Bd. Regina Elisabeta, nr. 40 050018 București, Sector 5 Telefon (021)3226248 / 3226249 Fax (021)3226296 / 3226240 E-mail inspectie@csm1909.ro www.inspectiajudiciara.ro

1 / 236

Direcţia de inspecţie judiciară pentru procurori

Nr. lucrare: 5116/IJ/983/DIP/2017 Data: 27 octombrie 2017

RAPORT

DATE GENERALE PRIVIND DESFĂŞURAREA CONTROLULUI 1.Modalitatea de stabilire a controlului, obiectivele şi echipa de control Prin Ordinul nr. 72/3 iulie 2017 al Inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare,

s-a dispus efectuarea unui control privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi respectarea normelor procedurale şi regulamentare de către procurorii şi personalul auxiliar de specialitate din cadrul parchetului vizat.

Verificările au fost efectuate în intervalul 4 - 29 septembrie 2017 şi a fost avută în vedere activitatea desfăşurată în perioada 01 ianuarie 2016 - semestrul I 2017.

Obiectivele controlului au vizat următoarele: • organizarea şi coordonarea eficientă a activităţii, comportamentul şi

comunicarea, asumarea responsabilităţii şi aptitudinile manageriale; • activitatea de îndrumare şi control; • activitatea de urmărire penală; • activitatea judiciară; • modul de rezolvare a memoriilor, plângerilor şi sesizărilor; • activitatea de grefă, registratură şi arhivă şi a cabinetelor conducerii

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie . Echipa de control a fost formată din inspectorii judiciari ….. Se impune precizarea că inspectorul judiciar …. a fost eliberat din funcţia

de procuror ca urmare a pensionării prin decretul Președintelui României .... Activitatea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a

fost controlată de echipa de inspectori, după cum urmează: Secţia de urmărire penală şi criminalistică – inspectorii … Secţia Parchetelor Militare şi Serviciul de cooperare judiciară

internaţională, relaţii internaţionale şi programe – inspectorii … - Secţia judiciară şi Secţia de resurse umane şi documentare – inspectorii

…;

2 / 236

- Serviciul de îndrumare şi control, Serviciul documente clasificate, Serviciul tehnic, Biroul de informare şi relaţii publice, activitatea consilierilor procurorului general şi managementul prim adjunctului procurorului general – inspectorii ……;

- Managementul procurorului general şi managementul procurorului general adjunct – inspectorii …..

Coordonatorul echipei a fost desemnat inspectorul judiciar … Controlul a fost realizat prin raportare la: • Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie

de către Inspecţia Judiciară, aprobat prin Hotărârea Consiliul Superior al Magistraturii nr. 1027/15.11.2012 şi publicat în Monitorul Oficial partea I, nr. 802/29.11.2012;

• Dispoziţiile înscrise în Regulamentul de ordine interioară al parchetelor modificat şi completat prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 3624/C/2016, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 834/21.10.2016;

• Ordinele emise de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

• Dispoziţiile înscrise în Codul penal şi Codul de procedură penală; • Dispoziţiile înscrise în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. 2. Cadrul general. Prezentarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie – structură şi dotare tehnico materială. 2.1.Prezentarea generală a instituției Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are sediul în

municipiul Bucureşti, bd. Libertăţii, nr.14, sector 5, Bucureşti şi în cadrul acestuia funcţionează:

a) Secţia de urmărire penală şi criminalistică; b) Secţia judiciară; c) Secţia de resurse umane şi documentare; d) Secţia parchetelor militare; e) Serviciul de îndrumare şi control; f) Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale

şi programe; f1) Serviciul tehnic; g) Serviciul de documente clasificate; h) Serviciul de tehnologia informaţiei; i) Biroul de informare şi relaţii publice; j) Biroul juridic; k) Departamentul economico-financiar şi administrativ; l) Direcţia de audit public intern; m) Unitatea de management al proiectelor. 2.2.Echipa managerială :

3 / 236

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, .., ajutat de un prim-adjunct, respectiv doamna .... şi un adjunct, respectiv domnul ….

În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, funcţionează structuri în subordinea directă a procurorului general.

Fiecare secţie este condusă de un procuror şef secţie, ajutat de un procuror şef secţie adjunct.

Direcţiile, secţiile, serviciile şi birourile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt organizate ierarhic. Personalul din cadrul acestora este subordonat procurorului şef al direcţiei, secţiei, serviciului sau biroului, după caz. Procurorul şef birou este subordonat procurorului şef serviciu, care la rândul său este subordonat procurorului şef direcţie sau secţie, respectiv adjunctului acestuia.

3.Dotarea tehnico-materială a instituției: Sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este

dobândit în baza HG119/1993 şi HG 337/1996. În imobilul „Sedii ministere - Latura sud" din b-dul Libertăţii nr.14, sector

5, Bucureşti funcţionează 6 (şase) instituţii publice: Ministerul Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Mediului, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Consiliul Naţional al Audiovizualului şi Ministerul Finanţelor Publice - A.N.A.F.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi desfăşoară activitatea în spaţiile din tronsoanele 2, 3 şi 4 ale imobilului „Sedii ministere - Latura sud".

De asemenea, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie administrează spaţiile din subsolul tehnic al imobilului „Sedii ministere - Latura sud", amplasate în tronsoanele 2,3,4.5 şi 6.

Imobilul are un nivel subteran şi 8 niveluri supraterane. La nivelul subteran se regăsesc:

14 camere cu destinaţie tehnică(punct termic, staţie hidrofoare, post trafo, ateliere întreţinere, etc);

13 camere cu destinaţia arhivă PIICJ;

14 camere cu destinaţia depozit/magazie; La cele 8 niveluri supraterane se regăsesc: 1. un număr de 160 camere cu destinaţia birou, din care 34 camere

destinate Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti; Din cele 160 de camere:

132 camere sunt birouri procurori, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor şi personal auxiliar de specialitate. Din cele 132 camere, 30 sunt destinate Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti;

4 / 236

5 camere sunt pentru birouri specialişti IT, din care 1 cameră pentru Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti;

23 camere sunt birouri funcţionari publici şi personal contractual, din care 3 camere sunt pentru Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti;

2. un număr de 11 camere destinaţia de arhivă, grefă, din care 4 camere pentru Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti;

3. un număr de 4 camere cu destinaţia de bibliotecă PÎCCJ, din care 1 cameră pentru Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti;

4. un număr de 14 camere cu destinaţie tehnică, din care 1 cameră pentru Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Din cele 14 camere:

un număr de 4 camere sunt pentru servere IT, din care 1 cameră pentru Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti;

2 camere sunt pentru serviciul tehnic;

2 camere sunt pentru laboratorul de criminalistică;

2 camere sunt pentru echipamente de comunicaţii(centrală telefonică);

4 camere sunt pentru ateliere de întreţinere şi deservire. 5. un număr de 18 camere cu alte destinaţii, din care 2 camere pentru

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti; Din cele 18 camere:

1 cameră este pentru sala de şedinţă;

1 cameră este pentru sala consiliu;

1 cameră este pentru cabinet medical;

3 camere au destinaţia de oficii;

2 camere sunt pentru şoferi, din care 1 cameră pentru Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti;

3 camere sunt magazii materiale, din care 1 cameră pentru Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti;

3 camere pentru jandarmi;

2 camere pentru centrul de presă;

2 camere cu destinaţia de Bufet de incintă. În ceea ce priveşte dotările IT, s-a constatat că Parchetul de pe lângă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este dotat cu 43 servere, 527 unităţi centrale (calculatoare), 144 laptopuri, 277 imprimante, 33 multifuncţionale şi 94 scanere.

Parcul auto este dotat cu 23 autoturisme, din care 3 auto VW Passat 1,8 TSI Highline, 1 auto VW Passat Trenline 2,0 TDI, 6 auto Skoda Smart Octavia 1,4 TSI, 10 auto Skoda Rapid Octavia 1,2 TSI, 1 auto VW Caravelle, 1 auto Dacia Duster şi 1 auto Dacia Logan Furgon 1,5 DCI.

5 / 236

Sediul garajului Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost dobândit în conformitate cu HG nr.1084/2005 şi încheierea nr.10838/25.05.2006.

Imobilul este compus dintr-o clădire şi teren în suprafaţă de 3964 mp(inclusiv alee de circulaţie şi platforma parcare exterior).

Clădirea Pavilion L (suprafaţa construită 1036 mp) este compartimentată astfel:

boxa nr.1 - garaj (S = 337,35 mp);

3 camere cu destinaţie administrativă (S = 56,53 mp);

depozite de anvelope, materiale, etc. (S = 87,88 mp);

depozit anvelope;

boxa nr.2 - spaţiu depozitare: S = 431,36 mp,din care: 173,68 mp - predat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti pentru arhivă şi cca.35 mp în curs de amenajare pentru depozit SDC.

ASPECTELE ŞI DEFICIENŢELE CONSTATATE

SECŢIA DE URMĂRIRE PENALĂ ŞI CRIMINALISTICĂ

Capitolul I. Prezentarea Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Conform Ordinului ….2017 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică își desfășoară activitatea:

Serviciul de urmărire penală, având în subordine Biroul de urmărire penală și Biroul de criminalistică;

Serviciul pentru coordonarea activităţii Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală.

Capitolul II. Verificarea organizării şi coordonării eficiente a activităţii, a comportamentului şi comunicării, asumarea responsabilităţilor şi a aptitudinilor manageriale

1. Organizarea şi coordonarea activităţii. a. Resursele umane. Schema de personal şi gradul de ocupare Echipa managerială a secției: Secţia de urmărire penală şi criminalistică a fost condusă în perioada

23.07.2013-23.07.2016 de către doamna procuror șef …. Aceasta a fost ajutată în exercitarea funcţiei de conducere în perioada

17.06.2013-23.07.2016, prin delegare, de domnul procuror şef adjunct …, care în perioada 16.08.2016-04.01.2017 a exercitat şi funcţia de procuror şef secţie urmărire penală şi criminalistică, fiind numit în funcţia de procuror şef adjunct al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică prin Decretul nr…..2015.

6 / 236

Conform Decretului nr…..2017, conducerea secției este asigurată de domnul procuror …., secondat de procurorul șef adjunct domnul …

Procurorii şefi de secţie sunt ajutaţi în activitatea de conducere de procurorul șef serviciu urmărire penală, domnul …, numit prin HCSM nr…..2015, de procurorul şef serviciu pentru coordonarea activităţii Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală, domnul …, numit prin HCSM nr…..2015, de procurorul șef al Biroului de urmărire penală, doamna …, numită prin HCSM nr…..2017 şi de procurorul şef Birou criminalistică, domnul …, numit prin HCSM nr…...2017.

Schema de personal a secției și gradul de ocupare a acesteia: Organigrama Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, prevede un

număr de 6 posturi de conducere, 44 posturi de procurori cu funcţii de execuţie, 20 posturi de personal auxiliar de specialitate, (din care 3 posturi de conducere), 10 specialişti antifraudă, 2posturi de tehnicieni criminalişti, 2 posturi IT şi 6 posturi de personal contractual.

Fluctuaţia ocupării posturilor de execuţie: În perioada supusă controlului, au existat unele fluctuaţii în ceea ce

priveşte atât ocuparea schemei de procurori cu funcţii de conducere (au existat 4 delegări), cât şi în ceea ce priveşte funcţiile de execuţie, ca urmare a detașării a 4 procurori şi delegării a 6 procurori de la alte unităţi de parchet, în prezent fiind practic ocupate 38 posturi de execuţie.

În ceea ce priveşte gradul de ocupare a schemei de personal auxiliar şi conex, aceasta este aproape ocupată în integralitatea sa (vacante 1 post de grefier, 1 IT şi 1 de şofer).

b. Repartizarea personalului pe compartimente şi stabilirea atribuţiilor în raport de sectorul de activitate.

În conformitate cu dispoziţiile înscrise în art. 95 alin. 2 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată și în art. 18 alin. 2 și 3 din Regulamentul de ordine interioară a parchetelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr.2.632/C/2014 şi modificat şi completat prin Ordinul nr. 3624/C/2016, prin nota de serviciu nr.562/IX/1/17.02.2017, s-a realizat optimizarea modului de organizare a actului de conducere din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică stabilindu-se atribuţii clare în sarcina şefilor de servicii din cadrul acestei secţii.

Prin referatele nr.404/IX/1/2017 şi nr.1258/IX/1/2017 aprobate de procurorul şef secţie s-a realizat o repartizare flexibilă a personalului auxiliar de specialitate pe servicii şi birouri, astfel încât activitatea procurorilor cu funcţii de execuţie să fie cât mai eficientă.

c. Repartizarea echilibrată a lucrărilor. Din verificări a reieşit că la nivelul Secţiei de urmărire penală şi

criminalistică, s-a realizat o repartizare echilibrată a lucrărilor, respectându-se dispoziţiile înscrise în art. 95 alin.3 din Legea 304/2004.

7 / 236

2. Planificarea activităţii. 2.1. Programe de activitate În anul 2016 a fost întocmit programul de activitate doar pe semestrul I

- nr.1140/I/7/2016, fiind realizate numai două dintre obiectivele prevăzute (Verificarea dosarelor mai vechi de 1 an de la data sesizării aflate în curs de soluţionate de procurori” şi „Verificări privind modalitatea de implementare a strategiilor locale anticorupţie precum şi verificări privind activitatea desfăşurată de procurori în cauzele având ca obiect infracţiuni de corupție şi conflict de interese”).

Acest aspect a fost remediat. Activităţile stabilite în programul aferent semestrului I al anului 2017 au fost îndeplinite, fără ca activitatea de îndrumare şi control să fie limitată la cea formalizată în acest mod. Programul de activitate al semestrului II 2017, mult mai elaborat decât cel pentru semestrul I 2017 este în curs de îndeplinire, prin efectuarea obiectivelor prevăzute (lucrarea nr.2192/II/2/2017).

În aceste programe au fost înscrise obiective ce au vizat: activitatea de îndrumare și control; activitatea compartimentului de grefă; organizarea unor reuniuni de îndrumare a procurorilor criminaliști, precum și a procurorilor desemnați să lucreze în cauze având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală.

2.2. Planificarea serviciului de permanenţă, a participărilor în şedinţele de judecată şi a audienţelor.

a). Planificarea efectuării serviciilor de conducere şi intervenţie conform Ordinului nr. 192/02.09.2010 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La Secţia de urmărire penală şi criminalistică, procurorul şef secţie realizează planificarea serviciului de conducere şi intervenţie la domiciliu.

În acest context, planificarea personalului cu funcţie de execuţie din cadrul Biroului de criminalistică, asigură disponibilitatea, în orice moment, a cel puţin 1 procuror, 1 grefier şi 1 tehnician criminalist, pentru eventuale cauze complexe ce s-ar impune să fie preluate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie .

Totodată, ofiţerii de poliţie judiciară, delegaţi la nivelul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, au fost organizaţi în aşa fel încât să asigure un serviciu de permanenţă, pentru nevoile operative din dosarele procurorilor ( în acest sens indicăm nota nr.1222/IX/1/2017).

b. Planificarea procurorilor în şedinţele de judecată Deşi în Regulamentul de ordine interioară al parchetelor la art.20 lit. d se

arată că procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică participă la judecarea contestaţiilor cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor, precum şi împotriva soluţiilor prevăzute de art. 346

8 / 236

alin.3 şi 5 Cod procedură penală , în procedură de cameră preliminară, efectiv această activitate este desfăşurată de procurorii din cadrul Secţiei judiciare.

Cu toate acestea, procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, au formulat în perioada de referinţă un număr de 29 note şi concluzii scrise, ce au fost transmise instanţei de judecată.

3. Organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale continue a procurorilor şi a personalului auxiliar.

Pe componenta de organizare a pregătirii profesionale, în domeniul criminalistică s-a înscris conferinţa organizată de Biroul de criminalistică, în perioada 04-06.09.2016, la Sinaia, cu tema „ Cauze având ca obiect infracţiuni împotriva vieţii, rămase cu autor neidentificat. Analiză şi perspective”, la care au participat procurori criminalişti de la parchetele de pe lângă tribunale, şefii direcţiilor de investigaţii criminale de la nivel judeţean şi central. Activitatea a avut un caracter inovativ, scopul întâlnirii fiind prezentarea unor cauze de omor rămase cu autori necunoscuţi pentru a încerca găsirea, prin intermediul unui schimb de idei între specialişti, a unor versiuni de anchetă/mijloace investigative apte să ducă la identificarea autorilor.

Totodată, a fost continuată activitatea de organizare a unor reuniuni regionale în cadrul cărora s-au prezentat cele mai importante cauze având ca obiect infracţiuni de corupţie şi conflict de interese din activitatea parchetelor, având caracterul unor „concursuri de speţe”. În concret, în perioada supusă controlului, au avut loc 3 reuniuni regionale - în Sinaia pentru zona de Sud, în Constanţa pentru zona de Est şi în Poiana Braşov pentru restul ţării. Finala competiţiei a fost organizată în Sibiu. Activităţile s-au derulat cu participarea, alături de procurorii de la Secţia de urmărire penală şi criminalistică, parchete de pe lângă tribunale şi curţi de apel care au prezentat cauze, a reprezentanţilor CSM, ANI, SRI, DGIPI, DGA. După finalizarea ultimei activităţi a fost redactat şi tipărit un ghid conţinând cele mai reprezentative speţe, pentru uzul procurorilor.

Mai multor procurori desemnaţi să instrumenteze cauze având ca obiect drepturi de proprietate intelectuală, din teritoriu, li s-a facilitat participarea la programele de formare profesională organizate de Eurojust şi Observatorul European al încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală.

Trebuie menţionată şi participarea unui procuror din cadrul serviciului, ca expert DPI (dintr-un grup de 4 experţi ai Uniunii Europene), în cadrul programului Observatorului European al încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală de schimb cu autorităţile judiciare din Republica Chineză.

În colaborare cu autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii, procurorul şef al serviciului a participat la o vizită de lucru în S.U.A., împreună cu ofiţerul de poliţie judiciară delegat să îşi desfăşoare activitatea în cadrul Serviciului pentru coordonarea activităţii Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală.

9 / 236

De asemenea, 1 procuror şi ofiţerul de poliţie delegat au participat la mai multe acţiuni de formare pentru organele de aplicare a legii, la Centrul Naţional de Coordonare a Drepturilor de Proprietate Intelectuală - Homeland Security Investigations - Statele Unite ale Americii, organizate în Ungaria, la Budapesta, la sediul ILEA (International Law Enforcement Academy).

Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împreună cu Institutul Naţional al Magistraturii şi Ambasada Statelor Unite ale Americii au organizat în ţară o serie de 5 seminarii de pregătire profesională în domeniu investigării şi urmăririi penale a infracţiunilor săvârşite în mediul Online, la Cluj, laşi, Timişoara, Braşov şi Bucureşti, pentru un număr de aproximativ 170 de procurori şi judecători, la care procurorii din cadrul serviciului au fost prezenţi în calitate de formatori, pregătind materiale, prezentări şi speţe.

De asemenea, tot cu sprijinul reprezentanţilor Ambasadei Statelor Unite ale Americii au fost organizate 2 seminarii de pregătire profesională privind investigaţiile online, desfăşurate în Bucureşti, pentru aproximativ 100 de participanţi - procurori, polițiști și experți ai Institutului National de Expertize Criminalistice.

Perfecţionarea profesională a personalului auxiliar s-a realizat potrivit programului pentru perfecţionarea profesională continuă, în cadrul căreia au fost abordate următoarele teme: ”Dispoziţiile Legii nr.676/2001privind protecţia datelor cu caracter personal. Anonimizarea datelor la eliberarea de înscrisuri către părţi”; „Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor. Condiţiile răspunderii disciplinare pentru încălcarea normelor de conduită”; „Întocmirea actelor procedurale în cauzele penale. Condiţii de valabilitate. Elemente şi date obligatorii conform Legii. Utilizarea datelor template”.

4. Verificarea comportamentului şi comunicării Verificând modul în care această funcţie managerială a fost realizată,

echipa de inspectori a purtat discuţii cu procurorii, personalul auxiliar de specialitate, personalul conex şi contractual, precum şi cu prim adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, doamna .... care coordonează activitatea Secției.

Din verificări a reieșit că procurorii cu funcții de conducere, prin modul în care și-au exercitat atribuțiile manageriale, au creat un climat corespunzător de muncă pentru întreg personalul din cadrul Secției bazat pe încredere și spirit de echipă.

Nu au fost identificate elemente care să contureze existența vreunor tensiuni sau conflicte.

De asemenea, a mai rezultat faptul că toți procurorii cu funcții de conducere din cadrul Secției au stabilit o bună comunicare atât între ei, cât și cu procurorii și personalul din subordine.

5. Asumarea responsabilităţii.

10 / 236

Din verificările efectuate de Inspecţia Judiciară au reieșit următoarele: În exercitarea funcțiilor manageriale de organizare, coordonare și

control, procurorii cu funcții de conducere din cadrul Secției și-au îndeplinit atribuțiile înscrise în legea de organizare judiciară și Regulamentul de ordine interioară a parchetelor, luând măsuri corespunzătoare pentru buna organizare a activității serviciilor și birourilor din cadrul Secției, precum și pentru coordonarea, pe de o parte a activității proprii, iar pe de altă parte, a activității de urmărire penală desfășurată de parchetele din teritoriu.

De subliniat este faptul că pe componenta de coordonare a activității de urmărire penală desfășurată de unitățile din teritoriu s-au luat măsuri pentru stabilirea unei comunicări rapide și eficiente astfel încât problemele întâmpinate în activitatea procurorilor să fie soluționate cu celeritate.

În acest context, pentru realizarea unui flux rapid al informațiilor, procurorii cu funcții de conducere din cadrul Secției țin o legătură telefonică permanentă cu procurorii din teritoriu în vederea asigurării, pe cât posibil, a unui mod unitar de lucru în investigarea anumitor tipuri de infracțiuni, cum ar fi spre exemplu: cele privind proprietatea intelectuală, contra vieții sau infracțiunile de corupție și economice .

De asemenea, procurorii cu funcții de conducere au luat măsuri pentru efectuarea, potrivit dispozițiilor legale, a analizelor soluțiilor date în cauzele penale, în vederea asigurării unei abordări unitare a problematicilor de drept.

6. Măsuri dispuse pentru evidenţierea Ordinelor procurorului general. Pentru evidenţierea ordinelor procurorului general, s-a luat măsura ca

aceste acte administrative, să fie ţinute în două bibliorafturi. 7. Măsuri dispuse pentru păstrarea în condiţii de confidenţialitate a

Registrului de evidenţă privind metodele speciale de supraveghere şi cercetare (R-6), a Registrului special privind măsurile de protecţie a persoanelor vătămate, părţilor civile, martorilor, investigatorilor sub acoperire, informatorilor şi a colaboratorilor (R-7), a suporturilor care conţin rezultatul activităţilor de supraveghere tehnică, precum şi a altor documente care impun păstrarea în astfel de condiţii, fără să constituie documente clasificate.

Din verificări a rezultat că Registrele R-6 şi R-7 sunt păstrate la grefa Secţiei, în condiţii de confidenţialitate.

Capitolul III. Activitatea de îndrumare şi control. 1. Verificarea îndeplinirii obiectivelor înscrise în programele de

activitate. În urma verificărilor efectuate, a rezultat că programele semestriale de

activitate întocmite la nivelul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, au vizat aspecte care ţin de: controlul operativ curent şi controlul tematic.

1.1. Activitatea de control.

11 / 236

Au fost efectuate controale asupra tuturor sectoarelor de activitate ale Secţiei, pentru identificarea vulnerabilităţilor existente şi remedierea lor.

Principalele activităţi de control, realizate în cursul semestrului I al anului 2017 s-au finalizat prin întocmirea unor rapoarte după cum urmează:

raport nr. ..2017 din 13 aprilie 2017, privind cauzele mai vechi de 5 ani de la prima sesizare, în lucru la Secţia de urmărire penală şi criminalistică;

raport nr. …2017 din 12 iunie 2017, privind cauzele având ca obiect infracţiunile contra patrimoniului cultural naţional, în lucru la Secţia de urmărire penală şi criminalistică;

raport nr. …2017 din 30 iunie 2017, privind cauzele aflate în lucru la Secţia de urmărire penală şi criminalistică - control realizat împreună cu doamna prim-adjunct al procurorului general, .....

Pe lângă controalele operative curente asupra cauzelor aflate în lucru la procurori s-au efectuat şi verificări privind activitatea inspectorilor antifraudă detaşaţi în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie , precum şi un control privind activitatea de grefă a Secţiei (lucrarea nr. …2017).

1.2. Activitatea de coordonare a. Serviciul de urmărire penală În cadrul acestui Serviciu se controlează şi se analizează semestrial,

cauzele în care s-a dispus clasarea sau renunţarea la urmărire penală faţă de inculpaţi arestaţi preventiv(ex.:lucrarea nr…2016 şi …2017).

În cadrul Biroului criminalistic, semestrial, se analizează şi se centralizează cauzele penale având ca obiect infracţiuni săvârşite cu intenţie urmate de moartea unei persoane aflate în evidenţa cauzelor cu autori neidentificaţi, conform Ordinului nr.32/2009 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (lucrările nr…2016 şi nr….2017).

Din verificări a reieșit și că s-au înregistrat unele disfuncționalități în îndeplinirea unor atribuții din cele prevăzute de art. 21 lit.h din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aşa cum a fost modificat prin Ordinul nr.1650/C/2015, respectiv acelea privind asigurarea unei difuzări către parchete în scopul documentării, a lucrărilor elaborate pe plan intern şi străinătate, cu privire la metodele şi mijloacele tehnice, a regulilor şi procedurilor tactice criminalistice necesare descoperirii cercetării și prevenirii diferitelor categorii de infracțiuni.

Această disfuncționalitate s-a datorat şi reducerii permanente a schemei de procurori din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică de la 66 de procurori în anul 2014 la 44 de procurori în anul 2017, ceea ce a condus la creșterea volumului de muncă al procurorilor care își desfășoară activitatea în prezent în cadrul Secției.

12 / 236

b. Serviciu pentru coordonarea activităţii Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală

Potrivit specificului acestui serviciu, procurorii examinează soluţiile dispuse de parchete în cauzele penale având ca obiect încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală (ex. lucrarea nr. …2016 și nr. …2017).

De asemenea, se asigură coordonarea activităţii instituţiilor competente în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală pentru eficientizarea combaterii criminalităţii în acest domeniu (lucrarea nr….2016).

În acest sens, în anul 2016, doi procurori din cadrul serviciului pentru coordonarea Ministerului Public în domeniul dreptului de proprietate intelectuală au asigurat reprezentarea Ministerului Public prin participarea, în calitate de experţi DPI, la seminarii internaţionale, la programe şi acţiuni de formare profesională a magistraţilor din alte state membre UE sau state candidate, organizate şi finanţate de Comisia Europeană (în Spania, Macedonia).

De asemenea, a fost asigurată participarea la reuniunile plenare şi ale grupurilor de lucru ale Observatorului European al încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală din cadrul Oficiului de Proprietate Intelectuală al Uniunii Europene, precum şi la întâlnirea anuală a Reţelei Procurorilor Europeni specializaţi în drepturile de proprietate intelectuală.

Procurorii din cadrul serviciului au oferit expertiză de specialitate în evaluarea răspunsurilor transmise pentru România în cadrul proiectului Observatorului European al încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală „Frequently Asked Questions”, răspunsuri adresate de către consumatorii europeni în ceea ce priveşte aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală în materia dreptului de autor şi a drepturilor conexe. Aceste răspunsuri există pe site-ul EUIPO în limba română.

Serviciul pentru coordonarea activităţii Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală, în calitate de coordonator al Grupului de Lucru privind Drepturile de proprietate Intelectuală, a organizat două întâlniri, având un rol esenţial în blocarea demersului Ministerului Culturii de modificarea a Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, în sensul dezincriminării faptelor de piraterie online.

Pentru aducerea la îndeplinire a atribuţiilor de coordonare a procurorilor desemnaţi prin ordin al procurorului general să soluţioneze cauze având ca obiect drepturile de proprietate intelectuală, precum şi a instituţiilor cu atribuţii în combaterea pirateriei şi contrafacerii au fost soluționate un număr 54 de lucrări, din care 13 plângeri, 4 preluări şi 1 plângere în temeiul art. 339 - 340 Cod procedură penală.

Coordonarea procurorilor din teritoriu, desemnaţi să instrumenteze cauze având ca obiect dreptul de proprietate intelectuală, s-a realizat, în principal, prin analizarea unui număr de 467 de soluţii DPI dispuse în anul 2016

13 / 236

şi transmise serviciului, conform ordinului informaţional, prin poşta electronică (pe total unităţi de parchete din ţară), dintre care 24 de rechizitorii şi 8 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei.

Tot în cadrul activităţii de coordonare, s-a transmis către parchete „Ghidul de investigare a infracţiunilor de proprietate intelectuală săvârşite în mediul digital, respectiv un Plan de măsuri pentru combaterea infracţionalităţii specifice comercializării de produse prin intermediul mijloacelor informatice „ÎN QUR SITES 2017”.

Capitolul IV Activitatea de urmărire penală. 1. Activitatea de urmărire penală. În cursul anului 2016 procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală şi

criminalistică au soluţionat un număr de 512 cauze, din care 52 prin rechizitoriu.

În cursul semestrului I al anului 2017, procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică au soluţionat un număr de 255 cauze, din care 22 prin rechizitoriu.

La data controlului procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică aveau în lucru 438 de cauze (20 cauze cu autori necunoscuţi privind săvârşirea de infracţiuni contra vieţii).

Volumul de dosare penale soluţionate de procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, este următorul :

- procurorul şef secţie …. a soluţionat un număr de 5 dosare din care 2 cu rechizitoriu;

- procurorul şef adjunct secţie …. a soluţionat un număr de 2 dosare din care 1 cu rechizitoriu;

Serviciul de urmărire penală - procurorul şef serviciu urmărire penală, ……, a soluţionat un număr de 4

dosare; Birou urmărire penală - procuror şef birou, ….., a soluţionat un număr de 27 dosare, din care 9

cu rechizitoriu; - procurorul … a soluţionat un număr de 60 dosare; - procurorul … a soluţionat un număr de 41 dosare; -procurorul …a soluţionat un număr de 50 dosare, din care 3 cu

rechizitoriu; -procurorul …a soluţionat un număr de 14 dosare, din care 1 cu

rechizitoriu şi 108 de alte lucrări; - procurorul … a soluţionat un număr de 42 dosare din care 3 cu

rechizitoriu; - procurorul … a soluţionat un număr de 23 dosare; - procurorul … a soluţionat un număr de 41 dosare din care 2 cu

rechizitoriu;

14 / 236

- procurorul … a soluţionat un număr de 43 dosare; - procurorul … a soluţionat un număr de 39 dosare; - procurorul … a soluționat un număr de 5 dosare; - procurorul … a soluționat un număr de 12 dosare din care 1 cu

rechizitoriu; - procurorul … a soluţionat un număr de 18 dosare (delegat la

01.04.2017); - procurorul … a soluţionat un număr de 16 dosare din care 2 cu

rechizitoriu; - procurorul … a soluţionat un număr de 21 dosare; - procurorul … a soluţionat un număr de 64 dosare; - procurorul … a soluţionat un număr de 16 dosare din care 13 cu

rechizitoriu; - procurorul … a soluţionat un număr de 16 dosare din care 2 cu

rechizitoriu; - procurorul … a soluţionat un număr de 39 dosare; - procurorul … a soluţionat un număr de 32 dosare; - procurorul … a soluţionat un număr de 5 dosare din care 2 cu

rechizitoriu; - procurorul … a soluţionat un număr de 7 dosare din care 3 cu

rechizitoriu (delegat 15.10.2016); - procurorul … a soluţionat un număr de 3 dosare din care 1 cu

rechizitoriu (delegat la 01.10.2016); - procurorul … a soluţionat un număr de 1 dosar; - procurorul … a soluţionat un număr de 8 dosare; (15.09.2016 a încetat

delegarea la Secţia de urmărire penală şi criminalistică). Biroul criminalistică - procurorul şef birou criminalistică … a soluţionat un număr de 10

dosare, din care 3 cu rechizitoriu; - procurorul … a soluţionat un număr de 4 dosare, din care 1 cu

rechizitoriu; - procurorul … a soluţionat un număr de 10 dosare, din care 4 cu

rechizitoriu. Serviciu pentru coordonarea activităţii Ministerului Public în domeniul

drepturilor de proprietate intelectuală - procurorul şef serviciu … a soluţionat un număr de 30 dosare, din care 4

cu rechizitoriu; - procurorul … a soluţionat un număr de 8 dosare; - procurorul … a soluţionat un număr de 8 dosare; - procurorul … a soluţionat un număr de 4 dosare; - procurorul … a soluţionat un număr de 3 dosare.

15 / 236

Din cauzele aflate în lucru la procurori, exceptând cauzele cu autori necunoscuţi, 159 erau mai vechi de 1 – 5 ani de la sesizare (78 din anul 2016, 30 din anul 2015, 31 din anul 2014, 10 din anul 2013, 10 din anul 2012) şi 7 mai vechi de 5 ani de la sesizare( 4 din anul 2011, 2 din 2010 şi unul din 2008).

Verificarea cauzelor mai vechi de 1 an şi 5 ani de la prima sesizare, aflate în lucru la procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, au evidenţiat faptul că jumătate dintre acestea au fost cauze preluate de la alte unităţi de parchet (în perioada 2006-2015 au fost preluate un număr de 1931 de dosare). Din cele 237 dosare preluate şi existente în lucru la 01.01.2017 un număr de 51 au fost soluţionate în primul semestru al anului 2017, dintre care 22 cu rechizitoriu. A fost verificată integral această categorie de dosare, precum şi prin sondaj alte dosare aflate în lucru la procurori.

Totodată, verificarea acestor dosare a evidențiat faptul că acestea sunt cauze complexe, iar motivele prelungirii duratei procedurilor au fost de ordin obiectiv.

Dintre cauzele obiective menţionăm :

lipsa expertizelor, ex.: dosarul nr. …2014, nr. …2013, nr. …2014, nr. …2015, nr. …2015, nr. …2014, nr. …2015, nr. …2012, nr. …2015, nr. ...2014, nr. …2015 şi nr. …2015;

elemente de extraneitate, ex.: dosarul nr. …2014 (lipsă comisie rogatorie SUA), nr. …2014 (lipsă comisie rogatorie Franţa, Canada, SUA, Germania şi Lituania);

complexitatea unor cauze care au impus efectuarea unui număr de acte de urmărire penală , ex.: dosarul nr. …2012 (27 volume), nr. …2012 (26 volume), nr. …2013 (40 volume), nr. …2013 (12 volume), nr. …2014 (90 volume), nr. …2015 (peste 100 volume), nr. …2015 (81 volume), nr. …2015 (peste 400 înscrisuri depuse de părţile din dosar);

redistribuiri succesive la procurori, ex.: dosarul nr. …2012, nr. …2012, nr. …2012, nr. …2013, nr. …2014, nr. …2014, nr. …2015;

infirmarea soluţiilor de către instanţa de judecată, ex.: dosarul nr. …2012, nr. …2012 (restituit de la instanță 2017), nr. …2014 (restituit de la instanţă 2016);

impedimente în identificarea părţilor din dosare plecate în străinătate, ex.: dosarul nr. …2011, nr. …2013, nr. …2014, nr. …2014, nr. …2015;

Din discuţiile purtate cu procurorii de caz, precum şi din verificarea dosarelor aflate în lucru (mai vechi de 1 an şi de 5 ani) s-a constatat o bună cunoaștere a fiecărei cauze (actelor efectuate şi a celor ce urmează a fi efectuate), fiecare dosar având fişe în care sunt menționate activitățile efectuate și de efectuat și termene de soluționare, neexistând situaţii în care cauzele să fi rămas în nelucrare în mod nejustificat.

De evidenţiat este capacitatea de mobilizare (munca în echipă) şi efortul depus de către procurorul şef birou criminalistic …., procuror … și …, în

16 / 236

soluţionarea dosarului nr. …2015 cunoscut sub denumirea „Club Colectiv” (270 volume).

În această cauză, în perioada 31.10.2016 şi până în 27.04.2017 s-au efectuat următoarele acte de urmărire penală :

- cercetarea la faţa locului (27 zile); - o multitudine de verificări privind identificarea victimelor decedate,

respectiv a celor supravieţuitoare, precum şi pentru identificarea martorilor; - audierea a aproximativ 234 persoane (107 martori şi 127 persoane

vătămate şi părţi civile); - audierea repetată a suspecţilor şi a 8 inculpaţi; - efectuarea a trei expertize (în incendii, în construcţii, respectiv fizico-

chimică şi de traseologie) şi a unui supliment de expertiză în incendii; - efectuarea a altor două constatări tehnico-ştiinţifice fizico-chimice; - efectuarea unei a 4-a expertize, privind rezistenţa mecanică şi

stabilitatea; - cinci percheziţii domiciliare; - trei percheziţii informatice; - obţinerea şi valorificarea imaginilor de la terţi; - efectuarea de activităţi supraveghere tehnică timp de o lună; - propuneri de luare şi prelungire a măsurilor preventive faţă de şase

inculpaţi; - identificarea bunurilor, valorilor şi luarea măsurilor asigurătorii; - restituirea bunurilor aparţinând martorilor, persoanelor vătămate -

activitate desfăşurată timp de 3 luni; - efectuarea a 64 necropsii şi a altor 108 constatări medico-legale. Întreaga activitatea de urmărire penală efectuată în acest dosar a avut

drept finalitate trimiterea în judecată a 6 inculpaţi şi 2 societăţi comerciale, în principal pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă în formă agravantă, având ca urmare decesul mai multor persoane, infracţiune prevăzută de art. 192 alin.2 şi Cod penal .

Totodată, în cursul anului 2017, procurorii Secţiei de Urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus trimiterea în judecată a persoanei juridice S.C. …. S.R.L. sub aspectul săvârşirii a 340 infracţiuni de înşelăciune (dintre care 7 cu consecinţe deosebit de grave), a infracţiunii de uz de fals şi infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor, precum şi a 2 persoane fizice pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

2. Verificarea modului în care au fost respectate dispoziţiile art. 64 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată.

17 / 236

Verificările efectuate de Inspecţia Judiciară nu au evidenţiat cazuri de imixtiune a procurorilor cu funcţii de conducere în efectuarea de către procurori a urmăririi penale sau în adoptarea soluţiilor.

Referitor la respectarea dispoziţiilor înscrise în art. 64 pct. 4 din Legea 304/2004, se reţine că trecerea cauzelor de la un procuror la altul s-a realizat numai în situaţia în care procurorii au plecat de la Secţia de urmărire penală şi criminalistică, fiind detaşaţi la alte secţii şi servicii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la alte instituţii.

3. Analiza principalilor indicatori statistici In anul 2016, Secţia de urmărire penală şi criminalistică a avut spre

soluţionare 1.180 dosare, din care au fost soluţionate pe fond un număr de 494 cauze, reprezentând 41,86% din totalul cauzelor de soluţionat.

Dintre cauzele soluţionate, 55 cauze reprezintă dosare preluate de la parchetele ierarhic inferioare.

Au fost întocmite rechizitorii în 27 cauze şi 2 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei (reprezentând 5,87 % din totalul cauzelor soluţionate) iar în 465 cauze s-au adoptat soluţii de netrimitere în judecată, din care în 4 cauze s-a renunţat la urmărirea penală, iar în 461 cauze s-a dispus clasarea.

În anul 2016 s-a dispus trimiterea în judecată (prin rechizitoriu) a 103 inculpaţi persoane fizice, dintre care 17 inculpaţi în stare de arest preventiv, respectiv a 8 inculpaţi persoane juridice (prin rechizitoriu) şi a 2 inculpaţi persoane fizice prin acorduri de recunoaştere a vinovăţiei .

Ponderea rechizitoriilor în totalul soluţiilor a scăzut faţă de anul trecut - 5,87 %, faţă de 11,99% în anul 2015.

In ceea ce priveşte calitatea persoanelor trimise în judecată, printre acestea se află: 6 demnitari (3 deputaţi, 3 senatori), 1 lucrător de penitenciar, 1 magistrat (procuror), 3 avocaţi, 1 profesor universitar, 15 funcţionari publici, 1 primar, 4 medici, 2 contabili, 11 economişti, 1 asistent farmacist, 2 asistenţi medicali, 50 alte ocupaţii.

Acordurile de recunoaştere a vinovăţiei au fost încheiate în cazul infracţiunii de ucidere din culpă (1 cauză, 1 inculpat) şi conflict de interese (1 cauză, 1 inculpat).

Un număr de 10 inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru comiterea de infracţiuni contra persoanei (din care: omor - 2, ucidere din culpă - 6, violare de domiciliu - 1, lovire sau alte violenţe -1), 2 inculpaţi pentru infracţiuni contra patrimoniului, 1 inculpat pentru ultraj, 6 inculpaţi pentru infracţiuni de luare de mită, 21 inculpaţi pentru infracţiuni de serviciu (1 inculpat pentru delapidare, 12 inculpaţi pentru abuz în serviciu, 6 inculpaţi pentru neglijenţă în serviciu, 2 inculpaţi pentru conflict de interese), 1 inculpat pentru infracţiuni de fals, 2 inculpaţi pentru infracţiuni contra siguranţei publice, 7 inculpaţi pentru constituirea unui grup infracţional organizat, 19 inculpaţi pentru infracţiuni de spălare de bani - Legea nr.656/2002, 23 inculpaţi pentru infracţiuni de evaziune

18 / 236

fiscală - Legea nr.241/2005, 7 inculpaţi pentru infracţiuni privind pescuitul şi acvacultura - OUG nr.23/2008, 1 inculpat pentru infracţiuni privind protecţia mediului - OUG nr. 195/2005.

La sfârşitul anului 2016 au rămas nesoluţionate un număr de 584 dosare, din care 21 cauze cu autori necunoscuţi. Comparativ, la sfârşitul anului 2015 au rămas nesoluţionate 567 cauze, din care 27 cauze cu autori necunoscuţi.

În ceea ce priveşte dosarele soluţionate prin netrimitere în judecată, în număr total de 465, în 461 cauze s-a dispus clasarea, iar în 4 cauze s-a dispus renunţarea la urmărire penală. De asemenea, într-un număr de 16 cauze s-a dispus soluţia de clasare ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale.

Soluţiile de netrimitere în judecată ca urmare a renunţării la urmărire penală s-au dispus cu privire la 310 suspecţi/inculpaţi persoane fizice, iar ca urmare a clasării cu privire la 570 suspecţi/inculpaţi persoane fizice.

În anul 2016, în baza art.325 din Codul de procedură penală au fost preluate 119 cauze de la unităţile de parchet inferioare . Din cauzele preluate (indiferent de momentul preluării) au fost soluţionate 55 cauze, dintre care 22 prin rechizitoriu şi 1 prin acord de recunoaştere a vinovăţiei.

În anul 2016, din totalul cauzelor de soluţionat (1.180), un procent de 50,50% reprezintă ponderea cauzelor soluţionate şi a celor declinate şi conexate (în număr total de 596).

Din totalul cauzelor soluţionate pe fond (494), 33,80 % au fost soluţionate în mai puţin de 6 luni de la sesizare (167 cauze), 25,30 % au fost soluţionate între 6 luni - 1 an de la sesizare (125), 37,65 % au fost soluţionate în peste 1 an de la sesizare (186), iar 3,23% au fost soluţionate după ce s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale (16 cauze).

Calculată prin raportare la numărul de dosare soluţionate, operativitatea în anul 2016 este de 33,80 %, în creştere faţă de anul 2015, când operativitatea a fost de 24,83 %.

In ceea ce priveşte dosarele de competenţă proprie, în cursul anului 2016 au fost soluţionate un număr de 439 cauze, dintre care 5 rechizitorii şi 1 acord de recunoaştere a vinovăţiei.

Dintre acestea, un număr de 159 cauze au fost soluţionate în mai puţin de 6 luni de la sesizare, operativitatea fiind de 36,21 %. În anul 2015 operativitatea soluţionării dosarelor de competenţă proprie a fost de 28,21 %.

Din totalul cauzelor rămase de soluţionat la sfârşitul anului 2016, în număr de 563 (exclusiv cauzele cu autori necunoscuţi - 21), 19,71 % sunt cu o vechime de până în 6 luni de la sesizare (111), 19,00 % de peste 6 luni de la sesizare (107) şi 61,27 % de peste 1 an de la sesizare (345), acestea din urmă fiind în creştere faţă de anul 2015 când s-a înregistrat un procent de 46,85%.

19 / 236

În anul 2016 au fost achitaţi definitiv 5 inculpaţi, trimişi în judecată de Secţia de urmărire penală şi criminalistică în anul 2000, respectiv anul 2015 în 3 cauze, respectiv:

- în temeiul art.16 alin.1 lit.b Cod procedură penală, sub aspectul comiterii infracţiunii prev. de art.323 C.p., art,291 C.p. şi art.72 alin.1, lit.a din Legea nr.30/1978 (rechizitoriu nr. ….1998 din 20.04.2000)

- în temeiul art.16 alin.1 lit.b Cod procedură penală, sub aspectul comiterii infracţiunii prev. de art.29 alin.1 din Legea nr.656/2002 (rechizitoriu nr…..2015 din 13.07.2015).

- în temeiul art.16 alin.1 lit.b Cod procedură penală, sub aspectul comiterii infracţiunii prev. de art.336 alin.1 C.p. (rechizitoriu nr….2015 din 29.05.2015).

Ponderea inculpaţilor achitaţi definitiv, în raport de numărul inculpaţilor trimişi în judecată în perioada de referinţă este de 4,76 % , în creştere faţă de anul 2015(respectiv 1,43%).

Restituiri definitive s-au înregistrat în număr de două, respectiv: - o hotărâre de restituire a cauzei la procuror (…2014); - o hotărâre de respingere a acordului de recunoaştere a vinovăţiei şi

trimiterea cauzei la procuror (….2015). Pentru analizarea imputabilităţii soluţiilor de achitare sau restituire a

cauzelor procuror nu au fost întocmite note potrivit Anexei 2 la Ordinul nr. 213 din 15.07.2014 privind organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional al Ministerului Public.

Infirmări şi redeschideri In anul 2016, au fost infirmate 9 soluţii dispuse în dosarele Secţiei de

urmărire penală şi criminalistică. Calitatea activităţii de urmărire penală desfăşurată de procurorii din

cadrul secţiei se reflectă şi în complexitatea dosarelor în care s-a dispus trimiterea în judecată.

În perioada analizată au fost întocmite rechizitorii în mai multe cauze complexe. Complexitatea cauzelor este dată de calitatea persoanelor cercetate (cum este cazul infracţiunilor de abuz în serviciu, conflict de interese ori corupţie), numărul mare al faptelor sau al inculpaţilor ori dificultatea administrării probatoriului (de ex. dosarul cunoscut opiniei publice sub numele „Cauza Colectiv”).

La începutul anului 2017 erau existente un număr de 584 de cauze comparativ cu semestrul I al anului 2016 când se aflau în lucru 567 de cauze, în creştere cu 3%.

Totodată în semestrul I 2017 s-au înregistrat 344 dosare în creştere cu 19,44% faţă de semestrul I 2016 când au fost înregistrate un număr dec 288 cauze.

20 / 236

În semestrul I 2017 au fost de soluţionat 928 cauze cu 8,54% mai mult decât în semestrul I 2016 când au fost de soluţionat 855cauze.

Din totalul cauzelor soluţionate în semestrul I 2017 prin rechizitoriu au fost soluţionate 22 cauze faţă de semestrul I 2016 când au fost soluţionate 15cauze având o creștere de 46,67%.

De asemenea, au fost soluţionate prin sesizarea instanţei cu acord de recunoaştere a vinovăţiei cu 6 cauze faţă de o singură cauză în semestrul I 2016.

Prin renunţare la urmărire penală s-a soluţionat o singură cauză faţă de 3 în semestrul I 2016.

Cauzele soluţionate prin clasare au scăzut în proporţie de 50% fiind soluţionate în semestrul I 2017 5 cauze faţă de 10 în semestrul I 2016.

În semestrul I 2017 au fost restituite de către instanţă şi trimise la procuror 2 cauze faţă de nici una înregistrată în semestrul I 2016:

- o hotărâre de restituire a cauzei la procuror (….2014); - o hotărâre de respingere a acordului de recunoaştere a vinovăţiei şi

trimiterea cauzei la procuror (….2017). În aceeaşi perioadă s-a dispus achitarea definitivă a 2 inculpaţi în temeiul

dispoziţiilor art. 16 alin. 1 lit. a Cod de procedură penală, sub aspectul comiterii infracţiunii prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2015(rechizitoriul nr. ….2013 din data de 4 ianuarie 2016.

În urma notelor întocmite potrivit Anexei 2 la Ordinul nr. 213 din 15.07.2014 privind organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional al Ministerului Public s-a constat că achitarea şi restituirile dispuse de instanţă nu sunt imputabile procurorilor care au soluţionat cauzele(note nr. ….2017, ….2017 şi nr. …2017.

De asemenea, în semestrul I 2017 au fost infirmate şi s-a dispus redeschiderea urmăririi penale într-un număr de 5 cauze în semestrul I 2017 faţă de 1 în semestrul I 2016.

În semestrul I 2017 s-a redus numărul de inculpați arestaţi preventiv trimişi în judecată la 9 inculpaţi faţă de 14 în semestrul I 2016.

S-a înregistrat o scădere de 11.86% în semestrul I 2017 a plângerilor împotriva soluţiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată soluţionate de instanţa de judecată de la 52 la 59 în semestrul I 2016.

Totodată, a crescut numărul plângerilor admise de instanţă împotriva soluţiilor de neurmărire penală sau de netrimitere în judecată de la 1 în semestrul I 2016 la 5 în semestrul I 2017.

Cu referire la achitările definitive dispuse de instanţele de judecată în perioada 2016 – semestrul I 2017 de precizat este faptul că trimiterile în judecată în aceste cauze s-au dispus anterior datei la care a început mandatul actualei echipe manageriale.

4.Calitatea actelor procesuale şi procedurale.

21 / 236

Din analiza, prin sondaj, a dosarelor soluţionate de procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, în cursul anului 2016 şi în primul semestru al anului 2017, a rezultat că actele procesuale şi procedurale respectă condiţiile de formă impuse de dispoziţiile legale.

5. Comunicarea actelor de procedură Verificarea, prin sondaj, a cauzelor în care s-au adoptat soluţii de clasare

a evidenţiat faptul că au fost respectate dispoziţiile art. 316 alin. 1 Cod procedură penală.

6. Incidenţa dispoziţiilor privind prescripţia răspunderii penale. În perioada 01.01.2016 – semestrul I 2017 în cadrul Secţiei de urmărire

penală şi criminalistică, au fost soluţionate un număr de 20 dosare în care s-a reţinut incidenţa dispoziţiilor referitoare la prescripţia răspunderii penale.

Din analiza acestor cauze a reieşit că în 18 cauze nu s-a putut identifica autorul faptei, astfel că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

În celelalte 2 cauze cu autori cunoscuţi (dosarul nr. …2009 şi nr. …2012), din analiza acestora, a reieșit că organele de urmărire penală au fost sesizate după împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale.

7. Plângerile formulate în temeiul art. 339 Cod procedură penală. În cursul anului 2016, conducerea Secţiei de urmărire penală şi

criminalistică, a soluţionat un număr de 152 plângeri formulate în temeiul art. 339-340 Cod procedură penală (4 admise şi 148 respinse), iar în semestru I/2017, un număr de 94 (9 admise şi 85 respinse).

Verificările au evidențiat faptul că au fost respectate dispoziţiile legale referitoare la condiţiile de formă, termenele de soluţionare şi de comunicare a actelor de procedură.

8. Modul în care sunt aduse la îndeplinire dispoziţiile Ordinului nr…./2014 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional al Ministerului Public .

Au fost respectate dispoziţiile art. 7 lit. C şi E din Ordinul nr.213/P/2014 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional al Ministerului Public privind comunicarea datelor din activitatea proprie.

Capitolul V. Modul de rezolvarea a memoriilor, plângerilor şi sesizărilor adresate Secţiei de urmărire penală şi criminalistică

În cadrul acestei secţii procurorii au avut de soluţionat un număr de 1261 de plângerii, memorii, sesizări ale petenţilor.

De asemenea în aceeaşi perioadă procurorii au soluţionat un număr de 726 de memorii, sesizări, cereri de preluare, plângeri la soluţiile dispuse, alte lucrări.

Verificările efectuate prin sondaj, au evidențiat faptul că, în general, aceste petiţii au fost corect clasificate şi înregistrate, fiind soluţionate în

22 / 236

termenul de 30 de zile potrivit Legii nr.33/2002 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.237/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor.

Din aceleaşi verificări efectuate a reieşit faptul că sunt respectate dispoziţiile legale referitoare la comunicarea către petenţi a modului de soluţionare a petiţiilor.

Capitolul VI. Activitatea de registratură, grefă şi arhivă a Secţiei de urmărire penală şi criminalistică.

Registratura Secţiei de urmărire penală şi criminalistică este împărţită în 2 compartimente: „penal” şi „plângeri/generale”, atât grefa, cât şi arhiva fiind organizate în cadrul celor 2 compartimente, în cadrul cărora au funcţionat 8 grefieri şi 1 agent procedural.

Activitatea penală a fost evidenţiată în registrele şi condicile corespunzătoare de către 4 grefieri, din care 1 grefier este delegat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Plângerile şi celelalte lucrări cu caracter „general” au fost înregistrate de 3 grefieri, în acelaşi timp fiind desemnat un al 4-lea grefier care are strict atribuţii de pregătire (numerotare, coasere, certificare şi sigilare) în vederea predării la Arhiva Generală a acestor tipuri de lucrări.

În grefă s-au efectuat lucrări de dactilografiere de către 9 grefieri, numărul acestora reducându-se cu 1 din schema de personal a secţiei, odată cu transferul unui grefier la Serviciul de îndrumare şi control, începând cu luna septembrie 2016.

Activitatea depusă de către grefierii din cadrul Serviciului pentru coordonarea activităţii Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală a fost desfăşurată de către grefierul şef serviciu şi 1 grefier cu atribuţii de execuţie.

În ambele compartimente, registrele şi condicile au fost completate la zi şi păstrate în condiţiile respectării prevederilor cuprinse în Ordinul nr. 2632/C/26.08.2014 privind aprobarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, publicat în Monitorul Oficial nr. 623 din 26.08.2014.

Totodată, registrul penal - R4 precum şi registrul general de „intrare - ieşire” a corespondenţei - R15 au fost completate la zi.

Referitor la Registrul de evidenţă a cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor, plângerilor şi memoriilor - R34, fin verificări a rezultat că la rubrica „data repartizării lucrării” nu a fost completată în întregime, lipsind menţionarea datei repartizării lucrări.

Eliberarea de dosare/documente din dosarele soluţionate şi arhivate, a plângerilor şi lucrărilor s-a realizat numai pe baza aprobării conducerii secţiei, conform art. 161 alin. 1 din Ordinul nr. 2632/C/26.08.2014 privind aprobarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor.

23 / 236

Referitor la aplicația Ecris, prin efortul susținut al grefierilor din compartimentul secretariat penal, cauzele penale au fost cuprinse în totalitate şi actualizate zilnic (soluţii, corespondenţă, activitate efectuată de procuror) de-a lungul anului 2016 şi semestrul I 2017.

De asemenea, s-a continuat procesul de informatizare în sistemul judiciar, fiind înregistrate în sistemul de arhivare electronică (S.A.E.) toate dosarele penale soluţionate în anul 2016 şi semestrul I 2017.

De remarcat este şi activitatea susţinută a agentului procedural din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, care, în decursul anului 2016 şi semestrul I 2017 a răspuns cu promptitudine de fiecare dată şi a îndeplinit toate obligaţiile ce-i revin conform fişei postului, precum şi orice alte sarcini primite din partea personalului secţiei.

Lunar, compartimentul de grefă generează şi pune la dispoziţia conducerii Secţiei situaţii privind: numericul soluţiilor, repartizările lunare, Situaţia cauzelor aflate în lucru la Secţia de urmărire penală şi criminalistică, Situaţia lucrărilor aflate în lucru la procurori.

Aceste situaţii sunt comunicate şi prim-adjunctul procurorului general pentru a-i facilita atribuţiile specifice rolului de coordonator al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică.

Ele reprezintă, totodată, un instrument al procurorului şef în activitatea de repartizare a cauzelor, pentru a asigura caracterul echilibrat al acesteia.

Controlul asupra grefei a fost realizat în mod curent. În privinţa arhivei se impun a se menţiona faptul că, potrivit art.153

alin.3 din Regulamentul de ordine interioară a parchetelor, dosarele se păstrează în arhivele direcţiilor/secţiilor timp de un an, după care se predau la arhiva generală unde se păstrează pe perioadele de timp prevăzute de dispoziţiile legale.

SECŢIA JUDICIARĂ

Capitolul I. Prezentarea structurii Secţiei Judiciare din cadrul

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Secţia judiciară exercită atribuţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie în legătură cu desfăşurarea activităţii judiciare penale şi civile şi coordonează activitatea judiciară desfăşurată de celelalte parchete.

Are în componenţă Serviciul Judiciar Penal şi Serviciul Judiciar Civil. În cadrul Serviciului Judiciar Penal funcţionează Biroul de recursuri penale în interesul legii şi Biroul de reprezentare, iar în cadrul Serviciului Judiciar Civil funcţionează Biroul de recursuri civile în interesul legii şi Biroul de reprezentare.

24 / 236

Capitolul II. Verificarea organizării şi coordonării eficiente a activităţii, a comportamentului şi comunicării, a asumării responsabilităţii şi a aptitudinilor manageriale.

1.Organizarea şi coordonarea activităţii 1.1. Resurse umane. Schema de personal şi gradul de ocupare. Secţia judiciară este condusă de un procuror şef secţie, ajutat de un

procuror şef secţie adjunct. Funcţiile de procuror şef secţie şi de procuror şef adjunct a fost ocupată,

prin delegare, de către procurorul şef …. şi respectiv procurorul şef adjunct …, pentru întreaga perioadă vizată de control. Funcţia de grefier şef secţie este ocupată de grefierul şef …..

Funcţia de procuror şef serviciu din cadrul Serviciul Judiciar Penal este vacantă de la 01.01.2016, iar atribuţiile au fost preluate de procurorul şef secţie .... Funcţia de grefier şef serviciu este ocupată de grefierul şef …..

Funcţia de procuror şef serviciu din cadrul Serviciului Judiciar Civil este ocupată de procurorul ….., delegată la Direcţia Naţională Anticorupţie începând cu data de 23.04.2015, delegare prelungită ulterior la data de 30.03.2017, iar atribuţiile au fost preluate de procurorul şef adjunct …. Funcţia de grefier şef serviciu este ocupată de grefierul şef ….

Biroul de recursuri penale în interesul legii are în schema de personal un număr de 10 procurori (incluzând şi funcţia de conducere), însă în perioada vizată de control, 3 dintre procurori au fost detaşaţi la Ministerul Justiţiei şi respectiv Institutul Naţional al Magistraturii.

Funcţia de procuror şef birou este ocupată, pentru întreaga perioadă evaluată, de către procurorul … numită în funcţie prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. …..2015.

În prezent îşi desfăşoară activitatea în cadrul biroului 8 procurori cu funcţie de execuţie. Biroul este deservit de 7 grefieri incluzând şi funcţia de conducere.

Biroul de reprezentare din cadrul Serviciului Judiciar Penal are în schema de personal 12 posturi de procurori, însă în perioada de referinţă au activat 11 procurori, unul fiind în concediu pentru îngrijire copil.

Funcţia de procuror şef birou este ocupată prin numire, pentru întreaga perioadă evaluată, de către procurorul …, numită în funcţie prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. ….2015. În cadrul biroului activează 3 grefieri şi un agent procedural.

Biroul de recursuri civile în interesul legii funcţionează cu un post de procuror şef birou şi 6 posturi de procurori cu funcţii de execuţie.

În cursul anului 2016 şi semestrul I 2017 activitatea biroului a fost asigurată de un număr de 5 procurori cu funcţie de execuţie.

Funcţia de procuror şef a fost ocupată în perioada 01.01.2016 - 21.09.2016 de procurorul …., în perioada 22.09.2016 - 30.10.2016 de

25 / 236

procurorul şef adjunct secţie, iar din 31.10.2016 - la zi, prin delegare, de către procurorul …..

În cadrul acestui birou activează 5 grefieri şi un agent procedural. Biroul de reprezentare din cadrul Serviciului Judiciar Civil este prevăzut

cu un post de procuror şef birou şi 3 posturi de procurori cu funcţii de execuţie însă au activat efectiv în cadrul biroului un număr de 4 procurori care au asigurat participarea la şedinţele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie precum şi la cele ale Curţii Constituţionale.

Funcţia de procuror şef birou este ocupată de procurorul …, numită prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. …..2015. În cadrul biroului activează şi 2 grefieri.

Ulterior finalizării controlului, o parte din funcţiile de conducere vacante au fost ocupate prin numire de către Secţia de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în şedinţa din 03 octombrie 2017.

1.2. Organizarea activităţii potrivit dispoziţiilor regulamentare. Organizarea activităţii de către procurorul şef secţie ... se realizează prin

planificarea tuturor activităţilor care configurează atribuţiile specifice secţiei, respectiv prin:

stabilirea sarcinilor ce revin procurorilor şi grefierilor cu funcţii de conducere precum şi a modului în care este evidenţiată realizarea acestora;

stabilirea sarcinilor ce revin personalului cu funcţii de execuţie, mai exact prin detalierea acestora în funcţie de necesităţile practice deoarece aceste sarcini sunt stabilite clar prin regulament sau ordine (ex. delegarea prin ordin al Procurorului General a procurorului care participă în numele său la şedinţele instanţei supreme);

stabilirea termenelor de soluţionare a lucrărilor şi monitorizarea respectării acestora pe baza unor evidenţe defalcate pe tipuri de activitate, sens în care sunt conduse evidenţe săptămânale, lunare, trimestriale şi anuale;

programarea procurorilor în şedinţele de judecată;

stabilirea programului anual de perfecţionare a pregătirii profesionale.

Pentru Serviciul judiciar penal, activitatea este organizată de procurorul şef secţie şi procurorii şefi birouri, iar pentru Serviciul judiciar civil, de către procurorul şef adjunct secţie şi procurorii şefi birouri.

Activitatea este organizată corespunzător atribuţiilor specifice serviciilor şi birourilor, în vederea îndeplinirii tuturor obiectivelor şi prerogativelor conferite de lege şi regulament, respectiv:

examinarea jurisprudenţei în vederea unificării acesteia prin declararea recursului în interesul legii;

26 / 236

elaborarea unor puncte de vedere şi note de studiu în probleme de drept controversate care nu implică promovarea unui recurs în interesul legii;

motivarea cererilor de strămutare în cazurile prevăzute de lege;

soluţionarea cererilor în legătură cu activitatea judiciară;

evidenţa cauzelor civile având ca obiect acţiunile formulate în baza dispoziţiilor art. 538-542 din Codul de procedură penală;

analiza problemelor de drept dezbătute şi informarea parchetelor asupra acestora;

întocmirea altor evidenţe, informări şi analize dispuse prin ordin al procurorului general sau de conducerea secţiei.

În privinţa organizării activităţii la nivelul Secţiei judiciare s-a constatat lipsa de acces a procurorilor la aplicaţia ECRIS a instanţelor de judecată, iar în vederea obţinerii jurisprudenţei necesare, procurorii apelează la parchetele şi instanţele din teritoriu, prin intermediul cărora primesc documentaţia necesară.

În vederea facilitării obţinerii accesului la această aplicaţie s-au făcut demersuri la Consiliul Superior al Magistraturii, care prin adresa nr. 556/2016 a transmis intenţia de a soluţiona această problemă organizatorică.

1.3. Repartizarea personalului pe compartimente şi stabilirea

atribuţiilor în raport de sectorul de activitate. Repartizarea personalului pe compartimente de activitate este realizată

prin statul de funcţii şi de personal aprobat prin ordin al procurorului general, ultimul ordin emis în acest sens fiind ordinul nr. 3442/C/07.09.2016.

Într-un singur caz, prin nota de serviciu din data de 13 mai 2015 s-a dispus ca un grefier să îşi desfăşoare activitatea în altă structură decât cea în care era stabilit prin statul de funcţii şi de personal.

În cadrul personalului auxiliar de specialitate, au fost desemnaţi grefieri care să asigure desfăşurarea unor activităţi specifice (ECRIS, arhivare electronică, evidenţa ordinelor procurorului general, etc.).

Pentru fiecare dintre aceste posturi au fost formaţi câte doi grefieri pentru ca astfel să poată fi asigurată desfăşurarea în condiţii optime a activităţii.

Este practicată şi rotirea ciclică, cel puţin o dată pe an, a întregului personal de specialitate în executarea atribuţiilor care asigură fluxul informaţional (înregistrare/cartare, ECRIS, arhivare electronică).

1.4. Repartizarea echilibrată a lucrărilor. Repartizarea lucrărilor se realizează în conformitate cu prevederile

Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, în mod aleatoriu, cu respectarea prioritară a principiilor specializării şi continuităţii în activitatea judiciară.

27 / 236

După evidenţierea lor în registre, lucrările sunt prezentate de către grefierul şef, procurorului şef secţie sau procurorului şef birou, în funcţie de obiectul cauzei.

Repartizarea se face avându-se în vedere următoarele criterii obiective: volumul de lucru al procurorilor, ce rezultă din evidenţele secţiei, structurate pe domenii de activitate şi actualizate permanent; obiectul cauzei ce urmează a fi repartizată cât şi a celor aflate în lucru la procuror; complexitatea lucrării; termenele stabilite pentru lucrările aflate în lucru la procurori; termenul de soluţionare prevăzut de lege(cum este cazul cererilor de revizuire întemeiate pe dispoziţiilor Legii nr. 302/2004) sau termenele fixate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul şef secţie repartizează cauzele ce au ca obiect întocmirea proiectelor de recurs în interesul legii, atunci când sesizarea este formulată de către procuror(din oficiu sau de către procurorii din cadrul parchetelor din subordine), a punctelor de vedere solicitate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie când este sesizată cu recurs în interesul legii de către un alt titular, a cauzelor în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.

Pentru Serviciul judiciar civil repartizarea lucrărilor este efectuată de procurorul şef adjunct secţie, iar în lipsa acestuia de către procurorul şef birou.

Procurorul şef birou repartizează lucrările ce au ca obiect verificarea unor probleme de drept susceptibile să fie soluţionate diferit de către instanţele de judecată, analizarea hotărârilor definitive de achitare cu inculpaţi arestaţi, cererile de revizuire întemeiate pe dispoziţiile Legii nr.302/2004, cererile formulate de către participanţii la procesele penale vizând legalitatea şi temeinicia hotărârilor pronunţate.

Repartizarea cauzelor, în cadrul Biroului de recursuri în interesul legii, se realizează aleatoriu, ţinându-se seama de încărcătura existentă deja a fiecărui procuror, precum şi de natura cauzelor în lucru şi a celor ce urmează a fi repartizate, avându-se în vedere şi aptitudinile şi abilităţile profesionale ale procurorilor.

În cadrul Biroului de reprezentare, repartizarea activităţii se realizează căutând să se asigure participarea procurorilor la un număr relativ egal de şedinţe de judecată (in medie 2 şedinţe pe lună, exceptând şedinţele neplanificate, de urgenţă).

Participarea la şedinţele Curţii Constituţionale, a fost asigurată de procurorul şef secţie, procurorul şef al Biroului de reprezentare şi procurorul cu funcţie de execuţie desemnat să participe la şedinţele autorităţii de jurisdicţie constituţională.

2.Planificarea activităţii. În conformitate cu dispoziţiile art.26 din Regulamentul de ordine

interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr.

28 / 236

2632/C/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 şi 623 bis din 26 august 2014, cu modificările şi completările ulterioare, procurorul şef secţie organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea personalului din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsurile ce se impun pentru desfăşurarea corespunzătoare a acesteia.

Având în vedere faptul că atribuţiile serviciilor şi birourilor din cadrul Secţiei sunt detaliat specificate în Regulamentul de ordine interioară al parchetelor şi nu a fost necesară stabilirea altor activităţi specifice, la nivelul Secţiei judiciare nu au mai fost întocmite separat programe de activitate semestriale. Acest fapt însă, nu a influenţat negativ buna desfăşurare a activităţii şi nici rezultatele acesteia.

3.Coordonarea activităţii potrivit dispoziţiilor regulamentare. 3.1.Coordonarea activităţilor din cadrul secţiei. Coordonarea activităţii începe din momentul repartizării lucrării, prin

identificarea lucrărilor conexabile (ori a celor care pot fi o sursă utilă de informare), menționarea în rezoluția procurorului șef a doctrinei și jurisprudenței obligatorii relevante, detalierea activităților de efectuat(a cronologiei şi priorității acestora), minima explicitare a obiectului. În acest context poate fi menționat și feed-back-ul creat prin luarea la cunoștință de către procuror a modificărilor ori completărilor ce au fost aduse de către procurorii șefi actelor de soluționare pe care acesta le-a întocmit.

Măsurile cu caracter general constau în realizarea unor evidențe în materii specifice sau cu privire la anumite activități. Acestea sunt accesibile tuturor procurorilor, fiindu-le utile în identificarea obiectivelor și scopurilor structurii din care fac parte, în plasarea activității proprii într-un mod cât mai adecvat în activitatea comună. De asemenea, aceste evidențe facilitează identificarea soluțiilor și le conferă un minim caracter de omogenitate şi continuitate.

În virtutea realizării prerogativelor conferite de lege şi regulament, procurorul şef secţie repartizează spre soluţionare lucrările înregistrate în secţie; stabileşte atribuţiile manageriale delegate procurorului şef secţie adjunct; analizează legalitatea şi temeinicia soluţiilor adoptate sau propuse de procurori; organizează şi programează participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale şi civile la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională, potrivit legii şi ordinelor Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; analizează cazurile de aplicare neunitară a unor dispoziţii legale în practica instanţelor de judecată şi informează conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea declarării recursului în interesul legii; coordonează întocmirea analizei activităţii judiciare în cauzele penale şi civile; soluţionează sesizările şi reclamaţiile în legătură cu activitatea judiciară penală şi civilă;

29 / 236

elaborează semestrial programul de activitate al secţiei, asigură şi urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi a acţiunilor în termenele prevăzute; exercită atribuţiile prevăzute de lege şi regulamente ori dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul şef secţie adjunct, organizează, conduce, controlează şi răspunde de îndeplinirea atribuţiilor manageriale delegate de procurorul şef secţie; soluţionează lucrările repartizate de procurorul şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; exercită atribuţiile procurorului şef secţie, în absenţa acestuia, precum şi orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul şef serviciu şi procurorul şef birou organizează, coordonează, controlează şi răspund de activitatea personalului din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu; repartizează lucrările de competenţa serviciului, respectiv a biroului personalului din subordine, dacă această atribuţie le este delegată total sau parţial de procurorul şef secţie şi verifică soluţionarea în termen a acestora; soluţionează lucrările repartizate; exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente.

Coordonarea activităţii procurorilor din cadrul Birourilor de recursuri în interesul legii în materie penală şi civilă se realizează atât în momentul repartizării lucrării, cât şi în momentul avizării, al controlului operativ curent.

La nivelul Serviciului judiciar penal sunt întocmite evidenţe, defalcat pe tipuri de activităţi(recursuri în interesul legii promovate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; recursuri în interesul legii soluţionate prin referat de încheiere; recursuri în interesul legii aflate în lucru; cauze având ca obiect concluziile în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată cu dezlegarea unei chestiuni de drept; cauze având ca obiect verificarea jurisprudenţei revizuiri întemeiate pe dispoziţiile legii nr. 302/2004; cauzele în care instanţele de judecată au pronunţat hotărâri definitive de achitare în care inculpaţii au fost arestaţi preventiv;) ce sunt actualizate permanent, în care sunt menţionate termenele administrative stabilite de către conducerea secţiei, cât şi modul de soluţionare. La fel se procedează şi în cadrul Serviciului judiciar civil.

Procurorii din cadrul Birourilor de recursuri în interesul legii în materie penală şi respectiv civilă întocmesc săptămânal statistica lucrărilor în care se menţionează numărul şi tipul de lucrări aflate în stoc, cele intrate, cele soluţionate, cât şi cele nerezolvate.

Existenţa acestui sistem de evidenţe asigură monitorizarea permanentă a activităţii, identificarea eventualelor disfuncţionalităţi şi luarea măsurilor ce se impun.

3.2.Coordonarea activităţii celorlalte parchete din cadrul Ministerului Public.

30 / 236

Potrivit Ordinului nr. 213/2014 al procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional al Ministerului Public, cât şi Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul nr.2632/C din 30 iulie 2014 al Ministrului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare, Serviciul judiciar penal are în competenţa atribuţii prin care coordonează şi îndrumă activitatea judiciară în materie penală a parchetelor din subordine, a căror detaliere o vom expune în cele ce urmează.

Biroul de recursuri penale în interesul legii întocmeşte analiza semestrială şi anuală a activităţii judiciare a Ministerului Public, activitate ce permite identificarea şi examinarea faptelor care întăresc sau slăbesc sistemul judiciar, cât şi elaborarea unei strategii de îndreptare a erorilor constatate prin întocmirea punctelor de vedere, a notelor de îndrumare;

Vulnerabilităţile sistemului judiciar sunt identificate şi cu ocazia examinării cauzelor în care s-au dispus hotărâri definitive de achitare cu inculpaţi arestaţi preventiv, aprecierile şi măsurile ce se impun a fi luate fiind prezentate conducerii Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi comunicate unităţii de parchet care a emis rechizitoriul, pentru a fi aduse la cunoştinţa întregului colectiv de procurori în vederea remedierii deficienţei constatate.

Procurorii din cadrul Secţiei judiciare, Serviciul judiciar penal au întocmit lucrări în materie penală şi procesual penală prin care a fost coordonată şi îndrumată activitatea procurorilor unităţilor din subordine. Astfel, au fost analizate probleme de drept susceptibile să genereze practică neunitară, fiind soluţionate prin exprimarea unui punct de vedere comunicat unităţilor de parchet.

Cu ocazia soluţionării cauzelor aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sunt întocmite note observatorii ce sunt transmise parchetelor de pe lângă curţile de apel de pe lângă instanţele care au soluţionat cauza, în vederea îndreptării erorilor constatate.

Activitatea Biroului de recursuri în interesul legii în materie penală poate constitui o sursă de documentare, fiind publicate pe pagina de intranet a Ministerului Public: proiectele de recursuri în interesul legii; punctele de vedere elaborate în cauzele în care instanţa supremă a fost sesizată cu recurs în interesul legii; concluziile formulate în cauzele în care înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept; analiza cauzelor penale în care statul român a fost condamnat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Activitatea Biroului de recursuri civile în interesul legii are un specific aparte deoarece problematica abordată vizează toate ramurile de drept, în afara celui penal. Uneori acestea interferează cu aspecte din materia penală,

31 / 236

fapt pentru care opinia juridică a procurorilor din cadrul biroului este solicitată de alte secţii sau structuri ale Ministerului Public.

Soluţionarea multor lucrări din cadrul Biroului de recursuri civile în interesul legii implică adeseori o abordare pluridisciplinară, cu luarea în considerare a jurisprudenţei CEDO ŞI CJUE, în materii precum insolvenţa, drepturile lucrărilor, drept financiar-bancar, clauze abuzive, dreptul la un proces echitabil, regimul juridic al proprietăţii.

Coordonarea activităţii personalului auxiliar se realizează şi prin crearea unei stabilităţi ocupaţionale(desemnarea,cu titlu principal, a unei persoane pentru o anumită activitate pentru care să se formeze) şi a facilitării dinamicii acestui personal (prin atribuirea şi a unor activităţi, cu titlu secundar, ceea ce permite rotirea şi specializarea multiplă).

4.Organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale continue a procurorilor şi personalului auxiliar de specialitate – măsurile dispuse (programe, informări, ordine desemnare persoane responsabile etc.) Procurorii din cadrul Secţiei judiciare s-au înscris în programul de perfecţionare a pregătirii profesionale organizat de Institutul Naţional al Magistraturii şi au participat efectiv la seminariile organizate în cursul anului 2016 şi semestrului I 2017.

Astfel, în perioada vizată de control, un număr de 37 de procurori din cadrul secţiei au fost incluşi în programul de perfecţionare a pregătirii profesionale (26 în anul 2016 şi 11 în semestrul I al anului 2017).

În semestrul I al anului 2017 doi procurori au participat la seminarii profesionale organizate în străinătate.

Formarea profesională descentralizată s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile ordinului nr. 103 din 10 decembrie 2001 al procurorului general, fiind planificate patru colocvii trimestriale pentru fiecare an calendaristic, temele ce urmează a fi dezbătute precum şi procurorii care prezintă temele supuse dezbaterii.

Personalul auxiliar de specialitate a participat atât la seminarii organizate de Şcoala Naţională de grefieri, în cadrul programului naţional de formare continuă, cât şi la programul de formare descentralizat.

Formarea profesională descentralizată a personalului auxiliar de specialitate s-a realizat, atât pe parcursul anului 2016 cât şi în semestrul I al anului 2017, trimestrial, sub îndrumarea unui procuror coordonator, în şedinţe de pregătire profesională în care s-au dezbătut teme de interes practic pentru activitatea specifică a acestei categorii de personal, potrivit ordinului procurorului general nr. 84/2007.

5. Asumarea responsabilităţii. Îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de legi şi regulament. Procurorul şef secţie şi procurorul şef adjunct secţie şi-au îndeplinit

corespunzător atribuţiile conferite de legi şi regulament, respectiv de a

32 / 236

organiza, conduce, controla şi răspunde, de activitatea întregului personal din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsurile care se impun pentru desfăşurarea eficientă a activităţii; repartizarea pe baza unor criterii obiective, procurorilor şi celuilalt personal din subordine spre soluţionare dosarele, plângerile şi celelalte lucrări înregistrate în secţie; stabilirea atribuţiilor manageriale delegate procurorilor şefi adjuncţi secţie; examinarea lucrărilor procurorilor din secţie; organizarea şi programarea participării procurorilor la judecarea cauzelor penale şi civile la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională, potrivit legii şi ordinelor procurorului general; analizarea cazurile de aplicare neunitară a unor dispoziţii legale în practica instanţelor de judecată şi informarea conducerii Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea declarării recursului in interesul legii; întocmirea semestrială a analizei activităţii judiciare în cauzele penale şi civile; rezolvarea sesizărilor şi reclamaţiilor în legătură cu activitatea judiciară penală şi civilă; exercitarea controlului asupra activităţii desfăşurate de procurorii şefi serviciu şi exercitarea oricăror alte atribuţii dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul şef Birou recursuri penale în interesul legii, s-a preocupat permanent de respectarea de către personalul din cadrul acestui birou a atribuţiilor, respectiv de examinare a hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate în cauze penale, în vederea exercitării recursului în interesul legii, în cazul în care se face dovada existenţei unei practici neunitare; examinarea cererilor de revizuire întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală; analizarea cauzelor cu inculpaţi arestaţi preventiv în care instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri judecătoreşti de achitare; analizarea chestiunilor de drept care au primit o soluţionare diferită din partea instanţelor judecătoreşti; elaborarea unor puncte de vedere şi note de studii în probleme de drept controversate care nu implică promovarea unui recurs în interesul legii; întocmirea propunerilor de recurs în interesul legii; motivarea cererilor de strămutare a judecării unor cauze penale; analizarea cererilor formulate de participanţii la procesele penale în legătură cu activitatea judiciară; întocmirea evidenţelor şi efectuarea lucrărilor dispuse prin ordin al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie precum şi orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente.

Procurorul şef al Biroului de reprezentare din cadrul Serviciului Judiciar penal s-a preocupat de aducerea la îndeplinire a sarcinilor şi atribuţiilor legale şi regulamentare de către procurorii din cadrul acestui birou, respectiv de asigurarea participării la judecarea cauzelor penale, potrivit legii; exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile prevăzute de lege; participarea la soluţionarea de către

33 / 236

Curtea Constituţională a excepţiilor de neconstituţionalitate în cauzele penale, potrivit legii; evidenţierea problemelor controversate de aplicare a legii penale apărute cu ocazia judecării cauzelor penale la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiilor de neconstituţionalitate în cauzele penale şi propunerea promovării recursului în interesul legii atunci când se constată aplicarea neunitară a unor dispoziţii legale; executarea lucrărilor dispuse prin ordin al procurorului general şi exercitarea altor atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.

Procurorii şefi care au coordonat activitatea Biroului de recursuri civile în interesul legii în perioada verificată s-au preocupat de aducerea la îndeplinire de către personalul acestui birou a atribuţiilor conferite de lege respectiv de analizare a hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile pronunţate în cauzele civile, în vederea exercitării recursului în interesul legii, în cazul în care se face dovada existenţei unei practici neunitare; propunerea şi întocmirea proiectelor de recurs în interesul legii; elaborarea unor puncte de vedere şi note de studiu în probleme de drept controversate care nu implică promovarea unui recurs în interesul legii; motivarea cererilor de strămutare în cauzele prevăzute de lege; soluţionarea cererilor în legătură cu activitatea judiciară formulate de participanţii în procesele civile; întocmirea evidenţelor şi efectuarea lucrărilor dispuse prin ordin al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente; asigurarea evidenţei cauzelor civile având ca obiect acţiunile formulate în baza dispoziţiilor art.538–542 din Codul de procedură penală.

Procurorul şef al Biroului de reprezentare din cadrul Serviciului Judiciar civil s-a preocupat de aducerea la îndeplinire a sarcinilor şi atribuţiilor legale şi regulamentare de către procurorii din cadrul acestui birou, respectiv de asigurarea participării la judecarea cauzelor civile în cazurile prevăzute de lege, precum şi de ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile legii; participarea la soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiilor de neconstituţionalitate în cauzele civile şi în alte cauze, potrivit legii; evidenţierea problemelor controversate de aplicare a legii civile apărute cu ocazia judecării cauzelor civile la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiilor de neconstituţionalitate în cauzele civile şi propun promovarea recursului în interesul legii atunci când se constată aplicarea neunitară a unor dispoziţii legale; executarea lucrărilor dispuse prin ordin al Procurorului General şi exercitarea altor atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.

Delegarea atribuţiilor Pe lângă atribuţiile stabilite în sarcina procurorului şef secţie, acesta

participă şi la şedinţele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

34 / 236

(completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală şi completul pentru soluţionarea recursurilor penale în interesul legii), precum şi la cele ale Curţii Constituţionale.

O serie de activităţi sunt delegate de procurorul şef secţie, după cum urmează:

organizarea, conducerea şi controlul activităţii Serviciului judiciar civil au fost delegate procurorului şef adjunct secţie;

întocmirea analizei activităţii judiciare penale a Ministerului Public a fost delegată unui procuror cu funcţie de execuţie din cadrul Biroului de recursuri penale în interesul legii;

repartizarea cauzelor având ca obiect analiza soluţiilor definitive de achitare cu inculpaţi arestaţi preventiv este delegată procurorului şef al Biroului de recursuri penale în interesul legii;

programarea procurorilor în şedinţele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală şi Completul de 5 judecători revine procurorului şef al Biroului de reprezentare;

programarea procurorilor pentru şedinţele de judecată ale completelor de Recursuri în interesul legii sau Hotărâri prealabile sunt realizate prin colaborare cu procurorul şef al Biroului de reprezentare.

6. Activitatea de îndrumare şi control Realizarea unor controale operativ curente. Îndeplinirea sarcinilor curente este verificată prin: - rezolvarea corespondentei, verificarea legalităţii actelor de soluţionare

a lucrărilor (zilnic ); - verificarea volumului de activitate, al dinamicii soluţionării lucrărilor

prin intermediul evidenţelor săptămânale (vizează atât săptămâna în curs, cât şi pe cea anterioară) întocmite de cele două birouri şi care sunt prezentate la începutul fiecărei săptămâni, cel mai târziu marţi;

- verificarea soluţiilor pronunţate de instanţă în materii monitorizate, inclusiv a soluţiilor atacabile (de regulă, acest tip de verificare se realizează punctual, prin convorbiri telefonice cu procurorul şef al Biroului de reprezentare ori cu procurorul care a participat în şedinţa de judecată, iar, în principiu, săptămânal).

- verificarea respectării termenelor, sens în care sunt ţinute evidenţe actualizate permanent şi care sunt prezentate de un grefier anume desemnat procurorului şef secţie, prezentare care are loc la momentele prestabilite (de pildă, verificarea termenelor în lucrările având ca obiect procedurile de unificare a jurisprudenţei are loc în fiecare zi de miercuri).

Controlul operativ curent vizează şi lucrările pentru care termenele de soluţionare au fost prelungite din motive obiective. Exemplificăm în acest sens următoarele lucrări:

35 / 236

În materie penală. - dosar nr…./2016, având ca obiect formularea de concluzii de către

procuror în procedura prev. de art. 475 Cod procedură penală(pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept) la solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, pentru termenul de judecată din 8 iunie 2017. Lucrarea a fost înregistrată la 19 aprilie 2016, termenul fixat pentru soluţionare fiind 4 mai 2016. Pentru motive obiective s-a solicitat, respectiv dispus prelungirea termenului, lucrarea fiind finalizată şi avizată la data de 1 iunie 2016;

- dosar nr…./2016, având ca obiect verificarea jurisprudenţei în vederea aprecierii necesităţii promovării unui recurs în interesul legii. Lucrarea a fost înregistrată la 22 decembrie 2016, termenul fixat pentru soluţionare fiind 25 ianuarie 2017. Pentru motive obiective s-a solicitat, respectiv aprobat prelungirea termenului, lucrarea fiind finalizată şi avizată la data de 16 februarie 2017;

- dosar nr…./2016, având ca obiect analiza cauzelor cu inculpaţi trimişi în judecată în stare de arest preventiv şi în care s-au pronunţat hotărâri definitive de achitare. Lucrarea a fost repartizată la data de 1 februarie 2016, termenul stabilit pentru soluţionare fiind stabilit pentru data de 2 martie 2016. Întrucât nu au fost transmise din teritoriu dosarele de instanţă, nefiind epuizate căile de atac, termenul de soluţionare a fost prelungit, lucrarea fiind finalizată şi avizată la data de 23 martie 2016.

- dosar nr…./2017, conexată la lucrarea nr. …/2017, având ca obiect verificarea din oficiu a jurisprudenţei privind efectele contestaţiei formulate de inculpat împotriva unei încheieri prin care se dispune înlocuirea unei măsuri preventive cu o altă măsură preventivă, în ipoteza soluţionării contestaţiei după expirarea duratei pentru care s-a dispus anterior măsura preventivă. Lucrarea a fost repartizată la 1 martie 2017, termenul stabilit pentru soluţionare fiind 3 mai 2017, însă pentru motive obiective termenul a fost de două ori prelungit, lucrarea fiind finalizată şi avizată la 19 iunie 2017;

- dosar nr…./2017 având ca obiect analiza cauzelor cu inculpaţi trimişi în judecată în stare de arest preventiv şi în care s-au pronunţat hotărâri definitive de achitare. Lucrarea a fost repartizată la data de 2 februarie 2017, termenul stabilit pentru soluţionare fiind stabilit pentru data de 1 martie 2017. Întrucât nu au fost transmise din teritoriu dosarele de instanţă, nefiind epuizate căile de atac, termenul de soluţionare a fost în mod repetat prelungit, lucrarea fiind finalizată şi avizată la data de 13 iunie 2017;

În materie civilă - dosar nr…./2016, având ca obiect verificarea jurisprudenței în vederea

promovării unui recurs în interesul legii. Lucrarea a fost înregistrată şi repartizată la 8 septembrie 2016, dată la care s-a dispus solicitarea

36 / 236

jurisprudenţei de la curţile de apel şi s-a stabilit termen pentru examinare şi propuneri la 16 noiembrie 2016. Pentru motive obiective s-a solicitat şi aprobat prelungirea termenului de finalizare, lucrarea fiind soluţionată la data de 15 februarie 2016;

- dosar nr…./2016 având ca obiect verificarea jurisprudenței în vederea promovării unui recurs în interesul legii. Lucrarea a fost înregistrată şi repartizată la 31 mai 2016, dată la care s-a dispus solicitarea jurisprudenţei de la curţile de apel şi s-a stabilit termen pentru examinare şi propuneri la 27 iulie 2016. Pentru motive obiective s-a solicitat şi aprobat prelungirea repetată a termenului de finalizare, lucrarea fiind soluţionată la data de 16 februarie 2017;

- dosar nr…./2016, având ca obiect cerere de dizolvare a Partidului …, formulată de …, .. şi … a presei. Lucrarea a fost înregistrată şi repartizată la 9 februarie 2016, dată la care s-a stabilit termen pentru examinare şi propuneri la 9 martie 2016. Pentru motive obiective s-a solicitat şi aprobat prelungirea repetată a termenului de finalizare, lucrarea fiind soluţionată la data de 4 mai 2016.

- dosar nr…./2017 având ca obiect verificarea jurisprudenței în vederea promovării unui recurs în interesul legii. Lucrarea a fost înregistrată şi repartizată la 1 martie 2016, dată la care s-a dispus solicitarea jurisprudenţei de la curţile de apel şi s-a stabilit termen pentru examinare şi propuneri la 26 aprilie 2017. Pentru motive obiective s-a solicitat şi aprobat prelungirea repetată a termenului de finalizare, lucrarea fiind soluţionată la data de 12 iunie 2017. - dosar nr…./2016 având ca obiect verificarea jurisprudenței în vederea promovării unui recurs în interesul legii. Lucrarea a fost înregistrată şi repartizată la 7 noiembrie 2016, dată la care s-a dispus solicitarea jurisprudenţei de la curţile de apel şi s-a stabilit termen pentru examinare şi propuneri la 21 decembrie 2016. Pentru motive obiective s-a solicitat şi aprobat prelungirea repetată a termenului de finalizare, lucrarea fiind soluţionată la data de 21 iulie 2017.

Realizarea unor controale tematice privind activitatea realizată la nivelul secţiei.

verificarea realizării activităţilor ciclice sau cu caracter de continuitate se realizează săptămânal/lunar(programarea procurorilor în şedinţele de judecată, comunicarea soluţiilor în cauzele având ca obiect căile de atac exercitate de părţi şi admise, în special, pentru motive de nelegalitale, întocmirea unor eventuale note observatorii în legătură cu acestea);

verificarea cunoaşterii şi respectării dispoziţiilor Legii nr. 302/2004 de către procurorii care participă la soluţionarea cauzelor având ca obiect procedurile reglementate de legea menţionată; necesitatea unui asemenea control tematic a rezultat în urma unor verificări

37 / 236

curente privind evidenţierea şi comunicarea soluţiilor în cauzele având ca obiect căi de atac admise părţilor;

verificarea comunicării soluţiilor în cauzele având ca obiect căile de atac exercitate de procuror.

Prin Nota de serviciu nr. 58/III-13/2016 din data de 8 ianuarie 2016, procurorul şef secţie ... a dispus, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. 3 litera a din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, verificarea trimestrială a comunicării soluţiilor în căile de atac exercitate de procuror şi consemnarea constatărilor într-un proces-verbal.

Au fost astfel efectuate asemenea controale şi întocmite procese-verbale la 31.03.2016, 28.06.2016, 30.09.2016 şi 27.12.2016.

Cu ocazia controalelor efectuate s-au luat măsuri imediate în vederea remedierii deficienţelor constatate.

7. Verificarea comportamentului şi comunicării În vederea realizării acestui obiectiv al controlului, s-au purtat discuţii cu

procurorii şi personalul auxiliar de specialitate din cadrul Secţiei, aceştia acceptând să ofere în scris relaţii despre modul în care se desfăşoară activitatea, despre managementul personalului cu funcţii de conducere şi despre comportamentul şi comunicarea instituţională şi interinstituţională.

Concluzia care se desprinde este una pozitivă, respectiv în sensul că, procurorii şi grefierii cu funcţii de conducere manifestă interes, preocupare şi disponibilitate pentru asigurarea unui climat favorabil bunei desfăşurări a activităţii Secţiei, comunicarea în cadrul colectivului fiind, după aprecierea lor, bună şi foarte bună. Nu au existat stări conflictuale în relaţiile de serviciu şi nici persoane sancţionate disciplinar.

Într-un caz izolat, unul dintre procurori cu funcție de execuţie apreciază că există sincope în comunicarea cu procurorul şef secţie şi procurorul şef adjunct secţie. În concret relatează că procurorul şef adjunct repartizează preferenţial lucrările şi stabileşte diferit termenele de soluţionare, iar în privinţa unor proiecte de recurs în interesul legii, rescrie integral proiectul trecându-se autor unic, cu propria teză juridică, contrară celei susţinute de procurorul general. De asemenea se susţine faptul că, la nivelul conducerii secţiei, nu se manifestă înţelegere faţă de disponibilitatea procurorului de a participa la seminariile profesionale la care are oportunitatea de a participa.

Aceste aspecte, s-a constatat a fi cunoscute şi la nivelul conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Din examinarea însă a volumului de activitate desfăşurat de procurorii cu funcţii de execuţie din cadrul celor două servicii, precum şi a procurorilor cu funcţii de conducere nu a rezultat o asemenea concluzie, activitatea managerială desfăşurându-se astfel cum este descrisă în cap. II pct. 1.b.c.d. a prezentului raport.

8. Măsurile dispuse pentru evidenţierea ordinelor Procurorului General.

38 / 236

Ordinele procurorului general sunt evidențiate în mape anuale, actualizate permanent, activitatea de evidențiere fiind dată (prin fișa postului) în sarcina grefierului șef serviciu, precum și a unui alt grefier.

Sunt aduse la cunoștința personalului (direct sau prin intermediul procurorilor șef birou), întocmindu-se, atunci când se apreciază necesar(de pildă, ordinele care privesc activitatea judiciară), procese verbale de luare la cunoștință.

Ordinele procurorului general privind activitatea arhivei/grefei, pe lângă cele precizate anterior, au implicat desemnarea persoanelor responsabile din cadrul personalului auxiliar, precum și a procurorului cu funcție de conducere care monitorizează/supraveghează realizarea activității (exemplificăm în acest sens Ordinul nr. 289/2016 privind sistemul de arhivare electronică );

Ordinele care normează activitatea judiciară sunt puse în practică prin activități specifice, particularizate în raport cu activitatea vizată. Exemplificăm în acest sens: Ordinul nr. 84/2007 privind completarea formării profesionale continue a personalului auxiliar de specialitate din cadrul parchetelor; Ordinul nr.103/2001 privind activitățile de învățământ profesional, sunt puse în practică prin întocmirea planului anual de activități, defalcat trimestrial, cu stabilirea temelor și desemnarea persoanelor responsabile, întocmirea trimestrială a materialelor/desfășurarea colocviilor, comunicarea acestor măsuri/activități Secției de resurse umane și documentare; Ordinul nr. 42/2014 privind căile de atac, circularele nr. 1475/C/2008 privind retragerea căilor de atac sunt puse în practică prin întocmirea actelor și realizarea activităţii administrative prescrise prin acestea; Ordinul nr. 213/2014 privind organizarea și funcționarea sistemului informațional al Ministerului Public.

7. Măsurile dispuse şi modul de aducere la îndeplinire a Ordinului nr. 213/15.07.2014 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional al Ministerului Public, prin prisma obligaţiilor stabilite în sarcina secţiei(raportări şi analize/informări).

Conform prevederilor art. 5.I.lit.C.a din ordinul menţionat, parchetele de pe lângă curţile de apel comunică Secţiei judiciare - Serviciului judiciar penal, cazurile de inculpaţi arestaţi preventiv faţă de care instanţele de judecată au pronunţat hotărâri definitive de achitare. Analiza acestor cauze se face în urma examinării dosarelor, implică aprecieri cu privire la legalitatea şi temeinicia soluţiei, cuprind aprecierile şi măsurile ce se impun a fi luate şi se prezintă conducerii Ministerului Public spre avizare, iar concluziile sunt comunicate parchetelor de pe lângă curţile de apel pentru a fi aduse la cunoştinţa întregului colectiv de procurori.

Conform prevederilor art. 5.I.C.e din acelaşi ordin parchetele de pe lângă curţile de apel sesizează existenţa unor cazuri de aplicare neunitară a legii în practica instanţelor, la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar penal, sunt

39 / 236

examinate problemele de drept şi atunci când se impune este verificată jurisprudenţa naţională ce vizează aceste probleme de drept, fiind exprimat un punct de vedere ce este comunicat unităţilor de parchet.

Semestrial şi anual este întocmită analiza activităţii judiciare în cauzele penale, activitate ce permite identificare eventualelor disfuncţionalităţi şi stabilirea măsurilor de remediere.

Potrivit art. 7 din Ordinul nr. 213 din 15 iulie 2014 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind organizarea și funcționarea sistemului informațional al Ministerului Public, astfel cum a fost modificat prin Ordinul nr. 329 din 28 octombrie 2014, Ordinul nr 52 din 19 martie 2015, Ordinul nr. 204 din 28 septembrie 2015 și Ordinul nr. 390 din 22 decembrie 2015 (forma consolidată la zi), Secția Judiciară trebuie să asigure cunoașterea, evidența și comunicarea următoarelor date din activitatea proprie:

- sunt comunicate de îndată la Secția de resurse umane și documentare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, actele sau faptele de nerespectare a îndatoririlor de serviciu, precum și în legătură cu comportările care dăunează interesului serviciului sau prestigiului justiției săvârșite de personalul Ministerului Public. În perioada suspusă controlului nu au existat situații din care să rezulte necesitatea aplicării acestor dispoziții.

- schimbările intervenite în situația personală a procurorilor după numirea lor în funcție (căsătorie, nașterea unui copil, divorț, etc.) atunci când au intervenit aceste schimbări sunt comunicate Secției de resurse umane și documentare, împreună cu actele doveditoare.

În ceea ce priveşte problemele de drept constate în activitatea parchetelor concluziile rezultate din soluționarea lucrărilor în care s-a verificat jurisprudența în vederea promovării recursului în interesul legii și notele de studiu întocmite de procurorii din cadrul Secției Judiciare în probleme de drept controversate, după avizarea lor de către conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, acestea au fost comunicate, de îndată, tuturor parchetelor de pe lângă curțile de apel (în cauzele penale și în cauzele civile în care participarea procurorului este obligatorie potrivit legii sau ordinului procurorului general), precum și Secției de resurse umane și documentare.

De asemenea, Secția de resurse umane și documentare, fiind sesizată de unitățile de parchet, solicită Secției Judiciare formularea unor puncte de vedere asupra unor probleme de drept constatate în activitatea acestora, iar notele de studiu întocmite sunt discutate și în cadrul Consiliului Științific al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Sunt comunicate semestrial, la Secția de resurse umane și documentare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție formularele statistice prevăzute de Hotărârea nr. 69/2014 a Plenului Consiliului Superior al

40 / 236

Magistraturii. Formularele statistice semestriale sunt introduse în aplicația statistică a Ministerului Public până la data de 10 iulie a fiecărui an, iar formularele statistice pe suport de hârtie rămân la secție, ca element de comparație, conform dispozițiilor art. 7 pct. IV lit. B. a) din ordin.

Sunt comunicate anual, la Secția de resurse umane și documentare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, formularele statistice prevăzute de Hotărârea nr. 69/2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cuprinzând datele statistice cumulate pe întregul an. Formularele statistice anuale sunt introduse în aplicația statistică a Ministerului Public până la data de 10 ianuarie a anului următor, iar formularele statistice pe suport de hârtie rămân la secție, ca element de comparație, conform dispozițiilor art. 7 pct. V lit. B. a) din ordin.

Capitolul III. Activitatea judiciară în cauzele penale şi civile La Serviciul Judiciar penal - Biroul de recursuri penale în interesul legii

s-au aflat în studiu un număr de 53 lucrări având ca obiect unificarea practicii judiciare (8 dintre acestea fiind rămase din perioada anterioară)din care au fost soluţionate un număr de 44 lucrări: 10 propuneri de recurs în interesul legii (5 proiecte de recurs în interesul legii, două puncte de vedere vizând sesizarea înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu propunere de recurs în interesul legii de către ceilalţi titulari şi 3 referate de închidere); 23 concluzii în cauze în care înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept; 11 lucrări au avut ca obiect analiza unor probleme de drept susceptibile să genereze o practică neunitară şi care au fost închise, prin referat, însă fără o verificare a jurisprudenţei naţionale.

În semestrul I/2017, s-au aflat în studiu 63 de lucrări având ca obiect unificarea practicii judiciare dintre care 9 au rămas nesoluţionate din anul anterior. Au fost soluţionate 12 propuneri de recurs în interesul legii (2 puncte de vedere exprimate în cauzele în care instanţa supremă a fost sesizată cu recurs în interesul legii, dintre care într-o cauză au fost conexate două lucrări şi 10 referate de închidere); au fost întocmite concluzii în 22 de cauze în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dintre care într-o cauză au fost conexate două lucrări; 22 lucrări au avut ca obiect analiza unor probleme de drept susceptibile să genereze o practică neunitară şi care au fost închise, prin referat, însă fără o verificare a jurisprudenţei naţionale, respectiv un total de 58 lucrări soluţionate.

În cursul anului 2016, procurorii din cadrul Biroului de reprezentare în cauzele penale, au participat la 270 şedinţe de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind un număr de 248 cauze. Au fost formulate un număr

41 / 236

de 2319 concluzii. Au fost examinate 39 de hotărâri în vederea exercitării căii de atac, fiind declarate 2 apeluri şi o contestaţie.

În cursul semestrului I 2017 procurorii din cadrul Serviciului judiciar penal -- Biroului de reprezentare au participat în 147 şedinţe de judecată, în 1424 cauze şi au formulat un număr de 1133 concluzii. Au examinat 19 hotărâri în vederea exercitării căilor de atac, fiind declarate 2 apeluri.

La Serviciul judiciar civil, procurorii din cadrul Biroului de recursuri civile în interesul legii a avut de soluţionat în cursul anului 2016 un număr de 1898 lucrări din care a soluţionat 1751.

Procurorii din cadrul Biroului de reprezentare au participat într-un număr de 219 şedinţe privind 791 cauze dintre care 654 au fost judecate. La Curtea Constituţională au participat într-un număr de 48 şedinţe privind 1053 cauze, dintre care 1043 judecate. La sfârşitul anului au rămas nesoluţionate un număr de 147 lucrări.

În semestrul I al anului 2017, Biroul de recursuri civile în interesul legii a avut de soluţionat 1211 lucrări din care a soluţionat 1054. Procurorii din cadrul Biroului de reprezentare au participat într-un număr de 92 şedinţe privind 142 cauze dintre care 99 au fost judecate. La Curtea Constituţională au participat într-un număr de 24 şedinţe privind 651 cauze, toate judecate. La sfârşitul semestrului au rămas nesoluţionate un număr de 157 lucrări.

1. Planificarea procurorilor în şedinţele de judecată, inclusiv la Curtea Constituţională, modul de pregătire a şedinţelor de judecată, inclusiv a fişelor de şedinţă;

Planificarea procurorilor în vederea participării la şedinţele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Curţii Constituţionale se realizează de către procurorii şefi ai Birourilor de reprezentare cu avizul procurorului şef secţie. Procurorii sunt repartizaţi în raport de completele de judecată, asigurându-se continuitatea şi stabilitatea, media participărilor fiind de 2 şedinţe de judecată lunar.

Reprezentarea Ministerului Public în şedinţele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii şi Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este asigurată de procurorul delegat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie(de regulă procurorul şef al Biroului de reprezentare).

Planificarea procurorilor în şedinţele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională s-a făcut cel puţin cu o lună înainte, de către procurorii şefi ai Birourilor de reprezentare. Au fost astfel întocmite tabele în care au fost înserate numele procurorilor, data şedinţei, numărul cauzelor şi a concluziilor. Separat au fost planificate participările procurorilor la şedinţele completelor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.

42 / 236

Planificările lunare au fost comunicate procurorului şef secţie pentru avizare, forma definitivă fiind adusă la cunoştinţă atât procurorilor, cât şi personalului auxiliar care deserveşte această structură pentru a da posibilitatea acestuia de a pregăti din timp şedinţele de judecată.

Procurorii au continuitate în activitatea de participare la şedinţele de judecată ale aceloraşi complete, pregătirea acestora pentru şedinţele de judecată fiind ireproşabilă, iar fişele de şedinţă complete şi funcţionale.

În cadrul instanţei de contencios constituţional, reprezentarea Ministerului Public este asigurată de către procurori desemnaţi în conformitate cu prevederile art. 74 din Legea nr. 304/2004, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie(procurorul şef secţie, procurorul şef birou de reprezentare şi un procuror cu funcţie de execuţie).

Pregătirea şedinţei de judecată presupune examinarea fiecărui dosar, procurorul de şedinţă făcându-şi notiţele pe care le consideră necesare, eventual, copii xerox, folosind şi alte evidenţe în format electronic existente în sistemul ECRIS.

Pentru facilitarea pregătirii ședinței de judecată sunt ținute evidențe care permit, nu doar gestionarea eficientă a activității, ci și cunoașterea jurisprudenței instanței supreme în materii de interes ( evidența recursurilor în casație, inițiată încă din 2014, odată cu apariția aceste noi instituții și care permite cunoașterea configurării jurisprudențiale a cazurilor de casare, a condițiilor de admisibilitate ale căii extraordinare de atac etc.; evidența cauzelor instrumentate de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism care permite cunoașterea jurisprudenței în materia infracțiunilor specifice, de competența acestei structuri; evidența cauzelor având ca obiect proceduri prevăzute de Legea nr. 302/2004, de asemenea utilă pentru cunoașterea jurisprudenței, mai ales ”de casare”, identificarea lacunelor legislative; evidențe ”speciale” prin care se urmăresc aspecte punctuale ale procedurilor, jurisprudenței - de pildă, modul de aplicarea deciziei Curții Constituționale nr. 405/2016; evidența cauzelor având ca obiect infacţiunea. prev. de art. 2531 C.pen. 1969/art. 303 C.pen. ).

2.Verificarea modului în care au fost examinate soluţiile pronunţate de instanţa de judecată şi exercitarea căilor de atac.

Activitatea de examinare a soluţiilor şi de exercitare a căilor de atac se realizează în conformitate cu prevederile ordinului nr. 42/2014, modificat prin ordinul nr. 207/2014, ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a adresei circulare a procurorului general nr. …/2009.

Această activitate se realizează de îndată după obținerea soluției (minutei) prin analiza acesteia de către procurorul de ședință și procurorul șef birou ( în lipsa acestuia, direct cu procurorul șef secție), cu informarea/discuția telefonică a procurorului șef secție. Concluzia rezultată în urma acestei analize

43 / 236

este comunicată și structurii de parchet care a emis actul de sesizare (Secția de urmărire penală și criminalistică), comunicându-se totodată și soluția pronunțată.

Emitentului actului de sesizare îi este comunicată și soluția în eventuala cale de atac declarată fie de procuror, fie de alți titulari. Analiza și concluziile acesteia sunt consemnate în condica de analiză a soluțiilor de către procurorul șef birou. La această condică se adaugă evidența separată a căilor de atac exercitate și în care sunt consemnate toate datele necesare (date de identificare a cauzei, respectiv, nr. lucrare în secție, nr. dosar instanță, soluția pronunțată, obiect, părți, procurorul care a participat și căruia îi revine motivarea căii de atac, data declarării căii de atac, adresa de declarare și de solicitare a dosarului de la instanță în vederea motivării căii de atac, data primirii dosarului de la instanță, data motivării acestuia și a restituirii dosarului la instanță, termenele, soluția în calea de atac).

În cursul anului 2016 procurorii din cadrul Serviciului judiciar penal au examinat 39 de hotărâri în vederea exercitării căii de atac, fiind declarate 2 apeluri şi o contestaţie. Au fost admise 6 căi de atac declarate de procurori, din cele 8 aflate pe rol, incluzând şi pe cele declarate în anii anteriori, şi anume : 4 apeluri, o contestaţie în anulare şi o revizuire.

În cursul semestrului I 2017 procurorii din cadrul Serviciului judiciar penal - Biroului de reprezentare au examinat 19 hotărâri în vederea exercitării căilor de atac, fiind declarate 2 apeluri.

Activitatea de examinare a soluţiilor în vederea exercitării căilor de atac s-a realizat de îndată după obţinerea soluţiei/minutei, prin analiza acesteia de către procurorul de şedinţă şi procurorul şef birou ori în lipsa acestuia, cu procurorul şef secţie. După informarea şi a procurorului şef secţie concluzia asupra legalităţii şi temeiniciei soluţiei este comunicată şi structurii de parchet care a emis actul de sesizare, comunicându-se totodată şi soluţia pronunţată.

Analiza şi concluziile acesteia sunt consemnate în condica de analiza soluţiilor de către procurorul şef birou. Este condusă separat şi evidenţa căilor de atac exercitate, în care sunt consemnate toate datele necesare.

3. Termenele de redactare ale motivelor căilor de atac exercitate. Motivarea căilor de atac s-a realizat conform prevederilor Ordinului nr.

42/2014 al procurorului general, modificat prin ordinul 207/2014, în cel mult 10 zile de la repartizarea lucrării.

În materie penală, pe parcursul anului 2016 au fost exercitate 3 căi de atac (2 apeluri şi o contestaţie).

Cele 2 apeluri declarate în semestrul I al anului 2017 nu au fost motivate deoarece instanţa supremă nu a redactat hotărârile împotriva cărora s-au declarat aceste căi de atac.

4. Informări/analize întocmite potrivit ordinelor procurorului general al PICCJ cu privire la hotărârile de achitare definitive;

44 / 236

Analiza cauzelor cu inculpaţi arestaţi în care s-au pronunţat hotărâri definitive de achitare s-a făcut în conformitate cu dispoziţiile art. 5.I.lit.C.a din Ordinul nr. 213/2014 după examinarea dosarelor sub aspectul legalităţii şi temeiniciei soluţiilor dispuse de procuror.

Analizele cuprind aprecierile şi măsurile ce se impun a fi luate şi se prezintă conducerii Ministerului Public spre avizare, iar concluziile sunt comunicate parchetelor de pe lângă curţile de apel pentru a fi aduse la cunoştinţa întregului colectiv de procurori, în vederea remedierii eventualelor deficienţe constate.

În anul 2016 s-au înregistrat astfel 19 cauze cu 32 de inculpaţi arestaţi în care s-au pronunţat soluţii de achitare, iar în semestrul I al anului 2017 s-au înregistrat 12 cauze cu 13 inculpaţi arestaţi în care s-au pronunţat soluţii de achitare.

Pentru fiecare dintre aceste cauze în care s-a dispus achitarea la nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel s-au întocmit informări şi s-au făcut aprecieri cu privire la temeinicia şi legalitatea soluţiilor de trimitere în judecată emise de procurori.

După raportarea acestor soluţii la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie lucrarea a fost repartizată unui procuror din cadrul Biroului de recursuri penale în interesul legii, care a procedat la examinarea şi întocmirea unor referate finalizate cu aprecieri privind legalitatea trimiterii în judecată, aprecieri asupra urmăririi penale şi probatoriului administrat de procuror.

Fiecare asemenea lucrare finalizată a fost înaintată conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a dispune.

Dintre cele 31 cauze în care s-au dispus soluţii de achitare în perioada controlată, s-a apreciat că într-un număr de 12, soluţiile de trimitere în judecată dispuse de procurori nu au fost legale şi temeinice, concluziile fiind transmise spre informare şi unităţilor de parchet din teritoriu.

5. Note pentru evidenţierea practicii neunitare şi propuneri pentru exercitarea recursului în interesul legii.

Activitatea de unificare a practicii judiciare se realizează prin: examinarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate şi sesizarea conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea promovării recursului în interesul legii; formularea concluziilor în cauzele în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată în vederea pronunţării unor hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, potrivit art. 475 şi următoarele din Codul procedură penală; examinarea problemelor de drept susceptibile să genereze o practică neunitară şi exprimarea unui punct de vedere ce este comunicat unităţilor de parchet prin intermediul parchetelor de pe lângă curţile de apel.

În cursul anului 2016, s-au aflat în studiu un număr de 53 lucrări având ca obiect unificarea practicii judiciare(8 dintre acestea fiind rămase din perioada anterioară).

45 / 236

Dintre acestea au fost soluţionate un număr de 44 lucrări: -10 propuneri de recurs în interesul legii (5 proiecte de recurs în interesul

legii, două puncte de vedere vizând sesizarea înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu propunere de recurs în interesul legii de către ceilalţi titulari şi 3 referate de închidere);

- 23 concluzii în cauze în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;

- 11 lucrări au avut ca obiect analiza unor probleme de drept susceptibile să genereze o practică neunitară şi care au fost închise, prin referat, însă fără o verificare a jurisprudenţei naţionale.

În semestrul I/2017, s-au aflat în studiu 63 de lucrări având ca obiect unificarea practicii judiciare dintre care 9 au rămas nesoluţionate din anul anterior.

Din totalul de 63 de lucrări aflate pe rol: - au fost soluţionate 12 propuneri de recurs în interesul legii (2 puncte de

vedere exprimate în cauzele în care instanţa supremă a fost sesizată cu recurs în interesul legii, dintre care într-o cauză au fost conexate două lucrări şi 10 referate de închidere);

- au fost întocmite concluzii în 22 de cauze în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dintre care într-o cauză au fost conexate două lucrări;

- 22 lucrări au avut ca obiect analiza unor probleme de drept susceptibile să genereze o practică neunitară şi care au fost închise, prin referat, însă fără o verificare a jurisprudenţei naţionale, respectiv un total de 58 lucrări soluţionate.

În materie civilă, unificarea practicii judiciare este un element esenţial al activităţii Biroului de recursuri civile în interesul legii şi constă în identificarea acelor probleme de drept care au generat o practică neunitară la nivelul instanţelor de judecată, verificarea jurisprudenţei,studierea acestor probleme, redactarea proiectelor de recurs în interesul legii ori a punctelor de vedere.

În cursul anului 2016 şi semestrului I al anului 2017, urmare analizării sesizărilor de practică neunitară formulate de curţile de apel din ţară, a participării la întâlnirile cu preşedinţii de secţii din cadrul curţilor de apel, organizate de Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul cărora au fost dezbătute probleme de practică neunitară în materia dreptului civil, dreptului procesual civil, dreptului administrativ şi fiscal, în materia conflictelor de muncă şi asigurărilor sociale, în materia litigiilor cu profesioniştii şi insolvenţei, procurorii din cadrul Serviciului judiciar civil au formulat 4 propuneri de recurs în interesul legii. De asemenea, urmare analizării sesizărilor formulate de petiţionari, au fost formulate propuneri de recurs în interesul legii în 16 lucrări.

46 / 236

Aceste propuneri au fost aprobate de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dispunându-se analizarea jurisprudenţei prin curţile de apel din ţară.

În vederea uniformizării jurisprudenţei la nivel naţional, au fost întocmite 10 note/opinii/informări/comunicări, care au fost trimise la Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Afacerilor Externe, curţilor de apel din ţară, secţiilor şi direcţiilor unităţilor de parchet.

Metodologia de lucru: Procurorii din cadrul Biroului de recursuri penale în interesul legii şi

Biroului de recursuri civile în interesul legii, elaborează punctele de vedere asupra sesizărilor de recurs în interesul legii formulate de alţi titulari (Avocatul Poporului, Colegiul de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,colegiile de conducere ale curţilor de apel).

Aceste lucrări sunt întocmite în numele procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în calitatea acestuia de titular al recursului în interesul legii şi în considerarea reprezentării instituţionale.

Lucrările întocmite de procurorii cărora le-au fost repartizate, în urma analizării jurisprudenţei şi doctrinei în materie, sunt prezentate spre avizare procurorilor şefi birou şi, respectiv procurorului şef secţie/şef adjunct secţie, în condiţiile în care funcţia de procuror serviciu, atât civil cât şi penal sunt vacante.

Procurorii cu funcţii de conducere efectuează propria documentare şi analizează argumentele expuse de procurori, iar atunci când apreciază oportun restituie lucrările procurorilor în vederea reexaminării sau completării, indicând aspectele care trebuie suplimentate şi stabilind termene pentru refacerea acestor lucrări.

Atunci când procurorul şef care avizează lucrarea are o altă opinie decât procurorul desemnat să o efectueze, întocmeşte o notă separată în care îşi expune propriile argumente şi elaborează un proiect de recurs în interesul legii ori punct de vedere distinct. Ambele propuneri sunt prezentate pentru avizare conducerii parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Atunci când procurorul cu funcţie de conducere apreciază că opinia procurorului este legală şi oportun a fi promovată instituţional, însă, din propria analiză a jurisprudenţei şi doctrinei, consideră că se justifică o altă motivare ori prezentarea unor argumente suplimentare şi a unui alt raţionament juridic, procedează la, completarea, modificarea ori refacerea lucrării întocmită de procuror.

Din punct de vedere statistic, aceste lucrări sunt evidenţiate ca activitate a procurorului căruia lucrarea i-a fost repartizată, în aplicaţia ECRIS fiind indicaţi şi procurorii cu funcţii de conducere care au adus modificări şi completări.

47 / 236

În registrele de evidenţă aceste lucrări sunt scăzute la expediere din evidenţa procurorului căruia i-au fost repartizate. Doar pentru evaluarea calităţii activităţii şi a volumului de activitate desfăşurată de procurorii şefi pe componenta controlului operativ curent, se fac menţiuni statistice privind implicarea acestora în elaborarea lucrărilor.

Aplicaţia ECRIS nu permite închiderea lucrării decât pentru procurorul la care a fost înregistrată iniţial, iar procurorii şefi care au intervenit substanţial asupra motivării sunt menţionaţi la rubrica „Indicaţii”.

Această procedură de lucru se aplică şi în privinţa memoriilor şi a notelor de studiu în probleme de drept în care nu s-a promovat recurs în interesul legii.

Statistic, din cele 33 recursuri în interesul legii şi puncte de vedere transmise la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în perioada anului 2016 şi a semestrului I 2017, de către Biroul de recursuri civile în interesul legii, procurorii şefi au întocmit proiecte separate ori au refăcut integral lucrările în 11 dintre acestea.

6. Puncte de vedere şi note de studii în probleme de drept controversate, care nu implică promovarea unui recurs în interesul legii.

În cursul anului 2016 la nivelul Serviciului judiciar penal au fost întocmite 10 asemenea puncte de vedere ce au fost şi comunicate către solicitanţi, iar în cursul semestrului I al anului 2017 un număr de 23 puncte de vedere.

Serviciul judiciar civil a formulat în cursul anului 2016 un număr de 30 note privind observaţii, puncte de vedere, note de studiu şi propuneri cu privire la proiecte de acte normative, ordine interne şi formulare statistice care interesează activitatea Ministerului Public, precum şi asupra evaluării profesionale a magistraţilor.

7. Analiza chestiunilor de drept care au primit o soluţionare diferită din partea instanţelor judecătoreşti.

În cursul anului 2016 şi semestrul I/2017, în materie penală, au fost formulate 25 de concluzii în cauze în care instanţa supremă a fost sesizată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

În cursul anului 2016 şi a semestrului I al anului 2017, procurorii din cadrul Biroului de recursuri civile în interesul legii au avut de soluţionat un număr de 133 sesizări referitoare la solicitările formulate de parchetele din ţară în care solicitau pronunţarea unor hotărâri prealabile privind diverse chestiuni de drept. Un număr de 110 lucrări au fost soluţionate prin referate de închidere, în celelalte lucrări nefiind identificate probleme de drept care să se fi verificat sau să se afle în curs de verificare la nivelul Serviciului judiciar civil.

8. Examinarea cererilor de revizuire întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională.

Cererile de revizuire întemeiate pe dispoziţiile Legii nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională sunt examinate în cadrul Biroului de recursuri penale în interesul legii. Repartizarea acestor cereri spre soluţionare

48 / 236

se face de către procurorul şef birou, în mod aleatoriu, cu respectarea principiilor specializării şi continuităţii în activitatea judiciară.

Aceste cereri sunt redactate în numele procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ca urmare a solicitării Ministerului Justiţiei, iar termenele de soluţionare sunt de 3 zile în cazul în care persoana se află în stare de arest, respectiv 15 zile atunci când se află în stare de libertate.

În cursul anului 2016 au fost soluţionate 2 lucrări din această categorie iar în semestrul I 2017 un număr de 6 lucrări.

9. Motivarea cererilor de strămutare a judecării unor cauze penale sau

civile. În cursul anului 2016 şi semestrului I al anului 2017 nu au fost

înregistrate şi nici soluţionate cereri de strămutare a judecării cauzelor penale ori civile.

10. Modul de soluţionare a cererilor în legătură cu activitatea judiciară formulate de participanţii la procesele penale sau civile.

În cursul anului 2016 s-au înregistrat 121 de memorii prin care participanţii la procedurile judiciare penale au formulat obiecţiuni privind temeinicia şi legalitatea hotărârilor judecătoreşti pronunţate în materie penală ori au solicitat promovarea recursului în interesul legii sau a căilor extraordinare de atac, iar în cursul semestrului I al anului 2017 s-au înregistrat 60 asemenea cereri.

Aceste cereri au fost soluţionate cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.27 din 30 ianuarie 2002 şi art.148-150 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor.

Lucrarea se prezintă spre examinare procurorului şef secţie ori procurorului şef birou care o repartizează spre soluţionare unui procuror.

Soluţionarea lucrării presupune parcurgerea unor etape şi anume: calificarea petiţiei (solicitare pentru exercitarea unei căi extraordinare de atac; obiecţiuni vizând legalitatea şi temeinicia soluţiei dispuse în cauza penală; încălcarea drepturilor persoanelor aflate în stare de deţinere etc.); stabilirea competenţei de soluţionare; întocmirea unui referat care cuprinde data sesizării,obiecţiunile petiţionarului, verificările efectuate, menţiuni vizând cauzele la care se face referire şi măsurile legale ce se pot adopta.

Soluţia dispusă se comunică petiţionarului în termenul prevăzut de art. 8 din Ordonanţei Guvernului nr.27/2002 aprobată prin legea nr.233/2002.

11. Evidenţa şi analizarea cauzelor civile având ca obiect acţiunile formulate în baza dispozițiilor art.538 – 542 Cod de procedură penală, precum şi informarea parchetelor cu privire la acestea.

49 / 236

În perioada de supusă controlului, procurorii din cadrul Biroului de recursuri civile în interesul legii au întocmit 440 referate în cauze având ca obiect acţiuni aflate în diverse stadii procesuale, formulate în vederea reparării prejudiciilor morale/materiale produse prin erori judiciare săvârşite în procesele penale.

În aceeaşi perioadă, în evidenţa Serviciului judiciar civil au fost identificate un număr de 238 cauze având ca obiect acţiuni formulate în baza art. 538 – 542 Cod de procedură penală, din care 106 au fost soluţionate definitiv/irevocabil de către instanţă(65 soluţii de admitere şi 41 soluţii de respingere acţiune reclamant), această activitate fiind desfăşurată în conformitate cu dispoziţiile Ordinului nr. ….2014 al procurorului general, fiind întocmite referate de închidere şi scoatere din evidenţă a acestora.

Un număr de 61 lucrări din anul 2016 au fost păstrate în evidenţa Serviciului fiind în curs de judecare în diverse faze procesuale , iar în semestrul I al anului 2017, un număr de 71 asemenea lucrări, pentru care s-au întocmit referate de menţinere în evidenţă.

Pe parcursul judecării acestor cauze, la nivelul Serviciului judiciar civil au fost întocmite 14 puncte de vedere/note de îndrumare, care au fost transmise parchetelor interesate în vederea valorificării de către procurorii de şedinţă.

Evidenţa acestor cauze şi documentaţia aferentă sunt păstrate în mape semestriale şi anuale.

Capitolul IV. Activitatea de grefă, registratură şi arhivă. La nivelul Secţiei judiciare activitatea de grefă, registratură şi arhivă este

realizată de un grefier şef secţie şi un grefier. La Serviciul judiciar penal activitatea este realizată de către un grefier şef serviciu. Biroul de recursuri penale în interesul legii este deservit de 5 grefieri, iar Biroul de reprezentare penal, de 3 grefieri şi un agent procedural. La Serviciul judiciar civil activitatea este realizată de către un grefier şef serviciu. Biroul de recursuri civile în interesul legii este deservit de 5 grefieri, iar Biroul de reprezentare civil, 3 grefieri şi un agent procedural.

Întregul personal al Serviciului judiciar penal şi civil și-a desfășurat activitatea conform repartizării din schema de personal. Într-un singur caz, prin notă de serviciu s-a dispus ca un grefier să își desfășoare activitatea în altă structură decât aceea în care figura conform schemei de personal.

În cadrul personalului auxiliar de specialitate, au fost desemnați grefieri care să asigure desfășurarea unor activități specifice (ECRIS, arhivare electronică, evidența ordinelor procurorului general etc). Pentru fiecare dintre aceste posturi au fost deja formați și specializați câte doi grefieri (ceea ce asigură desfășurarea continuă a activității).

În cursul controlului au fost verificate evidenţele secţiei, constatându-se că sunt ținute toate registrele şi condicile prevăzute de dispoziţiile art.173 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor şi a Ordinului nr.11/2014 al

50 / 236

Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit specificului secţiei.

În urma verificării acestor evidente s-a reținut că registrele şi condicile, sunt completate cu respectarea rubricilor acestor formulare şi a dispozițiilor regulamentare care definesc această materie.

La Serviciul judiciar penal mai sunt întocmite şi conduse defalcat pe tipuri de activităţi:

- evidenţe privind recursurile în interesul legii promovate la Înalta Curte de Casaţie şi justiţie;

- evidenţe privind recursurile în interesul legii soluţionate prin referat de încheiere;

- evidenţe privind recursurile în interesul legii aflate în lucru; - cauze având ca obiect concluziile în care Înalta Curte de Casaţie şi

justiţie a fost sesizată cu dezlegarea unor chestiuni de drept; - cauze având ca obiect verificarea jurisprudenţei; - revizuiri întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 302/2004; - cauze în care instanţele de judecată au pronunţat hotărâri definitive de

achitare în care inculpaţii au fost arestaţi preventiv; La Serviciul judiciar civil mai sunt întocmite şi conduse defalcat pe tipuri

de activităţi: - evidenţa lucrărilor cu caracter general; - evidenţa cauzelor în care au fost admise recursurile părţilor pentru

motive de nelegalitate; - evidenţa cauzelor având ca obiect controlul averii; - evidenţa cauzelor având ca obiect acţiuni întemeiate pe dispoziţiile art.

538-539 Cod procedură penală - situaţia termenelor de evidenţă acordate pentru soluţionarea lucrărilor; - evidenţa lucrărilor pentru recursuri civile în interesul legii; - condica de predare a lucrărilor către cabinetele procurorului general şi

adjuncţilor acestuia; Lucrările finalizate sunt păstrate în arhiva curentă o perioadă de 1 an,

după care sunt predate la arhiva generală din cadrul Secţiei de resurse umane şi documentare – Serviciul de registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul.

SECŢIA DE RESURSE UMANE ŞI DOCUMENTARE Capitolul I. Prezentarea structurii Secţiei de resurse umane şi

documentare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie .

51 / 236

Atribuţiile, conducerea şi structura Secţiei de resurse umane şi documentare sunt prevăzute în Titlul III, cap. 4, art. 33 - 40 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2632/C din 30 iulie 2014, cu modificările şi completările ulterioare.

În cadrul Secţiei de resurse umane şi documentare funcţionează Serviciul de documentare şi statistică judiciară, Serviciul de organizare şi resurse umane şi Serviciul de registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul.

Secţia de resurse umane şi documentare exercită atribuţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind structura şi organizarea parchetelor, evidenţa personalului Ministerului Public şi administrarea carierei acestuia, precum şi atribuţiile privind activitatea de analiză, studii şi documentare juridică, de cunoaştere a cauzelor care generează şi a condiţiilor care favorizează criminalitatea, de centralizare şi prelucrare a datelor statistice şi pe cele privind protecţia minorilor, de registratură şi arhivă şi coordonează aceste activităţi desfăşurate de celelalte parchete.

Capitolul II. Verificarea organizării şi coordonării eficiente a activităţii, a comportamentului şi comunicării, a asumării responsabilităţii şi a aptitudinilor manageriale.

1.Organizarea şi coordonarea activităţii. 1.1.Resurse umane. Schema de personal şi gradul de ocupare. Secţia de resurse umane şi documentare este condusă de procurorul şef

secţie ..., delegată în funcţie din data de 23 iulie 2016 şi de procurorul şef adjunct …, delegat în această funcţie începând cu data de 01.07.2014, delegare prelungită până în prezent.

Serviciul de documentare şi statistică judiciară a fost condus în cursul anului 2016 de procurorul şef serviciu ..., pensionat la începutul anului 2017 (.. Decretul prezidenţial nr. ../2017), iar în prezent postul este vacant, fiind demarată procedura de numire. De la data vacantării funcţiei de procuror şef serviciu atribuţiile au fost preluate de conducerea Secţiei de resurse umane şi documentare, în baza Notei interne din data de 15.01.2015, emisă de procurorul şef secţie ....

În cadrul acestui serviciu îşi desfăşoară activitatea 14 procurori cu funcţie de execuţie (11 prevăzute în schema de personal, un procuror delegat şi doi procurori cu notă de serviciu de la Secţia de urmărire penală şi criminalistică), postul de conducere fiind vacant, precum şi 8 grefieri (7 pe posturi de execuţie şi unul de conducere, ocupat temporar).

Serviciul de organizare şi resurse umane este condus de procurorul şef serviciu ..., care a fost delegată în această funcţie în perioada 24.10.2014-4.03.2015 când a fost numită în funcţie prin Hotărârea nr. ../2015 a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

52 / 236

În cadrul acestui serviciu mai există 5 posturi de procurori, 9 posturi de personal auxiliar de specialitate – ocupate integral (din care unul de conducere), 4 posturi de funcţionari publici – ocupate şi un post de personal contractual - ocupat.

Serviciul de registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul este condus de procurorul şef serviciu ..., delegată în această funcţie începând cu data de 15.10.2013, delegare prelungită până la data de 04.03.2015, când a fost numită în funcţie prin Hotărârea nr. ../2015 a Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

În cadrul acestui serviciu mai activează alţi 4 procurori, precum şi 14 grefieri, incluzând şi funcţia de conducere.

1.2. Organizarea activităţii potrivit dispoziţiilor regulamentare pentru fiecare serviciu.

Organizarea activităţii de către procurorul şef secţie ... se reflectă în stabilirea sarcinilor ce trebuie îndeplinite, gruparea raţională a acestora, stabilirea legăturilor de autoritate, cooperare şi informare instituţională, precum şi dispunerea optimă a potenţialului material şi uman.

Atribuţiile ce revin procurorilor, personalului auxiliar de specialitate, funcţionarilor publici şi personalului contractual din cadrul celor trei servicii au fost stabilite prin note interne, în conformitate cu dispoziţiile regulamentare. În acest sens exemplificăm :

- Nota de serviciu din data de 15 februarie 2016, prin care procurorul şef secţie ... a stabilit atribuţiile cu caracter permanent ce revin procurorilor din cadrul Serviciului de documentare şi statistică judiciară, în cursul anului 2016;

- Nota de serviciu nr. .. din data de 23 august 2016, prin care au fost stabilite activităţile personalului auxiliar de specialitate din cadrul Serviciului de documentare şi statistică judiciară;

- Nota de serviciu nr. .. din 25 ianuarie 2017, emisă în vederea realizării dispoziţiilor Ordinului nr. .. 2017 al procurorului general privind desfăşurarea activităţii de evidenţă şi selecţionare a documentelor de arhivă, prin care procurorul şef secţie a desemnat un număr de 4 grefieri care să desfăşoare activităţi specifice conform dispoziţiilor ordinului menţionat;

- Notele de serviciu nr. …din ...2016 şi nr. … 2017, prin care au fost stabilite atribuţiile personalului auxiliar de specialitate din cadrul Serviciului de organizare şi resurse umane;

- Notele de serviciu nr. .. 2016 şi nr. .. 2017, prin care au fost stabilite atribuţiile funcţionarilor publici şi personalului contractual din cadrul Serviciului de organizare şi resurse umane;

- Notele de serviciu nr. .. 2016 şi nr. … 2017, prin care au fost stabilite atribuţiile procurorilor din cadrul Serviciului de organizare şi resurse umane;

53 / 236

- Nota de serviciu nr. … 2016, prin care au fost stabilite atribuţiile personalului auxiliar de specialitate din cadrul Serviciului de registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul;

În anul 2016, prin note interne, 3 procurori din cadrul Secţiei de resurse umane şi documentare au fost desemnaţi să participe la lucrările celor 3 Comisii permanente ale Consiliului Superior al Magistraturii (procurorii …, … şi procurorul şef serviciu …), iar din 1 februarie 2017, în locul celor 3 procurori a fost desemnat procurorul ….

De asemenea, un procuror din cadrul Secţiei de resurse umane şi documentare (…) asigură secretariatul Consiliului Ştiinţific şi al Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

1.3. Repartizarea posturilor, a personalului pe compartimente şi stabilirea atribuţiilor în raport de sectorul de activitate.

Repartizarea posturilor pe compartimente de activitate în Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este realizată prin statul de funcţii şi de personal aprobat prin ordin al ministrului justiţiei, ultimul ordin emis în acest sens fiind Ordinul nr. 3442/C/07.09.2016.

Repartizarea personalului pe compartimente de activitate din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se realizează prin ordin al procurorului general, actualizat periodic în raport de modificările intervenite. (ultimul Ordin emis nr. .. 2017, iar pentru Secţia parchetelor militare – Ordinul nr. ...2017).

1.4. Repartizarea echilibrată a lucrărilor. Repartizarea lucrărilor în cadrul secţiei a fost realizată de către

procurorul şef secţie şi procurorul şef adjunct secţie, iar în cadrul Serviciilor de către procurorii şefi serviciu, în conformitate cu prevederile Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, în mod aleatoriu, cu respectarea prioritară a principiilor specializării şi continuităţii.

Repartizarea se face avându-se în vedere următoarele criterii obiective: - volumul de lucru al personalului, ce rezultă din evidenţele secţiei,

structurate pe domenii de activitate şi actualizate permanent; - obiectul lucrărilor ce urmează a fi repartizate cât şi a celor aflate în

lucru; - complexitatea lucrărilor; - termenele stabilite pentru lucrările în curs de soluţionare. 2. Planificarea activităţii. 2.1. Programe de activitate. Prin programele de activitate semestriale s-au stabilit sarcini ce vizează

toate laturile activităţii secţiei, persoana desemnată şi persoana responsabilă de aducerea la îndeplinire a fiecărui obiectiv, precum şi termenul de realizare.

Programele de activitate au fost aprobate de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar la finele fiecărei perioade s-au

54 / 236

întocmit informări privind îndeplinirea obiectivelor stabilite, ce au fost de asemenea avizate de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Obiectivele stabilite prin programele de activitate au fost îndeplinite integral şi la termenele stabilite, întocmindu-se procese-verbale privind constatările şi măsurile dispuse, iar la sfârşitul fiecărui semestru câte o informare privind realizarea obiectivelor prevăzute în planul de activitate semestrial. Exemplificăm în acest sens: informarea nr. ../2016, informarea nr. ../2017 întocmite de procurorul şef secţie ....

3. Coordonarea activităţii potrivit dispoziţiilor regulamentare. 3.1. Coordonarea activităţilor din cadrul secţiei se reflectă în asigurarea

adaptării secţiei la condiţiile existente în fiecare moment al activităţii curente, ţinând cont de scopul urmărit, respectiv obiectivul vizat.

Prin coordonare s-a asigurat sincronizarea acţiunilor conducătorilor, a acţiunilor personalului de execuţie, în vederea desfăşurării unor activităţi eficiente, capabile să contribuie la realizarea obiectivelor prestabilite.

Coordonarea s-a realizat constant între diferitele elemente structurale şi personal, printr-o funcţionare corespunzătoare a sistemului de comunicare, personalul fiind receptiv la toate modificările care s-au impus. Coordonarea a mai presupus utilizarea corectă a motivaţiei, realizarea unei selecţii şi pregătiri corespunzătoare a personalului ca şi definirea clară a opiniilor, atitudinilor, în scopul asigurării eficienţei acestei funcţiuni.

3.2. Coordonarea activităţii celorlalte parchete din cadrul Ministerului Public.

Activitatea de documentare juridică. În scopul realizării atribuţiilor prevăzute de art. 35 alin. 1 pct. A litera j) şi

m) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, Serviciul de documentare şi statistică judiciară a desfăşurat următoarele activităţi:

- analizele întocmite pe diverse domenii de activitate, elaborate în cadrul Serviciului de documentare şi statistică judiciară. După avizarea lor de către conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au fost transmise pentru informare şi luarea de măsuri unităţilor de parchet din teritoriu, precum şi structurilor specializate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Exemplificăm în acest sens: analiza datelor rezultate din activitatea inspectorilor antifraudă detaşaţi la parchete, semestrial şi anual a fost transmisă la Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Secţia de urmărire penală şi criminalistică şi parchetele de pe lângă curţile de apel; analiza indicatorilor de calitate ai activităţii procurorilor din Ministerul Public, elaborată anual conform dispoziţiilor art. 5 pct. V pct. C litera b) din Ordinul procurorului general nr. 213/2014, a fost transmisă tuturor parchetelor de pe lângă curţile de apel;

55 / 236

- rapoartele statistice privind volumul de dosare şi alte lucrări şi media acestora pe procuror la toate nivelele ierarhice, întocmite semestrial şi anual, au fost transmise parchetelor de pe lângă curţile de apel pentru informare şi pentru luarea măsurilor ce ţin de managementul judiciar;

- analiza anuală a activităţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal, întocmită conform dispoziţiilor Legii nr. 544/2001 şi transmisă Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

- notele de studiu şi notele de opinie întocmite conform art. 35 alin. 1pct. A lit.a din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, după aprobarea lor în Consiliul Ştiinţific şi de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost trimise unităţilor de parchet care au sesizat problemele de drept, sau tuturor parchetelor şi structurilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul problemelor de drept de interes general. Exemplificăm în acest sens: nota nr. ../2016 privind aplicarea principiului ,,non bis in idem” care a fost transmisă tuturor parchetelor; nota nr. …/2016 privind aplicarea dispoziţiilor referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu, care a fost transmisă la toate parchetele; nota nr. ../2017 privind caracterul obligatoriu/facultativ al continuării urmăririi penale faţă de suspect, care a fost transmisă la toate parchetele; nota nr. …/2017 privind înţelesul noţiunii de procuror ierarhic superior, care a fost transmisă la toate parchetele;

- Listele cu actele normative publicate în Monitorul Oficial, ce au relevanţă pentru activitatea Ministerului Public, au fost transmise către toate unităţile de parchet şi structurilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

- Revista ,,Pro Lege”, în cuprinsul căreia se găsesc articole pe probleme de drept actuale, jurisprudenţă naţională şi europeană, noutăţi editoriale în domeniul juridic, a fost difuzată tuturor unităţilor de parchet şi structurilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, altor instituţii publice din ţară şi străinătate.

Activitatea de statistică judiciară s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile Hotărârii nr. 69/2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care au fost aprobate: nomenclatorul de infracţiuni, formularele statistice şi ghidul de completare a lor. Aceste dispoziţii se completează cu prevederile Ordinului nr. 213/2014 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care se stabilesc termenele la care se raportează datele statistice şi la care Secţia de resurse umane şi documentare întocmeşte analizele şi rapoartele statistice pe baza acestor date.

În anul 2016 şi în semestrul I 2017 datele statistice au fost transmise la termenele stabilite prin ordinul procurorului general, iar Serviciul de documentare şi statistică judiciară a procedat la întocmirea rapoartelor

56 / 236

statistice pe cele 3 domenii de activitate ale Ministerului Public (urmărirea penală şi supravegherea cercetărilor, activitatea procurorilor în şedinţele de judecată, activitatea neoperativă) ce au fost prezentate conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi trimise Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi unităţilor de parchet.

4. Organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale continue a procurorilor şi personalului auxiliar de specialitate – măsurile dispuse (programe, informări, ordine desemnare persoane responsabile etc.)

Procurorii din cadrul Secţiei de resurse umane şi documentare s-au înscris în programul de perfecţionare a pregătirii profesionale şi au participat efectiv la seminariile organizate de Institutul Naţional al Magistraturii. Aceştia au participat şi la grupurile de lucru interinstituţionale la care s-au dezbătut probleme de interes pentru participanţii la desfăşurarea procedurilor judiciare.

În perioada vizată de control, un număr de 26 de procurori din cadrul secţiei au fost incluşi în programul de perfecţionare a pregătirii profesionale (19 în anul 2016 şi 7 în semestrul I al anului 2017).

Conform Ordinului procurorului general nr. 84 din 27 aprilie 2007 privind completarea formării profesionale continue a personalului auxiliar de specialitate din cadrul parchetelor, la nivelul tuturor parchetelor, inclusiv la nivelul direcţiilor şi secţiilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se organizează trimestrial, ore de pregătire profesională a personalului auxiliar de specialitate, sub îndrumarea unui procuror coordonator.

Conform prevederilor aceluiaşi ordin, procurorul şef secţie a desemnat ca procuror coordonator, pentru realizarea activităţilor de pregătire profesională suplimentară a personalului auxiliar de specialitate, pentru perioada 2016 – 2017, pe procurorul ….

Programele de pregătire profesională au fost întocmite de procurorul coordonator şi aprobate de procurorul şef secţie ....

În cursul anului 2016 au fost organizate 4 seminarii de pregătire profesională la care au fost prezentate teme cuprinzând subiecte de interes pentru activitatea grefierilor (Protecţia datelor cu caracter personal; Etică şi deontologie profesională; Elemente de tehnoredactare; Ecris şi registratură). Urmare acestor seminarii au fost întocmite informările nr. 36/2016 din 11 martie 2016, 8 iunie 2016, 14 septembrie 2016 şi 15 decembrie 2016.

În semestrul I 2017 au fost organizate 2 seminarii având ca teme: Comunicare şi deontologie; Arhivare şi registratură, ocazie cu care au fost întocmite informările nr. 48/2017 din 15 martie 2017 şi 14 iunie 2017.

5. Asumarea responsabilităţii. Asumarea responsabilităţii s-a reflectat în: aptitudinea procurorilor şefi

de a lua decizii cu simţ de răspundere şi potrivit competenţelor legale precum şi de a accepta erorile sau deficienţele propriei activităţi şi de a răspunde

57 / 236

pentru acestea; capacitatea de adaptare rapidă, iniţiativă, promptitudine în luarea deciziilor şi asumarea răspunderii pentru măsurile dispuse; capacitatea de delegare a atribuţiilor în mod optim şi raţional. În luarea deciziilor s-a urmărit: identificarea problemei; găsirea soluţiei alternative; selectarea variantelor optime; implementarea soluţiei alese; luarea de feedback în vederea asigurării eficacităţii deciziei.

6. Îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de legi, Regulamentul de ordine interioară al parchetelor şi alte dispoziţii interne.

Procurorul şef secţie şi-a îndeplinit corespunzător atribuţiile: de a organiza, conduce, controla şi răspunde de activitatea personalului din cadrul secţiei; stabilirea atribuţiilor manageriale delegate procurorului şef secţie adjunct; repartizarea spre soluţionare a lucrărilor înregistrate în secţie, procurorilor şi celuilalt personal din subordine; colaborarea în condiţiile legii cu conducerile parchetelor cu privire la selecţionarea, încadrarea, evaluarea şi perfecţionarea profesională a personalului, cu excepţia procurorilor; asigurarea legăturii cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, precum şi cu alte instituţii publice, în vederea realizării atribuţiilor specifice activităţii de resurse umane; desemnarea grefierilor cu atribuţii privind primirea şi înregistrarea corespondenţei, potrivit legii; luarea măsurilor pentru asigurarea primirii de la Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, în ziua publicării, a monitoarelor oficiale în care sunt publicate acte normative care prezintă interes pentru activitatea parchetelor, decizii ale Curţii Constituţionale şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului; elaborarea programului de activitate semestrial al secţiei, asigurarea şi urmărirea realizării integrale a obiectivelor şi a acţiunilor în termenele prevăzute.

Procurorul şef secţie adjunct şi-a dus la îndeplinire atribuțiile ce i-au fost conferite: de a organiza, conduce, controla şi răspunde de îndeplinirea atribuţiilor manageriale delegate de procurorul şef secţie; soluţionarea lucrărilor repartizate de procurorul şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; exercitarea atribuţiilor procurorului şef secţie în lipsa acestuia, precum şi orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau dispuse de procurorul şef secţie ori de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Procurorii şefi serviciu şi-au îndeplinit corespunzător atribuţiile: de organizare, coordonare, control a activităţii personalului din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător atribuţiilor de serviciu; repartizarea lucrărilor de competenţa serviciului şi verifică soluţionarea în termen a acestora; soluţionarea lucrărilor din cadrul serviciului, conform specializării proprii; exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.

Delegarea atribuţiilor.

58 / 236

Printre atribuţiile specifice procurorului şef secţie, reglementate de art. 34 alin. 3 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, este cuprinsă şi aceea de stabilire a atribuţiilor delegate procurorului şef adjunct secţie.

În acest sens, conform dispoziţiei interne, procurorul şef secţie coordonează în mod direct activitatea Serviciului de organizare şi resurse umane şi împreună cu procurorul şef adjunct secţie, activitatea Serviciului de documentare şi statistică judiciară, iar procurorul şef adjunct secţie coordonează direct activitatea Serviciului de registratură generală, grefă,arhivă şi relaţii cu publicul.

Prin note de serviciu ale procurorului şef secţie au fost desemnaţi atât procurori cât şi celălalt personal, pentru desfăşurarea activităţilor din cadrul Secţiei de resurse umane şi documentare.

Procesul de management a reprezentat un ansamblu de informaţii prin care s-a prevăzut, organizat, coordonat, s-au luat decizii şi controlat activitatea personalului, în scopul realizării obiectivelor secţiei în condiţii de calitate şi eficienţă, promovându-se un stil democratic de conducere.

S-a urmărit încadrarea activităţii secţiei în tendinţele de perspectivă ale programului de activitate al instituţiei.

7. Măsurile dispuse şi modul de aducere la îndeplinire a Ordinului nr. ...2014 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, privind organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional al Ministerului Public, prin prisma obligaţiilor stabilite în sarcina secţiei (raportări şi analize/informări).

Ordinul anterior menţionat stabileşte şase categorii de raportări de date şi informaţii ce se comunică Secţiei de resurse umane şi documentare :

- informaţii privind cariera personalului Ministerului Public (Art. 5 pct. I lit. D a) şi b) din Ordin;

- problemele de drept constatate în activitatea parchetelor [Art. 5 pct. I lit. D d) din Ordin];

- date criminologice [Art. 5 pct. I lit. D c) din Ordin]; - date statistice semestriale şi anuale [Art. 5 pct. IV lit. C a) şi b) şi Art. 5

pct. V lit. C a), c) din Ordin]; - informaţiile privind sistemul intern managerial [Art. 5 pct. V lit. C d) şi e)

din Ordin]; - informările anuale privind indicatorii de calitate ai activităţii

procurorilor (Art. 5 pct. V lit. C. b. din Ordin); Conform atribuţiilor stabilite prin Regulamentul de ordine interioară al

parchetelor şi dispoziţiilor interne ale conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ale Secţiei de resurse umane şi documentare, datele şi informaţiile primite sunt prelucrate în cadrul următoarelor servicii :

59 / 236

- Serviciul de organizare şi resurse umane – informaţiile privind cariera personalului (procurorul şef serviciu …, grefierul şef serviciu şi grefierii din cadrul serviciului);

- Serviciul de documentare şi statistică judiciară – datele criminologice (procurorii: … şi ….);

- Serviciul de documentare şi statistică judiciară – problemele de drept (toţi procurorii din cadrul serviciului care întocmesc note de opinie şi note de studiu);

- Serviciul de documentare şi statistică judiciară – datele statistice semestriale şi anuale (procurorul … şi managerul public …);

- Serviciul de documentare şi statistică judiciară – informările privind indicatorii de calitate ai activităţii procurorilor (colectivul de procurori care întocmeşte analiza indicatorilor de calitate ai activităţii procurorilor se stabileşte în fiecare an prin nota internă a conducerii secţiei);

- Serviciul de organizare şi resurse umane – informaţiile privind controlul intern managerial (managerul public .., în calitate de secretar al Comisiei de monitorizare a controlului intern managerial – constituită prin Ordinul nr. ../2017 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie).

6. Activitatea de îndrumare şi control. Activitatea de îndrumare în domeniul resurselor umane. În perioada vizată de actul de control, au fost întocmite un număr de 26

note de îndrumare şi adrese-circulare, către unităţile de parchet din teritoriu, având ca obiect atribuţii ce privesc resursele umane. Exemplificăm în acest sens: circularele nr. ….2016, nr. …..2016, nr. ….2016, nr. ...2016, nr. ….2017, nr. …/2017, nr. 1…/22.02.2017, nr. ../2017, nr. …/2017, nr. …/2017, nr. …/2017, nr. ../2017, nr. …/2017, nr…./2017; notele de îndrumare nr…./2016, nr…./2016, nr. …/2017, nr. …/2017.

Activitatea de îndrumare pe studii se realizează, în principal, prin: - asigurarea difuzării şi publicării materialelor de interes pentru

activitatea Ministerului Public; - elaborarea unor lucrări cu caracter teoretic şi practic, acordarea

sprijinului ştiinţific necesar direcţiilor, secţiilor, serviciilor şi birourilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi parchetelor din subordinea acestuia;

- editarea trimestrială a revistei „Pro Lege” şi asigurarea difuzării acesteia la toate parchetele şi instituţiile interesate;

- îndrumarea activităţii de statistică judiciară. Activitatea de îndrumare pe statistică judiciară. Odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri a fost implementat şi noul

sistem de statistică judiciară, începând cu data de 01.01.2014, sistem care a

60 / 236

însemnat atât precizie în prelucrarea datelor statistice, cât şi scurtarea timpilor necesari pentru centralizarea datelor statistice.

Cu toate acestea, statistica judiciară s-a confruntat cu greutăţi odată cu primele modificări şi completări ale codurilor urmare a constatării unor inadvertenţe legislative sau a declarării unor texte ca fiind neconstituţionale.

Într-o perioadă de 3 ani au fost operate 21 de modificări la Codul penal şi 56 modificări la Codul de procedură penală.

Drept urmare, unităţile de parchet s-au adresat atât Secţiei de resurse umane şi documentare (ca responsabil în domeniul statisticii judiciare), cât şi Serviciului de tehnologia informaţiei (ca administrator al programului informatic) solicitând adaptarea componentelor statisticii judiciare la noile realităţi normative.

Astfel, Secţia de resurse umane şi documentare, prin Serviciul de documentare şi statistică judiciară, a transmis unităţilor de parchet 10 note de îndrumare în legătură cu modul de derulare a statisticii judiciare, note ce au fost întocmite de procurorul şef adjunct …, procurorul … şi managerul public ….

Realizarea unor controale operativ curente. Prin intermediul controlului s-a realizat evaluarea rezultatelor prin

măsurarea realizărilor, compararea lor cu obiectivele stabilite şi surprinderea elementelor pozitive şi negative.

Controlul periodic al activităţii personalului a stimulat spiritul de iniţiativă şi răspunderea în muncă.

Controlul operativ curent este efectuat de către procurorul şef secţie ... şi procurorul şef adjunct …, precum şi de către procurorii şefi serviciu, prin examinarea tabelelor săptămânale cu lucrările repartizate personalului. Aceste tabele sunt completate de către grefierii şefi serviciu care au aceste atribuţii stabilite prin dispoziţia procurorului şef secţie.

Situaţia tabelară a acestor lucrări este păstrată în mape separate pentru anul 2016 şi respectiv 2017, la zi.

Activitatea desfăşurată de procurori şi celălalt personal este astfel permanent monitorizată.

Lucrările sunt repartizate personalului spre soluţionare prin rezoluţie a procurorilor şefi, prin care sunt stabilite şi termenele administrative de soluţionare, termene care au fost/sunt respectate de către acesta.

În cazul lucrărilor cu grad sporit de complexitate ce nu pot fi finalizate în termenele de recomandare, personalul desemnat pentru soluţionare solicită prin referat motivat prelungirea termenului, prelungire care se aprobă de către procurorul şef secţie sau înlocuitorul acestuia. Exemplificăm în acest sens:

- lucrarea nr. …/2016, având ca obiect redactarea proiectului privind modificarea Ordinului nr. …/2014, repartizată la data de 13.12.2016, cu termen de soluţionare până la 15.03.2017. Termenul a fost prelungit, lucrarea fiind finalizată la 28.04.2017. La 31.07.2017 lucrarea a fost restituită de către

61 / 236

conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Conducerea secţiei a stabilit termen pentru soluţionare pentru data de 13.09.2017, termen ce a fost prelungit pentru data de 10.10.2017. Lucrarea este de o complexitate deosebită deoarece propunerile vizează revizuirea în întregime a dispoziţiilor ordinului în vigoare şi practic emiterea unui nou ordin, care să constituie o evoluţie faţă de prezentele dispoziţii;

- lucrarea nr. …/2016, având ca obiect punerea în plată a unor drepturi salariale, repartizată la 27.09.2016 şi conexată la lucrarea …/2016, cu termen de soluţionare până la data de 07.02.2017. De la data de 7.02.2017 s-au solicitat prelungiri succesive pentru a fi soluţionată o cauza pendinte pe rolul instanţei de judecată, având legătură cu lucrarea aflată în curs de soluţionare;

- lucrarea nr. …/2015 privind elaborarea unui punct de vedere referitor la aplicarea normelor din conţinutul art. 190 alin. 5 Cod procedură penală, repartizată la data de 07.12.2015 cu termen de soluţionare stabilit pentru 29.01.2016. La solicitarea motivată a procurorului, termenul a fost prelungit până la data de 10.02.2016, lucrarea fiind finalizată la 09.02.2016;

- lucrarea nr. …/2016 privind elaborarea unui punct de vedere referitor la sancţiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce, pentru persoanele cercetate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 335 alin. 2 Cod penal, repartizată la data de 14.06.2016 cu termen de soluţionare la 21.06.2016. La solicitarea motivată a procurorului, termenul a fost prelungit, lucrarea fiind soluţionată la data de 05.07.2016.

- lucrarea nr. …/2016 privind elaborarea unui punct de vedere/propunere de lege ferenda, referitor la înlăturarea prevederii privind avizarea de către Ministerul Public a poliţiştilor anume desemnaţi de către IGPR, potrivit art. 25 din Legea nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular, întrucât controlul exercitat de către aceştia la societăţile specializate şi la cabinetele de detectivi particulari nu face parte din activităţile desfăşurate de poliţia judiciară. A fost repartizată la data de 05.09.2016, cu termen de soluţionare până la 19.10.2016, termen ce a fost prelungit până la 01.11.2016, lucrarea fiind soluţionată la 26.10.2016.

- lucrarea …/2016 privind decontarea retroactivă pe 3 ani a diurnei cuvenite unui procuror delegat, repartizată la data de 26.09.2016. Termenul stabilit pentru data de 26.09.2016, pentru data de 20.10.2016 a fost prelungit până la data de 01.11.2016, lucrarea fiind finalizată la 31.10.2016.

Realizarea unor controale tematice privind activitatea realizată la nivelul secţiei.

Controlul periodic al activităţii personalului din cadrul secţiei s-a realizat conform obiectivelor stabilite prin programele semestriale de activitate. Constatările controlului efectuat asupra lucrărilor procurorilor şi grefierilor au fost consemnate în procese verbale, iar aspectele constatate au fost discutate cu întregul personal al secţiei. Exemplificăm în acest sens procesele verbale

62 / 236

nr…./2016 din data de ...2016 şi nr…./2016 din data de ….2016 ca urmare a controalelor efectuate de procurorul şef adjunct … precum şi procesul verbal nr…./2016 din data de ….2016 ca urmare a controlului efectuat de procurorul şef secţie ... şi procurorul şef adjunct ….

7. Verificarea comportamentului şi comunicării. În vederea realizării acestui obiectiv al controlului s-au purtat discuţii cu

procurorii şi grefierii care desfăşoară efectiv activitate în cadrul Secţiei, aceştia completând ulterior şi note de interviu prin care şi-au exprimat opiniile şi punctele de vedere despre modul în care se desfăşoară activitatea, despre managementul personalului cu funcţii de conducere şi despre comportamentul şi comunicarea instituţională şi interinstituţională.

Concluzia care se desprinde este una pozitivă, în sensul că, procurorii şi grefierii cu funcţii de conducere manifestă interes, preocupare şi disponibilitate pentru asigurarea unui climat favorabil bunei desfăşurări a activităţii Secţiei, comunicarea în cadrul colectivului fiind, după aprecierea lor, bună şi foarte bună.

Nu au existat cazuri de persoane cercetate şi sancţionate disciplinar. Capitolul III. Activitatea Serviciului de documentare şi statistică

judiciară. Activitatea de documentare. Activitatea de documentare a constat în: studierea modului de aplicare a

legii în domeniile de competenţa structurilor de parchet din cadrul Ministerului Public, identificarea situaţiilor de aplicare greşită sau neunitară a unor dispoziţii legale, elaborarea unor note de studiu cu privire la problemele de drept controversate şi formularea de propuneri de soluţionare a acestora şi prezentarea acestora conducerii secţiei şi a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; elaborarea unor lucrări cu caracter teoretic şi practic, acordarea sprijinului ştiinţific necesar direcţiilor, secţiilor, serviciilor şi birourilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi parchetelor din subordinea acestuia; editarea trimestrială a revistei ,,Pro Lege” şi asigurarea difuzării acesteia la toate parchetele şi instituţiile interesate, din ţară şi din străinătate; colaborarea cu Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe pentru cunoaşterea legislaţiei altor ţări şi întocmirea unor lucrări de sinteză privind rolul, atribuţiile şi perspectivele Ministerului Public în contextul european; elaborarea proiectului Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, modificarea şi completarea acestuia; elaborarea proiectelor ordinelor cu caracter normativ ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ale altor acte normative şi ţinerea evidenţelor acestora; elaborarea de observaţii şi propuneri la proiectele de legi şi alte acte normative în legătură cu activitatea Ministerului Public; formularea de propuneri privind criteriile care trebuie să stea la baza constituirii sistemului informaţional din cadrul Ministerului Public

63 / 236

precum şi de măsuri pentru actualizarea acestuia, atunci când se impune; coordonarea activităţii de documentare juridică la nivelul Ministerului Public; studierea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea, prezentarea de propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru modificarea legislaţiei în domeniu; analiza anuală a principalilor indicatori de calitate ai activităţii Ministerului Public; asigurarea difuzării şi publicării materialelor de interes pentru activitatea Ministerului Public.

În perioada anului 2016-semestrul I 2017, Serviciul de documentare şi statistică judiciară a elaborat un număr de 38 lucrări cu caracter teoretic şi practic, analize şi studii, trimise unităţilor de parchet, în vederea creşterii calităţii actului de justiţie şi a eficienţei managementul parchetului. Exemplificăm în acest sens: Analiza datelor rezultate din activitatea inspectorilor antifraudă detaşaţi la parchet, întocmită semestrial şi anual ; Analiza activităţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; Analiza indicatorilor de calitate din activitatea parchetelor.

Au fost întocmite de către procurori un număr de 236(160+76)note de studiu, note şi opinii, situaţii periodice, observaţii şi propuneri proiecte de legi şi acte normative, proiecte de ordine cu caracter normativ, informări şi note pentru seminarii şi învăţământ profesional.

Au fost elaborate lucrări cu caracter teoretic şi practic şi acordat sprijinul ştiinţific necesar direcţiilor, secţiilor, serviciilor şi birourilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi parchetelor din subordinea acestuia.

A fost întocmită Analiza principalilor indicatori de calitate ai activităţii Ministerului Public pe anul 2016 şi au fost formulate propuneri în vederea eliminării cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea.

A fost editată trimestrial revista „Pro Lege” şi asigurată difuzarea acesteia la toate parchetele şi instituţiile interesate, fiind de asemenea asigurată difuzarea şi publicarea materialelor de interes pentru activitatea Ministerului Public.

Au fost întocmite 58 de propuneri proiecte de legi şi alte acte normative în legătură cu activitatea Ministerului Public şi 114 proiecte de ordine cu caracter normativ ale Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Este condusă evidenţa ordinelor cu caracter normativ ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, toate acestea fiind comunicate şi Consiliului Superior al Magistraturii.

Activitatea de statistică judiciară Activitatea de statistică judiciară a constat în centralizarea, prelucrarea şi

arhivarea informaţiilor şi datelor statistice privind activitatea parchetelor; stabilirea indicatorilor statistici privind activitatea parchetelor şi nomenclatorul de infracţiuni, elaborarea proiectului formularelor statistice privind activitatea

64 / 236

Ministerului Public; îndrumarea activităţii de statistică judiciară; asigurarea documentării şi instruirii personalului din cadrul Ministerului Public în domeniul statisticii judiciare; furnizarea de date şi rapoarte statistice structurilor şi instituţiilor interesate; întocmirea semestrială şi anuală a analizei indicatorilor statistici, a documentarului indicatorilor statistici şi documentarului stării infracţionale, analiza criminologică a infracţiunilor de omor, datele statistice privind infracţiunile de corupţie şi cele privind pagubele produse de inculpaţii trimişi în judecată, precum şi valoarea măsurilor asigurătorii.

Au fost întocmite un număr de 324 de rapoarte, note, referate, adrese de comunicare date statistice, centralizarea periodică a datelor din formularele statistice; situaţia cauzelor de soluţionat, a celor soluţionate şi rămase de soluţionat; situaţia privind căile de atac, precum şi 630 de alte lucrări.

A fost întocmită Analiza semestrială şi anuală a indicatorilor statistici privind activitatea Ministerului Public şi au fost furnizate datele statistice Institutului Naţional de Statistică.

Secţia de resurse umane şi documentare, prin Serviciul de documentare şi statistică judiciară, a transmis unităţilor de parchet 10 note de îndrumare în legătură cu modul de derulare a statisticii judiciare.

În cadrul Serviciului de documentare şi statistică judiciară funcţionează şi Biblioteca unde este organizat şi gestionat fondul documentar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 334/2002 şi a regulamentului propriu, aprobat prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Activitatea Bibliotecii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este reglementată prin Regulamentului privind organizarea și funcționarea Bibliotecii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Ordinul procurorului general nr.101 din 11 mai 2007, modificat prin Ordinul procurorului general nr.176 din 21.08.2009.

Conform dispoziţiilor cuprinse în actele mai sus menţionate, Biblioteca îndeplinește următoarele atribuții: colecționează, organizează, dezvoltă, conservă și pune la dispoziția utilizatorilor fondul documentar; întocmește evidențe și alte instrumente de valorificare și comunicare a colecțiilor în sistem tradițional și informatizat, asigură servicii de informare bibliografică și documentare; oferă utilizatorilor material pentru lectură, studiu, informare și documentare atât la sala de lectură, cât și sub formă de împrumut.

Fiind o bibliotecă de incintă, ea este destinată, în principal, personalului Ministerului Public, dar și altor persoane, cu aprobarea procurorului șef al Secției de resurse umane și documentare.

Ca urmare a recentelor amenajări realizate în incinta Bibliotecii și a noilor tehnologii achiziționate, în prezent este în curs de implementare programul de gestiune de bibliotecă TinREAD care, cu începere din data de 15 noiembrie 2017, va putea fi utilizat de întregul personal al Parchetului de pe lângă Înalta

65 / 236

Curte de Casaţie şi Justiţie care, în sala de lectură a bibliotecii, va putea beneficia de facilitatea de căutare a materialelor documentare pe calculator. Noul sistem informatizat va permite un acces mult mai rapid și mai precis la legislația și doctrina juridică care se regăsește în cele 15.000 de titluri din patrimoniul Bibliotecii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Activitatea Serviciului de documentare şi statistică judiciară a fost organizată, coordonată şi controlată în cursul anului 2016 de procurorul şef serviciu ... care, la începutul anul 2017, s-a pensionat, iar în prezent postul este vacant, fiind demarată procedura de numire. Atribuţiile funcţiei de procuror şef serviciu au fost preluate de conducerea Secţiei de resurse umane şi documentare, în baza Notei interne din data de ...2015, emisă de procurorul şef secţie ....

Procurorii din cadrul Serviciului de documentare şi statistică judiciară au participat şi la şedinţele Consiliului ştiinţific precum şi la editarea Revistei Pro Lege.

Capitolul IV. Activitatea Serviciului de organizare şi resurse umane. Activitatea Serviciului de organizare şi resurse umane a constat în

organizarea şi ţinerea evidenţei procurorilor, a personalului auxiliar de specialitate şi a celui conex acestuia, a funcţionarilor publici şi a personalului contractual; evaluarea volumului de activitate al parchetelor şi efectuarea de propuneri în vederea suplimentării sau reducerii numărului de posturi prevăzut în statele de funcţii şi de personal al Ministerului Public; stabilirea elementelor de bază ale structurii organizatorice a parchetelor; centralizarea informaţiilor privind responsabilităţile pe care le are Ministerul Public în domeniul resurselor umane; punerea în aplicare a ordinelor şi deciziilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi ale procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, în domeniul resurselor umane şi asigurarea informării personalului din parchete cu privire la acestea; comunicarea ordinelor şi deciziilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind cariera procurorilor către Consiliul Superior al Magistraturii; supunerea spre aprobare a măsurilor metodologice şi organizatorice privind circulaţia proiectelor de ordine din sfera de competenţă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie precum şi constituirea unei evidenţe speciale a acestora, inclusiv în format electronic; întocmirea dosarelor de pensionare pentru personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; întocmirea, completarea şi păstrarea registrului opis alfabetic de evidenţă a salariaţilor pentru personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; participarea în comisiile de concurs şi în cele de soluţionare a contestaţiilor privind funcţionarii publici, personalul auxiliar de specialitate şi cel conex acestuia, precum şi personalul contractual, stabilite prin ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; coordonarea întocmirii şi

66 / 236

actualizării fişelor posturilor pentru personalul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii; întocmirea şi actualizarea propunerilor privind statele de funcţii şi de personal ale parchetelor din cadrul Ministerului Public; organizarea şi coordonarea activităţii de evaluare a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, a personalului auxiliar de specialitate şi celui conex acestuia, a funcţionarilor publici şi a personalului contractual din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; asigurarea evidenţierii, inventarierii, selecţionării, păstrării şi folosirii documentelor repartizate serviciului, potrivit Nomenclatorului arhivistic; eliberarea şi ţinerea evidenţei legitimaţiilor de serviciu şi a cartelelor de acces; redactarea proiectelor de ordine de delegare a procurorilor; organizarea examenelor şi concursurilor pentru recrutarea şi promovarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi a celorlalte categorii de personal; efectuarea cercetării prealabile în cazul sesizării comiterii unor abateri disciplinare de către personalul auxiliar de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; întocmirea proiectelor ordinelor de stabilire a drepturilor salariale şi altor drepturi ale procurorilor de la toate parchetele; examinarea contestaţiilor procurorilor şi ale celorlalte categorii de personal, cu privire la acordarea drepturilor salariale; păstrarea evidenţei şi datelor de contact ale tuturor categoriilor de personal pensionat care beneficiază de pensie de serviciu.

În perioada supusă controlului, la nivelul Serviciului au fost înregistrate şi soluţionate un număr de 9501 lucrări (6015 în anul 2016 şi 3486 în semestrul I 2017), reprezentând 4657 ordine emise; 4152 note care au stat la baza emiterii ordinelor; 1075 referate care au stat la baza emiterii ordinelor de delegare; 631 note care au stat la baza soluţionării contestaţiilor, a propunerilor de numire în funcţii de conducere 1437 ordine şi decizii ale procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel; 737 adeverinţe emise; 1337 de alte lucrări, circularele, avize, comunicări, puncte de vedere; 31 concursuri organizate; 671 legitimaţii eliberate.

La nivelul Secţiei sunt conduse toate evidenţele specifice, astfel cum sunt reglementate în Regulamentul de ordine interioară al parchetelor acestea fiind păstrate în mape separate.

Este actualizată săptămânal pe site-ul Ministerului Public evidenţa nominală a procurorilor numiţi în funcţii de conducere, a procurorilor delegaţi pe funcţii de conducere şi de execuţie şi a celor detaşaţi din Ministerul Public.

Trimestrial se întocmesc şi transmit către Institutul Naţional de Statistică anexa LV privind ancheta locurilor de muncă (număr de posturi prevăzute şi ocupate) pe grupe de muncă, Raport privind respectarea normelor de conduita de către funcţionarii publici, din cadrul Ministerului Public; situaţia posturilor funcţiilor publice inclusiv specialiştii antifraudă prevăzute, ocupate şi vacante.

67 / 236

Semestrial se întocmesc şi transmit către Serviciul de documentare şi statistică judiciară din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, situaţia posturilor de procuror şi grefier prevăzute şi ocupate efectiv din cadrul Ministerului Public; situaţia procedurilor şi a activităţilor procedurabile; raportul privind situaţia implementării procedurilor disciplinare în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, pentru funcţionarii publici din cadrul Ministerului Public.

Anual, se întocmesc următoarele lucrări: chestionarul de autoevaluare a stadiului de implementare a standardelor de control intern managerial; situaţia sintetică a rezultatelor autoevaluării; raportul asupra sistemului de control intern managerial; programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial; registrului de riscuri; chestionarul pentru evaluarea sistemului de control intern managerial; planul de formare profesională al funcţionarilor publici si personalului contractual, pentru anul în curs; raportul privind formarea profesională al funcţionarilor publici şi personalului contractual, pentru anul în trecut; formatul standard de transmitere a datelor şi informaţiilor privind planul anual de perfecţionare profesională şi fondurile alocate în scopul instruirii funcţionarilor publici.

Activitatea acestui serviciu este organizată, coordonată şi controlată în mod direct de către procurorul şef serviciu ....

Pe lângă activitatea specifică funcţiei de conducere (constând în repartizarea lucrărilor personalului din cadrul serviciului şi ulterior avizarea acestora; efectuarea verificării activităţii şi întocmirea unor procese verbale cu privire la perspectiva soluţionării lucrărilor mai vechi de 30 zile de la repartizare; reprezentarea Ministerului Public în activităţile desfăşurate în cadrul proiectului RMS – Sistemul integrat de management al resurselor umane, derulat de Ministerul Justiţiei şi în care Ministerul Public are calitatea de beneficiar, etc.), procurorul şef serviciu a desfăşurat şi un important volum de activitate de execuţie (206 lucrări având ca obiect: propuneri de modificare a statelor de funcţii şi de personal ale parchetelor de pe lângă curţile de apel şi unităţilor din subordine; delegarea unor procurori în funcţie de conducere sau de execuţie; informarea conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la participarea în şedinţele de lucru ale Comisiei 2 din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii la care a fost desemnată să participe; comunicarea posturilor vacante de grefier la Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la indisponibilizarea posturilor de grefieri în vederea repartiţiei absolvenţilor Scolii Naţionale de Grefieri; comunicarea unor circulare către parchetele de pe lângă curţile de apel cu privire la responsabilităţile ce revin Ministerului Public în domeniul resurselor umane.

Capitolul V. Activitatea Serviciului de registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul.

68 / 236

Atribuţiile personalului Serviciului de registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul sunt stabilite prin art. 40 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor.

Serviciul de registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul, asigură la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: primirea, înregistrarea şi repartizarea corespondenţei celorlalte direcţii, secţii şi departamente ce funcţionează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; transmiterea corespondenţei către celelalte unităţi din structura Ministerului public; organizează şi realizează primirea în audienţă a cetăţenilor.

În perioada supusă controlului la nivelul acestui Serviciu au fost înregistrate şi soluţionate un număr de 23747 lucrări (14917 în anul 2016 şi 8830 în semestrul I 2017). Au fost primite în audienţă un număr de 2432 persoane şi întocmite 85 note de audienţă.

În concret, activitatea Serviciului de registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul se derulează concomitent pe trei paliere:

Registratură generală şi grefă;

Arhiva generală;

Relaţii cu publicul. Registratura generală şi grefa, implică activităţile de primire,

înregistrare, analizare, distribuire şi expediere a corespondenţei Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Corespondenţa adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este alcătuită din sesizări, plângeri, denunţuri, memorii, cereri, petiţii şi alte solicitări formulate de persoane fizice, persoane juridice sau instituţii.

Corespondenţa adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin poştă este sortată de grefierii desemnaţi pentru identificarea şi înregistrarea lucrărilor. Grefierii efectuează verificările necesare pentru a identifica şi stabili dacă există lucrări anterioare care au legătură cu cele primite.

Sesizările, plângerile, denunţurile, cererile, petiţiile, depuse direct la sediul parchetului, poartă menţiunea de primire şi ştampila aplicată de procurorul de serviciu.

Ulterior lucrările sunt prezentate spre examinare procurorului şef serviciu care le repartizează procurorilor sau grefierilor din cadrul Serviciului, spre soluţionare, ori dispune prin rezoluţie trimiterea corespondenţei către secţiile, direcţiile, cabinetele ori parchetele din structura Ministerului Public sau altor instituţii.

Sortarea şi verificarea corespondenţei se face în ziua primirii sau în ziua lucrătoare următoare, iar repartizarea la fel, în ziua primirii sau în următoarea zi lucrătoare.

69 / 236

După examinarea şi repartizarea corespondenţei, procurorul şef serviciu restituie lucrările în vederea înregistrării, distribuirii ori expedierii, conform dispoziţiilor stabilite prin rezoluţie.

Atunci când se constată că obiectul sesizărilor, plângerilor, denunţurilor, memoriilor, cererilor sau petiţiilor adresate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este neclar, procurorii solicită petiţionarilor să facă precizările necesare calificării acestora şi stabilirii competenţei de soluţionare conform dispoziţiilor art. 128 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor.

Înregistrarea lucrărilor se face în sistem partidă, în sensul că toate revenirile şi lucrările intermediare în legătură cu lucrarea de bază se înscriu la numărul de înregistrare iniţial.

Lucrările sunt înregistrate astfel: - în Registrul de evidenţă a cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor,

plângerilor şi memoriilor adresate parchetului (R 34) se înregistrează denunţurile, plângerile, sesizările, memoriile şi cererile, fiind atribuite numere de înregistrare fără soţ.

- în Registrul de intrare - ieşire a corespondenţei (R 15) se înregistrează comunicări de evenimente şi alte date privind activitatea parchetelor, comunicări de date statistice sau alte situaţii, lucrări periodice, analize, propuneri,corespondenţa cu autorităţi străine, corespondenţa primită de la autorităţi publice sau instituţii, fiind atribuite numere de înregistrare cu soţ.

Toate lucrările sunt opisate alfabetic pentru identificarea cu uşurinţă a acestora, fiind evidenţiate şi în programul ECRIS.

După efectuarea operaţiunilor de înregistrare a corespondenţei, lucrările sunt predate pe bază de condici procurorilor/grefierilor cărora le-au fost repartizate spre soluţionare de procurorul şef serviciu ori sunt predate compartimentelor de grefă ale secţiilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conform rezoluţiei procurorului şef serviciu.

Procurorii din cadrul Serviciului de registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul examinează lucrările primite şi întocmesc un referat prin care stabilesc competenţa de soluţionare a lucrării respective, propunând trimiterea acesteia unităţii de parchet/instituţiei competente.

Referatul astfel întocmit este ulterior avizat de procurorul şef serviciu, ori în absenţa acestuia, de către procurorul şef adjunct sau procurorul şef secţie, după caz.

După tehnoredactare şi vizare se procedează la scăderea/închiderea lucrărilor şi la expedierea corespondenţei aferente, fiind efectuate menţiunile corespunzătoare în registre.

Corespondenţa cu autorităţile străine se trimite Serviciului de cooperare judiciară internaţională în vederea traducerii şi soluţionării lucrărilor.

70 / 236

Prin Ordinul nr. …/2015 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, traducerea unor astfel de documente se realizează şi de Serviciul de registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul.

Plângerile, sesizările, memoriile din care rezultă date de interes mediatic, alte date care pot interesa conducerea Ministerului Public, cele transmise de autorităţile publice centrale sub semnătura unui demnitar ori de ministrul justiţiei, se prezintă procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a dispune.

Conform dispoziţiilor art. 144 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, se prezintă conducerii Ministerului Public, corespondenţa adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în următoarele situaţii: când este vizat comportamentul personalului din unităţile Ministerului Public în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi în societate; încălcarea ordinii de drept de alte autorităţi publice; sesizările prin care se arată că s-au făcut reveniri repetate la memorii depuse anterior şi, în mod nejustificat, nu s-a primit răspuns.

În cazul lucrărilor soluţionate, după efectuarea menţiunilor de scădere şi de închidere, se procedează la expedierea către petenţi a comunicărilor privind modalitatea de soluţionare şi a lucrării propriu-zise către parchetele/instituţiile competente.

Toate aceste comunicări se fac prin scrisori recomandate şi se predau serviciului poştal pe bază de borderou şi după caz, lucrările se expediază şi prin serviciul de poştă militară.

Prin intermediul grefierilor desemnaţi cu expedierea corespondenţei se procedează şi la transmiterea corespondenţei la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La nivelul grefei se completează formularele statistice, se realizează centralizarea şi stocarea computerizată a datelor statistice specifice Serviciului, se tehnoredactează lucrările întocmite şi se expediază corespondenţa pe teritoriul ţării şi în afara acesteia.

Activitatea de relaţii cu publicul presupune, pe de o parte, primirea direct de la persoanele fizice sau persoanele juridice prin reprezentanţi, a sesizărilor, memoriilor şi a altor solicitări, iar pe de altă parte primirea în audienţă a cetăţenilor de către procurori conform unor planificări săptămânale.

În perioada 2016 şi semestrul I 2017, procurorii din cadrul Serviciului de registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul au asigurat activitatea din compartimentul de relaţii cu publicul în sensul că au primit direct de la persoane fizice sau juridice 2460 plângeri şi memorii.

Primirea în audienţă a cetăţenilor se desfăşoară în zilele lucrătoare între orele 10,00-14,00.

71 / 236

În afara programului zilnic de audienţă, primirea în audienţă se realizează de procurori şi de procurorul şef serviciu în situaţia formulării în scris a unor cereri de primire în audienţă adresate procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. După primirea în audienţă se întocmesc note de audienţă care sunt înaintate adjunctului procurorului general pentru informare şi pentru a dispune asupra propunerilor formulate.

În situaţii excepţionale, audienţele sunt acordate şi de conducerea Secţiei de resurse umane şi documentare.

Programul de audienţă este afişat atât pe site-ul Ministerul Public, cât şi la intrarea în sediul instituţiei.

Sesizările, plângerile, memoriile, cererile, denunţurile cetăţenilor se primesc prin fax , e-mail şi poştă.

Atunci când din activitatea de primire în audienţă se constată existenţa unor situaţii deosebite se procedează la informarea pe cale ierarhică a conducerii Ministerului Public.

În conformitate cu dispoziţiile art. 142 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, grefierii desemnaţi de procurorul şef secţie asigură activitatea de relaţii cu publicul.

În temeiul unor note întocmite de procurorul şef serviciu s-a propus conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ca audienţele să se realizeze de procurori deoarece modalitatea concretă de primire a cetăţenilor în audienţă, precum şi problemele invocate de aceştia au impus asigurarea acestui serviciu de către procuror.

De asemenea, situaţii practice ivite în activitatea desfăşurată în cadrul Serviciului de registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul au creat premisele formulării unor propuneri de schimbare a dispoziţiilor cuprinse în Regulamentul de ordine interioară a parchetelor ce reglementează activitatea acestui serviciu. Exemplificăm în acest sens nota nr. …/2017 a procurorului şef serviciu ....

Arhiva generală Activitatea de arhivă se desfăşoară conform prevederilor Legii nr.

16/1996 a Arhivelor Naţionale. Lucrările specifice fiecărei secţii, departament, serviciu din cadrul

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi fiecărui cabinet se păstrează în arhivele curente ale acestora timp de 1 an, după care se predau la Arhiva Generală din cadrul Secţiei de resurse umane şi documentare, pe bază de inventare.

Grefierii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestui compartiment îndeplinesc sarcini privind predarea documentelor în arhivă, păstrarea, selecţionarea şi eliminarea acestora.

Grefierii arhivari asigură:

72 / 236

- păstrarea în bună stare a dosarelor şi registrelor; păstrează pe ani dosarele soluţionate, registrele şi condicile, participă anual la activitatea de arhivare şi întocmesc lista dosarelor şi lucrărilor aflate în conservare; participă anual la activitatea de triere a dosarelor şi lucrărilor arhivate la expirarea termenelor de păstrare;

- realizează arhivarea electronică a lucrărilor şi pun la dispoziţia persoanelor interesate lucrările din arhivă pentru care s-a aprobat consultarea, ţinând, totodată evidenţa persoanelor care primesc spre studiu aceste documente.

Documentele se păstrează în arhivă pe compartimente de activitate, pe termene de păstrare şi în ordinea cronologică a numerelor de înregistrare.

Documentele cu termene permanente de păstrare se depozitează separat de cele cu termene temporare.

La primirea documentelor în arhivă, se verifică dacă inventarul este întocmit corespunzător şi dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de Legea Arhivelor Naţionale.

Grefierul arhivar este obligat să ţină evidenţa inventarelor pentru documentele intrate în arhivă şi a mişcării documentelor completând rubricile din Registrul de evidenţă a intrărilor şi ieşirilor unităţilor arhivistice (R-31).

Consultarea documentelor depozitate în Arhiva Generală a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, eliberarea acestora, precum şi obţinerea de copii după acestea se fac cu aprobarea procurorului şef al Secţiei de resurse umane şi documentare.

La cererea persoanelor îndreptăţite, procurorul şef al Secţiei de resurse umane şi documentare avizează restituirea către acestea a unor documente din arhivă sau dispune încredinţarea de documente altor organe ale statului sau altor parchete. Documentul restituit sau încredinţat se înlocuieşte în arhivă cu o copie conformă, eliberarea documentelor originale fiind consemnată în Registrul de depozit (R-35).

Documentele de arhivă cu termen de păstrare stabilit în Nomenclatorul arhivistic expirat se prezintă Comisiei de selecţionare, constituită conform dispoziţiilor cuprinse în Legea nr. 16/1996.

Membrii Comisiei de selecţionare au fost desemnaţi prin Ordinul nr. …2016 emis de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la propunerea procurorului şef al Secţiei de resurse umane şi documentare. Comisia de selecţionare, formată din preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi 5 membri, examinează documentele şi stabileşte, după caz, păstrarea sau înlăturarea acestora din arhivă şi predarea pe bază de proces-verbal Arhivei Naţionale. Această comisie a selecţionat documente de arhivă în luna ianuarie 2016 şi în luna iulie 2016 , fiind întocmite în acest sens procesele verbale nr. ..1/2016 şi nr. ../2016 din data de .. 2016.

73 / 236

Activitatea acestui serviciu este organizată, coordonată şi controlată în mod direct de către procurorul şef serviciu ....

Pe lângă activitatea specifică funcţiei de conducere (coordonarea şi controlul activităţii serviciului, repartizarea şi avizarea lucrărilor personalului) procurorul şef serviciu a desfăşurat şi un important volum de activitate de execuţie (anul 2016: 4858 referate şi reveniri la lucrări soluţionate anterior, 37 de persoane primite în audienţă, 109 note de audienţă; semestrul I 2017: 3744 referate şi reveniri la lucrări soluţionate anterior, 12 persoane primite în audienţă şi 12 note de audienţă).

SECŢIA PARCHETELOR MILITARE

Capitolul I. Prezentarea structurii Secţiei Parchetelor Militare. Organizarea şi atribuţiile Secţiei Parchetelor Militare sunt prevăzute în

capitolul IV din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul nr.3.624/C/13 octombrie 2016 al Ministrului Justiţiei.

Secţia este structurată în două servicii şi un compartiment, respectiv Serviciul de urmărire penală şi judiciar, Serviciul de organizare, mobilizare, resurse umane, economico-financiar şi administrativ şi Compartimentul documente clasificate.

Secţia este condusă de un procuror militar şef ajutat de un procuror militar şef adjunct, serviciile sunt conduse de procurori militar şefi serviciu iar compartimentul de un procuror militar şef birou.

Se impune precizarea că secţia are statut de unitate militară, cu indicativ propriu, respectiv UM 025020 Bucureşti, potrivit dispoziţiilor art.102 alin.1 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Capitolul II. Verificarea organizării activităţii, a comportamentului şi comunicării, a asumării responsabilităţilor şi a aptitudinilor manageriale.

1. Organizarea şi coordonarea activităţii. 1.1. Resursele umane. Schema de personal şi gradul de ocupare. Statele de funcţii şi de personal ale parchetelor militare sunt aprobate

prin Ordinul comun al Ministrului Justiţiei nr.74/C/2014 din 13 ianuarie 2014 şi ale Ministrului Apărării Naţionale nr.M5/2014 din 18 ianuarie 2014.

Prin ordinul comun al Ministrului Justiţiei nr.2540/C/2016 din 28 iulie 2016 şi al Ministerul Apărării Naţionale nr.M93 din 12 august 2016 s-a dispus redistribuirea a 4 posturi vacante de procuror militar şi 3 posturi vacante de grefier de la Parchetele Militare de pe lângă Tribunalele Militare .., .. şi .. la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

74 / 236

Secţia parchetelor militare este prevăzută în prezent cu un număr total de 47 de posturi din care 17 posturi sunt vacante.

Astfel, sunt prevăzute 18 posturi de procurori şi 13 posturi personal auxiliar de specialitate, 5 funcţii specific militare, 5 posturi de funcţionar public şi 6 funcţii de personal contractual.

Dintre acestea sunt vacante 5 posturi de procuror militar, 5 posturi personal auxiliar, 2 funcţii specific militare, 3 posturi de funcţionar public şi 2 funcţii de personal contractual.

Conducerea secţiei a fost asigurată în perioada 1 ianuarie 2016-30 iunie 2017, după cum urmează:

a. Procuror militar şef secţie • general locotenent magistrat .. până la data de 01 iunie 2016; • general de brigadă magistrat …, iniţial delegat cu începere din 01 iulie

2016 iar apoi numit în această funcţie din 04 ianuarie 2017. b. Procuror militar şef adjunct de secţie a fost pe întreaga perioadă de

referinţă general locotenent magistrat .., iniţial delegat din 01 august 2015 iar apoi numit în această funcţie din 04 ianuarie 2017.

c. Procuror şef al Serviciului de urmărire penală şi judiciar: • general de brigadă magistrat … până la data de 30 iunie 2016; • colonel magistrat …, delegat cu începere din 15 iunie 2016. d. Procuror militar şef al Serviciului de organizare, mobilizare, resurse

umane, economico-financiar şi administrativ a fost pe întreaga perioadă de referinţă colonel magistrat ….

e. Procuror militar şef al Compartimentului Documente Clasificate a fost pe întreaga perioadă de referinţă, colonel magistrat ….

În anul 2016 au fost delegaţi să-şi desfăşoare activitatea în cadrul Secţiei parchetelor militare 9 procurori militari de la alte parchete militare din subordine, după cum urmează:

• general de brigadă magistrat … delegat de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar .., începând cu data de 01 iulie 2016;

• general locotenent magistrat … delegat de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar .., începând cu data de 01 august 2015;

• colonel magistrat …, delegat de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar .., începând cu data 15 iunie 2016;

• colonel magistrat … delegat de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar …, începând cu data 15 iunie 2016;

• colonel magistrat …, delegat de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar …, începând cu data 01 august 2016;

• colonel magistrat … delegat de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar …, începând cu data 01 august 2016;

• colonel magistrat … delegat de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar …, începând cu data 01 septembrie 2016;

75 / 236

• colonel magistrat … delegat de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar …, începând cu data 05 septembrie 2016;

• colonel magistrat … delegat de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar …, începând cu data 15 septembrie 2016;

În anul 2016 au fost detaşaţi la alte instituţii următorii procurori militari: • general de brigadă magistrat …, delegat cu începere din 15 mai 2014 pe

o perioadă de 3 ani la Direcţia Naţională Anticorupţie şi din 14 martie 2016 pe o perioadă de 3 ani la Ministerul Apărării Naţionale;

• general locotenent magistrat …, delegat cu începere din 10 martie 2014 pe o perioadă de 3 ani la Ministerul de Interne;

Totodată, în perioada de referinţă, au fost trecuţi în rezervă, urmare a pensionării, general locotenent magistrat …, general locotenent magistrat … şi colonel magistrat …, iar din mai 2016 şi-a început activitatea în cadrul secţiei, general de brigadă magistrat …. În semestrul I 2017 au fost menţinute delegările procurilor militari colonel magistrat …, colonel magistrat …, colonel magistrat …, colonel magistrat …, colonel magistrat …, colonel magistrat … şi colonel magistrat …, precum şi detaşarea generalului de brigadă magistrat ….

Mai este de menţionat că din data de 09 februarie 2017 procurorul militar colonel magistrat … a fost transferat la Secţia Parchetelor Militare, iar din data de 04 aprilie 2017 şi-a încetat activitatea la Direcţia Naţională Anticorupţie şi a revenit la Secţia Parchetelor Militare colonel magistrat ….

Totodată, şi-a încetat activitatea procurorul militar, general de brigadă magistrat …, prin numirea în funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii.

Funcţia de grefier şef secţie a fost vacantă până la data de 01 octombrie 2016 când a fost ocupată prin delegare de grefier …, iar ulterior prin numire cu începere din 01 martie 2017.

Funcţiile de grefier şef al Serviciului de urmărire penală şi judiciar precum şi grefier şef al Serviciului de organizare, mobilizare, resurse umane, economico-financiar şi administrative au fost ocupate pe întreaga perioadă de referinţă de … şi ...

1.2. Repartizarea personalului pe compartimente şi stabilirea atribuţiilor în raport de sectorul de activitate.

La Secţia parchetelor militare, prin Ordinul nr….din .. 2015 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii militari, personalul auxiliar de specialitate, personalul militar, funcţionarii publici şi personalul contractual au fost repartizaţi pe servicii şi birouri potrivit Anexei nr.5, după cum urmează:

• 6 procurori şi 5 grefieri în cadrul Serviciului de urmărire penală şi judiciar,

76 / 236

• 4 procurori, 3 grefieri, 5 cadre militare, 5 funcţionari publici, 6 funcţii de personal contractual la Serviciul de organizare, mobilizare, resurse umane, economico-financiar, contabilitate şi administrativ.

• un procuror, un grefier şi un cadru militar la Compartimentul documente clasificate;

Ulterior, prin Ordinul nr.143 din 25 iulie 2017 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii, personalul auxiliar de specialitate, funcţionari publici şi contractual au fost repartizaţi pe servicii şi birouri potrivit Anexei nr.14, fără existenţa unor modificări semnificative.

Prin Ordinul nr…din … 2017 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a realizat o nouă reorganizare, după cum urmează:

• 10 procurori militari şi 8 grefieri în cadrul Serviciului de urmărire penală şi judiciar,

• 5 procurori militari, 3 grefieri, 3 cadre militare, 5 funcţionari publici şi 6 funcţii de personal contractual la Serviciul de organizare, mobilizare, resurse umane, economico-financiar, contabilitate şi administrativ.

• un procuror militar, un grefier şi un cadru militar la biroul documente clasificate;

Situaţia privind personalul serviciului a fost actualizată periodic la datele de 01 ianuarie 2016, 14 martie 2016, 17 mai 2016, 23 mai 2016, 01 iunie 2016, 15 iunie 2016, 01 iulie 2016, 01 august 2016, 01 septembrie 2016, 05 septembrie 2016, 15 septembrie 2016, 01 octombrie 2016, 15 octombrie 2016, 30 noiembrie 2016, 4 ianuarie 2017, 01 martie 2017, 18 aprilie 2017, 01 mai 2017 şi 30 iunie 2017, potrivit documentelor prezentate de Serviciul de organizare, mobilizare, resurse umane, economico-financiar, contabilitate şi administrativ.

Au fost întocmite fişele de post pentru personalul auxiliar de specialitate, respectiv grefier şef secţie, grefieri şefi serviciu şi grefieri. Acestea au fost luate la cunoştinţă de personal în anii 2011 şi 2017.

Repartizarea sarcinilor pentru procurorii militari şi personalul auxiliar de specialitate s-a realizat prin două modalităţi distincte, respectiv ordinele procurorului militar şef secţie şi ordinele de zi pe unitate.

1. Ordinele procurorului militar şef al Secţiei Parchetelor Militare: • .. 2016 de constituire a Comitetului de securitate şi sănătate în muncă; • … 2016 de desemnare a colonelului magistrat … pentru punerea în

aplicare a Anexei 16 alin.2 din Ordinul nr…./2014 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, privind organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional al Ministerului Public referitor la activitatea de monitorizare permanentă a cauzelor în care, raportat la data săvârșirii faptei, se apropie termenul de prescripție.

77 / 236

• … 2017 privind desemnarea grefierului însărcinat cu primirea corespondenţei şi a înlocuitorului acestuia;

• … 2017 privind desemnarea grefierului însărcinat cu primirea documentelor clasificate şi a înlocuitorilor acestuia;

• … 2014 privind desemnarea procurorului militar şi grefierului însărcinaţi cu îndeplinirea procedurii necesare acordării avizului pentru numirea în funcţii de organe de cercetare penală specială a ofiţerilor care vor efectua acte de urmărire penală;

• … 2014 privind repartizare a personalului auxiliar de specialitate în vederea tehnoredactării lucrărilor şi soluțiilor dispuse.

2. Ordinele de zi nr.1 din 07 ianuarie 2016 şi nr.2 din 04 ianuarie 2017 ale Secţiei Parchetelor Militare

Prin aceste ordine au fost desemnate persoane din cadrul secţiei pentru îndeplinirea de diverse atribuții legale ori regulamentare. Indicăm cu titlu exemplificativ stabilirea următoarelor responsabilități:

• procurorul militar responsabil cu activităţile legate de protecţia persoanelor privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;

• grefierul responsabil cu completarea formularelor statistice; • cadrul militar responsabil cu securitatea şi sănătatea în muncă; • grefierul desemnat pentru implementarea prevederilor legale privind

declarațiile de avere şi interese; • grefierul responsabil cu gestionarea arhivei; • grefierul desemnat pentru transmiterea şi recepţionarea documentelor

neclasificate prin fax ori email; •cadrul militar responsabil cu transportul, predarea şi primirea

documentelor neclasificate pe raza municipiului Bucureşti; • comisia de distrugere a documentelor clasificate, neclasificate şi a

corpurilor delicte precum şi ştergerea suporturilor optice; • grefierul desemnat cu evidenţa şi păstrarea corpurilor delicte; • grefierul desemnat cu evidenţa, păstrarea şi utilizarea sigiliilor; • comisia de ordonare şi selecţionare a arhivei; • desemnarea procurorului criminalist; •comisia de analiză a reclamațiilor administrative ce vizează nerespectări

ale prevederilor Legii nr.544/2001; 1.3. Organizarea structurii de securitate şi compartimentul de

documente clasificate. Prin Ordinele de zi nr. … 2016 punctul 11 şi nr. … 2017, punctul 10 s-a

realizat desemnarea șefului structurii de securitate. Prin aceleași ordine de zi au fost desemnate cadrele militare

responsabile cu realizarea activităţilor privind evidenţa documentelor clasificate, multiplicarea documentelor clasificate, transportul și executarea

78 / 236

operațiunilor de predare-primire a corespondenței clasificate, evidenţa şi mânuirea mediilor de stocare a informaţiilor clasificate,

Totodată, a fost stabilită componenţa comisiilor de verificare a existenţei documentelor clasificate.

În raport de specificul Secției Parchetelor Militare de unitate militară, coordonarea activităţii şi controlul măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat se realizează de o structură specializată, în conformitate cu Ordinul Ministerului Apărării Naţionale nr. …/2013, respectiv Direcţia Generală de Informații a Apărării, prin Direcţia de Contrainformaţii şi Securitate Militară.

Anual a fost întocmit un plan specific de pregătire a personalului din cadrul secţiei în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate, respectiv nr. … din 2016 şi nr. … 2017.

În cadrul organizării acestei activităţi, prin adresa nr. …/2016 din 2016 procurorul militar şef al Secţiei Parchetelor Militare a solicitat structurii specializate din cadrul Ministerului Apărării Naţionale identificarea măsurilor necesare privind protecţia fizică a informaţiilor clasificate la toate parchetele militare din subordine.

1.4. Repartizarea echilibrată a lucrărilor. Din verificări a rezultat că la nivelul Secţiei Parchetelor Militare, atât în

sectorul urmărire penală, cât şi în sectorul judiciar s-a realizat o repartizare echilibrată a lucrărilor, respectându-se dispozițiile înscrise în art. 95 alin.3 din Legea 304/2004.

Se remarcă o particularitate a modului de repartizare a cauzelor penale, determinată de complexitatea majorității acestora.

Astfel, o echipă formată din 5 procurori militari, respectiv general locotenent …, colonel magistrat …, colonel magistrat …, colonel magistrat … şi colonel magistrat … a efectuat urmărirea penală în dosarul penal privind „Mineriada din 13-15 iunie 1991”, finalizat la finele semestrului I 2017.

O altă echipă formată inițial din 5 procurori militari, iar în prezent din 4 procurori militari, respectiv colonel …, colonel …, colonel … , colonel …(trecut în rezervă prin pensionare) şi colonel …, efectuează urmărirea penală în dosarul privind „Revoluția din decembrie 1989”.

În alte dosare complexe privind accidente aviatice ori săvârșirea de infracțiuni contra umanității urmărirea penală a fost efectuată ori se efectuează de echipe formate din 2 ori maxim 3 procurori militari, de regulă procurorii militari, colonel magistrat …, colonel magistrat … şi colonel magistrat …, care nu au făcut parte din echipele celor 2 dosare penale anterior indicate.

Totodată, colonel magistrat … şi colonel magistrat … îndeplinesc şi atribuţii specifice funcţiilor de conducere, respectiv procuror şef al Serviciul de organizare, mobilizare, resurse umane, economico-financiar şi administrativ şi procuror şef birou al Compartimentul documente clasificate iar colonel

79 / 236

magistrat … este membru al Comisiei de evaluare a activităţii procurorilor din cadrul compartimentelor direct subordonate procurorului general.

1.5. Alte activităţi. • demersuri pentru delegarea a 7 ofiţeri de poliţie judiciară la Secţia

Parchetelor Militare pentru sprijinirea activităţii de urmărire penală efectuată de procurori;

• implicarea în încheierea Ordinului comun al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (nr…./2017) şi Ministerului Apărării Naţionale (nr. ..2017) pentru aprobarea regulamentului privind gestionarea şi utilizarea sumelor din bugetul parchetelor militare pentru acţiuni privind constatarea infracţiunilor flagrante;

• solicitarea nr…./2017 privind includerea Secţiei Parchetelor Militare, respectiv a procurorului militar şef secţie, în calitate de ordonator terţiar de credite, în prevederile protocolului care urmează a fi încheiat de Ministerul Public cu Ministerul Justiţiei şi Uniunea Naţională a Barourilor din România pentru stabilirea onorariilor cuvenite avocaţilor pentru furnizarea serviciilor de asistenţă judiciară în materie penală;

• colaborarea cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii pentru punerea la dispoziţie a informaţiilor necesare pentru soluţionarea unor cauze, potrivit protocolului de cooperare nr. …/2016 încheiat cu această instituţie de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie;

• colaborarea cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc în conformitate protocolul de cooperare nr. …/2016 încheiat cu această instituţie de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie privind stabilirea unor măsuri de natură organizatorică necesare efectuării cu celeritate a activităților de urmărire penală în cauzele care au ca obiect încălcări ale drepturilor omului în perioada regimului comunist din România;

• realizarea unor acţiuni de prevenire şi combatere a criminalității în rândul militarilor conform protocolului încheiat între Secția Parchetelor Militare şi Ministerul Apărării Naționale. Exemplificăm în acest sens informările din 23 octombrie 2016, 26 octombrie 2016,19 ianuarie 2017, 14 mai 2017 şi 07 iunie 2017;

• încheierea unui protocol cu Ministerul Apărării Naționale pentru asigurarea pazei sediilor parchetelor militare de către politia militară;

• propuneri privind Legea de organizare şi funcţionare a poliţiei militare; • propuneri de modificare a statelor de funcţii şi de personal aprobate

pentru parchetele militare adresată Ministrului Justiţiei prin adresa nr….2016 din 22 iunie 2016;

• implicarea în derularea Programului Operațional Capacitate Administrativă (POCA) privind punerea în executare a unor procedee probatorii

80 / 236

vizând perchezițiile informatice şi cercetarea mijloacelor de comunicații electronice.

2. Planificarea activităţii 2.1. Programe de activitate În anul 2016 au fost întocmite programele semestriale de activitate

nr…/2016 din datele de 05 februarie 2016 şi 04 iulie 2017, iar pentru semestrul I 2017 a fost întocmit programul semestrial de activitate nr../2017 din 15 februarie 2017.

În programul de activitate pentru semestrul I 2016 au fost înscrise 14 obiective ce vizează activitatea de conducere, coordonare, evaluare şi control, 7 obiective ce vizează activitatea de urmărire penală, 4 obiective ce vizează activitatea judiciară şi 11 obiective ce vizează alte activităţi.

Programul de activitate pentru semestrul II 2016 are prevăzute 14 obiective ce vizează activitatea de conducere, coordonare, evaluare şi control, 7 obiective ce vizează activitatea de urmărire penală, 4 obiective ce vizează activitatea judiciară şi 10 obiective ce vizează alte activităţi.

Totodată, pentru semestrul I 2017 au fost înscrise 14 obiective ce vizează activitatea de conducere, coordonare, evaluare şi control, 7 obiective ce vizează activitatea de urmărire penală, 4 obiective ce vizează activitatea judiciară şi 11 obiective ce vizează alte activităţi.

Obiectivele au indicate persoana desemnată cu executarea activităţii şi persoana responsabilă.

Analiza obiectivelor fixate relevă că unele dintre acestea au un caracter general care, prin natură lor intrinsecă, sunt dificil de evaluat din perspectiva gradului de realizare.

Exemplificăm în acest sens obiectivul nr.3 din programul de activitate pentru semestrul II 2016, respectiv „Efectuarea în continuare a demersurilor necesare la autorităţile publice şi instituţiile publice abilitate pentru asigurarea resurselor umane, financiare şi materiale necesare pentru buna desfășurare a activităţii SPM şi a parchetelor militare.”

2.2. Planificarea serviciului de permanenţă, a participărilor în şedinţele de judecată şi a audienţelor.

a. Planificarea efectuării serviciilor de conducere şi intervenţie, conform Ordinului nr. …/2010 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La Secţia Parchetelor Militare serviciul de intervenţie la evenimente al procurorilor militari şi personalului auxiliar de specialitate se realizează alternativ, pentru o perioadă de 7 zile.

Procurorul militar şef şi procurorul militar şef adjunct realizează serviciul de conducere, alternativ pentru o perioadă de 15 zile.

Planificarea procurorilor se realizează pentru o perioadă cuprinsă între de 2-3 luni. Exemplificăm în acest sens planificările pentru perioadele 07

81 / 236

februarie 2016-10 aprilie 2016, 06 iunie 2016- 07 august 2016 şi 06 februarie 2017- 14 mai 2017;

Planificarea personalului auxiliar de specialitate se realizează pentru o perioadă cuprinsă de 2 luni. Exemplificăm în acest sens planificările pentru perioadele 18 aprilie 2016-19 iunie 2016, 22 august 2016 – 23 octombrie 2016 şi 24 aprilie 2017- 25 iunie 2017.

Planificarea conducerii secţiei se realizează lunar. În anul 2016 conducerea Secţiei Parchetelor Militare a acordat 4

audienţe, iar în anul 2017, un număr de 3 audienţe. Procurorii militari au acordat în anul 2016 un număr de 94 de audiențe

iar în anul 2017 un număr de 55 audienţe. b. Planificarea procurorilor militari în şedinţele de judecată Potrivit art.6 din Ordinul nr. …/2014 al procurorului general al

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, modificat prin Ordinul …/2015, „procurorii din secţia judiciară a parchetului de pe lângă instanţa competentă vor participa la judecarea cauzei în fond şi în căile de atac în cauzele în care sesizarea instanţei a fost dispusă de parchetul militar.”

Totodată, art.7 lit. a şi b din ordinul anterior indicat prevede că procurorii militari participă „la judecarea cauzelor prevăzute la art.6, numai atunci când cauza necesită cunoştinţe cu specific militar (…)” precum şi la soluţionarea plângerii împotriva soluţiilor, procedura de cameră preliminară şi soluţionarea contestaţiilor.

Raportat la numărul redus de cauze în care procurorii militari participă în calitate de reprezentanţi ai Ministerului Public nu există şi nu este necesară o planificare a acestei activități.

Desemnarea procurorului militar ce urmează a participa la judecarea unei cauze se realizează de către procurorul militar șef al Secției Parchetelor Militare, distinct pentru fiecare cauză în parte.

Prin Ordinul nr. … din 2017 al procurorului militar șef al Secției Parchetelor Militare a fost desemnat să participe la şedinţele de judecată în cauzele penale având ca obiect infracțiuni săvârşite de militari desfăşurate de parchetele militare procurorul militar, colonel magistrat ….

c. Planificarea activităţii de primire în audienţă a cetăţenilor. Potrivit notei din 01 iulie 2016 a procurorului şef al Secţiei Parchetelor

Militare procurorii militari în perioada în care asigură serviciul de intervenţie vor asigura şi primirea în audienţă a petiţionarilor.

3. Organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale continue a procurorilor şi a personalului auxiliar.

Prin Ordinul de zi nr. …/2016 punctele 4 şi 5 s-a realizat desemnarea procurorului responsabil de organizarea activității de formare profesională continuă a procurorilor, respectiv colonel magistrat … şi a înlocuitorului acestuia colonel magistrat …, precum şi a procurorului responsabil de formarea

82 / 236

profesională continua a personalului auxiliar de specialitate, respectiv general locotenent magistrat … şi a înlocuitorului acestuia colonel magistrat ….

Prin Ordinul de zi nr. …din 2017 punctele 4 şi 5 s-a realizat desemnarea procurorului responsabil de organizarea activității de formare profesională continuă a procurorilor, respectiv colonel magistrat ..., precum şi a procurorului responsabil de formarea profesională continua a personalului auxiliar de specialitate, respectiv general locotenent magistrat ... şi a înlocuitorului acestuia colonel magistrat ....

Pregătirea profesională a procurorilor militari se realizează, de regulă, centralizat prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii ori la nivelul secţiei cu prilejul şedinţelor de lucru. Exemplificăm în acest sens şedinţa din 06 iunie 2016.

Materialele privind pregătirea profesională sunt aduse la cunoștință procurorilor militari prin multiplicare şi semnare de primire. Exemplificăm în acest sens „Ghidul de bune practici în investigarea infracţiunilor de corupţie, ediţia 2016” înregistrat cu nr. …/2016 şi „Jurisprudenţa naţională relevantă având ca obiect hotărârile dispuse în procedura de cameră preliminară prin care au fost admise/respinse cererile de excludere a rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică întocmite de inspectorii antifraudă detaşaţi la parchete”, înregistrat cu nr. …/2016.

O altă modalitate este prezentarea în cadrul şedinţelor de lucru, în acest sens se poate menţiona şedinţa din 06 iunie 2016 în care a fost prezentată „Metodologia de efectuare a cercetării la faţa locului faptei în cazul gropilor comune” înregistrată cu nr. …/2016.

Totodată, procurorii militari participă la forme individuale de formare profesională, respectiv seminarii ori conferinţe internaţionale, după cum urmează:

• Conferinţa internaţională pe tema identificării gropilor comune din spaţiul est-european, ca urmare a operaţiunilor din 1941, organizată la Vilnius, Lituania, în perioada 22-23 martie 2017, la care a participat colonel magistrat ...;

• Întâlnirea magistraţilor militari din România cu Asociaţia Juriştilor militari din Republica Moldova, organizată la Iaşi în data de 02 februarie 2017, la care au participat general de brigadă magistrat … şi colonel magistrat ….

Au existat şi planuri tematice de instruire în anumite domenii de activitate, respectiv planul tematic nr. ../2017 privind instruirea periodică a personalului pe linia securității în muncă în anul 2017 ori planul specific nr. …din 2016 nr. … 2017 privind pregătirea personalului din cadrul secţiei în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate pentru anul 2016 şi 2017.

Totodată, au fost inițiate demersuri de către conducerea secției în vederea înscrierii procurorilor militari la cursurile de limbă engleză organizate

83 / 236

de Universitatea Națională de Apărare Carol I în anul 2017, potrivit adresei nr. …/2017 din .. 2017 a procurorului şef secţie.

4.Verificarea comportamentului şi comunicării Verificând modul în care această funcţie managerială a fost realizată,

echipa de inspectori a purtat discuţii cu procurorii militari şi personalul auxiliar de specialitate.

Din verificările efectuate de Inspecţia Judiciară a rezultat că procurorii cu funcţii de conducere din cadrul Secţiei Parchetelor Militare au avut un comportament adecvat şi o comunicare optimă cu procurorii şi personalul din subordine.

De asemenea există o comunicare permanentă cu conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în sublinierea specificului şi importanţei activității şi cazuisticii acestei secţii.

5. Relaţia cu mass media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul structurii verificate şi transparenţa actului de conducere.

Solicitările mass-media ce vizează activitatea Secției Parchetelor Militare sunt adresate conducerii secției ori Biroului de informare şi relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție care, la rândul său, le transmite conducerii secției.

Prin ordinul nr. …/2015 al procurorului şef al Secţiei Parchetelor Militare a fost desemnat ca procuror de legătură cu Biroul de informare şi relații publice, precum şi responsabil de activitatea de informare publică şi de relaţii cu presa colonel magistrat … şi în lipsa acestuia colonel magistrat ….

În anul 2016 au existat 31 de cereri formulate de mass-media iar în semestrul I 2017 un nr. de 14 astfel de solicitări.

6. Asumarea responsabilităţii. Din verificările efectuate de Inspecţia Judiciară au reieşit că procurorii

care au îndeplinit funcţii de conducere în perioada supusă controlului şi-au exercitat atribuţiile în condiţiile şi limitele impuse de lege.

S-a constat că problemele curente din activitatea secţiei au fost rezolvate corespunzător.

De asemenea, conducerea Secţiei Parchetelor Militare a acordat atenţie implementării măsurilor prevăzute în strategia de reformă care vizează atât gestionarea resurselor umane şi materiale cât şi buna desfăşurare a activităţii profesionale.

Capitolul III. Activitatea de îndrumare şi control. 1. Verificarea îndeplinirii obiectivelor înscrise în programele de

activitate. În urma verificărilor efectuate, a rezultat că programele semestriale de

activitate întocmite la nivelul Secţiei Parchetelor Militare au vizat aspecte privind controlul operativ curent şi controlul tematic, la care s-au adăugat şi activităţi prevăzute în Ordinul nr. …/2014 al procurorului general al Parchetului

84 / 236

de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, modificat prin Ordinul nr. …/2015 privind organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional al Ministerului Public.

1.1. Controlul operativ curent. Din cele constatate în cursul controlului, a rezultat că la nivelul Secţiei

Parchetelor Militare activitatea de urmărire penală şi judiciară constituie obiectul controlului exercitat zilnic de către procurorul şef serviciu şi procurorul şef secţie.

Soluţiile adoptate în sectorul de urmărire penală sunt verificate de procurorul şef serviciu şi apoi de procurorul şef secţie care, potrivit dispoziţiilor procedurale, le verifică şi confirmă acolo unde este cazul.

Controlului operativ curent se realizează în două modalități, după cum urmează:

a. şedinţe de analiză a dosarelor penale aflate în cursul urmăririi penale. Menţionăm în acest sens procese-verbale de şedinţă din 21 ianuarie

2016, 11 februarie 2016, 15 martie 2016, 08 aprilie 2016, 06 iunie 2016, 29 iulie 2016, 01 septembrie 2016, 12 octombrie 2016 şi 15 februarie 2017.

b. analize ale dosarelor aflate în curs de soluționare separat pentru fiecare procuror ori verificări punctuale ale unor cauze aflate în curs de urmărire penală, realizate de procurorul şef secţie şi procurorul şef serviciu.

Menţionăm în acest sens procesele verbale din 07 decembrie 2016 (colonel magistrat …), 08 decembrie 2016 (dosarul Revoluţiei în prezenţa prim adjunctului procurorului general …), 17 decembrie 2016 (colonel magistrat ...), 19 decembrie 2016 (colonel magistrat …), 20 decembrie 2016 (colonel magistrat …), 21 decembrie 2016 (colonel magistrat ..), 22 decembrie 2016 (colonel magistrat …), 23 decembrie 2016 (colonel magistrat …), 09 ianuarie 2017 (colonel magistrat ..),10 ianuarie 2017 (colonel magistrat …), 11 ianuarie 2017 (colonel magistrat …), 12 ianuarie 2017 (colonel magistrat …), 16 ianuarie 2017 (colonel magistrat ...), 17 ianuarie 2017 (colonel magistrat …) şi 18 ianuarie 2017 (colonel magistrat …);

Totodată, se mai impune menționarea proceselor verbale din 29 martie 2017 (2 procese verbale privind dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1991 şi nr. …/2016), 30 martie 2017 (3 procese verbale privind dosarele penale nr…./2016, nr. …/2014 şi nr…./2014), 31 martie 2017 (cinci procese verbale privind dosarele penale nr…./2010, nr…./2016, nr…./2016, nr. …/2016, nr…./2017), 03 aprilie 2017 (2 procese verbale privind dosarele penale nr…./2014 şi nr…./2014), 19 iunie 2017 (şase procese verbale privind dosarele penale nr. ../2014, nr…/2016, nr…./2017, nr. …/2017, nr…/2017, nr…./2017), 21 iunie 2017 (patru procese verbale privind dosarele penale nr. …/2017, nr. …/2017, nr. …/2017, nr. …/2017) şi 26 iunie 2017 (2 procese verbale privind dosarele penale nr. …/2017 şi nr…./2017).

85 / 236

Se constată că în anul 2016 şi în primul semestru al anului 2017, au fost realizate multiple controale operative ale dosarelor penale aflate în curs de urmărire penală la Secţia Parchetelor Militare.

1.2. Controlul tematic. În cursul anului 2016 şi primul semestru al anului 2017, conducerea

Secţiei Parchetelor Militare, în realizarea atribuţiilor manageriale conferite de legi şi Regulamentul de ordine interioară a parchetelor, au efectuat controale privind:

a. Analiza datelor statistice, semestriale şi anuale. Anual, conducerea Secţiei Parchetelor Militare a întocmit rapoarte

privind analiza activității anuale, pe toate componentele sale. Exemplificam. în acest sens. raportul privind activitate desfăşurată în anul 2015, nr…./2016 şi raportul privind activitate desfăşurată în anul 2016 , nr…./2017.

b. Activitatea de urmărire penală. Conducerea Secţiei Parchetelor Militare a realizat analize în următoarele

domenii: • analiza cauzelor în care la Secția Parchetelor Militare şi parchetele

militare arondate au dispus soluții de netrimitere în judecată ca urmare a împlinirii termenului de prescripție precum şi modul de monitorizare permanentă a cauzelor în care, raportat la data săvârșirii faptei, se apropie termenul de prescripție de către parchetele militare arondate. Menționăm în acest informările nr. …/2016 şi nr…./2017;

• analiza cauzelor în care, în raport de data săvârșirii faptei se apropie termenul de prescripție la Secția Parchetelor Militare. Menționăm în acest informarea realizată pentru semestrul I 2017 de procuror militar colonel magistrat ....

• analiza manifestărilor infracționale și a stării de legalitate din structurile de apărare, ordine publică şi siguranța naţională aflate în competenţa jurisdicţională a Secţiei Parchetelor Militare şi a parchetelor din subordine. Menționăm în acest informările nr. …/2017 din 2017, nr. ……/2016 din 2016 şi nr. …/2016 din 2017;

• analiza cauzelor cu autori necunoscuți înregistrate. Menționăm în acest lucrările nr. …/2017 şi nr…./2016.

• analiza cauzelor în care au fost adoptate soluţii de clasare sau renunțare la urmărire penală faţă de inculpați arestaţi preventiv Menționăm în acest lucrarea nr…./2017 ;

• evaluarea volumului de activitate al Secției Parchetelor Militare şi a parchetele militare arondate. Menționăm în acest lucrările nr. ../2017 şi nr. …/2017.

1.3. Activitatea judiciară. În acest domeniu, conducerea Secţiei Parchetelor Militare a efectuat

următoarele analize:

86 / 236

• analiza indicatorilor de calitate a activității desfășurate de procurorii militari din cadrul Secţiei Parchetelor şi a parchetelor militare din subordine. Menționăm în acest informările nr…./2017 şi nr…./2017 ;

• analiza activităţii judiciare desfăşurate de Secţia Parchetelor Militare şi parchetele din subordine în materie penală. Menționăm în acest informările nr. …/2017 , nr. …/2017 din 2016 şi nr. …/2017.

1.4. Activitatea de grefă, secretariat şi arhivă. Potrivit Ordinului nr. ../ 2017 al procurorului şef al Secţiei Parchetelor

Militare a fost desemnat procurorul şef adjunct, general locotenent magistrat ... să coordoneze, controleze şi să răspundă de activitatea compartimentului de grefă.

În exercitarea acestor atribuții au fost realizate activități de control semestriale.

Menționăm în acest sens informările nr. ../2016 din 11 iulie 2016, nr…/2017 din 21 februarie 2017 şi nr…./2017 din 12 iulie 2017.

Potrivit art.141 alin.1 din Regulamentul de ordine interioară a parchetelor “Activitatea de primire, înregistrare şi circulaţie a lucrărilor este controlată trimestrial de adjunctul conducătorului parchetului sau de un alt procuror desemnat de conducătorul parchetului (….)”

Este de observat că această prevedere regulamentară privind controlul grefei nu este aplicabilă procurorului şef adjunct de secţie în privinţa periodicităţii realizării acestuia, deoarece se referă exclusiv la adjunctul conducătorii parchetelor, fără a putea fi extinsă în privinţa adjunctului procurorilor şefi secţie.

Capitolul IV. Activitatea de urmărire penală şi judiciar. Activitatea este realizată de procurorii din cadrul Serviciului de urmărire

penală şi judiciar condus de procurorul şef serviciu, colonel magistrat … şi este prevăzut cu 17 de posturi din care 10 posturi de procurori militari, inclusiv postul de conducere, 1 post de grefier şef serviciu şi 7 posturi de grefieri.

Activitatea personalului auxiliar de specialitate este condusă de grefierul şef serviciu.

La data efectuării controlului 4 posturi de procuror militar şi 5 posturi de grefier erau vacante.

Posturile vacante de procuror militar erau ocupate prin delegarea procurorilor militari de la parchetele militare subordonate.

1. Activitatea de urmărire penală. 1.1 Date statistice relevante. La începutul anului 2016, se aflau în cursul urmăririi penale la Secţia

Parchetelor Militare 21 dosare penale. În cursul anului au fost înregistrate şi repartizate spre soluționare 19 cauze.

87 / 236

În cursul anului 2016 procurorii din cadrul Secţiei Parchetelor Militare au soluţionat un număr de 18 cauze din care 3 cauze finalizate prin rechizitoriu, iar 4 cauze au fost declinate.

La finele anului 2016 se aflau în cursul urmăririi penale la Secţia Parchetelor Militare 18 dosare penale.

Pe parcursul semestrului I al anului 2017 au fost înregistrate şi repartizate 17 dosare penale.

În cursul semestrului I al anului 2017, procurorii din cadrul Secţiei Parchetelor Militare au soluționat un număr de 14 cauze la urmărire penală proprie din care 1 prin rechizitoriu, iar o cauză a fost declinată.

La data controlului procurorii militari din cadrul Secţiei Parchetelor Militare aveau în lucru 22 de cauze penale, din care 11 cauze mai vechi de 1 an de la prima sesizare.

Cauzele mai vechi de 1 an de la sesizare aflate în lucru, raport de data primei sesizări înregistrate în evidențele Ministerului Public, se prezintă astfel:

• anul 1990 – 2 cauze; • anul 2006 - 1 cauză: • anul 2010 - 1 cauză: • anul 2012 - 1 cauză: • anul 2013 - 1 cauză: • anul 2014 – 2 cauze; • anul 2015 – 1 cauză: • anul 2016 – 2 cauze. Se constată că 5 dosare penale sunt mai vechi de 5 ani de la sesizare, iar

6 dosare penale au o vechime cuprinsă între 1 şi 5 ani. Pe perioada controlului au fost verificate toate dosarele de urmărire

penală aflate în lucru la procurorii militari. Verificările au evidențiat faptul că nesoluționarea dosarelor mai vechi de

1 an de la sesizare s-a datorat exclusiv unui cumul de cauze obiective, respectiv: • efectuarea cu întârziere a unor expertize ori a răspunsului la

obiecțiunile formulate. Exemplificăm în acest sens dosarele de urmărire penală penal nr. ../2010, nr. …/2013, nr. …/2014, nr. …/2014 şi nr. …/2016;

• infirmarea soluțiilor de către procurorul ierarhic superior ori instanțele de judecată. Exemplificăm în acest sens dosarele de urmărire penală penal nr. …/2014, nr. …/2013, nr. …/2010 şi nr. …/2014;

• complexitatea unor cauze care au impus efectuarea unui număr mare de acte de urmărire penală. Exemplificăm în acest sens dosarele de urmărire penală penal nr. … /2014, nr. …/2014, nr. …/2010, nr. …/2014, nr. .../2016 şi nr. …/2016.

Până la data finalizării verificărilor a mai fost soluționată o cauză, respectiv dosarul penal nr. …/2014.

88 / 236

Au fost identificate situaţii în care nu a fost întocmit planul de anchetă, contrar dispoziţiile art.18 alin.1 din Ordinul procurorului general nr.12/C/2014. Exemplificăm în acest sens dosarele penale nr. …/2017 şi nr. …/2017. Neconformitatea a fost remediată în timpul controlului prin întocmirea planurilor de anchetă.

Dosarele aflate în curs de urmărire penală la Secția Parchetelor Militare prezintă un grad ridicat de complexitate reflectată de obiectul acestora, volumul foarte mare de activități ce se impun a fi efectuate ori dificultăți în administrarea probatoriului.

Aceste dosare complexe pot fi clasificate în funcție de obiect şi dificultățile întâmpinate în efectuarea urmăririi penale, după cum urmează:

a. dosarele penale în care se efectuează urmărirea penală pentru stabilirea împrejurărilor de producere a unor accidente aviatice.

În acest se impun a fi menționate următoarele dosare: • dosarul penal nr…./2014 privind accidentul aviatic produs la data de 20

ianuarie 2014 la limita teritorială a judeţelor Alba şi Cluj. În cauză au fost audiate 220 de persoane, au fost solicitate relaţii de la 40 de instituţii ale statului şi au fost efectuate 30 de deplasări în 4 judeţe. La data efectuării controlului, raportul de expertiză privind modul, condiţiile şi împrejurările în care s-a produs catastrofa aviatică nu era finalizat. Urmărirea penală în cauză este efectuată de procurorii militari, general de brigadă magistrat …, colonel magistrat … şi colonel magistrat ….

• dosarul penal nr. …/2014 privind accidentul aviatic produs la data de 15 decembrie 2014 pe lacul Siutghiol, judeţul Constanţa. În cauză au fost audiate 115 de persoane, au fost solicitate relaţii de la 20 de instituţii ale statului şi au fost efectuate 25 de deplasări în judeţul Constanţa. La data efectuării controlului, raportul de investigație tehnică a accidentului nu era finalizat. Urmărirea penală în cauză este efectuată de procurorii militari, general de brigadă magistrat … şi colonel magistrat ….

• dosarul penal nr. …/2016 privind accidentul aviatic privind un elicopter SMURD produs la data de 02 iunie 2016 în Republica Moldova. În cauză au fost efectuate activități constând în cercetarea la fața locului pe teritoriul Republicii Moldova, audierea martorilor şi efectuarea unor expertize genetice şi fizico-chimice. Raportul de investigație tehnică a accidentului a fost primit la data de 21 august 2017. Urmărirea penală în cauză este efectuată de procurorii militari, colonel magistrat … şi colonel magistrat ….

• dosarul penal nr. …/2010 privind accidentul aviatic produs la data de 05 iulie 2010 pe aerodromul din Tuzla. Cauza a fost iniţial soluţionată prin rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale din 15 septembrie 2012, soluţia infirmată prin sentința penală nr.1 din 06 ianuarie 2012 a Tribunalului Militar …. După infirmare au fost efectuate o expertiză pentru stabilirea cauzelor şi împrejurărilor în care s-a produs catastrofa aviatică precum şi o expertiză

89 / 236

metalurgică. Urmărirea penală în cauză este efectuată de procurorul militar, colonel magistrat ….

Principala dificultate constatată în efectuarea urmăririi penale este reprezentată de timpul îndelungat de efectuare a expertizelor tehnice ori a rapoartelor tehnice privind accidentele aviatice întocmite de autoritățile competente.

b. dosarul penal nr…../2014 privind Revoluția din decembrie 1989. Dosarul penal a fost iniţial soluţionat prin ordonanţa de clasare din 11

octombrie 2015 a Secţiei Parchetelor Militare. Prin Ordonanţa nr. …/2016, prim adjunctul Procurorului General al

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casţie şi Justiţie a dispus infirmarea ordonanţei şi redeschiderea urmăririi penale.

Înalta Curte de Casație şi Justiție, Secția Penală, prin încheierea din 06 iunie 2016 pronunţată în dosarul nr. …/2016 a confirmat redeschiderea urmăririi penale.

Dosarul penal conţine 1400 volume şi însumează aproximativ 130.000 file.

În realizarea dispoziţiilor instanţei de judecată au fost desfăşurate multiple activităţi dintre care se pot menţiona cu titlu exemplificativ, studiul, fişarea şi scanarea întregului material aflat în arhiva Senatului României (360 volume şi aproximativ 28.000 file), vizionarea întregului material filmat existent în arhiva TVR (aproximativ 400 de ore), audierea unui număr de 98 de martori, realizarea unei ample documentări precum şi fișarea a 73 de lucrări ce au avut ca temă revoluția, colaborări diversificate cu instituții ale statului, universităţi şi jurnaliști.

Urmărirea penală este efectuată de procurorii militari colonel …, colonel …, colonel … şi colonel ….

Principala dificultate în soluționarea cauzei este reprezentată de volumul foarte mare de activități ce trebuie efectuate pentru lămurirea împrejurărilor esențiale ale multiplelor fapte ce formează obiectul acestuia.

c. dosarele penale în care se efectuează urmărirea penală pentru infracţiuni de omor ori contra umanităţii.

În acest se impun a fi menționate următoarele dosare: • dosarul penal nr. …/2016 ce are ca obiect acţiunile represive şi

sistematice desfăşurate de regimul comunist prin organele de miliţie, securitate şi cele din cadrul sistemului penitenciar în perioada martie 1945-decembrie 1989. Au fost desfăşurate multiple activităţi dintre care se pot menţiona cu titlu exemplificativ, solicitarea de documente privind persoane deținute în mai multe penitenciare, solicitare de informații de la CNSAS, solicitări ale datelor de stare civilă, examinarea unor dosare penale, studierea unor lucrări publicate şi audierea unor persoane vătămate. Urmărirea penală este efectuată în cauză de procurorii militari, colonel magistrat … şi colonel magistrat ….

90 / 236

• dosarul penal nr…./2017 privind deportarea forțată a unor persoane din zona de vest a României în diferite localități din Bărăgan. Urmărirea penală este efectuată în cauză de procurorii militari, colonel magistrat … şi colonel magistrat ….

• dosarul penal nr. …/2017 privind moartea suspectă a mai multor persoane a căror oseminte au fost descoperite în localitatea Periprava, în condițiile în care în zona respectivă a funcționat o colonie penitenciară în perioada 1957-1964 unde au executat pedepse cu închisoarea persoane condamnate politic. Urmărirea penală este efectuată în cauză de procurorul militar, colonel magistrat ….

• dosarul penal nr. …/2017 privind împușcarea a trei luptători anticomuniști de către trupele de securitate în anul 1949. Urmărirea penală este efectuată în cauză de procurorul militar, colonel magistrat ….

• dosarul penal nr. …/2017 privind împușcarea a doi luptători anticomuniști de către trupele de securitate în anul 1949. Urmărirea penală este efectuată în cauză de procurorul militar, colonel magistrat ….

Principala dificultate în efectuarea urmăririi penale o reprezintă administrarea probatoriului în condițiile timpului îndelungat scurs de la data săvârșirii faptelor ce formează obiectul acestora cauze.

Se mai impune precizarea că în anul 2016 şi în semestrul I 2017 procurorii militari din cadrul Secției Parchetelor Militare au finalizat urmărirea penală şi emis rechizitorii în două cauze complexe, după cum urmează:

• dosarul penal nr. ../2014 privind Mineriada din 13-15 iunie 1990 finalizat prin trimiterea în judecată a 14 inculpaţi pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, prin rechizitoriul din 12 iunie 2017 emis de procurorii militari, general locotenent ..., colonel magistrat … , colonel magistrate …, colonel magistrat …, colonel magistrat …. Rechizitoriul însumează 1979 pagini.

• dosarul penal nr. …/2014 privind decesul disidentului Ursu Gheorghe Emil, finalizat prin trimiterea în judecată a 4 inculpaţi pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, prin rechizitoriul din 27 iulie 2016 emis de procurorii militari, general de brigadă magistrat …, colonel magistrat … şi colonel magistrat …. Rechizitoriul însumează 111 pagini.

1.2. Verificarea modului în care au fost respectate dispozițiile art. 64 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată.

Verificările efectuate de Inspecția Judiciară nu au relevat şi nu au fost semnalate cazuri de imixtiune a procurorilor cu funcții de conducere în efectuarea de către procurori a urmăririi penale sau în adoptarea soluțiilor ori de nerespectare a dispozițiilor înscrise în art.64 pct.4 din Legea nr.304/2004 privind redistribuirea cauzelor.

1.3. Analiza principalilor indicatori statistici privind activitatea de urmărire penală.

91 / 236

În cursul anului 2016 s-a efectuat urmărire penală proprie în 40 dosare, 21 rămase din anul 2015 şi 19 înregistrate în cursul anului 2016.

În perioada de referinţă au fost soluţionate 18 dosare penale. Din totalul acestora în 3 dosare au fost emise rechizitorii, iar 15 dosare au fost dispuse soluţii de clasare. De asemenea, în alte 4 dosare s-au dispus soluţii de declinare sau conexare.

Comparativ cu anul 2015 se constată o scădere a volumului de activitate în ceea ce priveşte dosarele penale înregistrate.

Astfel, în anul 2016 numărul dosarelor de soluţionat a fost de 40, faţă de 62 în anul 2015, iar cel al cauzelor soluţionate a fost de 18 în 2016, faţă de 29,în 2015, fără declinări şi conexări.

În cursul anului 2016, procurorii din cadrul Secţiei Parchetelor Militare au avut de soluţionat un număr total de 1536 lucrări, din care 40 de dosare penale.

Au fost soluţionate în perioada de referinţă 1419 lucrări, din care 18 dosare penale.

În anul 2016, indicele de operativitate a fost de aproximativ 6 luni, reprezentând durata medie de soluţionare a cauzelor penale la nivelul Secţiei.

În primul semestru al anului 2017 procurorii militari din cadrul Secţiei Parchetelor Militare au avut de soluţionat un număr total de 376 lucrări, din care 35 de dosare penale.

Au fost soluţionate în perioada de referinţă 278 lucrări, din care 18 dosare penale.

Totodată, au fost emise de către procurorii militari rechizitorii în 2 cauze penale, clasări în 12 cauze iar o cauză a fost declinată la organele de urmărire penală.

1.4. Calitatea actelor procesuale şi procedurale. Din analiza, prin sondaj, a dosarelor soluţionate de procurorii militari din

cadrul Secţiei Parchetelor Militare în cursul anului 2016 şi în primul semestru al anului 2017, a rezultat că actele procesuale şi procedurale respectă condiţiile de formă impuse de dispoziţiile legale.

Soluţiile dispuse se caracterizează prin acurateţe în expunerea situaţiei de fapt şi rigoare în motivare.

1.5. Comunicarea actelor de procedură Verificarea, prin sondaj, a cauzelor în care s-au adoptat soluţii de clasare

a evidenţiat faptul că au fost respectate dispoziţiile art.316 alin.1 Cod procedură penală.

1.6. Incidenţa dispoziţiilor privind prescripţia răspunderii penale. În perioada 01.01.2016-30.06.2017 Secţia Parchetelor Militare a

soluţionat un număr de 3 dosare penale cu autori cunoscuți în care s-a reținut incidența dispozițiilor referitoare la prescripția răspunderii penale.

92 / 236

Din analiza acestor cauze a reieșit că organele de urmărire penală au fost sesizate după împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale în dosarele penale nr. …/2016, nr. …/2017 şi nr. …/2016.

Se mai impune precizarea că prescripția răspunderii penale a intervenit şi în dosarul penal nr. …/2012 deoarece pe parcursul urmăririi penale nu a fost identificat autorul faptei penale ce formează obiectul dosarului.

1.7. Plângerile formulate în temeiul art.339 şi art.340 Cod procedură penală.

În cursul anului 2016, conducerea Secției Parchetelor Militare a soluționat un număr de 65 plângeri formulate împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată dispuse de procuror, potrivit art.340 Cod procedură penală precum şi 4 plângeri împotriva actelor procurorului, potrivit art.339 Cod procedură penală.

Se impune precizarea că 53 plângeri au avut ca obiect plângeri formulate împotriva soluției de clasare dispusă în dosarul penal nr. .. /2014.

Într-o singură situaţie s-a dispus de către procurorul militar şef al Secţiei Parchetelor Militare infirmarea ordonanţei de clasare dispusă de procuror şi redeschiderea urmăririi penale, respectiv dosarul penal nr. …/2013.

Totodată, instanţa de judecată într-o singură cauză a admis plângerea, a desființat soluţia atacată şi a trimis cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală, respectiv dosarul de urmărire penală nr. …/2014.

Instanţa de judecată, în perioada de referință, în procedura prevăzută de art.335 Cod procedură penală a confirmat redeschiderea urmăririi penale dispusă de procurorul ierarhic superior în două cauze penale soluționate de procurorii Secției Parchetelor Militare, respectiv dosarele de urmărire penală nr. …/2014 şi nr. …/2013.

În cursul semestrului I al anului 2017 au fost soluționate un număr de 7 plângeri formulate împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată dispuse de procuror precum şi 8 plângeri împotriva actelor procurorului.

Într-o singură situaţie instanța de judecată a admis plângerea, a desființat soluţia atacată şi a trimis cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală, respectiv dosarul de urmărire penală nr. …/2013.

Verificările au relevat faptul că au fost respectate dispoziţiile legale referitoare la condiţiile de formă, termenele de soluţionare şi de comunicare a actelor de procedură.

Exemplificăm lucrările nr. ../2016, nr. ../2016, nr. ../2017, nr. ../2016 şi nr. ../2017.

1.8. Modul în care sunt aduse la îndeplinire dispoziţiile Ordinului nr. 213/2014 privind organizarea şi funcționarea sistemului informațional al Ministerului Public.

93 / 236

Au fost respectate aceste dispoziții prin includerea în cadrul obiectivelor din programele de activitate semestriale.

2. Activitatea judiciară În considerarea specificității Secţiei Parchetelor Militare, verificările

efectuate cu privire la activitatea desfăşurată în sectorul judiciar au vizat modul în care procurorii militari sunt desemnaţi să participe în şedinţele de judecată, pregătirea acestora, evidenţele judiciare, modul de examinare a soluţiilor pronunţate de instanţă, preocuparea pentru identificarea practicii neunitare, precum şi informările întocmite potrivit Ordinul nr.213/2014 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, modificat prin Ordinul nr.52/19 martie 2015, privind organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional al Ministerului Public.

2.1. Verificarea modului în care procurorii sunt planificați în ședințele de judecată.

Prin Ordinul nr. …/ 2017 al procurorului militar șef al Secției Parchetelor Militare a fost desemnat să participe la şedinţele de judecată în cauzele penale având ca obiect infracțiuni săvârşite de militari desfăşurate de parchetele militare procurorul militar ….

Anterior, desemnarea procurorului care participa la judecarea unei cauze se realiza de către procurorul militar șef al Secției Parchetelor Militare, distinct pentru fiecare cauză în parte.

2.2. Analiza principalilor indicatori statistici privind activitatea judiciară. În sectorul judiciar, în anul 2016 procurorii militari din cadrul Secţiei

Parchetelor Militare au participat la judecarea a 286 de cauze. Nu au fost declarate căi de atac.

Este de remarcat că 271 de cauze au avut ca obiect plângeri formulate împotriva soluţiei de clasare dispusă în dosarul penal nr. …/2014.

Totodată, nu au fost înregistrate soluţii definitive de achitare ori restituire dispuse de instanţele de judecată.

În primul semestru al anului 2017, în sectorul judiciar, procurorii militari au participat la judecarea a 6 cauze penale.

Nu au fost declarate căi de atac şi nu au fost înregistrate soluţii definitive de achitare ori restituire dispuse de instanţele de judecată.

2.3. Verificarea modului în care au fost examinate soluțiile pronunțate de instanța de judecată şi exercitate căile de atac. Termenele de redactare a căilor de atac.

În anul 2016 şi în semestrul I al anului 2017 nu fost pronunțate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie hotărâri judecătoreşti care să vizeze judecarea în primă instanţă a dosarelor de urmărire penale ale Secţiei Parchetelor Militare.

94 / 236

Raportat la această împrejurare, nu au fost necesare verificări deoarece nu au fost examinate soluții ale instanței de judecată şi, pe cale de consecinţă, nu au fost declarate căi de atac.

2.4. Informările întocmite potrivit Ordinului Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la hotărârile definitive de achitare şi restituire pronunțate de instanța de judecată potrivit Ordinului nr. 213/2014 privind organizarea şi funcționarea sistemului informațional al Ministerului Public.

În perioada supusă controlului, conducerea Secției Parchetelor Militare a respectat dispozițiile Ordinului nr.213/2014 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, modificat prin Ordinul nr.52/19 martie 2015 privind organizarea şi funcționarea sistemului informațional al Ministerului Public, care prevăd obligativitatea întocmirii, pe cale ierarhică a analizei indicatorilor de calitate – achitări şi restituiri în temeiul art. 346 alin 3 Cod procedură penală.

Astfel au fost întocmite analize ce au vizat activitatea proprie precum şi activitatea parchetelor militare din subordine.

Capitolul IV. Modul de rezolvare a memoriilor, plângerilor şi sesizărilor. În anul 2016, la Secţia Parchetelor Militare au fost înregistrate un număr

de 279 plângeri, memorii şi sesizări, iar în semestrul I 2017 un număr de 110. Verificările efectuate prin sondaj au evidenţiat faptul că, în general,

aceste petiţii au fost corect calificate şi înregistrate în conformitate cu Nomenclatorul arhivistic al dosarelor şi documentelor întocmite în activitatea Ministerului Public, aprobat prin Ordinul nr.24/1997.

Petiţiile au soluţionate în termenul de 30 de zile prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr.27/2002, privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor aprobată prin Legea nr.233/2002.

Au existat şi situaţii în care petiţiile au fost soluţionate cu nerespectarea termenului anterior indicat dar justificate obiectiv de necesitatea primirii relaţiilor de la alte autorităţi ori instituţii publice.

Exemplificăm în acest sens lucrările nr. …/2017, înregistrată la 27 martie 2017 şi soluţionată la 11 august 2017 şi nr. …/2017, înregistrată la 10 iulie 2017 şi soluţionată la 08 septembrie 2017.

O categorie specială este reprezentată de lucrările ce au ca obiect infracțiuni săvârșite de membri ai forțelor armate străine pe teritoriul României, reglementate de Ordinului comun nr.M115/158/44/C/2015 al Ministrului Apărării Naționale, Ministrului Afacerilor Interne şi Ministrului Justiției privind procedura de notificarea a acestor fapte, conform dispozițiilor Legii nr.291/2007 precum şi a unor acorduri și tratate internaționale.

Exemplificăm în acest sens lucrările nr. …/2017, nr. …/2017 şi nr. …/2017, ce nu erau soluționate la data controlului deoarece nu au fost primite

95 / 236

de la Ministerul Justiției notificările statului străin asupra exercitării propriei jurisdicții penale în aceste cauze.

Din aceleași verificări efectuate prin sondaj, a reieșit faptul că, de regulă, sunt respectate dispozițiile legale referitoare la comunicarea către petenți a modului de soluționare a petițiilor.

A existat o situație izolată în care modul de rezolvare a petiţiei nu a fost comunicat, contrar art.8 din Ordonanţa Guvernului nr.27/20002, respectiv lucrarea nr. …/2016.

Examinarea lucrării a relevat că petentul a semnalat aspecte imposibil de verificat prin natura lor nerealistă.

S-a constatat existenţa unui mod neunitar de lucru în sensul că petiţiile sunt soluţionate uneori prin referat, alteori prin notă.

Exemplificăm în acest sens lucrările nr. …/2016, nr…./2017 şi nr…./2017 soluţionate prin notă, precum şi lucrarea nr. …/2016 soluţionată prin referat.

Capitolul V. Activitatea de grefă, registratură şi arhivă. Activitatea de grefă a Secţiei Parchetelor Militare se desfăşoară, potrivit

dispoziţiilor înscrise în Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor precum şi a Regulamentului de ordine interioară al parchetelor.

În cursul controlului au fost verificate evidenţele secţiei, constatându-se că sunt ținute toate registrele şi condicile prevăzute de dispoziţiile art.173 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor şi a Ordinului nr.11/2014 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În urma verificării acestor evidente s-a reținut că registrele şi condicile, sunt completate cu respectarea rubricilor acestor formulare şi a dispozițiilor regulamentare care definesc această materie.

Totodată, au fost identificate următoarele neconformități în această materie:

• registrul de control (R39) nu era completat, neconformitate remediată în timpul controlului.

• registrul de depozit (R35) nu era înfiinţat deoarece nu era tipărit şi au fost luate măsuri de imprimare a acestuia.

• condica de evidenţă a predării dosarelor şi lucrărilor la procuror (C7) prezintă cu totul izolat poziţii nesemnate.

În privinţa arhivei, se impune menționarea faptului că, potrivit art.153 alin.3 din Regulamentul de ordine interioară a parchetelor, dosarele se păstrează în arhivele direcţiilor/secţiilor timp de un an, după care se predau la

96 / 236

arhiva generală, unde se păstrează pe perioadele de timp prevăzute de dispoziţiile legale.

În raport de dubla calitate a Secţiei Parchetelor Militare de structură de parchet în cadrul Ministerului Public şi de unitate militară în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, activitatea privind arhiva prezintă anumite particularităţi.

Legea Arhivelor Naţionale nr.16/1996, republicată, prevede la art.14 alin.2 că documentele create de unităţile militare constituie fondul arhivistic al Ministerului Apărării Naţionale, parte integrantă a Fondului Arhivistic Naţional al României.

Totodată, Instrucţiunile Arhivistice (IA-98) stabilesc principiile şi normele de bază privind constituirea fondului arhivistic al Ministerului Apărării Naţionale şi cuprind dispoziţii specifice privind gruparea, ordonarea, evidenţa, inventarierea, păstrarea, selecţionarea şi depozitarea arhivelor create de unităţile militare, inclusiv de parchetele militare.

În raport de aspectele anterior indicate, în anul 2016, au fost predate Ministerului Apărării Naţionale 185 unităţi arhivistice, potrivit inventarului nr. …din 2016.

Capitolul VI. Serviciul de organizare, mobilizare, resurse umane, economico – financiar şi administrativ.

Serviciu este condus de procurorul militar şef colonel magistrat … şi este prevăzut cu 9 posturi din care 5 posturi de procurori militari, 1 post de grefier şef serviciu , 2 posturi de grefieri și 1 post de ofițer logistică.

Activitatea personalului auxiliar de specialitate este condusă de un grefier şef serviciu.

La data efectuării controlului 2 posturi de procuror militar erau vacante, iar alte 2 posturi de procuror militar erau temporar vacante prin detașarea generalului de brigadă magistrat … la Ministerul Apărării Naţionale şi numirea generalului de brigadă … ca membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii.

Se impune precizarea că cele 2 posturi vacante de procuror militar, precum şi unul din posturile temporar vacante de procuror militar erau ocupate prin delegarea procurorilor militari de la parchetele militare subordonate.

În cadrul Serviciului de organizare, mobilizare, resurse umane, economico-financiar şi administrativ au fost întocmite în anul 2016 un număr de 1413 lucrări, iar în primul semestru al anului 2017 au fost întocmite 855 de lucrări.

De menţionat este faptul că procurorii militari din cadrul acestui serviciu desfăşoară activităţi de urmărire penală şi judiciar.

Principalele lucrări întocmite de acest serviciu privesc următoarele activități:

• proiecte ale ordinelor procurorului militar șef secție și întocmirea ordinului de zi pe unitate;

97 / 236

• proiecte de ordin privind delegarea unor procurori militari şi solicitări de transfer a personalului auxiliar de specialitate;

• proiecte de ordine sau decizii privind stabilirea drepturilor salariale şi a altor drepturi cuvenite procurorilor militari şi personalului auxiliar de specialitate, personalului militar, funcţionarilor publici şi personalului contractual din cadrul secţiei şi al parchetelor militare;

• acte necesare modificării statelor de funcţii şi personal precum şi a statelor de organizare la nivelul Ministerului Apărării Naţionale;

• acte necesare emiterii avizul conform privind îndeplinirea condiţiilor legale pentru dobândirea calităţii de ofiţer în activitate, acordării gradelor militare şi înaintării în grad a procurorilor militari, ofiţerilor şi subofiţerilor din cadrul secţiei şi al parchetelor militare;

• acte necesare organizării concursului pentru promovarea în funcţii de conducere a personalului auxiliar;

• fişele anuale de apreciere pentru personalul militar; • acte necesare trecerii în rezervă a procurorilor militari, privind

îndeplinirea condiţiilor de pensionare de către personalul civil şi eliberării deciziei de pensionare pentru personalul militar;

• completarea registrului electronic de evidenţă a salariaţilor civili; • evidenţa concediilor de odihnă acordate personalului secţiei • evidenţa serviciilor de audienţă şi de intervenţie la nivelul secţiei şi al

parchetelor militare. Capitolul VII. Compartimentul de documente clasificate Compartimentul este condus de procurorul militar şef birou colonel

magistrat … şi este prevăzut cu 3 posturi din care 1 post de procuror militar, 1 post de grefier și 1 post de personal militar.

La data efectuării controlului postul de personal militar era vacant. Se impune precizarea că procurorul militar şef birou desfăşoară şi

activităţi de urmărire penală şi judiciar. Biroul are ca principale atribuții: • măsurile privind protecţia informaţiilor clasificate şi respectarea

standardelor naţionale de protecţie a acestora; • desfăşoară activităţile de primire, înregistrare, redactare, procesare,

păstrare, manipulare, multiplicare, transmitere, inventariere, distrugere, arhivare şi clasare în mape/dosare a documentelor clasificate;

• îndrumarea personalului din structurile similare ale parchetelor militare cu privire la aplicarea măsurilor de protecție a informațiilor clasificate.

În raport de dubla calitate a Secţiei Parchetelor Militare de structură de parchet în cadrul Ministerului Public şi de unitate militară în cadrul Ministerului Apărării Naţionale activitatea de protecţie a informaţiilor clasificate precum şi de evidenţă a acestora prezintă anumite particularităţi.

98 / 236

1. Activitatea de protecţie a informaţiilor clasificate. Ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație şi Justiție nr. …din 27 iulie 2010 privind aprobarea Normelor interne de lucru destinate protecţiei informaţiilor clasificate în cadrul Ministerului Public stabileşte la art.4 alin.2 că Secţia Parchetelor Militare şi parchetele militare din subordine relaţionează cu autoritatea naţională de securitate ORNISS dar şi cu autoritatea desemnată de securitate din cadrul direcţiei de specialitate a Ministerului Apărării Naţionale.

În acest sens este de precizat că potrivit prevederilor art.25 alin.2 şi 3 din Legea nr.182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate şi ale art.3 din Hotărârea nr.585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România Ministerul Apărării Naţionale stabileşte pentru domeniul său de activitate şi responsabilitate, structuri şi măsuri proprii privind coordonarea şi controlul activităţilor referitoare la protecţia informaţiilor.

Prin urmare, potrivit art.17 alin.1 şi 2 din Ordinului nr. …/2013 al Ministerului Apărării Naţionale pentru aprobarea normelor privind informaţiile clasificate direcţia de specialitate în cadrul acestui minister este Direcţia Generală de Informaţii a Apărării, prin Direcţia de Contrainformaţii şi Securitate Militară.

În cadrul organizării activităţii privind protecţia informaţiilor clasificate, prin adresa nr. …/2016 din 15 decembrie 2016 procurorul militar şef al Secţiei Parchetelor Militare a solicitat structurii specializate din cadrul Ministerului Apărării Naţionale identificarea măsurilor necesare privind protecţia fizică a informaţiilor clasificate la toate parchetele militare.

2. Activităţile de primire, înregistrare, redactare, procesare, păstrare,

manipulare, multiplicare, transmitere, inventariere, distrugere, arhivare şi clasare în mape/dosare a documentelor clasificate.

Potrivit Ordinului nr. …/2016 privind aprobarea Ghidului de clasificare a informaţiilor secrete de stat din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, întocmirea, aprobarea, completarea şi modificarea listei cuprinzând categoriile de informaţii secrete de stat, pe niveluri de secretizare precum şi a listei cu informaţiile secrete de serviciu, specifice unităţilor militare se întocmeşte de către Direcţia contrainformaţii şi securitate militară.

Totodată, în conformitate cu Ordinul …/2013 al Ministerului Apărării Naţionale anterior indicat asigurarea şi tipărirea imprimatelor destinate activităţii este asigurată de Direcţia servicii administrative şi deservire, tipizatele fiind prevăzute în anexele 1-32 ca parte integrantă din ordin.

Prin urmare, în baza ordinelor anterior indicate, registrele şi condicile (tipizatele) din cadrul biroului de informații clasificate sunt cele prevăzute în anexele arătate mai sus ale Ministerului Apărării Naționale.

99 / 236

Se mai impune precizarea că au fost întocmite planuri specifice de

pregătire a personalului din cadrul secției în domeniul protecției informațiilor clasificate, respectiv nr. … din 2016 pentru anul 2016 şi nr. … din 2017 pentru anul 2017.

Datorită lipsei unor spaţii adecvate în încăperea destinată Compartimentul de documente clasificate se ală depozitate atât o parte din arhiva secţiei cât şi corpurile delicte ridicate cu ocazia cercetărilor efectuate în unele cauze penale.

SERVICIUL DE ÎNDRUMARE ŞI CONTROL

Capitolul I Prezentarea Serviciului de îndrumare şi control din cadrul

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie . Potrivit dispoziţiilor art. 11 lit. g din Regulamentul de ordine interioară a

parchetelor în structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se regăseşte şi Serviciul de îndrumare şi control.

Atribuţiile serviciului şi ale conducerii acestuia sunt înscrise în dispoziţiile art. 47 din Regulament.

Serviciul este condus de un procuror şef serviciu, respectiv doamna ..., delegată în această funcţie pe toată perioada supusă controlului, care exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute de art. 18 alin. 5 din Regulament.

În timpul derulării controlului, procedura de ocupare a unor funcţii de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv la Serviciul de îndrumare şi control era declanşată, doamna ... fiind numită în această funcţie pe o perioadă de 3 ani prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. …/2017 din 04.10.2017.

Capitolul II. Verificarea organizării şi coordonării eficiente a activităţii, a comportamentului şi comunicării, a asumării responsabilităţii şi a aptitudinilor manageriale:

1. Organizarea şi coordonarea activităţii. a. Resursele umane. Schema de personal şi gradul de ocupare Conform statului de personal reglementat în cuprinsul Anexei nr.2 la

Ordinul ministrului justiţiei nr.3817/C/27.10.2014, la nivelul Serviciului de îndrumare şi control sunt prevăzute 25 de posturi, şi anume: 1 post de procuror şef serviciu, 1 post de grefier şef serviciu, 15 posturi de procurori, 7 posturi de grefier şi 1 post de şofer.

100 / 236

La 01.01.2016, la Serviciul de îndrumare şi control îşi desfăşurau efectiv activitatea 16 procurori (inclusiv doamna procuror ..., delegată pe funcţia de procuror şef serviciu; 4 dintre aceştia fiind delegaţi de Ia Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi Direcţia Naţională Anticorupţie - Structura Centrală), 8 grefieri (inclusiv grefierul şef serviciu; 2 grefieri fiind detaşaţi de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti) şi un şofer.

La momentul respectiv, doi procurori erau numiţi inspectori judiciari (…), 1 procuror era detaşat la Consiliul Superior al Magistraturii (…), 1 grefier era detaşat la Consiliul Superior al Magistraturii (…) şi 1 post de grefier era vacant.

În primul trimestru al anului 2016, prin Ordinul nr.356/08.07.2016 al procurorului general, s-a dispus încetarea delegării domnului procuror … , iar prin Ordinul nr. .../2016, domnul procuror … a fost numit la Serviciul de îndrumare şi control. Deci, în primul trimestru al anului 2016, Serviciul de îndrumare şi control a funcţionat efectiv cu un număr de 16 procurori (inclusiv procurorul şef serviciu).

În trimestrul II/2016, şi-au încetat activitatea la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi au revenit la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie doamnele procuror … şi …, fiind repartizate la Serviciul de îndrumare şi control prin Ordinul nr. …/2016 şi, respectiv, Ordinul nr. …/2016 ale procurorului general, astfel încât la acest serviciu au funcţionat efectiv 18 procurori (inclusiv procurorul şef serviciu).

În trimestrul III/2016, doamna procuror … a fost repartizată la Serviciul de îndrumare şi control (Ordinul nr. …/2016 al procurorului general), iar doamna procuror … a intrat în concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, potrivit Ordinului nr. …/2016 al procurorului general, astfel încât la acest serviciu şi-au desfăşurat activitatea 18 procurori (inclusiv procurorul şef serviciu).

De asemenea, prin Ordinul nr. …/2016, a fost repartizată la Serviciul de îndrumare şi control doamna grefier … (postul vacant).

În trimestrul IV/2016, doamna procuror … a fost delegată în funcţia de procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, structura centrală, pe o perioadă de 6 luni (Ordinul nr. …/2016; prin Ordinul nr. …/2017, delegarea a fost prelungită), astfel încât serviciul a funcţionat cu 17 procurori (inclusiv procurorul şef serviciu).

În trimestrul I/2017, la Serviciul de îndrumare şi control au fost delegaţi doamna procuror … de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel … (începând cu 01.01.2017 prin Ordinul nr. …/2016 al procurorului general) şi domnul procuror … (începând cu 07.01.2017, prin Ordinul nr. … /2016). Astfel, în trimestrul I/2017, în cadrul serviciului şi-au desfăşurat activitatea 19 procurori (inclusiv procurorul şef serviciu).

101 / 236

Situaţia a fost similară în trimestrul II/2017. În trimestrul III/2017, la 07.07.2017, a încetat delegarea domnului

procuror …. La data controlului, la Serviciul de îndrumare şi control îşi desfăşurau

activitatea 18 procurori (inclusiv procurorul şef serviciu). În perioada ianuarie 2016-septembrie 2016, în cadrul Serviciului de

îndrumare şi control şi-au desfăşurat activitatea 8 grefieri (inclusiv grefierul şef serviciu), iar din septembrie 2016 serviciul funcţionează cu un număr de 9 grefieri.

b. Organizarea activităţii potrivit atribuţiilor prevăzute de dispoziţiile regulamentare.

Organizarea activităţii acestui Serviciu, în perioada supusă controlului, a fost efectuată în funcţie de dispoziţiile înscrise în Regulamentul de ordine interioară al parchetelor în art. 47, dar şi în conformitate cu dispoziţiile Ordinului procurorului general nr. 5 din 12 ianuarie 2016 privind reglementarea activităţii de control în cadrul Ministerului Public.

Prin acest ordin sunt stabilite formele de control ce pot fi realizate în activitatea Ministerului Public (controlul operativ curent, controlul pentru situaţii deosebite şi controlul tematic), precum şi procedura de realizare a acestora.

De asemenea, la organizarea activităţii au fost avute în vedere ordinele procurorului general nr. 214/2015 şi nr. 8/2016 în vederea eficientizării anchetelor în cauzele în care agenţii statului sunt cercetaţi pentru fapte de rele tratamente comise în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor profesionale şi ordinul nr. 144 din 26 iunie 2017 privind instituirea unui mecanism de protecţie a persoanelor instituţionalizate aflate în situaţii vulnerabile.

Activitatea serviciului, raportată la atribuţiile prev. de art. 47 din Regulament, a fost organizată în mod corespunzător, luându-se măsuri pentru desfăşurarea în condiţii optime.

Apreciem însă că pentru eficientizarea activităţii, în sensul de a răspunde scopului pentru care a fost înfiinţat acest serviciu, s-ar impune o reorganizare a acestuia prin crearea a două birouri, cu atribuţii distincte, pe de o parte în domeniul analizei, îndrumării şi îndeplinirii celorlalte atribuţii prevăzute de regulament, iar pe de altă parte în domeniul controlului. În prezent, procurorii care exercită activitatea de realizare a atribuţiilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prevăzute de Codul de procedură penală şi alte legi speciale, exercită şi activitatea de analiză, coordonare, îndrumare şi control.

c. Stabilirea atribuţiilor personalului din cadrul Serviciului. Prin notă de serviciu s-a stabilit o oarecare specializare a procurorilor, pe

anume domenii, cum ar fi : emiterea avizelor de poliţie judiciară, rezolvarea cauzelor în care sesizarea provine de la ONPCSB, analiza privind cauzele de

102 / 236

corupţie şi evaziune fiscală, verificări potrivit ordinului procurorului general nr. …/2001, etc.

Astfel, procurorul şef serviciu a emis nota nr. …/2017 din 01.09.2017 prin care a dispus ce procurori vor exercita activitatea de realizare a atribuţiilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prevăzute de Codul de procedură penală şi alte legi speciale şi ce procurori vor exercita activitatea de analiză, coordonare, îndrumare şi control, stabilindu-se prin notă şi atribuţiile fiecăruia dintre ei.

De asemenea, în anexa la această notă se regăseşte şi o împărţire a parchetelor de pe lângă curţile de apel şi unităţile subordonate pe fiecare procuror din cadrul serviciului.

Atribuţiile grefierilor din cadrul Serviciului au fost stabilite pe cele două paliere pe care se desfăşoară activitatea respectiv, pe de o parte operaţiunile care vizează activitatea grefierilor desemnaţi să tehnoredacteze lucrările Serviciului de îndrumare şi control, iar pe de altă parte, operaţiunile care vizează înregistrarea corespondenţei intermediare, scăderea lucrărilor în registre, identificarea corespondenţei adresate şi repartizate Serviciului, înregistrarea revenirilor şi lucrărilor intermediare, ţinerea la zi a opisului alfabetic, precum şi toate menţiunile în programul ECRIS.

d. Repartizarea echilibrată a lucrărilor. Din verificări a reieşit că la nivelul Serviciului se realizează a repartizare

echilibrată a lucrărilor. 2. Planificarea activităţii În anul 2016 şi în primul semestru al anului 2017, procurorul şef serviciu

a realizat o planificare a activităţii Serviciului de îndrumare şi control. În acest sens au fost întocmite programele de activitate nr. …/2016 şi nr. …/2017.

Controalele şi analizele efectuate atât în baza programului de activitate, cât şi din oficiu în anul 2016 au vizat:

- analiza cauzelor având ca obiect infracţiunea de spălare a banilor (nota nr. …/2016);

- efectuarea unui control la parchetele de pe lângă curţile de apel şi unităţile subordonate vizând modalitatea de implementare a strategiilor locale anticorupţie şi activitatea desfăşurată de procurori în cauzele având ca obiect infracţiuni de corupţie şi conflict de interese (informare nr. …/2016);

- efectuarea unui control la Parchetul de pe lângă Tribunalul … având ca obiect verificarea legalităţii şi temeiniciei soluţiilor dispuse în perioada 01.07.2015 la zi în cauzele privind infracţiuni de evaziune fiscală şi contrabandă (raport nr. …/2016);

- analiza cauzelor în care s-au dispus soluţii de netrimitere în judecată, în semestrul II al anului 2015, având ca obiect infracţiunile săvârşite împotriva persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi/sau probleme de sănătate mintală

103 / 236

aflate în instituţiile din România, din perspectiva caracterului efectiv şi complet al investigaţiilor( informare nr. …/2016);

- verificarea soluţiilor de netrimitere în judecată emise în perioada 2013 – primul semestru al anului 2015 de către unităţile de parchet, în cauzele având ca obiect infracţiuni săvârşite asupra persoanelor instituţionalizate, aflate în situaţii vulnerabile (informare nr. …/2016);

- analiza cauzelor privind rele tratamente săvârşite de agenţii de forţă ai statului în exercitarea atribuţiilor de serviciu (informarea nr. …/2016);

- analiza soluţiilor dispuse în cauzele având ca obiect infracţiunile de contrabandă şi evaziune fiscală la Parchetul de pe lângă Tribunalul … (raport nr. …/2016);

- analiza cauzelor având ca obiect infracţiuni de contrabandă şi evaziune fiscală pentru semestrul II 2015 (informare nr. …/2016);

- analiza soluţiilor dispuse de parchete în dosare având ca obiect infracţiunea de conflict de interese (informare nr. …/2016)

- analiza cauzelor având ca obiect infracţiunea de conflict de interese (nr. referat nr. …/2016);

- analiza cauzelor având ca obiect infracţiunea din Codul Silvic (notă nr. …/2016);

- analiza cauzelor având ca obiect soluţiile de renunţare /scoatere de sub urmărire penală sau de neîncepere a urmăririi penale şi aplicarea unei sancţiuni administrative pentru infracţiunile prev. de art. OUG 195/2005 şi Legea nr. 101/2011 (informare nr. …/2016);

- analiza motivării declanşării conflictelor negative de competenţă (informare nr. …/2016);

- analiza soluţiilor dispuse de parchete în semestrul II 2015 având ca obiect infracţiuni de contrabandă (notă nr. …/2016);

- analiza privind implicarea inspectorilor antifraudă în activităţile de urmărire penală (informare nr. …/2016);

- analiza cauzelor în care s-au dispus soluţii de netrimitere în judecată ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie (informare nr. …/2016);

- analiza implementării strategiei regionale de combatere a infracţiunilor de corupţie şi a soluţiilor dispuse în cauzele având ac obiect infracţiuni de corupţie în anul 2016 la nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel (notă nr. …/2016);

- analiza privind motivele declanşării conflictelor de competenţă ivite în perioada 01.01.2015 – 01.11.2016 între Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi celelalte parchete (informare nr. …/2016);

- efectuarea unui control la Parchetul de pe lângă Judecătoria … vizând verificarea respectarea dispozițiilor legale în cauzele penale în care propunerile organelor de cercetare penală, formulate în cursul anului 2016 au fost respinse

104 / 236

de procuror, verificarea cauzelor penale cu autori cunoscuți mai vechi de 2 ani de la data înregistrării și verificarea aspectelor semnalate în mass-media cu privire la instrumentarea dosarului nr. …/2016 (nota nr. …/2016);

- efectuarea unui control la Parchetul de pe lângă Judecătoria … privind cauzele mai vechi de 3 ani de la data înregistrării (nota nr. …/2016);

- Ordinul procurorului general prin care s-a dispus efectuarea unui control la Parchetul de pe lângă Judecătoria … privind cauze mai vechi de 3 ani de la data înregistrării (…/2016).

Controalele şi analizele efectuate atât în baza programului de activitate, cât şi din oficiu, în anul 2017 au vizat:

- analiza cauzelor soluţionate în semestrul II 2016 având ca obiect infracţiunile de conflict de interese( informare nr. …/2017);

- analiza soluţiilor de trimitere în judecată dispuse în cauzele având ca obiect infracţiunile de evaziune fiscală în anul 2016 (informare nr. …/2016);

- analiza cauzelor având ca obiect infracţiunile de contrabandă în care s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti rămase definitive în perioada 2015 – 2016(informare nr. …/2017);

- analiza soluţiilor dispuse în cauzele având ca obiect infracţiunile săvârşite împotriva persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi/sau probleme de sănătate mintală aflate în instituţiile din România soluţionate prin netrimitere în judecată în anul 2016 (notă nr. …/2017);

- analiza cauzelor aflate în curs de soluţionare şi a celor soluţionate în anul 2016, având ca obiect infracţiunile de rele tratamente aplicate de agenţii de forţă ai statului (notă nr. …/2017);

- efectuarea unui control tematic având ca obiect infracţiunile de rele tratamente aplicate de agenţii de forţă ai statului la Parchetul de pe lângă Tribunalul …. şi Parchetul de pe lângă Tribunalul … (raport nr. …/2017);

- efectuarea unui control la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel …, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel …, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel … şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel … având ca obiect verificarea legalităţii soluţiilor dispuse în anul 2016, în cauzele vizând abuzurile comise asupra persoanelor instituţionalizate aflate în situaţii vulnerabile (raport nr. …/2017);

- verificarea soluţiilor de netrimitere în judecată dispuse la nivelul Ministerului Public în anul 2016, în cauzele având ca obiect infracţiunile prev. de OUG 31/2002(raport nr. …/2017);

- efectuarea unui control având ca obiect cauzele de evaziune fiscală aflate în curs de soluţionare la Parchetul de pe lângă Tribunalul …, Parchetul de pe lângă Tribunalul … şi Parchetul de pe lângă Tribunalul … (raport nr. …/2017);

- efectuarea unui control tematic la Parchetul de pe lângă Judecătoria … având ca obiect cauzele cu accidente de circulaţie soldate cu moartea victimei (raport nr. …/2017);

105 / 236

- efectuarea unui control tematic privind verificarea soluțiilor de netrimitere în judecată pentru infracțiunile de corupție de la Parchetul de pe lângă Tribunalul …, Parchetul de pe lângă Tribunalul … si Parchetul de pe lângă Tribunalul … (nr. …/2017);

- efectuarea unui control tematic privind soluțiile de netrimitere în judecată pentru infracțiunile de corupție din anul 2016 la Parchetul de pe lângă Tribunalul …( raport nr. …/2017);

- analiza indicatorilor de calitate pe anul 2016 întocmită de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţia Naţională Anticorupţie(informare nr. …/2017);

- efectuarea unui control având ca obiect verificarea legalităţii şi temeiniciei soluţiei de netrimitere în judecată dispuse în cursul anului 2016 în cauzele privind infracţiuni de corupţie la Parchetul de pe lângă Tribunalul …(raport nr. …/2017);

- efectuarea unui control tematic la Parchetul de pe lângă Judecătoria … cu privire la două dosare referitoare la Poşta Română (raport nr. …/2017).

3. Coordonarea activităţii potrivit dispoziţiilor regulamentare Coordonarea activităţii s-a realizat de către procurorul şef serviciu prin

armonizarea tuturor activităţilor desfăşurate de procurorii din subordine, pe de o parte urmărindu-se realizarea cu promptitudine şi corectitudine a atribuţiilor de serviciu, iar pe de altă parte, atingerea finalităţii urmărite prin efectuarea analizelor şi controalelor.

4. Organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale a personalului din cadrul Serviciului

În urma controlului efectuat, s-a constatat că la nivelul Serviciului de îndrumare şi control a existat o preocupare permanentă pentru pregătirea şi perfecţionarea profesională a procurorilor în cadrul programelor de formare profesională continuă descentralizată. Astfel, procurorii în perioada supusă controlului au participat la seminarii organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, Facultatea de Drept, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, Curtea de Apel Bucureşti sau Centrul multifuncţional de pregătire Schengen.

Perfecţionarea profesională a personalului auxiliar s-a realizat prin participarea acestora la formele de pregătire profesională organizate la Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de către Şcoala Naţională de Grefieri.

5. Asumarea responsabilităţii Îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Procurorul şef al Serviciului de îndrumare şi control şi-a exercitat

atribuţiile în condiţiile şi limitele impuse de lege. S-a constat că problemele curente din activitatea acestui serviciu au fost

rezolvate corespunzător.

106 / 236

În îndeplinirea atribuţiilor conferite de funcţia managerială, conducerea Serviciului de îndrumare şi control s-a implicat în coordonarea activităţilor desfăşurate de procurorii din cadrul serviciului.

Delegarea atribuţiilor Prin ordinul nr. 146 din data de 30 iunie 2015 al procurorului general al

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a dispus ca în absenţa procurorului şef al Serviciului de îndrumare şi control, exercitarea atribuţiilor curente ce îi revin în această calitate să fie asigurată de către o persoană din cadrul Serviciului , desemnată prin notă internă de către acesta.

În acest sens, procurorul şef serviciu, în perioada supusă controlului a emis 9 note de serviciu prin care a desemnat ca înlocuitor pe perioada absenţei sale pe procurorul … şi, o singură dată, pe procurorul ….

6. Activitatea de îndrumare şi control În exercitarea atribuţiilor de îndrumare şi control, procurorul şef, în

perioada 2016- semestrul I 2017, a efectuat un număr de 11 controale cu privire la lucrările aflate în curs de soluţionare la procurori, stabilindu-se termene de soluţionare şi atrăgându-se atenţia asupra necesităţii respectării termenelor procedurale, precum şi a celor stabilite pe cale administrativă (procese verbale nr. …/2016 din 04.04.2016, 30.03.2016, 29.03.2016, 23.03.2016, 22.03.2016, 17.03.2016,).

De asemenea, procurorul şef serviciu a procedat la efectuarea unui control privind activitatea compartimentului de grefă al Serviciului de îndrumare şi control (notă nr. …/2016 din data de 05.04.2016 şi nr. …/2017 din data de 12.07.2017).

7 . Verificarea comportamentului şi comunicării . Din verificări a reieşit că procurorul şef serviciu ... a realizat o comunicare

constructivă, eficientă şi de calitate, atât cu procurorii şi personalul din cadrul Serviciului, cât şi cu conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

De asemenea, comportamentul acesteia a fost perceput de procurori şi personalul din subordine ca fiind unul de natură să creeze un climat de muncă optim, dând dovadă de tact şi responsabilitate şi fiind adepta unui management participativ.

Discuţiile purtate pe această temă au evidenţiat faptul că profesionalismul, seriozitatea şi echilibrul sunt principalele coordonate ale activităţii manageriale desfăşurate de procurorul şef serviciu.

8. Măsurile dispuse pentru evidenţierea ordinelor procurorului general. Procurorul şef serviciu a luat măsuri pentru evidenţierea ordinelor

Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie existând o mapă în care acestea sunt ţinute şi opisate.

Capitolul III. Celelalte activităţi date în competenţa serviciului, potrivit art. 47 din Regulament

107 / 236

La Serviciul de îndrumare şi control, în cursul anului 2016, au fost soluţionate un număr de 1084 lucrări, iar în semestrul I 2017 un număr de 560 lucrări.

Lucrările efectuate în cadrul Serviciului au avut ca obiect: verificări conform Ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr.133/2001, autorizări de punere în mişcare acţiune penală, analize soluţii şi infirmări din oficiu, plângeri formulate în conformitate cu dispoziţiile art. 339 Cod de procedură penală, gestionare relaţie cu Direcţia Agent Guvernamental – răspunsuri, puncte de vedere, diseminare jurisprudenţă CEDO, participări la întâlniri în vederea stabilirii poziţiei României la ICSID, emitere puncte de vedere la solicitarea diferitelor instituţii – Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, alte instituţii, trecerea cauzei la un parchet egal în grad, soluţionare cereri recuzare/abţinere, formulare răspunsuri la interpelări parlamentare, soluţionare diverse petiţii petenţi, formulare puncte de vedere la solicitarea Biroului de Informaţii şi Relaţii Publice al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, participare la platforma instituţiilor judiciare din cadrul Strategiei Naţionale Anticorupţie, 2016 – 2020, formularea poziţiei Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la activităţile din cadrul Strategiei Naţionale Anticorupţie, 2016 – 2020 în ceea ce priveşte identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor instituţionale, formularea de propuneri de modificare a legislaţiei procesual penale, urmare a deciziilor Curţii Constituţionale, elaborarea raportului de progres periodic în cadrul MCV , întocmirea de analize semestriale pe tematici CEDO – rele tratamente aplicate de agenţii de forţă ai statului şi infracţiuni comise împotriva persoanelor instituţionalizate, gestionarea relaţiei cu Centrul de resurse juridice în baza protocolului de colaborare - verificarea din oficiu a dosarelor formate în urma denunţurilor depuse de această fundaţie, efectuarea de controale tematice, numirii, promovării, eliberării din structurile poliţiei judiciare şi organelor speciale, etc.

Procurorul şef serviciu ... a repartizat şi verificat în anul 2016 un număr de 1326 lucrări şi 631 în semestrul I 2017, a verificat lucrările având ca obiect avizarea în vederea numirii, promovării, eliberării din structurile poliţiei judiciare şi organelor speciale şi a soluţionat un număr de 13 lucrări în 2016 şi 9 lucrări în anul 2017.

În anul 2016 au fost soluţionate de către : procuror … 78 lucrări, …72 lucrări, … 60 de lucrări, …. 37 lucrări, … 70 lucrări, … 84 lucrări, … 88 lucrări, … 97 lucrări, … 82 lucrări, … 50 lucrări, … 61 lucrări, …. 60 de lucrări, …67 lucrări, … 136 lucrări, … 21 lucrări.

În anul 2017 au fost soluţionate de către: procuror … 30 lucrări, … 35 lucrări, … 24 lucrări, … 24 lucrări, … 28 de lucrări, … 32 lucrări, … 22 lucrări, … 29 lucrări, … 47 lucrări, … 43 lucrări, … 30 lucrări, … 24 lucrări, … 21 lucrări, … 50 de lucrări, … 49 lucrări, … 32 lucrări, … 31 lucrări.

108 / 236

De asemenea, procurorul … a soluţionat în anul 2016 un număr de 7254 lucrări având ca obiect avizarea în vederea numirii, promovării, eliberării din structurile poliţiei judiciare şi organelor speciale şi 4011 astfel de lucrări în 2017. Totodată, procurorul …, în lipsa doamnei … a soluţionat în perioada 07.06.2017 şi până la data începerii controlului un număr de 1278 lucrări având ca obiect avizarea în vederea numirii, promovării, eliberării din structurile poliţiei judiciare şi organelor speciale.

La data efectuării controlului existau în lucru la procurori un număr de 66 lucrări, toate aflate în termenul legal de soluţionare.

Din verificarea prin sondaj a diferitelor tipuri de lucrări soluţionate de procurori, respectiv din cele care fac obiectul activităţii Serviciului de îndrumare şi control, s-a constatat că sunt respectate dispoziţiile legale care reglementează activitatea de soluţionare a lucrărilor, fiind identificate aspecte izolate cu privire la:

-nestabilirea unor termene administrative în cazul unor lucrări pentru care legea nu prevede un termen legal (lucrările având ca obiect infirmări dispuse din oficiu, interpelări, în cazul acestora uneori fiind stabilit termen de 10 zile, iar în unele situaţii nefiind identificat un astfel de termen (nr. ../2017, nr. …/2017) ;

- practică neunitară în ceea ce priveşte modul de soluţionare a lucrărilor, în sensul că, înainte de emiterea proiectului de ordonanţă, unii procurori întocmesc un referat (ex. nr. …/2016) prin care apreciază că se impune infirmarea din oficiu a soluţiei, iar alţii întocmesc direct proiectul de ordonanţă (nr…./2016, nr…/2016, etc.), în cazul interpelărilor în unele lucrări se întocmeşte notă cu propunerea de răspuns (nr…./2016), în altele referat cu propunere de răspuns (nr…./2016, nr…./2016),iar în alte cazuri se formulează direct răspuns (nr…./2016, nr. …/2016, nr. …/2016, nr…./2016, etc).;

- depăşirea termenului de legal 20 de zile prev. de art. 338 Cod de procedură penală (ex. lucrările nr…./2016, nr…./2017);

- depăşirea termenului de 30 de zile stabilit pentru soluţionarea conflictelor de competenţă în lucrările nr…./2017, nr. …/2016, nr. ../2016, nr. …/2016, nr. …/2016.

Capitolul IV. Activitatea de registratură, grefă şi arhivă Activitatea de registratură şi grefă a Serviciului de îndrumare şi control se

desfăşoară potrivit dispoziţiilor înscrise în Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor precum şi a Regulamentului de ordine interioară al parchetelor.

În cursul controlului au fost verificate evidenţele serviciului, constatându-se că sunt ținute toate registrele şi condicile prevăzute de dispoziţiile art.173 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor şi a

109 / 236

Ordinului nr.11/2014 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit specificului de activitate al serviciului.

În urma verificării acestor evidente s-a reținut că registrele şi condicile, sunt completate, cu respectarea rubricilor acestor formulare şi a dispozițiilor regulamentare.

În privinţa arhivei se impun a se menţiona faptul că, potrivit art.153 alin.3 din Regulamentul de ordine interioară a parchetelor, dosarele se păstrează în arhivele direcţiilor/secţiilor timp de un an, după care se predau la arhiva generală unde se păstrează pe perioadele de timp prevăzute de dispoziţiile legale.

Arhiva Serviciului de îndrumare şi control este depozitată în spaţii special amenajate situate în biroul grefei.

SERVICIUL DE COOPERARE JUDICIARĂ INTERNAŢIONALĂ, RELAŢII INTERNAŢIONALE SI PROGRAME

Capitolul I. Prezentarea structurii serviciului de cooperare judiciară

internaţională, relaţii internaţionale şi programe Organizarea şi atribuţiile Serviciului de cooperare judiciară

internaţională, relaţii internaţionale şi programe sunt prevăzute în capitolul VII din Regulamentul de ordine interioară a parchetelor aprobat prin Ordinul nr.3.624/C/13 octombrie 2016 al Ministrului Justiţiei.

Serviciul funcţionează în subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi îndeplineşte activităţile legate de relaţiile externe ale Ministerului Public.

Acest serviciu este condus de un procuror şef serviciu. Capitolul II. Verificarea organizării şi coordonării eficiente a activităţii,

a comportamentului şi comunicării, a asumării responsabilităţii şi a aptitudinilor manageriale:

1. Organizarea şi coordonarea activităţii. a. Resursele umane. Schema de personal şi gradul de ocupare. Statul de personal al Serviciului de cooperare judiciară internaţională,

relaţii internaţionale şi programe a fost de 31 de posturi în anul 2016, fiind stabilit prin Ordinele nr. …/2016 al prim-adjunctului procurorului general şi nr. …/2016 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În anul 2017, statul de personal a fost modificat prin Ordinul nr.174 din 22 august 2017 al procurorului general Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în sensul reducerii schemei cu un post de personal conex.

110 / 236

Conform Anexei 6 din acest ultim ordin, schema de personal era la momentul controlului de 30 de posturi, din care 11 posturi de procuror, 8 posturi de personal auxiliar de specialitate şi 11 posturi de personal conex.

Se impune precizarea că postul de procuror şef serviciu precum şi două posturi de personal conex sunt vacante.

Totodată, procurorul … este detaşat la EUCAP, un grefier şi un expert sunt în concediu de creştere copil, iar un grefier şi un expert îşi desfăşoară activitatea la alte secţii ori departamente din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În considerarea detaşării procurorului anterior menţionat, s-a dispus prin nota de serviciu din 12 aprilie 2016 a prim-adjunctului procurorului general ca procurorul …, aflată pe schema de personal a Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, să-şi desfăşurare activitatea în cadrul acestui serviciu.

În cursul anului 2016 şi-a început activitatea în cadrul serviciului procurorul ….

Totodată, un grefier este detaşat de la Parchetul de pe lângă Judecătoria ….

Funcţia de procuror şef serviciu este ocupată prin delegare de către procurorul …, prin ordine succesive ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ultimul fiind emis la data de 31 martie 2017.

b. Organizarea activității potrivit atribuțiilor prevăzute de dispozițiile regulamentare, repartizarea personalului pe compartimente şi stabilirea atribuțiilor în raport de sectorul de activitate.

Procurorul şef serviciu a realizat o repartizare implicită a procurorilor din cadrul serviciului pe sectoare de activitate.

Astfel, a dispus printr-o circulară repartizarea corespondent parchetelor de pe lângă curțile de apel a procurorilor …, …, …, în vederea primirii lucrărilor ce vizează sectorul de activitate al cooperării judiciare internaţionale.

Procurorii …… îşi desfăşoară activitatea în sectorul relaţiilor internaţionale şi programelor.

Din documentele prezentate se constată că există o repartizare a sarcinilor de serviciu pentru fiecare din grefierii …., …, ….

Au fost întocmite fişele de post pentru personalul auxiliar de specialitate, respectiv grefierul şef serviciu şi grefierii din cadrul serviciului de către procurorul şef la data de 08 aprilie 2016.

Acestea au fost luate la cunoștință de grefierul şef serviciu … şi de grefierii …, …., …. la data 11 aprilie 2016.

Totodată, au fost întocmite fişe de post pentru consilierii traducători … şi … ce au fost luate la cunoștință la datele de 11 aprilie 2016, respectiv 03 martie 2017.

c. Repartizarea echilibrată a lucrărilor.

111 / 236

Din verificări a reieşit că la nivelul Serviciului de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe s-a realizat o repartizare echilibrată a lucrărilor.

Lucrările se repartizează de procurorul şef serviciu, conform atribuţiei prevăzute de art.48 alin.3 lit.b din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor.

Nu s-a constatat existenţa unor diferenţe semnificative între numărul lucrărilor soluţionate de procurorii ce-şi desfăşoară activitatea preponderent în sectorul relaţiilor internaţionale şi programelor.

Existenţa unor diferenţe privind numărul lucrărilor soluţionate de procurorii din cadrul sectorului cooperării judiciare internaţionale se datorează împrejurării că procurorul … desfăşoară şi alte activităţi, respectiv membru în comisia de evaluare a procurorilor din compartimentele subordonate direct procurorului şi, în realizarea acestei activități, a efectuat în anii 2016 şi 2017 un număr de 81 de lucrări. Totodată, este membru al Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni şi lider al proiectului cu finanţare europeană „Întărirea cooperării judiciare la nivel european”.

Totodată, procurorul … şi-a început activitatea în cadrul serviciului în aprilie 2016 şi desfășoară suplimentar activități stabilite prin ordine ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dintre care se pot indica cu titlu exemplificativ, cele realizate în calitate de membru în grupul de lucru constituit în vederea elaborării strategiei Ministerului Public ori de membru în Colegiul de redacție al revistei Pro Lege.

2. Asumarea responsabilității. Planificarea şi coordonarea activităţii potrivit dispoziţiilor regulamentare..

Din verificările efectuate de Inspecţia Judiciară a reieşit că procurorul şef serviciu a exercitat atribuțiile în condiţiile şi limitele impuse de lege.

S-a constatat că problemele curente din activitatea serviciului au fost rezolvate corespunzător şi cu celeritate.

În cadrul serviciului sunt realizate planificări ale unor activități, după cum urmează:

• desemnarea procurorilor … şi .. ca puncte de contact, în vederea asigurării permanente a supravegherii transfrontaliere.

• accesul procurorilor … şi … la baza de date a Ministerului Afacerilor Interne.

• repartizarea, corespondent parchetelor de pe lângă curțile de apel, a procurorilor din cadrul sectorului de activitate al cooperării judiciare internaționale.

3. Organizarea pregătirii și perfecționării profesionale continue a procurorilor și personalului auxiliar de specialitate.

Pregătirea profesională a procurorilor se realizează centralizat prin intermediul Institutului National al Magistraturii.

112 / 236

Totodată, pregătirea profesională a grefierilor se realizează prin intermediul Școlii Naționale de Grefieri. În acest sens este de menționat că 2 grefieri din cadrul serviciului au participat în anii 2016 şi 2017 la patru seminarii.

4. Activitatea de îndrumare şi control. Specificul activității serviciului nu impune desfășurarea unor ședințe de

lucru periodice, deoarece îndrumarea procurorilor se realizează în mod direct cu celeritatea impusă de caracterul fiecărei lucrări în parte, raportat la atribuţia procurorului şef serviciu prevăzută de art.48 alin.3 lit.c din Regulamentul de ordine interioară a parchetelor, privind asigurarea obţinerii operative a informaţiilor necesare procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în îndeplinirea funcţiei sale de reprezentant al Ministerului Public în relaţiile cu autorităţile publice sau cu persoanele juridice şi fizice din străinătate.

Activitatea de control a lucrărilor, de regulă a celor din cadrul sectorului de activitate al cooperării judiciare internaţionale, e implicită şi se realizează prin examinarea şi semnarea adreselor periodice de revenire redactate de procurori.

Activitatea compartimentului de grefă a fost verificată de procurorul şef serviciu, potrivit procesului-verbal nr. …/2017 din 29 august 2017.

Potrivit art.141 alin.1 din Regulamentul de ordine interioară a parchetelor “Activitatea de primire, înregistrare şi circulaţie a lucrărilor este controlată trimestrial de adjunctul conducătorului parchetului sau de un alt procuror desemnat de conducătorul parchetului (….)”

Este de observat că această prevedere regulamentară privind controlul grefei nu este aplicabilă procurorului şef serviciu în privinţa periodicităţii realizării acestuia, deoarece se referă exclusiv la adjunctul conducătorilor parchetelor, fără a putea fi extins în privinţa procurorilor şefi serviciu.

5.Verificarea comportamentului şi comunicării Verificând modul în care această funcţie managerială a fost realizată,

echipa de inspectori a purtat discuţii cu procurorii, personalul auxiliar de specialitate şi consilierii traducători.

Din verificările efectuate de Inspecţia judiciară a rezultat că procurorul şef al Serviciului de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe a avut un comportament adecvat şi o comunicare optimă cu procurorii şi personalul din subordine.

Totodată, există o comunicare permanentă şi eficientă cu procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

6. Măsurile dispuse pentru evidențierea ordinelor procurorului general. Ordinele procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie sunt prezentate procurorului şef care, după examinare,

113 / 236

dispune prin rezoluţie scrisă aducerea lor la cunoștința personalului secţiei prin intermediul grefierului şef.

Exemplificăm în acest sens Ordinul nr. ..din 26 aprilie 2017 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a fost înregistrat cu nr. ...din 05 mai 2017, iar întreg personalul serviciului, pe bază de tabel, a semnat de luare la cunoștință.

Capitolul III. Activităţi date în competenţa serviciului, potrivit art. 48 alin. 2 din Regulament

1. Atribuţii în domeniul cooperării judiciare internaţionale. În realizarea modului de îndeplinire a obligaţiilor ce revin Ministerului

Public în domeniul cooperării judiciare internaţionale, potrivit legii şi convenţiilor internaţionale la care ţara noastră este parte, se asigură schimbul de date şi informaţii cu autorităţile străine în scopul facilitării cooperării judiciare în materie penală în faza de urmărire penală.

Asistenţa judiciară internaţională este realizată de procurorii …, …, …. Această activitate se conturează în următoarele principale atribuţii: • soluţionarea cererilor de cooperare judiciară internațională; • asistenţa parchetelor din cadrul Ministerului Public la formularea şi

soluţionarea cererilor de cooperare judiciară internaţională; • asigurarea schimbului de date şi informaţii cu ofiţerii şi magistraţii de

legătură străini acreditaţi în România sau ai României acreditaţi în străinătate, implicaţi în executarea şi soluţionarea unor cereri de cooperare judiciară internaţională;

• cooperarea cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, precum şi cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare străine acreditate în România;

În domeniul cooperării judiciare internaţionale în materie penală, în cursul anului 2016, procurorii din cadrul serviciului, în calitate de reprezentanţi ai autorităţii centrale în domeniul cooperării judiciare internaţionale în materie penală, au soluţionat 1789 cereri, dintre care:

• 1289 cereri de comisii rogatorii internaţionale; • 271 cereri de transfer de proceduri; • 189 cereri de comunicări de acte; • 36 alte cereri; • 3 mandate europene de arestare; • 1 transfer de persoane condamnate; Situaţia pe procurori se prezintă astfel: …- 537 lucrări, … Eugenia – 204

lucrări, … – 507 lucrări, …- 503 lucrări şi … – 38 lucrări; În semestrul I al anului 2017 procurorii din cadrul serviciului au soluţionat

820 cereri, dintre care: • 592 cereri de comisii rogatorii internaţionale; • 143 cereri de transfer de proceduri;

114 / 236

• 63 cereri de comunicări de acte; • 20 alte cereri; • 1 mandat european de arestare; • 1 transfer de persoane condamnate. Situaţia pe procurori se prezintă astfel: … - 213 lucrări, … Eugenia – 91

lucrări, … – 220 lucrări, …- 227 lucrări şi … – 69 lucrări; La data efectuării controlului se aflau în lucru la procurori un număr de

629 lucrări, din care o lucrare este înregistrată în anul 2005, o lucrare în anul 2007, 3 lucrări în anul 2008, o lucrare în anul 2009, o lucrare în anul 2010, 4 lucrări în anul 2011, 5 lucrări în anul 2012, 14 lucrări în anul 2013, 25 lucrări în anul 2014, 81 lucrări în anul 2015, 163 lucrări în anul 2016 şi 330 lucrări în anul 2017.

Au fost verificate prin sondaj lucrările aflate în instrumentare, cu precizarea că lucrările vechi au fost analizate preponderent, respectiv cele înregistrate în perioada 2005-2014.

Examinarea acestora a relevat că au ca obiect transferul de proceduri penale şi comisii rogatorii în care România este stat solicitant, ori solicitat.

Principalele cauze ale nesoluționării acestor lucrări se datorează unor împrejurări obiective constând în neprimirea cu celeritate a informațiilor necesare, respectiv: 1. soluțiile pronunțate în cauzele penale ale căror proceduri judiciare au fost transferate de autorităților judiciare române către alte state. Exemplificăm în acest sens lucrările nr. …/2011, nr. …/2008, nr…./2014, nr…./2014, nr…./2009, nr…/2011 şi nr…./2012.

2. soluțiile pronunțate de parchetele din cadrul Ministerului Public în cauzele penale ale căror proceduri judiciare au fost transferate autorităților judiciare române de către autorităților judiciare din alte state.

Exemplificăm în acest sens lucrările nr. …/2008, nr…./2008, nr…./2005, nr…./2010, nr…./2012, nr…./2014 şi nr…./2013.

3. documentele solicitate prin comisii rogatorii internaționale de la autoritățile judiciare din alte state.

Exemplificăm în acest sens lucrările nr. …/2014, nr. …/2014, nr…./2014, nr…./2014, nr. …/2013, nr…/2014, nr…./2014, nr…/2014, nr. …/2014 şi nr. …/2014.

4. documentele solicitate prin comisii rogatorii internaționale de la autorităților judiciare române în vederea transmiterii autoritățile judiciare din statele solicitante.

Exemplificăm în acest sens lucrările nr…./2016 nr…./2016 şi nr…./2014. Procurorii din cadrul Serviciului transmit periodic, de regulă de două ori

pe an, solicitări scrise de comunicare a soluției în cauzele a cărei procedură a fost transferată ori a documentelor solicitate prin comisie rogatorie, fie

115 / 236

autorităților judiciare străine, fie parchetelor din cadrul Ministerului Public, după caz.

O altă componentă a activităţii derulate pentru consolidarea cooperării judiciare privește modul în care se asigură îndeplinirea atribuţiilor Reţelei Judiciare române şi Reţelei Judiciare Europene, precum şi ale altor reţele internaţionale cu competenţe în domeniul cooperării judiciare internaţionale, prin procurorii desemnaţi să facă parte din aceste structuri.

Componenţa Reţelei Judiciare Române şi a Reţelei Judiciare Europene, atribuţiile acestora precum şi activităţile derulate de punctele naţionale de contact, sunt prevăzute în Ordinul nr.1930/C/2014 din 22 mai 2014 al Ministrului Justiţiei privind punctele naţionale de contact ale României pentru Reţeaua Judiciară Europeană (RJE) şi membrii Reţelei Judiciare Române în materie penală (RJR).

Potrivit Anexei 1 din acest ordin, procurorul … este desemnat ca punct naţional de contact la RJE.

În perioada 2016 şi semestrul I 2017 au fost desfăşurate următoarele activităţi în cadrul celor două reţele:

Reţeaua Judiciară Europeană (RJE): • Participarea la cea de-a 37-a Reuniune Plenară Periodică a Reţelei

Judiciare Europene, Haga, Regatul Olandei, lucrarea nr. .../2016; • Organizarea unei reuniuni naţionale a punctelor de contact in Reţeaua

Judiciara Europeana cu susţinere financiara de la EJN, sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, lucrarea nr…./2016;

• Participare la întâlnirea regională a punctelor de contact în Reţeaua Judiciară Europeană cu tema „GrenzFlusse", organizată de Austria la Bregenz, lucrarea nr. …/2016;

• Participare la întâlnirea regională a punctelor de contact în Reţeaua Judiciară Europeană cu tema "Rolul punctelor de contact RJE în combaterea formelor grave de criminalitate. Exemple de bune practici.", organizată la Bucureşti, lucrarea nr…./2016;

• Activitatea în calitate de punct de contact în relaţia cu procurorii britanici în materia recuperării bunurilor provenite din infracţiuni, lucrarea nr…./2016;

• Reuniunea de coordonare în cadrul „Operaţiunii Skyfall" organizată cu sprijin de la Europol, lucrarea nr…./2016;

• Participare la cea de-a 47 întâlnire plenară a Reţelei Judiciare Europeană, desfăşurată la Bratislava în Slovacia., cu tema „Dezvoltarea unei cooperări mai eficiente",lucrarea nr…. /2016;

• Participarea la reuniunea de coordonare în cadrul dosarelor privind patrimoniul naţional al României organizată cu sprijin de la Eurojust, Haga, 29.11.2017;

116 / 236

• Participarea la "7th Intensive Legal English Training for EJN Contact Points", Haga, lucrarea nr….. /2017;

• Participarea la reuniunea regionala EJN - The right to access to a lawyer in EAW proceedings and on the rights to have a third party informed upon deprivation of liberty" - Berlin, lucrarea nr…/2017;

Reţeaua Judiciară Română (RJR): • Organizarea participării procurorilor şi participarea efectivă la prima

Reuniune a Reţelei Judiciare Române în materie penală, lucrarea nr. …/2016; • Organizarea participării procurorilor la a doua Reuniune a Reţelei

Judiciare Române în materie penală în anul 2016 la Cluj, lucrarea nr…./2016; • Organizarea participării procurorilor şi participarea efectivă la şedinţa

de lucru având ca temă discuţii asupra proiectului de lege prin care urmează a fi transpusă în legislaţia română Directiva 2014/41/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind ordinul european de anchetă în materie penală (cu termen de transpunere 22 mai 2017), sediul Ministerului Justiţiei, lucrarea nr. .../2016;

• Participarea la întâlnirea de lucru de la Ministerul Justiţiei în data de 17.02.2017 pentru discutarea unor modificări şi completări ale Legii nr. 302/2004, lucrarea nr.290/2017.

2. Atribuţii în domeniul relaţiilor internaţionale şi programelor. 2.1. Activitatea realizată de procurori. În sectorul relaţiilor internaţionale şi programelor îşi desfăşoară

activitatea preponderent procurorii …, …, … . În cursul anului 2016 procurorii din cadrul serviciului, au soluţionat 385

lucrări. Situaţia pe procurori se prezintă astfel: …- 59 lucrări, … – 35 lucrări, … –

38 lucrări, … - 46 lucrări, …- 71 lucrări, …- 75 lucrări, …- 5 lucrări, … – 14 lucrări, … – 7 lucrări, …- 26 lucrări şi … – 9 lucrări. În semestrul I al anului 2017, procurorii din cadrul serviciului au soluţionat 239 lucrări.

Situaţia pe procurori se prezintă astfel: …-40 lucrări, …–24 lucrări, …– 34 lucrări, … -37 lucrări, …-33 lucrări, …-38 lucrări, …-7 lucrări, …- 5 lucrări, …-11 lucrări şi …–10 lucrări.

La data efectuării controlului, se aflau în lucru la procurori un număr de 40 lucrări, din care 2 lucrări înregistrate în anul 2015, 7 lucrări în anul 2016 şi 31 lucrări în anul 2017.

Au fost verificate lucrările înregistrate în anul 2015 şi s-a constatat că principalele cauze ce determină întârzieri în încheierea protocoalelor de cooperare constau în necesitatea obținerii de avize de la alte instituții române (lucrarea nr…. ori lipsa de interes manifestată de statul inițiator al protocolului (lucrarea nr…./2015).

2.2. Atribuţii în domeniul relaţiilor internaţionale

117 / 236

În domeniul relaţiilor internaţionale principalele atribuţii sunt următoarele:

• redactarea proiectelor, protocoalelor şi programelor de asistenţă privind cooperarea dintre Ministerul Public şi instituţii similare din străinătate sau organisme internaţionale ori redactarea lucrărilor care vizează cooperarea Ministerului Public cu instituţii şi organisme internaţionale;

• monitorizarea aplicării acordurilor, protocoalelor şi programelor de asistenţă în vigoare;

• realizarea de informări şi studii în legătură cu reglementările din legislaţia statelor europene şi a altor state şi propunerile formulate în vederea armonizării legislaţiei interne cu reglementările internaţionale.

În realizarea atribuţiilor anterior enumerate se impune precizarea că sunt în curs demersuri pentru încheierea următoarele protocoale:

• Memorandum de înţelegere şi cooperare în materia combaterii infracţionalităţii transnaţionale între Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Procuratura Generală din Republica Serbia;

• Acord între Guvernul Republicii Socialiste Vietnam şi Guvernul României privind cooperarea în prevenirea şi combaterea criminalităţii;

• încheierea unei noi forme de protocol cu Albania de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care să includă inclusiv un capitol privind lupta împotriva corupţiei;

• Memorandum de cooperare între Institutul de Justiţie Penală şi Drepturile Omului din Siracuza, Italia şi Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

• Memorandum de cooperare între Ministerul Public Român şi Parchetul din Bulgaria.

• Memorandum de colaborare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Biroul Procurorului General al Republicii Egipt.

Totodată, este monitorizat modul de aplicare a mai multor protocoale încheiate de către Ministerul Public, respectiv:

• Protocol de cooperare între Ministerul Public din România şi Procuratura Generală a Bulgariei.

• Protocol privind cooperarea între Ministerul Public al României şi Procuratura Generală a Republicii Albania.

• Memorandum privind colaborarea între Procuratura Federală Elveţiană şi Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a României în anchete pentru combaterea criminalităţii internaţionale

• Acord de cooperare bilaterală între Serviciul de Procuratură al Regatului Olandei şi Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie al României.

118 / 236

• Protocol privind cooperarea între Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, Procuratura Generală a Republicii Moldova si Procuratura Generală a Ucrainei.

• Memorandum "Echipele comune de anchetă franco – române." • Protocol privind cooperarea între Parchetul de pe lângă înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie a României şi Procuratura Supremă de Stat a Muntenegrului. • Protocol privind cooperarea între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie a României şi Procuratura Generală a Federaţiei Ruse. • Protocol privind cooperarea între Ministerul Public Român şi

Procuratura Generală a Republicii Ungaria; • Protocol privind cooperarea între Ministerul Public Român şi

Procuratura Generală a Republicii Moldova; • Protocol privind cooperarea între Ministerul Public Român şi

Procuratura Generală a Republicii Cipru; Se mai impune precizarea că în anul 2017 au fost încheiate de către

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie următoarele protocoale: • Memorandum de înţelegere privind cooperarea judiciară bilaterală

între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România si Parchetul General din Palestina, încheiat la 27 iulie 2017;

• Programul "Gemina" de cooperare între Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României şi Procuratura Generală a Republicii Moldova pentru anii 2017 – 2019, încheiat la 26 ianuarie 2017;

Este de amintit şi faptul că a fost menţinută, extinsă şi diversificată cooperarea internaţională cu următoarele instituiţii: Consiliul Europei, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, Parlamentul European, Reţeaua Judiciară Europeană (EJN), Reţeaua Europeană de Formare Judiciară (EJTN), OSCE, OSCE - ODIHR, EUROPOL, OLAF, ONU - Biroul Naţiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor şi Criminalităţii (UNODC), Grupul Consultativ al Procurorilor din Sud - Estul Europei (SEEPAG), Centrul Sud - Est European de Implementare a Legii (SELEC), Asociaţia Internaţională a Procurorilor (AIP), Asociaţia Internaţională a Autorităţilor Anticorupţie (IAACA), Academia Internaţională Anticorupţie (IACA), Consiliul Consultativ ai Procurorilor Europeni (CCPE), Forumul Consultativ al Procurorilor Generali şi Procurorilor Şefi din Statele Membre ale Uniunii Europene, Academia de Drept European (ERA), Institutul European de administraţie publică (EIPA), Comisia Independentă Anticorupţie (ICAC), Misiunea civilă a Serviciului de Acţiune Externă a Uniunii Europene EUPOL: Afganistan, Serviciului de Acţiune Externă a Uniunii Europene EUPOL COPPS (Palestina), Departamentul de Stat al SUA, Oficiul Pentru Armonizarea Pieţei Interne (OHIM), ARO (Asset Recovery Organisation), parchetele din ţările membre ale Uniunii Europene, precum şi din afara spaţiului comunitar, misiunile diplomatice străine din România.

119 / 236

Totodată, au fost realizate diverse studii în legătură cu reglementările din legislația altor statelor.

Exemplificăm în acest sens Nota nr…./2016 din 30 mai 2016 privind analiza propunerii de regulament al Consiliului de Instituire a Parchetului European, Nota nr…./2016 din 19 februarie 2016 privind proiectul de răspuns privind chestionarul trimis de Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni necesar pregătirii Opiniei nr.11 „Calitatea şi eficienţa muncii procurorilor, inclusiv în domeniul criminalităţii organizate şi a luptei împotriva terorismului.”, studiul „Noţiunile de conflict armat internaţional, conflict armat intern şi grupările teroriste cu potenţial generator de conflict armat” şi studiul „Răspunderea civilă a judecătorilor şi procurorilor pentru fapte legate de atribuțiile de serviciu ale acestora în dreptul S.U.A.”

2.3. Atribuţii în domeniul programelor. În domeniul programelor principalele atribuţii sunt următoarele: • organizarea unor conferinţe, seminare, simpozioane şi alte asemenea

manifestări cu caracter internaţional ce se desfăşoară în România şi care interesează Ministerul Public;

• asigurarea participării reprezentanţilor Ministerului Public la diferite evenimente cu caracter internaţional;

• evidenţa procurorilor care au urmat cursuri de pregătire profesională în materia cooperării judiciare internaţionale în ţară sau în străinătate şi a celor care au participat la congrese, conferinţe, seminare, cursuri, simpozioane, comisii internaţionale, grupuri de lucru sau alte manifestări ştiinţifice cu caracter internaţional precum şi evidenţa procurorilor care cunosc limbi străine;

În acest sens au fost gestionate deplasări externe cu scop de formare profesională în anul 2016, concretizate în 25 activităţi cu acest specific, iar în anul 2017, un număr de 12 astfel de activităţi. Se constată că preponderența deplasărilor s-a realizat în perioadele de referinţă prin intermediul Reţelei Europeană de Formare Judiciară (EJTN) şi Reţeaua Judiciară Europeană (EJN).

Totodată, în cursul anilor 2016 şi 2017, cu privire la colaborarea serviciului cu Institutul Naţional al Magistraturii în cadrul „Programului de schimb între autorităţile judiciare europene" organizat de EJTN, s-au organizat mai multor vizite în România, de câte 2 săptămâni, ale unor magistraţi străini, la care au participat procurori şi judecători din ţări membre ale Uniunii Europene (Germania, Spania, Franţa, Olanda, Italia, Austria, Polonia, Belgia, etc.).

În cadrul programului anterior menţionat au fost organizate un număr total de 9 stagii (6 de judecători şi 3 de procurori) la care au participat 84 de magistraţi străini (59 de judecători şi 25 de procurori). Procurorii din cadrul serviciului au făcut prezentări pe tema organizării şi funcţionării sistemului

120 / 236

judiciar din România, cu accent pe instituţia Ministerului Public, precum şi cu privire Ia statutul şi competenţele magistraţilor români.

Acest program a fost continuat şi în anul 2017 fiind organizate în semestru I 2017 două stagii la care au participat 14 procurori străini.

Menţionăm şi organizarea a 2 vizite de studiu la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la care au participat 34 de auditori de justiţie din mai multe ţări membre ale Uniunii Europene, organizate de Ambasada Franţei la Bucureşti, respectiv de Institutul Naţional al Magistraturii, în cadrul programului AIAKOS.

Capitolul IV. Activitatea de grefă, registratură şi arhivă. Activitatea de grefă a Serviciului de cooperare judiciară internaţională,

relaţii internaţionale şi programe se desfăşoară potrivit dispoziţiilor înscrise în Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor precum şi a Regulamentului de ordine interioară al parchetelor.

În cursul controlului au fost verificate evidenţele serviciului, constatându-se că sunt ținute toate registrele şi condicile prevăzute de dispoziţiile art.173 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor şi a Ordinului nr.11/2014 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit specificului de activitate al acestuia.

În urma verificării acestor evidente s-a reținut că registrele şi condicile, sunt completate, cu respectarea rubricilor acestor formulare şi a dispozițiilor regulamentare în care sunt prevăzute.

Totodată, au fost identificate următoarele neconformități în această materie:

• nesemnarea de către procurori ori consilieri traducători a condicii de predare lucrări, contrar art.134 alin.1 din Regulamentul de ordine interioară a parchetelor;

• au existat două situaţii în care procurorii nu folosesc condica la predarea lucrărilor, contrar art.134 alin.3 din Regulamentul de ordine interioară a parchetelor. S-a justificat în aceste situaţii urgenţa lucrării, ce rezultă din primirea şi predarea lucrării în aceeaşi zi. S-a luat act de situaţia constatată de către procurorul şef serviciu şi s-a dispus remedierea neconformităţii pe perioada controlului;

În privinţa arhivei se impun menţionarea faptului că, potrivit art.153 alin.3 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dosarele se păstrează în arhivele direcţiilor/secţiilor timp de un an, după care se predau la arhiva generală unde se păstrează pe perioadele de timp prevăzute de dispoziţiile legale.

121 / 236

Arhiva Serviciului de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe din anul 2000 şi până în prezent este depozitată în spaţii special amenajate situate în biroul grefei şi al procurorului şef al serviciului.

S-a avut în vedere faptul că lucrările conţin documente folosite în mod curent în activitate deoarece privesc înființarea unor organizații interne şi internaţionale, deplasări efectuate în străinătate de către conducerea Ministerului Public ori de magistrații români la diferite manifestări ori întâlniri ale conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Conform notei prezentate de grefa serviciului au fost iniţiate demersurile pentru trierea lucrărilor înregistrate până în anul 2012 inclusiv, a celor înregistrate după această perioadă dar care au depășit termenul de păstrare şi nu mai prezintă interes pentru activitatea serviciului, precum şi predarea acestor lucrări la arhiva generală a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

SERVICIUL TEHNIC

Capitolul I. Prezentarea Serviciului tehnic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie .

Serviciul tehnic a fost înfiinţat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 3624/C din 13 octombrie 2016 prin care s-a modificat şi completat Regulamentul de ordine interioară al parchetului aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2632/C/2014 şi funcţionează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind subordonat prim-adjunctului procurorului general, conform Ordinului …/08 iunie 2017 al procurorului general.

Rolul Serviciului: Potrivit art. 521 al. 1 din Ordin, Serviciul tehnic exercită atribuţiile privind

activităţile de supraveghere tehnică prevăzute de art. 142 al. 1 din Codul de procedură penală, în condiţiile legii.

Capitolul II. Resursele umane. Schema de personal şi gradul de ocupare: Prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 3442/C/2016 a fost aprobat statul de

funcţii şi personal al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care prevede pentru Serviciul tehnic, pe lângă postul de procuror şef serviciu, un post de grefier şef serviciu, unul de grefier, 37 posturi de ofiţeri de poliţie judiciară, 3 posturi de agenţi de poliţie judiciară, un post de specialist şi unul de şofer.

Prin Ordinul procurorului general nr. …/09.05.2017, d-na procuror … a fost delegată pentru o perioadă de 6 luni, începând cu data de 15.05.2017, în funcţia de procuror şef Serviciu tehnic.

Capitolul III. Organizarea Serviciului: La data controlului erau în desfăşurare măsurile dispuse pentru

operaţionalizarea structurii în vederea dotării tehnico-materiale (asigurarea

122 / 236

resurselor materiale specifice - tehnică de interceptare, medii de stocare, staţii de lucru, mobilier, autoturisme, rechizite, registre).

În vederea recrutării ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară, a personalului auxiliar şi de specialitate, prin Ordinul procurorului general nr. 118/2017, a fost constituită comisia de interviu în vederea detaşării ofiţerilor de poliţie judiciară, a fost publicat pe site-ul instituţiei anunţul de privind recrutarea lucrătorilor de poliţie, au fost primite scrisori de intenţie şi CV-uri de la persoanele interesate, până la data limită de 01.09.2017 şi urmează a se stabili data desfăşurării interviurilor după finalizarea evaluării cererilor depuse de candidaţi.

De asemenea, a fost demarată şi procedura de organizare a concursului pentru ocuparea funcţiei de specialist, procedură care implică şi Agenţia Naţională Funcţionarilor Publici.

SERVICIUL DOCUMENTE CLASIFICATE Capitolul I Prezentarea serviciului. Potrivit dispoziţiilor art. 11 lit. g din Regulamentul de ordine interioară a

parchetelor în structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se regăseşte şi Serviciul de documente clasificate.

Atribuţiile serviciului şi ale conducerii acestuia sunt înscrise în dispoziţiile art. 53-54 din Regulament.

Capitolul II. Verificarea organizării şi coordonării eficiente a activităţii, a comportamentului şi comunicării, a asumării responsabilităţii şi a aptitudinilor manageriale:

1. Organizarea şi coordonarea activităţii. a. Resursele umane. Schema de personal şi gradul de ocupare Potrivit statului de funcţii şi de personal al Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Ordinul nr. 3442-C/2016 al ministrului justiţiei, Serviciul de documente clasificate are în schemă un post de procuror şef, un post de grefier şef şi 5 posturi de grefier.

Gradul de ocupare a schemei. În perioada supusă controlului, posturile conducere şi de execuţie au fost

ocupate în integral, potrivit ordinelor: nr. 197/22.09.2015, nr. 63/04.04.2016 şi nr. 143/25.07.2016, emise de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În aceeaşi perioadă, la conducerea Serviciului s-a aflat d-na procuror şef …, numită prin Hotărârea Plenului CSM nr. …/2015.

Funcţia de grefier şef, în aceeaşi perioadă, a fost deţinută de d-na ….

123 / 236

b. Organizarea activităţii potrivit atribuţiilor prevăzute de dispoziţiile regulamentare.

Organizarea activităţii acestui Serviciu, în perioada supusă controlului, a fost efectuată în funcţie de cele două coordonate ale atribuţiilor înscrise în Regulamentul de ordine interioară a parchetelor, respectiv: asigurarea evidenţei, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea, multiplicarea, transmiterea, distrugerea, inventarierea, arhivarea şi alte operaţiuni privind documentele clasificate precum şi executarea măsurilor dispuse de structura de securitate sub toate componentele de protecţie a informaţiilor clasificate.

Măsurile dispuse şi modul de îndeplinire a acestora au fost consemnate în note de serviciu ce au fost aduse la cunoştinţa tuturor grefierilor din cadrul Serviciului ( în acest sens indicăm: nota de serviciu nr. …/2017 precum şi nota de serviciu nr. …/2017) .

Propunerile de organizare a activităţii Serviciului au fost formulate de procurorul şef serviciu prin întocmirea unor referate care au stat la baza emiterii ordinelor de către procurorul general.

De asemenea, prin referate au fost stabilite şi unele măsuri de aducere la îndeplinire a unor ordine ale procurorului general (în acest sens indicăm referatul nr. …/2017), în vederea aducerii la îndeplinire a Ordinului procurorului general privind declasificarea unor documente prin care au fost stabilite măsuri privind organizarea acestei activităţi).

Prin Ordin al procurorului general, în temeiul art. 29, art. 84 alin. 1 şi art. 86 alin.1 lit. a din Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate, aprobate prin H.G. nr. 585/2002, a fost stabilită structura de securitate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Şef al acestei structuri a fost desemnat domnul …, adjunct al procurorului general.

De asemenea, prin Ordin al procurorului general, în temeiul art. 42 şi următoarele din Normele cadru privind securitatea informaţiilor UE clasificate, a fost desemnat funcţionarul de securitate cu atribuţii privind protecţia informaţiilor UE clasificate în persoana domnului …, adjunct al procurorului general.

Prin ordine ale procurorului general au fost desemnaţi: administratorul de securitate local al Sistemului Informatic şi de Comunicaţii şi procurorii care examinează propunerile formulate în baza Legii nr. 51/1991.

Circuitul informărilor transmise de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor în baza Legii 656/2002 a fost stabilit prin Ordinul procurorului general la propunerea formulată de procurorul şef al Serviciului, d-na ….

c. Stabilirea atribuţiilor personalului din cadrul Serviciului Atribuţiile grefierilor din cadrul Serviciului au fost stabilite pe cele două

paliere pe care se desfăşoară activitatea respectiv, operaţiunile care vizează documentele clasificate şi executarea măsurilor dispuse de structura de

124 / 236

securitate. Atribuţiile au fost stabilite prin note de serviciu (în acest sens indicăm: nota de serviciu nr. …/2017 precum şi nota de serviciu nr. …/2017).

d. Repartizarea echilibrată a lucrărilor. Din verificări a reieşit că la nivelul Serviciului se realizează a repartizare

echilibrată a lucrărilor către grefieri. 2. Planificarea activităţii În anul 2016 şi în primul semestru al anului 2017, procurorul şef serviciu

a realizat o planificare a acţiunilor de pregătire în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate, precum în domeniu prevenirii scurgerii de informaţii clasificate (lucrările nr. …/2016; nr. …/2016, nr. …/2017).

3. Coordonarea activităţii potrivit dispoziţiilor regulamentare Serviciul de documente clasificate din cadrul Parchetului de pe lângă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea unificării modului de gestionare a informaţiilor clasificate, coordonează activitatea în acest domeniu desfăşurată de toate parchetele din subordine prin realizarea unei pregătiri unitare a personalului repartizat să lucreze pe acest sector, precum şi prin activităţi de control în urma cărora se valorifică şi armonizează bunele practici în domeniu.

În vederea coordonării eficiente a activităţii desfăşurate în cadrul parchetelor din subordinea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în perioada supusă controlului procurorul şef serviciu a realizat activităţi de instruire, deplasându-se la unităţile de parchet din ţară, conform obiectivelor înscrise în planurile de pregătire nr. …/2016; nr. …/2016, nr. …/2017 .

De asemenea, coordonarea s-a realizat şi prin formularea de recomandări cu ocazia controlului care au avut menirea de a stabili la parchetele din subordine un mod unitar de acţiune în acest domeniu (recomandările au fost incluse în procesele-verbale de constatare întocmite cu ocazia controlului. În acest sens indicăm: lucrările: nr. …/2016, nr. …/2016, nr. …/2016, nr. …/2016, nr. …/2016, nr. …/2016; nr. …/2016, nr. …/2017; nr. …/2017; nr. …/2017 şi nr. …/2017).

4. Organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale a personalului din cadrul Serviciului :

Pregătirea personalului din cadrul Serviciului s-a realizat potrivit obiectivelor înscrise în planurile de pregătire fiind efectuate lunar sesiuni de pregătire cu teme vizând „gestiunea documentelor clasificate”„accesul persoanelor la informaţiile clasificate” (pct. 1– lucrarea …/2016) „distrugerea documentelor clasificate particularităţi în cazul mediilor de stocare” şi „evidenţa documentelor clasificate” (pct. 1 din lucrarea …/2017).

5. Asumarea responsabilităţii Îndeplinirea atribuţiilor de serviciu În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de Regulament de ordine interioară

a parchetelor, precum şi a celor din Legea nr. 182/2002 privind protecţia

125 / 236

informaţiilor clasificate şi din H.G. nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, procurorul şef al Serviciului a supravegheat, coordonat şi verificat activitatea serviciului cu privire la aplicarea regulilor de protecţie a informaţiilor clasificate şi de gestionare a documentelor clasificate ( în acest sens indicăm lucrările: nr. …/2016, …/2016, nr. …/2016; nr. …/2017; nr. …/2017 şi …/2017).

De asemenea, a formulat propuneri în vederea adoptării de către conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi structura de securitate a unor măsuri menite să prevină vulnerabilităţile şi riscurile în sistemul de securitate, precum şi a unor măsuri interne vizând protecţia informaţiilor clasificate şi actualizarea dispoziţiilor normative cu caracter intern referitoare la protecţia informaţiilor clasificate, sub toate componentele (lucrarea nr. …/2016, nr. …/2017, nr. …/2017) .

Îndrumarea structurilor de parchet în ceea ce priveşte măsurile de protecţie a informaţiilor clasificate s-a realizat permanent fiind prezentate conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie propuneri de remediere a deficienţelor constatate (în acest sens indicăm lucrările nr. …/2016; nr. …/2016; nr. …/2016; nr. …/2016; nr. …/2016; nr. …/2016; nr. …/2016; )

Delegarea atribuţiilor Prin nota internă nr. …/22.01.2016, procurorul şef, pe perioada absenţei

din unitate şi-a delegat atribuţiile grefierului şef de serviciu. 6. Activitatea de îndrumare şi control În exercitarea atribuţiilor de îndrumare şi control, procurorul şef, în

perioada 2016-iunie 2017 a efectuat un număr de 17 controale la unităţile de parchet din teritoriu.

Rezultatele controalelor efectuate au fost consemnate în procese-verbale, iar propunerile formulate către conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie au fost consemnate în referate ( în acest sens indicăm: lucrările: nr. …/2016 din 15 iunie 2016, nr. …/2016 din 16.06.2016, nr. …/2016 din 19.10.2016, nr. …/2016 din 20.10.2016, nr. …/23.11.2016, nr. …/2016 din 24.11.2016; nr. …/01.11.2016, nr. …/2017 din 28.03.2017; nr. …/26.04.2017; nr. …/23.05.2017 şi nr. …/27.06.2017 şi lucrările nr. ….2016; nr. …/01.07.2016; nr. …/08.11.2016; nr. …/2016; nr. …/07.12.2016; nr. …/15.12.2016; nr. …/14.11.2016.

De asemenea, cu ocazia controalelor au fost realizate şi activităţi de îndrumare.

7 . Verificarea comportamentului şi comunicării .

126 / 236

Din verificări a reieşit că procurorul şef a realizat o comunicare constructivă, eficientă şi de calitate, atât cu personalul din cadrul Serviciului cât şi cu conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

De asemenea, comportamentul acesteia a fost perceput de personalul din subordine ca fiind unul de natură să creeze un climat de muncă optim. Discuţiile purtate pe această temă au evidenţiat faptul că profesionalismul şi seriozitatea sunt principalele coordonate ale activităţii manageriale desfăşurate de procurorul şef .

Capitolul III. Activitatea de registratură şi grefă Din verificări a reieşit că la nivelul Serviciului sunt ţinute toate registrele

cerute de cadrul normativ ce guvernează materia informaţiilor clasificate precum şi cele prevăzute de Regulamentul de ordine interioară a parchetelor (registre şi condici).

Registrele şi condicile sunt completate cu respectarea dispoziţiilor legale. În perioada 01.01.2016-30.06.2017 procurorul şef a efectuat controale

trimestriale privind verificarea modului de primire, înregistrare şi circulaţie a lucrărilor în cadrul Serviciului (in acest sens indicăm: informările: …/14.04.2016, nr. …/11.07.2016, nr. …/08.11.2016; nr. …/01.02.2017; nr. …/05.04.2017 şi nr. …/03.07.2017).

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE Capitolul I. Prezentarea Biroului de informare şi relaţii publice din

cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Potrivit dispoziţiilor art. 11 lit. i din Regulamentul de ordine interioară a

parchetelor în structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se regăseşte şi Biroul de informare şi relaţii publice.

Atribuţiile biroului şi ale conducerii acestuia sunt înscrise în dispoziţiile art. 59 din Regulament.

Capitolul II. Verificarea organizării şi coordonării eficiente a activităţii, a comportamentului şi comunicării, a asumării responsabilităţii şi a aptitudinilor manageriale

1. Organizarea şi coordonarea activităţii. a. Resursele umane. Schema de personal şi gradul de ocupare Potrivit statului de funcţii şi de personal al Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Ordinul nr. 2990/C din 21.02.2015 al Ministrului Justiţiei, Biroul are în schemă are în componenţa sa doi specialişti

127 / 236

în comunicare şi relaţii publice, doi grefieri, un şef de birou care este procuror şi un şofer.

Gradul de ocupare a schemei. La data controlului schema de personal era ocupată integral. Fluctuaţiile de personal s-au înregistrat în perioada 01.01.2016 -

30.06.2017. Astfel, până la data de 15.04.2016 şi-a desfăşurat activitatea în cadrul biroului şi d-na procuror ….

De asemenea, din data de 21 martie 2016 a fost încadrată pe funcţia de specialist în comunicare şi doamna ….

Începând cu data de 01 04.2016 a fost ocupat şi cel de-al doilea post de grefier din cadrul Biroului.

Începând cu data de 31.05.2015, în funcţia de procuror şef birou, a fost delegată în mod succesiv, din 6 în 6 luni, d-na procuror ….

b. Organizarea activităţii potrivit atribuţiilor prevăzute de dispoziţiile regulamentare.

Organizarea activităţii acestui Birou, în perioada supusă controlului, a fost efectuată în funcţie de dispoziţiile înscrise în Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, Ordinul nr. … din 20.06.2017 (ce a modificat parţial Ordinul nr. … din 25 august 2014 al procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind relaţia dintre Ministerul Public şi mass-media), Ordinul nr. … din 25 aprilie 2016 al procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind protecţia documentelor create şi gestionate de parchete, precum şi Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 482 din 1 iunie 2012, cu modificările şi completările aduse prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 573 din 6 mai 2014.

Prin Ordinul .. din 27 ianuarie 2017 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a constituit Comisia de analiză privind încălcarea dreptului de acces la informaţiile publice.

Având în vedere aspectele constatate în Raportul de control nr. 6999/IJ/1586/DIP/2016, întocmit de Inspecţia Judiciară şi aprobat prin Hotărârea nr. 184 din 16 martie 2017 a Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la lipsa unor instrucţiuni sau proceduri interne de lucru, în prezentul control a fost verificat şi acest aspect, constatându-se că nu a fost remediat .

c. Stabilirea atribuţiilor personalului din cadrul Serviciului La nivelul Biroului, pentru specialiştii în comunicare au fost elaborate fişe

în care sunt menţionate atribuţiile ce le revin începând cu data de 01.06.2017. Anterior acestei date au fost întocmite fişe ale posturilor de grefier şi specialist în comunicare în care au fost trecute în mod generic atribuţiile pe care trebuiau să le aducă la îndeplinire persoanele care ocupau aceste posturi.

128 / 236

d. Repartizarea echilibrată a lucrărilor şi volumul de activitate. Activitatea Biroului s-a desfăşurat pe mai multe segmente care au vizat:

emiterea comunicatelor de presă, răspuns la solicitările formulate de reprezentanţii mass-media şi petiţionari în temeiul Legii 544/2001; răspuns la sesizările, cererile şi memoriile adresate Biroului (altele decât cele întemeiate pe dispoziţiile L.544/2001), elaborarea de note şi referate adresate conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, organizarea de declaraţii şi conferinţe de presă, monitorizarea presei locale.

Raportat la activităţile enumerate în cursul anului 2016 şi în primul semestru al anului 2017:

au fost emise un număr de 291 comunicate de presă şi respectiv, 92;

au fost soluţionate un număr de 428 solicitări de presă şi respectiv, 236;

au fost soluţionate un număr de 143 solicitări formulate de petiţionari, respectiv 82;

monitorizări ale presei locale în număr de 2018, respectiv, 106;

elaborare de note şi referate 24, respectiv, 90;

organizare declaraţii şi conferinţe de presă în număr de 12, respectiv, 8;

crearea de strategie online şi implementare un nr. de 15 lucrări, respectiv, 57 ;

Din analiza volumului de muncă prezentat pentru fiecare specialist şi grefier din cadrul Biroului a reieşit că repartizarea lucrărilor a fost una echilibrată sub aspectul numeric.

Problema identificată a fost aceea a modului în care este valorificată experienţa în domeniul comunicării a specialiştilor.

Din acest punct de vedere se impune a fi regândit modul de repartizare a lucrărilor către aceştia, astfel încât volumul lor de activitate să nu fie mărit cu lucrări specifice grefei (ex. înregistrarea unor lucrări, întocmirea unor adrese către diferite compartimente din cadrul parchetului).

Apreciem că este necesar ca activitatea specialiştilor în comunicare din cadrul Biroului să fie canalizată preponderent pe gestionarea relaţiei cu mass-media şi imaginea instituţiei.

2. Planificarea activităţii Având în vedere specificul activităţii desfăşurate în cadrul Biroului, care

implică urgenţă şi un grad ridicat de neprevăzut, o planificare a acesteia în sensul stabilirii unor obiective pe termen scurt nu poate fi realizată.

Obiectivele pe termen mediu şi lung au fost însă conturate prin Strategia de comunicare şi îmbunătăţire a imaginii Ministerului Public , elaborată la data de 19.09.2016 (lucrarea …/2016).

129 / 236

3. Coordonarea activităţii potrivit dispoziţiilor regulamentare; Procurorul şef realizează coordonarea activităţii atât în cadrul biroului

cât şi a structurilor de comunicare din cadrul parchetelor din subordinea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie, preponderent prin dispoziţii şi îndrumări verbale.

Au existat şi situaţii în care coordonarea activităţii purtătorilor de cuvânt din teritoriu s-a realizat şi prin oferirea unor modele de comunicate şi răspunsuri la solicitări.

Având în vedere aspectele de practică neunitară şi de nerespectare, în unele situaţii, ale dispoziţiilor înscrise în Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media, constatate în Raportul de control nr. 6999/IJ/1586/DIP/2016, întocmit de Inspecţia Judiciară şi aprobat prin Hotărârea nr. 184 din 16 martie 2017 a Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, apreciem că se impune elaborarea unor direcţii de acţiune scrise pe problematicile principale ale activităţii de comunicare de natură să uniformizeze modul de acţiune a purtătorilor de cuvânt.

Pentru o coordonare eficientă şi în timp util a activităţii tuturor purtătorilor de cuvânt din cadrul Ministerului public propunem, spre exemplu, înfiinţarea unei platformei online care să se constituie într-un forum al purtătorilor de cuvânt astfel încât, în timp real, să fie aduse la cunoştinţa tuturor o problematică ivită în activitatea de comunicare şi modul de soluţionare a acesteia.

4. Organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale a personalului din cadrul :

Personalul auxiliar din cadrul biroului a participat la formele de pregătire profesională organizate la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

5. Asumarea responsabilităţii Îndeplinirea atribuţiilor de serviciu: În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de Regulament de ordine interioară

a parchetelor, procurorul şef a luat măsuri pentru realizarea unei comunicări publice în timp util prin optimizarea fluxului informaţional.

În acest sens, a fost întocmită o Strategie de comunicare şi îmbunătăţire a imaginii Ministerului Public care a are ca obiective specifice: îmbunătăţirea comunicării externe, profesionalizarea purtătorilor de cuvânt şi a procurorilor cu funcţii de conducere din cadrul unităţilor de parchet, creşterea gradului de transparenţă instituţională şi eficientizarea comunicării în situaţii de criză.

La data de 25 iulie 2016, prin rezoluţia Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost aprobat Proiectul privind „Strategia de comunicare publică Online", proiect elaborat de către doamna …, specialist în comunicare.

130 / 236

În vederea implementării Strategiei, au fost realizate următoarele activităţi: construirea unui site de instituţie modem, atât din punct de vedere vizual, dar şi al utilităţii pentru beneficiari (identificarea cu uşurinţă a informaţiilor de interes public); o nouă concepţie a paginii de web din punct de vedere al conţinutului; introducerea pe site a unei aplicaţii tip "newsletter; deschiderea de conturi ale instituţiei pe reţelele de socializare, respectiv Facebook şi Twitter.

Delegarea atribuţiilor Pe perioada absenţei din unitate, procurorul şef îşi deleagă atribuţiile

prin note interne unuia dintre specialişti în comunicare (în acest sens indicăm: nota internă nr. …/2017 şi nr. …/2017).

6.Activitatea de îndrumare şi control În exercitarea atribuţiilor de îndrumare şi control, procurorul şef, în

perioada 2016-iunie 2017 a efectuat controlul operativ curent, avizând toate lucrările întocmite în cadrul biroului.

Activitatea de îndrumare realizată de procurorul şef al Biroului s-a concretizat în discuţii telefonice cu purtătorii de cuvânt din teritoriu şi punerea la dispoziţia acestora a unor modele de comunicate şi răspunsuri la solicitările reprezentanţilor mass-media.

De asemenea, procurorul şef, cu prilejul participării la unele întâlniri de lucru organizate de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a iniţiat şi realizat discuţii punctuale cu procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, precum şi cu cei ai parchetelor de pe lângă tribunale privind strategia ce trebuie adoptată în activitatea de comunicare.

7 . Verificarea comportamentului şi comunicării . În general, conduita şi modul în care procurorul şef înţelege să comunice

cu personalul din cadrul Biroului corespund standardelor impuse de statutul funcţiei.

Din verificări a reieşit însă şi existenţa unor bariere de comunicare între procurorul şef şi personalul biroului determinate, uneori, de lipsa unui feedback la propunerile formulate de personalul din subordine iar, alteori, de lipsa clarităţii depline a mesajului verbal transmis către personalul din subordine cu privire la efectuarea vreunei activităţi.

Capitolul III. Activitatea de registratură şi grefă În general activitatea de grefă se desfăşoară în parametri normali. Verificările au evidenţiat însă şi existenţa unor disfuncţionalităţi

concretizate în:

lipsa unor condici de lucru pentru personalul din cadrul Biroului ;

nerespectarea dispoziţiilor art. 138 din Regulamentul de ordine interioară referitoare modul de închidere a registrelor.

131 / 236

Din verificarea registrelor de intrare –ieşire a corespondenţei (R.15) a reieşit că vol. I din anul 2016 ( poziţiile 1-2148) şi cele două volume din anul 2017 ( vol. I poziţiile 1-910 şi vol. II poziţiile 911-1411) nu erau închise, nefiind certificate numărul de înregistrări şi numărul filelor folosite. Acest aspect a fost adus la cunoştinţa procurorului şef birou pentru remedierea neconformităţii.

În ceea ce priveşte evidenţa cererilor şi răspunsurilor privind accesul la informaţiile publice, echipei de control i-a fost prezentat listingul opisului ţinut în format electronic şi nu un registrul în forma prevăzută de art. 173 lit. A, pct 36 din regulamentul de ordine interioară a parchetelor.

VERIFICAREA MODULUI ÎN CARE SUNT RESPECTATE DISPOZIŢIILE LEGEA NR. 677/2001 PENTRU PROTECŢIA PERSOANELOR CU PRIVIRE LA

PRELUCRAREA DATELOR CU CARACTER PERSONAL ŞI LIBERA CIRCULAŢIE A ACESTOR DATE.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este operator de

date cu caracter personal în înţelesul prev. de art. 3 lit. e din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

Reprezentantul legal al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în acest domeniu este domnul …, adjunct al procurorului general.

Persoana de contact din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu aplicarea Legii nr. 677/2001 este domnul procuror șef adjunct secţie ….

Prin Ordinul nr. …/2015 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost aprobată Politica de securitate IT şi de comunicaţii a acestei instituţii care cuprinde reguli şi proceduri inclusiv în domeniul de aplicare a Legii nr. 677/2001.

Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală precum şi convenţiilor şi tratatelor bilaterale şi multilaterale ratificate de România, în anul 2016, prin compartimentele specializate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost transferate date cu caracter personal atât în statele membre ale Uniunii Europene cât şi în alte state.

Transferul acestor date s-a realizat în cadrul procedurilor de soluţionare a cererilor de asistenţă judiciară internaţională (cereri de comisii rogatorii, cereri de comunicare a actelor procedurale, transferuri de proceduri etc.).

De asemenea, au fost transferate date cu caracter personal în cazul unor deplasări în interesul serviciului ale procurorilor și personalului specializat din structura Ministerului Public.

132 / 236

În anul 2016, Serviciul de cooperare judiciară internațională, relații internaționale și programe a efectuat transferuri de date cu caracter personal într-un număr de 94 de lucrări având ca obiect deplasări externe în interesul serviciului. Au mai fost transmise date cu caracter personal în alte 13 lucrări, ca urmare a depunerii unor candidaturi pentru poziții vacante în cadrul unor instituții europene, organizații internaționale sau în cadrul procedurilor de detașare/prelungire a detașărilor derulate prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.

Organismele europene vizate au fost: Consiliul Europei, EUROPOL COPPS, camera specială internațională din Kosovo, ODHIR Varșovia, EUCAP Nestor, NEPT, Eurojust și Misiunea specială OSCE în Ucraina.

Au fost efectuate transferuri de date în străinătate în aproximativ 95% din totalul de 1705 lucrări înregistrate în evidențele Serviciului de cooperare judiciară internațională, relații internaționale și programe (comisii rogatorii, transferuri de proceduri, comunicări de acte, mandate europene de arestare, alte lucrări), existând și situații în care, în cadrul unei singure lucrări, au fost efectuate mai multe astfel de transferuri.

În perioada controlată nu s-au înregistrat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: solicitări de acces la date, solicitări de intervenţie asupra datelor cu caracter personal, cereri de opoziţie şi nici cereri de a nu fi supus unei decizii individuale potrivit art. 13, 14 și 15 din Legea nr. 677/2001.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a fost supus unor proceduri de investigare exercitate de A.N.S.P.D.C.P. ca urmare a unor plângeri sau sesizări potrivit art. 27 alin. 1 din Legea nr. 677/2001.

În activitatea de prelucrare a datelor cu caracter personal au fost aplicate măsuri tehnice şi organizatorice pentru protejarea acestora, în acord cu „Cerinţele minime de securitate a prelucrărilor de date cu caracter personal” prevăzute de Ordinul Avocatului Poporului nr. 52/2002.

ACTIVITATEA CABINETELOR PROCURORULUI GENERAL, PRIM ADJUNCTULUI PROCURORULUI GENERAL ŞI ADJUNCTULUI PROCURORULUI

GENERAL DE GREFĂ, REGISTRATURĂ ŞI ARHIVĂ

Activitatea de registratură şi grefă a cabinetelor procurorului general, prim adjunctului procurorului general şi adjunctului procurorului general se desfăşoară potrivit dispoziţiilor înscrise în Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor precum şi a Regulamentului de ordine interioară al parchetelor. Potrivit dispoziţiilor art. 147 din Regulamentul de ordine interioară a parchetelor, lucrările care se reţin la cabinetele conducerii Parchetului de pe

133 / 236

lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înregistrează de către grefieri în registrul de intrare-ieşire la corespondenţa obişnuită. Pe aceste lucrări se aplică ştampila de înregistrare, iar în registru şi pe lucrare, în dreptul numărului de înregistrare, se menţionează indicativul "C" şi un număr după cum urmează: "C 1" pentru procurorul general, "C 2" pentru prim-adjunctul procurorului general şi "C 3" pentru adjunctul procurorului general.

După înregistrare lucrările se predau spre rezolvare potrivit rezoluţiei, sub semnătură, iar documentele ce conţin informaţii clasificate se înregistrează la Serviciul de documente clasificate.

În cursul controlului au fost verificate evidenţele cabinetelor procurorului general, prim adjunctului procurorului general şi adjunctului procurorului general, constatându-se că sunt ținute registrele şi condicile prevăzute de Regulamentul de ordine interioară al parchetelor şi a Ordinului nr…/2014 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit specificului de activitate al acestor cabinete.

În urma verificării acestor evidente s-a reținut că registrele şi condicile, sunt completate, cu respectarea rubricilor acestor formulare şi a dispozițiilor regulamentare în care sunt prevăzute.

În privinţa arhivei se impun a se menţiona faptul că, potrivit art.153 alin.3 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dosarele se păstrează în arhivele cabinetelor timp de un an, după care, după inventariere, se predau la arhiva generală unde se păstrează pe perioadele de timp prevăzute de dispoziţiile legale.

Arhiva este depozitată în spaţii special amenajate situate în biroul grefelor.

CONDUCEREA MINISTERULUI PUBLIC

MANAGEMENTUL PROCURORULUI GENERAL

Prin decretul Președintelui României nr. …/ 2016 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016 domnul … a fost numit în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Verificarea activității manageriale desfășurate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a avut ca punct de plecare proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de procuror general, pe care acesta l-a susţinut în faţa Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

Obiectivul propus prin acest proiect a urmărit modernizarea activităţii manageriale prin dezvoltarea unui management actual, participativ şi eficient care să permită orientarea resurselor spre soluţionarea cu celeritate îndeosebi a

134 / 236

cauzelor importante pentru societate, relevante pentru activitatea parchetelor (infracțiunile de corupţie, conflictul de interese, infracţiunile economice, evaziunea fiscală, contrabanda, infracţiunile contra patrimoniului cultural, etc.) şi îmbunătățirea indicatorilor de calitate.

Pornind de la obiectivul asumat, întreaga activitate desfășurată de procurorul general în perioada supusă controlului a fost verificată și analizată de echipa de inspectori prin prisma măsurilor dispuse în vederea realizării acestuia, dar şi prin prisma dispoziţiilor legale şi regulamentare care stabilesc atribuţiile funcţiei.

Din această perspectivă, ca o primă constatare se desprinde faptul că una din coordonatele urmărite de procurorul general în activitatea sa managerială a fost aceea a aplicării strategiilor publice în domeniul justiţiei, prin valorificarea metodelor şi tehnicilor manageriale verificate şi dovedite ca valori ale culturii organizaţionale.

Managementul participativ și transparența actului de conducere la toate nivelurile Ministerului public au reprezentat principalele direcții de acțiune.

În acest context, procurorul general a inițiat constituirea unui Consiliu al procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel, care are un rol consultativ în principalele probleme care țin de îndeplinirea obiectivelor strategice, generale și operaționale ale Ministerului Public.

Convocarea și conducerea ședințelor Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a realizat în cursul anului 2016 și 2017 la datele: 27.05.2016, 08.07.2016, 13.07.2016, 14.07.2016, 28.07.2016, 13.10.2016, 05.01.2017, 18.01.2017, 14.02.2017, 24.02.2017, 05.04.2017, 10.05.2017, 19.06.2017, hotărându-se asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.

În 07.03.2017 a fost convocată Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a prezentat Consiliului Superior al Magistraturii și ministrului justiției Raportul privind activitatea desfășurată de Ministerul Public în anul 2016 (52/C/2017).

Activitatea managerială a procurorului general s-a desfășurat pe două paliere, unul intern și unul de reprezentare internațională.

Pe plan intern, în calitatea sa de leadership, accentul l-a pus pe elaborarea unor direcții de acțiune în vederea îndeplinirii obiectivelor strategice și generale ale Ministerului Public.

În acest context a coordonat elaborarea primei strategii din istoria Ministerului Public pentru consolidarea dezvoltării și afirmării instituționale, aceasta vizând perioada 2017 – 2020, cu următoarele obiective operaționale: modernizarea și consolidarea instituţională; apărarea necondiţionată şi de calitate a ordinii de drept; apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; creşterea încrederii cetăţenilor în justiţie; integrarea ascendentă în sistemul european de justiţie; dezvoltarea cooperării judiciare internaţionale;

135 / 236

consolidarea independenţei, imparţialităţii şi eficienţei Ministerului Public; creșterea performanțelor specifice Ministerului Public; combaterea infracţionalităţii în domeniile vulnerabile la toate nivelurile; creşterea rolului preventiv al parchetului; apărarea independenței și imparțialității sistemului judiciar în principal prin integritate, profesionalism și toleranță zero la corupție; recuperarea prejudiciilor și altele.

Principalele obiective avute în vedere au vizat „Planul de acţiune pentru îndeplinirea condiționalităților din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției” și rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene.

În vederea îndeplinirii obiectivelor operaționale ale activității de parchet, procurorul general a luat măsuri pentru:

îmbunătățirea activității de urmărire penală promovând ideea instrumentării riguroase a dosarelor complexe numai în echipe operative (task force) alcătuite din procurori şi poliţişti specializaţi, coordonaţi de un procuror cu experienţă şi consiliaţi de experți în domeniu;

asigurarea unui sistem informațional adecvat de natură să asigure un flux de informaţii constant şi necesar luării deciziilor, atât pentru procesul managerial din cadrul unităţii, cât şi pentru conducerea anchetelor în curs.

Obiective operaționale ale Ministerului Public stabilite, în perioada supusă controlului, de actuala echipă managerială condusă de procurorul general și care se află în proces de desfășurare vizează:

consolidarea progreselor în combaterea corupţiei în administraţia publică locală, în următoarele direcții: continuarea investigării efective a cauzelor având ca obiect infracţiuni de corupţie şi conflict de interese în domeniile identificate ca prezentând risc major de corupţie sistemică, cum sunt: achiziţiile publice, fraudarea bugetului asigurărilor sociale şi de sănătate, educaţia, domeniul silvic; diseminarea analizelor semestriale de risc privind implementarea strategiilor locale anticorupţie; controale tematice; măsuri pentru prevenirea corupţiei în domeniile prioritare - educaţie, cultură, sănătate, administraţie publică locală, în raport de riscurile şi vulnerabilităţile la corupţie constatate în cauzele penale; specializarea noilor procurori desemnați să investigheze infracțiuni de corupție mică.

investigații efective în cauzele având ca obiect infracţiuni de spălare a banilor si evaziune fiscală, vizând următoarele obiective: dinamizarea soluționării cauzelor vechi şi creşterea numărului de rechizitorii şi inculpaţi trimişi în judecată, inclusiv persoane juridice; măsuri pentru creşterea operativităţii şi a calităţii actelor de urmărire penală în cauzele în care Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor a sesizat existenta unor

136 / 236

indicii de spălare a banilor – impulsionarea soluționării acestor cauze, diseminarea modelelor de bune practici şi a tipologiilor de spălare a banilor identificate, formarea profesională a procurorilor şi a specialiştilor antifraudă detaşaţi la parchete în materia analizei financiare efectuate de Oficiu.

măsuri pentru exercitarea unei supravegheri efective a cercetărilor penale de către organele de politie judiciară; intensificarea activităților de identificare şi indisponibilizare a bunurilor provenite din infracţiuni, a instrumentelor infracţiunii şi a bunurilor de o valoare echivalentă, inclusiv cele aflate în alte jurisdicţii, pentru recuperarea prejudiciilor cauzate statului şi aplicarea măsurilor de confiscare. Între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate s-a dezvoltat o relaţie interinstituţională menită să contribuie la specializarea procurorilor în domeniul recuperării bunurilor și a produselor infracțiunii. A fost organizat în acest context seminarul cu tema „Investigarea spălării banilor. Recuperarea produsului infracţiunii” în care au fost efectuate prezentări, inclusiv Power Point de către reprezentanţi ai celor 2 instituţii cu întrebări aplicate pe domeniile respective din partea procurorilor participanți la seminar.

combaterea infracțiunilor silvice prevăzute de Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, precum şi a faptelor de corupţie, abuz în serviciu, spălare de bani în legătură cu defrişările ilegale de pădure, prin: evaluarea situaţiei actuale a cauzelor având acest obiect şi dispunerea de măsuri pentru efectuarea unor anchete efective; efectuarea prioritară a investigațiilor; luarea de măsuri pentru restabilirea situaţiei anterioare infracţiunii. În acest sens, la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost organizată Conferința națională cu tema “Apărarea mediului și a fondului forestier prin dreptul penal”, ocazie cu care au fost prezentate cazuri concrete din activitatea parchetelor. O sinteză a jurisprudenței studiate și un ghid al acestor activități se regăsesc în publicația apărută sub aceeaşi denumire la Editura Academiei Române (al cărei coordonator am fost).

continuarea monitorizării modalității de efectuare a anchetelor penale, pentru evitarea încălcării drepturilor garantate de art. 2 (dreptul la viaţă) şi 3 (interzicerea torturii, a tratamentelor inumane ori degradante) din CEDO, sub aspect material și procedural, prin:

-dispunerea de măsuri pentru desfăşurarea de anchete penale efective în materia relelor tratamente aplicate de agenţi ai statului (grupul de cauze Barbu Anghelescu împotriva României) - rol activ sporit, celeritate/promptitudine, nemijlocirea anchetei penale, stabilirea unor standarde pe diferite categorii de mijloace de probă;

-instrumentarea prioritară a cauzelor având ca obiect abuzurile comise asupra persoanelor instituţionalizate sau internate, aflate în situaţii vulnerabile (minori sau alte persoane lipsite de capacitate de exerciţiu ori aflate în situaţii

137 / 236

speciale - afecţiuni psihice ori alte dizabilități) și monitorizarea acestora la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, comunicarea acestui obiectiv Inspectoratului General al Poliției Române pentru luarea de măsuri corelative; efectuarea de analize ale soluţiilor dispuse de procurori în cauzele în care sunt sesizate acte de violenţă sau abuz sexual asupra persoanelor vulnerabile instituţionalizate, în special minori lipsiţi de ocrotire părintească, evaluarea modalităţii de investigare a acestor fapte şi luarea de măsuri pentru respectarea drepturilor garantate de CEDO; pregătire profesională specifică şi luarea de măsuri ferme pentru combaterea acestor fapte.

În vederea îmbunătățirii activității desfășurate în parchete, în perioada supusă controlului, s-au luat măsuri pentru:

echilibrarea volumului de activitate al parchetelor şi creşterea indicatorilor de eficiență și efectivitate, prin: continuarea demersurilor pentru crearea unor echipe comune în domeniul investigării infracţiunilor de criminalitate economico-financiară complexe luându-se în considerare complexitatea şi volumul cauzelor repartizate, astfel încât să se asigure creşterea calităţii şi celerităţii în soluţionarea acestor cauze.

Pentru realizarea acestui obiectiv a fost inițiat și se află într-un stadiu avansat de finalizare “Protocolul de cooperare în domeniul combaterii criminalității economico-financiare complexe” cu Ministerul Afacerilor Interne (2004/C/2017). De asemenea, a fost demarată implementarea proiectului „Întărirea capacității Ministerului Public de punere în aplicare a noilor prevederi ale codurilor penale în domeniul audierilor” - Cod SIPOCA 53. Obiectivul general al acestui proiect îl reprezintă întărirea capacităţii Ministerului Public în ceea ce priveşte crearea unui sistem de management al înregistrărilor audierilor audio-video conform prevederilor Codului de procedură penală, sistem care va reduce durata acestei faze a procesului penal şi va facilita munca procurorilor, a grefierilor, iar ulterior, a judecătorilor. Valoare acestui proiect este de 54.785.517,47 lei și reprezintă cea mai mare finanțare din istoria Ministerului Public.

uniformizarea practicii judiciare, inclusiv pe tipuri de investigaţii şi măsuri asigurătorii în vederea reparării prejudiciilor prin: elaborarea de note de studiu şi de îndrumări cu privire la problemele de drept sesizate în practică de parchete; întocmirea analizelor în domeniile prioritare de acțiune ale Ministerului Public, identificarea și remedierea aspectelor de practică neunitară în activitatea parchetelor; continuarea publicării în rețeaua INTRANET a tuturor rechizitoriilor şi hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate în domeniile prioritare ale Ministerului Public.

Pentru organizarea și coordonarea activității Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a parchetelor din subordine procurorul general, în perioada supusă controlului, a emis în anul 2016 un număr de 23 de

138 / 236

ordine cu caracter normativ intern, privind activitatea Ministerului Public, iar în anul 2017 un număr de 18 astfel de ordine.

În cursul anului 2016 s-a realizat procedura de acordare a avizului conform pentru funcționarea organelor de cercetare penale ale poliției judiciare astfel încât documentația ce urmează a fi transmisă de parchetele de pe lângă curțile de apel să fie completă pentru a se evita solicitarea de noi documente. Aceasta ar conduce la scăderea perioadelor de soluționare a lucrărilor, cu consecințe directe în activitatea de cercetare penală.

Repartizarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a realizat prin următoarele ordine:

• Ordinul privind aprobarea statului de funcții și personal al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (1630/C/4394/2016 );

• Ordinul nr. 97/2016 privind coordonarea directă a activității desfășurate în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

• Ordinul nr. 4/2017 privind coordonarea directă a activității desfășurate în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

Prin Ordinul …/2016 și contractul individual de muncă nr. …/2016 a fost numit în funcția de consilier al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție domnul prof. univ. dr. ….

Au fost emise 478 ordine de delegare pe funcții de conducere și 335 ordine de delegare pe funcții de execuție, aceasta datorându-se pe de o parte faptului că funcțiile de conducere nu sunt atractive dat fiind multitudinea atribuțiilor manageriale ce revin conducătorilor de parchete, pe lângă atribuțiile ce cad în sarcina acestora conform procedurii penale, iar pe de altă parte numărului mare de posturi vacante de procuror.

În perioada analizată au fost încadrați 15 manageri economici la parchetele de pe lângă tribunale și la parchetele de pe lângă curțile de apel și 12 persoane numite pe funcții de personal auxiliar de specialitate, personal conex, funcționari publici și personal contractual, totodată încetând raportul de muncă pentru 4 astfel de peroane.

Au fost emise avize necesare numirii inspectorilor antifraudă în cadrul Direcției generale de combatere a fraudelor și dispunerea detașărilor acestora la parchete, precum și revocarea din funcție, prin ordinele comune cu președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală respectiv: ordinul nr. …/2016, ordinul nr. …/2016, ordinul nr. …/2017 și ordinul nr. …/2017.

În vederea stabilirii, prin ordin, a indemnizațiilor de încadrare brute lunare sau a salariilor de bază brute, după caz, precum și altor drepturi pentru categoriile de personal potrivit legii, au fost realizate următoarele activități:

• avizată nota nr. …/25.11.2016 – cu privire la aplicarea dispozițiilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pe anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, astfel cum a fost modificată și

139 / 236

completată prin Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 20/2016 și prin Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 43/2016, în privința drepturilor salariale ale personalului auxiliar de specialitate și personalului conex (deciziile .. și …/2016 – 01.08.2016);

• avizată nota nr. …/12.01.2017 care a stat la baza emiterii ordinelor/deciziilor de salarizare pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

• avizată nota nr. …/17.01.2017 care a stat la baza emiterii deciziilor de salarizare pentru specialiști și specialiști IT din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (decizia nr. .. și …/2017, cu începere de la 22.12.2016;

• avizată nota nr. …/17.01.2017 care a stat la baza emiterii ordinelor de salarizare a procurorilor și personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor (ordinele nr. …, …, …, …/2017, cu începere de la data de 01.10.2016;

• avizată nota nr. …/25.04.2017 privind acordarea creșterilor salariale prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 10/2007- punerea în executare a hotărârilor judecătorești definitive, executorii și irevocabile;

• avizată nota nr. …/12.07.2017 care a stat la baza emiterii ordinelor nr. …, …, …, … /2017 referitoare la salarizarea personalului plătit din fonduri publice potrivit Lg. 153/2017, cu începere de la 01.07.2017.

Activitatea de conducere a Direcției Naționale Anticorupție și a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, prin intermediul procurorilor șefi ai acestor direcții, a fost realizată prin:

• Participarea la ședința de evaluare a activității desfășurate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism în anul 2016, la data de 16.02.2017;

• Participarea la Ședința de bilanț a Direcției Naționale Anticorupție pe anul 2016, la data de 23.02.2017;

• Participare la Ședința adunării generale a procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în data de 09.03.2017;

• Analizarea indicatorilor de calitate, în cauzele soluționate în anul 2016 de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (…/2017);

• Analizarea stadiului soluționării cauzelor penale constituite ca urmare a sesizării Curții de Conturi aflate în lucru la Direcția Națională Anticorupție (288/II-7/2015).

În exercitarea controlului asupra tuturor parchetelor, direct sau prin procurori anume desemnați, prin intermediul Serviciului de îndrumare și control au fost emise:

• Ordinul procurorului general prin care s-a dispus efectuarea unui control tematic la Parchetul de pe lângă Tribunalul … având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei soluțiilor dispuse în perioada 01.07.2017 la zi în cauzele

140 / 236

privind infracțiuni de evaziune fiscală și contrabandă. De asemenea, s-a dispus verificarea cauzelor aflate în curs de soluționare, precum și a modului de exercitare a activității manageriale de către prim-procurorul unității din perspectiva folosirii adecvate și eficiente a resurselor umane și materiale și a capacității de organizare, strategie și planificare în domeniile prioritare menționate, inclusiv identificarea și verificarea modului de verificare a informațiilor clasificate primite de la structurile specializate vizând domeniul indicat (…/2016);

• Ordinul procurorului general nr. …/30.08.2016 prin care s-a dispus efectuarea unui control la Parchetul de pe lângă Judecătoria … vizând verificarea respectarea dispozițiilor legale în cauzele penale în care propunerile organelor de cercetare penală, formulate în cursul anului 2016 au fost respinse de procuror, verificarea cauzelor penale cu autori cunoscuți mai vechi de 2 ani de la data înregistrării și verificarea aspectelor semnalate în mass-media cu privire la instrumentarea dosarului nr. …/2016 (…/2016);

• Ordinul procurorului general prin care s-a dispus efectuarea unui control la Parchetul de pe lângă Judecătoria … privind cauzele mai vechi de 3 ani de la data înregistrării (…/2016);

• Ordinul procurorului general prin care s-a dispus efectuarea unui control la Parchetul de pe lângă Judecătoria … privind cauze mai vechi de 3 ani de la data înregistrării (…/2016);

• Ordinul procurorului general prin care s-a dispus efectuarea unui control tematic având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei soluțiilor dispuse în perioada 2016-februarie 2017 în cauzele privind infracțiunile comise asupra persoanelor cu dizabilități psihice aflate în instituțiile din România ce a vizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel …, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel …., Parchetul de pe lângă Curtea de Apel …și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel … (…/2017);

• Ordinul procurorului general prin care s-a dispus efectuarea unui control tematic privind verificarea legalități și temeiniciei soluțiilor dispuse în perioada 2016-martie 2017 la nivelul Ministerului Public având ca obiect infracțiunile prev. de O.U.G 31/2002 (…/2017);

• Ordinul procurorului general prin care s-a dispus efectuarea unui control tematic privind verificarea soluțiilor de netrimitere în judecată pentru infracțiunile de corupție de la Parchetul de pe lângă Tribunalul …, Parchetul de pe lângă Tribunalul … si Parchetul de pe lângă Tribunalul …. (…/2017);

• Ordinul procurorului general prin care s-a dispus efectuarea unui control tematic la Parchetul de pe lângă Tribunalul …privind verificarea legalității și temeiniciei soluțiilor de clasare dispuse în semestrul II 2016, în cauzele având ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală precum și verificarea cauzelor având ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală, aflate în curs de

141 / 236

soluționare, din perspectiva respectării metodologiei de investigare și a măsurilor luate pentru recuperarea prejudiciului (…/2017);

• Ordinul procurorului general prin care s-a dispus efectuarea unui control tematic privind soluțiile de netrimitere în judecată pentru infracțiunile de corupție din anul 2016 la Parchetul de pe lângă Tribunalul … (…/2017).

Prin Serviciul de îndrumare și control se realizează analize în diverse domenii prioritare ale Ministerului Public în urma cărora sunt adoptate măsuri de acțiune viitoare pentru eficientizarea activității. În anul 2016 procurorul general a dispus și avizat :

• analiza cauzelor soluționate în sem II 2016 – conflict de interese (…/2016),

• analiza motivelor de declanșare a conflictelor negative de competentă (…/2016).

În realizarea atribuțiilor prevăzute în Codul penal, în Codul de procedură penală și în legi speciale procurorul general a efectuat:

• 208 lucrări reprezentând preluări, alte lucrări în legătură cu dosarele penale, note privind dosarele penale aferente Secției de urmărire penală și criminalistică;

• 190 de lucrări aferente Serviciului de documente clasificate; • Infirmare soluție Parchetul de pe lângă Curtea de Apel …. din oficiu

(…/2016); • Infirmare soluție Parchetul de pe lângă Curtea de Apel … din oficiu

(…/2016); • Infirmare soluție Parchetul de pe lângă Curtea de Apel … din oficiu

(…/2016); • Infirmare soluție Parchetul de pe lângă Curtea de Apel … din oficiu

(.../2016); • Informare privind participarea la reuniunea plenară Moneyval

(…/2016); • Desemnarea participanților din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție la dezvoltarea sistemului național integrat de evidență a creanțelor provenite din infracțiuni din cadrul Agenției Naționale a Bunurilor Indisponibilizate și sprijin pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Naționale Anticorupție prin creșterea gradului de recuperare a produselor infracțiunilor (…/2017);

• Punct de vedere cu privire la modificarea art. 301 și art. 308 din Codul penal privind conflictul de interese, transmisă Prof. univ. dr. …, consilier prezidențial Departamentul Reformă Instituțională și Constituțională (…/2017).

Pregătirea profesională a procurorilor a reprezentat, în perioada supusă controlului, o prioritate a activității manageriale. În acest context, s-a pus accentul pe organizarea învăţământului profesional aplicat la specificul domeniului vizat de infractori prin crearea unor baze de date conţinând

142 / 236

sistemul ”modus operandi”, elaborarea unor sinteze de jurisprudență şi a unor metodologii de cercetare adecvate noilor infracțiuni.

De asemenea, seminarul profesional privind prezentarea unor speţe având ca obiect infracţiuni de corupţie (mica corupţie) a fost reorganizat atât ca formă, cât şi ca fond, adaptat nevoilor actuale în sensul că speţele prezentate nu mai vizează doar infracţiuni de corupţie, ci lanțul infracțional complex, respectiv – corupție, evaziune fiscală, spălare de bani, conflict de interese. La fiecare seminar sunt invitați reprezentanți ai ANABI, ANAF și ONPCSB care fac prezentări atât cu privire la activitatea desfășurată, cât și cu privire la unele spețe relevante din domeniul respectiv.

Respectarea standardelor de conduită ale profesiei și întărirea disciplinei în cadrul parchetelor a reprezentat o altă coordonată a activității manageriale.

În acest context, s-au luat măsuri pentru identificarea încălcării standardelor de conduită impuse procurorilor, personalului auxiliar și personalului contractual, fiind folosite pârghiile puse la dispoziție în calitate de titular al acțiunii disciplinare pentru procurori și în calitate de procuror general.

Astfel, în perioada supusă controlului, în domeniul disciplinar, în două cazuri s-a dispus sesizarea Inspecției Judiciare în vederea efectuării cercetării disciplinare față de 2 procurori (lucrarea nr. …/2016 și lucrarea nr. …/2016)

De asemenea, s-a declanșat și procedura de revocare din funcția de specialist antifraudă în cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial …. (lucrarea nr. …/2016).

În vederea monitorizării și implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020, Ministerul Public participă prin reprezentant la reuniunea Platformei de cooperare a autorităților independente și a instituțiilor anticorupție (…/2016). Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție are un rol important în promovarea integrității sistemului judiciar alături de Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție.

În îndeplinirea atribuției înscrise în art. art. 62 lit. I din Legea 304/2004 ce-i revine Ministerului Public care vizează studierea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea și elaborarea unor propuneri perfecţionarea legislaţiei în domeniu, în perioada supusă controlului au fost transmise puncte de vedere, cu referire la:

• Proiectul pentru modificarea și completarea Legii 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului (614/C/2016);

• Proiectul de Ordonanță de Urgență a Guvernului pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (609/C/2016);

• Propunerea de modificare a art. 301 Cod penal și art. 308 Cod penal privind conflictul de interese (1315/C/2016);

143 / 236

• Proiectul de modificare a Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale (1498/C/2016);

• Modificarea dispozițiilor art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (98/C2/2016, 802/C/2016);

• Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Codului penal, a Codului de procedură penală și a Legii nr. 253/2013 (995/C/2017);

• Proiectul Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, Observații și Propuneri ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, înaintat Consiliului Superior al Magistraturii (1222/C/5490/2017);

• Proiectul de Ordonanță de Urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Codului penal și Codului de procedură penală și pentru grațierea unor pedepse (168, 171/C/2017);

• Punct de vedere privind proiectele de ordonanțe de modificarea Codului penal, Codului de procedură penală și grațierea (92/V-3/2017);

Referitor la desfășurarea activității Ministerului Public au fost făcute propuneri de modificare și completare a Regulamentului de ordine interioară a parchetelor, propuneri aprobate prin ordin de Ministrul Justiției (2628/C/7730/2016). Tot în același context au fost făcute propuneri de modificare și completare a Regulamentului privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător aprobat prin Hotărârea nr. 193/2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii (377/C/2017).

Cu privire la statutul magistraților se reține sesizarea formulată de Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție către Înalta Curte de Casație și Justiție, Președinție și Avocatul Poporului referitoare la excepția de neconstituționalitate a Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (1535/C/2017).

În ceea ce privește activitatea de înființare/desființare, prin ordin, servicii, birouri sau alte compartimente de specialitate, cu avizul ministrului justiției, cu excepția serviciilor, birourilor sau a altor compartimente din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, au fost transmise Ministerului Justiției note de fundamentare privind proiectele de modificare a statelor de funcții și de personal a parchetelor, fie prin transformarea/redistribuirea unor posturi (734/C/2016), fie prin înființarea unor servicii (538/C/2620/2016), cât și modificarea corespunzătoare a Regulamentului de ordine interioară al parchetelor.

144 / 236

În exercitarea funcției de reprezentare a Ministerului Public în relațiile cu celelalte autorități și instituții publice, cu organizațiile neguvernamentale, cu orice alte persoane juridice sau persoane fizice, din țară și din străinătate, precum și în relațiile internaționale:

1. Procurorul general a reprezentat Ministerul Public cu ocazia încheierii unor protocoale de cooperare între diferite instituţii ale statului menite să contribuie la unificarea eforturilor pentru combaterea fenomenului infracţional.

În acest sens exemplificăm: • protocol de cooperare în domeniul combaterii criminalității economico-

financiare complexe cu Ministerul Afacerilor Interne (…/2016; …/2017); • protocol încheiat între Ministerul Justiției, Consiliul Superior al

Magistraturii, Ministerul Public și Înalta Curte de Casație și Justiție pentru înființarea Consiliului de Management Strategic (COMS) la 06.12.2016 (…/2016);

• protocol între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității privind punerea la dispoziție a informațiilor necesare soluționării unor cauze (…/2016);

• protocol de colaborare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Apelor și Pădurilor încheiat la data de 13.06.2017 (…/2017);

• raport privind rezultatele primei runde de negocieri a Proiectului Acordului privind schimbul de informații și bune practici în lupta împotriva criminalității organizate transnaționale, a traficului de droguri și a infracțiunilor conexe între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite Mexicane, încheiat la 9.05.2017 și Memorandum privind Aprobarea negocierii Acordului privind schimbul de informații și bune practici în lupta împotriva criminalității organizate transnaționale, a traficului de droguri și a infracțiunilor conexe între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite Mexicane, semnat la 07.02.2017 (666/C/2017);

• acord cadru de parteneriat între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Biblioteca Națională a României din 14-15.03.2017 (785/C/2017);

• protocol de cooperare în domeniul combaterii criminalității economico-financiare complexe cu Ministerul Afacerilor Interne, aflat într-un stadiu avansat de finalizare (2091/C/2016; 2004/C/2017);

• protocol încheiat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc privind stabilirea unor măsuri de natură organizatorică necesare efectuării cu celeritate a activităților de urmărire penală în cauzele care au ca obiect încălcări ale drepturilor omului în perioada regimului comunist din România – 30.09.2016 (1740/C/2016);

145 / 236

2. În îndeplinirea uneia dintre atribuţiile conferite de lege Ministerului Public, respectiv aceea a studierii cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea, procurorul general a reprezentat Ministerul Public la manifestări ştiinţifice. În acest sens exemplificăm:

• organizare și participare la conferința națională, Apărarea mediului și a fondului forestier prin dreptul penal (1753/C/2016);

• participarea la data de 29.09.2016 la Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza pentru deschidere an școlar;

• participarea la Conferința internațională organizată de Asociația Criminaliștilor din România împreună cu alte structuri ale Statului de Drept, în perioada 20-21.10.2016;

• participarea la lucrările celui de-al XXX-lea Congres General al Uniunii Avocaților Europeni, organizat la Universitatea 1 Dec 1918 Alba Iulia, în perioada 24-25.06.2016;

• participarea la seminarul - Infracționalitatea transfrontalieră, traficul de valori culturale, contrabandă și evaziune fiscală, organizat la Universitatea 1 Dec. 1918 Alba Iulia, în perioada 21-22.06.2016;

• participarea la Academia Națională de Informații “Mihai Viteazul” la cursurile programului postuniversitar de formare și dezvoltare profesională – Dispoziții penale cu incidență în planul securității naționale, organizate în perioada 24 -28.10.2016 la sediul Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”;

• participarea la Simpozionul național – Tradiții, prezent și perspective ale constituționalismului românesc, organizat de Curtea Constituțională a României – Institutul de cercetări juridice Academician Andrei Rădulescu la Palatul Parlamentului în data de 8.12.2016;

• participarea la manifestarea științifică – Rolul publicisticii juridice în consolidarea instituțiilor statului de drept organizat de Uniunea Națională a Judecătorilor din România la data de 30.06.2016;

• participarea la congresul – Migrația: noi provocări pentru Europa, pentru suveranitate, stat de drept și bunăstarea statelor membre organizat de Ambasada Statelor Unite ale Americii la data de 01.07.2016;

• participarea la întâlnirea cu tema – Combaterea evaziunii fiscale organizată de Ministerul Finanțelor Publice la data de 18.07.2016;

• participarea la ședința de pregătire profesională organizată la Ocna Sibiului de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în perioada de 22-23.06.2017;

• participare la Curtea Constituțională a României la Conferința Internațională cu tema: “Un sfert de secol de constituționalism”, în perioada 24-25.05.2017 la București;

• participarea la deschiderea lucrărilor Congresului ordinar al Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, la data de 12.05.2017;

146 / 236

• participarea la cursurile programului postuniversitar de formare și dezvoltare profesională – Dispoziții penale cu incidență în planul securității naționale, organizate de Academia Națională de Informații “Mihai Viteazul” în perioada 26-30.06.2017 la sediul Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”;

• participarea la Evaluarea activității Ministerului Afacerilor Interne pe anul 2016, la data de 15.03.2017;

• participarea la analiza principalelor activități de prevenire și combatere a corupției derulate în anul 2016 de Ministerul Afacerilor Interne –Direcția Generală Anticorupție, la data de 17.02.2017.

3. În domeniul cooperării interinstituţionale, procurorul general a participat la:

• prezentarea Raportului de activitate pe anul 2016 al Inspecției Judiciare la data de 09.03.2017;

• întâlnirea dintre Președintele României și promoția de judecători și procurori 2016, ca urmare a semnării decretelor de numire în funcție, la data de 31.01.2017;

• prezentarea și dezbaterea Raportului de activitate pe anul 2016 a Institutului Național al Magistraturii la data de 03.04.2017;

4. În domeniul cooperării judiciare internaționale, relații internaționale și programe procurorul general a avut întâlniri şi a participat la reuniuni după cum urmează:

• întâlnire oficială cu Ambasadorul Republicii Islamice Iran la București – 23.05.2016;

• întrevedere cu Ambasadorul SUA la București – 14.06.2016; • întâlnire cu Ambasadorul Marii Britanii la București – 15.06.2016; •întâlnire cu directorul Muzeului Holocaustului din Washington -

27.06.2016; • întâlnire cu grupul de experți din cadrul Misiunii Tehnice a Comisiei

Europene aflați la București pentru discuții vizând Mecanismul de Cooperare și Verificare – 15.09.2016;

• întrevedere cu Ambasadorul Italiei la București – 16.09.2016; • întâlnire cu o delegație condusă de expertul Barbara Deppent – Lippitz

din Frankfurt/Main privind bunuri de patrimoniu – 17.10.2016; • întâlnire cu o delegație condusă de președintele ENEL – 19.10.2016; • întâlnire cu președintele Eurojust – 20.10.2016; • întâlnire cu vice-procurorul federal al Regatului Belgiei – 21.10.2016; • întâlnire cu Ambasadorul Republicii Chineze la București – 26.10.2016; • întâlniri cu Ambasadorul Italiei la București – în ziua de 7.11.2016 și în

ziua de 14.11.2017;

147 / 236

• întâlnire cu grupul de experți din cadrul Misiunii Tehnice a Comisiei Europene aflați la București pentru discuții vizând Mecanismul de Cooperare și Verificare – 16.11.2016;

• întâlnire de lucru cu o delegație de experți ai Agenției Anticorupție din Serbia – 14.12.2016;

• întâlnire cu o delegație a Consiliului Superior al Procurorilor din Republica Moldova – 16.12.2016;

• întâlnire cu Ambasadorul Palestinei la București – 25.01.2017; • primire a Ambasadorului Republicii Slovenia la București – 6.02.2017; • întrevedere cu Ambasadorul Olandei la București - 14.02.2017; • Întrevedere cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Italiei la București -

26.04.2017; • primirea unei delegații conduse de Procurorul General al Ucrainei –

27.04.2017; • întâlnire cu grupul de experți din cadrul Misiunii Tehnice a Comisiei

Europene aflați la București pentru discuții vizând Mecanismul de Cooperare și Verificare – 5.05.2017;

• primirea unei delegații a Procuraturii Generale a Federației Ruse - 10.05.2017;

• întâlnire cu o delegație a Ambasadei Franței la București – 25.05.2017; • întâlnire cu 8 procurori din statele membre UE – 12.06.2017; •primire a delegației Parlamentului European – Comisia LIBE –

26-28.06.2017. • participarea la data de 27.09.2016 la cea de-a 67 aniversare de la

fondarea Republicii Poporului Chinez, Ambasada Chinei; • participarea la Recepția oferită cu prilejul Zilei Europei, 10 ani de la

aderarea României la UE, la data de 11.05.2017; • participarea la simpozionul organizat cu ocazia celei de-a 90 aniversări a

Majestății Sale Regina Elisabeth II la data de 16.06.2016; • participarea la data de 10.10.2016 la Ambasada Franței la București cu

ocazia vizitei în România a domnului Francis Delon; • participarea la Recepția oferită cu prilejul Zilei Europei în data de

9.05.2016; Totodată, a efectuat deplasări externe reprezentând Ministerul Public la: • cea de-a 11 a întâlnire a Forumului Consultativ al Procurorilor Generali -

03.06.2016 - Haga – Olanda; • prima reuniune a Forumului România – Republica Moldova în domeniul

justiției - 10-11.11.2016 la Chișinău – Republica Moldova; • şedința solemnă a Curții de Casație Franceze - 13.01.2017 la Paris –

Franța;

148 / 236

• conferința „Perspectivele dezvoltării procuraturii moderne: asigurarea independenței și specializarea procurorilor” - 27.01.2017 la Chișinău – Republica Moldova;

• vizită la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și la Parchetul General de pe lângă Curtea de Casație de la Paris în perioada 23-30.03.2017 la Paris și Luxemburg;

• cea de-a IV-a reuniune a Comisiei interguvernamentale România – Republica Moldova pentru integrare europeană - 19.05.2017 la Chișinău – Republica Moldova;

• lucrările Conferinței internaționale cu tema: Perspectivele dezvoltării procuraturii moderne, asigurarea independenței și specializarea procurorilor, organizat la 27.01.2017 în Chișinău, Republica Moldova.

Activitatea desfăşurată în calitate de membru de drept al CSM Ca membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, domnul ... a

participat la ședințele Plenului Consiliului Superior al Magistraturii după cum urmează: 15.12.2016, 14.11.2016, 11.10.2016, 06.09.2016, 23.08.2016, 14.07.2016, 28.06.2016, 07.06.2016, 17.05.2016, 18.01.2017, 25.01.2017, 01.02.2017, 02.02.2017, 28.02.2017, 21.03.2017, 06.04.2017, 25.04.2017, 04.05.2017, 09.05.2017, 25.05.2017, 12.06.2017, 27.06.2017 cât și la ședințele Secției pentru procurori din cadrul CSM la: 05.12.2016, 07.11.2016, 11.10.2016, 06.09.2016, 28.06.2016, 07.06.2016, 24.05.2016, 17.05.2016, 16.05.2016, 04.01.2017, 03.02.2017, 16.03.2017, 25.04.2017, 27.06.2017.

În perioada 10-12 mai 2017 domnul ... a participat la întâlnirea de lucru comună a membrilor Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii cu conducerea Ministerului Public și procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel ce a avut loc la Constanța (…/C/2017). Au fost puse în discuție aspecte privind resursele umane ale parchetelor, analiza propunerilor legislative privind justiția și alte inițiative legislative cu impact asupra sistemului judiciar, formarea profesională a procurorilor, integritatea și răspunderea procurorilor etc.

Au fost exprimate puncte de vedere cu privire la solicitările Consiliului Superior al Magistraturii de desființare sau modificare a circumscripțiilor teritoriale prin rearondarea unor localități (…/C/8404/2016, …/C/568/2015) şi cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie.

Activitatea științifică desfăşurată de procurorul general: Procurorul general a coordonat grupurile de lucru constituite pe

principalele obiective stabilite prin Strategia Ministerului Public pentru consolidarea dezvoltării şi afirmării instituționale în perioada 2017-2020 și publicarea rezultatelor cercetării, respectiv:

• Apărarea Mediului și a Fondului Forestier prin dreptul penal. Autori: ..., Mircea Duțu, Elena-Giorgiana Hosu (2016),

149 / 236

• Conflictul de interese, Teorie și jurisprudență, Studii de drept comparat Ed. a II-a, Ed. Universul Juridic (2017),

• Ministerul Public – istorie și perspective. Autori: ..., Ovidiu Predescu, Mircea Duțu (2017).

Față de recrudescența fenomenului de violență în familie și necesitatea asigurării unui cadru procesual adecvat pentru combaterea acestui tip de infracțiune procurorul general a fost preocupat în permanență de îmbunătățirea legislației în acest domeniu. În acest sens a transmis Consiliului Superior al Magistraturii un punct de vedere.

Activitatea de relații cu publicul a fost organizată, în ceea ce privește primirea în audiență de către procurorul general, la nivelul Cabinetului procurorului general și Cabinetului consilierilor procurorului general, fiind acordate audiențe în marea majoritate a solicitărilor,sens în care exemplificăm:

• audiență directorului executiv al I.I.C.C.M.E.R. privind situația sesizărilor penale înaintate de institut parchetelor (la data de 19.07.2016);

• audiențe Asociația 21 decembrie 1989 privind dosarul Revoluției (la datele: 10.05.2016, 16.06.2016, 19.07.2016, 24.08.2016, 26.09.2016, 26.10.2016, 13.12.2016, 14.02.2017, 06.06.2017, 05.07.2017);

• audiențe Asociația Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România privind dosarul mineriadei (la datele: 26.05.2016, 30.08.2016, 14.12.2016, 14.02.2017, 06.06.2017);

• audiență privind ancheta evenimentelor din decembrie 1989 în Brașov (la datele de 10.05.2016 și 06.06.2017).

ACTIVITATEA CONSILIERILOR PROCURORULUI GENERAL

În activitatea sa , procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ajutat de 3 consilieri, respectiv doamna procuror …, domnul procuror … şi domnul prof. univ. dr. ….

D-na procuror …, prin ordinul nr. … din 29.06.2016 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie începând cu 1 iulie 2016 a fost delegată în funcția de consilier al procurorului general, pe o perioadă de 6 luni. Prin ordinul nr. … din 14.12.2016, începând cu 1 ianuarie 2017 s-a dispus prelungirea cu 6 luni a delegării în funcția de consilier al procurorului general, iar ultima prelungire a fost dispusă la data de 2 iulie 2017.

În exercitarea atribuţiilor de serviciu, în perioada supusă controlului, a desfăşurat următoarele activităţi:

a participat la derularea Proiectului mecanisme eficiente pentru prevenirea și combaterea corupției în administrația publică, inclusiv în achizițiile publice și gestionarea proiectelor cu finanțare U.E., sesiunea de formare, organizat de Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Generală Anticorupție(…/C/2016 din 18.10.2016);

150 / 236

a participat la solicitările Ministerului Justiției de susținere în Parlament a unor proiecte de acte normative în materie penală și procesual penală(2600/C/2016 din 28.12.2016);

a participat la prezentarea raportului de activitate pe anul 2016 al Școlii Naționale de Grefieri(1148/C/2017 din data de 25.04.2017);

a participat la întâlnirea de lucru cu reprezentanții PÎCCJ, DNA, DIICOT, CSM, ÎCCJ și MJ pe probleme de practică judiciară controversate sau practică judiciară neunitară cu exemplificarea unor infracțiuni de abuz în serviciu(1257/C/2017 din 11.05.2017);

a participat la dezbaterea privind modificarea dispozițiilor din Codul penal referitoare la abuzul în serviciu pentru punerea acestora în acord cu dispozițiile Constituției, așa cum au fost acestea interpretate de instanța de contencios constituțional(1713/C/2017, 1652/C/2017 din data de 04.07.2017);

a participat la întâlnirea cu membrii coaliției organizată de Coaliția Națională pentru Modernizarea României la data de 03.02.2017;

a participat la lucrările grupului de lucru de la MJ pentru identificarea necorelărilor legislative cu impact în activitatea organelor judiciare și a administrației, precum și pentru elaborarea unor propuneri de modificări legislative (1873/C/2016);

a întocmit lucrarea privind desemnarea participanților din cadrul PÎCCJ la dezvoltarea sistemului național integrat de evidență a creanțelor provenite din infracțiuni din cadrul ANABI în vederea implementării proiectului, care a fost conceput ca fiind un sprijin pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Naționale Anticorupție prin creșterea gradului de recuperare a produselor infracțiunilor(289/C/2017 din data de 02.02.2017 );

a întocmit o circulară către parchetele de pe lângă curţile de apel cu invitații către procurorii generali de a participa la seminarul cu tema: „Investigarea spălării banilor. Recuperarea produsului infracțiunii”, organizat la data de 05.05.2017 la PÎCCJ, precum şi referatul de protocol(1069/C/2017 din data de 13.04.2017);

a întocmit lucrarea privind Strategia Ministerului Public pentru consolidarea dezvoltării și afirmării instituționale în perioada 2016-2020(1546/C/2016);

a întocmit Raportul privind elementele de progres cu privire la domeniile de interes pentru Mecanismul de Cooperare și Verificare(797/C/2017) şi a participat la întâlniri pregătitoare la Ministerul Justiției și întâlniri cu reprezentanții Comisiei Europene la sediul PÎCCJ (Raport 10.04.2017 pentru perioada 01.01. – 31.03.2017;

151 / 236

Raport 07.07.2017 pentru perioada 01.01. – 30.06.2017; Raport 06.09.2017 pentru perioada 01.07. – 31.08.2017);

a întocmit lucrarea ca urmare a dezbaterilor care au avut loc în cadrul consiliului procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă parchetele de pe lângă curţile de apel, cu privire la tema „Investigarea infracțiunilor de corupție și a infracțiunii de conflict de interese”( 367/C/2016);

a întocmit lucrarea privind propunerea de încheiere a unui parteneriat formulată de reprezentanții Freedom House INC – aplicația sprijinirea recuperării de bunuri rezultate din traficul de persoane(1739/C/2016 );

a întocmit lucrarea nr. 2423/C/2016 împreună cu Unitatea de Management al Proiectelor în vederea identificării proiectelor cu potențial de promovare la nivelul PÎCCJ;

a întocmit lucrarea nr. 1498/C/2016 privind Proiectul de modificare a Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale;

a întocmit lucrarea nr. 52/C/2017 privind Raportul activității desfășurate de Ministerul Public în anul 2016 (bilanț);

a întocmit lucrarea privind Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 (1627/C/2016; 793/C/2017);

a întocmit lucrarea privind cauzele penale aflate pe rolul unităților de parchet având ca obiect plângeri ale condamnaților formulate împotriva unor reprezentanți ai autorităților sau instituțiilor statului(1078/C/2016 );

a întocmit lucrarea nr. 1873/C/2016 urmare a participării la ședința Comitetului strategic pentru sprijinirea și evaluarea activității DNA la data de 20.11.2016;

De asemenea, în perioada supusă controlului a acordat un număr de 3 audienţe unor procurori.

În urma participării la seminarii a întocmit următoarele lucrări:

nr. 874/C/2017 privind întâlnirea regională cu tema: „Combaterea infracționalității în domeniile prioritare ale Ministerului Public –corupție, conflict de interese, evaziune fiscală, contrabandă și spălarea banilor”, organizată la Iași în perioada 21-23 mai 2017;

nr. 874/C/2017 privind întâlnirea regională cu tema: „Combaterea infracționalității în domeniile prioritare ale Ministerului Public –corupție, conflict de interese, evaziune fiscală, contrabandă și spălarea banilor”, organizată la Sinaia în perioada 14-16 iunie 2017.

Totodată, în exercitarea atribuţiilor de consilier al procurorului general:

a întocmit un punct de vedere privind trimiterea către Parlament, Comisia specială de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților

152 / 236

pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial de a pune la dispoziție copia dosarului nr. 213/P/2017,

a întocmit Comunicatul de presă privind modificări ale unor dispoziții din Codul penal şi Codul de procedură penală, publicat pe site-ul Ministerului Public;

a participat la ședința de bilanț a anului 2016 la Curtea de Apel Alba-Iulia;

a participat alături de procurorul general la Chișinău la Forumul pe justiție în anul 2016 (2 participări);

a întocmit lucrări pentru inspecția judiciară (exprimare punct de vedere al procurorului general privind abateri disciplinare);

a participat la Seminarul “Apărarea mediului și fondului forestier prin dreptul penal” (1753/C/2016);

a participat la seminarul cu tema „Combaterea infracționalității în domeniile prioritare ale Ministerului Public: corupție, conflict de interese, evaziune fiscală, contrabandă și spălarea banilor” care a fost organizat la Sinaia, (874/C/2017),

a elaborat propuneri de modificare a Legii nr. 241/2005 privind evaziunea fiscală la Ministerul Finanțelor Publice (592/II-7/2016).

De asemenea, la momentul controlului doamna … avea în lucru un studiu privind confiscarea extinsă cu toată practica în materie.

Domnul procuror … ocupă funcţia de consilier al procurorului general începând cu 1 octombrie 2015, când prin ordinul nr. … din 17.09.2015, s-a dispus delegarea acestuia în funcția de consilier al procurorului general, pe o perioadă de 6 luni.

Până în prezent domnul procuror a ocupat această funcţie prin delegare, aceasta fiind prelungită succesiv din 6 în 6 luni prin ordinele procurorului general nr. 383 din 09.02.2016, nr. 807 din 04.05.2016, nr. 2033 din 14.10.2016, nr. 1585 din 27.04.2017.

În exercitarea atribuţiilor de serviciu, în perioada supusă controlului, a desfăşurat următoarele activităţi:

a întocmit lucrarea nr. 802/C/2016 din 22.06.2016 privind solicitarea Ministerului Justiției de a formula punct de vedere privind proiectul Ordonanței de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;

a întocmit lucrarea nr. 826/C/2016 din 24.06.2016 privind solicitarea președintelui Comisiei pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor C.E.D.O de a formula propuneri și

153 / 236

observații la proiectul de lege privind aprobarea O.U.G nr. 18/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară;

a întocmit adresă către MJ, CSM din 25.01.2017 și punct de vedere privind Proiectul de O.U.G pentru modificarea și completarea CP și CPP și pentru grațierea unor pedepse(168, 171/C/2017);

În perioada supusă controlului a acordat următoarele un număr de 8 audienţe pe probleme care vizau activitatea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

A participat la întâlnirea Consiliului procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel ce a avut loc la Constanța în perioada 10-12.05.2017 şi a întocmit şi o notă centralizatoare cu problemele propuse a fi discutate în cadrul întâlnirii(990/C/2017 din 25.04.2017 );

De asemenea, a participat la mai multe seminarii şi a întocmit lucrări după cum urmează:

lucrarea privind întâlnirea regională cu tema: „Combaterea infracționalității în domeniile prioritare ale Ministerului Public –corupție, conflict de interese, evaziune fiscală, contrabandă și spălarea banilor”, organizată la Iași în perioada 21-23 mai 2017(874/C/2017);

lucrarea privind întâlnirea regională cu tema: „Combaterea infracționalității în domeniile prioritare ale Ministerului Public –corupție, conflict de interese, evaziune fiscală, contrabandă și spălarea banilor”, organizată la Sinaia în perioada 14-16 iunie 2017(874/C/2017);

lucrarea privind întâlnirea regională cu tema: „Combaterea infracționalității în domeniile prioritare ale Ministerului Public –corupție, conflict de interese, evaziune fiscală, contrabandă și spălarea banilor”, organizată la Alba Iulia în perioada 11-13 octombrie 2017.

Totodată, domnul procuror … a întocmit:

Raportul privind elementele de progres cu privire la domeniile de interes pentru Mecanismul de Cooperare și Verificare(514/C2/2016) participând la întâlniri pregătitoare la Ministerul Justiției și întâlniri cu reprezentanții Comisiei Europene la sediul PÎCCJ (Raport 06.04.2016 pentru perioada 01.01. – 31.03.2016; Raport 24.06.2016 pentru perioada 01.01. – 24.06.2016; Raport 01.09.2016 pentru perioada 01.01.2016 – 31.07.2016; Raport 07.11.2016 pentru perioada 01.01.2016 – 31.10.2016; Raport 06.01.2017 pentru perioada 01.01.2016 – 31.12.2016);

154 / 236

Raportul privind elementele de progres cu privire la domeniile de interes pentru Mecanismul de Cooperare și Verificare, inclusiv grafice – perioada 2007 – 2016(514/C2/2016 );

Raportul privind elementele de progres cu privire la domeniile de interes pentru Mecanismul de Cooperare și Verificare(797/C/2017 – 797/C/2017) participând la întâlniri pregătitoare la Ministerul Justiției și întâlniri cu reprezentanții Comisiei Europene la sediul PÎCCJ (Raport 10.04.2017 pentru perioada 01.01. – 31.03.2017; Raport 07.07.2017 pentru perioada 01.01. – 30.06.2017; Raport 06.09.2017 pentru perioada 01.07. – 31.08.2017;

lucrarea nr. 367/C/2016 în urma întâlnirii Consiliului procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel cu privire la investigarea infracțiunilor de corupție și a infracțiunii de conflict de interese;

lucrarea privind Proiectul O.U.G pentru organizarea și funcționarea Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism(609/C/2016 );

lucrarea privind proiectul protocolului de înființare a Consiliului de management strategic(1627/C/2016);

lucrarea referitoare la Proiectul pentru modificarea și completarea Legii 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului(614/C/2016);

analiza oportunității modificării dispozițiilor art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal(98/C2/2016);

lucrarea privind modificările propuse și adoptate de Comisia juridică a Camerei deputaților la Legea. nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat(378/C/2016);

lucrarea privind grupul de lucru cu MJ pe proiect de lege privind constituirea unei structuri de poliție în cadrul parchetelor(603/C/2016);

lucrarea privind încheierea unui protocol între MP și IGPF – Unitatea națională cu informații privind pasagerii din cadrul MAI(603/C/2016);

lucrarea cu punct de vedere și propuneri cu privire la Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Codului penal, a Codului de procedură penală și a Legii nr. 253/2013(995/C/2017);

lucrarea privind solicitarea Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatului scrutinului prezidențial(1792/C/2017);

155 / 236

proiectul de ordin comun al MJ, MAI, președintelui ÎCCJ, procurorului general al PÎCCJ privind modelul informării scrise înmânate suspecților sau inculpaților în cadrul procedurilor penale în care sunt privați de libertate sau persoanelor care sunt arestate în scopul executării unui mandat european de arestare(1123/C/2017);

lucrarea nr. 52/C/2017privind Raportul activității desfășurate de Ministerul Public în anul 2016 (bilanț);

lucrarea nr. 803/C/2017. În ceea ce priveşte încheierea unor protocoale, domnul … a întocmit

proiectele pentru:

Protocolul între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații privind organizarea cooperării între Serviciul Român de Informații și Ministerul Public pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin, potrivit legii (1742/C/2016);

Protocolul de cooperare în domeniul combaterii criminalității economico-financiare complexe cu MAI (2091/C/2016, 2004/C/2017);

Protocolul între PÎCCJ și CNSAS privind punerea la dispoziție a informațiilor necesare soluționării unor cauze (1741/C/2016);

Protocolul de colaborarea dintre Ministerul Sănătății, MAI, PÎCCJ și DNA pentru desfășurarea activităților de prevenire a corupției în sistemul sanitar și a violenței împotriva personalului medical, cu adresă către Ministerul Sănătății(803/C/2017).

Domnul profesor universitar …, prin ordinul nr. … din 23.05.2016, începând cu 1 iunie 2016, a fost numit în funcția de consilier al procurorului general, în baza contractului individual de muncă nr. …din 23.05.2016 ce are ca obiect consilierea domnului ..., procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe perioada exercitării mandatului funcției de procuror general, cu intrare în vigoare din 1 iunie 2016.

În exercitarea atribuţiilor de consilier al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a întocmit:

lucrarea nr. 1315/C/2016 privind propunerea de modificare a art. 301 Cod penal și art. 308 Cod penal privind conflictul de interese;

lucrarea nr. 1753/C/2016 urmare a Conferinței naționale cu participare internațională cu tema „Apărarea mediului și a fondului forestier prin dreptul penal”;

lucrarea nr. 3595/C/2017 privind realizarea panoului cu portrete a 38 procurori generali ai României de la Mihail Kogălniceanu (1862) și până în prezent.

Dl. prof.univ. dr. … a elaborat mai multe publicații în dezvoltarea activităţii științifice pe care Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o promovează, respectiv:

156 / 236

„Conflictul de interese, Teorie și jurisprudență, Studii de drept comparat” Ed. a II-a, Ed. Universul Juridic, București 2017 – Coordonare şi cercetare;

„Ministerul Public – istorie și perspective”. Autori: ..., Ovidiu Predescu, Mircea Duțu, Ed. Universul Juridic, București 2017;

„Apărarea Mediului și a Fondului Forestier prin dreptul penal”. Autori: ..., Mircea Duțu, Elena-Giorgiana Hosu, Ed. Academiei Române și Ed. Universul Juridic, București 2016 - Coordonare şi cercetare.

De altfel, este şi coordonatorul Consiliului Științific din cadrul PICCJ (6922/2016).

De asemenea, a întocmit proiecte pentru:

Acordul cadru de parteneriat între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Biblioteca Națională a României din 14-15.03.2017 (785/C/2017);

Protocolul de colaborare între PÎCCJ și Ministerul Apelor și Pădurilor încheiat la data de 13.06.2017 (1565/C/2017);

Protocolul de colaborare PÎCCJ cu Ministerul Justiţiei, Ministerul Educaţiei Naţionale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind educaţia juridică (1882/C/2017).

Totodată, a întocmit Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei Ministerului Public pentru consolidarea dezvoltării și afirmării instituționale în perioada 2017-2020 (1526/C/2017), a participat ca reprezentant al PÎCCJ în Comitetul de Monitorizare în legătură cu protocolul privind educaţia juridică (1882/C/8948/2017), a făcut propuneri de modificare a Legi nr. 6/2008 privind Codul silvic(1881/C/2016) şi a emis Punctul de vedere nr. 2572/C/2016 privind posibilitatea reangajării personalului la Cabinetele parlamentare ale deputaților.

În aceeaşi calitate a participat la evenimente şi luări de cuvânt, după cum urmează:

Participare la ședința Comisiei Permanente UNBR la data de 20.01.2017;

Participare la festivitatea de deschidere a lucrărilor Congresului avocaților 2017;

Participare în 09.12.2016 la Prevenirea corupției în perioada 2016-2020. Perspective instituționale, organizat de MAI-DGA;

Participare la Conferința Întărirea Capacității sistemului Judiciar românesc (942/C/2017);

Participare la Conferința Națională de contencios administrativ (1155/C/2017);

Participare la Congresul ordinar al UNEJ 12 mai 2017;

Participare la Conferința Noutăți în dreptul Uniunii Europene ed. IV-a DIN 7 iunie 2017, la Facultatea de Drept a Universității București;

157 / 236

Participare la ședința de lucru din 22-23 iunie 2017 la Ocna Sibiului, organizată de PCA Alba Iulia;

Participare la Baroul București la Aniversarea a 186 de ani de avocatură în București la Palatul Parlamentului, 23 septembrie 2017;

Participare la dezbateri Abuz în serviciu la MJ 3.07.2017;

Participare comemorare Elie Wiesel la Sighetu Marmației la data de 10.09.2017;

Participare la Congres UNPIR 22.09.2017;,

Participare la Conferința internațională – Un sfert de secol de constituționalism (24-25.05.2017);

Participare la Colocviul Național - Necesitatea modificării Codului penal și Codului de procedură penală la trei ani de la intrarea acestora în vigoare, Galați 26 mai 2017;-

Participare EUROSFAT 2017 la cea de-a 5 ediție, la atelierul 10 ani de luptă împotriva corupției: România de la “copil-problema” la “trend-setter” la data de 28.04.2017;

Participare la UNBR - Congresul avocaților în 2017 (25.03.2017);

Participare la Conferința – Întărirea capacității sistemului judiciar Românesc;

Participare la Conferința Națională de contencios administrativ.

MANAGEMENTUL PRIM ADJUNCTULUI PROCURORULUI GENERAL

Funcţia de prim adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ocupată de doamna .....

Iniţial aceasta a ocupat funcţia de prim adjunct prin delegare începând cu 16 mai 2016 prin Ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. ../ 9.05.2016, delegarea fiind prelungită prin Ordinul nr. …/28.10.2016.

Începând cu data de 30 decembrie 2016 prin Decretul Președintelui României nr. …/ 30.12.2016 doamna .... a fost numita in funcția de prim adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe o perioadă de 3 ani .

1.Atribuțiile prim-adjunctului procurorului general al PICCJ conferite de dispoziţiile regulamentare precum şi cele izvorâte din delegarea managerială:

Prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie acționează pentru îndeplinirea ordinelor şi altor dispoziţii ale procurorului general, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea secţiilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a celorlalte parchete, conform prevederilor art. 15 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor (Ordinul ministrului justiției nr.2632/C/2014).

158 / 236

Repartizarea atribuțiilor între prim-adjunctul procurorului general şi adjunctul procurorului general este stabilită prin Ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 97/17.05.2016 .

Potrivit acestui ordin, doamna ...., în calitate de prim adjunct al procurorului general a coordonat direct activitatea Secției Judiciare, Secției parchetelor militare, Serviciului pentru tehnologia informației, Serviciului de cooperare judiciară internațională, Direcției de audit public intern și Biroului juridic.

Conform Ordinului nr. 4/10.01.2017 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a coordonat direct activitatea Secției de urmărire penala și criminalistică, Secției Judiciare, Secției parchetelor militare, Serviciului pentru tehnologia informației și Biroului juridic, iar din luna iunie 2017 activitatea Serviciului tehnic (în curs de operaționalizare) conform Ordinului 123/08 iunie 2017 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În perioada absenţei procurorului general, prim-adjunctul procurorului general l-a înlocuit de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în această calitate, iar în cazul absenţei acestuia, atribuţiile au fost exercitate de drept de adjunctul procurorului general.

2.Activitatea desfăşurată de prim-adjunctul procurorului general în perioada supusă controlului

Activitatea desfăşurată de prim-adjunctul procurorului general a fost verificată şi analizată prin raportare la: obiectivele pe care şi le-a propus în proiectul de management pe care l-a prezentat în faţa Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, ordinele procurorului general prin care i-au fost delegate atribuţiile, precum şi prin prisma dispoziţiilor art. 15 din Regulamentul de ordine interioară a parchetelor.

Obiectivele înscrise în proiectul managerial pentru numirea în funcția de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au vizat eficientizarea activităţii de combatere a infracţionalităţii, cu accent pe domeniile prioritare, îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie, consolidarea integrităţii în Ministerul Public și optimizarea organizării şi funcţionării instituţiei, pentru adaptarea la cerinţele impuse de evoluţia cadrului legislativ şi instituţional al sistemului judiciar, în care performanţa şi eficienţa sunt corelate cu planificarea strategică şi cu o bună gestionare a resurselor.

Pentru transpunerea în practică a acestor obiective asumate prin proiectul de management, doamna ...., în perioada supusă controlului, a desfăşurat următoarele activităţi:

participarea la întâlnirile organizate la MJ în cadrul Strategiilor de dezvoltare a sistemului judiciar și a celei anticorupție ( SNA) ori întocmirea,

159 / 236

evaluarea, aprobarea materialelor prezentate de Ministerul Public în cadrul lucrărilor strategiilor și a planurilor de acțiune;

analiza propunerilor de modificare a legilor privind Codul penal și de procedură penală, a legilor privind combaterea spălării banilor și a evaziunii fiscale;

analiza efectelor Deciziilor Curții Constituționale de admitere a unor excepții de neconstituționalitate în materia abuzului în serviciu, conflictului de interese ( puncte de vedere, verificare jurisprudență);

demersuri pentru uniformizarea practicii judiciare prin Recursuri în interesul legii şi Hotărâri de principiu(promovare recursuri în interesul legii, concluzii, puncte de vedere) în materia infracțiunilor de spălare a banilor, evaziune fiscală, măsuri asiguratorii, spălarea banilor;

analiza propunerilor legislative privind cadrul de organizare și funcționare a ANABI (Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, înființată prin Legea nr. 318/2015) și dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare a măsurilor asiguratorii și a confiscărilor dispuse, diseminarea de bune practici în materia instituirii sechestrelor prin forme de pregătire profesională;

participare la întâlniri de lucru cu IGPR, ONPCSB, ANABI pentru consolidarea cooperării interinstituționale în domeniul identificării, indisponibilizării și confiscării produsului infracțional, precum și al formulării de acuzații penale în materia spălării banilor;

examinarea analizelor întocmite de Serviciul de îndrumare și control al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în domeniile prioritare și a propunerilor pentru îmbunătățirea activității/consolidarea rezultatelor pozitive;

examinarea analizelor întocmite de Secția Judiciară a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind cauzele cu inculpați arestați preventiv în care s-au pronunțat hotărâri definitive de achitare; examinarea jurisprudenței CEDO în cauze penale și prin care s-au constatat încălcări, în cursul urmăririi penale, ale drepturilor prevăzute de Convenție;

examinarea analizelor întocmite de Secţia de urmărire penală şi criminalistică privind cauzele în care s-au dispus soluții de prescripție a răspunderii penale, cauzele în care s-au dispus soluții de netrimitere în judecată față de inculpați reținuți sau arestați preventiv în cursul urmăririi penale;

dispunerea de măsuri pentru asigurarea standardelor stabilite prin jurisprudența CEDO și prioritizarea instrumentării cauzelor având ca obiect abuzurile comise asupra persoanelor instituționalizate aflate în situații vulnerabile - minori sau persoane puse sub interdicție ori aflate în situații speciale – dizabilități psihice, anchete penale efective în materia relelor

160 / 236

tratamente aplicate de agenți ai statului prin verificarea dosarelor penale pe această tematică, luarea de măsuri pentru remedierea deficiențelor, stabilirea unui mod unitar de lucru privind monitorizarea și instrumentarea unor astfel de cauze prin ordine interne / norme metodologice ( Serviciul de îndrumare şi control, Secţia de resurse umane şi documentare);

corespondența cu Agentul Guvernamental CEDO privind cauze aflate pe rolul Curții europene ori hotărâri de condamnarea pronunțate împotriva României pentru furnizarea datelor relevante în vedere susținerii poziției României ori remedierea situațiilor în care au fost constatate încălcării ale prevederilor convenției în activitatea judiciară;

coordonarea organizării întâlnirilor profesionale la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie , parchetele de pe lângă curţile de apel , parchetele de pe lângă tribunale pe tema combaterii corupției, evaziunii fiscale, spălării banilor, recuperării prejudiciile, comune cu poliția judiciară ( IGPR, DGA);

coordonarea organizării întâlnirilor profesionale ale procurorilor criminaliști din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi parchetelor de pe lângă tribunale comune cu poliția judiciară ( IGPR, IPJ-uri), pe tema investigării infracțiunilor contra vieții;

participarea la seminarii/întâlniri profesionale pe tema etica profesională și aprobarea participării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la întâlnirile profesionale organizate pe această temă organizate de Consiliul Superior al Magistraturii ;

uniformizarea practicii judiciare prin lucrările redactate la nivelul Secției Judiciare;

echilibrarea volumului de activitate al parchetelor prin redimensionarea schemelor de personal, modificări de state și funcții, delegări pe funcții.

În realizarea dispoziţiilor Ordinelor nr. .. din 17 mai 2016 şi nr. … din 10 ianuarie 2017 ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care i-au fost delegate atribuţiile de coordonare şi control precum şi a dispoziţiilor înscrise în art. 15 din Regulamentul de ordine interioară a parchetelor, doamna .... a coordonat direct activitatea Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, Secţiei Judiciare, Secţiei parchetelor militare, Serviciului tehnologia informaţiilor, Serviciului de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe, Direcţiei de audit public intern şi Biroului juridic.

Din verificările efectuate de inspectorii judiciare cu privire la modul în care şi-a îndeplinit atribuţiile de coordonare şi control a activităţii acestor Secţiilor au rezultat următoarele:

161 / 236

Secția de urmărire penala și criminalistică: Obiectivele urmărite în activitatea de coordonare a acestei Secţii au

vizat, în principal, investigarea cu profesionalism, imparțialitate și într-un termen rezonabil a cauzelor penale, prin reducerea duratei procedurilor judiciare și respectarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului pentru toate persoanele implicate într-o procedură judiciară.

În realizarea acestor obiective, măsurile dispuse au fost avut drept scop echilibrarea volumului de activitate, gestionarea riguroasă a activității de înregistrare a cauzelor penale, cu respectarea strictă a dispozițiilor Codului de procedură penală, în raport cu exigențele cerute pentru formularea în mod valabil a unei sesizări penale, dar și pe criteriile pe baza cărora să se facă o preluare selectivă a cauzelor penale, cu accent pe complexitatea dosarelor, dificultăți în managementul de caz sau pentru înlăturarea unor suspiciuni asupra imparțialității procurorilor de la parchetele ierarhic inferioare.

Pe termen mediu măsurile dispuse au avut ca efect : creșterea numărului de trimiteri în judecată și îmbunătățirea indicatorului referitor la cauze ramase în lucru ( aspecte pozitive înregistrate la finele semestrului I/2017).

Activitatea de organizare: Din analiza realizată de doamna .... împreună cu conducerea Parchetului

de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a rezultat necesitarea modificării organigramei secției și a statului de funcții și personal pentru o mai bună repartizare a procurorilor pe sectoare de activitate, în raport de specializare, dar și o mai bună monitorizare a activității acestora de către șefii de servicii/ birouri, prevederea în schemă a unor posturi de specialiști care să asigure sprijin tehnic în activitatea procurorilor ( specialiști IT, pentru analiza informațiilor). În acest sens au fost făcute propuneri ce se regăsesc în proiectele de modificare a Regulamentului de ordine interioară și a statului de funcții și personal înaintate MJ, aflate în analiză la nivel de minister.

În acest context, prim-adjunctul procurorului general a avizat/aprobat propunerile privind delegarea unor procurori pe funcții de conducere sau execuție ori de repartizare în cadrul secției de la alte compartimente şi a asigurat o bună funcționare a sistemului informațional privind raportarea evenimentelor deosebite ( în materia urmăririi penale), conducerea secției realizând atât informarea de îndată a conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât și coordonarea activităților de cercetare penală ori asigurarea sprijinului tehnic, logistic pentru gestionarea unor evenimente deosebite de către procurorii din subordine.

Activitatea de control - reglare

lunar, prim adjunctului procurorului general i se comunică în format electronic situația detaliată a cauzelor aflate în lucru pe fiecare procuror și situația dosarelor repartizate și a celor soluționate (pe tipuri de soluții) în anul în curs de către procurorii secției;

162 / 236

analizează cererile de preluare a unor cauze de la parchetele inferioare în vederea instrumentării de către Secţia de urmărire penală şi criminalistică şi dispune cu privire la acestea în numele procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ( exp. ordonanțele nr. …/2017, nr. …/2017, nr. …/2016, nr. …/2016);

a dispus infirmarea pentru nelegalitate a unor acte de urmărire penală în cauzele preluate ( exp. Ordonanța nr. …/2017);

în luna iunie 2017 împreună cu conducerea secției a efectuat un control tematic cu privire la cauzele mai vechi de 1 an aflate în lucru la nivelul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică(proces verbal nr. …/2017- nr…./2017) pentru verificarea ritmicității administrării actelor de cercetare și stabilirea în fiecare cauză a unui terme de soluționare / control în raport cu complexitatea fiecărui dosar și a stadiului administrării probatoriului;

îi sunt prezentate spre informare actele de control efectuate de conducerea secției privind soluționarea celorlalte categorii de lucrări ( petiții, sesizări informe, cereri de preluare) și măsurile dispuse pentru înlăturarea unor vulnerabilități;

analizează materialele întocmite în cadrul secției privind analiza indicatorii statistici în activitatea proprie, analiza pe Ministerul Public a cauzelor în care s-au dispus soluții de prescripție a răspunderii penale, analiza pe Ministerul Public a cauzelor în care s-au dispus soluții de netrimitere în judecată față de inculpați reținuți sau arestați preventiv în cursul urmăririi penale ( lucrările nr…./2016; Secţia de urmărire penală şi criminalistică – nr. …/2017 – analiză prescripție ; nr. …/2017 – Bilanț Secţia de urmărire penală şi criminalistică/2016; nr. …/2017 – Statistica pe semestrul I/2017);

în cadrul controlului operativ curent a formulat recomandări verbale pentru îmbunătățirea activități unor procurori din cadrul secției, gestionarea riguroasă și cu celeritate a tuturor categoriilor de lucrări gestionate la nivelul secției, îmbunătățirea calității unor acte întocmite de procurori, aplicarea unitară a unor dispoziții legale;

a participat la elaborarea proiectului ”Protocolului de cooperare în domeniul combaterii infracționalități economico-financiare complexe, dintre PICCJ și MAI” ( lucrarea nr. …/2017) și la discuțiile cu conducerea IGPR pentru găsirea celor mai adecvate măsuri în vederea eficientizării combaterii infracționalității în această materie și a recuperării/confiscării produsului infracțional;

în coordonarea activității Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a examinat, soluționat/avizat un număr de 35 lucrări în anul 2016, iar în semestrul I /2017 un număr de 124 lucrări.

163 / 236

Secția judiciară Obiectivul principal şi constant în activitatea judiciară penală l-a

constituit asigurarea finalităţii şi scopului preventiv şi coercitiv al luptei împotriva fenomenului infracţional şi, comun cu cel al activităţii judiciare civile, realizarea în esenţă a unui act de justiţie echitabil, transparent şi calitativ superior.

Implicarea din partea prim adjunctului procurorului general pe componenta de planificare a activităţii acestei secţii a vizat, în principal, măsuri punctuale ori identificarea unor direcții de acţiune, în ceea ce privește: verificarea/ monitorizarea jurisprudenței pe anumite domenii, formularea unor puncte de vedere ori întocmirea unor note de studiu pe chestiuni de interes în activitatea parchetelor sau organizarea unor forme de pregătire profesională, întâlniri de lucru cu procurorii din celelalte structuri de parchet.

În realizarea atribuțiilor de coordonare directă a activității Secției judiciare doamna .... a verificat și avizat ori aprobat/semnat în numele procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie :

proiectele de recurs în interesul legii, în materie civilă ori penală, atunci când sesizarea este formulată de către procuror (din oficiu sau de către procurorii din cadrul parchetelor din subordine);

punctele de vedere solicitate de Înalta Curte de Casație și Justiție când este sesizată cu recurs în interesul legii, în materie civilă ori penală, de către un alt titular;

concluzii în cauzele în care instanța supremă a fost sesizată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;

revizuirile întemeiate pe disp. art. 66 din legea nr. 302/2004;

concluzii la excepții de neconstituționalitate ori puncte de vedere privind conflicte între puterile statului care implică Ministerul Public;

lucrări privind desemnarea procurorilor ce participă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recursuri în interesul legii ori la Curtea Constituțională;

retragerea unor căi de atac;

analizele privind activitatea judiciară în cauzele penale și civile la nivelul serviciilor secției și pe Ministerul Public (semestriale și anuale);

analiza cauzelor cu inculpați arestați preventiv în care s-au pronunțat hotărâri definitive de achitare;

analiza jurisprudenței CEDO în cauze penale și prin care s-au constatat încălcări, în cursul urmăririi penale, ale drepturilor prev. de

164 / 236

Convenție, analiză care este publicată pe intranetul Ministerului Public.

analiza cauzelor privind controlul averilor , conform Legii 115/1996; O altă componentă importantă în activitatea secției o reprezintă

unificarea jurisprudenței, iar în coordonarea directă a activității secției doamna .... a dispus sau aprobat: verificarea jurisprudenței naționale în vederea identificării existenței unor probleme de drept ( dispoziții legale interpretate și aplicate neunitar ), soluțiile de remediere a practicii judiciare neunitare, prin promovarea unui recurs în interesul legii, formularea unui punct de vedere (fundamentat pe analiza jurisprudenței, doctrinei, dreptului comparat), cu caracter de recomandare, adus la cunoștința tuturor unităților de parchet, formularea, de concluzii în cauzele având ca obiect pronunțarea unor hotărâri prealabile privind dezlegarea unor chestiuni de drept, întocmirea unor note de studiu în probleme de drept controversate care nu implică promovarea unui recurs în interesul legii și care sunt comunicate unităților de parchet ori sunt publicate pe pagina de internet a Ministerului Public / revista Pro Lege.

Activitate de control – reglare: Activitatea de control a activității Secției judiciare se realizează în mod

curent prin verificarea actelor întocmite, ce îi sunt prezentate spre avizare/ aprobare, verificarea respectării termenele legale ori administrative de soluționare / termenele de judecată prin comunicarea în permanență de către conducerea secției a evidențelor cauzelor aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie/Curtea Constituţională, a situațiilor lucrărilor nesoluționate și a analizelor întocmite semestrial privind activitatea serviciilor din cadrul secției cu detalii privind activitatea fiecărui procuror din cadrul secției ( participări în instanță, lucrări soluționate), informarea asupra deciziilor de recurs în interesul legii, hotărâri de principiu ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori Deciziilor Curţii Constituţionale( de admitere în cauzele cu participarea procurorului).

În ceea ce privește organizarea activității judiciare prim adjunctul procurorului general a coordonat și aprobat modificarea ordinului privind participarea procurorilor în cauzele civile ( Ordinul nr. … din 27 martie 2017 pentru modificarea ordinului nr. …/2016 privind participarea procurorului în cauzele civile), abrogarea parțială a ordinului privind participarea în cauzele instrumentate de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism , în contextul abrogării Legii nr. 508/2004 prin OUG 78/2016 ( nr. …/2017 – Punct de vedere referitor la propuneri de modificare a Ordinului nr. …/13.11.2014 privind participarea procurorilor la judecarea cauzelor în care Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și parchetele militare au sesizat instanțele de judecată), a emis opinie cu privire la participarea procurorului la cauze reunite D.N.A./S.U.P.C. ( nr. …/2017). În prezent se lucrează la redactarea unui ordin privind participarea procurorilor în cauzele penale, care să reunească într-un

165 / 236

singur act toate dispozițiile interne în materie (nr. ../2017 – Circulară transmisă către toate parchetele de pe lângă curțile de apel privind normarea activității judiciare ).

Volumul de activitate în coordonarea directă a secției judiciare se prezintă astfel: examinare, avizare, aprobare unui număr de 202 lucrări în anul 2016 ( 96 – lucrări Serviciul judiciar penal; 106 lucrări – Serviciul judiciar civil), respectiv 316 lucrări în semestrul I/2017 ( 145 – lucrări Serviciul judiciar penal; 171 lucrări – Serviciul judiciar civil).

În materie civilă au fost promovate recursuri în interesul legii, spre ex:.

lucrarea nr. …/2015, nr. …/2015, propunere recurs în interesul legii promovat în 26.05.2016, admis prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. …/2016, în dosarul nr. …/2016, privind interpretarea şi aplicarea unor dispoziţii din Legea nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale;

lucrarea nr. …/2017, nr. …/2016, propunere recurs în interesul legii promovat în 28.03.2017, admis prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. …/2017, pronunţată în dosarul nr. …/2016, privind interpretarea şi aplicarea unor dispoziții din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, cu modificările şi completările ulterioare;

lucrarea nr. …/2016 propunere recurs în interesul legii promovat în 20.04.2017, dosar nr…./2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe rol, privind interpretarea şi aplicarea unor dispoziții din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art.435 din Codul de procedură civilă;

lucrarea nr. …/2017 propunere recurs în interesul legii promovat în 10.07.2017, dosar nr. …/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe rol, privind interpretarea și aplicarea unor dispoziții din Noul Cod Civil și din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale;

lucrarea nr. …/2016, nr. …/2016 propunere recurs în interesul legii promovat în 20.07.2017, dosar nr. …/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe rol, privind interpretarea și aplicarea unor dispoziții din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată și Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

Au fost formulate puncte de vedere urmare solicitării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în cauzele în care recursul în interesul legii în materie civilă a fost promovat de către alți titulari – 20, spre ex. recursuri în interesul legii admise:

lucrarea nr. …/2016, în problema de drept privind: „competenţa funcţională a tribunalelor specializate în soluţionarea litigiilor cu profesionişti, în raport cu dispozițiile Legii nr.71/2011”;

166 / 236

lucrarea nr. …/2016, în problema de drept privind „natura raporturilor juridice stabilite între primar/viceprimar şi unitatea administrativ teritorială, natura şi competenţa de soluţionare a litigiilor născute în legătură cu aceste raporturi juridice”;

lucrarea nr. …/2016, în problema de drept privind „înţelesul noţiunii de „acord” al părţilor, din cuprinsul tezei a II‐a a alin. (2) al art. 915 din Codul de procedură civilă, respectiv condiţiile de formă pe care ar trebuie să le îndeplinească convenţia părţilor cu privire la alegerea unei anumite instanţe, care ar urma să soluţioneze acţiunea de divorţ, în situaţia în care nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa pe teritoriul României”;

lucrarea nr. …/2016, în problema de drept privind „interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art.457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate”;

lucrarea nr. …/2016, în problema de drept privind „interpretarea şi aplicarea dispozițiilor din Legea cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, OUG nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar, Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice și Legea nr. 63/2011”;

lucrarea nr. …/2016, în problema de drept privind „stabilirea competenţei funcţionale de soluţionare a cauzelor având ca obiect plângerea împotriva hotărârilor de încadrare a minorilor în grad de handicap emise de Comisia pentru Protecţia Copilului din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului”;

lucrarea nr. …/2016, în problema de drept privind „admisibilitatea exercitării căii extraordinare de atac a recursului împotriva încheierilor prin care a fost întrerupt cursul judecăţii, pronunţate de instanţele de apel, în situaţia în care apelul este ultima cale de atac”;

lucrarea nr. …/2016, în problema de drept privind ”interpretarea dispoziţiilor art.324 alin.(1) pct.3 teza a II-a din vechiul Cod de procedură civilă (momentul de la care începe să curgă termenul de o lună pentru introducerea cererii de revizuire) ”;

lucrarea nr. …/2016, în problema de drept privind „interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor din Ordonanţa Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6

167 / 236

martie 1945 din motive etnice, cu modificările şi completările ulterioare”;

lucrarea nr. …/2017, în problema de drept privind „interpretarea și aplicarea dispozițiilor din Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, Legea nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, Legea nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice şi OUG nr.83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pe anul 2015, respectiv dacă aceste prevederi legale instituie sau nu o procedură prealabilă sesizării instanţelor din cadrul jurisdicţiei muncii”;

lucrarea nr. …/2017, în problema de drept privind „stabilirea instanţei competente să soluţioneze o acţiune având ca obiect anularea contractului de muncă sau a contractului civil, formulată de către Agenţia Naţională de Integritate, ulterior întocmirii raportului de evaluare prin care s-a constatat că există un conflict de interese”;

lucrarea nr. …/2017, în problema de drept privind „interpretarea şi aplicarea dispozițiilor din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu cele din Legea nr.263/2010”;

lucrarea nr. …/2017, în problema de drept privind „interpretarea şi aplicarea dispozițiilor din OUG nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, în sensul stabilirii competenţei funcţionale a agenţilor constatatori (din cadrul poliţiei locale sau poliţiei rutiere)”;

lucrarea nr. …/2017, în problema de drept privind „interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor legale privind competenţa materială de soluţionare a contestaţiilor în materie electorală”;

lucrarea nr. …/2017, în problema de drept privind „interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor legale privind calea de atac a apelului în materia contenciosului administrativ”;

lucrarea nr. …/2017, în problema de drept privind „interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.539 alin.(2) din Codul de procedură penală, cu referire la modul de stabilire a caracterului nelegal al arestării preventive”.

Au fost întocmite referate și comunicări la solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept privind verificările de jurisprudență aflate în lucru – 119 lucrări; referate cu propuneri de verificare a jurisprudenței din oficiu aprobate – 27 lucrări ;referate recursuri în interesul legii (în materie civilă) închise în care concluziile verificărilor de jurisprudență au fost comunicate curților de apel, Ministerului Justiției – 10 lucrări, spre exp.:

168 / 236

lucrarea nr. …/2015; nr. …/2015, nr. ../2015 privind „interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor din Legea nr.381/2002 raportat la Legea contenciosului administrativ sau la art.998-999 din Codul civil, privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură” ;

lucrarea nr. …/2016, nr. …/2016 privind ”interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată şi ale OUG nr.74/2013 asupra legalităţii deciziilor de eliberare din funcţiile publice a personalului Gărzii Financiare, ca urmare a desfiinţării acesteia”;

lucrarea nr. …/2016, nr. …/2016 privind ”interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor din Legea nr.341/2004, sub aspectul consacrării unui simplu drept de preemţiune la cumpărare sau a unui drept de cumpărare”;

lucrarea nr. …/2016, nr. …/2016, privind ”interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor din OUG nr.34/2006 și Legea nr.98/2016 în referire la aplicarea procedurii de negociere directă fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare”;

lucrarea nr. …/2017, nr. …/2017, privind ”interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor din Legea nr.152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe şi din Hotărârea nr.962/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor acestei legi, raportate la dispoziţiile Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, în ceea ce privește natura juridică a raporturilor dintre ANL şi beneficiari persoane fizice şi competenţa de soluţionare a litigiilor având ca obiect executarea obligaţiilor stabilite în sarcina ANL prin contracte încheiate cu beneficiari şi/sau obligarea Agenţiei la despăgubiri”;

lucrarea nr. …/2016, nr. …/2016, privind ” efectele deciziei 392/2014 a CCR în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată în care sunt contestate măsurile de sancţionare disciplinară a polițiștilor aplicate acestora prin dispoziții emise în temeiul prevederilor legale declarate neconstituţionale”;

lucrarea nr. ../2016, nr. …7/2016, privind „aplicarea şi interpretarea dispoziţiilor art.479 alin.(1) teza II din Cod procedură civilă, prin raportare la dispoziţiilor art.9 alin.(2) din Codul de procedură civilă”;

lucrarea nr. …/2016, nr. …/2016, privind „interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor din Legea nr.7/1996 prin raportare la prevederile din Legea nr.71/2011, atunci când instanţele de judecată trebuie să se pronunţe cu privire la admisibilitatea unei cereri privind intabularea unui drept real, dobândit în reglementarea anterioară datei intrării în vigoare a Noului Cod Civil”.

169 / 236

Au fost întocmite note de informare la excepțiile de neconstituționalitate admise în materie civilă – 22 lucrări, spre exemplu:

lucrarea nr…./2016, notă concluzii admitere excepție de neconstituționalitate privind art. 31 alin. (14) din OUG nr. 57/2015; decizia CCR nr. 794/15.12.2016;

lucrarea nr. …/2016, notă concluzii admitere excepție de neconstituționalitate privind art. 54 alin. (1) teza I și art. 57 din Legea nr. 317/2004; decizia CCR nr. 374/02.06.2016;

lucrarea nr. …/2017, notă concluzii admitere excepție de neconstituționalitate privind art. 33 din OUG nr. 158/2005; decizia CCR nr. 460/22.06.2016;

lucrarea nr. …/2017, notă concluzii admitere excepție de neconstituționalitate privind art. 13 alin. (1) din Legea nr. 165/2013; decizia CCR nr. 395/13.06.2017;

lucrarea nr. …/2017, notă concluzii admitere excepție de neconstituționalitate privind art. 22 alin. (8) din Legea nr. 360/2002; decizia CCR nr. 258/27.04.2017;

lucrarea nr. …/2017, notă concluzii admitere excepție de neconstituționalitate privind art. 22 alin. (8) din Legea nr. 360/2002; decizia CCR nr. 258/27.04.2017;

lucrări privind desemnarea procurorilor ce participă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în susţinerea recursurilor în interesul legii ori la Curtea Constituțională în materie civilă – 28;

analizele trimestriale privind cauzele având ca obiect controlul averilor, Legea nr. 115/1996 – ( lucrările nr. …/2016, nr. …/2016, nr. …/2016, nr. …/2017);

analizele privind activitatea judiciară în materie civilă a Ministerului Public și Activitatea Serviciului Judiciar Civil – analize semestriale și anuale.

Au fost întocmite note de studiu, puncte de vedere și note de îndrumare, în materie civilă– 22 lucrări, spre exp.:

lucrarea nr. …/2016, înţelegerea sintagmei „operaţiuni financiare, ca acte de comerţ” din infracţiunea prevăzută de art.12 lit.a) din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie;

lucrarea nr. …/2016, problema de drept referitoare la cadrul legal incident cu privire la avizul conform al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru numirea, promovarea şi eliberarea poliţiştilor din/în funcţiile de poliţie judiciară, posibilitatea atacării în contencios administrative a acestui ordin;

170 / 236

lucrarea nr. …/2016, punct de vedere privind solicitarea formulată de Ministerul Justiţiei referitoare la propunerea de studiu jurisprudenţă în vederea promovării unui recurs în interesul legii ca urmare a deciziei CEDO în cauza Lungu împotriva României;

lucrarea nr. …/2016, punct de vedere privind participarea obligatorie a procurorului la soluţionarea cauzelor privind protecţia minorului numai în cazurile expres prevăzute de art.133 alin.(1) şi art.134 alin.(1) din Legea nr.272/2004 sau în toate cazurile în care Comisia pentru protecţia copilului emite hotărâri în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, potrivit art.2 alin.(1) din HG nr.1347/2004”;

lucrarea nr. …/2016, punct de vedere solicitat de Ministerul Justiţiei referitor la proiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru completarea art.9 din Legea nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauze de utilitate publică necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local;

lucrarea nr. …/2016, punct de vedere cu privire la sesizarea formulată de Avocatul Poporului în domeniul conflictului de interese-aspectele de neconstituţionalitate ale art.2 alin.(2), art.2 alin.(2) lit. b) şi art.2 alin.(2) lit. c) din Legea nr.208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;

lucrarea nr. …/2017, notă de îndrumare privind repararea în natură sau prin echivalent a prejudiciului cauzat patrimoniului cultural naţional mobil şi proprietăţii publice a Statului Român;

lucrarea nr. …/2017, propunere de ghid referitor la “Justiţia pentru minori”, în problema de drept privind: “Rolul procurorului în cadrul justiţiei pentru minori. Mijloace de protecţie a minorului, victimă a violenţei în familie şi a minorilor exploataţi”;

lucrarea nr. …/2017, studiu cu privire la “angajarea răspunderii civile a Statului Român în cazul în care autorităţile judiciare române pun în executare mandate europene de arestare emise de alte state”;

lucrarea nr. …/2016, Ghid de bune practici la nivelul Ministerului Public în ceea ce privește renunțarea procurorului la apel/recurs;

lucrările nr. …/2017, nr…./2017, nr. …/2017 note de îndrumare la Parchetele de pe lângă curțile de apel sub aspectele rezultate din deciziile nr. …din 18.09.2017, nr. … din 18.09.2017, … din 15.05.2017 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii;

În materie penală, a coordonat, verificat, avizat/ aprobat lucrări privind recursuri în interesul legii în materie penală promovate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori puncte de vedere formulate de

171 / 236

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, solicitate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, urmare sesizării cu recursuri în materie civilă de către alți titulari, spre exp.:

lucrarea nr. …/2016, privind ”interpretarea şi aplicarea unitară a legii în cazul infracţiunii de abandon de familie prev. art.378 alin.(1) lit.c) Cp în ipoteza în care aceasta a fost săvârşită prin neplata, cu rea credinţă, timp de 3 luni a pensiei de întreținere datorate mai multor persoane și stabilite printr-o singură hotărâre judecătorească”, recurs în interesul legii admis, decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 4/ 20.03.2017;

lucrarea nr. …/2016, privind ” interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 485 alin. 1 litera b teza I C.p.p privind respingerea acordului de recunoaștere a vinovăției, în ipoteza în care consimțământul, valabil exprimat de inculpat în faza de urmărire penală pentru încheierea acestuia, este retras în fața instanței de judecată”, recurs în interesul legii admis, decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 5/ 20.03.2017;

lucrarea nr. …/2017, privind ”faza de la care se reia procesul penal, în urma admiterii cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate (art. 466 și următoarele din Cpp) – din faza camerei preliminare sau din faza judecății în prim grad”, recurs în interesul legii admis, decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 13/3.07.2017;

lucrarea nr. …/2017, privind ” soluționarea cererilor privind drepturile persoanelor condamnate atunci când acestea au fost transferate din penitenciarul respectiv înainte de pronunțarea judecătorului de supraveghere a privării de libertate asupra cererii cu care a fost sesizat”, recurs în interesul legii admis, decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 14/18.09.2017;

lucrarea nr. …/2017, nr. …/2017, privind ” încadrarea juridică a faptei de a înregistra în actele contabile facturi și chitanțe fiscale întocmite în fals în numele unor societăți comerciale care nu recunosc tranzacțiile sau care au avut în perioada funcționării comportament fiscal asemănător societăților comerciale ”tip fantomă”, în scopul deducerii nelegale de T.V.A., respectiv raportul dintre infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 și infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată / uz de fals, prevăzute de art. 322 / art. 323 Cp”, recurs în interesul legii pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

lucrarea nr. …/2017, privind ” Obligativitatea luării măsurilor asigurătorii în cauzele penale aflate în cursul judecății atunci când din verificările efectuate a rezultat că inculpatul nu are niciun bun în

172 / 236

proprietate”, recurs în interesul legii pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

lucrarea nr. …/2017, privind ” modalitatea de calcul a termenului de 5 zile în care propunerea de prelungire a arestării preventive se depune la judecătorul de drepturi și libertăți (art. 235 alin. 1 Cpp), este cea prevăzută de art. 269 alin. 2, 4 Cpp sau cea prevăzută de art. 271 Cpp.”, recurs în interesul legii pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

lucrarea nr. …/2017, nr. …/2017, privind ” Stabilirea calității procesuale a entității denumite Fondul de garantare a asiguraților în cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule asigurate la o societate de asigurare aflată în faliment; limitele răspunderii în procesul penal”, recurs în interesul legii pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

Problemele de drept susceptibile să genereze practică neunitară, au fost soluţionate prin exprimarea unui punct de vedere comunicat unităţilor de parchet vizând următoarele probleme de drept:

Interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 348 alin. 2 Cpp, în sensul stabilirii instanței competente să verifice legalitatea și temeinicia măsurii preventive pentru inculpații care nu au formulat contestație împotriva încheierilor prevăzute de art. 346 alin. 1 – 42 din C.p.p, în ipoteza în care exista o contestație exercitată legal de către alți inculpați ori de către procuror (lucrarea nr. …/2017, nr. …/2016);

posibilitatea aplicării pedepsei accesorii prevăzute de art. 65 alin. 1 din Cp în ipoteza condamnării inculpaților la pedepse cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 91 din Cp, precum și modalitatea de individualizare a executării acestei pedepse în situația în care a fost aplicată (lucrarea nr. …/2017, nr. …/2017);

incidenţa dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. ș și t din Legea nr. 303/2004 (abatere disciplinară) ”conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe” (lucrarea nr. …/2016);

practica instanțelor de judecată în materia confiscării speciale a bunurilor folosite la realizarea elementului material al laturii obiective a infracțiunilor de contrabandă, prevăzute de art. 270 și art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal (lucrarea nr. …/2016);

oportunitatea declarării și susținerii contestației împotriva unei sentințe prin care s-a dispus liberarea condiționată a unui condamnat dacă între timp aceeași persoană a fost liberată condiționat printr-o hotărâre definitivă dispusă de o altă instanță (lucrarea nr. …/2017);

dacă este obligatorie participarea procurorului în etapa procedurii de cameră preliminară, în condițiile în care nu s-au invocat cereri și excepții, conform art. 346 alin. 1 din C.p.p (lucrarea nr. …/2017);

173 / 236

verificarea jurisprudenței referitoare la aplicarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 405/2016 privind infracțiunea de abuz în serviciu/posibilitatea aplicării în contestația la executare întemeiată pe art. 595 Cod procedură penală (lucrarea nr. …/2017);

modalitatea de contopire în cazul concursului de infracțiuni pentru care s-au aplicat numai pedepse cu amenda penală (lucrarea nr. …/2017).

A avizat punctele de vedere formulate pe marginea problemelor de drept care se aflau în dezbatere pe rolul Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, spre exp.:

lucrarea nr. …/2016, obiect „Dacă în interpretarea dispoziţiilor art.10 din Legea nr.187/2012 şi în aplicarea art.5 Cp, în cazul unei operaţiuni de contopire a unei pedepse aplicate în temeiul noului Cp, pentru o infracţiune săvârşită sub imperiul Cp 1968, aflată în curs de judecată, cu o pedeapsă aplicată în temeiul noului Cp printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pentru o infracţiune concurentă săvârşită sub imperiul Cp 1968, se impune aplicarea tratamentului sancţionator al pluralităţii de infracţiuni prevăzut de legea penală în vigoare la momentul efectuării operaţiunii de contopire sau aplicarea tratamentului sancţionator al pluralităţii de infracţiuni prevăzut de legea penală în vigoare la momentul săvârşirii faptelor”, Decizia Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 15/8.06.2016;

lucrarea nr. …/2016, obiect „Infracţiunea de spălare de bani - acţiunile enumerate în cuprinsul art.29 alin.1 lit. a, b şi c din Legea nr.656/2002 modalităţi normative distincte sau variante alternative ale elementului material al laturii obiective ; Subiectul activ al infracţiunii ; infracţiune autonomă sau o infracţiune subsecventă aceleia din care provin bunurile?”, Decizia Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 15/8.06.2016;

lucrarea nr. …/2016, obiect „calea de atac (recurs, apel, contestaţie), împotriva încheierii de şedinţă prin care instanţa de fond respinge, ca inadmisibile, cererile de sesizare a CCR, cu soluţionarea unor excepţii de neconstituţionalitate”, Decizia Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 17/27.09.2016;

lucrarea nr. …/2016, obiect ” interpretarea dispoziţiilor art.2801 din Legea nr.31/1990, în sensul de a lămuri daca este îndeplinită condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale, atunci când pentru infracţiunea pentru care s-a început urmărirea penala, de la care s-a sustras inculpatul prin vânzarea părţilor sociale a intervenit dezincriminarea, ca efect al Deciziei CCR nr. 363 din 7 mai 2015”, Decizia Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 18/27.09.2016;

174 / 236

lucrarea nr. …/2016, obiect ” interpretarea dispoziţiilor art.2801 din Legea nr.31/1990, în sensul de a lămuri daca este îndeplinită condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale, atunci când pentru infracţiunea pentru care s-a început urmărirea penala, de la care s-a sustras inculpatul prin vânzarea părţilor sociale a intervenit dezincriminarea, ca efect al Deciziei Curţii Constituţionale nr. 363/2015”, Decizia Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 18/27.09.2016;

lucrarea nr. …/2016, obiect ” dacă în interpretarea dispoziţiilor art.90 lit.c din Codul de procedură penală, în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani asistenţa juridică este obligatorie pentru inculpatul persoană juridică, în raport de dispoziţiile art.187 din Cp”, Decizia Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 21/11.10.2016;

lucrarea nr. …/2016 obiect ”dacă aplicarea formei agravante art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (formă în vigoare anterior anului 2014) este condiţionată de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor”, Decizia Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie nr.2/25.01.2017;

lucrarea nr. …/2016 obiect ”dacă atunci când o persoană comite, în aceeași împrejurare, una sau mai multe acțiuni care pot constitui elementul material conform enumerării din art.2 alin.1, 2 din Legea nr.143/2000 având ca obiect material mai multe categorii de droguri, (de risc și de mare risc) ne aflăm în prezența unui concurs de infracțiuni prevăzute de art.2 alin.1 și art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.38 Cp sau a unei unități legale de infracțiuni sub forma infracțiunii continuate, prevăzute de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.35 alin.1 Cp ori a infracțiunii complexe prevăzute de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.35 alin.2 Cp”, Decizia Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 3/28.01.2017;

lucrarea nr. …/2016 având ca obiect ”interpretarea dispoziţiilor art.2531 Cp din 1969, în sensul de a lămuri dacă intră sub incidenţa Deciziei Curţii Constituţionale nr.603/ 2015, prin care s-a constatat că sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul dispozițiilor art.301 alin.1 Cp este neconstituțională, fiind dezincriminată, fapta comisă anterior datei intrării în vigoare a noului Codul civil ”, Decizia Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 6/28.02.2016;

175 / 236

lucrarea nr. …/2016 având ca obiect ”dacă art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 reglementează o cauză de nepedepsire/reducere a limitelor de pedeapsă reală sau personală”, Decizia Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 9/15.03.2017;

lucrarea nr. …/2017 având ca obiect ” dacă, în aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. 1 din Cp, la stabilirea stării de recidivă postexecutorie, se are în vedere, ca prim-termen al recidivei, pedeapsa stabilită prin cumul potrivit art. 83 din Cp din 1969 (actual art. 96 raportat la art. 43 din Cp) sau pedepsele componente ale pluralității de infracțiuni constatate”, Decizia Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 7/15.03.2017;

lucrarea nr. ../2017 având ca obiect ” în sensul legii penale, profesorul din învățământul preuniversitar de stat este funcționar public în accepțiunea art. 175 alin. 1 lit. b teza a II-a din Cp sau în accepțiunea art. 175 alin. 2 din Cp”, Decizia Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 8/15.03.2017;

lucrarea nr. …/2017 având ca obiect ” dacă în interpretarea dispozițiilor art. 426 lit. b C.p.p, instanța care soluționează contestația în anulare, după admiterea în principiu a acesteia, poate reanaliza o cauză de încetare a procesului penal, în cazul în care instanța de apel a dezbătut și a analizat incidența cauzei de încetare a procesului penal, pentru care existau probe la dosar”, Decizia Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie nr.10/29.03.2017;

lucrarea nr. …/2017 având ca obiect ” dacă aplicarea art. 6 CP este incidentă în situația în care legea penală mai favorabilă a intervenit după liberarea condiționată din executarea pedepsei, iar ulterior modificării legislative restul de pedeapsă rămas neexecutat a fost revocat printr-o altă hotărâre de condamnare, rămasă definitivă, prin care nu s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 6 Cp”, Decizia Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 13/25.04.2017;

lucrarea nr. …/2017 obiect ” dacă, acţiunea unică continuă de transport a drogurilor de risc/mare risc, pe teritoriul altui stat şi ulterior pe teritoriul României, poate constitui elementul material al infracțiunilor prevăzute de art. 2 şi 3 din Legea 143/2000, în concurs ideal sau infracțiunea unică prevăzută de art. 3 din aceeaşi lege”, Decizia Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 15/25.04.2017;

lucrarea nr. …/2017 obiect ” dacă, în sensul legii penale, funcționarul bancar, angajat al unei societăți bancare cu capital integral privat, autorizată și aflată sub supravegherea Băncii Naționale a României, este sau nu funcționar public, în accepțiunea art. 175 alin. 2 din Cp”, Decizia Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 18/30.05.2017;

176 / 236

lucrarea nr. …/2017 obiect ” dacă, în ipoteza concursului de infracţiuni dintre infracţiunea de evaziune fiscală şi cea de spălare a banilor, se impune luarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale a sumelor de bani ce au făcut obiectul infracţiunii de spălare a banilor şi care provin din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, concomitent cu obligarea inculpaţilor la plata sumelor reprezentând obligaţii fiscale datorate statului ca urmare a săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscal”, Decizia Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 23/19.09.2017;

lucrarea nr. …/2017 obiect ” dacă, în raport cu dispoziţiile art. 83 alin. 1 lit. b) Cp şi art. 88 alin. 3 Cp, în ipoteza săvârşirii unei noi infracţiuni intenţionate în termenul de supraveghere al amânării aplicării unei pedepse este obligatorie dispunerea condamnării pentru noua infracţiune”, Decizia Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 24/19.09.2017;

Doamna ...., în calitate de prim adjunct al procurorului general a avizat puncte de vedere privind conflicte între puterile statului care implică Ministerul Public ( lucrările nr. …/2017, nr. …/2017), concluzii la excepții de neconstituționalitate avizate ( spre exp. lucrările nr. …/2016; nr…/2017; …/2017 – privind dispoziții din Codul penal și Codul de procedură penală), note de studiu, puncte de vedere avizate, participări la dezbateri privind proiecte legislative, spre exp. lucrările:

nr…./2017– ”Punct de vedere referitor la OUG pentru grațierea unor pedepse”;

nr. …/2017– ” Punct de vedere referitor la proiecte de lege primite de la Ministerul Justiției (modificare Cod penal și Cod de procedură penală)”;

nr. …/2017 conexată cu: nr. …/2017; nr. …/2017 – ”Dezbateri parlamentare a unor proiecte de acte normative în materie penală și procesual penală ori privind modificarea Legii nr. 303/2004”;

nr. …/2017 conexată la nr. …/2017 – ” Participare grup de lucru constituit de Ministerul Justiției privind analiza actelor normative privind justiția”;

nr. …/2017 conexată la nr. …/2017 – ” Texte din Codul penal sau Codul de procedură penală care ar putea ridica probleme din perspectiva constituționalității, prin raportare la recenta jurisprudență a Curții Constituționale legată de cele două acte normative”;

nr. …/2017 – ” Punct de vedere privind participarea procurorului în cauzele având ca obiect contestațiile formulate în temeiul Legii nr. 254/2013”;

177 / 236

nr. …/2017 conexată cu nr. …/2017 și nr. …/2017 – ” Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală”;

nr. …/2017 conexată la nr. …/2017 – ”Participare grup de lucru inter-instituțional în vederea elaborării unui proiect de lege pentru modificarea și completarea Codului penal și a Codului de procedură penală”;

nr. …/2017 – ”Punct de vedere referitor la propunerea de modificare a Ordinului nr. 342/2014 privind participarea procurorului la judecarea cauzelor în care Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și parchetele militare au sesizat instanțele de judecată”;

nr. …/2017 – ”Aspecte ce se impun a fi puse în discuție la întâlnirea de lucru comună a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii cu procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și procurorii generali ai parchetelor de pe lână curţile de apel, 10-12 mai 2017, Constanța”;

nr. …/2017 – ”Punct de vedere referitor la eventuala dificultate în aplicarea celor patru coduri”;

A examinat si, după caz, aprobat propuneri retragere a căilor de atac în cauzele aflate pe rolului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ( spre exp. lucrările nr. …/2016; nr…./2016; nr. …/2016; nr…./2016; nr. …/2017) şi a desemnat procurorii ce participă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la judecarea recursurilor în interesul legii ori la Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală –43.

Secția parchetelor militare Activitatea de planificare - organizare Având în vedere anchetele complexe aflate în instrumentarea Secției

parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cauzele cunoscute sub denumirile dosarul ”Mineriadei”, dosarul ”Revoluției din 1989” și ” Procesul comunismului”, în care sunt investigate infracțiuni contra umanității, în cursul anului 2016 doamna .... a făcut demersuri pentru soluţionarea favorabilă a propuneri de suplimentare a schemei de personal a secției prin redistribuirea unor posturi vacante (4 procurori și 3 grefieri) preluate de la parchetele de pe lângă tribunalele militare.

Prin ordinul comun nr.2940/C/27.07.2016 al ministrului justiției și nr. 93/C/12.08.2016 s-a aprobat modificarea statelor de funcții și personal la parchetele militare.

Obiectivele stabilite în planificarea activităților au vizat realizarea de anchete efective și finalizarea într-un termen rezonabil a cauzelor complexe aflate în instrumentarea secției, efectuarea ritmică a actelor de cercetare,

178 / 236

soluționarea lucrărilor în termenele legale sau administrative, participarea (facultativă) în ședințele de judecată în dosarele instrumentate de secție, aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (de regulă la camera preliminară, intenția de participare fiind comunicată în prealabil Secției Judiciare), realizarea cooperării judiciare internaționale în cauze ce implică militari, inclusiv pentru investigarea incidentelor în teatrele de operațiuni militare.

În perioada mai 2016 până în prezent au fost finalizate cu trimitere în judecată, prin rechizitoriu, dosarele relevante ( iulie 2016 - dosar nr. …/P/2014 - cauza ” Dizidentul Ursu”, parte a cauzei complexe privind ” Procesul comunismului în România”; iunie 2017, dosarul nr. …/P/2014 privind ”Mineriada din 13-15 iunie 1990”).

Pentru obținerea documentelor și informațiilor necesare soluționării cauzelor deosebit de complexe ce fac obiectul dosarelor penale privind încălcarea drepturilor omului în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 și cele privind fapte săvârșite în timpul Revoluției din decembrie 1989, cauze aflate în curs de soluționare de către Secția parchetelor militare, doamna .... a coordonat împreună cu conducerea secției redactarea și semnarea de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a protocoalelor de cooperare cu CNSAS și ICCMER luna octombrie 2016 ( comunicate de presă 11.10.2016 respectiv 06.10.2016, mpublic.ro).

În activitatea de coordonare directă a activității Secției parchetelor militare a aprobat/ semnat delegări pe funcții de conducere ori executive, o serie de ordine , decizii interne, puncte de vedere ce țin de componenta de organizare gestionată la nivelul secției pentru parchetele militare ( spre exp. nr. .../2017 – proiect ordin privind regulamentul referitor la gestionarea şi utilizarea sumelor din bugetul parchetelor militare; nr. …/2017 – …/2017 - Circulară pentru aplicarea unitară a dispozițiilor Ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 213/2014 referitor la infracţiuni săvârşite de persoane cu imunitate şi privilegii de competenţa parchetului militar; nr. …/2017 privind punct de vedere referitor salarizarea personalului militar).

De asemenea, a susținut propunerile conducerii secției de reorganizare a secțiilor/birourilor și modificare a Regulamentului de ordine interioară și a Statelor de funcții și personal, prin redistribuirea unor posturi vacante preluate de la parchetele inferioare, astfel încât să se asigure o mai bună repartizare a procurorilor pe categorii de activități, dar și o specializare in investigarea incidentelor din teatrele de operațiuni, ce are o importantă componentă de cooperare judiciară internațională.

Totodată, în activitatea de coordonare directă a activității Secției parchetelor militare a examinat în numele procurorului general legalitatea unor acte de urmărire și a dispus preluarea de cauze de la parchetele militare inferioare (spre exp. Ordonanțele nr. …/2016, nr. …/2016, nr. …/2016, nr.

179 / 236

…/2016, nr…./2016; nr. …/2017, nr…./2017, nr. …/2017, nr…./2017, nr. …/2017, nr. …/2017, nr. …/2017).

A acordat sprijin pentru cooperarea interinstituțională ori în materia asistenței judiciare internaționale (spre ex. lucrare …/2016 - dosar nr. …/2016 - cauza accident aviatic Moldova – 6 iunie 2016 m-am implicat în redactarea, semnarea și implementarea Acordului de echipă comună de anchetă, încheiat dintre PICCJ - Secția Parchetelor Militare și Procuratura Generală a Republicii Moldova, lucrarea SCJI nr. …/2016).

Activitatea de control – reglare: Monitorizarea ritmicității derulării anchetelor în cauzele importante

aflate pe rolul Secției reprezintă un obiectiv asumat la nivelul conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și este o activitate integrată în controlul operativ curent pe care doamna .... l-a exercitat asupra activității procurorilor secției. În acest sens, periodic conducerea secției și echipa de procurori anchetatori informează conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asupra stadiului cercetărilor în dosarele în lucru.

Săptămânal prim adjunctul procurorului general participă la ședințele organizate de conducerea secției cu procurorii anchetatori pentru verificarea ritmicității cercetărilor.

Astfel, doamna .... a examinat informări privind stadiul cercetărilor în cauzele aflate pe rolul secției ( nr. …/2017 - …/2017 : Stadiul cercetărilor în dosarul nr. …/2014 numit generic „Revoluţia din decembrie 1989”; nr. …/2016 din 28.08.2017 : Stadiul cercetărilor), acte de control, analize întocmite în cadrul secției privind activitatea proprie sau activitatea parchetelor militare (spre exp. nr. …/2017– Analiza soluţiilor de clasare sau renunţare la urmărirea penală faţă de inculpaţii arestaţi preventiv; nr. …/2017 – Situaţia acordurilor de mediere în cauzele soluţionate în semestrul I - 2017; nr. …/2017– Activitatea judiciară semestrul I - 2017; nr. …/2017– Situaţia cauzelor în care s-a dispus netrimiterea în judecată ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie; nr. …/2017 – Volum de activitate semestrul I/ 2017; nr. …/2017 – …/2017 – Analiza cauzelor în care procurorul a dispus revocarea ordonanţelor de renunţare la urmărirea penală; nr. …/2017 – …/2017 : Situaţia cauzelor privind infracţiuni de spălare a banilor ; nr. …/2017 – …/2017 : Cauze mai vechi de 2 ani de la prima sesizare (art.192 şi art. 196 C.p.); nr. …/2017 – …/2017 : Sinteză privind hotărâri CEDO; nr. …/2017– Analiza indicatorilor de calitate).

Serviciul pentru tehnologia informației Serviciul pentru tehnologia informaților ( STI) în anul 2016 și SI/2017 a

continuat desfăşurarea activităţilor de natură IT pentru susţinerea implementării Noilor Coduri penal şi de procedură penală.

Urmare raportărilor statistice de la finele anului 2016 şi semestrul I 2017, prim adjunctul procurorului general a dispus efectuarea unor analize ale

180 / 236

modului de obţinere a formularelor statistice şi a gradului de utilizare a modulului de statistică din sistemul ECRIS, transmițând parchetelor din subordine indicaţii şi termene vizând remedierea situaţiilor deficitare. Serviciul pentru Tehnologia Informaţiilor asigură accesul procurorilor la bazele de date/aplicaţiile externe - administrare conturi utilizatori (15 aplicaţii/baze de date, cu peste 1250 utilizatori/aplicaţie).

Doamna .... a coordonat activitatea desfășurată de specialiștii IT ai serviciului în cadrul mai multor programe pentru identificarea domeniilor de interes pentru Ministerul Public, în acord cu principalele direcții de acţiune cuprinse în Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare a Sistemului Judiciar în perioada 2015-2020, elaborarea propunerilor de proiecte vizând nevoile Ministerului Public, în concordanță cu cerințele programelor de finanțare, asigurarea implementării lor, și anume:

Mecanismul de Finanțare Norvegian 2009-2014 - Programul de finanțare RO24 - Întărirea capacității judiciare și cooperare „Îmbunătățirea sistemului de management al cauzelor ECRIS”;

„Sprijin pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Naţionale Anticorupţie prin creșterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor” – Programul de Cooperare Elvețiano-Român – derulat de ANABI;

Programul Operaţional Capacitatea Administrativă (POCA) 2014-2020; „Reforma Sistemului Judiciar” – finanţarea măsurilor incluse în Planul de acţiune al Strategiei pentru dezvoltarea sistemului judiciar 2016-2020.

De asemenea, Serviciul pentru Tehnologia Informaţiilor a contribuit la realizarea noului site al Ministerului Public, la configurarea unor platforme pentru echipele de proiecte.

În calitate de prim adjunct al procurorului general, doamna .... a avizat/aprobat documentele elaborate de serviciu privind Strategia de dezvoltare IT&C a PICCJ şi parchetelor subordonate pentru perioada 2016-2020 (inclusă în Strategia Ministerului Public pentru consolidarea dezvoltării şi afirmării instituţionale în perioada 2017-2020), revizuirea Planului de activitate anual în domeniul tehnologiei informaţiei – 2016 (18.08.2016), elaborarea Planului de activitate anual în domeniul tehnologiei informaţiei – 2017, Politica de securitate IT&C a PICCJ versiunea 3.0(aprobată prin Ordinul nr.112/24.05.2017 al Procurorului General al PICCJ ).

În anul 2016 a examinat, avizat/ soluționat un număr de 45 lucrări ( spre exp. nr. …/2016 - Grup de lucru constituit la Ministerul Justiției, în cadrul derulării proiect POCA 2014-2020; nr. …/2016 - Sistemului integrat de management POCA 2014-2020; nr. …/2016 - Întâlnire tehnică cu specialiștii Băncii Mondiale în cadrul Proiectului privind reforma sistemului judiciar – Plan de acțiune 2016-2020), iar în semestru I/2017 un număr de 61 lucrări ( spre

181 / 236

exp. nr. …/2017 – Raport de activitate IT 2016; nr. …/2017 - Raport referitor la Proiectul Reformei Sistemului Judiciar prin intermediul unui împrumut BIRD; nr. …/2017 – Aplicații și baze de date la care s-a asigurat accesul procurorilor/personalului de specialitate economică; activități în cadrul Programul operațional capacitate administrativă POCA 2014-2020; Proiect “Reforma Sistemului Judiciar” – finanțarea măsurilor incluse în planul de acțiune al Strategiei pentru dezvoltarea Sistemului Judiciar 2016-2020; Crearea serviciului securizat de transfer de fișiere; Proiectul e-Evidence – Justice Home Affair Council; nr. …/2017 – Procedură actualizare site-ul Ministerului Public; fișe de evaluare a personalului pentru anul 2016).

Biroul juridic În calitatea de coordonator direct al activității Biroului juridic doamna ....

a verificat și semnat în numele procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie acte în litigiile în care este parte Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau parchetele din subordine, și anume: întâmpinări; apeluri; recursuri; contestații în anulare; revizuiri; cereri de chemare în judecată; răspunsuri la întâmpinare; răspunsuri la interogatoriu; răspunsuri la memorii; contestații la executare (inclusiv împotriva procedurilor de executare silită a bunurilor aflate sub imperiul măsurilor asigurătorii penale); contestații privind lămurirea înțelesului, întinderii şi aplicării titlurilor executorii; plângeri prealabile și răspunsuri la acestea; plângeri contravenționale; cereri privind anularea și suspendarea executării unor acte administrative; cereri de suspendare a executării silite; cereri de intervenţie; cereri de repunere pe rol; cereri de strămutare; note de şedinţă, delegații de reprezentare a Ministerului Public în fața instanțelor judecătorești.

Dosarele au obiecte diverse constând, în principal, în acțiuni pentru anularea pe calea contenciosului administrativ a unor acte emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, litigii privind drepturi salariale, acțiuni în răspundere civilă delictuală, repararea prejudiciului cauzat prin erori judiciare, acordarea de daune pentru durata nerezonabilă a procesului penal, contestarea unor măsuri asiguratorii penale, pe cale civilă ori restituirea unor bunuri indisponibilizate/ridicate în cadrul procedurii penale etc.

De asemenea, doamna .... a examinat și avizat lucrări privind asigurarea de asistență de specialitate juridică în lucrări cu caracter juridic și anume: note de fundamentare și proiecte de hotărâri de guvern; note privind sesizarea ministrului justiției în vederea iniţierii procedurii de adoptare a unor acte normative; note privind legalitatea şi oportunitatea emiterii unor acte de sancționare disciplinară.

Volumul lucrărilor redactate în cadrul Biroului juridic pe care le-a examinat, avizat/ aprobat este de 771 în anul 2016, respectiv 978 în semestrul I/ 2017.

182 / 236

Direcția de audit public intern

În calitate de prim adjunct al procurorului general, doamna .... a verificat și aprobat în numele procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie lucrările elaborate în cadrul Direcției de audit public intern al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și anume: planul anul de audit public intern ori modificările aduse la acesta, notele privind domeniul auditabil identificat în cadrul Ministerului Public, rapoartele de audit și recomandările formulate în urma verificării activității la ordonatorul principal, ordonatorii secundar și cei terțiari, note de serviciu privind repartizarea atribuțiilor în cadrul direcției, delegări ș.a. De asemenea, a aprobat rapoartele de evaluare anuală a activității auditorilor publici interni pentru anul 2016.

În baza aspectelor constatate în urma examinării lucrărilor Direcţiei de Audit Public Intern în cadrul procedurii de aprobare a conținutului și recomandărilor și a celor rezultate din discuțiile cu conducătorii de parchet, managerii economici și auditorii publici interni, având în vedere și aspectele semnalate în raportul nr. … al DEFA a organizat o ședință de lucru cu personalul în data 26 mai 2017. Tema a fost ” O nouă abordare a problematicii activității de audit public intern și control managerial intern pentru adaptarea la evoluția cadrului legislativ și instituțional în care funcționează Ministerul Public, la specificul instituției de parte componentă a autorității judecătorești conform Constituției, la mecanismele de verificare și control consacrate prin legi organice ( control ierarhic, Inspecția Judiciară, ministrul justiției), regulamente aprobate de CSM și MJ, pentru a constitui un real sprijin pentru conducerea instituției în realizarea unui management instituțional eficient, menit să asigure îndeplinirea rolului constituţional”.

În cadrul discuțiilor doamna .... a formulat o serie de observații și recomandări pentru îmbunătățirea activității de audit public intern în ceea ce privește: calitatea rapoartelor de audit public intern, întocmirea planurilor de audit, corelarea gradului de complexitate al unității auditate cu numărul de auditori prezenți în misiune, experiența auditorilor, durata intervenției la fața locului și volumul documentelor, calitatea de supervizor, colaborarea cu DEFA, elaborarea ori revizuirea unor proceduri de lucru, pornind de la aspectele sesizate de auditorii interni în cadrul ședinței de lucru ș.a.

Prim adjunctul procurorului general, a examinat și avizat/ aprobat un număr de 90 lucrări în anul 2016 (rapoarte, referate, informări, ordine de deplasare, etc., spre exp. – Rapoarte de audit privind organizarea și desfășurarea activității financiar-contabile, de salarizare, de achiziții publice și a personalului auxiliar de specialitate), iar în semestrul I/2017 un număr de 71 lucrări (rapoarte, referate, informări, etc., spre exp. nr. …/2017, …/2017 - Proiectul Raportului de audit public intern, organizarea și desfășurarea

183 / 236

activității de achiziții publice, administrarea activității de tehnologia informației și celor specifice personalului auxiliar de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ; nr. ..2017 – Declanșarea misiunii de audit public intern privind Organizarea și desfășurarea activităților de achiziții publice, administrative, activităților de tehnologia informației și a celor specifice personalului auxiliar de specialitate; nr. …/2017; nr. …/2017 - Rapoarte de audit privind organizarea și desfășurarea activității financiar-contabile, de salarizare, de achiziții publice și a personalului auxiliar de specialitate; nr. …/2017 – Activitatea desfășurată în anul 2016).

Serviciul tehnic În contextul Deciziei nr. 51/2016 a Curții Constituționale, prin OUG

nr.6/2016 și HG nr. 158/2016, a fost creat cadrul legal pentru ca Ministerul Public să aibă un Serviciu Tehnic în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere.

Prin Ordinul ministrului justiției nr. 3442/C/13.09.2016 s-a aprobat modificarea statelor de funcții și personal al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmare înființării Serviciului tehnic, care va funcționa cu 45 posturi (37 ofițeri de poliție și 3 agenți de poliție), fiind totodată modificat și Regulamentul de ordine interioară al parchetului prin Ordinul ministrului justiției nr. 3624/C din 13 octombrie 2016.

Conform Ordinului …/08 iunie 2017 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie doamna .... a fost desemnată să coordoneze direct activitatea acestui serviciu aflat în curs de operaționalizare.

În acest scop a luat măsuri pentru delegarea unui procuror șef serviciu, asigurarea resurselor materiale ( echipamente tehnice, medii de stocare, stații de lucru, locație, mobilier, registre) și a resurselor umane (recrutarea și detașarea ofițerilor și agenților de poliție judiciară, asigurarea celuilalt personal auxiliar și de specialitate).

Au fost inițiate procedurile pentru selecția lucrătorilor de poliție judiciară ( publicare anunț pe site-ul instituției, constituire comisie de interviu prin Ordinul procurorului general nr. .../2017). În paralel, a inițiat prin Serviciul de Resurse Umane și Documentare, procedura de organizare a concursului pentru ocuparea funcției de specialist.

2. Alte activități privind managementul prim adjunctului procurorului general, exercitate din dispoziția procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau în calitate de înlocuitor de drept:

Serviciul de îndrumare și control În numele procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie a analizat și soluționat lucrări redactate la nivelul Serviciului de îndrumare și control având ca obiect:

184 / 236

plângeri formulate împotriva măsurilor dispuse şi a actelor de urmărire penală efectuate de procurorii şefi direcţii şi secţii, procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel ori a soluţiilor dispuse de către aceştia – 10 lucrări;

cereri de recuzare/declarații de abținere – 11 lucrări;

conflicte de competență apărute între procurori, în principal în cauze instrumentate de Direcţia Naţională Anticorupţie , Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și parchetele militare – 95 lucrări;

cereri de trimitere a unei cauze penale de la un parchet la un alt parchet egal în grad – 60 lucrări;

cereri de autorizare prealabilă a punerii în mișcare a acțiunii penale, în condițiile art. 9 și 10 C.p., în cauzele Secţiei de urmărire penală şi criminalistică și Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – 11 lucrări;

acte întocmite în urma unor activități de control la parchete şi propunerile de măsuri – 4 lucrări.

a examinat analize întocmite de Serviciul de îndrumare și control al PICCJ în domeniile prioritare și propunerile pentru îmbunătățirea activității/ consolidarea rezultatelor pozitive – 5 lucrări;

a avizat/semnat lucrările întocmite în cadrul Strategiilor naționale pe sistemul judiciar, informări către Ministerul Justiţiei și comunicarea unor date, informații – 13 lucrări;

a avizat corespondența cu Agentul Guvernamental CEDO privind cauze aflate pe rolul Curții europene ori hotărâri de condamnarea pronunțate împotriva României pentru furnizarea datelor relevante în vedere susținerii poziției României ori remedierea situațiilor în care au fost constatate încălcării ale prevederilor convenției în activitatea judiciară – 9 lucrări.

alte lucrări privind informări, analize, proiecte de acte normative/ ordine interne , puncte de vedere ( spre exp: nr. …/2016 - Proiect referitor la Regulamentul de organizare și funcționare al Grupului de lucru interinstituțional privind combaterea evaziunii fiscale (ANAF) – MAI; nr. …/2016 - Referat de aprobare a modificării Ordinelor nr. 331/2008 și nr. 106/2013 privind măsurile de combatere a corupției și a Ordinului nr. 164/2009 pentru evidența activității în cauzele privind infracțiunile de spălare a banilor; nr. …/2016 - Notă privind analiza cauzelor în care s-a dispus, în sem. I/2016, netrimiterea în judecată împlinire termen de prescripție și propuneri de măsuri; nr. …/2017, nr. …/2017 – Analiza cauze având ca obiect infracțiuni de contrabandă pe anul 2016; nr. …/2017 - Ordin privind instituirea unui mecanism de protecție a persoanelor instituționalizate aflate în situații vulnerabile; nr. …/2017 – Punct de vedere proiect de Lege pentru prevenirea și

185 / 236

combaterea spălării banilor și finanțării terorismului comunicat ONPCSB; nr. …/2017 – Punct de vedere proiect de Directivă europeană privind combaterea spălării banilor.

La repartizarea atribuțiilor în cadrul echipei de conducere în ceea ce privește examinarea lucrărilor redactate la nivel Serviciului de îndrumare și control s-a avut în vedere volumul și diversitatea activităților, specificul lucrărilor și corelarea cu activitatea celorlalte secții/ servicii atribuite în coordinarea directă, pentru a se asigura un filtru înaintea prezentării lucrărilor domnului procurorul general.

Volumul total de activitate cu privire la Serviciul de îndrumare şi control constă în examinarea, avizarea/ aprobarea unui număr de 264 lucrări în anul 2016, iar în semestrul I/2017 un număr de 369 lucrări, 225 lucrări privind emiterea, retragerea avizelor de poliție judiciară ori promovarea în funcțiile structurii de poliție judiciară în număr de în anul 2016 și 252 în semestru I/2017.

Serviciul de cooperare judiciară internațională, relaţii internaţionale şi programe :

În coordonarea directă a activității Serviciului( în anul 2016) doamna .... s-a implicat în realizarea atribuțiilor în domeniul cooperării judiciare internaționale și a celor în domeniul relațiilor internaționale și programelor.

Astfel :

a promovat ideea revenirii la forma anterioară de organizare în birouri cu procurori specializați pe cele două domenii de activitate, sens în care a susținut propunerile formulate în 2017 de reorganizare a structurii serviciului și modificare Regulamentului de Ordine interioară a parchetelor(lucrare în examinare la MJ);

a coordonat, examinat, avizat/ aprobat lucrări privind cooperarea judiciară în materie penală, participarea la programe, deplasări în străinătate, puncte de vedere, corespondență cu MJ, MAE, rapoarte de evaluare și anume un număr de 82 lucrări în 2016, respectiv 73 lucrări în anul 2017;

a participat la întâlnirile organizate la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul cooperării judiciare internaționale, programe ( exp. vizita Comisiei parlamentare de investigare a activităților ilegale legate de gestionarea deșeurilor și de protecția mediului din Italia – 20.03.2017; vizita delegației Procuraturii Generale a Ucrainei – 27.04.2017; vizita delegației Parchetului general din Palestina și semnarea memorandumului de înțelegere privind cooperarea judiciară bilaterală – 26.07.2017; delegație EJTN – magistrați din state UE 2.111.2016) și la discuțiile cu experții Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

186 / 236

Secția de resurse umane și documentare Pe baza dispozițiilor procurorului general ori în calitate de înlocuitor de

drept doamna .... a analizat și soluționat/ avizat, lucrări privind ordine interne, cu caracter normative, puncte de vedere privind interpretarea unor dispoziții legale, puncte de vedere privind proiecte de acte normative, ordine, decizii privind încadrare, delegare/ detașate, salarizare și alte lucrări privind personalul, propuneri de modificare Regulamentului de Ordine interioară a parchetelor, state de funcții și personal și alte lucrări privind organizarea și funcționarea Ministerului Public.

În anul 2016 a coordonat, examinat, avizat/ aprobat, semnat un număr de 125 lucrări, iar în anul 2017/ semestrul I un număr de 237, și anume:

ordine/decizii cu caracter individual privind delegarea, detașarea, promovarea, numirea, acordarea de drepturi salariale ca urmare a trecerii în tranșe superioare de vechime în funcție și în muncă;

ordine comune privind detașarea/prelungirea detașării/încetarea detașării specialiștilor antifraudă din cadrul MP, pe care le-am semnat împreună cu președintele ANAF ( 1 în anul 2016 și 4 în sem. I/ 2017);

propuneri de modificare a statelor de funcții și de personal ( nr. …, etc);

Alte lucrări privind salarizarea personalului avizate/ semnate, ordine interne, puncte de vedere proiecte de legi au fost:

avizat nota nr…/ – cu privire la aplicarea dispozițiilor OUG nr. 57/2015, modificată și completată, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pe anul 2016, în privința drepturilor salariale ale personalului auxiliar de specialitate și personalului conex (deciziile … și …/2016);

avizat nota nr. …/2017 care a stat la baza emiterii ordinelor/deciziilor de salarizare pentru specialiști IT din cadrul PICCJ (decizia nr. …/2017);

avizat nota nr. …/2017 care a stat la baza emiterii deciziilor de salarizare pentru personalul auxiliare de specialitate și conex din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (decizia nr. … și …/2017);

avizat nota nr. …/2017 care a stat la baza emiterii ordinelor de salarizare a procurorilor și personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor (ordinele nr. …, …, …/2017);

avizat referat de aprobare nr. …/2016 la proiectele de ordine privind salarizarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie conform OUG nr. 57/2015 (ordinele nr. …, …, …/2016)

187 / 236

avizat nota nr. …/2017 care a stat la baza emiterii ordinelor …………………./2017 referitoare la salarizarea personalului plătit din fonduri publice potrivit Legii nr. 153/2017, cu începere de la 01.07.2017;

nota privind observațiile și propunerile la legea cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și adresele nr. …/2017 de înaintare la Consiliul Superior al Magistraturii și la Camera Deputaților;

nr. …/2015, nr. …/2016 - Ordin privind clasarea la dosar a actelor procedurale întocmite în cursul urmăririi penale;

nr. …/2016 - Punct de vedere privind proiectul de lege referitor la organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;

nr. …/2016 - Concluzii la HG privind aplicarea Regulamentului UE 205/2219;

nr. …/2016, …/2016 - Punct de vedere privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice POCA 2014-2020;

nr. …/2015 - Analizare proiect de Ordin privind aprobarea nomenclatorului arhivistic pentru activitatea Ministerului Public;

nr. …/2016 - Proiect de lege privind executarea pedepselor și măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cadrul procesului penal – Legea nr. 254/2013;

nr. …/2016 - Date solicitate de Consiliul Superior al Magistraturii privind atribuțiile Ministerului Public pe 2016 pentru Raportul anual privind starea justiției;

nr. …/2016 - Ordin pentru modificarea Ordinului nr. …/2014 privind desemnarea procurorilor care instrumentează sau participă la soluționarea cauzelor cu minori;

nr. …/2016 - Ministerul Justiției – proiectul de Ordin comun privind modul informării scrise înmânate suspecților, inculpaților sau persoanelor condamnate în cadrul proceselor penale;

nr. …/2016 – Ordinul nr. …/30.06.2016 privind constituirea grupului de lucru pentru elaborarea Strategiei Ministerului Public pentru perioada 2015-2019;

nr. …/2015 din 18.11.2016 – Proiectul Planului de acțiune 2017-2020 pentru implementarea Strategiei Naționale Antidrog 2013-2020 (HG nr. 784/2013);

nr. …/2016 – Analiza statistică a stării infracționale a indicatorilor privind activitatea Ministerului Public în anul 2016;

188 / 236

nr. …/2016 - Ordin de modificare și completare a Ordinului nr. 213/2014 privind organizarea și funcționarea sistemului informațional;

nr. …/2014 - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Analiza cauzelor în care instanțele de judecată au pronunțat hotărâri definitive de achitare, restituire și trimiterea cauzei la procuror în 2016;

nr. …/2017 - Secția parchetelor militare – proiectul Ordinului pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea și utilizarea sumelor din bugetul parchetelor militare pentru acțiuni privind constatarea infracțiunilor flagrante;

nr. …/2017 - Ministerul Justiției – Solicitare consultare structuri de parchet din subordine cu privire la eventualele dificultăți cu care s-au confruntat în procesul de aplicare a celor patru noi coduri;

nr. …/2017 - Referat privind modul de interpretare a Ordinului nr. ../18.05.2017 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

nr. …/2017 - Notă privind inițierea unui proiect de modificare a disp. art. 3 al. 1 și 2 din OUG nr. 99/2016 – hotărârile judecătorești rămase neexecutate la 01.01.2017;

nr. …/2017 - Ordin privind abrogarea unor dispoziții ale ordinului nr. …/13.11.2014;

nr. …/2017 - MAI – Proiectul de Lege privind cooperarea autorităților publice române cu Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de aplicare a Legii (EUPOL);

nr. …/2017 - Ordin de modificare a Ordinului nr. …/01.08.2011 privind desemnarea procurorilor care efectuează verificările prealabile în vederea exercitării acțiunii disciplinare;

nr. …/2017 - Propuneri de modificare și completare a Legii nr. 544/2001 privind accesul la informații de interes public ;

nr. …/2017 - Programul de dezvoltare a sistemului de control intern/managerial pentru anul 2017;

nr. …/2016 din 23.03.2017 – Analiza activității judiciare în materie penală și civilă pentru anul 2016;

nr. …/2017 – Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Codului penal, a Codului de procedură penală și a Legii nr. 253/2013.

Totodată, a examinat şi semnat propuneri pentru numirea în funcţie de conducere, respectiv procuror șef secție parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunale, 5 lucrări în anul 2016, iar în sem I/2017 un număr de 9 lucrări, a emis 11 avize pentru ocuparea posturilor vacante

189 / 236

personal auxiliar ori conex, personal contractual în anul 2016 şi 17 în semestrul I/ 2017.

Serviciul de documente clasificate Pe baza dispozițiilor domnului procuror general a analizat și soluționat/

avizat, lucrări ( în număr de 2058 în anul 2016 , respectiv, în număr de 1444 în anul 2017) privind protecția informațiilor clasificate, inventarierea, arhivarea și alte operațiuni cu documente clasificate, acte de control privind aplicarea regulilor de protecție a informațiilor clasificate și de gestionare a documentelor cu acest regim, îndrumarea parchetelor din subordine în legătură cu măsurile de protecție, date statistice privind documentele/ informațiile gestionate de Serviciu, infograme, informări/ sesizări ONPCSB.

De asemenea, a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii precizări cu privire la îndeplinirea condițiilor generale de acces la informații clasificate (lucrarea nr. …/2017), în vedere revizuirii procedurilor interne.

Unitatea de management al proiectelor Doamna .... a coordonat, examinat, avizat/ soluționat lucrări privind

programe cu finanțare externă al căror beneficiar este Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și anume: 19 în anul 2016 (referate, informări, contracte, etc., spre exp. …/2016 – contract finanțare pentru implementare proiect “Dezvoltare instituțională și formare profesională pentru magistrați în domeniul management al cauzelor de violență domestic 2020 “), respectiv, 47 lucrări în semestrul I/2017 (referate, informări, contracte, etc., exp. …/2017 - Ministerul Justiției – Întâlnire de lucru privind proiectele de reutilizarea publică și socială a sumelor de bani rezultate din valorificarea bunurilor confiscate -ANABI).

Departamentul economico-financiar și administrativ În cadrul acestui departament a examinat, avizat/ aprobat lucrări

(rapoarte, referate, contracte, informări, etc.) în număr de 62 în anul 2016, respectiv în număr de 59 în anul 2017.

În raport de cele expuse, rezultă că volumul de activitate desfăşurat de doamna .... în funcția de prim – adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a concretizat în 4.932 lucrări soluționate în perioada 17.05.2016 – 31.12.2016 şi 5.354 lucrări soluționate în semestrul I/2017.

1. Alte activităţi desfăşurate în cadrul echipei manageriale: Doamna ...., prim-adjunctul procurorului general este membru de drept

al Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Colegiul de conducere hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public şi este constituit din procurorul general al PICCJ, prim-adjunctul şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.

Prim adjunctul procurorului general ca membru de drept în cadrul Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi

190 / 236

Justiţie a participat la şedinţele colegiului, și anume la 9 în anul 2016 (10/2016 - 27.05.2016; 11/2016 - 22.06.2016; 12/ 2016 - 08.07.2016; 13/2016 - 13.07.2016; 14/2016 - 14.07.2016; 15/2016 - 28.07.2016; 16/2016 - 26.09.2016; 17/2016 - 13.10.2016; 18/2016 - 19.12.2016), iar în semestrul I/ anul 2017 la 5 ședințe ( 2/2017 - 18.01.2017; 3/2017 - 14.02.2017; 6/2017 - 05.04.2017; 7/2017 - 10.05.2017; 8/2017 - 19.06.2017).

De asemenea, doamna .... participă în calitate de invitat la ședințele Consiliului Științific al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reînființat în anul 2016 și a propus teme de dezbatere. Consiliul Științific are un rol important în găsirea de soluții pentru clarificarea unor probleme de drept ( practică neunitară sau cu caracter de noutate), sesizate în practica parchetelor.

În activitatea de reprezentare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:

a susținut prezentări în cadrul conferinței “Prevenirea și combaterea corupției în sistemul judiciar în sud - estul Europei” (01-02.11.2016, lucrare nr. 1765/C/2016), seminarului organizat cu tema ” Etica în sistemul judiciar - procurori” și a programului de schimb între autoritățile judiciare EJTN.

a participat la Conferința națională organizată de PICCJ cu tema ” Apărarea mediului forestier prin drept penal – București 5.11.2016), la ceremonia organizată cu prilejul deschiderii cursurilor în cadrul Institutului Național al Magistraturii (13.01.2017), Școlii Naționale de Grefieri (13.06.2016).

a primit vizita Comisiei parlamentare de investigare a activităților ilegale legate de gestionarea deșeurilor și de protecția mediului din Italia( 20.03.2017).

a participat la întâlnirile cu grupul de experți din cadrul Misiunii Tehnice a Comisiei Europene aflați la București pentru discuții vizând Mecanismul de Cooperare și Verificare, cu delegația Procuraturii Generale a Ucrainei (27.04.2017), la semnarea Memorandumului de înțelegere privind cooperarea judiciară bilaterală între PICCJ și Procuratura Generală din Palestina, la întâlniri cu magistrați, experți din alte state.

MANAGEMENTUL ADJUNCTULUI PROCURORULUI GENERAL

Prin Decretul nr. …/ 2013 al Preşedintelui României, publicat în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.276 din 16 mai 2013, domnul … a fost numit în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru un mandat de trei ani.

191 / 236

Prin ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. … din 16 mai 2013 s-a stabilit să coordoneze activitatea Secţiei de urmările penală şi criminalistică şi a Departamentului economico-financiar şi administrativ şi a Serviciului de documente clasificate.

Tot prin ordin al procurorului general i-a fost delegată calitatea de ordonator principal de credite.

După modificarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor prin ordinul ministrului justiţiei nr. 2632/C/2014, domnul ... a coordonat în fapt şi activitatea Serviciului de îndrumare şi control.

La data de 3 februarie 2016 procurorul general ... a fost eliberat din funcţie urmare a demisiei, astfel că, începând cu această dată, domnul ... l-a înlocuit pe acesta în exercitarea atribuţiilor ce-i reveneau în această calitate, având în coordonare directă Secţia de urmărire penală şi criminalistică, Departamentul economico-financiar şi administrative, Serviciul de documente clasificate, Direcţia de audit public interne şi Serviciul de îndrumare şi control (ordinul prim adjunctului procurorului general nr. 20 din 3 februarie 2016) şi, ulterior, Secţia de resurse umane şi documentare, Departamentul economico-financiar şi administrative, Serviciul de documente clasificate, Direcţia de audit public intern, Serviciul de îndrumare şi control şi Biroul de informare şi relaţii publice(ordinul prim adjunctului procurorului general nr. 27 din 8 februarie 2016).

Începând cu data de 3 mai 2016 domnul ... a coordonat în mod direct activitatea Secţiei de resurse umane şi documentare, Departamentului economico-financiar şi administrativ, Serviciului de documente clasificate, Direcţiei de audit public intern şi a Serviciului de îndrumare şi control (ordinul procurorului general nr. 84 din data de 3 mai 2016).

1. Atribuțiile adjunctului procurorului general al PICCJ conferite de dispoziţiile regulamentare precum şi cele izvorâte din delegarea managerială:

Începând cu data de 16 mai 2016 acesta a îndeplinit funcţia de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, funcţie în care a fost iniţial delegat pentru o perioadă de 6 luni, ulterior numit pentru un mandat de trei ani prin Decretul Preşedintelui României nr. … 30 decembrie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1072 din 30 decembrie 2016.

Adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie acționează pentru îndeplinirea ordinelor şi altor dispoziţii ale procurorului general, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea Secţiei de resurse umane şi documentare, Departamentului economico-financiar şi administrativ, Unităţii de management al proiectelor. În fapt, a coordonat şi activitatea Serviciului de îndrumare şi control, pe componenta emiterii avizelor de poliţie judiciară, dar şi cu privire la alte activităţi(ordinul nr. 97 din 17 mai 2016 şi nr. 4 din 10 ianuarie 2017).

192 / 236

2.Activitatea desfăşurată de adjunctul procurorului general în perioada supusă controlului

Activitatea desfăşurată de adjunctul procurorului general a fost verificată şi analizată prin raportare la: obiectivele pe care şi le-a propus în proiectul de management pe care l-a prezentat în faţa Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, ordinele procurorului general prin care i-au fost delegate atribuţiile, precum şi prin prisma dispoziţiilor art. 15 din Regulamentul de ordine interioară a parchetelor.

Obiectivele propuse prin proiectul de management s-au armonizat pe deplin cu obiectivele înscrise în proiectele de management ale procurorului general şi prim-adjunctului procurorului general şi au vizat în principal întărirea capacităţii instituţionale prin optimizarea organizării şi funcţionării instituţiei şi eficientizarea urmăririi penale prin intensificarea activităţilor de combatere a infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate infracţiunilor de corupţie, conflict de interese, spălare de bani, evaziune fiscal, contrabandă; luarea de măsuri în vederea creşterii gradului de recuperare a prejudiciilor produse prin săvârşirea infracţiunilor; uniformizarea jurisprudenţei, potrivit competenţelor legale, în vederea asigurării predictibilităţii aplicării legii;dispunerea de măsuri pentru desfăşurarea de anchete penale efective şi evitarea încălcării drepturilor garantate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Verificările efectuate cu privire la activitatea de coordonare şi control realizată pe secţiile şi departamentele repartizate au evidenţiat următoarele aspecte:

Secţia de resurse umane şi documentare Activitatea de coordonare în domeniul resurselor umane: În cursul anului 2016, în îndeplinirea atribuţiilor de coordonare ale

Secţiei, adjunctul procurorului general a făcut demersuri pentru suplimentarea numărului maxim de posturi pentru Ministerul Public. Rezultatul acestor demersuri s-a concretizat în suplimentarea prin HG158/2016 cu un număr de 80 de posturi ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, dintre care 40 de posturi au revenit Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

De asemenea, în urma acestor demersuri, prin ordinul nr. ../C/13.09.2016 al ministrului justiției a fost aprobat statul de funcții și de personal al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, urmare a suplimentării numărului de posturi cu 37 ofițeri de poliție judiciară, 3 agenți de poliție judiciară, 1 procuror șef serviciu, 1 grefier șef serviciu, 1 grefier, 1 specialist, 1 șofer, prin înființarea Serviciului tehnic, iar prin ordinul nr. ../C/04.08.2016 al ministrului justiției au fost aprobate statele de funcții și de personal ale parchetelor de pe lângă curțile de apel și ale unităților din subordine ca urmare a propunerilor de transformare/redistribuire posturi, în vederea echilibrării schemelor de personal, a stabilirii unui raport just între numărul personalului auxiliar de specialitate și cel prevăzut pentru celelalte

193 / 236

categorii de personal din Ministerul Public (au fost transformate/redistribuite 14 posturi din cadrul parchetelor prin reducerea unor posturi de la parchete cu volum mic de activitate și suplimentarea parchetelor care înregistrează o creștere constantă a volumului de activitate).

Au fost formulate propuneri de modificare a statelor de funcții și de personal ale parchetelor de pe lângă curțile de apel și ale unităților din subordine, prin transformarea unor posturi vacante din alte categorii de personal în posturi de procuror sau de personal auxiliar de specialitate sau prin redistribuirea unor posturi vacante (total 11 posturi - 2 posturi de procuror redistribuite, 7 posturi pers. auxiliar de specialitate și conex 3 redistribuite și 4 transformate, 2 posturi personal contractual transformate în pers. auxiliar de specialitate și redistribuite la alte parchete). În acest sens sunt adresele nr. …; …; ..; ..; …; … din data de 24 mai 2017.

În vederea alocării eficiente a resurselor umane, adjunctul procurorului general a făcut demersuri pentru acoperirea necesarului de personal în cadrul unităţilor cu volum mare de activitate . Ca urmare, în anul 2016 au fost delegaţi 150 de procurori în funcţii de execuţie, iar în primul trimestru al anului 2017 un număr de 169 de procurori.

Activitatea de coordonare în domeniul unificării jurisprudenţei În perioada supusă controlului, în vederea soluţionării corecte a

problemelor de drept apărute în urma intrării în vigoare a noilor coduri, pentru unificarea practicii judiciare sau pentru probleme curente, la nivelul Serviciului de documentare şi statistică judiciară au fost elaborate un număr de 218 de note de studiu, care au fost examinate şi vizate de adjunctul procurorului general .

Între temele abordate ce au făcut obiectul acestor note de studiu amintim următoarele: practici în insolvență; drepturile victimelor criminalității; protecția datelor cu caracter personal; ordinul european de anchetă în materie penală; reglementarea conflictului de interese în lumina deciziei Curții Constituționale nr. 603/2015; amendamente la Codul de procedură penală urmare deciziei Curții Constituționale nr. 23/2015; punerea în executare a măsurilor asigurătorii luate de către judecător; sesizarea unor abuzuri în procedura de legiferare; regimul corpurilor delicte si a celorlalte mijloace materiale de proba; participarea procurorului în cauzele având ca obiect contestaţiile formulate în temeiul Legii 254/2013; modalitatea de aplicare a măsurilor asiguratorii (ANABI); raporturile Ministerului Public cu Ministerul Justiţiei; proiectul Statutului Consiliului pentru Investigarea Crimelor Comise de Regimurile Comuniste; combaterea evaziunii fiscale; răspunderea materială a magistraţilor; punerea în executare a mandatului european de arestare, etc.

Activitatea de coordonare în domeniul formulării de observaţii şi propuneri la proiecte de lege

194 / 236

În perioada supusă controlului, au fost formulate observații și propuneri, ce au fost examinate şi avizate de adjunctul procurorului general, cu privire la următoarele proiecte de lege: Lege-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (lucrare nr. …/2017); modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români; proiectul de lege privind unele măsuri de protecţie a victimelor infracţiunilor; proiectul de modificare a art.318 din Codul de procedură penală – renunţarea la urmărirea penală; proiectul de lege privind statutul personalului auxiliar de specialitate; proiectul de lege privind graţierea unor pedepse; proiectul de lege privind cooperarea autorităţilor române cu EUROPOL.

Au fost formulate propuneri pentru modificarea unor acte normative: propunere de modificare legislativă care să coreleze art.25 şi art.30 din Legea nr.535/2004 şi art.11 din Ordonanţa de Urgenţă nr.78/2016 privind competenţa DIICOT; propuneri de modificare şi completare a Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public.

Activitatea de coordonare în domeniul emiterii ordinelor interne cu caracter normativ:

În anul 2016 şi primul semestru al anului 2017 au fost examinate/ avizate un număr de 114 ordine cu caracter normativ ale procurorului general privind: reglementarea activităţii de control în cadrul Ministerului Public; eficientizarea anchetelor în cauzele în care agenții statului sunt cercetați pentru fapte de rele tratamente comise în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor profesionale; aprobarea Nomenclatorului criteriilor de cartare a documentelor în activitatea Ministerului Public, cu excepția termenelor de păstrare; desemnarea funcţionarului de securitate pentru protecţia informaţiilor Uniunii Europene clasificate; constituirea grupului de lucru pentru identificarea domeniilor de interes, conturarea și elaborarea propunerilor de proiect vizând nevoile Ministerului Public; constituirea grupului de lucru pentru aplicarea OUG nr. 6/2016; punerea la dispoziția instanțelor a rechizitoriilor în sistemul ECRIS; organizarea şi funcţionarea Consiliului Ştiinţific al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; protecția documentelor create și gestionate de parchete; aprobarea Regulamentului privind măsurile metodologice, organizatorice, termenele şi circulaţia proiectelor de acte normative în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; clasarea la dosar a actelor procedurale întocmite în cursul urmăririi penale; desemnarea membrilor din partea Ministerului Public în Consiliul de coordonare a Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate; constituirea grupului de lucru pentru identificarea domeniilor de interes, conturarea și elaborarea propunerilor de proiect vizând nevoile Ministerului Public; aprobarea procedurii operaționale „Organizarea și desfășurarea activității de management al proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă în cadrul Parchetului de pe

195 / 236

lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”; constituirea grupului de lucru pentru elaborarea Strategiei Ministerului Public pentru perioada 2015-2019; editarea publicaţiilor Ministerului Public; ocuparea posturilor prevăzute în statul de funcţii şi de personal al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; aprobarea Regulamentului privind măsurile metodologice, organizatorice, termenele şi circulaţia proiectelor de acte normative în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; aprobarea Normelor metodologice specifice privind organizarea și exercitarea controlului financiar preventiv propriu în Ministerul Public; desemnarea persoanelor care exercită controlul financiar preventiv propriu în Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie; aprobarea Procedurii de sistem privind „Monitorizarea cheltuielilor aprobate în bugetul Ministerului Public”; aprobarea procedurii de sistem privind „Întocmirea și depunerea situațiilor financiare trimestriale și anuale, precum și a unor raportări financiare lunare la nivelul Ministerului Public”; aprobarea Procedurii de definitivare a personalului auxiliar de specialitate din cadrul Ministerului Public pe posturi vacante temporar; constituirea comisiei de interviu în vederea detașării ofițerilor și agenților de poliție judiciară în Serviciul tehnic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; organizarea și efectuarea inventarierii patrimoniului Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe anul 2016; sistemul de arhivare electronica; aprobarea Strategiei Ministerului Public pentru consolidarea dezvoltării și afirmării instituționale în perioada 2017-2020; desfăşurarea activităţii de evidenţă şi selecţionare a documentelor de arhivă; constituirea Comisiei de analiză privind încălcarea dreptului de acces la informaţiile de interes public; constituirea și funcționarea Comitetului pentru situaţii de urgenţă la nivelul Ministerului Public; accesul și circulația în sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; constituirea Comitetului pentru securitate şi sănătate în muncă la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; aprobarea procedurii operaționale „Achiziția directă de produse la nivelul unităților și structurilor de parchet din cadrul Ministerului Public”; delegarea calității de ordonator principal de credite şi desemnarea persoanelor împuternicite să semneze documentele care fac obiectul delegării; aprobarea Politicii de securitate IT&C a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; desemnarea procurorilor care examinează propunerile formulate în baza Legii nr. 51/1991; aprobarea procedurii de sistem „Angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale în cadrul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie”; aprobarea procedurii operaționale „Achizițiile publice realizate la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și structurilor de parchet din Ministerul Public în cadrul proiectelor europene finanțate prin Programul Operațional Capacitatea Administrativă (POCA) 2014-

196 / 236

2020”; instituirea unui mecanism de protecție a persoanelor instituționalizate aflate în situații vulnerabile.

Volumul de activitate al adjunctului procurorului general în coordonarea acestei Secţii s-a concretizat în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2016 emiterea a 1348 ordine; 470 referate/note 138 referate evaluare personal auxiliar de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; 64 referate de evaluare funcţionari publici din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; 52 - referate evaluare personal contractual din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; 318 - referate evaluare inspectori antifraudă; şi în perioada 1 ianurie-30 iunie 2017, 128- referate/note.

Departamentul economico-financiar şi administrativ În coordonarea acestui departament, adjunctul procurorului general a

făcut demersuri pentru alocarea fondurilor necesare realizării unor lucrări de reparaţii şi întreţinere atât la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi la unităţile de parchet din teritoriu.

Rezultatul acestor demersuri s-a concretizat în efectuarea în anul 2016 a unui număr de 120 de lucrări de reparaţii curente la 40 de sedii de unităţi de parchet, în valoare totală de 2.691.870 lei, iar în primul semestru al anului 2017 a unui număr de 27 de lucrări de reparaţii curente la 16 sedii, în valoare totală de 730.000 lei, constând în principal în: modernizări ale instalaţiilor de încălzire; intervenţii la instalaţii electrice ale imobilelor care să permită funcţionarea în bune condiţii a tehnicii de calcul achiziţionate; lucrări la învelitori; înlocuire tâmplărie din lemn cu tâmplărie din PVC.

În anul 2016, bugetul alocat Ministerului Public pentru reparaţii capitale a fost de 2.464.000 lei, mai mic cu 639.100 lei decât în anul 2015, iar pentru anul 2017 bugetul alocat este de 7.670.000 lei.

În anul 2016 s-au efectuat reparaţii capitale la sediile Parchetului de pe lângă Judecătoria Bicaz (74.000 lei); Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj (61.500 lei), Parchetul de pe lângă Judecătoria Vişeul de Sus (50.000 lei), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov (94.200 lei), Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna (33.700 lei), Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag (28.700 lei), Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj (100.000 lei), Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi (103.000 lei), Parchetul de pe lângă Tribunalul Ploieşti (311.200 lei), Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava (231.000 lei), Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi (68.000 lei), Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş (75.000 lei), Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti (450.000 lei), Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (743.000 lei).

În primul trimestru al anului 2017 s-a derulat procedura simplificată pentru adjudecarea lucrărilor de reparații capitale la Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag (valoare totală de 859.660 lei fără TVA), Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna (valoarea adjudecată este de 497.378 lei), Parchetul

197 / 236

de pe lângă Curtea de Apel Brașov (valoare estimată a lucrărilor 4.143.277 lei fără TVA), Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa (valoarea estimată a lucrărilor este 4.584.554 lei fără TVA).

A fost finalizată în semestrul I al anului 2017 lucrarea începută în anul 2016 la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti (valoarea finală a lucrării a fost de 676.334 lei).

În ceea ce priveşte stadiul proiectelor de investiţii şi reparaţii capitale ale Ministerului Public aflate în execuţie în parteneriat cu Compania Naţională de Investiţii, pentru realizarea lucrărilor de reparaţii capitale la sediile Parchetului de pe lângă Judecătoria Rm. Vâlcea şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti, au fost semnate contractele de execuţie, lucrările aflându-se în derulare. Se află în procedură de achiziţie contractul de execuţie lucrări de reparaţii capitale şi extindere sediu pentru Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău; celelalte investiţii se află în diferite faze: finalizare note conceptuale şi teme de proiectare şi transmiterea acestora CNI, achiziţii şi atribuire servicii de proiectare, obţinere autorizaţii de construire, realizare documentaţie urbanism, etc.

Demersurile efectuate de adjunctul procurorului general s-au concretizat şi în obţinerea de finanţări pentru achiziţia de autoturisme noi atât pentru unităţile din teritoriu, cât şi pentru Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Astfel, în cursul anului 2016 au fost achiziţionate un număr de 105 autoturisme, repartizate după cum urmează: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – 3; parchetele de pe lângă curţile de apel – 14; parchetele de pe lângă tribunale – 31 autoturisme Dacia Duster 4x4; parchetele de pe lângă judecătorii – 55 Dacia Logan.

De asemenea, în perioada de referinţă, au fost achiziţionate de unităţile din teritoriu, potrivit bugetelor repartizate 81 de multifuncţionale (436.140 lei), 1024 staţii de lucru (3.726.778 lei), 21 centrale termice (273.500 lei), 91 de imprimante de mare capacitate (385.773 lei), 24 servere complet echipate (513.000 lei), 40 unităţi UPS (187.600 lei), 5 centrale telefonice (84.000 lei), 47 notebook (180.000 lei) , 5 sisteme de avertizare la incendiu (52.000 lei), etc.

Preocuparea pentru reducerea efectelor subfinanţării din perioada 2008-2014, a permis realizarea în anul 2016 şi primul semestru al anului 2017 a achiziţiilor de natura obiectelor de inventar necesare desfăşurării activităţii pentru unităţile Ministerului Public.

La repartizarea fondurilor pentru achiziţia de obiecte de inventar s-a avut în vedere menţinerea unei strategii de alocare astfel încât marii beneficiari să fie unităţile din teritoriu, precum şi alocarea tuturor resurselor necesare Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Astfel, utilizarea în procente a acestui buget se prezintă după cum urmează: unităţile din teritoriu – 56,50% (3.250.640 lei), Direcţia Naţională Anticorupţie - 23,48% (1.350.000 lei), Direcţia de Investigare

198 / 236

a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – 11% (622.000 lei) şi PÎCCJ – 9,15% (526.000 lei).

Au fost achiziţionate cu prioritate, de către ordonatorii de credite, sisteme de calcul şi echipamente periferice.

În perioada 21 iunie-27 septembrie 2016 s-a desfăşurat misiunea de audit a Curţii de Conturi asupra situaţiilor financiare încheiate la 31 decembrie 2015 de către Ministerul Public care a exprimat o opinie nemodificată (fără rezerve), constatând că „situaţiile financiare luate în ansamblul lor au fost întocmite, din toate punctele de vedere semnificative, în conformitate cu cadrul general de raportare financiară aplicabil în România şi oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare, a performanţei financiare a Ministerului Public la data de 31 decembrie 2015, şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată”, ceea ce a condus la emiterea certificatului de conformitate.

În perioada 26 iunie – 29 septembrie 2017 s-a desfăşurat misiunea de audit a Curţii de Conturi asupra situaţiilor financiare încheiate la 31 decembrie 2016 de către Ministrul Public.

Pentru al doilea an consecutiv Ministerul Public a obţinut certificat de conformitate. De menţionat este faptul că un astfel de certificat nu a mai fost obţinut din anul 2005.

Volumul de activitate al adjunctului procurorului general în coordonarea acestui Departament s-a concretizat: în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2016: emiterea/avizarea a 356 devize, contracte ; 34 - rapoarte de audit , iar în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2017 emiterea/avizarea 191 devize, contracte; 2 - rapoarte de audit

Unitatea de management al proiectelor Unitatea de management al proiectelor a fost organizată în vederea

derulării programelor cu finanţare externă al căror beneficiar este Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În perioada supusă controlului, activitatea acestui departament a fost coordonată de adjunctul procurorului general, domnul ....

În perioada supusă controlului au fost implementate proiecte finanţate de Comisia Europeană şi Mecanismului Norvegian 2009-2014, după cum urmează:

- JUST/2013/JPEN/AG/4475 Întărirea cooperării judiciare la nivel european:

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție este Autoritate de Implementare, iar co-beneficiari ai acestui proiect sunt: Parchetul General din Spania, Ministerul Public din Suedia, Parchetul General din Saxonia, British Council din România, Institutul Cervantes din România, Institutul Goethe din România.

Proiectul a avut un buget de 410.512,48 EUR, iar perioada de implementare a fost 17 martie 2014 – 18 martie 2016;

199 / 236

-JUST/2013/ISEC/DRUGS/AG/6412 Întărirea cooperării autorităților de aplicare a legii din Uniunea Europeană în domeniul livrărilor supravegheate de droguri:

Parteneri în cadrul acestui proiect: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (coordonator), Parchetul General al Republicii Estonia şi Poliția Judiciară din Lituania.

Proiectul s-a derulat în perioada 1 martie 2015-28 februarie 2017, a avut un buget de 178.673, 38 EUR şi a avut drept scop facilitarea comunicării între instituțiile judiciare și de aplicare a legii din Statele Membre UE prin crearea unei liste de contacte naționale responsabile cu autorizarea livrărilor supravegheate, precum și crearea de reguli comune privind transmiterea și executarea solicitărilor;

- HOME/2013/ISEC/AG/FINEC/4000005184 Îmbunătăţirea metodelor de investigare şi a cooperării instituţionale în vederea combaterii fraudei cu TVA

Parteneri în cadrul acestui proiect sunt: Ministerul Public (coordonator), Parchetul General din Bulgaria, Parchetul General din Polonia, Inspectoratul General al Poliţiei Române, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, a avut un buget de 266.750 Euro şi s-a desfăşurat în perioada 11 august 2014-11 mai 2016;

-JUST/2015/JTRA/AG/EJTR Punerea la dispoziția unităților de parchet a formării specializate a procurorilor în domeniul instrumentelor moderne de cooperare judiciară

Parteneri în cadrul proiectului sunt Ministerul Public (coordonator), Ambasada Italiei – Institutul Italian de Cultură din România, Institutul Cervantes din România, Parchetul General din Dresda, Germania.

Proiectul are ca obiectiv întărirea cooperării judiciare la nivel european prin asigurarea de pregătire de specialitate în folosirea instrumentelor de cooperare judiciară, asigurate procurorilor europeni de Convenția europeană de asistență în materie penală, perioada de implementare fiind în perioada 1 septembrie 2016 – 1 septembrie 2018 şi are un buget de 169.914 Euro;

-Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014, Fondul pentru Relaţii Bilaterale de la nivelul programului RO20 „Violență domestică și violență bazată pe deosebirea de sex”, proiect ”Dezvoltare instituţională şi formare profesională pentru magistraţi în domeniul managementului cauzelor de violenţă domestică”

Beneficiar/Coordonator este Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parteneri fiind Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Institutul Naţional al Magistraturii, Consiliul Europei (CoE).

Obiectivele specifice ale proiectului au fost: 1. Realizarea unor instrumente şi modele de documente pentru a fi

folosite în managementul cazurilor şi în comunicarea cu diverse

200 / 236

instituții/entităţi de către procurorii şi judecătorii care lucrează direct în cauzele de violenţă domestică.

2. Consolidarea capacității Institutul Naţional al Magistraturii de-a realiza programe de formare continuă pentru procurori şi judecători pe domeniul combaterii violenței domestice.

3. Creșterea nivelului de cunoștințe și abilități ale magistraților asupra nevoilor victimelor, cu scopul de a creşte nivelul de înţelegere şi pentru o mai bună gestionare a cazurilor de violenţă domestică.

Proiectul a avut un buget în valoare de 185.000 EUR şi s-a derulat în perioada iulie 2016 - aprilie 2017;

-HOME/2013/ISEC/AG/FINEC/4000005220“Noi instrumente operaţionale pentru organele de cercetare penală şi autorităţile judiciare din Uniunea Europeană în scopul efectuării de investigaţii financiare în cauze transnaţionale cu componentă de recuperare a produselor infracţiunilor”

Beneficiar/coordonator este Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parteneri fiind Ministerul Justiţiei – coordonator, IRZ – Fundația Germană pentru Cooperare Judiciară Internațională și Ministerul Public.

Scopul acestui proiect este creșterea eficienței instituțiilor judiciare și de aplicare a legii în recuperarea produselor infracţiunilor și impulsionarea cooperării între autoritățile din Statele Membre ale Uniunii Europene.

Obiective principale avute în vedere sunt: 1.sprijinirea practicienilor (grupul țintă) în procesul securizării produselor

infracțiunilor prin crearea unui ghid operațional care să reflecte experiența din Statele membre ale Uniunii Europene.

2.îmbogățirea cunoștințelor practicienilor români prin formare continuă în domeniul celor mai bune metode de investigare a infracțiunilor financiare și urmăririi produselor infracțiunilor.

Durată proiectului este de 24 de luni(01.09.2014-30.08.2016), bugetul estimat fiind de maxim 268.042 euro, din care maxim 241.237,80 euro reprezintă contribuția Comisiei Europene.

-JUST/2014/JACC/AG/VICT/7475 Creşterea eficienţei parchetelor din Bulgaria şi România în domeniul asistării victimelor infracţiunilor şi promovarea cooperării lor cu organizaţiile locale şi străine de asistare a victimelor

Partenerii proiectului sunt: Fundaţia Germană pentru Cooperare Judiciară Internaţională – Deutsche Stiftung für internationale rechtliche Zusammenarbeit e. V. (IRZ e. V.) – Republica Federală Germania Procuratura Generală a Republicii Bulgaria, Ministerul Public român, Fundaţia Weisser Ring – Republica Federală Germania.

201 / 236

Obiectivele stabilite sunt următoarele: 1.promovarea implementării Directivei 2012/29/EU a Parlamentului

European şi a Consiliului privind stabilirea de standarde minime pentru drepturile, sprijinul şi protecţia victimelor infracţiunilor;

2.îmbunătăţirea capacităţii unităţilor de parchet de a gestiona relaţia cu victimele infracţiunilor, dezvoltarea de recomandări şi linii directoare pentru a gestiona relaţia cu victimele într-un mod profesionist şi respectuos şi pentru identificarea nevoilor speciale ale victimelor infracţiunilor, nevoi ce pot apărea în cadrul fazei de cercetare penală/urmărire penală a procesului penal;

3.crearea unui sistem naţional de transmitere a informaţiilor referitoare la victime, sistem ce urmează a fi utilizat de către organele de cercetare şi urmărire penală şi organizaţiile pentru sprijinul victimelor.

Bugetul este de 242.162,73 euro şi perioada de implementare este februarie 2016 – februarie 2018.

Mecanismul financiar Norvegian 2014-2021 In cursul anului 2016 a fost creionat si un proiect predefinit in cadrul

Mecanismului Financiar Norvegian dedicat Ministerului Public. Valoarea proiectului este de 4.250.000 euro si este unul din cele 4

proiecte dedicate sistemului judiciar in cadrul noului exercițiu financiar. Beneficiari sunt Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ,

în calitate de coordonator, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism .

În cadrul proiectului vor avea loc cursuri de formare pentru peste 800 de procurori, specialişti şi ofiţeri de poliţie judiciară.

Se vor achiziţiona, de asemenea, echipamente specifice investigării infracţiunilor informatice, infracţiunilor împotriva mediului înconjurător, precum şi infracţiunilor de criminalitate economico-financiară ce se săvârşesc în mediul virtual.

Se are în vedere şi efectuarea unor cursuri de master la University College of Dublin în domeniul investigaţiilor cibernetice, în acest sens dorindu-se pregătirea a 15 specialişti din domeniul IT&C.

Fişa de proiect a fost depusă în luna februarie 2017, în momentul de faţă proiectul urmând să fie evaluat de către finanţator.

POCA – Programul Operațional Capacitatea Administrativă Începând cu luna iulie 2013 au avut loc primele reuniuni cu

reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice si Fondurilor Europene au avut loc în iulie 2013, reuniuni în cadrul cărora s-au stabilit nevoile de finanţare pentru Ministerul Public.

În perioada ulterioară (iulie 2013 – 2014) s-a purtat corespondenţă cu Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, au avut loc întâlniri la sediul Ministerului Justiţiei

202 / 236

pentru detalierea nevoilor de finanţare, a fost constituită echipa de coordonare pentru fondurile structurale (ordinul procurorului general nr.330/2014).

La data de 25 februarie 2015, Comisia Europeană a aprobat Programul Operaţional Capacitatea Administrativă pentru România, iar în luna martie a avut lansarea oficială a proiectului.

Au avut loc negocieri, au fost transmise machetele proiectelor, în decembrie 2016 au fost depuse spre analiză cele două fişe de proiect elaborate la nivelul Ministerului Public care vin să sprijine atingerea obiectivelor stabilite în sarcina Ministerului Public în Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare a Sistemului Judiciar, iar la data de 27 iulie 2017 au fost semnate contratele de finanțare cu Ministerul Fondurilor Europene.

SIPOCA 53 și SIPOCA 54 sunt primele proiecte din fonduri structurale inițiate de Ministerul Public și reprezintă, totodată, proiectele cu cea mai mare finanţare derulate până acum de Ministerul Public ca beneficiar, în toată perioada 1990-2017.

Întărirea capacității Ministerului Public de punere în aplicare a noilor prevederi ale codurilor penale în domeniul audierilor - SIPOCA 53

Obiectivul general al proiectului este de a întări capacitatea Ministerului Public în ceea ce privește audierile realizate conform prevederilor noilor coduri prin crearea unui sistem IT performant ce va fi utilizat în această materie. Acest proiect va eficientiza managementul dosarului penal, iar sistemul informatic implementat cu ajutorul proiectului va deveni un instrument eficient si modern de management al înregistrărilor audio-video, ceea ce va duce la scurtarea duratei alocate acestei faze a urmării penale (audierea suspecţilor/inculpaţilor, persoanelor vătămate şi martorilor).

Rezultatele proiectului vor fi următoarele:

un sistem IT dezvoltat pentru realizarea audierilor persoanelor și identificarea persoanelor și obiectelor (art. 110 al. 5 Noului Cod de procedură penală – NCpp, art. 111 alin. 4 NCpp, art. 123 al. 2 NCpp, art. 129 al. 4 NCpp, art. 134 alin. 6 NCpp, art. 135 alin. 3 NCpp )

baza de date operativă ce conține transcrierea declarațiilor constituită și sistem IT finalizat;

eșantion al utilizatorilor format pentru utilizarea eficientă a noului sistem IT (670 de persoane);

activitățile proiectului promovate. Bugetul proiectului este: 54.785.517 lei, contractul de finanțare a fost

semnat în data de 27.07.2017, iar perioada de implementare a proiectului este de 36 de luni.

Întărirea capacității Ministerului Public (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Direcţia Naţională Anticorupţie) de

203 / 236

punere în executare a unor procedee probatorii vizând perchezițiile informatice și cercetarea mijloacelor de comunicații electronice – SIPOCA 54

Obiectivul general este de a pune la dispoziția sistemului judiciar a unor metodologii de lucru privind percheziția informatică ori constatarea tehnico-științifică asupra unor date informatice de interes pentru urmărirea penală, pregătirea profesională a specialiștilor, precum și achiziția unor echipamente hardware și software necesare desfăşurării eficiente a percheziţiilor informatice.

Rezultatele proiectului vor fi următoarele:

un set unitar de metodologii de lucru, introdus la nivelul Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie , Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţia Naţională Anticorupţie (privind punerea în executare a perchezițiilor informatice ori a constatărilor tehnico-științifice care au ca obiect date informatice de interes în urmărirea penală);

un număr de echipamente informatice (hardware) achiziționate în beneficiul personalului Ministerului Public, necesare efectuării de percheziții informatice;

un număr de licențe (software) achiziționate în aria perchezițiilor informatice, a constatărilor tehnico-ştiinţifice specifice şi a analizei informaţiilor, destinate specialiștilor Ministerului Public, care vor fi instalate pe stațiile de lucru utilizate de aceștia;

personal specializat format profesional: 20 de persoane din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (inclusiv parchete de pe lângă curți de apel), 20 de persoane din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi 10 de persoane din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru efectuarea de percheziții informatice (în teme precum „digital forensic” sau analiză malware), plus un număr de 30 de persoane (5 din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie , 20 din Structura Centrală şi structurile teritoriale ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism , 5 din Structura Centrală şi structurile teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie) formate profesional pentru a deveni specialiști în analiza informațiilor obținute prin percheziții informatice, cu mențiunea că cele 20 de persoane din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt aceleași amintite mai sus pentru formare profesională în aria perchezițiilor informatice, ca şi în cazul a 5 persoane din Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

activități şi rezultate ale proiectului promovate în mediul public. Bugetul proiectului este: 14.273.724 lei; contractul de finanțare a fost

semnat în data de 27.07.2017, iar perioada de implementare a proiectului este de 36 de luni.

204 / 236

Banca Mondială – achiziție echipamente infrastructura IT Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va beneficia în

prima etapă de finanțare de 13.000.000 de euro, iar in situația în care implementarea proiectelor aferente acestei sume se realizează în termen, se vor aloca și restul de 6.800.000 euro necesari îndeplinirii tuturor nevoilor.

În prima etapă, vor fi achiziţionate pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unităţile subordonate un total de 17.780 echipamente IT (155 servere, 5.000 staţii de lucru cu configuraţie completă cu sistem de operare OEM, suita de programe MS Office - 5235 pac., 5000 CAL Windows Server Std, 1.200 imprimate, 480 multifuncţionale, 70 switch 24 porturi cu management etc.) în valoare de 12.307.420 euro.

Pentru amenajarea centrului principal de date la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este alocată suma de 155.000 euro (5000 euro realizarea proiectului tehnic şi 150.000 euro pentru amenajarea sălii serverelor – climatizare, monitorizare temperatura şi control acces, stingere automată a incendiilor, etc.), iar pentru achiziţionarea unui grup electrogen pentru susţinerea funcţionării echipamentelor IT/C critice suma totală de 89.000 euro.

De asemenea, pentru dotarea centrului secundar de date (Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov) vor fi achiziţionate echipamente IT în valoare totală de 103.698 euro.

Pentru finalizarea sistemului integrat de securitate al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost alocată suma de 250.000 euro, iar pentru cablarea structurată a sediului Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, suma de 96.300 euro.

În etapa a doua, vor fi achiziţionate pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unităţile subordonate un total de 4.773 echipamente IT (180 servere, 495 laptopuri împreună cu suita de programe MS Office 2.130 imprimate, 760 scanere, 58 de videoproiectoare şi 58 de echipamente pentru videoconferinţă 480 multifuncţionale, 510 switch 24 porturi cu management), în valoare totală de de 6.262.256 euro.

Fondul pentru Securitate Internă Proiectul ROFSIP2016OS5A08P01 Mecanisme eficiente de prevenire și

combatere a corupției în administrația publică Beneficiari sunt Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,

Direcţia Generală Anticorupţie, iar partener Institutul Naţional al Magistraturii. Durata proiectului este de 48 luni începând cu 31 mai 2016, data

semnării contractului de finanţare. Proiectul este finanțat prin Fondul pentru Securitate Internă –

componenta pentru cooperare polițienească, bugetul alocat fiind de 3.683.377 lei (fără TVA) - Contribuție Comisia Europeană(75%): 2.762.533 lei (fără TVA), Contribuție națională DGA (25%): 920.844 lei (fără TVA).

205 / 236

Obiectiv general al proiectului este dezvoltarea relaţiilor inter-instituţionale pentru eficientizarea activităţilor de prevenire şi combatere a corupţiei în administraţia publică, inclusiv în achiziţiile publice şi gestionarea fondurilor europene.

Obiectiv specific este perfecţionarea pregătirii de specialitate a personalului implicat în identificarea, investigarea şi cercetarea faptelor de corupţie în achiziţiile publice, inclusiv a infracţiunilor privind interesele financiare ale Uniunii Europene.

Proiectul propune pentru acest obiectiv specific o abordare comprehensivă în vederea promovării unei gestionări coerente la nivel inter-instituţional pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în achiziţiile publice, inclusiv a infracţiunilor privind interesele financiare ale Uniunii Europene.

Rezultatele proiectului contribuie astfel la îndeplinirea obiectivelor din Strategia de securitate internă a Uniunii Europene şi din toate documentele programatice în acest domeniu, răspunzând în mod aplicat solicitărilor Uniunii Europene de intensificare a eforturilor în direcţia reducerii corupţiei din România. In acest fel, se va moderniza totodată şi edificiul instituţional al DGA şi alinia capacitatea sa operaţională la dinamica şi formele de manifestare a corupţiei din perspectiva noilor dispoziţii legislative. Nu în ultimul rând, va fi consolidată cooperarea inter-instituţională între autorităţile cu competenţe în investigarea şi cercetarea corupţiei în domeniul achiziţiilor publice, inclusiv a infracţiunilor privind interesele financiare ale UE.

Activități prevăzute constau în 5 sesiuni de formare pentru 200 lucrători cu competenţe în domeniul investigării şi cercetării faptelor de corupţie, inclusiv a infracţiunilor privind interesele financiare ale Uniunii Europene.

Volumul de activitate al adjunctului procurorului general în coordonarea acestui Departament s-a concretizat: în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2016 întocmirea/avizarea a 140 referate, iar în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2017 întocmirea /avizarea 36 - referate

2. Alte activități privind managementul prim adjunctului procurorului general, exercitate din dispoziția procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau în calitate de înlocuitor de drept, potrivit dispoziţiilor art. 15 din Regulamentul de ordine interioară a parchetelor:

Prin Ordin al procurorului general, în temeiul art. 29, art. 84 alin. 1 şi art. 86 alin.1 lit. a din Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate, aprobate prin H.G. nr. 585/2002, a fost stabilită structura de securitate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Şef al acestei structuri a fost desemnat dl. ..., adjunct al procurorului general.

De asemenea, prin Ordin al procurorului general, în temeiul art. 42 şi următoarele din Normele cadru privind securitatea informaţiilor UE clasificate,

206 / 236

a fost desemnat funcţionarul de securitate cu atribuţii privind protecţia informaţiilor UE clasificate în persoana dl. ..., adjunct al procurorului general.

În această calitate a emis/avizat un număr de 3431 lucrări în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2016 şi 1351 în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2017

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este operator de date cu caracter personal, în înţelesul prevederilor art. 3 lit. e) din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. Reprezentantul legal al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în acest domeniu este domnul adjunct al procurorului general ....

În numele procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar şi în calitate de înlocuitor de drept al acestuia a analizat unele lucrări redactate la nivelul:

Serviciului de îndrumare și control, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2016 a emis 6900 avize de poliţie judiciară (numire, promovare, eliberare, retragere aviz, respingeri solicitări emitere aviz); a soluţionat/avizat/aprobat: 262 - conflicte de competenţă; 7 cereri de recuzare; 17declaraţii de abţinere;16 - cereri de preluare a cauzelor de la alte parchete, conform art.325 Cod procedură penală, din care 10 respinse, admise 6; 230 - cereri de trimitere a cauzei la un alt parchet, potrivit art. 326 Cod procedură penală (art.2171 Cod procedură penală din 1968), din care 204 respinse, admise 36; 185 referate/informări/note în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2017: 5038 - avize de poliţie judiciară (numire, promovare, eliberare, retragere aviz, respingeri solicitări emitere aviz); 83 - conflicte de competenţă; 1 cerere de recuzare; 5 declaraţii de abţinere; 5 cereri de preluare a cauzelor de la alte parchete, conform art.325 Cod procedură penală, din care 3 respinse, admise 2; 98 cereri de trimitere a cauzei la un alt parchet, potrivit art. 326 Cod procedură penală (art.2171 Cod procedură penală din 1968), din care 88 respinse, admise 10;

Serviciului de cooperare juridică internaţională şi programe, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2016 a examinat/avizat 71 – lucrări; în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2017, 8 lucrări;

Biroului Juridic : în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2016 a examinat/avizat 41 - lucrări (acţiuni, întâmpinări, căi de atac); în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2017, 72 - lucrări (acţiuni, întâmpinări, căi de atac);

Secţiei de urmărire penală şi criminalistică; în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2016 a examinat/avizat 16 –referate, note, informări ; 17 - autorizări prealabile pentru punerea în mişcare acţiunii penale, potrivit art.9 alin.(3) Cod procedură penală în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2017, 4 - referate/informări/note;

Secţiei judiciare în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2016 a examinat/avizat 8 - referate ; în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2017, 7 referate;

207 / 236

În perioada supusă controlului, dl. ... a mai soluţionat lucrări în calitate de înlocuitor de drept a procurorului general, după cum urmează:

25 plângeri împotriva soluţiei procurorului, potrivit art. 340 Cod procedură penală (perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2016); 5 plângeri împotriva soluţiei procurorului, potrivit art.340 Cod procedură penală (în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2017)

20 infirmări soluţii, potrivit art. 335 Cod procedură penală; 2 - infirmări soluţii, potrivit art.335 Cod procedură penală; 5 autorizări prealabile punere în mişcare acţiune penală, potrivit art. 9 alin.(3) Cod procedură penală .

De asemenea, în perioada supusă controlului adjunctul procurorului a mai examinat/avizat/întocmit un număr de 1.443 adrese instituţii/petenţi şi un număr 436 memorii/sesizări/cereri/plângeri, etc.

3. Activităţi desfăşurate în perioada 3 februarie – 28 aprilie 2016 (perioadă în care l-a înlocuit pe procurorul general în exercitarea atribuţiilor care îi reveneau în această calitate):

3.1. În această perioadă dl ... a dispus infirmarea din oficiu prin Ordonanţa nr. …/2016 a soluţiei Secţiei Parchetelor Militare din dosarul …/2014 (dosarul Revoluţiei), ordonanţa fiind confirmată de judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (încheierea nr. …/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

De asemenea, a mai dispus infirmarea ordonanţei nr. …/2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria … şi redeschiderea urmăririi penale în cauză sub aspectul comiterii a două infracţiuni prevăzute de art.6 alin.(1) din OUG nr.31/2002 şi a unei infracţiuni prevăzute de art.6 alin.(1) şi (3) din OUG nr.31/2002, măsura fiind conformată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei …, prin încheierea nr…./2016 .

Ambele cauze la care am făcut referire au avut un uriaş impact mediatic, atât în ţară cât şi în străinătate.

3.2. În această perioadă a emis un număr de 20 de ordine cu caracter normativ, după cum urmează:

Ordinul nr. 20 din 3 februarie 2016 privind coordonarea directă a activităţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

Ordinul nr. 21 din 3 februarie 2016 privind suspendarea aplicării dispoziţiilor Ordinului nr. 13 din 26 ianuarie 2016 pentru aprobarea aplicației „Portal” pe site-ul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

Ordinul nr. 27 din 8 februarie 2016 privind coordonarea directă a activităţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

Ordinul nr. 28 din 8 februarie 2016 pentru modificarea Ordinului nr. 96 din 17 mai 2013 privind structura de securitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

208 / 236

Ordinul nr. 29 din 16 februarie 2016 pentru suspendarea aplicării dispozițiilor Ordinului nr. 19 din 1 februarie 2016 privind aprobarea Nomenclatorului criteriilor de cartare a documentelor în activitatea Ministerului Public pe o perioadă de 6 luni;

Ordinul nr. 36 din 1 martie 2016 privind publicarea rechizitoriilor pe site-urile parchetelor;

Ordinul nr. 37 din 1 martie 2016 privind desemnarea funcţionarului de securitate pentru protecţia informaţiilor Uniunii Europene clasificate;

Ordinul nr. 38 din 3 martie 2016 pentru constituirea grupului de lucru pentru identificarea domeniilor de interes, conturarea și elaborarea propunerilor de proiect vizând nevoile Ministerului Public;

Ordinul nr. 39 din 3 martie 2016 pentru modificarea Ordinului nr. 110 din 3.05.2010 privind constituirea Componentei Sistemului Naţional de Registre la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu atribuţii pe linia gestionării şi controlului fluxului informaţiilor Uniunii Europene clasificate;

Ordinul nr. 46 din 17 martie 2016 privind constituirea grupului de lucru pentru aplicarea OUG nr. 6/2016;

Ordinul nr. 47 din 22 martie 2016 privind punerea la dispoziția instanțelor a rechizitoriilor în sistemul ECRIS;

Ordinul nr. 49 din 28 martie 2016 pentru aprobarea Regulamentului intern de aplicare a interzicerii fumatului în sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

Ordinul nr. 61 din 31 martie 2016 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Ştiinţific al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

Ordinul nr. 62 din 1 aprilie 2016 privind participarea procurorului în cauzele civile;

Ordinul nr. 63 din 4 aprilie 2016 privind ocuparea posturilor prevăzute în statul de funcţii şi de personal al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

Ordinul nr. 69 din 7 aprilie 2016 privind desemnarea administratorului de securitate în zona terminalelor – PÎCCJ, conectate la Sistemul Informatic şi de Comunicaţii EXTRANET.RO;

Ordinul nr. 78 din 25 aprilie 2016 pentru modificarea Ordinului nr. 133 din 1 august 2011 privind desemnarea procurorilor care efectuează verificările prealabile în vederea exercitării acţiunii disciplinare, cu modificările şi completările ulterioare;

209 / 236

Ordinul nr. 79 din 25 aprilie 2016 pentru modificarea Ordinului nr. 256 din 9 noiembrie 2010 privind implementarea colectării selective a deşeurilor în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

Ordinul nr. 80 din 25 aprilie 2016 privind abrogarea unor ordine ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care abrogă expres direct;

Ordinul nr.65 din 29 august 2001 privind constituirea reţelei de corespondenţi locali în domeniul asistenţei juridice şi judiciare internaţionale, abrogat implicit prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 608/C/2010 din 5 iunie 2010. Domeniul este reglementat în prezent prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 1930/C/2014 din 22 mai 2014 privind punctele naționale de contact ale României pentru Rețeaua Judiciară Europeană și membrii Rețelei Judiciare Române în materie penală;

Ordinul nr.93 din 28 octombrie 2002 privind constituirea Comisiei Ministerului Public de analiză a notificărilor introduse în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 10/2001, astfel cum a fost modificat prin Ordinul nr.141 din 19.04.2008 pentru constituirea Comitetului pentru securitate şi sănătate în muncă la nivelul P.Î.C.C.J., astfel cum a fost modificat prin Ordinul nr.46 din 11.02.2009 - Decizia privind componenţa nominală a Comitetului pentru securitate şi sănătate în muncă la nivelul P.Î.C.C.J.

Ordinul nr. 81 din 25 aprilie 2016 privind protecția documentelor create și gestionate de parchete.

3.3 La data de 10 februarie 2016 a avut loc întâlnirea prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei, domnul ..., cu procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi membrii Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Discuţiile au privit: situaţia creată ca a urmare demisiei procurorului general …; volumul de activitate; măsuri pentru creşterea eficienţei activităţii; domeniile prioritare; situaţia de personal.

3.4. În această perioadă Colegiul de conducere s-a întrunit de 9 ori (5, 9, 17, 18, 24 februarie, 1, 4 martie şi 8, 28 aprilie), printre problemele dezbătute aflându-se :

modalitatea de actualizare a pensiilor de serviciu ale procurorilor după adoptarea Legii nr. 293/2015 de aprobare a OUG nr. 35/2015 privind majorarea cu 10%;

analizarea și aprobarea opțiunilor procurorilor, precum și a personalului de specialitate juridică asimilat magistraților din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de participare

210 / 236

la acțiunile de formare continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii în anul 2016;

analiza propunerilor de modificare și completare a Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care fac obiectul grupului de lucru constituit de către Ministerul Justiției pentru pregătirea modificărilor la pachetul legilor justiției;

analiza posibilității de evaluare a procurorilor militari din cadrul Secției parchetelor militare de către comisia constituită la nivelul Secției parchetelor militare;

componența Comisiei pentru evaluarea procurorilor membri ai comisiilor parchetelor de pe lângă curțile de apel;

analizarea și aprobarea Raportului privind activitatea Ministerului Public – Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe anul 2015;

organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În activitatea de reprezentare interinstituțională a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a participat:

În anul 2016:

la şedinţa extraordinară a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (Bucureşti);

la ședința Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Bucureşti);

la ședința Colegiului de conducere al Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Bucureşti);

la întâlnirea cu procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel şi membrii Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (Bucureşti);

la Adunarea generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa în vederea dezbaterii Raportului de activitate pentru anul 2015 (Constanţa);

la Adunarea generală a procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în vederea dezbaterii Raportului de activitate pentru anul 2015 (Bucureşti);

la Adunarea generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi în vederea dezbaterii Raportului de activitate pentru anul 2015 (Iaşi);

la Adunarea generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj în vederea dezbaterii Raportului de activitate pentru anul 2015 (Cluj);

211 / 236

la ședința Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Bucureşti);

la Adunarea generala a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti în vederea dezbaterii Raportului de activitate pentru anul 2015 (Bucureşti);

la ședința Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Bucureşti);

la Adunarea generala a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova în vederea dezbaterii Raportului de activitate pentru anul 2015 (Craiova);

la prezentarea Raportului privind activitatea desfășurată de Ministerul Public în anul 2015 (Bucureşti);

la întâlnirea cu delegația condusă de Procurorul General interimar al Republicii Moldova (Bucureşti);

la dezbaterea publică cu tema „Securitatea cibernetică în contextul ameninţărilor asimetrice şi riscurilor emergente” organizată de Camera Deputaţilor (Bucureşti);

la ședința Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Bucureşti);

la întâlnirea cu experţii Comisiei Europene - misiunea de evaluare a Comisiei Europene în contextul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (Bucureşti);

la lansarea celei de a doua ediţii a Indexului sustenabilităţii DNA şi primei ediţii a Raportului Freedom House privind recuperarea produsului infracţiunii: de la prejudiciu până la confiscare”, eveniment organizat de Centrul Român de Politici Europpene în colaborare cu Freedom House. (Bucureşti);

la Recepţia oferită de Preşedintele României cu ocazia Zilei Europei (Bucureşti);

la întâlnirea cu membrii Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii generali ai pachetelor de pe lângă curțile de apel și președinții curților de apel (Bucureşti)

la întâlnirea cu magistrați din state europene care efectuează în România un stagiu de schimb de experiență organizat de EJTN (Bucureşti);

la întâlnirea cu delegația de experți a Consiliului Europei în realizarea unui proiect de asistență (Bucureşti);

la întâlnirea cu procurori din state europene care efectuează în România un stagiu de schimb de experiență organizat de EJTN (Bucureşti);

212 / 236

la inaugurarea sălii specializate pentru audierea minorilor la Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, eveniment organizat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti în colaborare cu Ambasada Franţei, în cadrul proiectului AUDIS: pentru o mai bună audiere a minorilor;

la întâlnirea cu judecători din state europene care efectuează în România un stagiu de schimb de experiență organizat de EJTN (Bucureşti);

la şedinţa extraordinară a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (Bucureşti);

la ceremonia de absolvire a auditorilor de justiţie, promoţia 2014-2016 (Bucureşti, Institutul Naţional al Magistraturii);

la manifestările organizate de Ministerul Apărării Naţionale cu ocazia sărbătoririi a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial;

la sesiunea cu tema Cauze având ca obiect infracţiuni împotriva vieţii, rămase cu autor neidentificat. Analiză şi perspective, eveniment organizat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Sinaia);

la întâlnirea cu experţii Comisiei Europene - misiunea de evaluare a Comisiei Europene în contextul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (Bucureşti);

la şedinţa extraordinară a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (Bucureşti);

la conferinţa naţională „Independenţa justiţiei şi relaţiile acesteia cu Parlamentul şi Guvernul – factor decisiv în funcţionarea statului de drept”, eveniment organizat de Camera Deputaţilor şi Fundaţia Română de Democraţie prin Drept (Bucureşti);

la şedinţa extraordinară a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (Bucureşti);

la întâlnirile cu procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna, Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc, Parchetul de pe lângă Judecătoria Gheorgheni, Parchetului de pe lângă Judecătoria Odorheiu Secuiesc, în vederea discutării problemelor care privesc activitatea acestor unităţi;

la întâlniri cu procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna, Parchetului de pe lângă Judecătoria Sf. Gheorghe, Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg. Secuiesc, în vederea discutării problemelor care privesc activitatea acestor unităţi; întâlnirile au avut loc la sediile fiecăreia dintre unităţile menţionate;

213 / 236

la Conferinţa internaţională de criminalistică Metode şi tehnici criminalistice folosite în investigarea infracţiunilor de corupţie, asimilate sau conexe, organizată de Asociaţia Criminaliştilor din România (Bucureşti);

la şedinţa extraordinară de exerciţiu a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (Centrul Naţional de Perfecţionare a Pregătirii pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă Ciolpani);

la programul de formare profesională descentralizată organizat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia (Geoagiu Băi);

la întâlnirea organizată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu managerii economici de la toate unităţile de parchet din subordine (parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunale) în vederea discutării problemelor curente şi a raportului Curţii de Conturi. (Sibiu);

la Conferinţa naţională Apărarea mediului şi fondului forestier prin dreptul penal, organizată de Ministerul Public şi Institutul de Cercetări Juridice „Academician Andrei Rădulescu” (Bucureşti);

la întâlnirea cu experţii Comisiei Europene - misiunea de evaluare a Comisiei Europene în contextul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (Bucureşti);

la Adunarea solemnă dedicată împlinirii a 150 de ani de la adoptarea Constituţiei din 1866 şi a 25 de ani de la adoptarea Constituţiei din 1991, eveniment organizat de Camera Deputaţilor, Senatul României, Curtea Constituţională a României şi Academia Română (Bucureşti);

la întâlnirea cu procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov în vederea discutării problemelor curente privind activitatea unităţii (Braşov);

În anul 2017:

la întâlnirea cu un grup de avocaţi din România şi Republica Bulgaria, precum şi reprezentanţi ai unor organizaţii nonguvernamentale (Bucureşti);

la prezentarea Raportului de activitate pentru anul 2016 a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti (Bucureşti);

la întâlnirea cu reprezentanţi ai Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei;

la întâlnire cu o delegaţie a ambasadei Republicii Italia în România;

la Analiza activităţii Poliţiei de Frontieră Române în anul 2016 (Bucureşti);

la Analiza activităţii Jandarmeriei Române în anul 2016 (Bucureşti);

214 / 236

la Adunarea generala a procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în vederea dezbaterii Raportului de activitate pentru anul 2016 (Bucureşti);

la Adunarea generala a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa în vederea dezbaterii Raportului de activitate pentru anul 2016 (Constanţa);

la lucrările Comisiei juridice, numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului României cu ocazia dezbaterii Proiectului de lege pentru graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate şi Proiectului de lege pentru completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (Bucureşti);

la Adunarea generala a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova în vederea dezbaterii Raportului de activitate pentru anul 2016 (Craiova);

la Adunarea generala a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti în vederea dezbaterii Raportului de activitate pentru anul 2016 (Piteşti);

la Adunarea generala a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov în vederea dezbaterii Raportului de activitate pentru anul 2016 (Braşov);

la Adunarea generala a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în vederea dezbaterii Raportului de activitate pentru anul 2016 (Ploieşti);

la Adunarea generala a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi în vederea dezbaterii Raportului de activitate pentru anul 2016 (Galaţi);

la prezentarea Raportului privind activitatea desfășurată de Ministerul Public în anul 2016 (Bucureşti);

la prezentarea Raportului de activitate pe anul 2016 a Inspecţiei judiciare (Bucureşti);

la întâlnirea cu o delegaţie din cadrul Crown Prosecution Service din Marea Britanie (Bucureşti);

la întâlnirea cu experţii Comisiei Europene - misiunea de evaluare a Comisiei Europene în contextul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (Bucureşti);

întâlnire cu un grup de judecători din state europene care efectuează în România un stagiu de schimb de experienţă organizat de EJTN (10 mai Bucureşti);

215 / 236

la Recepţia oferită de Preşedintele României cu ocazia Zilei Europei, 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană (Bucureşti);

la seminarul cu tema Cauze având ca obiect infracţiuni împotriva vieţii, rămase cu autor neidentificat, eveniment organizat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Sinaia);

la întâlnirea cu un grup de judecători din state europene care efectuează în România un stagiu de schimb de experienţă organizat de EJTN (14 iunie Bucureşti);

întâlnire cu un grup de judecători din state europene care efectuează în România un stagiu de schimb de experienţă organizat de EJTN (21 iunie Bucureşti);

la ceremonia de deschidere a anului de formare iniţială, promoţia 2017 a Şcolii Naţionale de Grefieri (Bucureşti);

la întâlnirea cu grup de judecători din state europene care efectuează în România un stagiu de schimb de experiență organizat de EJTN – 6.09.2017 (19 Septembrie Bucureşti);

la întâlnirea cu experţii Comisiei Europene - misiunea de evaluare a Comisiei Europene în contextul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (Bucureşti);

întâlnire cu grup de judecători din state europene care efectuează în România un stagiu de schimb de experiență organizat de EJTN (20 septembrie Bucureşti);

la Conferinţa de lansare a proiectului Întărirea capacităţii Ministerului Public de punere în aplicare a noilor prevederi ale codurilor penale în domeniul audierilor SIPOCA 53 (21 septembrie 2017 Bucureşti);

întâlnire cu delegație a Ministerului Justiției din Turcia (Bucureşti).

VERIFICAREA COMUNICĂRII ŞI COOPERĂRII INTRA ŞI INTERINSTITUȚIONALĂ

În cadrul discuţiilor purtate cu procurorii cu funcţii de conducere din

cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, membrii Colegiului de conducere, personalul auxiliar din cadrul grefelor cabinetelor, consilierii, precum şi personalul contractual cu funcţii de conducere, în mod unanim, a fost evidenţiat faptul că procurorul general, prim-adjunctul şi adjunctul sunt percepuţi ca o echipă, cu o viziune şi direcţie de acţiune unitară.

S-a subliniat în mod deosebit că, prin personalitatea, calităţile, aptitudinile şi experienţa profesională, cei 3 membrii ai echipei se completează

216 / 236

reciproc, fapt ce a condus la realizarea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a unui climat de muncă bazat pe încredere şi înţelegere de natură să conducă la atingerea obiectivelor propuse pentru activitatea Ministerului Public.

Au fost menţionate abilităţile celor 3 membrii ai echipei, de comunicare şi gestionare a situaţiilor de criză, fapt perceput ca având un caracter motivant pentru întreg personalul. A fost evidenţiat echilibrul şi calmul cu care aceştia abordează şi soluţionează situaţiile tensionate care provin din interiorul şi exteriorul instituţiei.

Toţi cei cu care s-au purtat discuţiile au precizat că există o disponibilitate deplină a procurorului general şi a adjuncţilor acestuia de a asculta şi rezolva, în limitele legale, problemele personalului din subordine indiferent de locul fiecăruia în ierarhia parchetului.

Respectarea independenţei procurorilor, în sensul definit de art. 64 şi art. 67 din Legea 304/2004, a fost evidenţiată ca fiind o constantă în activitatea managerială.

Stabilirea, de către actuala echipă managerială, a unor direcţii clare de acţiune în vederea realizării obiectivelor operaţionale ale activităţii Ministerului Public, a fost de natură să motiveze personalul din subordine şi să intensifice efortul comun al acestora pentru atingerea scopului propus, respectiv realizarea la un standard înalt de calitate a tuturor atribuțiilor conferite de lege Ministerului Public.

Încurajarea performanţei, recunoaşterea meritelor profesionale şi valorificarea corectă, obiectivă şi eficientă a aptitudinilor şi capacităţilor profesionale ale personalului din subordine, constituie alţi factori motivanţi utilizaţi de echipa managerială.

Pregătirea profesională de excepţie a membrilor echipei manageriale a fost percepută de persoanele cu care s-au purtat discuţii ca fiind, pe de o parte, un element care dă încredere în corectitudinea şi eficienţa direcţiilor de acţiune stabilite pentru activitatea Ministerului Public, iar pe de altă parte, o garanţie a faptului că rezultatele lor vor fi evaluate cu profesionalism şi obiectivitate.

Prin stilul participativ al managementului, feedbackul permanent pozitiv şi conduita care răspunde standardelor impuse funcţiei, într-un an de la preluarea mandatului, echipa managerială a fost capabilă să dezvolte o cultură instituţională proprie, care este conştientizată şi acceptată de întreg personalul din subordine.

În vederea stabilirii coordonatelor după care se desfăşoară comunicarea şi cooperarea interinstituţională au fost purtate discuţii cu conducătorii instituţiilor a căror activitate este legată direct de activitatea Ministerului Public.

217 / 236

Modul în care echipa managerială a înţeles să coopereze şi să comunice, în mod unanim, a fost apreciat ca fiind unul corect, eficient şi situat în limitele competenţelor legale.

*

* *

CONCLUZII SECŢIA DE URMĂRIRE PENALĂ ŞI CRIMINALISTICĂ

În cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, activităţile au fost

planificate (cu excepţia semestrului II 2016) organizate şi coordonate în mod corespunzător, iar resursele umane şi materiale au fost gestionate astfel încât s-a asigurat o bună funcţionare a secţiei.

În ceea ce priveşte activitatea de îndrumare şi control este de apreciat contribuţia conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, în efectuarea controalelor operativ curente care au avut drept efect reducerea stocului de dosare mai vechi de 5 ani şi în special al dosarelor preluate în anii anteriori.

Referitor la activitatea de coordonare, având în vedere atribuţiile prevăzute de art. 21 lit. h din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aşa cum a fost modificat prin Ordinul nr.1650/C/2015, s-a constatat că dispozițiile nu au fost îndeplinite în totalitate (ex.„asigurarea unei difuzării către parchete în scopul documentării, a lucrărilor elaborate pe plan intern şi străinătate, cu privire la metodele şi mijloacele tehnice, a regulilor şi procedurilor tactice criminalistice necesare descoperirii cercetării şi prevenirii diferitelor categorii de infracţiuni”).

Sub aspectul desfăşurării activităţii de urmărire penală, s-a constatat că s-au luat măsuri pentru realizarea unei repartizări echilibrate a dosarelor, cu respectarea principiului continuităţii şi, pe cât posibil a principiului specializării.

Sub aspectul comunicării, relaţiile profesionale în cadrul secției şi cu celelalte instituţii implicate în procesul penal s-au desfăşurat corespunzător în conformitate cu dispoziţiile legale şi procedurale, ordinele ierarhice şi cu respectarea normelor Codului deontologic, neexistând probleme de comunicare.

218 / 236

Din verificarea tuturor cauzelor aflate în lucru a reieşit că, în general, s-a lucrat în mod ritmic, activitatea de urmărire penală fiind planificată şi organizată în mod eficient.

Au fost identificate însă şi situaţii în care s-au înregistrat întârzieri în efectuarea actelor de urmărire penală.

Analiza fiecărui dosar, a evidenţiat că aceste întârzieri s-au datorat unor cauze de ordin obiectiv (cum ar fi: fluctuaţia de personal, volumul mare de activitate şi complexitatea deosebită a cauzelor, neefectuarea în termen a unor expertize şi neîndeplinirea procedurilor în cadrul comisiilor rogatorii; infirmări ale soluţiilor de netrimitere în judecată, impedimente în identificarea părţilor din dosare plecate în străinătate ).

Nu au fost întocmite note potrivit Anexei 2 la Ordinul nr. 213 din 15.07.2014 privind organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional al Ministerului Public.

Verificarea cauzelor soluţionate a evidenţiat că, în general, au fost respectate dispoziţiile legale în materie.

Actele procesuale şi procedurale îndeplinesc condiţiile de formă cerute de lege.

Verificarea plângerilor împotriva actelor şi măsurilor dispuse de către procuror, precum şi a lucrărilor cu caracter general înregistrate, a evidenţiat faptul că, în principiu, au fost respectate termenele impuse de lege.

În ceea ce priveşte activitatea de registratură, grefă şi arhivă s-a reţinut că personalul auxiliar de specialitate din aceste compartimente, a respectat dispoziţiile înscrise în Regulamentul de ordine interioară al parchetelor.

SECŢIA JUDICIARĂ

Din verificări a reieşit că procurorii cu funcţii de conducere au organizat şi coordonat în mod corespunzător activitatea Secţiei, în vederea obţinerii unor rezultate remarcabile.

Procurorii cu funcţii de conducere, pe lângă atribuțiile manageriale au manifestat o permanentă preocupare pentru asigurarea bunei desfăşurări a activităţilor pe care le coordonează, şi au exercitat pe lângă munca de conducere şi un important şi semnificativ volum de muncă de execuţie.

Procurorii cu funcţii de conducere şi cei cu funcţii de execuţie formează echipe de elită, fiind experimentaţi şi stabili, bine pregătiţi şi devotaţi activităţii pe care o desfăşoară.

219 / 236

Comunicarea, atât pe orizontală cât şi pe verticală a fost bună şi foarte bună. În cazuri izolate s-au manifestat rezerve referitor la abilităţile manageriale ale procurorilor cu funcţii de conducere. Aceste rezerve izolate, manifestate faţă de competenţele procurorilor şefi, pot fi apreciate ca nerelevante dat fiind faptul că activitatea s-a desfăşurat la parametri calitativi ridicaţi şi fără sincope.

Nu s-au constatat încălcări ale normelor procedurale şi regulamentare de către procurorii din cadrul Secţiei judiciare ori de grefierii care îşi desfăşoară activitatea în această secţie. Nu au existat stări conflictuale în relaţiile de serviciu şi nici persoane sancţionate disciplinar.

În ceea ce priveşte activitatea de registratură, grefă şi arhivă s-a reţinut că personalul auxiliar de specialitate din aceste compartimente, a respectat dispoziţiile înscrise în Regulamentul de ordine interioară al parchetelor.

SECŢIA DE RESURSE UMANE ŞI DOCUMENTARE

Controlul efectuat la Secţia de resurse umane şi documentare din cadrul

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având ca obiectiv verificarea eficienţei manageriale şi a modului de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente, de către procurorii cu funcţii de conducere, precum şi respectarea normelor procedurale şi regulamentare de către procurori şi personalul auxiliar de specialitate a evidenţiat următoarele:

Activitatea specifică secţiei şi celor trei servicii din cadrul acesteia a fost organizată şi coordonată corespunzător de către procurorul şef secţie ..., de procurorul şef adjunct secţie … şi de procurorii şefi serviciu … şi ....

Pentru activitatea de îndrumare a activităţii parchetelor din teritoriu, a compartimentelor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a structurilor specializate din cadrului Ministerului Public, au fost mobilizaţi şi procurori cu funcţii de execuţie din cadrul Secţiei, constituindu-se echipe în vederea soluţionării problemelor cu grad sporit de complexitate.

Organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale continue a procurorilor şi personalului auxiliar de specialitate s-a realizat în conformitate cu prevederile dispoziţiilor legale şi regulamentare, existând posibilitatea îmbunătăţirii activităţii de pregătire şi perfecţionare a grefierilor prin includerea în programul de pregătire a unor teme adaptate specificului de activitate al Secţiei.

Procurorii şefi şi grefierii cu funcţii de conducere au manifestat interes, preocupare şi disponibilitate pentru asigurarea unui climat favorabil bunei desfăşurări a activităţii Secţiei şi Serviciilor din cadrul acesteia, comunicarea în cadrul colectivului fiind, bună şi foarte bună.

220 / 236

În perioada de referinţă nu s-au constatat încălcări ale normelor procedurale şi regulamentare de către procurorii şi grefierii din cadrul Secţiei de resurse umane şi documentare. Nu au existat stări conflictuale în relaţiile de serviciu şi nici persoane sancţionate disciplinar.

SECŢIA PARCHETELOR MILITARE Activitatea de planificare, organizare, coordonare şi control realizată de

conducerea Secţiei Parchetelor Militare, asigură cadrul instituţional adecvat derulării unei activităţi eficiente.

Repartizarea sarcinilor pentru procurorii militari şi personalul auxiliar de specialitate s-a realizat prin două modalităţi distincte, respectiv ordinele procurorului militar şef de secţie şi ordinele de zi pe unitate.

În cadrul sectorului de urmărire penală s-a efectuat o repartizare echilibrată a dosarelor, adaptată complexităţii majorității cauzelor aflate pe rolul secţiei.

Au fost întocmite programele semestriale de activitate în cuprinsul cărora au fost înscrise obiective ce vizează activitatea de conducere, coordonare, evaluare şi control, activitatea de urmărire penală, activitatea judiciar, precum şi obiective ce vizează alte activităţi, cu indicarea persoanei desemnate cu executarea activităţii şi a persoanei responsabile.

Planificarea serviciului de intervenţie la evenimente al procurorilor militari şi al personalului auxiliar de specialitate, precum şi a serviciului de permanenţă al procurorul militar şef şi procurorul militar şef adjunct, se realizează periodic.

Principala componentă a verificării activităţii de către conducerea secţiei este reprezentată de controlul operativ curent, ce se realizează în cadrul unor şedinţe de analiză a dosarelor penale aflate în cursul urmăririi penale, analize ale dosarelor aflate în curs de soluționare separat pentru fiecare procuror, ori verificări punctuale ale unor cauze aflate în curs de urmărire penală.

Activitatea de primire, înregistrare şi circulaţie a lucrărilor în cadrul grefei secţiei a fost controlată semestrial de procurorul militar şef adjunct.

Art.141 alin.1 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor privind controlul trimestrial al grefei nu este aplicabil procurorului militar şef adjunct de secţie în privinţa periodicităţii realizării acestuia, deoarece se referă exclusiv la adjunctul conducătorii parchetelor, fără ca această îndatorire să poată fi extinsă în privinţa acestuia.

Comunicarea în cadrul secţiei este optimă şi relevă o implicare activă în crearea unui climat adecvat de lucru. De asemenea, există o comunicare permanentă cu conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi

221 / 236

Justiţie în sublinierea specificului şi importanţei activității şi cazuisticii acestei secţii.

La data controlului procurorii militari din cadrul Secției Parchetelor Militare aveau repartizate în vederea efectuării urmăririi penale un număr de 11 cauze mai vechi de 1 an de la prima sesizare.

Nesoluționarea acestora s-a datorat exclusiv unui cumul de cauze obiective respectiv, efectuarea cu întârziere a unor expertize ori a răspunsurilor la obiecțiunile formulate, infirmarea soluțiilor de către procurorul ierarhic superior ori instanțele de judecată, precum și complexitatea unor cauze.

Dosarele aflate în curs de urmărire penală la Secția Parchetelor Militare prezintă un grad ridicat de complexitate reflectat de obiectul acestora, volumul foarte mare de activități ce se impun a fi efectuate ori dificultăți inerente în administrarea probatoriului.

Au fost identificate situaţii izolate în care nu a fost întocmit planul de anchetă, contrar dispoziţiile art.18 alin.1 din Ordinul Procurorului General nr.12/C/2014, situaţie remediată pe parcursul controlului.

Soluţiile dispuse de procurorii militari respectă condiţiile de formă impuse de dispoziţiile legale şi se caracterizează prin acurateţe în expunerea situaţiei de fapt şi rigoare în motivare.

Verificarea plângerilor împotriva soluțiilor dispuse de procuror ori împotriva actelor şi măsurilor dispuse de către procuror a evidențiat faptul că au fost respectate dispoziţiile legale referitoare la condiţiile de formă, termenele de soluţionare şi comunicarea modului de rezolvare.

Plângerile, memoriile şi petiţiile, de regulă, au fost soluţionate în termenul legal şi s-a comunicat petenților modul de soluționare a acestora, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată prin Legea nr.233/2002.

Au existat situaţii în care plângerile, memoriile şi petiţiile au fost soluţionate cu nerespectarea termenului legal de soluţionare, dar justificat obiectiv de necesitatea primirii relațiilor de la alte autorităţi ori instituţii publice, precum şi o situație izolată în care modul de rezolvare a petiţiei nu a fost comunicat.

Totodată, s-a constatat existenţa unui mod neunitar de lucru în sensul că plângerile, memoriile şi petiţiile sunt soluţionate uneori prin referat, alteori prin notă.

În ceea ce priveşte activitatea de secretariat şi grefă s-a reţinut că personalul auxiliar de specialitate a respectat dispoziţiile înscrise în Regulamentul de ordine interioară al parchetelor şi a ordinelor ce reglementează această activitate.

Au fost identificate neconformități izolate, respectiv registrul de control (R39) nu era completat, registrul de depozit (R35) nu era înfiinţat, iar condica

222 / 236

de evidenţă a predării dosarelor şi lucrărilor la procuror (C7) prezenta, cu totul izolat, poziţii nesemnate.

Datorită lipsei unor spaţii adecvate, în încăperea destinată Compartimentul de documente clasificate se află depozitate, atât o parte din arhiva secţiei, cât şi corpurile delicte ridicate cu ocazia cercetărilor efectuate în unele cauze penale.

SERVICIUL DE ÎNDRUMARE ŞI CONTROL

Verificarea modului în care procurorul şef şi-a îndeplinit atribuţiile

manageriale ce îi reveneau, potrivit dispoziţiilor înscrise în art. 47 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, a evidenţiat următoarele aspecte:

Organizarea activităţii Serviciului de îndrumare şi control, în perioada supusă controlului, s-a realizat potrivit dispoziţiilor înscrise în art. 47 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor şi în conformitate cu dispoziţiile Ordinului procurorului general nr. 5 din 12 ianuarie 2016 privind reglementarea activităţii de control în cadrul Ministerului Public. Măsurile dispuse de procurorul şef au avut drept rezultat crearea unui cadru optim de desfăşurare a activităţii.

Repartizarea lucrărilor s-a făcut în mod echilibrat cu respectarea principiului continuităţii în soluţionarea acestora.

Coordonarea activităţii s-a realizat de către procurorul şef serviciu prin armonizarea tuturor activităţilor desfăşurate de procurorii din subordine, pe de o parte urmărindu-se realizarea cu promptitudine şi corectitudine a atribuţiilor de serviciu, iar pe de altă parte, atingerea finalităţii urmărite prin efectuarea analizelor şi controalelor.

Sub aspectul atribuţiei de îndrumare şi control, în perioada supusă verificărilor s-a constatat că a existat o permanentă preocupare pentru realizarea controlului activităţii Serviciului.

Relaţiile stabilite în cadrul Serviciului se încadrează în limitele normalităţii, realizându-se o comunicare constructivă, eficientă şi de calitate.

Verificarea aptitudinilor manageriale ale procurorului şef serviciu au evidenţiat că acesta are capacitatea de a:

● identifica activităţile care trebuiau desfăşurate şi de a le planifica astfel încât rezultatele obţinute să se încadreze în parametri unei performanţe profesionale;

● stabili atribuţiile şi de a realiza o repartizare echitabilă şi echilibrată a acestora;

● armoniza deciziile şi acţiunile personalului din subordine;

223 / 236

● identifica deficienţele înregistrate în activitatea procurorilor şi personalului din subordine şi de a lua măsurile necesare pentru corectarea la timp a acestora;

● lua decizii potrivit competenţelor legale şi, în general, de a-şi asuma răspunderea pentru acestea;

Cu privire la modul de rezolvare a lucrărilor, s-a constatat că sunt respectate dispoziţiile legale care reglementează activitatea de soluţionare a lucrărilor, fiind identificate aspecte izolate cu privire la: nestabilirea unor termene administrative în cazul unor lucrări pentru care legea nu prevede un termen legal, depăşirea termenului de legal 20 de zile prev. de art. 338 Cod de procedură penală, depăşirea termenului de 30 de zile stabilit pentru soluţionarea conflictelor de competenţă şi o practică neunitară în ceea ce priveşte modul de soluţionare a lucrărilor, în ceea ce priveşte întocmirea unor note sau referate înainte de întocmirea proiectelor de soluţii.

Activitatea de grefă se desfăşoară potrivit dispoziţiilor înscrise în Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, Legea 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor şi Regulamentul de ordine interioară a parchetelor. S-a constatat că sunt ţinute toate evidenţele, registrele şi condicile, fiind completate cu respectarea rubricilor acestor formulare şi a dispoziţiilor legale care reglementează această materie.

SERVICIUL DE COOPERARE JUDICIARĂ INTERNAŢIONALĂ, RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI PROGRAME

Activitatea de planificare, organizare, coordonare şi control realizată de conducerea Serviciului de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe se desfăşoară în mod corespunzător, raportat la atribuţiile şi specificul serviciului;

Procurorul şef serviciu a realizat o repartizare a procurorilor din cadrul serviciului pe sectoare de activitate, respectiv sectorul de cooperare judiciară internaţională şi sectorul relaţiilor internaţionale şi programelor. Totodată, există o repartizare a sarcinilor pentru fiecare din grefierii din cadrul serviciului.

Din verificări a reieşit că s-a realizat o repartizare echilibrată a lucrărilor şi nu s-a constatat existenţa unor diferenţe semnificative între numărul lucrărilor soluţionate de procurorii ce-şi desfăşoară activitatea preponderent în sectorul relaţiilor internaţionale şi programelor, iar existenţa unor diferenţe

224 / 236

privind numărul lucrărilor soluţionate de procurorii din cadrul sectorului cooperării judiciare internaţionale se datorează împrejurării că doi dintre procurori desfăşoară şi alte activităţi.

Specificul activității serviciului nu impune desfășurarea unor ședințe de lucru periodice deoarece îndrumarea procurorilor se realizează în mod direct cu celeritatea impusă de caracterul fiecărei lucrări în parte.

Activitatea de control a lucrărilor, de regulă a celor din cadrul sectorului de activitate al cooperării judiciare internaţionale, e implicită şi se realizează prin examinarea şi semnarea adreselor periodice de revenire redactate de procurori.

Activitatea de primire, înregistrare şi circulaţie a lucrărilor de către grefa secţiei a fost controlată de procurorul şef serviciu.

Comunicarea în cadrul serviciului este optimă, iar comportamentul adecvat. Totodată, există o comunicare permanentă şi eficientă cu procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Examinarea lucrărilor vechi înregistrate în cadrul serviciului a relevat că majoritatea au ca obiect transferul de proceduri penale şi comisii rogatorii în care România este stat solicitant, ori solicitat.

Principalele cauze ale nesoluționării acestor lucrări se datorează unor împrejurări obiective constând în neprimirea cu celeritate a informațiilor necesare, respectiv:

• soluțiile pronunțate în cauzele penale ale căror proceduri judiciare au fost transferate de autorităților judiciare române către alte state, ori a soluțiile pronunțate de parchetele din cadrul Ministerului Public în cauzele penale ale căror proceduri judiciare au fost transferate autorităților judiciare române de către autorităților judiciare din alte state.

• documentele solicitate prin comisii rogatorii internaționale de la autoritățile judiciare din alte state ori a celor solicitate de la autorităților judiciare române, în vederea transmiterii autorităților judiciare din statele solicitante.

În ceea ce priveşte activitatea de secretariat şi grefă s-a reţinut că personalul auxiliar de specialitate a respectat dispozițiile înscrise în Regulamentul de ordine interioară al parchetelor şi ordinelor ce reglementează această activitate.

Au fost identificate izolat aspecte privind nesemnarea de către procurori, ori consilieri traducători a condicii de predare lucrări ori situaţii în care procurorii nu folosesc condica la predarea lucrărilor, contrar art.134 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor.

Nu este reglementată periodicitatea de actualizare a evidenţei procurorilor care cunosc limbi străine, ori au participat la manifestări internaţionale, prevăzute de art.48 lit.e şi f din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor.

225 / 236

SERVICIUL TEHNIC

La data controlului acest Serviciu nu era operaţional fiind în proces de

asigurare a resurselor umane şi materiale. SERVICIUL DE DOCUMENTE CLASIFICATE

Verificarea modului în care procurorul şef şi-a îndeplinit atribuţiile

manageriale ce îi reveneau, potrivit dispoziţiilor înscrise în art. 54 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, a evidenţiat următoarele aspecte:

Sub aspect organizatoric s-au luat măsuri pentru: asigurarea evidenţei, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea, multiplicarea, transmiterea, distrugerea, inventarierea, arhivarea şi alte operaţiuni privind documentele clasificate precum şi pentru executarea măsurilor dispuse de structura de securitate sub toate componentele de protecţie a informaţiilor clasificate şi repartizarea echilibrată a lucrărilor.

Sub aspectul coordonării activităţii s-au luat măsuri pentru unificarea modului de gestionare a informaţiilor clasificate atât la nivelul Serviciului cât şi la nivelul tuturor parchetelor prin realizarea unei pregătiri unitare a personalului repartizat să lucreze pe acest sector.

Sub aspectul atribuţiei de îndrumare şi control, în perioada supusă verificărilor s-a constatat că a existat o permanentă preocupare pentru realizarea controlului activităţii Serviciului precum şi al parchetelor din teritoriu.

Îndrumarea structurilor de parchet în ceea ce priveşte măsurile de protecţie a informaţiilor clasificate s-a realizat permanent fiind prezentate conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie propuneri de remediere a deficienţelor constatate precum şi propuneri în vederea adoptării unor măsuri menite să prevină vulnerabilităţile şi riscurile în sistemul de securitate, precum şi a unor măsuri interne vizând protecţia informaţiilor clasificate şi actualizarea dispoziţiilor normative cu caracter intern referitoare la protecţia informaţiilor clasificate, sub toate componentele

Verificările efectuate la acest serviciu nu au evidenţiat elemente care să conducă la concluzia că, în activităţile desfăşurate, s-a depăşit cadrul impus de lege.

226 / 236

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

Verificarea modului în care procurorul şef şi-a îndeplinit atribuţiile

manageriale ce îi reveneau, potrivit dispoziţiilor înscrise în art. 54 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, a evidenţiat următoarele aspecte:

Sub aspect organizatoric s-au luat măsuri pentru desfăşurarea activităţii Biroului potrivit dispoziţiile înscrise în Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, Ordinul nr. 136 din 20.06.2017 (ce a modificat parţial Ordinul nr. 235 din 25 august 2014 al procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind relaţia dintre Ministerul Public şi mass-media), Ordinul nr. 81 din 25 aprilie 2016 al procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind protecţia documentelor create şi gestionate de parchete, precum şi Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 482 din 1 iunie 2012, cu modificările şi completările aduse prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 573 din 6 mai 2014.

Procurorul şef a luat măsuri pentru realizarea unei comunicări publice în timp util prin optimizarea fluxului informaţional.

În acest sens, a fost întocmită o Strategie de comunicare şi îmbunătăţire a imaginii Ministerului Public care a are ca obiective specifice: îmbunătăţirea comunicării externe, profesionalizarea purtătorilor de cuvânt şi a procurorilor cu funcţii de conducere din cadrul unităţilor de parchet, creşterea gradului de transparenţă instituţională şi eficientizarea comunicării în situaţii de criză.

Verificările au evidenţiat faptul că, până la data controlului, nu au fost elaborate instrucţiuni şi proceduri interne de lucru aşa cum s-a propus prin Raportul de control nr. 6999/IJ/1586/DIP/2016, întocmit de Inspecţia Judiciară şi aprobat prin Hotărârea nr. 184 din 16 martie 2017 a Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Repartizarea lucrărilor a fost una echilibrată sub aspectul numeric, însă sub aspectul specificului lucrărilor, s-a constatat că nu a fost valorificată pe deplin experienţa specialiştilor în comunicare care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Biroului, volumul de lucru al acestora fiind încărcat şi cu lucrări ce ţin de activitatea de grefă.

Sub aspectul coordonării activităţii, procurorul şef a realizat coordonarea activităţii atât în cadrul Biroului cât şi a structurilor de comunicare din cadrul parchetelor din subordinea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie, preponderent prin dispoziţii şi îndrumări verbale.

227 / 236

Au existat şi situaţii în care coordonarea activităţii purtătorilor de cuvânt din teritoriu s-a realizat şi prin oferirea unor modele de comunicate şi răspunsuri la solicitări.

Sub aspectul atribuţiei de îndrumare şi control, în perioada supusă verificărilor s-a constatat că procurorul şef, în perioada 2016-iunie 2017 a efectuat controlul operativ curent, avizând toate lucrările întocmite în cadrul biroului.

Activitatea de îndrumare realizată de procurorul şef al Biroului s-a concretizat în discuţii telefonice cu purtătorii de cuvânt din teritoriu şi punerea la dispoziţia acestora a unor modele de comunicate şi răspunsuri la solicitările reprezentanţilor mass-media. De asemenea, au fost realizate discuţii punctuale cu procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, precum şi cu cei ai parchetelor de pe lângă tribunale privind strategia ce trebuie adoptată în activitatea de comunicare.

Sub aspectul comportamentului şi comunicării, în general, conduita şi modul în care procurorul şef înţelege să comunice cu personalul din cadrul Biroului corespund standardelor impuse de statutul funcţiei.

Din verificări a reieşit însă şi existenţa unor bariere de comunicare între procurorul şef şi personalul biroului determinate, uneori, de lipsa unui feedback la propunerile formulate de personalul din subordine iar, alteori, de lipsa clarităţii depline a mesajului verbal transmis către personalul din subordine cu privire la efectuarea vreunei activităţi.

Referitor la activitatea de grefă din verificări a reieşit că s-au luat măsuri pentru ca aceasta să se desfăşoare în parametri normali.

Verificările au evidenţiat însă şi existenţa unor disfuncţionalităţi concretizate în:

lipsa unor condici de lucru pentru personalul din cadrul Biroului ;

nerespectarea dispoziţiilor art. 138 din Regulamentul de ordine interioară referitoare modul de închidere a registrelor. Acest aspect a fost adus la cunoştinţa procurorului şef birou pentru remedierea neconformităţii.

VERIFICAREA MODULUI ÎN CARE SUNT RESPECTATE DISPOZIŢIILE LEGEA NR. 677/2001 PENTRU PROTECŢIA PERSOANELOR CU PRIVIRE LA

PRELUCRAREA DATELOR CU CARACTER PERSONAL ŞI LIBERA CIRCULAŢIE A ACESTOR DATE.

Raportat la activitatea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi

Justiţie în calitate de operator de date cu caracter personal, s-a constatat în urma controlului efectuat că sunt respectate dispoziţiile legale care reglementează această activitate, respectiv dispoziţiile Legii nr. 677/2001

228 / 236

pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date .

ACTIVITATEA CABINETELOR PROCURORULUI GENERAL, PRIM

ADJUNCTULUI PROCURORULUI GENERAL ŞI ADJUNCTULUI PROCURORULUI GENERAL DE GREFĂ, REGISTARTURĂ ŞI ARHIVĂ

Activitatea de registratură şi grefă se desfăşoară potrivit dispoziţiilor

înscrise în Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, Legea 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor şi Regulamentul de ordine interioară a parchetelor. S-a constatat că sunt ţinute toate evidenţele, registrele şi condicile, fiind completate cu respectarea rubricilor acestor formulare şi a dispoziţiilor legale care reglementează această materie.

ACTIVITATEA ECHIPEI MANAGERIALE

Rezultatul verificărilor privind activitatea managerială a procurorului general, a prim-adjunctului şi a adjunctului procurorului general a fost analizat prin raportare la obiectivele pe care aceştia şi le-au propus în cuprinsul proiectelor de management cu care au candidat pentru ocuparea funcţiei şi la dispoziţiile legale şi regulamentare referitoare la atribuţiile funcţiei.

De asemenea, verificările au privit şi activitatea celor 3 consilieri ai procurorului general, care au oferit expertiza în domeniile ce intră în sfera activităţii manageriale.

De precizat este faptul că, în cadrul controlului, verificarea şi analiza componentelor activităţii manageriale a fost realizată pe două paliere, respectiv acela al rolului ce revine echipei manageriale în cadrul ierarhiei piramidale a Ministerului Public (aşa numitul „top management”), precum şi a rolului acesteia în cadrul ierarhiei Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Din această perspectivă, concluziile ce s-au desprins sunt următoarele: 1. Activitatea de planificare: La un an de la preluarea mandatului de către echipa managerială a fost

elaborată prima strategie din istoria Ministerului Public pentru consolidarea dezvoltării și afirmării instituționale, care vizează perioada 2017 – 2020, cu următoarele direcţii de acţiune: modernizarea și consolidarea instituţională; apărarea necondiţionată şi de calitate a ordinii de drept; apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; creşterea încrederii cetăţenilor în

229 / 236

justiţie; integrarea ascendentă în sistemul european de justiţie; dezvoltarea cooperării judiciare internaţionale; consolidarea independenţei, imparţialităţii şi eficienţei Ministerului Public; creșterea performanțelor specifice Ministerului Public; combaterea infracţionalităţii în domeniile vulnerabile la toate nivelurile; creşterea rolului preventiv al parchetului; apărarea independenței și imparțialității sistemului judiciar în principal prin integritate, profesionalism și toleranță zero la corupție; recuperarea prejudiciilor și altele.

Obiective operaționale ale Ministerului Public stabilite, în perioada supusă controlului, de actuala echipă managerială condusă de procurorul general care se află în proces de desfășurare vizează:

consolidarea progreselor în combaterea corupţiei în administraţia publică locală;

investigații efective în cauzele având ca obiect infracţiuni de spălare a banilor si evaziune fiscală;

măsuri pentru exercitarea unei supravegheri efective a cercetărilor penale de către organele de politie judiciară;

combaterea infracțiunilor silvice prevăzute de Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, precum şi a faptelor de corupţie, abuz în serviciu, spălare de bani în legătură cu defrişările ilegale de pădure;

continuarea monitorizării modalității de efectuare a anchetelor penale, pentru evitarea încălcării drepturilor garantate de art. 2 (dreptul la viaţă) şi 3 (interzicerea torturii, a tratamentelor inumane ori degradante) din CEDO, sub aspect material și procedural;

În vederea îndeplinirii obiectivelor operaționale ale activității de parchet, echipa managerială a luat măsuri pentru:

îmbunătățirea activității de urmărire penală promovând ideea instrumentării riguroase a dosarelor complexe numai în echipe operative (task force) alcătuite din procurori şi poliţişti specializaţi, coordonaţi de un procuror cu experienţă şi consiliaţi de experți în domeniu;

asigurarea unui sistem informațional adecvat de natură să asigure un flux de informaţii constant şi necesar luării deciziilor, atât pentru procesul managerial din cadrul unităţii, cât şi pentru conducerea anchetelor în curs.

2. Activitatea de organizare: În vederea îmbunătățirii activității desfășurate în parchete, în perioada

supusă controlului, echipa managerială a luat măsuri pentru:

echilibrarea volumului de activitate al parchetelor şi creşterea indicatorilor de eficiență și efectivitate;

o mai bună repartizare a resurselor umane şi materiale;

230 / 236

îmbunătăţirea condiţiilor de muncă prin dotări tehnico-materiale şi prin efectuarea unor lucrări de reparaţii şi modernizări ale sediului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi a sediilor unor parchete din teritoriu;

uniformizarea practicii judiciare, inclusiv pe tipuri de investigaţii şi măsuri asigurătorii în vederea reparării prejudiciilor, prin: elaborarea de note de studiu şi de îndrumări cu privire la problemele de drept sesizate în practică de parchete; întocmirea analizelor în domeniile prioritare de acțiune ale Ministerului Public, identificarea și remedierea aspectelor de practică neunitară în activitatea parchetelor; continuarea publicării în rețeaua INTRANET a tuturor rechizitoriilor şi hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate în domeniile prioritare ale Ministerului Public.

În perioada supusă controlului a fost demarată implementarea proiectului „Întărirea capacității Ministerului Public de punere în aplicare a noilor prevederi ale codurilor penale în domeniul audierilor” - Cod SIPOCA 53. Obiectivul general al acestui proiect îl reprezintă întărirea capacităţii Ministerului public în ceea ce priveşte crearea unui sistem de management al înregistrărilor audierilor audio-video conform prevederilor Codului de procedură penală, sistem care va reduce durata acestei faze a procesului penal şi va facilita munca procurorilor, a grefierilor, iar ulterior, a judecătorilor. Valoare acestui proiect este de 54.785.517,47 lei și reprezintă cea mai mare finanțare din istoria Ministerului Public.

De asemenea, în aceeaşi perioadă au fost derulate şi alte proiecte finanţate de Comisia Europeană şi Mecanismului Norvegian 2009-2014 şi s-au făcut demersuri pentru închiderea cu Banca Mondială a unor proiecte de finanţare în vederea achiziției de echipamente pentru infrastructura IT a Ministerului Public, beneficiindu-se în prima etapă de finanțare de 13.000.000 de euro, iar in situația în care implementarea proiectelor aferente acestei sume se realizează în termen, se vor aloca și restul de 6.800.000 euro necesari îndeplinirii tuturor nevoilor.

3. Activitatea de coordonare: Din perspectiva rolului ce revine, în ierarhia Ministerului Public, echipei

manageriale, compuse din procurorul general şi adjuncţii săi, în urma verificărilor s-a constatat că măsurile dispuse au urmărit armonizarea deciziilor şi acţiunilor tuturor managerilor din cadrul sistemului, prin realizarea unui schimb permanent de informaţii şi o bună comunicare între managerii aflați pe diferite paliere de management.

O măsură importantă dispusă în acest sens a fost crearea Consiliului procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, cu rol consultativ.

231 / 236

Acesta se întruneşte trimestrial şi dezbate principalele probleme ale Ministerului Public care vizează stadiul implementării măsurilor pentru realizarea obiectivelor operaţionale, armonizarea direcţiilor de acţiune în sensul obţinerii, la nivelul Ministerului Public, a unui act de management, unitar, coerent şi eficient şi realizarea unui sistem informaţionale flexibil .

În activitatea de coordonare, echipa managerială a acordat o atenţie sporită întăririi capacității Ministerului Public de punere în aplicare a dispoziţiilor din noile Coduri (penal şi de procedură penală), prin luarea unor măsuri pentru implementarea unor instrumente moderne și eficiente de management a procedurilor și realizarea unor procedee probatorii şi metodologii de lucru unitare.

Pregătirea profesională a reprezentat, în perioada supusă controlului, o prioritate a funcţiei manageriale de coordonare, luându-se măsuri în vederea realizării unui învăţământ profesional aplicat la domenii infracţionale ce conturează, la acest moment, fenomenul infracţional. Măsurile dispuse au vizat crearea unor baze de date conţinând sistemul ”modus operandi”, elaborarea unor sinteze de jurisprudență şi a unor metodologii de cercetare adecvate noilor infracțiuni.

De asemenea, coordonarea activităţii desfăşurate la nivelul Ministerului Public s-a realizat şi prin dispunerea unor măsuri pentru uniformizarea jurisprudenţei pe tipuri de investigații și măsuri asigurătorii în vederea recuperării prejudiciilor.

La nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru realizarea eficientă a coordonării activităţilor desfăşurate de secţii şi servicii, în virtutea dispoziţiilor regulamentare, o parte din atribuţii au fost delegate prim-adjunctului şi adjunctului procurorului general.

Din verificări a reieşit că această activitate este îndeplinită în mod eficient, realizându-se armonizarea direcţiilor de acţiune ale secţiilor şi serviciilor.

De asemenea, un rol deosebit a fost acordat de procurorul general Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În cadrul acestui for se dezbat problemele importante care intră în sfera decizională a managementului realizat de actuala echipă de conducere.

4.Activitatea de control În exercitarea controlului asupra tuturor parchetelor, în perioada supusă

verificărilor, prin intermediul Serviciului de îndrumare și control aflat în subordinea directă a procurorului general, s-au realizat mai multe tipuri de acţiuni de control care au vizat situaţia cauzelor în care durata procedurilor s-a prelungit şi a soluţiilor de netrimitere în judecată pe anumite categorii de infracţiuni.

232 / 236

De asemenea, au mai fost realizate analize în diverse domenii prioritare ale Ministerului Public, în urma cărora sunt adoptate măsuri de acțiune pentru eficientizarea activității.

Controlul asupra secţiilor, serviciilor şi birourilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se realizează de prim-adjunctul şi adjunctul procurorului general potrivit atribuţiilor ce le-au fost delegate în virtutea dispoziţiilor art. 15 din Regulamentul de ordine interioară a parchetelor.

Din verificarea managementului prim-adjunctului şi adjunctului procurorului general pe acest segment s-a constatat că se exercită un control permanent asupra activităţii desfăşurate de secţii, servicii şi birouri, rezultatele reflectându-se în îmbunătăţirea indicatorilor statistici.

5. Îndeplinirea atribuției înscrise în art. art. 62 lit. I din Legea 304/2004 ce-i revine Ministerului Public

În perioada supusă controlului Ministerul Public s-a implicat activ în studierea cauzelor care generează şi favorizează criminalitatea, întocmind puncte de vedere la proiectele de modificare a unor legi speciale în domeniul penal.

De asemenea, procurorul general şi adjuncţii acestuia au reprezentat Ministerul Public la manifestări ştiinţifice care au avut ca obiect analiza fenomenului infracţional .

6. Asigurarea standardelor de integritate în cadrul Ministerului Public. Respectarea standardelor de conduită ale profesiei și întărirea disciplinei

în cadrul parchetelor a reprezentat o altă coordonată a activității manageriale. În acest context s-au luat măsuri pentru identificarea încălcării

standardelor de conduită impuse procurorilor, personalului auxiliar și personalului contractual, fiind folosite pârghiile puse la dispoziție în calitate de titular al acțiunii disciplinare pentru procurori și în calitate de procuror general.

7. Exercitarea funcției de reprezentare a Ministerului Public în relațiile cu celelalte autorități și instituții publice, cu organizațiile neguvernamentale, cu orice alte persoane juridice sau persoane fizice, din țară și din străinătate, precum și în relațiile internaționale.

Procurorul general a reprezentat Ministerul Public cu ocazia încheierii unor protocoale de cooperare între diferite instituţii ale statului menite să contribuie la unificarea eforturilor pentru combaterea fenomenului infracţional.

În domeniul cooperării interinstituţionale, procurorul general şi adjuncţii acestuia au participat la diverse conferinţe şi reuniuni organizate de instituţiile cu care Ministerul Public colaborează în desfăşurarea activităţii.

În domeniul cooperării judiciare internaționale, relații internaționale și programe procurorul general şi adjuncţii acestuia au avut întâlniri şi au participat la diverse reuniuni.

233 / 236

8. Comunicarea şi cooperarea intra şi interinstituțională . Verificările efectuate au evidenţiat următoarele aspecte:

Prin personalitatea, calităţile, aptitudinile şi experienţa profesională, cei trei membri ai echipei manageriale se completează reciproc, fapt ce a condus la realizarea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a unui climat de muncă bazat pe încredere şi înţelegere de natură să conducă la atingerea obiectivelor propuse pentru activitatea Ministerului Public.

Abilităţile procurorului general şi ale adjuncţilor acestuia de comunicare şi gestionare a situaţiilor de criză reprezintă un factor motivant pentru întreg personalul. Toţi cei cu care s-au purtat discuţii au evidenţiat echilibru şi calmul cu care aceştia abordează şi soluţionează situaţiile tensionate ce provin din interiorul şi exteriorul instituţiei.

Alţi factori motivanţi pentru personalul din subordine utilizaţi de procurorul general şi adjuncţii acestuia sunt: încurajarea performanţei, recunoaşterea meritelor profesionale, valorificarea corectă, obiectivă şi eficientă a aptitudinilor şi capacităţilor profesionale ale fiecăruia, disponibilitate deplină de a asculta şi rezolva, în limitele legale, problemele indiferent de locul pe care îl ocupă solicitantul în ierarhia parchetului.

Respectarea independenţei procurorilor, în sensul definit de art. 64 şi art. 67 din Legea 304/2004, reprezintă o constantă în activitatea managerială.

Pregătirea profesională de excepţie a membrilor echipei manageriale contribuie la creşterea încrederii personalului în corectitudinea şi eficienţa direcţiilor de acţiune stabilite pentru activitatea Ministerului Public şi reprezintă, totodată, o garanţie a faptului că rezultatele lor vor fi evaluate cu profesionalism şi obiectivitate.

Prin stilul participativ al managementului, feedbackul permanent şi pozitiv şi conduita care răspunde standardelor impuse funcţiei, într-un an de la preluarea mandatului, echipa managerială a fost capabilă să dezvolte o cultură instituţională proprie, care este conştientizată şi acceptată de întreg personalul din subordine.

Modul în care echipa managerială a înţeles să coopereze şi să comunice în relaţiile interinstituţionale este unul corect eficient care se situează în limitele competenţelor legale.

9. Activitatea ştiinţifică desfăşurată la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Activitatea ştiinţifică a reprezentat un domeniu valorificat pe deplin de actuala echipă managerială.

Sub directa coordonare a procurorului general şi cu expertiza dl…, ce are calitatea de consilier al procurorului general, într-un an de la preluarea mandatului au fost derulate mai multe proiecte ştiinţifice, au fost elaborate lucrări şi organizate conferinţe şi seminarii.

234 / 236

Toate acestea au contribuit la sporirea prestigiului instituţiei şi la dezvoltarea și afirmarea unei culturi juridice.

*

* *

PROPUNERI

În raport de constatările controlului care au evidenţiat şi unele aspecte

ce pot fi îmbunătăţite în activitatea secţiilor, serviciilor şi birourilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie formulăm următoarele propuneri:

1. Respectarea de către conducerea Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a dispoziţiilor cuprinse în Anexa 2 din Ordinul nr. 213/15 iulie 2014 privind organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional, în sensul întocmirii notelor privind analiza achitărilor şi restituirilor dispuse de instanţele de judecată;

2. Continuarea demersurilor necesare în vederea obţinerii de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a accesului direct la aplicaţia ECRIS a instanţelor de judecată, întrucât componenta principală a activităţii Secţiei judiciare, de unificare a practicii judiciare (recursuri în interesul legii şi hotărâri prealabile), presupune verificarea şi analiza jurisprudenţei naţionale;

3. Respectarea de către conducerea Secţiei Judiciare a dispozițiilor art.26 alin.3 lit.i din Regulamentul de ordine interioară a parchetelor, referitoare la elaborarea programului de activitate semestrial;

4. Unificarea practicii în ceea ce priveşte actul prin care sunt soluţionate petiţiile la nivelul Secţiei parchetelor militare;

5. Luarea măsurilor corespunzătoare în vederea unificării modului în care sunt soluţionate unele lucrări aflate pe rolul Serviciului de îndrumare şi control, având în vedere faptul că s-a constatat existenţa unei modalităţi neunitare de lucru. De asemenea, apreciem că se impune stabilirea unor termene administrative înlăuntrul cărora să fie soluţionate lucrările pentru care legea nu prevede un termen şi să se urmărească respectarea termenelor legale şi administrative acolo unde acestea sunt prevăzute;

235 / 236

6. Elaborarea la nivelul Biroului de informare şi relaţii cu publicul a unor instrucţiuni sau proceduri interne de lucru potrivit recomandărilor înscrise în art. 49 din Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 482 din 1 iunie 2012, cu modificările şi completările aduse prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 573 din 6 mai 2014;

7. Valorificarea experienţei în domeniul comunicării a specialiştilor din cadrul Biroului de informare şi relaţii cu publicul în sensul canalizării activităţii acestora preponderent pe gestionarea relaţiei cu mass-media şi imaginea instituţie;

8. Elaborarea unor direcţii de acţiune scrise pe problematicile principale ale activităţii de comunicare de natură să uniformizeze modul de acţiune a purtătorilor de cuvânt având în vedere aspectele de practică neunitară şi de nerespectare, în unele situaţii, ale dispoziţiilor înscrise în Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media, constatate în Raportul de control nr. 6999/IJ/1586/DIP/2016, întocmit de Inspecţia Judiciară şi aprobat prin Hotărârea nr. 184 din 16 martie 2017 a Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru o coordonare eficientă şi în timp util a activităţii tuturor purtătorilor de cuvânt din cadrul Ministerului public propunem, spre exemplu, înfiinţarea unei platformei online care să se constituie într-un forum al purtătorilor de cuvânt astfel încât, în timp real, să fie aduse la cunoştinţa tuturor o problematică ivită în activitatea de comunicare şi modul de soluţionare a acesteia;

9. Îmbunătăţirea modului de comunicare cu personalul din cadrul Biroului de informare şi relaţii cu publicul prin acordarea şi primirea de către procurorul şef a unui feedback eficient;

10. Remedierea deficienţelor constatate în activitatea de grefă a Biroului de informare şi relaţii cu publicul prin introducerea condicilor de lucrări pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul biroului

Propuneri de” lege ferenda”

Întrucât, cu ocazia controlului au fost constatate unele aspecte care pot

pune în discuţie o eventuală modificare şi completare a Regulamentului de ordine interioară, formulăm următoarele propuneri de „lege ferenda”:

1. Sub aspectul modificării Regulamentului Urmează să se analizeze oportunitatea modificării art. 20 lit. d potrivit

căruia procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică participă la judecarea contestaţiilor cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor, precum şi împotriva soluţiilor prevăzute la art. 346 alin. (3) - (5) din Codul de procedură penală, în procedura de cameră preliminară întrucât, în

236 / 236

fapt, această activitate este desfăşurată de procurorii din cadrul Secţiei Judiciare;

2. Sub aspectul completării Regulamentului: a. Pentru eficientizarea activităţii, în sensul de a răspunde pe deplin

scopului pentru care a fost înfiinţat Serviciul de îndrumare şi control, urmează să se aprecieze asupra oportunităţii reorganizării acestuia prin crearea a două birouri, cu atribuţii distincte, pe de o parte în domeniul analizei, îndrumării şi îndeplinirii celorlalte atribuţii prevăzute de regulament, iar pe de altă parte, în domeniul controlului. Acest lucru ar permite o mai bună mobilizare pe segmentul atribuţiei de control, întrucât procurorii care vor fi desemnaţi să efectueze controale vor fi degrevaţi de alte activităţi;

b. Având în vedere specificul organizării grefei la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (respectiv existenţa grefei cabinetelor şi a grefei serviciilor), urmează a se aprecia asupra oportunităţii modificării dispoziţiilor art. 141 din Regulament în sensul înserării şi a unor prevederi referitoare la controlul activităţii de grefă de la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

c. Pentru eficientizarea activităţii Serviciului de cooperare internaţională, relaţii internaţionale şi programe, urmează să se aprecieze asupra oportunităţii reglementării periodicităţii de actualizare a evidenţei procurorilor care cunosc limbi străine ori au participat la manifestări internaţionale conform atribuţiilor prevăzute de art.48 lit.e şi f din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor.

*

* *

INSPECTORI JUDICIARI, ……..