Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ...

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

poli�ia capitalei

IULIE2017

fondat` \n 1926serie nou`anul XXVI Nr. 467 http://b.politiaromana.ro

IULIE2017

anul XXVINr. 467

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU Indira GHEORGHE

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,

Florin {INCA, ConstantinCONSTANTINESCU,

Costel RA{CA

R`spunderea pentru

materialele

publicate revine autorilor.

Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor,

f`r` acordul

prealabil al redac]iei,

este interzis`.

Adresa po[ta l` :

s t r . Efor ie i nr . 3-55,

sector 5 , Bucure[t i .

E-mmai l :

[email protected]

Sumar

3

6

10 - 11Pericolul terorismului nuclear

A venit vacan]a!

Evaziune fiscal` cu \mbr`c`minte

Lupta \mpotriva terorismului mondial

Escrocii nu ucid niciodat`

16-17

18 - 20

21 - 23

Martirii Poli]iei Române

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Mihai Marius VOICUMarius Eugen {TEFANDrago[ Orlando NICUFlorentin GHEORGHE

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

7 - 9Eurojihadologia viral`, modern`

ACTUALITATE

POLI}IA CAPITALEI - Iulie 1

Violen]e, amenin]are [i distrugere|n diminea]a de 5 iulie, poli]i[ti din cadrul

Direc]iei Generale de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti, sub supravegherea unui procuror dincadrul Parchetului de pe lâng` Judec`toriaSectorului 6, au pus în aplicare trei mandatede perchezi]ie domiciliar`, în municipiulBucure[ti [i trei mandate de aducere, într-undosar privind s`vâr[irea infrac]iunilor de loviresau alte violen]e, distrugere [i tulburarea lini[tiipublice.

În cauz`, au fost efectuate cercet`ri cuprivire la s`vâr[irea infrac]iunilor de lovire saualte violen]e, amenin]are, distrugere, port saufolosire f`r` drept de obiecte periculoase, tulburarea ordinii [i lini[tii publice, toateprev`zute de Codul Penal, constând în aceeac`:

În data de 18.05.2017, în jurul orelor 20.30,Oprean Ioan Mircea, în timp ce se afla \n incinta UPB - Facultatea de Transporturi, a fostlovit cu pumnii [i picioarele de c`tre o persoan` necunoscut`, de sex b`rb`tesc, acesta amenin]ându-l, totodat`, cu un cu]it, întimp ce se afla în parcarea amenajat` dinspatele facult`]ii. De asemenea, persoanav`t`mat` a declarat c` în momentul în care aîncercat s` se refugieze în autoturismul personal, a constatat c` unul dintre cauciucurile autovehiculului a fost t`iat.

Persoana v`t`mat` a declarat c` îl b`nuie[tepe suspectul C.G.V. de o implicare în acestconflict, pe fondul unor neîn]elegeri mai vechicare au ap`rut între ei.

Suspec]ii Sandu Ion Paul [i Chivu ViorelAlexandru apar]in unei zone a sportivilor [ilupt`torilor profesioni[ti (practican]i de kick-boxing, MMA, kempo), fiind cunoscut faptul c`asocierea în acest grup poate genera conflictestradale cu impact mediatic, având ca motivecâ[tigarea notoriet`]ii, tran[area unor conflicteîntre ace[tia [i apropia]i ai lor, [i alte persoane.

Judec`toria Sectorului 6 Bucure[ti a dispusm`sura arestului preventiv, pe o perioad` de30 zile, fa]` de cei doi suspec]i.

1. Sandu Ion Paul, cercetat cu privire las`vâr[irea infrac]iunilor de:

lovire sau alte violen]e, fapt` prev`zut`de art. 193 alin. 2 din Codul Penal, cu

aplicarea art. 41 alin. 1 C.Pen., referitoare lastarea de recidiv` postcondamnatorie, constând în aceea c`, în data de 18.05.2017,în jurul orelor 20.30, în timp ce se afla în parcarea amenajat` din incinta UPB -Facultatea de Transporturi, l-a lovit cu pumnii [i picioarele pe Oprean Ioan Mircea,provocându-i acestuia leziuni traumatice;

amenin]are, fapt` prev`zut` de art. 206alin. 1 din C.Pen., cu aplicarea art. 41 alin. 1C.Pen., referitoare la starea de recidiv` postcondamnatorie, constând în aceea c`, înacela[i context, l-a amenin]at pe Oprean IoanMircea c` îl omoar`, având în mân` un cu]it.Ac]iunile sale i-au provocat persoanei v`t`mateun sentiment de team` pentru via]a sa;

distrugere, fapt` prev`zut` de art. 253alin. 1 din C.Pen., cu aplicarea art. 41 alin. 1C.Pen., referitoare la starea de recidiv` postcondamnatorie, constând în aceea c`, îndata de 18.05.2017, a provocat distrugeri autoturismului apar]inând lui Oprean IoanMircea, în sensul c` a îndoit aripa stânga-spatea acestuia [i pragul în aceea[i zon`, precum [ifaptul c` a sec]ionat cauciucul stânga-spate alautoturismului;

tulburarea ordinii [i lini[tii publice, fapt`prev`zut` de art. 371 din C.Pen., cu aplicareaart. 41 alin. 1 C.Pen., referitoare la starea derecidiv` postcondamnatorie, constând în aceeac` ac]iunile violente ale sale [i ale lui Chivu

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

Viorel Alexandru, din data de 18.05.2017,împotriva lui Oprean Ioan Mircea au produs unputernic impact mediatic, acestea fiind cu atâtmai grave cu cât ele avut loc în incinta uneiinstitu]ii publice, într-un cadru universitar, la uninterval orar în care acest loc este tranzitat atâtde cadre didactice, cât [i de studen]i. Mai mult,violen]ele comise împotriva lui Oprean IoanMircea au creat în rândul cadrelor didactice dincadrul UPB o stare de tulburare, indignare,nelini[te [i nesiguran]`;

toate infrac]iunile sunt cu aplicarea art.38 alin. 1 din C.Pen., referitoare la concursulreal de infrac]iuni.

2. Chivu Viorel Alexandru, cercetat cu privirela s`vâr[irea infrac]iunilor de:

tulburarea ordinii [i lini[tii publice, fapt`prev`zut` de art. 371 din C.Pen., cu aplicareaart. 41 alin. 1 C.pen., referitoare la starea derecidiv` postcondamnatorie, constând în aceeac` ac]iunile violente ale sale [i ale lui SanduIon Paul, din data de 18.05.2017, împotriva luiOprean Ioan Mircea, au produs un puternicimpact mediatic, acestea fiind cu atât maigrave cu cât ele avut loc în incinta uneiinstitu]ii publice, într-un cadru universitar, la uninterval orar în care acest loc este tranzitat, atâtde cadre didactice, cât [i de studen]i. Mai mult,violen]ele comise împotriva lui Oprean IoanMircea au creat în rândul cadrelor didactice dincadrul UPB o stare de tulburare, indignare,nelini[te [i nesiguran]`;

complicitate la lovire sau alte violen]e,

fapt` prev`zut` de art. 48 rap. la art. 193 alin.2 din C.Pen., cu aplic. art. 41 alin. 1 C.Pen.,referitoare la starea de recidiv` postcondamnatorie, constând în aceea c`, îndata de 18.05.2017, în jurul orelor 20.30, l-aînso]it pe Sandu Ion Paul în parcarea amenajat` din incinta UPB - Facultatea deTransporturi, asigurându-i acestuia, atât unconfort psihic în vederea ducerii la îndeplinirea rezolu]iei infrac]ionale, cât [i paza [i sc`pareade la locul s`vâr[irii infrac]iunii. Astfel, beneficiind de sprijinul lui Chivu ViorelAlexandru, Sandu Ion Paul l-a lovit cu pumnii [ipicioarele pe Oprean Ioan Mircea, provocându-iacestuia leziuni traumatice;

complicitate la distrugere, fapt`prev`zut` de art. 48 rap. la art. 253 alin. 1 dinC.Pen., cu aplic. art. 41 alin. 1 C.Pen. referitoare la starea de recidiv` postcondamnatorie, constând în aceea c`, înacela[i context, l-a înso]it pe Sandu Ion Paul înparcarea amenajat` din incinta UPB -Facultatea de Transporturi, asigurându-i acestuia, atât un confort psihic în vederea ducerii la îndeplinire a rezolu]iei infrac]ionale,cât [i paza [i sc`parea de la locul s`vâr[iriiinfrac]iunii. Astfel, beneficiind de sprijinul luiChivu Viorel Alexandru, Sandu Ion Paul aprovocat distrugeri autoturismului apar]inândlui Oprean Ioan Mircea;

toate infrac]iunile sunt cu aplic. art. 38alin. 1 din C.Pen., referitoare la concursul realde infrac]iuni.

Ac]iunea a beneficiat de sprijinul de specialitate al Direc]iei Opera]iuni Speciale dincadrul Inspectoratului General al Poli]ieiRomâne.

Facem precizarea c` punerea în mi[care aac]iunii penale este o faz` a procesului penal, reglementat` de Codul de procedur` penal`,având ca scop crearea cadrului procesual deadministrare a probatoriului, activitate care nupoate, în nici o situa]ie, s` înfrâng` principiulprezum]iei de nevinov`]ie.

Iulie - POLI}IA CAPITALEI

ACTUALITATE

2

Credit foto: Corbis.com

POLI}IA CAPITALEI - Iulie

ECONOMIC

3

Evaziune fiscal` cu \mbr`c`minte|n cursul zilei de 29 iunie,

poli]i[ti din cadrul Direc]ieiGenerale de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti, subsupravegherea Parchetuluide pe lâng` Curtea de ApelBucure[ti, au pus în aplicare31 mandate de perchezi]iedomiciliar` în municipiulBucure[ti [i în jude]ele Ilfov,Constan]a, Ialomi]a, C`l`ra[i[i Teleorman, la locuin]ele [isediile sociale ale mai multorpersoane fizice [i juridice,implicate în s`vâr[irea unorinfrac]iuni de evaziune fiscal`[i sp`larea banilor în domeniul „comercializ`rii produselor textile [i deîmbr`c`minte“.

Din datele [i probeleadministrate în cauz` a rezultat presupunerea rezonabil` c`, în perioada2011 - 2013, b`nui]ii, reprezentan]i ai [ase societ`]icomerciale, având ca obiectde activitate „comercializareaproduselor textile [i deîmbr`c`minte“, au înregistratîn eviden]a contabil` a acestor societ`]i [i audeclarat organelor fiscaleachizi]ii fictive de bunuri, dela peste 22 de societ`]i comerciale cu comportamentde tip „fantom`“ (înfiin]ate [iadministrate statutar/scripticîn numele unor persoane cusitua]ie material` precar`)sau societ`]i cu „identitatefurat`“, în scopul sustrageriide la îndeplinirea obliga]iilorfiscale.

|n scopul disimul`riiprovenien]ei ilicite a sumelorrezultate din s`vâr[ireafaptelor de evaziune fiscal`,

reprezentan]ii celor [asesociet`]i comerciale, avândca obiect de activitate „comercializarea produselortextile [i de îmbr`c`minte“,au transferat în mod succesiv, între ele, sumatotal` de aproximativ32.000.000 lei, reprezentând„contravaloarea“ achizi]iilorfictive sus-men]ionate, dup`care au scos sumele înnumerar, justificând, în modnereal, c` vor face pl`]i„cash“ c`tre cele peste 22societ`]i cu comportamentde tip „fantom`“ sau cu„identitate furat`“. Sumeleextrase în numerar erau,ulterior, fie reintroduse în circuitul financiar al firmelor,cu justificarea „creditarefirm`“, fie erau depuse înconturile persoanelor fizicecare controleaz` firmele încauz` [i utilizate în interespersonal, lipsind astfel bugetul statului de contravaloarea impozituluipe profit [i a taxei pe valoaread`ugat`.

Persoanele vizate au fostconduse, pentru audieri, lasediul Serviciului deInvestigare a Criminalit`]iiEconomice din Poli]iaCapitalei.

Prejudiciul cauzat bugetului de stat a fost estimat la aproximativ7.000.000 lei, iar suma ceformeaz` obiectul procesuluide „sp`lare a banilor“ este încuantum de aproximativ32.000.000 lei.

Ac]iunea a beneficiat desprijinul de specialitate alInspectoratului General alPoli]iei Române - Direc]iaOpera]iuni Speciale [iUnitatea Teritorial` deAnaliz` a Informa]iilor.

S-a dispus continuareaurm`ririi penale fa]` de patrupersoane, pentru s`vâr[ireainfrac]iunilor de evaziune fiscal`, sp`lare de bani [icomplicitate la evaziune fiscal` [i sp`lare de bani.

AAnnddrraa {{tteeffaanniiaa SSTTAANNCCIIUU



{TIRI

}ig`ri de contraband`

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

4

În diminea]a de 27 iunie, sub supravegherea D.I.I.C.O.T, peste 60 de poli]i[tidin cadrul D.G.P.M.B. au pus în aplicare 18autoriza]ii de perchezi]ie în municipiulBucure[ti [i pe raza jude]elor Ilfov, Timi[, precum [i 19 mandate de aducere, într-ocauz` complex` ce prive[te infrac]iunile deconstituire a unui grup infrac]ional organizat,tâlh`rie în form` calificat`, [antaj, furt calificat,în[el`ciune, m`rturie mincinoas` [i contraband` cu ]igarete.

În fapt, în urma document`rii acestei cauzepe parcursul a [ase luni, a rezultat c` maimul]i b`nui]i, structura]i într-un grupinfrac]ional ierarhizat, constituit în vedereacomiterii de infrac]iuni, au exercitat presiuni [iacte de violen]` [i au indus în eroare maimulte victime, în scopul de a ob]ine foloase materiale.

De asemenea, cu inten]ia de a le comercializa, au introdus în ]ar`, din spa]iulextracomunitar, ]igarete netimbrate, ce urmaua fi comercializate pe pia]a neagr`. Prejudiciulrezultat din comiterea infrac]iunilor se ridic` laaproximativ 150.000 de euro.

Persoanele identificate au fost condusepentru audieri la sediul D.I.I.C.O.T.

Întreaga ac]iune a beneficiat de suport dinpartea Brig`zii Speciale de Interven]ie aJandarmeriei, Direc]iei Generale Anticorup]ie,Direc]iei Opera]iuni Speciale din cadrulInspectoratului General al Poli]iei Române,Poli]iei de Frontier` Giurgiu [i Inspectoratuluide Poli]ie al Jude]ului Timi[.

DDiiaannaa SSAARRCCAA

Furturi din autoturismeMiercuri, 28 iunie, poli]i[ti

ai Direc]iei Generale de Poli]iea Municipiului Bucure[ti auidentificat [i depistat treib`rba]i de 26, 27 [i 33 de ani,b`nui]i de s`vâr[irea mai multor furturi din autoturisme,care se aflau parcate în centrecomerciale.

La data men]ionat` maisus, în jurul orei 13.00, profitând de faptul c` o

autoutilitar` din parcarea unuisupermarket are portiereleneasigurate, b`rbatul de 27ani a p`truns în interior, deunde a sustras o tablet`, iarprietenul s`u de 33 ani a asigurat locul faptei.

Ac]ionând cu operativitate,poli]i[ti din cadrul Sec]iei 2 i-au blocat [i imobilizat în trafic, ulterior conducându-i lasediul subunit`]ii pentru

audieri. |n interiorul autoturismului celor doi a fostg`sit` tableta sustras`.

În urma investiga]iilor efectuate s-a stabilit c` tân`ruleste autorul mai multor furturi, din care dou` s`vâr[iteîn sectorul 2, \n zilele de [ase[i 15 iunie a.c., iar altele treipe raza sectorului 1, când afost înso]it de ceilal]i doi.

Astfel, la data de


Duminic`, 9 iulie, poli]i[tii bucure[teni auprins în flagrant patru b`rba]i, cu vârstecuprinse între 23 [i 38 de ani, imediat dup`ce au sustras mai multe bunuri din scara unuibloc din sectorul 2, aflat în lucr`ri de reabilitare.

Poli]i[ti din D.G.P.M.B. au depistat [i re]inutpatru indivizi, suspecta]i de s`vâr[irea maimultor furturi de materiale de construc]ii, dela blocurile aflate în curs de reabilitare.

La data men]ionat`, în jurul orei 23.00,poli]i[ti din cadrul Sec]iei 9 Poli]ie, afla]i înexercitarea atribu]iilor de serviciu, au observatun b`rbat de 38 de ani, cunoscut cu preocup`ri de natur` infrac]ional` care, princomportamentul afi[at, le-a atras aten]ia.

Astfel, s-a procedat la supravegherea acestuia, fiind observat pe o strad` din sectorul 2, când s-a urcat într-o autoutilitar` încare se mai aflau trei b`rba]i. Ace[tia s-au

deplasat în trafic, oprind, la scurt timp, îndreptul unui bloc aflat în lucr`ri de reamenajare. B`rbatul de 38 ani a coborât,înso]it de un alt b`rbat, deplasându-se amândoi în spatele blocului, ceilal]i doi continuându-[i deplasarea cu auto.

Dup` aproximativ cinci minute, cei doi s-auîntors cu autoutilitara [i au oprit în dreptulsc`rii blocului respectiv. B`rbatul de 38 deani, ajutat de cel`lalt, a înc`rcat mai multebaxuri cu polistiren în auto, apoi to]i patru [i-au continuat deplasarea, fiind opri]i, la scurttimp, în trafic, de poli]i[ti.

Cu ocazia controlului sumar al autoutilitareiau fost g`site mai multe materiale de construc]ie, respectiv baxuri cu polistiren, sacicu adeziv [i o biciclet`.

Cei în cauz` au fost condu[i la sediul subunit`]ii pentru audieri, stabilindu-se c`, înbaza unei în]elegeri prealabile, bunurile g`siteau fost sustrase din spa]iul verde, aflat înspatele sc`rii blocului respectiv, valoarea prejudiciului cauzat fiind apreciat` la suma de500 lei.

Cercet`rile sunt continuate sub aspectuls`vâr[irii infrac]iunii de furt calificat.Judec`toria Sectorului 2 a dispus m`sura controlului judiciar pentru o perioad` de 60zile, fa]` de trei dintre autori, iar cel de-alpatrulea b`rbat este cercetat \n stare de libertate.

LLiilliiaannaa CC~~}}EESSCCUU

{TIRI

5

17.06.2017, în jurul orei17.30, prin spargerea geamului portierei unui autoturism parcat în sectorul1, a sustras din interiorulacestuia, împreun` cu b`rbatul de 33 de ani, dou`tablete, una dintre ele fiindrecuperat` de la o cas` deamanet [i restituit` persoanei

v`t`mate.La data de 21 iunie a.c.,

b`nuitul a sustras dintr-unautoturism, aflat în parcareaunui supermarket din sectorul1 un telefon mobil, iar în ziuade 22.06.2017, în jurul orei14.00, a sustras din interiorulunei autoutilitare, parcat` totîn sectorul 1, un alt telefon

mobil, care a fost recuperatde poli]i[ti de la o cas` deamanet din sectorul 2 [i predat persoanei v`t`mate.

Cercet`rile sunt continuatesub aspectul s`vâr[iriiinfrac]iunii de furt calificat.

LLiilliiaannaa CC~~}}EESSCCUU

Flagrant - furt calificat

Iulie - POLI}IA CAPITALEI6

PREVENIRE

Este foarte important pentru fiecare copil s` sepoat` bucura de o vacan]` frumoas`, lini[tit`, lipsit` deincidente, care s` nu afectezes`n`tatea, securitatea, libertatea. Iat` câteva sfaturiesen]iale, de care copiii trebuie s` ]in` cont pe timpulvacan]ei de var`:

Când r`mâne]i singuriacas`, este bine s` încuia]i u[acu cheia [i s` o asigura]i culan]ul de siguran]`. S` verifica]i cine bate ori sun` lau[`, uitându-v` prin vizorulu[ii, s` nu deschide]i u[anecunoscu]ilor, chiar dacàce[tia sus]in c` sunt trimi[ide p`rin]ii vo[tri sau de alterude;

În cazul în care v`petrece]i vacan]a în tabere[colare, nu pleca]i în drume]iisinguri, f`r` a fi înso]i]i deadul]i. Evita]i deplas`rile petimpul nop]ii;

Nu v` l`sa]i atra[i depropunerile, aparentîncânt`toare, ale unor persoane necunoscute sau pecare le cunoa[te]i de pu]intimp. Evita]i s` intra]i îndiscu]ie cu strìnii, indiferentde motivul pentru care ace[tia

v` abordeaz`;Nu oferi]i telefonul

mobil unei persoane necunoscute, sub pretextul c`îl admir` sau c` trebuie s` deaun telefon urgent;

Nu v` urca]i în autoturismele unor persoanenecunoscute, indiferent de cevi se ofer`;

Fi]i aten]i la lumea virtual`! Nu furniza]i date personale sau despre familiavoastr`;

Nu dezv`lui]i parolelepersonale altora, nici m`carprietenilor apropia]i, în cazcontrar, adresa voastr` de e-mail poate fi folosit` pentrua trimite mesaje jignitoare sauspam în numele vostru;

Nu primi]i cadouri de lapersoane necunoscute;

Pe drum, respecta]i regulile de circula]ie [i nu alerga]i pe trecerile de pietoni;

Evita]i zonele slab iluminate sau mai pu]in circulate;

Nu v` juca]i pe parteacarosabil` a drumurilor publice ori în imediataapropiere a acestora;

Cu bicicleta, rolele sauskate-bord-ul, deplasa]i-v`

numai prin zonele specialamenajate în acest scop sauprin parcuri;

Evita]i utilizarea telefonului mobil pe strad`! Ede preferat s` nu asculta]imuzic` la c`[ti atunci când v`deplasa]i pe drumurile publice, deoarece aten]iavoastr` este astfel mult diminuat`;

ATEN}IE! Dac` seapropie de trecerea de pietonima[inile poli]iei, salv`rii saupompierilor, NU TRAVERSA}I,chiar dac` semaforul arat`culoarea verde;

Anun]a]i-v` p`rin]ii latelefon, de îndat` ce trì]i oexperien]` ce vi se pare ciudat` sau periculoas`.

Oriunde v` afla]i, în ]ar`sau strìn`tate, trebuie s`re]ine]i num`rul unic deurgen]`; pe teritoriul Europeifunc]ioneaz` num`rul unic deurgen]` 112, iar în SUA acestaeste 911.

Ur`m tuturor copiilor ovacan]` de var` cât mailini[tit` [i plin` de bucurii!

SSeerrvviicciiuull ddee AAnnaalliizz`̀ [[iiPPrreevveenniirree aa CCrriimmiinnaalliitt`̀]]iiii

A venit vacan]a!


MONDO POLICE

Eurojihadologia viral`, modern`Grupul islamist de la Artigat a fost, mai mult

sau mai pu]in, activ \n Europa, cu mult timp\nainte de radicalizarea lui Mohamed Merah,presupus c` ar fi fost sus]inut [i sprijinit, \natacurile sale teroriste din zilele de 11, 15 [i 19martie 2012, de la Toulouse [i Montauban(regiunea urbana Toulouse), din umbr`, defratele sù Abdelkader Merah, al c`rui proces,ce urma s` aib` loc \ntre 27 februarie [i 31martie 2017, a fost amânat pentru perioada 2 octombrie-3 noiembrie 2017. AbdelkaderMerah este \ncarcerat la \nchisoarea Fresnes, \na[teptarea procesului sau.

|n dup`-amiaza zilei de 11 martie,Mohammed Merah, deplasându-se pe unscooter Yamaha (furat pe 6 martie), cu complicitatea fratelui sù Abdelkader Merah,utilizând un pistol tip Colt45, a executat la Toulouse,pe sergentul-sef Imad Ibn-Ziaten (para[utist, deorigine marocan` [i confesiune musulman`, \nvârst` de 30 ani), pe care „\l alege“ ca victim`, \nurma unui anun] pe internet, sub pretextul c` [i-ar vinde motocicleta.

Pân` pe 15 martie acesta se ascunde \n apartamentul sù [i lamama sa, când ac]ioneaz` din nou [i, circulândcu acela[i scooter, va executa pe strad`, laMontauban, al]i doi para[uti[ti. Un al treileasoldat-para[utist, cu acea[i ocazie, fiind r`nitgrav la coloana vertebral`, s-a zb`tut, timp dezece zile, \ntre via]` [i moarte.

|n dimineata zilei de 19 martie, MohammedMerah intr` \n curtea [colii generale OzarHatorah din Toulouse [i trage \ntr-un grup depersoane (ce se grabeau s` ajung` \n sala derugaciuni), ucigand pe rabinul-profesor JonatanSandler, pe cei doi copii ai sì (de 4, respectiv5 ani), precum [i pe fata directorului scolii (7 ani). Este un eveniment f`r` precedent!

Mohamed Merah este ucis pe 22 martie2012, de o unitate de elit` a Poli]iei Na]ionale,care va asedia apartamentul sau din cartierulCôte Pavée, unde se refugia-se dupa atacuri.

Revenind la gruparea islamist` de la Artigat,fra]ii Clain vor deschide \n Toulouse, la\nceputul secolului, \mpreuna cu Sabri Essid(pe atunci \n vârst` de 17 ani, frate vitreg, prinalian]`, cu Merah), un comer] ambulant cumateriale imprimate [i video de propagandìslamic`.

Invazia SUA asupra Irak-ului \n 2003, dincadrul GWOT (Global War on Terror), va permite grup`rii Clain-Essid, \n 2006, s` seangajeze, ca [i combatan]i, \n jihadul armat dinIrak (Al Qaeda), unde nu vor ajunge, fiind aresta]i la finele acelui an. Au fost elibera]i din\nchisoare \n 2012. Cu toate c` fra]ii Clain [iSabri Essid ar fi jucat un rol important \n radicalizarea lui Mohamed Merah, ace[tia n-aufost ancheta]i \n dosarul lui Abdelkader Merah.

|ntr-un asemenea context, atentatul terorist,comis pe 22 mai 2017,dup` concertul cânt`re]eiAriana Grande, de pe Arenadin Manchester, revendicatde Amaq (organul de propagand` al StatulIslamic/Daesh) [i comis defostul student al universit`]iidin Salford, (auto)radicalizat,Salman Ramadan Abedi

(domiciliat \n Manchester), \n care au fostucise 22 de persoane [i r`nite 116 (din care64 spitalizate, iar 19 \n stare foarte grav`), pares` fie o amenin]are la adresa autorita]ilor judiciare franceze, ce urmeaz` s` anun]e verdictul \n dosarul lui Abdelkader Merah.

Acest atentat are loc la dou` luni dup` celcomis (\ntr-un minut [i jum`tate, \n jurul orei14.40, cu o ma[in`-capcan`) de KhalidMassod, \n proximitatea Parlamentului Britanicdin Londra, \n care cinci persoane [i-au pierdutvia]a.

Originar din Dartford (Anglia), Masoodcre[te doar cu mama sa, pân` \n 1966, cândea se c`s`tore[te. |n contextul unei delincven]ejuvenile, acesta se converte[te la Islam.Cunoscut autorit`]ilor londoneze pentrudiferite fapte (agresiuni cu violen]`, posesie ilegal` de arm` de foc, ultraj la adresa for]elor

Reu[ind s` fug` de la locul accidentului,

vehiculul lui Cheurfi va fi urm`rit de cel

al elevului-agent, iar \nmomentul bloc`rii acestuia...

” ”


de ordine), comise \n perioada 1983-2003,Masood nu era \n eviden]a serviciilor de informa]ii britanice ca posibil terorist. Acesta s-ar fi putut radicaliza \n anul 2000, la\nchisoare, sau \n timpul unor vizite f`cute \nArabia Saudit` (noiembrie 2005-noiembrie2006, \n aprilie 2008, aprilie 2009, respectiv, \n2015, pentru pelerinaj la Mecca). CamionetaHyundai Tucson, cu care a comis atacul terorist, a fost \nchiriat` cu o s`pt`mân` \nurm`. Imediat dup` atentat, acesta a fost confundat cu Abu Izzadeen, care, la sfâr[itulanilor ‘90, îi cunoa[te, la moscheea FinsburyPark, pe Omar Bakri Muhammed [i Abu Hamzaal-Masri, sub influen]a c`rora se va orientacatre islamismul-radical.

|n 2001 viziteaz` Pakistan [i Afganistan(\nainte de atacurile teroriste din 11 septembrie de la New York), inclusiv, taberelede preg`tire ale mujahidinilor, prin intermediulunei mi[c`ri teroriste [i salafist-jihadiste britanice Al-Muhajiroun, iar pe 9 noiembrie2004 este arestat pentru discursurile antiamericane (sus]inându-l pe Osama binLaden), ]inute la moscheea Regent's Park, dinLondra, dup` atacul lansat asupra orasuluiFalluja (Irak).

|n 2006 este re]inut, din nou, de poli]iepentru insultarea \n public a lui John Reid (secretar de stat \n Ministerul de Interne),\mpreun` cu Anjem Choudary (avocat musulman britanic, de origine pakistanez`). Eleste inculpat, \mpreun` cu cinci complici, pentru colectare de fonduri destinate organiza]iilor teroriste [i de incitare la terorism\n strìn`tate, fiind condamnat pe 17 aprilie2008, la patru ani [i jum`tate \nchisoare cu

executare, dar este eliberat condi]ionat pe 6mai 2009, cu interdic]ia de a p`r`si MareaBritanie.

La \nceputul lunii noiembrie 2015, AbuIzzadeen, \mpreun` cu Sulayman (Simon)Keeler (leader al organiza]iei islamiste britaniceAhlus Sunnah wal Jamaah), p`r`sesc Londra,\ntr-un camion (f`r` acte de identitate), subpretextul de a ajunge \n Turcia (la so]ia luiKeller), dar cei doi sunt aresta]i de autorit`]ileungare \ntr-un tren, pe ruta Budapesta-Bucuresti, [i preda]i autorit`]ilor britanice, iarapoi, \n 2016, condamna]i la doi ani de\nchisoare pentru p`r`sirea ilegal` a teritoriulbritanic.

|n concluzie, Abu Izzadeen nu putea fi atentatorul de pe podul Westminster, pentruc` acesta era \ncarcerat din 2015 (dupàrestarea lui de c`tre autorit`]ile maghiare).

Dup` atacul comis de Masood, 16 persoaneau fost arestate (una la Londra, [apte laBirmingham [i opt \n alte regiuni ale ]`rii),toate b`nuite c` ar preg`ti atacuri teroriste. |nnoaptea de 23/24 martie, s-au f`cut \nc` douàrest`ri, \ns`, din totalul de 18 persoane re]inute, 10 vor fi eliberate la scurt timp,deoarece nu au avut vreun fel de contact cuatacatorul Khalid Massod. Evident, atacul terorist este \nsu[it, \n ziua urm`toare, deagen]ia Amaq, fiind primul atac terorist revendicat de Daesh pe teritoriul britanic.

Acest atac islamist ne aminte[te de schimbul de focuri, care a avut loc pe 22octombrie 2014, \ntre canadianul MichaelZehaf-Bibeau (convertit la islam, ucis de poli]i[tii for]elor de securitate) [i caporalulNathan Cirillo, din apropierea ParlamentuluiCanadian, la Ottawa, respectiv, de atacul terorist islamist, comis \n 20 aprilie 2017, pecelebrul bulevard parizian Champs Elysées, deKarim Cheurfi, care, sosit la locul dramei prinstrada Berry, la bordul unui vehicul Audi, [i\narmat cu o pu[c` mitralier`, automat`Kalasnikov, va deschide focul asupra uneima[ini a poli]iei, r`nindu-l mortal pe [ofer [igrav, pe al]i doi poli]i[ti, precum [i un trec`tor.

Cunoscut autorit`]ilor poli]iene[ti [i judiciarepentru jaf cu violen]` [i trei tentative de omor(cu condamn`ri \n 2001, 2008, 2009 [i 2014),\n 2005 este condamnat la 15 ani de recluziune criminal`, pentru o tripl` tentativ`


MONDO POLICE

Khalid Massod - podul Westminster


de omor. Este eliberat, sub control judiciar, pe14 octombrie 2015, iar \ncepând din 9 martie2016 a f`cut obiectul unei anchete antiteroriste, dar nu a fost \nregistrat \n Fi[ierulS al persoanelor ce pot atenta la siguran]a statului, pentru c` nu prezenta nici un semnconcret de radicalizare sau de proselitism.|ncepe s` fie suspectat de radicalizare\ncepând cu luna decembrie 2016 [i va fi\nregistrat \ntr-un alt fi[ier FSPRT (Fi[ier cuSemnalmente pentru Prevenirea [iRadicalizarea cu Caracter Terorist), deoareceavea de gând s` ucid` poli]i[ti, ca [i r`zbunarepentru crimele comise de Coali]ie \n Siria, dar[i pentru c` dorea s`-[i achizi]ioneze arme,intrând \n contact cu un lupt`tor (mujahidin)din zona frontalier` irako-sirian`.

Pe 23 februarie 2017, Karim Cheurfi a fost]inut 24 ore \n arest preventiv, pentru amenin]`ri pe internet, f`cute pe 13 ianuarie,adresate for]elor de poli]ie, fiind eliberat din„lips` de probe fiabile“.

Dup` o or` [i 45 de secunde de la ataculterorist al lui Karim Cheurfi (ucis pe loc depoli]i[ti), Daesh revendica atentatul, ca fiindcomis de Abou Youssouf al Belgiki (numele demujahidin al lui Cheurfi), ceea ce pare s` fie\ndoielnic, pentru c` fotografia acestuia, publicat` pe 21 aprilie, nu seam`n` cu cea alui Karim [i nici cu cea a lui Abou Youssouf.Poli]i[tii g`sesc la domiciliul mamei sale (cucare locuia) diferite documente de radicalizare.

Pe 27 aprilie, trei persoane sunt arestate,\mpreun` cu tat`l teroristului, Salah Cheurfi(65 ani), care sunt conduse la ComisariatulCentral de Poli]ie de la Noisy-le-Grand. Dac`cele trei vor fi eliberate, Cheurfi (care pe 27aprilie, \n stare avansat` de ebrietate, a

amenin]at cu moartea un poli]ist [i a vorbitdespre terorism), va fi inculpat pe 30 aprilie.De asemenea, pe 20 mai 2017 este inculpatun b`rbat (23 ani), ale c`rui amprente au fostidentificate pe arma utilizat` de Abou Youssef\n atacul terorist. Pe 6 iunie 2017, alte cincipersoane (doi b`rba]i [i trei femei), care ar fifost \n contact cu teroristul, sunt re]inu]i depoli]i[ti ai Sec]iei Antiteroriste a Prefecturii dePoli]ie Paris.

Men]ionam faptul c`, ura ie[it` din comun alui Karim Cheurfi fa]` de for]ele de poli]ie estepentru prima oar` eviden]iat` cu ocazia tentativei sale de omor, pe 6 aprilie 2001, laRoissy-en-Brie, prin accidentarea unui vehiculde poli]ie (\n care se afla un elev-agent deordine [i fratele s`u). Reu[ind s` fug` de lalocul accidentului, vehiculul lui Cheurfi va fiurm`rit de cel al elevului-agent, iar \n momentul bloc`rii acestuia, r`uf`c`torul vadeschide focul asupra celor doi fra]i (r`nindu-i\n abdomen), dup` care p`r`se[te locul faptei.Dou` zile mai târziu (pe 8 aprilie 2001), \ntimpul arestului preventiv, Cheurfi va recidiva,dezarmând poli]istul care venise \n celula sa,trage asupra acestuia cu arma, de mai multeori, r`nindu-l grav. Pentru aceste fapte, pe 9aprilie 2001, este \nvinuit de trei tentative deomor, iar \n 2003 va fi condamnat la 20 de anide recluziune criminal`, urmând ca \n apel, pe15 februarie 2005, s` ob]in` o reducere apedepsei la 15 ani. Pe 17 martie 2008 (\ncarcerat) este din nou condamnat la 3 lunide \nchisoare cu executare, pentru violen]acomis` pe 20 mai 2007 fa]` de un gardian al\nchisorii, iar pe 4 noiembrie 2009, la 18 luni\nchisoare cu executare, pentru violen]a agravant` asupra unui code]inut, comis` pe 16august 2008.

Va fi eliberat condi]ionat pe 7 septembrie2013, dar va fi re\ncarcerat pe 15 octombrie,pentru mai multe delicte de drept comun, iarpe 9 iulie 2014 va fi condamnat din nou, lapatru ani de \nchisoare (din care doi ani cuexecutare). Pe 14 octombrie 2015 este pus,din nou, \n libertate condi]ionat` (sub controljudiciar), având obliga]ia s` urmeze un tratament psihiatric [i interdic]ia de a nu p`r`siteritoriul national.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

-- vvaa uurrmmaa --

MONDO POLICE

Bulevardul Champs Elysées

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com


AMENIN}~RI

10

Agen]ia Interna]ional` pentru Energie Atomic`, oorganiza]ie cu o vechime de57 de ani, a intrat în prim-planul aten]ieiinterna]ionale în 2003, cândconcluziile sale l-au descump`nit pe pre[edinteleGeorge Bush jr. în zoriideclan[`rii celui de-al doilear`zboi din Golf. Inspectoriiagen]iei, afla]i în Irak, audezv`luit faptul c` SaddamHusein nu dispunea de unprogram nuclear militar [i nicide arme de distrugere înmas`, în pofida a ceea ce afirmase administra]ia american` pentru a legitimainvazia.

Agen]ia a primit, pentruprofesionalismul [i obiectivitatea cu care a tratatdosarul irakian, Premiul Nobelpentru Pace. Un deceniu maitârziu, agen]ia a avut un rolcrucial în negocierea [i parafarea acordului prin careIranul a suspendat programulnuclear militar cu jum`tate dean înainte ca el s` devin` func]ional.

Mai pu]in cunoscut despreaceast` agen]ie, „câinele depaz`“ al energiei nucleare lanivel global, este c` una dincele mai înalte func]ii din ierarhie este de]inut` de unromân. Din 2013, ambasadorul Cornel Feru]`este coordonator-[ef în cadrulAIEA, cea mai înalt` pozi]ieocupat` de un diplomatromân într-o structur` a ONU.Pe plan intern, coordonatorul-[ef asigur` coeren]a între departamentele AIEA [i

comunicarea între cei [asedirectori general adjunc]i. Peplan extern, Cornel Feru]`coordoneaz` rela]iile agen]ieicu structuri precum UE, NATO[i ONU, desf`[urându-[i activitatea într-un contextinterna]ional imprevizibil, marcat de amenin]areafolosirii capabilit`]ilor nucleareîn scop de r`zboi, pentruprima oar` de la încheiereaultimului r`zboi mondial.

S` men]ion`m c`, în afara misiunii sale preventive [i de

elaborare a standardelor desecuritate nuclear`, AIEA adevenit, în timp, un furnizorde know-how, asistând ]`rileîn curs de dezvoltare în utilizarea pa[nic` a energieiatomice [i promovând beneficiile atomului pentruindustrie, agricultur` [i medicin`.

AIEA este o organiza]ie cuistorie bogat` în sistemulNa]iunilor Unite. |n cei 60 deani de existen]`, s-a consacratdrept forumul mondial pentrucooperare [tiin]ific` [i tehnic`în domeniul nuclear.Activit`]ile sale faciliteaz`

utilizarea pa[nic` [i sigur` a[tiin]ei [i tehnologiei nucleare,motiv pentru care contribu]iasa la pacea [i securitatea interna]ional` estesubstan]ial`.

România este un membruimportant al AIEA, membrufondator, istoria cercet`riinucleare din ]ar` fiind sincronizat` cu evolu]iile dincadrul agen]iei.

|n acela[i timp în care AIEAa s`rb`torit 60 de ani de existen]`, România a marcat60 de ani de cercetarenuclear`, evenimentul organizat cu acea ocazie lasediul agen]iei revelândamploarea [i ambi]ia programului românesc. Esteceea ce a permis ulterior dezvoltarea programuluinuclear na]ional. România senum`r` printre cele 30 de ]`ridin lume care au dezvoltat [imen]in programe nucleare.Este [i o mare responsabilitate, pentru c`programul trebuie s` fie sigur,dar confirm` rolul ]`rii îndomeniul nuclear.

Acordul nuclear iranian afost o realizare remarcabil`pentru diploma]ia european`,dar, peste Ocean, nouaadministra]ie a SUA este reticent` în privin]a respect`riilui.

Rolul AIEA este de a verifica[i monitoriza implementareade c`tre Iran a angajamentelornucleare asumate prin JCPOA( Joint Comprehensive Plan ofAction/Plan Comun [iCuprinz`tor de Ac]iune).

|ndeplinim acest rol la

Pericolul terorismului nuclear

Din cauza posibilelor consecin]e catastrofale,

obiectivul de a ne asigurac` material nuclear

nu va ajunge pe mâinigre[ite este o prioritate

pentru toate ]`rile.

” ”


AMENIN}~RI

solicitarea Consiliului deSecuritate ONU [i a ConsiliuluiGuvernatorilor AIEA. Din punctde vedere al activit`]ii de verificare [i aplicare a acordului de garan]ii în Iran -domenii în care AIEA areresponsabilit`]i peste tot înlume - putem spune, f`r`t`gad`, c` JCPOA reprezintùn câ[tig net.

Datorit` acordului, exist`mai mult acces la situri [iinforma]ii în Iran, în parte [ipentru c` Iran implementeazàcum un foarte puternicmecanism de verificare,cunoscut drept ProtocolulAdi]ional, dar [i datorit`m`surilor suplimentare detransparen]` agreate prinJCPOA. |n acela[i timp, în bazaacordului, Iranul a reduscapacitatea programului sùnuclear. Inspectorii agen]iei seafl` pe teren în Iran, în fiecarezi a anului, [i ei observ` cÌranul î[i îndepline[te angajamentele nucleare.

JCPOA este un acord diplomatic important, la careAIEA a contribuit cu expertizatehnic` [i îndelungata saexperien]` în aspecte legatede verificare. Ca organiza]ieimpar]ial` care î[i îndepline[temandatul într-o manieròbiectiv` [i nepolitizat`,agen]ia se bucur` de încrederea comunit`]ii interna]ionale. A fost un drumlung de când AIEA a începuts` abordeze dosarul nucleariranian în 2003. De 18 lunideja, agen]ia sprijin` implementarea JCPOA [i vacontinua s` fac` acela[i lucruîntr-un mod profesionist.

Organiza]ia este foarte

preocupat` de activit`]ilenucleare ale Coreei de Nord.Pân` acum a efectuat cinciteste nucleare, inclusiv douànul trecut. Orice nou test alCoreei de Nord este o violareclar` a rezolu]iilor Consiliuluide Securitate. |n plus, continu` s` lanseze rachete,deja câteva în acest an.Coreea de Nord a cerutinspectorilor s` p`r`seasc`]ara în 2009. Sunt foarte dificilde monitorizat activit`]ile îndomeniu f`r` o prezen]` peteren.

Este poate util de [tiut cìnspectorii AEIA sunt gata s`se întoarc` în Coreea de Nordîntr-un termen scurt, dacèvolu]iile politice favorizeaz` oasemenea ac]iune.

Amenin]area unui act deterorism nuclear apare dreptcel mai negru co[mar al lumii civilizate.

Au fost intensificate eforturile AIEA de a sprijinistatele membre pentru a consolida securitatea nuclear`

peste tot în lume. Cooperareacu fiecare stat în parte esteesen]ial`. Orice verig` slabèste speculat` [i pune în pericol întregul mecanism dezvoltat la nivel interna]ional.Pericolul terorismului nucleareste real [i nu s-a diminuat.Faptul c` nu a avut loc un atacmajor care s` implice materialnuclear sau radioactiv nu trebuie s` ne sl`beasc` vigilen]a.

Din cauza posibilelor consecin]e catastrofale, obiectivul de a ne asigura c`material nuclear nu va ajungepe mâini gre[ite este o prioritate pentru toate ]`rile.De[i securitatea nuclear` esteo responsabilitate na]ional`,AIEA asist`, la cerere, statele membre [i le sprijin` în formularea unui r`spuns global la aceast` amenin]are.

FFlloorriinn PPeettrree IIVVAANN


-- vvaa uurrmmaa --

La trei ani [i-a salvatprietena

de la înec

Lisa Zehnder (3 ani), dinsatul Seubersbort (Germania)i-a salvat via]a prietenei sale,Marina, în vârst` de doi ani,care era pe punctul de a seîneca.

La începutul lunii noiembrie 1996, Lisa [iMarina se jucau pe malulunui pârâu de munte, carecurge prin satul Seubersdorf.La un moment dat, albia pârâului s-a umplut brusc deap`, din cauza ploilor abundente din zilele anterioare. Marina a alunecat[i a c`zut în ap`, fiind gata s`se înece. F`r` se ezite, Lisa aintrat în ap`, ]inîndu-se decrengile unui copac, [i a scos-o la mal pe mica ei prieten`, dup` care a dus-oacas`.

Ministrul landului Bayer,Wofgang Stoiber, a distins-ope Lisa Zehnder cu medaliade onoare, pentru curajul ei.

O nonagenar` l-aimobilizat pe cel careo jefuise

În ciuda celor 91 de ani aisì, Lucie Sardo era înc`foarte energic`. Pe data de28 mai 1997, dup` ce s-adeplasat în cel`lalt cap`t alora[ului Vallauris, pentru adejuna împreun` cu fiica ei,

Annie (70 ani), Lucie s-aîntros acas` gr`bit`, c`ci tocmai trebuia s` soseascùn instalator, pentru a-i facecâteva repara]ii în apartament. La nici cinciminute dup` ce a sosit, aauzit soneria [i a deschisu[a. Instalatorul era unb`rbat tân`r, cu p`rul blond[i lung pân` la umeri, careîncerca, în mod vizibil, s`-[iascund` fa]a, cu ajutorulunei e[arfe înodate la gât. Ela trântit u[a în urma lui [i,cu pa[i precipita]i, a

traversat livingul [i a ajunsîn dormitor. Dându-[i seamaimediat c` ceva nu era înregul`, Lucie s-a speriat, dar,în loc s` fug` [i s` încerces` cheme poli]ia, ea s-arepezit dup` individ, pe carel-a v`zut r`sturnând fotoliile[i deschizând sertarelefebril. „D`-mi portofelul tùimediat!“, a strigat b`rbatul.„N-am nici un ban în cas`!“,a replicat Lucie, dar el aîmbrâncit-o [i s-a întros înliving. Atunci, Lucie s-arepezit în buc`t`rie, s-a înarmat cu o tigaie, apoi arevenit în camer`. Individultocmai voia s` ascund` ceva

sub hain`. Apropiindu-se,femeia a v`zut c` „instalatorul“ îi furase cutiacu bijuterii, singura ei avere.„Bijuteriile mele! D`-mi-leimediat înapoi!“, a strigat ea[i, în momentul urm`tor, l-apocnit cu tigaia în cap peho]. Acesta s-a dezechilibrat,iar Lucie i-a mai aplicat olovitur`, dup` care b`rbatul[i-a pierdut cuno[tin]a [i ac`zut pe podea. „De fric` s`nu se trezeasc`, am recuperat cutia cu bijuterii,apoi l-am legat de mâini [ide picioare cu o sfoar`,dup` care am fugit la ovecin`, pentru a anun]apoli]ia. Nu mic` mi-a fostmirarea s` descop`r cìnstalatorul purta o peruc` [ic` era, de fapt, FabriceTierce, un bìat din cartier,pe care, de altfel, îlcuno[team!“, adeclarat Lucie Sardo.

La 91 de ani, a opritjefuirea unei b`nci

Un b`trân de 91 de ani areu[it s` pun` pe fug`, culovituri de baston, doi tâlharicare se preg`teau s`jefuiasc` o banc`.

Evenimentul s-a petrecutîn ora[ul italian Bergamo.Eroul se nume[te TitoBellini, un fost combatant înarmata italian` pe frontuldin Africa, în timpul celuide-al doilea r`zboi mondial.Bellini, care locuia într-unc`min de b`trâni, se afla launul din ghi[eele b`ncii,pentru a ridica o mic` sum`de bani. În banc` au intrat

Cum s` ne ferim de infractori?-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull ttrreeccuutt --

Helen a reu[it ca, în doar câteva secunde,

cât l-a v`zut la fa]`, s` deseneze

portretul ho]ului [i s-a dus apoi la poli]ie.

”


PREVENIRE

14

”

doi indivizi, unul din eicerând s` i se dea banii, subamenin]area unui cu]it.Nonagenarul a început s`-iloveasc` cu bastonul pestefa]` [i peste [ira spin`rii. Ceidoi au încercat s` fure oma[in` aflat` în fa]a b`ncii,pentru a fugi, dar au nimeritchiar în bra]ele carabinierilor.

Pentru fapta sa, TitoBellini a fost recompensatcu o medalie de aur dinpartea b`ncii. El a declaratc` se simte înc` destul deputernic, doar memoria aînceput s`-i joace tot maides feste.

Un bìe]el de [apteani [i-a salvat prietena din mânaunui violator

La data de 4 septembrie1992, în ora[ul Minaki(Canada), Jocelyn McDonald(7 ani) [i Danielle Bryant (5ani) mergeau la cump`r`turicând, deodat`, le-a ]inutcalea un b`rbat caremirosea puternic a bùtur`.El i-a spus Daniellei s` sedezbrace. „Nu, n-o s` facàsta!“, i-a strigat Jocelynb`rbatului. Atunci omul aapucat-o pe Danieile demân` [i a tras-o dup` elîntr-o cas` p`r`sit`.

„I-am urmat. U[a casei nufusese încuiat`. Când el aplecat la toalet`, am luat-ope Danielle de mân` [i amfugit amândoi“, a declaratJocelyn, ulterior.

Individul, care mai fusesecondamnat pentru repetateagresiuni sexuale asupracopiilor, era cunoscut poli]iei

sub porecla de „GussyChicago“. Pentru noul sùatentat la pudoare, „GussyChicago“ a fost condamnatla 30 de luni închisoare.

Micul Jocelys a fost decorat de c`tre oficialit`]i,pentru curajul lui, cu„Ordinul vitejiei“.

Danielle a declarat reporterilor: „Jocelyn va fitotdeauna cel mai bun prieten al meu!“

Portret-robot al unui ho], în câteva secunde

Englezoaica HelenCostsworth, de 20 de ani,din Darlington, e student` lapictur`. Într-o zi, în timp cest`tea la geam [i desena oschi]` cu priveli[tea din fa]acasei, a v`zut un ho] caretocmai îi fura bicicleta.Helen a reu[it ca, în doarcâteva secunde, cât l-a v`zutla fa]`, s` deseneze portretul ho]ului [i s-a dusapoi la poli]ie. Poli]i[tii l-au

recunoscut în desen peDavid Swales.

O feti]` de 12 ani[i-a salvat buniculdintr-o cas` înfl`c`ri

Cu toate c` are 12 ani [isuf`r` de astm, NicolleHarris-Depaz din FairfaxCounty, Virginia (SUA), aintrat de dou` ori în casacuprins` de fl`c`ri a bunicului ei, pentru a-i salvavia]a. Prin fumul dens [iînec`cios Nicholle a reu[its`-l localizeze pe bunicul ei,Victor Depaz, care erainvalid [i suferea deParkinson.

Alertându-[i unchiul,tân`ra fat` a reu[it s`-[isalveze bunicul în ultimulmoment.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

PREVENIRE



La 4 iunie 1945, ministrul de interneTeohari Georgescu transmitea tuturor IRP unordin circular \n care men]iona „ridicarea germanilor de origine pentru munca de folosob[tesc“, dup` tabele \ntocmite de poli]ie [ipe baza eviden]elor de dinainte de 23 august1944.

{i Poli]ia Capitalei a f`cut parte din acest„aparat represiv \nc` din perioada interbelic`,care nu a f`cut decât s` determine apari]iaSecurit`]ii comuniste. (...) |n multe privin]e,regimul comunist a continuat o serie de prac-tici poli]iene[ti [i juridicedeja cunoscute \n societatea româneasc` interbelic`, acesta remarcându-se mai alesprin acutizarea acestora“.N-avea cum s` scape institu]ia poli]ieneasc` nr. 1a ]`rii. La 20 septembrie1945, secretarul general alPPC, un comunist cu cevacarte fa]` de tovar`[ii sì,Mihai Levente informa c`,din „lipsa cunoscut` a forma]iunilor depoli]ie din capital`“ [i situa]iei de la sfâr[itulr`zboiului „situa]ia poli]ieneasc` nu maipoate fi bine st`pânit`“.

O anomalie, poli]i[ti la mitingul FND

La 4 februarie 1945 avem un alt fapt de omare gravitate, scos \n eviden]` de un document din Arhiva SRI. La \ntrunirea FNDConstan]a a luat parte [i un grup de 22 gardieni publici din Chestura Poli]ieiConstan]a. Ace[tia erau: Marin Toncu, Gr.Pârvulescu, Gh. Fenechiu, Alecu Ungureanu,Victor P., Ion Ciobanu, Ilie C`p[uneanu, Gh.

Tiza, Gh. Dima, Ion Paraschiv. Ace[tia auaplaudat pe to]i vorbitorii [i au strigat „Ura!“|n plus, gardianul Marin Toncu, ie[ind labaconul hotelului Continental, unde era microfonul, „a ]inut un discurs care a atinsgrav Poli]ia, spunând c` este singurul care areu[it s` formeze \n Poli]a FND, \ntrucât c`lìidin trecut au dat bir cu fugi]ii de frica consecin]elor faptelor ce le-au s`vâr[it“. El astrigat c` dore[te „o Poli]ie democratic`, amuncitorilor [i nu a boierilor“, iar mul]imea aaplaudat, scandând „Ura!“ [i cerând

„desfiin]area vechii poli]ii“.La 19 februarie 1945,

Chestura Poli]iei Ploie[tiinforma DGP c` a descoperit o important` organiza]ielegionar`, \nfiin]at` dup`23 august 1944, asupra membrilor sì descoperindu-searmament, grenade,

documente, mine, bani,unele ascunse \n muntele

P`duchiosul, de unde au fost dezgropate depoli]i[ti. |n confruntare, legionarul MateiVasilescu a r`nit cu un foc de revolver peagentul Ion Marin. Un alt legionar \l\mpu[case pe agentul Constantin Mihalcea.

Imediat dup` 6 martie 1945, când comuni[tii au ajuns la putere, \n noaptea de10/11 martie 1945 au fost aresta]i to]icomisarii-[efi din Bucure[ti, precum [i toatecadrele superioare ale DGP, SSI [i PPC. Depild`, Gh. Rânzescu, [eful CorpuluiDetectivilor, chestorii Alfred Paximade, MihaiPùn [i Cristache Chelba[u. Exemplu dejusti]ie: la 3 august 1945 a \nceput procesul\mpotriva a 21 de poli]i[ti, inclusiv din DGP(din care doar 12 ajunseser` \n box`), iar la

MARTIRI I MARTIRI I POLI}IEI ROMPOLI}IEI ROM ÂÂ NENE

Agonia Poli]iei RomâneFlorin {INCA

ISTORIA LA ROTATIV~


... unele comandamente sovietice au cerut institu]iilor

locale tabele cu afinitateapolitic` a func]ionarilorpoli]iene[ti, ceea ce nu

era prev`zut \n nici un act normativ ...

” ”

8 august s-au pronun]at sentin]ele la munc`silnic` pe via]` [i ani grei de \nchisoare.Dup` 6 martie 1945 s-a trecut la \nl`turarea „elementelor reac]ionare din aparatul deordine [i informa]ii“, \n vederea promov`riiunor „cadre noi, provenite din rândul oamenilor muncii“. S-a introdus \n toateunit`]ile MAfI, inclusiv \n poli]ie, „aparatulpolitic“. Sub aceast` denumire genericàc]ionau ofi]erii politici, selec]iona]i \n specialdin rândul ofi]erilor [i subofi]erilor Diviziei„Tudor Vladimirescu“ - Debre]in, instrui]i cuto]ii de sovietici. A[adar tr`d`tori, dezertori,oameni care s-au dat cu noul ocupant al ]`rii.Din lag`re [i pu[c`rii au ie[it scursurile:tr`d`tori de ]ar`, spioni sovietici, agen]irecruta]i demult de NKVD, comuni[ti documenta]i ani \n [ir de poli]i[ti, minoritarif`r` nici un ata[ament fa]` de na]iunearomân`. La 16 decembrie 1944, DGP (prindirectorul Hangiu [i [eful de serviciuGhi]escu) se adresa IRP Bucure[ti, Craiova,Pite[ti, Gala]i, Constan]a, Timi[oara, Alba Iulia[i Sibiu, comunicând c` unele comandamente sovietice au cerut institu]iilorlocale tabele cu afinitatea politic` afunc]ionarilor poli]iene[ti, ceea ce nu eraprev`zut \n nici un act normativ [i ei nu maiauziser` de o asemenea cerere, ceea ce au [imen]ionat.

|n MAfI au fost angaja]i tot felul dedubio[i [i haimanale [i s-a pornit o rapid`politizare a institu]iilor prin \mp`narea lor cuelemente agreate de comuni[tii ajun[i la putere prin for]a tancurilor sovietice. |ntr-o]ar` ocupat` de sovietici, biata noastr` poli]iea devenit vânatul preferat al NKGB [i NKVD.|n aceea[i m`sur`, Corpul Detectivilor, odinioar` unitate de elit`, informativ-operativ` a poli]iei, a c`p`tat un profund rol de poli]ie politic`. Corpul a fost„reorganizat“, devenind un „organ special deinformare [i investiga]ii care activeaz` pelâng` Cabinetul DGP“. Din 1945 a fost condus de Al. Nicolschi.

O not` a Ministerului de R`zboi din 31octombrie 1944 informa c`, potrivit informa]iilor comuni[tilor sibieni, trupele sovietice, formate din condamna]i, au venit\nso]ite de comisari politici cu misiunea de aorganiza o intens` propagand` comunist` \n

rândul maselor. Ungurul comunist Szöcz se pusese deja \n slujba lor. Comisarii sovieticiau cerut comuni[tilor „s` raporteze oriceabuzuri [i nereguli ale autorit`]ilorpoli]iene[ti [i administrative“.

Este evident c` f`r` agen]ii strìni infiltra]i(pe care Poli]ia, Jandarmeria [i SSI \icuno[teau), f`r` presiunea armat` sovietic`,f`r` complicitatea comuni[tilor [i cozilor detopor din ]ar`, inclusiv din Poli]ie [i f`r`pasivitatea britanic` [i american`, regimulcomunist nu s-ar fi instaurat. Primeledeta[amente ale armatei sovietice au intrat\n Capital` la 31 august 1944.

{i a[a cum ne spune stolnicul ConstantinCantacuzino \n „Letopise]ul Cantacuzinesc“,„[i \ncepur` turcii a cuprinde }araRomâneasc` ...“, \ncepur` ru[ii a d`n]ui \n}ara Româneasc`! |ncepea o alt` cruntòcupa]ie din istoria noastr`, care va durapân` \n 1958. De acum va dicta ComisiaAliat` de Control (Comisia de aplicare aarmisti]iului), aflat` de fapt la dispozi]ia sovieticilor. |n condi]ii atât de vitrege, ordinulcurajos [i demn al generalului GheorgheMihail, [eful MStM, din 30 septembrie 1944,\n care se apunea: „Armata, poli]ia [i jandarmeria se vor opune cu ultima energie,la nevoie recurgând chiar la arme, \n cazurile\n care osta[i sovietici, izola]i sau \n grupuri,vor \ncerca s` ridice cu for]a sau s` jefuiasc`bunuri de stat sau particulare“, r`mâne dinp`cate singular.

ISTORIA LA ROTATIV~


-- vvaa uurrmmaa --

17


Lupta \mpotriva terorismului mondialh) Identificarea

vulnerabilit`]ilor inamicului. Scopul opera]iunilor

teroriste de a culege informa]ii este alegerea]intelor [i a formelor de atac.Ca în orice proces de prelucrare de informa]ii, trebuie identificatecapacit`]ile [i punctele slabeale inamicului, [i clarificateîn detaliu cele mai bunemetode, de a le evita peprimele [i de a le exploatape ultimele. Cu toate acestea, procesul de alegerea ]intelor, specific grup`rilorteroriste, se deosebe[te fundamental de cel folositde for]ele militare, atât înconcep]ie, cât [i ca mod dedesf`[urare.

Alegerea ]intelor de c`treunit`]ile militare, mai alesdat fiind accentul pus înprezent pe loviturile aeriene[i armamentul de precizie,

pleac` de la identificareaunei ]inte, de regul` predefinit` [i prioritizat`, fiedup` gradul de amenin]arepentru for]ele aliate, fie dup`valoarea pe care o are pentru inamic, [i apoi seaplic` o gam` variat` demijloace sofisticate deculegere a informa]iilor, pentru a se contura o imagine detaliat` [i a sedetermina cele mai potrivitearme cu care s` fie realizatatacul.

Multe dintre informa]iisunt legate de alegereaarmelor. Dac` ]inta estelocalizat` într-o zon` populat` sau sensibil` dinpunct de vedere politic, sepoate acorda aten]ie suplimentar` minimiz`riipagubelor colaterale.

Guvernat de nevoia de alovi o anumit` ]int`, procesuleste flexibil doar în privin]a

alegerii armelor, [i nu a]intelor în sine. Terori[tiiabordeaz` procesul dindirec]ia opus`. |n loc sàleag` o anumit` ]int` [iapoi s` determine cel maibun mod de a o ataca, ciclulterorist porne[te de la câteva]inte, toate oferind o valoarede [oc asem`n`toare, chiardac` foarte diferite canatur`, [i apoi caut` s` identifice vulnerabilit`]ilecare pot fi exploatate.

|n esen]`, terorismulinverseaz` procesul dealegere a ]intelor, folosindinforma]iile pentru a selectauna sau mai multe ]intepreferate dintr-o list` mailung`. Procesul poate duraluni sau chiar ani, necesitând r`bdare si o re]easofisticat` de informa]ii.

El începe cu simplacolectare de informa]ii, uneori oferite de persoaneale c`ror leg`turi cu terorismul pot s` se limitezela simpatia religioas` sauetnic` [i care nici m`car nu[tiu c` strâng informa]ii pentru o grupare terorist`.Sursele deschise, c`l`toriilesau întreb`rile inocente vor fiapoi completate cu un proces de colectare activ` deinforma]ii, realizat de agen]itrimi[i special cu acest scop(dac` nu trìesc deja în societatea respectiv?).Gruparea terorist`, având odescriere destul de detaliatà poten]ialelor ]inte, încearc`s` le g`seasc` pe cele cu ceamai favorabil` combina]ie devulnerabilitate la atacuri, precum [i semnifica]ie

VULNERABILIT~}I

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

VULNERABILIT~}I


psihologic` [i politic` [i care,dac` ar fi atacate, ar implicacele mai pu]ine riscuri pentru terori[ti.

De regul` terori[tii se concentreaz` mai pu]in pesemnifica]ia fizic` sauopera]ional` a ]intei; oricepagub` provocat`capacit`]ilor militare strategice ale inamicului esteun beneficiu în plus, care arede obicei o importan]`secundar`. Astfel, procesulde atacare a ]intei este celcare determin` alegerea]intei [i nu invers.

De[i procesul poate fi realizat diferit de grup`ridiverse, mai ales în cazulgrup`rilor teroriste mai mici,poate implica acelea[i persoane. Conceptual abordarea r`mâne în mareaceea[i: concentrarea progresiv` spre identificarea]intei celei mai vulnerabile [imai spectaculoase din punctde vedere psihologic.

i) Securitatea organiza]ieiteroriste.

Grup`rile/organiza]iileteroriste sunt organizate într-o manier` care s` asigure securitatea acesteia(vezi Structura organiza]iei teroriste).

Grup`rile teroriste î[i maltrateaz` proprii oameni,ca form` de pedeaps` pentru înc`lcarea regulilor de securitate, pentru dezertaresau tr`dare.

Organizarea ac]iunii teroriste

a) Planificarea/alegerea]intei.

Principiile opera]iunilorteroriste se traduc într-un

proces relativ direct [i identificabil, de planificare tactic` [i executare a atentatelor. El începe cu odeterminare general` a tipului de ]int` care s` fie atacat`. Lista poate fi lung`,de[i este posibil ca ea s`includ` doar una sau câteva]inte [i mai multe op]iuni deatac pentru fiecare.

Cel mai important aspecteste c` acest proces pune înmi[care o serie de ac]iuniindependente, de[i corelate,de la antrenament laachizi]ionarea de armament.

b) Culegerea informa]iilor.Cea mai semnificativ` este

culegerea [i procesarea informa]iilor, c`utarea acelor]inte care combin` importan]a simbolic`, vulnerabilitatea [i risculminim de e[ec sau deconspirare.

Mare parte dininforma]iile oferite dede]inu]ii al-Qaeda [i folositede SUA pentru a determinanivelurile de amenin]are [ide a anticipa poten]ialeatentate reflect`, probabil,aceast` etap` a procesului.Asem`n`tor, a[a-numitele„celule în a[teptare“ dinStatele Unite [i Europa par afi îns`rcinate cu colectarea

de informa]ii ini]iale [i sprijin, dar nu cu opera]iuniactive.

c) Echipa de ac]iune.Odat` ce au fost adunate

suficiente informa]ii pentru a determina ]intele [i a dezvolta un plan opera]ional,urm`toarea etap` presupunedeplasarea echipei sau acelulei care urmeaz` s` realizeze atentatul. Aceast`celul` finalizeaz` planurile,desfa[oar` recunoa[terea îndetaliu a ]intei [i, posibil,face repeti]ii sau antrenamente suplimentare.Casele conspirative, documentele necesare, fondurile [i logistica vor fifost deja rezolvate, asigurate de alte celule, carepoate nu [tiu la ce contribuieeforturile lor.

d) Executarea atentatului. Odat` preg`tirile

terminate, are loc atentatul.Acest ciclu, ce începe cualegerea ]intelor, continu` custrângerea de informa]ii,preg`tirea, deplasareaechipei de atac, preg`tirilefinale, ultimele informa]ii [ise încheie cu executareaatacului, caracterizeaz`majoritatea opera]iunilorteroriste, indiferent dac`fiecare etap` este realizat`de o singur` celul` mic`, a[acum se întâmpla cu grupareaBaader-Meinhoff, înGermania, în anii 1970, saude o organiza]ie complex`,cu numeroase celulefunc]ionale, a[a cum estecazul al-Qaeda.

Procesul poate dura câteva luni sau câ]iva ani,sau poate fi redus la câtevazile, prin comprimarea sau suprapunerea etapelor.

Opera]iunile teroristesunt realizate într-o manier` spectaculoas`,

în valuri coordonate sausincronizate

de ac]iuni simultane. ””


VULNERABILIT~}I

20

Imaginea popular` a atentatorilor palestinieni sinuciga[i, v`zu]i ca ni[te indivizi fanatici, care searunc` dintr-un impuls demoment asupra unui autobuz sau a unei cafenele,este departe de adev`r.

Astfel de opera]iuni suntatent planificate de grup`ripalestiniene radicale, informa]iile despre ]inte suntprocesate meticulos, iar atentatorii, de regul` tineri,intr` în acest ciclu c`tre final[i, dup` o preg`tire minimal`(în esen]`, cum sedetoneaz` bomba [i cum s`r`mân` ascun[i pân` lamomentul atacului propriu-zis), sunt trimi[i saupoate chiar du[i la loculrespectiv. |ns`, [ocul [i surpriza nu trebuie s` ne distrag` aten]ia de lapreg`tirea atent` care a

precedat atentatul, nici de lare]eaua complex` care l-a f`cut posibil.

Terori[tii au la dispozi]ie odiversitate de op]iuni tactice:pot arunca în aer cl`diri,deturna avioane, comite asasinate etc.

Opera]iunile teroriste suntrealizate într-o manier` spectaculoas`, în valuri coordonate sau sincronizatede ac]iuni simultane.

Prin compara]ie, grup`rilecare ac]ionau în trecut nuerau atât de distrug`toare caacelea din zilele noastre.Noile metode, de exemplu atentatul asupra TurnurilorGemene [i asupraPentagonului la 11 septembrie 2001, auad`ugat o nou` dimensiunetehnicii dezvoltate deterori[ti cu privire la num`rulde victime omene[ti.

Adev`ratul poten]ial algrup`rilor teroriste în privin]a folosirii armelor dedistrugere în mas` (WMD)implic` posibilit`]i [i consecin]e oribile.

Un nou tip de tehno-terori[ti, care î[i folosescabilit`]ile tehnice, începe, deasemenea, s` î[i fac` sim]it`prezen]a. |ntr-o epoc` ainforma]iei [i a tehnologiei,poten]iala amenin]are aacestui nou tip de terorismeste uria[`. Terorismul deacest tip este numit „noulterorism“.

O clasificare mai modern`a tacticilor [i a amenin]`riiteroriste poate fi f`cut` prinsimpla distinc]ie între terorismul traditional [i noulterorism.

AAddrriiaann VVLLAADD

-- vvaa uurrmmaa --

PPeenntt rruu aa ffaaccee rreevv ii ss ttaa „„PPooll ii ]] iiaa CCaappii ttaa llee ii ““ mmaaii aacccceess iibb ii ll `̀ ,, oo ppuuttee]] ii ddeesscc `̀ rrccaa ggrraattuuii tt ddee ppee ss ii ttee--uull http://b.pol i t iaromana.ro

TTrr iimmii ttee]] ii --nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaasstt rr `̀ ddee ee--mmaaii ll llaa revistapol i t ie i@gmail .com

[[ ii vvee]] ii pprr iimmii oonnll iinnee \\nn ff iieeccaarree lluunn`̀ rreevv ii ss ttaa ..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

MAGAZIN


|n cele ce urmeaz`, v` prezent`m povesteacelui mai longeviv escroc interna]ional cunoscut \n arhivele Poli]iei Române. El s-anumit Traian Teodorescu [i [i-a desf`[uratactivitatea infrac]ional` timp de 28 ani, \ntre1926 [i 1954.

Sub numele de Stângescu Emil, Velzel Erich,Stângaciu, Munteanu, Lupescu [i multe altele,Traian Teodorescu a comis escrocherii \nFran]a, România, Austria, Elve]ia, Italia,Cehoslovacia, Ungaria [i \n alte ]`ri europene.

Persoanelor cu care venea \n contact ledebita pove[ti extraordinare, ticluite cu o fantastic` imagina]ie. Când a fost prins \n Garade Nord cu bilete de c`l`torie falsificate, a\ncercat s`-i intimideze pe comisarii de poli]ie,spunând c` este prieten cu ministrul deinterne Ia[inschi Vasile.

Din colonia de munc` nr. 1 Cap Midia, \iscria unui [tab comunist: „Am jurat domnuluicolonel Iliescu c` voi contribui chiar cu risculmor]ii la formarea sufletului meu pe criteriuldoctrinei revolu]ionare marxiste“.

A fost suspect de crim`, dar s-a dovedit c`poli]i[tii austrieci au s`vâr[it o eroaregrosolan` \n desf`[urarea anchetei privindasasinarea Mariei F`rc`[anu. Ei nu au ]inutseama de faptul c` escrocii nu ucid niciodat`.

Telegrama cifrat` purtamen]iunea: „FOARTE URGENT“

La 30 iulie 1932, Lega]ia României dinPraga expedia Excelen]ei Sale DomnuluiVaida-Voievod, Pre[edintele Consiliului deMini[tri al României, cât [i Ministerului Regalal Afacerilor Strìne, telegrama nr. 1321/10 cumen]iunea: „Foarte urgent“.

Fiind o telegram` diplomatic` ([i \nc` unacare se dorea s` fie expediat` cu maximùrgen]`, pentru a se bucura, desigur, deaten]ia special` a [efului guvernului român dinacea vreme), cititorul ar putea crede c` ar fivorba despre o important` afacere de stat. |nrealitate, acea faimoas` telegram` informa cea

mai \nalt` personalitate guvernamental`român` despre faptul c` Judec`toria de Ocoldin Karlsbad arestase un supus român, cit`m„pe nume Traian Teodorescu, cu numele falsPavel Du]escu, asupra c`ruia s-au g`sit dou`pa[apoarte române[ti, un pa[aport italian [idou` carnete de identitate române[ti, toatefalsificate cu iscusin]`, \ncât p`reau originale“.

|n final, se adresa prim-ministrului curug`mintea „s` binevoiasc` a dispune s` sefac` de urgen]` cercet`ri pentru constatareaidentit`]ii lui (a lui Traian Teodorescu) [i s` necomunice rezultatul“, solicitându-se [i trimiterea a trei fotografii certificate deautorit`]ile competente.

Mul]i cititori s-ar putea \ntreba: cine eraacest Traian Teodorescu [i ce mister \nconjuraarestarea sa la Karlsbad? De ce tocmai prim-ministrul ]`rii trebuia s` [tie de aceastàrestare [i s` dispun` personal verific`rilenecesare pentru stabilirea identit`]ii celui arestat?

Nu inten]ionez s` las pe cineva s`-[i imagineze cine [tie ce afacere de spionaj; deaceea, voi divulga imediat c` personajul \ncauz`, respectiv Traian Teodorescu, a fost unescroc de talie interna]ional` care, dup` cumse va vedea, a dat de furc` mult` vreme aurtorit`]ilor din România [i din alte ]`rieuropene.

Escrocii nu ucid niciodat`Constantin CONSTANTINESCU



MAGAZIN

22

Prin urmare, stabilind cu certitudine dateleproblemei \nc` din start, s` ne \ntoarcem, pentru scurt timp, la telegram`.

Cum era [i firesc, pre[edintele Consiliuluide Mini[tri, Alexandru Vaida-Voievod a\ncredin]at cazul spre rezolvare ministrului deinterne, iar acesta mai departe, subordona]ilorsì. Se vede treaba c` verific`rile n-au fostdeloc u[oare, deoarece abia la 11 octombrie1932 (deci, dup` dou` luni [i ceva) s-a putut\nainta un referat \ntocmit de biroul pentrucercet`ri [i urm`riri interna]ionale. Iat`, pescurt, ce con]inea aceasta: „NumitulTeodorescu Romeo Traian, zis Stângescu Emil,zis Velzel Erich, zis Stângaciu, zis Munteanu, zisLupescu etc., originar din Gala]i (...), este unescroc interna]ional, urm`rit de mai multepoli]ii europene. |n prezent, se afl` arestat laKarlsbad, din ziua de 14iunie a.c., pentru furt [iescrocherie, \n complicitatecu concubina sa, AnaSamachis.

Antecedente: \n anul1926, aflându-se la Parissub pretextul de a frecventa cursurile facult`]ii de medicin`, a sustras studentului Stângescu Emiltoate actele de identitate [i diploma de licen]`ce-i apar]inea. Pe baza acestor acte, s-aprezentat la «Banque Credite» din Paris [i aridicat suma de 4800 franci francezi, ceapar]ineau studentului Stângescu“.

Cred c` cititorul va accepta s` deschidemaici o parantez` ceva mai larg`, deoarece am\n fa]` tocmai reclama]ia \n original a domnului Stângescu Emil, adresat` directoruluigeneral al Poli]iei Române, pe care o red`mintegral:

„Am sosit la Paris la 25 august 1926 [i m-am stabilit la Grand Hotel de l’Univers. |nziua de 1 septembrie a.c. s-a stabilit la acela[ihotel un român, ce s-a \nscris sub numele deTeodorescu Traian, student la medicin`. Acestindivid, \n diminea]a zilei de 4 septembrie1926, când subsemnatul lipseam de acas`, s-aintrodus \n camera mea, mi-a desf`cut geamantanul, furându-mi diploma de licen]`\n litere a facult`]ii din Bucure[ti, cum [i certificatul de absolvire a liceului din Pite[ti,

ambele documente \nso]ite de traducerile lor\n fran]uze[te. Cu aceste documente, \naceea[i zi, s-a dus la «Banque de CrediteNationale» [i mi-a sustras suma de 4800 francice o aveam \n depozitul b`ncii. Dup` aceasta,sus-numitul a disp`rut. Cazul a fost f`cut cunoscut [i poli]iei franceze.

Este de talie mic`, brun, p`rul tìat pestecap, ochii mici, glasul cam sub]ire [i vorbe[terù franceza.

V` rog domnule director general, s`binevoi]i a dispune cercetarea \n ]ar` a sus-numitului individ [i a lua m`surilecuvenite“.

S` continu`m, \ns`, cu referatul Birouluipentru Cercet`ri [i Urm`riri Interna]ionale. „|nanul 1927 a fraudat o banc` din Dijon [i a fost condamnat la [ase luni \nchisoare. |n acela[i

an a fost prins \n Austriac`l`torind cu bilete false decale ferat`, ceea ce i-a atraso condamnare de [ases`pt`mâni \nchisoare.

A revenit \n ]ar` \n anul1928, pentru satisfacereastagiului militar. A sustras unpa[aport pe numeleGiur`scu [i a disp`rut. A fostprins \n acela[i an de poli]ia

maghiar`, g`sindu-se asupra lui dou` valize cuchei false [i instrumente de spargere, precum[i un numeros stoc de bilete de tren falsificate,\mpreun` cu actele furate la Paris studentuluiEmil Stângescu. Nu s-a putut ob]ie extr`dareacerut` de noi [i a fost expulzat \n Elve]ia.

|n anul urm`tor, Poli]ia Federal` Elve]ian` \laresteaz` la Bale pentru fals de pa[apoarte [iescrocherie s`vâr[it` sub numele studentuluiromân Ion St`nescu aflat \n Elve]ia. |n acela[ian, 1929, luna noiembrie, este arestat depoli]ia din Milano pentru escrocherii.

|n anul 1931 este urm`rit cu un mandat dearestare \n Austria, pentru o escrocheries`vâr[it` \n Graz, stabilindu-se din cercet`ri cà mai s`vâr[it asemenea fapte la Salzburg,Linz, Klagenfurt [i Viena.

Este arestat la Karlsbad pentru furt depa[apoarte [i fals, \n anul 1932.

Dintr-un raport al Inspectoratului Regionalde Poli]ie Ia[i reiese c` sus-numitul este una [iaceea[i persoan` cu Traian Teodorescu, fiul

|n concluzie, se dovede[te c`

domnul Teodorescu Traianeste una [i aceea[i

persoan` cu individul arestat la Karlsbad.

” ”


MAGAZIN

23

inspectorului vamal pensionar GheorgheTeodorescu, din Gala]i [i este urm`rit de:

Poli]ia Salonta, pentru falsificare bileteCFR [i dezertare, din 1925;

Consiliul de R`zboi, Corpul IV Armat`Cluj, din anul 1931, pentru isp`[irea uneipedepse de doi ani \nchisoare;

Direc]iunea General` a Poli]iei, pentrufurturi comise \n dauna studen]ilor români \nstrìn`tate.

|n concluzie, se dovede[te c` domnulTeodorescu Traian este una [i aceea[i persoan` cu individul arestat la Karlsbad. |nsensul celor de mai sus urmeaz` a ser`spunde Lega]iei noastre din Praga“. Ceea ce,am adùga noi, s-a [i f`cut. Cercet`rile pe carele-am efectuat asupra documentelor \ntocmitede poli]ia român` \n acei ani au dovedit c`, dinp`cate, datele transmise Lega]iei României dinPraga nu cuprindeau toate escrocheriiles`vâr[ite de Traian Teodorescu pân` la dataarest`rii sale de c`tre poli]ia din Karlsbad; el\nsu[i, adic` escrocul, trimi]ând MinisteruluiJusti]iei din Bucure[ti o cerere de extr`dare (practic` extrem de pu]in uzitat` \n acestdomeniu!), ar`tând:

„|n anul 1927 sau 1928 am furat treidiplome de bacalaureat de la Liceul «LogaDiaconovici» pe care le-am falsificat. La 26 septembrie 1931 am p`gubit Banca «Rahova-Bragadiru», din Bucure[ti, cu suma de 50 pfunzi, adic` 50.000 de lei, cu care prilej amfalsificat semn`tura domnului GeorgeConstandache.

La \nceputul lunii aprilie 1932 am p`gubitBanca Na]ional` din Ploie[ti cu suma de165.000 lei, telegrafiind \n numele domnuluiavocat Lucian Gavrilescu din Ia[i [i folosinddocumente falsificate cu care am reu[it s` ridicacei bani“.

Am`nunte „suculente“ despre aceastèscrocherie se afl` \ntr-un raport \ntocmit abia\n februarie 1937 de Chestura Poli]iei Ploie[ti[i \naintat Direc]iei Generale a Poli]iei, din carespicuim:

„Suma de 165.000 lei era destinat`Spiridoniei Ia[i [i a fost trimis` de LucianGavrilescu prin Banca Na]ional` Bucure[ti laSucursala Ia[i. Ca s` intre \n posesia banilor,escrocul a uzat de pa[aport fals. Cu otelegram` dat` din Bucure[ti la Banca din Ia[i,

precum [i telefonic, a cerut retrimiterea sumeila Banca Na]ional`, Sucursala Ploie[ti, de undea ridicat-o f`r` nici un fel de impedimente“.

Exist` o voluminoas` coresponden]` \ntreDirec]ia General` a Poli]iei din România [ipoli]iile german`, austriac` [i francez`, care seinformau reciproc [i \ncercau s` colaboreze câtmai fructuos pentru prinderea lui Teodorescu.Tocmai de aceea, escrocul figura [i \n buletinulde urm`rire interna]ional` cu urm`toarelemen]iuni:

„Teodorescu Traian, pretins student \n medicin`, fiul lui Georgio [i al Mariei, n`scut \nFilipù]i, jude]ul Dorohoi (sau la Bucure[ti, saula Gala]i?) \n 14 martie 1906 (sau 1902),supus român, fiind actualmente sub mandatde arestare pentru escrocherii s`vâr[ite la Graz,Salzburg, Linz, Klagenfurt [i Viena, acuzat de afi falsificat bilete \n dauna Cìlor FerateAustriece \nc` din anul 1`927.

Teodorescu Traian, zis [i Lupescu [iMunteanu, este de talie mijlocie, corpolent,ochi negri, p`r negru piept`nat peste cap, tenulg`lbui, ras, un dinte de aur la maxilarul superior“.

Am men]ionat mai sus volumul mare decoresponden]` purtat` de poli]ia român` cucâteva poli]ii europene pentru prindereaescrocului. |n unele dintre aceste coresponden]e (cum ar fi o scrisoare trimis`poli]iei din Viena) g`sim, cu surprindere, chiaro descriere am`nun]it` a modului cum a procedat Traian Teodorescu pentru escrocareaunui om de afaceri român.

-- vvaa uurrmmaa --



TIMP LIBER

24

|N AVAL !

Vin compromis

IEZER

LLaa uunn ccuurrss ddee ddrreepptt cciivviill,, uunnddee ssee vvoorrbbee[[ttee ddeesspprreerreessppoonnssaabbiilliittaattee::

- AAii ppuutteeaa ss`̀-mmii ddaaii,, VVaassiilleessccuullee,, uunn eexxeemmpplluu ddee rreessppoonn-ssaabbiilliittaattee??

- DDaa ddoommnnuullee pprrooffeessoorr.. NNaassttuurriiii ddee llaa ppaannttaalloonniiii mmeeii aauucc`̀zzuutt,, rr`̀mmâânnâânndd nnuummaaii uunnuull ssiinngguurr.. EEii bbiinnee,, nnaassttuurreellee ccaarreeaa rr`̀mmaass ppooaarrtt`̀ \\nnttrreeaaggaa ......

- urmarea pe coloana 9 -

EEEE xxxx eeee mmmm pppp llll iiii ffff iiii cccc aaaa rrrr eeee

88 99 77 66

** ****

EPOC~

NEA

|mpodobit

|nl`turat`

CUVÂNTIMITATIV

OPRITE

12 AGATE !

CU{ER !

13 MUZEE !

MONSTRUFABULOS

DOMOL

ALAI

NENE !

|N OZON !

Amorezat la \nceput !

13 NAVE !

FIR

CUP~ !

NEAM

|ncornoratnordic

POPOR

COTAT |NCENTRU

LELE !

Abominabilla

\nceput

CALMAT~

CAIET !

Expusostentativ

13 DALE !

|N OBOR !

}A}~

ASCUNS

Na]ionalizatla \nceput !

CASADOMNULUI

P~RINTE

PAST~ DE FICAT

Enun]at`

PRIMAR

ACUT !

TRAINIC~

CAN~

SUNT |NETATE

COSTEL RA{CA-CCOSCOSTEL RA{CA-CCOS

|N CUP~ !

|N GUR~ !

|N MONOM !

INSUL~ DE CORAL

Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1

Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Promoroac` nr. 10Telefon: 021.222.96.01E-mail: [email protected]

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Num`r unic:(Poli]ie, Salvare, Pompieri)

112

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Str. Valeriu Brani[te nr. 9Telefon: 021.313.69.45

Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12

Sec]ia 12Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Nicolau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15

Sec]ia 13Sediu: Str. Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90

Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: [email protected]: 021.256.05.66

Sectorul 4

Sec]ia 14Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec]ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec]ia 20Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec]ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec]ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE -- mm aa ii ll :: ppooll ii tt iiaaccaappii ttaa llee ii@@bb..ppooll ii tt iiaarroommaannaa .. rroo

Director General AdjunctChestor de poli]ie

Drago[ Orlando Nicu

Telefon: 021.313.51.93mar]i, orele 14:30-16:00

Director GeneralChestor de poli]ie

Mihai Marius Voicu

Telefon: 021.312.23.23luni, orele 14:30-16:00

|mputernicit Director General Adjunct

Comisar [ef de poli]ieMarius Eugen {tefan

Telefon: 021.312.26.82joi, orele 14:30-16:00

|mputernicit Director General Adjunct

Comisar [ef de poli]ieFlorentin Gheorghe Telefon: 021.315.79.88

miercuri, orele 14:30-16:00

http:/

/b.po

litiaro

mana

.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: [email protected]: 021.311.20.21

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ...

Documents

Transcript of Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ...