulRomâniei [i-a p`strat neutralitatea, decizieadoptat` prin Consiliul de Coroan` din 21iulie/3 august 1914. |n fapt, Ion I.C. Br`tianu apreg`tit intrarea ]`rii \n r`zboi, al`turi deAntanta. Timp de doi ani, pe scena politic`româneasc` s-au confruntat partizanii siguran]ei na]ionale (Petre P. Carp, ConstantinStere [.a., care se temeau de hegemoniaRusiei), cu cei ai unit`]ii na]ionale (IonelBr`tianu, Take Ionescu, Nicolae Iorga, NicuFilipescu [.a.).

Dup` cum nu se mai vorbe[te, ca mai toate]`rile cu apuc`turi bandite[ti, Austria s-al`comit de demult la teritorii române[ti [i ne-aasasinat (cu mân` turceasc`) chiar [i un domnitor \n 1777, pe Grigore Ghica al III-lea,pentru a ne anexa teritorii: Banatul, Bucovina,iar \n 1718 au avut neobr`zarea s` intre pân`\n Oltenia. De aceea, ziua când România adeclarat r`zboi monstruoasei monarhii bicefale(14/27 august 1916), este una \nsemnat` \nistoria noastr`.

Primele unit`]i au fost deja mobilizate [i adoua zi Armata Român` c`lca nedreptul hotar,intrând \n Transilvania. Chiar dac` \n plan militar la \nceput nu toate au fost a[a cum

POLI}IA CAPITALEI - Octombrie 11

1918-2018 S~RB~TORIM |MPREUN~

ne-am dorit ([i din pricina metehnelor noastre,dar [i a lipsei de sprijin al alia]ilor), men]inereaordinii [i lini[tii publice [i „marile victorii dinvara anului 1917 s-au datorat [i rezultatelorinformative/contrainformative“. Informa]iileob]inute de poli]i[ti, dar mai ales contraspionajul, a fost destinat \n specialArmatei Române, dar [i factorilor de deciziepolitic`, inclusiv mini[trilor de Interne, [ipre[edin]ilor Consiliilor de Mini[tri, la care seadaug` desigur regele Ferdinand „|ntregitorul“.

|n aceast` perioad`, agen]ii acoperi]i auprimit indicative (cifre sau litere) [i s-a lucratpentru prima oar` \n mod calificat, cu cifru decomunicare, cu codific`ri. „|n ansamblu,România s-a situat la un nivel egal cu statelena]ionale din regiune [i la un nivel apropiatfa]` de imperiile multina]ionale“. S` ob]ii informa]ii pe teritoriul st`pânit de austrieci,maghiari sau de bulgari, inclusiv documentarefotografic`, \n care se prezentau pozi]iile inamice n-a fost deloc lesne, \ntrucât vorbimde misiuni cu un grad de pericol foarte mare,pe un teritoriu controlat de vr`jma[i cunoscu]ipentru r`utate. Este evident c`, dac` eraudescoperi]i, poli]i[tii ar fi fost aresta]i, tortura]i[i chiar uci[i.

Pân` la intrarea României \n r`zboi (15/28august 1916), s-a realizat o important`

culegere de informa]ii, prin agen]ii acoperi]i,afla]i \n Imperiul Austro-Ungar, \n Bulgaria [iImperiul }arist. A[a cum reiese din dosareleexistente la Arhivele Na]ionale, vorbim deinforma]ii referitoare la: identificarea [i\ntocmirea de fi[e pentru persoane care seofer` s` ajute cu informa]ii \n cazul mobiliz`riiarmatei, pe zone geografice, supraveghereasuspec]ilor de spionaj, \ntinse [i am`nun]iteinvestiga]iuni despre spionii din România,starea de spirit a popula]iei din Basarabia,Dobrogea, Transilvania, cunoa[terea unor persoane pe care se poate sprijini armata \ncaz de mobilizare, \ndeplinirea misiunilorobi[nuite, \n condi]ii deosebit de vitrege, der`zboi [i ocupa]ie german`, topografia unorviitoare zone de opera]iuni, mi[carea vaselorpe Dun`re, pe Prut, concentr`rile de trupe,aprovizionarea cu muni]ii, materiale [i hran`,chemarea la instruc]ie a unor contingente [icategorii de persoane, componen]a unit`]ilor,fabricile de armament, puterea obuzelor,minarea unor [osele, existen]a unor fortifica]ii[i \nt`rituri, starea de spirit a trupelor inamice,gradul lor de instruire [i de \nzestrare, colportarea [tirilor, prezen]a unor militari oridiploma]i \n diverse zone, starea de spirit apopula]iei.

-- vvaa uurrmmaa --

S-a urcat \ntr-oma[in` [i a ajuns \n \nchisoarea dincare abia evadase

Hans Duber (51 ani), din Birkenau(Germania), isp`[ea o pedeaps` de un an [idou` luni de \nchisoare, \ntr-un penitenciardin Hamburg (Germania). El era condamnat pentru c` furase, cu un an \n urm`, o biciclet` [i-l agresase pe proprietarul acesteia.

|n ziua de 5 iunie 1993, \n complicitate cuunul dintre gardieni, s-a strecurat \n ma[inacare ducea rufele de]inu]ilor [i paznicilor lasp`l`torie [i a reu[it s` evadeze. „Am stat\ntre rufele murdare timp de aproximativ oor`. M-am schimbat de hainelemele [i am \mbr`cat o uniform` de poli]ist. Amdeschis u[or u[a dubi]ei, amv`zut c` treceam pe lâng` op`dure [i am s`rit din mers.|n c`dere, mi-am luxat oglezn`. M-am târât pân` \np`dure, unde am r`mas pân`când s-a \ntunecat. Apoi, am\ncercat s` traversez \n parteacealalt`, vrând s` ajung la[osea. La un moment dat,ajungând la un drum circulat,am realizat c` m` r`t`cisem. Am ie[it \ncalea primei ma[ini care se apropia, uncamion, iar [oferul, v`zându-m` r`nit [i\mbr`cat poli]ist, a oprit. M-am urcat, spunându-i s` m` lase la prima benzin`rie.De acolo, aveam de gând s` iau o alt`ma[in`, pentru a m` \ndep`rta de\nchisoare. Pentru c` \n ma[in` era cald, iareu eram foarte obosit, am adormit“, adeclarat Hans Duber. Când s-a trezit, acestase afla \n curtea \nchisorii din care evadasecu [ase ore \n urm`. A coborât din camion[i, dându-[i seama unde se afl`, s-a speriat[i a rupt-o la fug`, [ontâc-[ontâc, lucru carea atras aten]ia gardienilor, care l-au imobilizat. „Norocul meu a fost c` evadatul

a adormit \n timpul cursei. Dac` s-ar fi trezit[i ar fi v`zut c` mergeam spre \nchisoare, arfi fost \n stare s` m` ucid`!“ a declarat [oferul camionului care aducea produse alimentare la penitenciar.

Lui Hasan Duber i s-a intentat un nou proces, pedeapsa fiindu-i major` cu doi ani,pentru evadare. „Orice neaten]ie se pl`te[te!a declarat Duber, \n timpul procesului. Nicim`car n-am reu[it s` ajung acas`, s` v`ddac` nevast`-mea e singur` \n pat!“

Ho]ii au fost prin[i datorit` z`pezii

Z`pada proasp`t c`zut` \n marea metropol`german` München a ajutat poli]ia s` prind`un r`uf`c`tor. Cum a fost posibil acestlucru? Foarte u[or, dup` un „scenariu“ multmai simplu decât cele preferate de autorii

de romane poli]iste. Unb`rbat a atacat o benzin`rie [ia \ncercat s` ia banii din seif,sub privirile \ngrozite alevânz`toarei, care a mul]umitProviden]ei c` a sc`pat cuvia]`. Sup`rat la culme dincauza faptului c` n-a reu[it s`deschid` casa de bani, b`rbatul a plecat pe jos, f`r`s` se gândeasc` la faptul c`urmele pa[ilor s`i vor r`mâneimprimate pe z`pad`.

Poli]i[tilor nu le-au mai r`mas altceva def`cut decât s` urmeze direc]ia \n care s-adeplasat neinspiratul r`uf`c`tor, pentru a-llua ca din oal`, din propria cas`, aflat` la odistan]` de mai pu]in de un kilometru debenzin`ria cu pricina…

Jurnale intime demascatoare

Pasiunea literaturii \i cuprinde de multeori pe asasini, care simt nevoia s` descrie culux de am`nunte crimele comise, atuncicând simt c` li se apropie sfâr[itul. Unii vors` se spovedeasc` for]elor divine, pentru ac`p`ta o iluzorie clemen]`, al]ii sper` s`ob]in` o celebritate postum`.

Cum s` ne ferim de infractori?-- uurrmmaarree

ddiinn nnuumm`̀rruull tt rreeccuutt --

...odat` intrat \n sediulb`ncii, [i-a amintit c` ar fi trebuit s` poartedeja pe figur` masca

preg`tit` \n acest scop.

”

Octombrie - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

14

”

Un caz aparte \l prezint` englezul Louisd'Ascoyne, un criminal odios, subiect de inspira]ie pentru filmul „Noblesse oblige“.

Acuzat pentru o crim` pe care n-o comisese, el a fost condamnat la moarte [i,\n a[teptarea execut`rii sentin]ei, a purces lascrierea unui jurnal intim, practic, romanulvie]ii sale. |n filele jurnalului, el a decisam`nun]it cum a ucis opt dintre rudele sale,pentru a intra mai repede \n posesia titluluide lord. Opt crime perfecte, cu al c`rorsecret n-a vrut s` coboare \n mormânt. Cu oextraordinar` scrupulozitate, el le-a descrisuna câte una, povestind cum a procedat cufiecare victim` \n parte.

|n zorii unei zile, u[a celulei sale s-adeschis [i un gardian l-a anun]at c` esteliber. Un martor neprev`zut f`cuse unelem`rturisiri, care \l disculpau de crima pentrucare fusese acuzat pe nedrept [i condamnatla moarte.

Nebun de bucurie, d'Ascoyne a p`r`sit \nmare grab` \nchisoarea, uitând \ns` pemasa din celul` lucrarea sa de c`p`tâi, jurnalul intim \n care povestea am`nun]ittoate crimele comise…

Poli]ia de Exer, Marea Britanie, a avut de-aface cu un ho] timid [i neexperimentat,care, din dorin]a nest`pânit` de a jefui obanc` a f`cut numai prostii, deranjând petoat` lumea. Stephen Anderson [i-acump`rat un caiet, pe care a scris cur`bdare fiecare mi[care pe care urma s-ofac` \n momentul mult a[teptat: „Sedeschide u[a. Intru. Blochez u[a. Traversezholul. Casa de bani. Func]ionara de laghi[eu…“ Din dorin]a de a nu da gre[, ho]ulcel ne\ncrez`tor \n for]ele sale a \n[irat pe hârtie toate demersurile pe care, \n opinialui, le-ar face un jefuitor perfect.

Din nefericire, la partea practic` a picatdin start, deoarece, uitând toate lec]iile deacas`, s-a fâstâcit \ngrozitor la „examenul“de la banc` [i a dat din col] \n col], ca un[colar timid. Anderson [i-a uitat acas` t`bli]ape care scrisese „|nchis“ [i pe care inten]ionas-o aga]e de u[a b`ncii, pentru a nu fi deranjat \n toiul opera]iunii. Un pic descurajat, dar \nc` hot`rât, el a mers maideparte: odat` intrat \n sediul b`ncii, [i-aamintit c` ar fi trebuit s` poarte deja pefigur` masca preg`tit` \n acest scop. Plin de

entuziasm, r`uf`c`torul a amenin]atfunc]ionarii cu un pistol de juc`rie, \ns` n-areu[it s` sperie pe nimeni. Cam nervos, directorul b`ncii i-a spus s` ias` imediatafar`, ceea ce Stephen a [i f`cut, f`r`comentarii. Uimit, Anderson a dat s` fug`,\ns` a f`cut-o prea \ncet, astfel \ncâtfunc]ionarii b`ncii au avut suficient timp s`noteze num`rul de \nmatriculare al ma[iniisale. Evident, Anderson a fost arestat [i tribunalul l-a condamnat la [ase luni de\nchisoare pentru „cel mai ratat jaf din istoria contemporan` a Marii Britanii“.

Ho]ii melomani

|ntr-un tren accelerat, pe ruta München-Hamburg, a fost pr`dat` o doamn`.Pasagera a coborât \n sta]ia de destina]ief`r` po[eta \n care, \n afar` de bani [i acte,avea [i un bilet pentru opera munchenez`,la spectacolul programat peste treis`pt`mâni. Ho]ul s-a dovedit a fi un meloman \nfocat [i mare admirator al talentului lui Verdi, nerezistând tenta]iei dea vedea Aida. {i, \mpotriva logicii, a mers laspectacol! Poli]ia l-a arestat \n timpul antractului: doamna \n vârst`, dar destul deistea]`, re]inuse num`rul locului s`u…

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

PREVENIRE

POLI}IA CAPITALEI - Octombrie 15

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

„„MMeemmoorriiaa iissttoorriicc`̀ vvaa ttrreebbuuiiss`̀ ffaacc`̀ eeffoorrttuull ddee aa nnuu--ii uuiittaanniiccii ppee cc`̀ll`̀iiii [[ii ttoorr]]iioonnaarriiii nneeaammuulluuii,, iinnddiiffeerreenntt ddee eeppoocc`̀,,ttiimmppuurrii [[ii mmeennttaalliitt`̀]]ii,, ppeennttrruucc`̀ uuiittaarreeaa ssaauu oommiitteerreeaa lloorr,, ccuussaauu ff`̀rr`̀ bbuunn`̀ [[ttiiiinn]]`̀,, \\nn oorriicceeddeemmeerrss aannaalliittiicc,, nnuu ppooaatteeddeeccââtt ss`̀ ccrreeeezzee uunn tt`̀rrââmm ffeerrttiillppeennttrruu rreeaappaarrii]]iiaa lloorr““..

CCrriissttiiaann TTrroonnccoott`̀

Dup` 23 august 1944, darmai ales dup` 6 martie 1945,toate structurile de for]` alestatului român au fost\ncadrate cu fo[ti agen]i sovietici, de diverse etnii, uniiajungând \n func]ii direct de lapu[c`rie, dup` ce s-a datDecretul Regal de amnistie a„de]inu]ilor politici“. |nSecuritatea primilor ani deregim comunist, 17% din personal nu era de origineromân`. Credem c` nici Mili]ianu se l`sa mai prejos, de[iSecuritatea era vioara \ntâia.Conducerea DIE a fost format`„\n mare parte“ din comuni[tiru[i, bulgari, unguri, evrei,ucrainieni [i germani, care activaser` ca spioni sovietici\ncepând din perioada interbelic`. Ei au fost autoriiholocaustului ro[u dinRomânia. Acest „holocaustcomunist a produs 2 milioanede victime evreie[ti [i aproximativ 20-30 de milioanede victime neevreie[ti“.

Dup` concep]ie NKVD-ist`,

cel pu]in \n cazul unora,numele adev`rat al celor dinvârful ierarhiei MAfI, cel dincertificatul de na[tere, nu s-aaflat niciodat` [i probabil nuse va afla. Ar trebui scotocitfoarte mult pentru c` ace[tia[i-au \ntocmit documente noi,având grij` s` distrug` eviden]ele poli]iene[ti vechi,iar la dosarele lor din ArhivaMAfI nici nu avem acces.Nou`, ast`zi, ni se arat`tor]ionari cu numele terminat

\n „-escu“. Despre cei cu „-stein“, „-au“, „iuc“ [i „-ov“ nuse sufl` o vorb`. Ast`zi istorianu se scrie corect [i liber.

Nu mai este un secret c`majoritatea [efilor institu]iilorrepresive de la noi, \n aniicumpli]i ai teroarei stalinisteau fost de alt` etnie. Ce-i legape ei de români [i de ]ar`?Absolut nimic. |ntr-o carte a sa- „Intrarea \n tunel“ - fostulde]inut politic, acad. RaduCiuceanu folose[te sintagma„Siguran]a regal`“. Nu mai estecazul dup` 1944, când

institu]ia a fost c`pu[at` cu totfelul de indivizi de alt neam,pentru c` „se [tie prea binec` Siguran]a din Cluj fusese,practic, dat` pe mânaminorit`]ilor. (…) |n toamnaanului 1948, Clujul p`rea unora[ asediat unde se vorbeamai mult \n [oapt` [i se priveamai mult piezi[“. De la un arestat, Raicovici, student lamedicin`, s-a aflat c` \n localulSiguran]ei din Cluj limbacurent` era maghiara!„Administra]ia din sute decomune [i ora[e de pe cuprinsul Transilvaniei fusesepredat` elementelor alogene,de preferin]` unguri, evrei,]igani“. Mul]i dintre memoriali[ti care au avut curajul m`rturisirii dup` 1989,au men]ionat c` \n sediile depoli]ie/mili]ie/securitate personalul vorbea \n alt`limb`. De pild`, la Constan]ase vorbea \n mod curent limbarus`. Comuni[ti [i proletari, darcu preten]ii boiere[ti. Siguran]adin Craiova s-a instalat pe [os.Jianu, \n casa familiei boiere[tiPoenaru - ai c`rui descenden]iurcau documentar pân` laMihai Viteazul \n mijlocul unuiparc str`juit de brazi. Pestenoapte, „Siguran]a a transformat-o \n temni]`,\nzestrând-o cu zeci de celule,din beton sau lemn, adev`ratesepte ale unui fagure uria[“.Radu Ciuceanu se cuno[teachiar cu Radu Poenaru, fiul

M A R T I R I I M A R T I R I I P O L I } I E I R O MP O L I } I E I R O M ÂÂ N EN E

Alogeni [i [efi din Poli]ie (Mili]ie)Florin {INCA

ISTORIA LA ROTATIV~

Octombrie - POLI}IA CAPITALEI16

Laurian Zamfir, intrase [i el \n „poli]ia ro[ie“, cu numele românizat,

având numele anterior Laurian Rechler,

a ajuns la gradul de gl.-col. ...

” ”

ISTORIA LA ROTATIV~

POLI}IA CAPITALEI - Octombrie 17

st`pânului casei, care avea s`fie \mpu[cat nevinovat \nBucure[ti. Arestat, Ciuceanueste dus \n fosta camer` acopiilor familiei Poenaru. „Unmili]ian \n vechea uniform` apoli]iei a deschis u[ile [i-nbeciul sordid au ap`rut câtevamatahale cu lanterne \n mâini“.Noaptea, la sediul securit`]iidin Craiova, se lucra ca \n plin`zi, la „cote]“, cum botezase unmili]ian acest arest. „Agen]iicamufla]i ai Siguran]ei se aflau\n cele mai nea[teptate locuri[i func]ii“. Astfel, pe una dintrenotele informative, a reu[it s`z`reasc` pe fostul s`u profesor,Ion Scânteie.

Dup` cum [tim, ministru alAfacerilor Interne a fost sinistrulTeohari Georgescu (Bur`hTescovici), secretar general alministerului era Iosif Sraer, apoiGeorge Silviu (Silviu IancuGuliger). Am vorbit deja deprimii [efi ai Securit`]ii, dou`personaje tenebroase: GheorghePintilie (Pantelimon Bodnarenko,zis „Pantiu[a“) [i AlexandruNicolschi (Boris Grumberg).Primul [ef al DIE, \n 1951-1954, a fost generalul sovieticSerghei Nicolau (Nikonov), care\nainte fusese pus ultimul [efal SSI, pân` la desfiin]area

acestui serviciu secret românesc, odinioar` scut alstatului. Dup` el a venit generalul-maior Vasile Vâlcu(Vâlcov), comunist bulgar cu[apte clase, fost spion sovietic,care abia [tia s` scrieromâne[te, c`ruia i-a urmatucraineanul Mihai Gavriliuc,„total analfabet“. |n frunteaDirec]iei de Informa]ii a MStMdin 1954 pân` \n 1960 a fosttot Serghei Nikonov. La DIE, oa[a-zis` na]ionalizare a fost\nceput` abia \n 1960, când [efera fostul poli]ist de laConstan]a, Nicolae Doicaru. Oparte a celor din alte etnii aufost men]iona]i \n subcapitolulprecedent. La 31 august 1948,odat` cu \nfiin]area DGSP, aufost numi]i \n func]ii dinDirec]ia Poli]iei de Siguran]` oserie de cadre, care fuseser`angajate direct. Mul]i nu erauromâni: cpt. Simion Fischel ([efbirou), lt. Feinstein Herman(sub[ef birou), lt. MosesWurmbrand ([ef problem`), slt.Samoil` Goldstein ([ef problem`), mr. Moise Kahne,mr. Cornel Golumbovici, cpt.Mayer Nusem, Moise Almaleh,Eugen Loeb, Marcel Leibovici,Jean Abramovici [.a. To]i aveaugrade [i func]ii de ofi]er, \n

timp ce la categoria subofi]erig`sim numai români: sg. Maj.Ion Calapancea, Nicolae Vasile,Atanase }urlea, {tefanCrângeanu, ConstantinPopescu, Ecaterina Ionescu [.a.,cu excep]ia unui biet plotonermajor [ef, pe nume Iosif Leizer.

La MAfI, ministru adjunct \nperioada 1952-1955 a fostAlexandru Mure[anu, penumele real Ady Ladislau, datafar` din minister \n 1959, apoianchetat. Unul dintre cei maicruzi anchetatori de laSecuritatea Cluj \n anii 40-50 afost Sigismund („Sigi“) Breiner,evreu, comunist venit dinCern`u]i. Potrivit unor m`rturii(Raoul {orban, Paul Volcinschi),\n 1940, \n timpul evacu`riiromânilor din Basarabia,Breiner a omorât mai mul]iromâni, fiind recrutat [i instruitde NKVD. A fost trimis apoi desovietici cu misiuni \n Româniaocupat`, pe care o detesta. Afost avansat maior [i numitadjunct [ef de Seviciu Anchetela Securitatea Cluj.

|n 1948, Direc]ia Contabilit`]iidin DGP era condus` de directorul S. Steinberg. |n mai1946, inspector \n Direc]iaSiguran]ei - Odorhei era maicunoscutu tovar`[ IosifKalousek. Lista alogenilor dinDGP, dup` 6 martie 1945, esteatât de mare [i include atâteamatamorfoz`ri, \ncât ar meritao lucrare separat`. De pild`,Marcu Abramovici, din agent \n1947, la \nceputul anului 1948era comisar la SeriviciulJude]ean de Siguran]` Roman,apoi sublocotenent de securitate, comisar-[ef SamuelAntoniu (era de fapt SamuelAizicovici), Daniel Barbu (BarbuLenobel, anchetator \n BrigadaMobil`, din 1945, apoi C

redi

t fo

to: h

ttp3

.bp.

blog

spot

.com

locotenent, emigrat \n Israel),comisar-[ef Silviu Berariu(Bercovici), comisar OctavianBlehan Osias Blechter), inspector \n PPC NicolaeBogdan (Cnappe), Mihail Boico(Meyer Rosner), fost voluntar \nSpania, cu fi[` \n ArhiveleComintern (INCOMKA), comisar\n Brigada Mobil`, ulteriorloc]iitor politic \n MAfI, MihailBurc` (Michal Iurevici Bursch,1914-1994), fost brigadist \nSpania), spion sovietic, [ef alDirec]iei Generale Politice aMAfI (1947-1950), comisar-ajutor Ion Chiper (care senumea de fapt Lary Leferman),comisar-[ef \n PPC GabrielCiortan (Feldmann), comisar-[ef Elizar Dasc`lu (Elizar M.Friedman), [eful Siguran]ei SatuMare Eugen Dasc`lu (Daszkel),comisar-[ef Carol Deleanu(Fichler), comisar-ajutorLeonard Gruia (Leo Guttman).

Primul director general alMili]iei din 1949 a fost generalul Pavel Cristescu, alc`rui nume era altul, PavelCleman. El era [ef [i la 20decembrie 1950 când \l g`simavansat general-locotenent demili]ie.

Subdirector general alMili]iei la 14 septembrie 1949era general-maior de mili]ieNicolae I. Popescu. P`straaceast` func]ie [i la 16 ianuarie 1951. El a dat ordinul123029, prin care se verificauconduc`torii auto ai automobilelor demnitarilor,\nlocuindu-se cei necorespunz`tori din punct devedere politic, al \ncrederii [iprofesional. Criteriul profesional era men]ionat peultimul loc. La 29 martie 1949era director general alSiguran]ei Statului comunist.

Un alt loc]iitor al directoruluigeneral al mili]iei era col.Gheorghe Roman. {ef al CMOB\n perioada 23 ianuarie 1949-31 august 1950 a fost colonelulCorneliu Cole[ (ar fi fost defapt Cole[nicov). Acesta s-an`scut la 29 noiembrie 1909 [ia murit \n Bucure[ti, la 28 septembrie 2007. So]ia lui s-anumit Nicoli]a Coszuba.

Laurian Zamfir, intrase [i el\n „poli]ia ro[ie“, cu numeleromânizat, având numele anterior Laurian Rechler, aajuns la gradul de gl.-col. \nsecuritate. |n 1952 era [efulDirec]iei Control Str`ini [iPa[apoarte din DGM. Directorgeneral al mili]iei la 14 iulie1952 era generalul-maior IlieDr`gan. P`stra func]ia [i la 15aprilie 1954. La 11 septembrie1952, loc]iitorul directoruluigeneral era locotenent-colonelul Iosif Erdei, etnicmaghiar, pân` atunci [efulDirec]iei Judiciare. El eraloc]iitor [i la 7 septembrie1954. Locotenent-colonelMircea Moldoveanu, loc]iitor aldirectorului general al Mili]iei(1 ianuarie-16 aprilie 1953).

P`stra func]ia [i la 16 iunie1955, când era colonel.Amintim c` Filip Aurel ([efulMili]iei Capitalei) [i gl. JeanMoldoveanu, [eful IGP dup`1989 nu aveau de fapt acestenume. Lt.-col. Florin Savu eraloc]iitor al directorului general(10 noiembrie 1953). General-maior Ioan Alexandru, directorgeneral al Mili]iei (3 iunie1954). Lt.-col. A. Kweiller era[eful Mili]iei Economice (1949).Lt.-col. Samson {erban, [efulDirec]iei Eviden]a Popula]iei(19 martie 1954). |n 1955,medicul [ef al MAfI, care-l consulta pe Alexandru Ghykaera Moise Cahan. Lt.-col.Alexandru Ioanid (HermanLeibovici), era \n 1956 [efulDirec]iei Judiciare. Este cel carea fost executat cu cazul„Marelui jaf comunist“. Cpt.Dezideriu Solomon era [efulServiciului Inspec]ii din DGM(1956), iar lt.-col. FranciscToagyer, [eful DMR Cluj (1956),lt.-col. {tefan Feyo[ era [efulDMR Ploie[ti (1956), iar mr.Ion Szasz era [eful DMR BaiaMare (1956).

Octombrie - POLI}IA CAPITALEI

ISTORIA LA ROTATIV~

-- vvaa uurrmmaa --

18

VULNERABILIT~}I

POLI}IA CAPITALEI - Octombrie 19

Lupta \mpotriva terorismului mondialCompeten]a opera]ional` a terori[tilor

profesioni[ti va cre[te. De[i, pe de o parte,terorismul atrage amatori, pe de alt` parteterori[tii devin (lucru demonstrat) tot mai pricepu]i la asasinate [i distrugeri, mai spectaculo[i \n capacitatea de modificare tactic` [i de inovare a metodelor de atac, maicapabili s` ac]ioneze perioade \ndelungate f`r`a fi identifica]i, intercepta]i sau prin[i. Astfel,asupra organiza]iilor teroriste pare s` ac]ionezeun principiu aproape darwinist al selec]iei naturale: fiecare nou` genera]ie de terori[ti\nva]` de la predecesori, devenind maiinteligen]i, mai duri [i mai greu de capturat saude eliminat.

Adesea, terori[tii analizeaz`gre[elile f`cute de fo[tii camarazi, care au fost prin[isau uci[i. Extrase din pres`,capete de acuzare, m`rturii [i \nregistr`ri de la procese suntanalizate meticulos;informa]iile despre tacticile [imetodele for]elor de securitatesunt utilizate apoi de membriisupravie]uitori ai grupului. Atreia genera]ie a Fac]iuniiArmatei Ro[ii (RAF), ap`rut` lasfâr[itul anilor ‘80, [i acum destr`mat`, este unexemplu clasic al acestui fenomen. Potrivitunui \nalt oficial german, de obicei, membriigrup`rii studiau documentele [i \nregistr`riledin timpul procedurilor juridice, pentru adescoperi m`surile folosite de autorit`]i\mpotriva terori[tilor. Pu[i la curent cu acestetehnici - adesea din m`rturiile prezentate dec`tre membri ai for]elor de securitate \n timpul proceselor publice (uneori ca r`spuns la\ntreb`rile puse inten]ionat de avoca]i, aparentprieteno[i) - terori[tii pot lua m`surile necesare, pentru a evita opera]iunile guvernamentale.

Terori[tii profesioni[ti au \nv`]at s` se organizeze \n celule mici, care primesc un minimum de informa]ii necesare, au \nv`]at s`-[i ]in` gura \nchis`, au \nv`]at cum s` distrug` dovezi criminalistice, iar la interogatoriinu spun nimic. Din acest punct de vedere, nu

este greu de \n]eles de ce terori[tii amatoridevin tot mai utili atât pentru grup`rile teroriste profesioniste, cât [i pentru statele-sponsor, ca pioni sau momeal`, ori pur [i simplu ca subordona]i, de care s` te po]ioricând lipsi. Astfel, terori[tii amatori vor fifolosi]i eficient de al]ii, pentru a ascunde identitatea guvernului str`in sau a grup`riiteroriste care ordon`, de fapt, un anumit atentat.

Revendicarea atentatelor se va face tot mairar sau cel mai adesea deloc. Terori[tii vorrevendica mai rar atentatele pe care le comit.Spre deosebire de grup`rile teroristetradi]ionale din anii '70 [i '80, care nu doar

publicau comunicate \n careexplicau de ce au comis unatentat, dar se [i mândreau cuatentatele letale sau mai distinctive, \n zilele noastreterori[tii sunt considerabil maireticen]i. De pild`, unele dincele mai grave atentate teroriste, a[a-numitele atentateteroriste „spectaculoase“, nu aufost revendicate de teama repercusiunilor. Atentatul dinzborul Pan Am 103, \n care au

murit 278 de persoane, este un exemplu arhicunoscut. De[i se cunoa[te faptul c` doiangaja]i ai liniei aeriene de stat libiene au fostidentifica]i [i acuza]i de a fi amplasat valiza cubomba, care a ajuns \n cele din urm` \n avion,nu a fost emis` nici o revendicare credibil`.Atacul terorist asupra Statelor Unite, din 11 septembrie 2001, nu a fost pân` \n prezentrevendicat, Osama Ben Laden nu a recunoscutc` ar fi pus la cale atentatul, a afirmat doar c`„se bucur`“.

|n lipsa revendic`rii atentatelor, putem presupune c` pentru unele grup`ri teroristeviolen]a devine mai pu]in un mijloc pus \n slujba unui scop, cât un scop \n sine, care nuare nevoie de nici o explica]ie sau justificare.

Aceast` tr`s`tur` ar fi, nu doar \n conformitate cu motiva]iile terori[tilor religio[i,ci [i cu cele ale grup`rilor teroriste, concentrat`pe \ntreruperea sau sabotarea negocierilor sau

Distrugerile provocate \n 11 septembrie 2001 demonstreaz` nivelul la care poate ajunge

aceast` furie. ””

Octombrie - POLI}IA CAPITALEI20

VULNERABILIT~}I

a solu]ion`rii pa[nice a conflictelor etnice. Faptul c` terori[tii \[i asum` mai rar

responsabilitatea pentru atentate, poate sugerade asemenea o inevitabil` sl`bire a constrângerilor autoimpuse sau venind dinpartea altora - asupra violen]elor, care la rândullor pot conduce la un procent sporit de victime.

Terorismul local [i cel regional \[i vor continua existen]a f`r` a fi „\nghi]ite“ de o versiune mai larg`, global`. Leg`turile dintrestatele e[uate, corupte sau anarhice, [i violen]aterorist`, se vor men]ine.

Incapacitatea multor state, de a satisfacenevoile de baz` ale cet`]enilor lor \nseamn` c`multe din ele vor fi lovite de forme de terorismlocal. |n ciuda profe]iilor apocaliptice despre oamenin]are monolitic` global`, majoritateaterori[tilor vor r`mâne, prin urmare, dedica]icauzei locale pentru care lupt`. Ei pot c`uta osolu]ie politic` sau social` la problemeleprivind segregarea etnic` sau religioas`, orir`sturnarea total` a structurii existente, dar,foarte probabil, geografia luptei lor va r`mânerelativ bine definit`. Grup`ri asem`n`toareTigrilor Tamil, Hamas, Abu Sayef, FARC dinColumbia sau IRA vor continua s` creeze haosla nivel local sau regional, r`mânând devotatecauzelor specifice pentru care lupt`. Fiindfoarte dispuse s` accepte asisten]` de la altegrup`ri [i chiar de a le coordona ac]iunile, elevor r`mâne probabil \n esen]` locale. Atâtatimp cât va exista o nemul]umire politic` [isocial`, aceasta va genera violen]`.

Este de a[teptat ca \n urm`torii ani terorismul local s` continue s` r`sar` \n zoneca Asia de Sud, Africa, America Latin` [i

Orientul Mijlociu. Cauzele vor varia, la fel [istructura grup`rilor teroriste, \ns` ele vor avea\n comun percep]ia violen]ei ca mijloc de aschimba structura \n care se g`sesc. |ns`, chiardac` terorismul intern va persista, terori[tii vorcontinua s`-[i consolideze un statutinterna]ional.

|ncepând cu anii '60, grup`rile teroriste s-au\ntâlnit [i, uneori, [i-au coordonat ac]iunile, aufolosit \n comun resurse [i s-au antrenat \mpreun`, dar o astfel de colaborare a fost lipsit` de vreun scop sau direc]ie coerent`, dincolo de dorin]a general` de a lovi ordineaexistent` [i de a sem`na fric`. Dac` exist` otr`s`tur` comun`, aceasta este ura tot maimare fa]` de Occident [i capitalism, pe careOsama Ben Laden a [tiut s` o foloseasc` pentru a deschide drumul unei cauze mult mailargi, universale, bazat` pe religie [i etno-naponalism.

Grup`rile teroriste, chiar [i cele legate de oanumit` loca]ie, se bazeaz` tot mai mult peleg`turi non-teritoriale; identitatea religioas`sau etno-na]ionalist`, \n special, formeaz` uncontext pentru cauze locale [i regionale.Aceast` tendin]` \[i are originea \n destr`mareaUniunii Sovietice [i \n post-colonialism. Dac`nelini[tea [i nemul]umirea sunt generate, \ncontinuare, de cauze politice, sociale, economice sau culturale, catalizatorul recursului la violen]a terorist` se bazeaz` dince \n ce mai mult pe probleme religioase [ietnice non-teritoriale. Problemele de identitatetransform` terorismul \ntr-un fenomen global.Islamul radical, ignorând grani]ele [i oferindjustificare spiritual` [i integrare, va uni grup`riteroriste, alt`dat` independente.

Leg`turile \ntre grup`rile teroriste vor fiexploatate [i exacerbate de globalizare.Mijloacele moderne de comunicare ofer`terori[tilor oportunit`]i f`r` precedent.Conectând p`r]i ale lumii, cândva separate dedistan]`, acestea permit grup`rilor teroriste s`-[i coordoneze opera]iunile, s` emit` ordine,s` primeasc` informa]ii [i s`-[i asigure accesulla sprijin [i finan]are, cândva imposibil deob]inut. Dar mijloacele de comunicare fac posibil ca pân` [i cele mai \ndep`rtate acte deviolen]` s` fie aduse \n aten]ia \ntregii lumi.

Pericolul poten]ial va cre[te ca urmare anevoii tot mai mari a unor grup`ri, cândva

Credit foto: Corbis.com

disp`rute, de a concura pentru aten]ia lumii\ncercând s` se dep`[easc` una pe alta \nlupta pentru expunere media [i \ncurajând, astfel, atacuri tot mai sângeroase. Re]eaua al-Qaeda folose[te aceste capabilit`]i, asigurându-se ca pân` [i grup`rile de nivellocal se pot baza pe sus]inerea sa material` [iideologic`. Dat` fiind r`spândirea tot mai larg`a terorismului \n Occident, Statele Unite maiales risc` s` r`mân` o ]int` principal` aterori[tilor, chiar [i a grup`rilor locale ale c`rorcauze sunt doar marginal legate de SUA.Statele Unite sunt un ]ap isp`[itor foartecomod, date fiind pagubele culturale [i sociale,asociate cu globalizarea, precum [i capacitatea- [i aparenta disponibilitate a SUA - de a-[iproiecta puterea militar` oriunde [i oricânddoresc. Aceste tendin]e amenin]` s` extind`terorismul [i s` \i sporeasc` violen]a.Adev`rata provocare atât \n terorismul local,cât [i \n cel interna]ional, este legat` deextremismul religios. Tr`gându-[i seva dintarele politice, economice [i sociale, religiaserve[te drept catalizator. Cauzele sunt astfellegate de identit`]ile spirituale, transformândnemul]umirile \n furie violent`. Distrugerileprovocate \n 11 septembrie 2001 demonstreaz` nivelul la care poate ajungeaceast` furie. Schimbarea, cel pu]in \n sensuladapt`rii la ordinea existent`, nu maireprezint` cadrul acestei forme de terorism.|ntrucât miza este \ns`[i identitatea terori[tilor,[i \n percep]ia lor, [i a \ntregii popula]ii care

\mp`rt`[e[te aceea[i religie, compromisuldevine imposibil. Cei care li se opun devindezumaniza]i, redu[i la un nivel la caremoartea lor chiar este preferat`. |n plus, religiile nu cunosc grani]e politice, ceea ce faceca terorismul s` devin` regional sau global,atunci când se combin` cu cauze religioase.Din nefericire, viitorul se anun]` destul desumbru. Epoca post-R`zboi Rece a dat na[tereunui val de extremism religios, care d` preapu]ine semne de declin. Anii de represiune, fiesub dictatorii comuni[ti, fie sub regimuri totalitariste, sprijinite de SUA, au l`sat loc \nanii '90 unei con[tientiz`ri etnice, culturale [imai ales religioase. |n multe state nou-createsau \n declin rapid, religia a devenit un mijlocde a r`spunde unor probleme endemice alesociet`]ii. Chiar dac` Islamul radical va continua s` domine programele de [tiri, acestanu este singura religie cu vederi absolutiste. |nlumea occidental`, con[tiin]a religioas`cunoa[te un reviriment \nso]it de intoleran]`religioas`. Nu trebuie decât s` ne amintimmili]iile cre[tine americane, ale c`ror doctrinesunt la fel de \nguste, ca cele ale extremi[tilorislamici. Terorismul secular este cea mai dominant` form` [i este de a[teptat s` r`mân`[i pe viitor, \n timp ce terorismul motivat deradicalismul religios amenin]` s` fie forma ceamai periculoas`.

AAddrriiaann VVLLAADD

POLI}IA CAPITALEI - Octombrie 21

Credit foto: Corbis.com

VULNERABILIT~}I

-- vvaa uurrmmaa --

Octombrie - POLI}IA CAPITALEI22

JURIDIC

Perchezi]ia domiciliar` - aspecte generale [i practice

Institu]ia perchezi]iei este denumit` ca fiind procedeul probatoriu prin care sunt c`utate,în vederea ridic`rii, obiectele,înscrisurile, care pot fi folosite caprobe în procesul penal.

Reamintesc faptul c`perchezi]iile sunt de dou` feluri:judiciare (perchezi]ia domiciliar`,corporal`, informatic` [i asupravehiculelor) [i extrajudiciare(vamal`, la accesul într-o institu]ie public`, aeroport, etc).

Perchezi]ia domiciliar` esteprocedeul probatoriu, ce poate fidispus de organele de urm`rirepenal`, judec`torul de drepturi [ilibert`]i sau instan]a de judecat`,pentru efectuarea unei cercet`ri alocuin]ei persoanei fizice sau asediului unei persoane juridice, în vederea g`sirii [i ridic`rii deobiecte, înscrisuri, mijloace materiale de prob` care fac obiectul unei infrac]iuni pentrucare s-a dispus începereaurm`ririi penale.

Condi]iile dispunerii m`suriiprocedurale sunt pe de o parteexisten]a suspiciunii rezonabile,cu privire la s`vâr[irea de c`tre opersoan` a unei anumiteinfrac]iuni [i pe de alt` parte existen]a suspiciunii rezonabilecu privire la de]inerea unorobiecte sau alte mijloace deprob`, ce au leg`tur` cuinfrac]iunea pentru care seefectueaz` cercet`ri [i pentrucare s-a dispus începereaurm`ririi penale de c`tre organulde urm`rire penal`.

Perchezi]ia domiciliar` se dispune în cuprinsul a dou` fazeale procesului penal [i anume înprima faz`, cea a urm`ririi penale,[i în cea de-a doua faz`, cea ajudec`]ii, m`sura procedural`

neputându-se dispune înainte deînceperea urm`ririi penale [i nici în faza intermediar` a procesului penal, camera preliminar`.

Asemeni sentin]ei destr`mutare, dispus` de I.C.C.J. saucurte de apel, (institu]ie procesual` prin care o cauz`penal` este trecut` pentru judecare de la o instan]` la alta)încheierea dispus` de judec`torulde drepturi [i libert`]i privindefectuarea perchezi]iei domiciliare nu este supus` niciunei c`i de atac.

La nivel de practic` judiciar`,dup` dispunerea începeriiurm`ririi penale [i administrareaprobatoriului, procedura deob]inere a mandatului deperchezi]ie domiciliar` urmeaz`trei pa[i, dup` cum urmeaz`:

\ntocmirea referatului cu propunerea de emitere a mandatului de perchezi]ie domiciliar` de c`tre organul decercetare penal`, supus avizuluiprocurorului care supravegheaz`cauza penal`; \ntocmirea referatului procurorului, prin carese solicit` judec`torului de drepturi [i libert`]i încuviin]areaperchezi]iei domiciliare, cu motivarea asupra existen]eib`nuielii rezonabile privinds`vâr[irea unei infrac]iuni dec`tre persoana perchezi]ionat`,dar în acela[i timp [i cu privire lanecesitatea dispunerii procedeului probatoriu în vederea descoperirii de probe;

dispunerea prin încheiere dec`tre judec`torul de drepturi [ilibert`]i asupra perchezi]iei domiciliare, urmat` de emitereamandatului de perchezi]ie domiciliar` în cazul în care

solicitarea este motivat`, întemeiat`.

Propunerea din cuprinsulreferatului organului de cercetarepenal` privind dispunereaperchezi]iei domiciliare vizeaz`oportunitatea ob]inerii mandatului de perchezi]ie [i înlocurile învecinate locuin]ei, ceurmez` a fi supus` procedeuluiprobatoriu, cu respectareaprevederilor Codului de procedur` penal`.

Într-o cauz` penal` complex`, în care se urm`re[teefectuarea unor perchezi]ii domiciliare simultane, mandatelede perchezi]ie domiciliar` suntemise în func]ie de num`rul persoanelor ce urmeaz` a fisupuse procedeului probatoriu,rezultând caracterul nominal alacestora, precum [i faptul c`actul emis de judec`torul dedrepturi [i libert`]i poate fi folosito singur` dat`.

În continuarea dezbaterii acestei teme vreau s` subliniezfaptul c`, de[i legiuitorulmen]ioneaz` ca parte component` a mandatului deperchezi]ie, numele f`ptuitorului,suspectului sau inculpatului, dac`este cunoscut, perchezi]ia domiciliar` se poate dispuneimediat dup` începerea urm`ririipenale, f`r` a fi obligatorie dispunerea m`surii procesuale acontinu`rii urm`ririi penale.Privind asupra acestui aspect înpractica judiciar` sunt întâlnitesitua]ii în care judec`torul dedrepturi [i libert`]i respinge motivat cererea de încuviin]are aperchezi]iei domiciliare, aflat` înfaza procesual` de începere aurm`ririi penale în rem, invocândfaptul c` organul de urm`rire

POLI}IA CAPITALEI - Octombrie 23

JURIDIC

penal` nu a administrat unnum`r suficient de probe în vederea dispunerii mijlocului probatoriu.

Prin invocarea prevederilor art. 27 din Constitu]ia României,ce reglementeaz` inviolabilitateadomiciliului, al c`rui text subliniaz` faptul c` „nimeni nupoate p`trunde sau r`mâne îndomiciliul ori re[edin]a unei persoane f`r` învoirea acesteia“se trece la procedura de efectuare a perchezi]iei domiciliare care începe, mai întâicu legitimarea organelor judiciare,ulterior cu înmânarea unei copii a mandatului de perchezi]ie, persoanei supuse m`surii procedurale sau în lipsa acesteia,unui membru de familie, oric`reialte persoane cu capacitatedeplin` de exerci]iu, carecunoa[te persoana la care se vaefectua perchezi]ia domiciliar`.

În cuprinsul procedurii deefectuare a perchezi]iei domiciliare, legiuitorulmen]ioneaz` faptul c` organelejudiciare pot folosi for]a în modadecvat [i propor]ional pentru ap`trunde în domiciliu în cazulunei împotriviri din partea persoanei ce urmeaz` a fiperchezi]ionat`, de aici rezultândfaptul c`, prin continuarea procedeului probatoriu nu seîncalc` principiul loialit`]ii administr`rii probelor. Atât probele cât [i mijloacele probatorii administrate în etapaurm`ririi penale pot fi contestatedin punct de vedere al legalit`]iiadministr`rii acestora în procedura de camer` preliminar`, aceasta fiind singurafaza procesual` în care pot fireadministrate, f`r` a omite posibilitatea ca în cursul judec`]ii,instan]a s` aprecieze necesitateaadministr`rii probelor necontestate în cursul urm`ririi

penale. Un aspect important privind

procedura de efectuare aperchezi]iei domiciliare îl constituie situa]ia în care persoana ce urmeaz` a fiperchezi]ionat` se conformeaz`cerin]elor organelor de urm`rirepenal` [i pred` obiectele ce facobiectul activit`]ii judiciare, dispus` de judec`torul de drepturi [i libert`]i, teoretic,nemaifiind pus în executare procedeul probatoriu îns`, practic, acesta poate continua curespectarea procedurii în vigoare.

În procedura efectu`riiperchezi]iei domiciliare un rolfoarte important îl au martoriiasisten]i (chiar dac` aceast` institu]ie nu este reglementat`, înpractic` ace[tia exist`), care trebuie s` fie prezen]i la fiecareact de constatare în cadrul procedeului probatoriu în cauz`,[i nu trebuie s` fac` act deprezen]`, pierdu]i prin imobil,întrucât la întocmirea procesuluiverbal de efectuare a perchezi]ieidomiciliare ace[tia certific` prinsemn`tur`, aspectele constatatede organele de urm`rire penal`.

În vederea efectu`riiperchezi]iei domiciliare, Codul deProcedur` Penal` reglementeaz`,în cuprinsul art. 159 alin. 14,unele situa]ii excep]ionale (ex:existen]a suspiciunii c` în spa]iulce urmeaz` a fi perchezi]ionat seafl` o persoan` a c`rei via]` estepus` în pericol), în urma c`roraprocedura se efectueaz` [i f`r`înmânarea copiei mandatului deperchezi]ie, f`r` solicitarea prealabil` de predare aobiectelor, cât [i f`r` informareaprivind asistarea de un avocat,acest ultim aspect privind asisten]a juridic`, component` adreptului la ap`rare, neintrândsub inciden]a nulit`]ii absolute,prev. de art 281 alin. 1 lit. (f) Cod

Procedur` Penal`. Locul în care se desf`[oar`

perchezi]ia domiciliar`, precum [ipersoanele sau obiectele g`sitepe parcursul perchezi]ion`rii potfi fotografiate ori înregistrateaudio video, conform art. 159,alin. 19 Cod Procedur` Penal`.

În timpul opera]iunilor tacticede perchezi]ie domiciliar` seefectueaz` trei tipuri de fotografiijudiciare, astfel: Fotografia locului perchezi]ionat - putând-o asimila unei fotografii de orientare, întâlnit` în cazul uneicercet`ri la fa]a locului;

Fotografia ascunz`toriiobiectelor descoperite;

Fotografia obiectelor/persoanelor descoperite, înfunc]ie de natura infrac]iunii ce face obiectul procedeului probatoriu.

Obiectele ce nu pot fi ridicate,în urma fotografierii de c`tre specialistul criminalist, se las`spre p`strare persoaneiperchezi]ionate, c`reia i se reaminte[te faptul c` se afl` îndesf`[urarea unei procedurijudiciare, fiindu-i comunicat`obliga]ia de a le p`stra, conserva[i sub sanc]iunea s`vâr[iriiinfrac]iunii de „Sustragerea saudistrugerea de probe ori deînscrisuri“ (forma de baz`), s` lepun` la dispozi]ia organelor deurm`rire penal`.

M`sura procedural` aperchezi]iei domiciliare seefectueaz` cu respectarea drepturilor [i libert`]ilor fundamentale, f`când referire laart. 23 din Constitu]ia Românieiprivind libertatea individual`, dar[i la principiile Codului de Procedur` Penal`, cel al legalit`]ii,al dreptului la ap`rare, alrespect`rii demnit`]ii umane [i a vie]ii private.

MMaarriiuuss UUSSTTUURROOII

TIMP LIBER

Octombrie - POLI}IA CAPITALEI24

31 VASE !

2-33FIIN}E !

Tare laboal`

Are puterileref`cute

TOL GOL !

OCN~

Libercuget`tor

TUR

ZGÂRCIT~

UURRÂÂTT

CCUUVVÂÂNNTTIIMMIITTAATTIIVV

IINNSSTTRRUUIITT

MM~~GGAARR

|N MAP~ !

VENIT |NMIJLOC!

31 HO}I !

Trând`vire

Asfin]it

|N CERC !

BIR !

PETE !

Inoculatela \nceput !

A egalacu zero

A extermina

|N PACE !

NOROI

LECTUR~

|N MIEZ !

|N CEAS !

|N N~UT !

- CCaarree aa ffoosstt pprriimmuull bb`̀rrbbaatt ccaarree aa zziiss:: „„EE nneevvooiiee ddee oo ffeemmeeiiee \\nn ccaass`̀!!??““

- ......

||NNTTÂÂIIEETTAATTEE

CUC~ !TRECUT

PRINFOC

ST~ |N

PRAG

12 MU{TE !

MELEAG

Tras de

motocicclleett`̀A potoli

- urmarea (2 cuv.) pe coloana 9 -

CCOOSSTTEELL RRAA{{CCAA-CCOOSSCCOOSSTTEELL RRAA{{CCAA-CCOOSS88 99 55 88

CURSE !

|N CUP~ !|N LUME ! COTAT |NCENTRU

** ** **PRIMA

DOAMN~

Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1

Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Promoroac` nr. 10Telefon: 021.222.96.01E-mail: sectia2@b.politiaromana.ro

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Num`r unic:(Poli]ie, Salvare, Pompieri)

112

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Str. Valeriu Brani[te nr. 9Telefon: 021.313.69.45

Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12

Sec]ia 12Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Nicolau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15

Sec]ia 13Sediu: Str. Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90

Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: sectia23@b.politiaromana.roFax: 021.256.05.66

Sectorul 4

Sec]ia 14Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec] ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec] ia 20Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec] ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec] ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE -- mm aa ii ll :: ppooll ii tt iiaaccaappii ttaa llee ii@@bb..ppooll ii tt iiaarroommaannaa .. rroo

Director General Chestor de poli]ie

Mihai Marius Voicu

Telefon: 021.312.23.23luni, orele 14:30-16:00

Director General Adjunct Chestor de poli]ie

Drago[ Orlando Nicu

Telefon: 021.315.79.88miercuri, orele 14:30-16:00

Director General Adjunct Comisar [ef de poli]ieMarius Eugen {tefan

Telefon: 021.312.26.82joi, orele 14:30-16:00

http:/

/b.po

litiaro

mana

.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: politiacapitalei@b.politiaromana.roTelefon: 021.311.20.21