old.csm1909.roold.csm1909.ro/csm/linkuri/26_02_2010__31151_ro.pdf · printr-un proces de evaluare a...

Plan de activitate privind implementarea măsurilor de securitate şi sănătate în

muncă la nivelul instanŃelor judecătoreşti psih. Marius Babici Scopul: Dezvoltarea unei politici unitare de management al sănătăŃii şi securităŃii ocupaŃionale la nivelul instanŃelor judecătoreşti în scopul îmbunătăŃirii condiŃiilor de muncă în acord cu standardele de calitate în domeniu Obiective:

1. identificarea riscurilor ocupaŃionale specifice sistemului şi stabilirea nivelului în care acestea pot afecta eficienŃa în îndeplinirea atribuŃiilor

2. stabilirea unor măsuri de prevenire şi diminuare a riscurilor identificate în funcŃie de natura acestora şi de nivelul de manifestare

3. dezvoltarea unui sistem de management integrat al sănătăŃii şi securităŃii ocupaŃionale care să respecte standardele de calitate în domeniu.

Identificarea şi prevenirea riscurilor ocupa Ńionale la nivelul personalului din cadrul instan Ńelor judec ătoreşti

1. Identificarea riscurilor

Investigarea solicitărilor cu care se confruntă angajaŃii instanŃelor se poate realiza printr-un proces de evaluare a riscurilor. Evaluarea riscurilor este o obligaŃie a angajatorilor cerută de legea 319/2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă şi demonstrează aplicarea principiilor de prevenire la nivelul instituŃiei. Evaluarea riscurilor profesionale trebuie să acopere fiecare post din cadrul instituŃiei, cu luarea în considerare a tuturor componentelor sistemului de muncă, respectiv angajat, sarcină de muncă, echipamente de muncă, mediu şi solicitări specifice sarcinilor îndeplinite. De asemenea, procesul de evaluare a riscurilor presupune o abordare interdisciplinară prin colaborarea membrilor din comitetul de securitate şi sănătate în muncă de la nivelul instanŃelor : preşedintele instanŃei, conducătorul compartimentului de protecŃia muncii – expert tehnic- , medicul de medicina muncii, psiholog şi reprezentanŃii angajaŃilor din diferite compartimente. În funcŃie de riscurile identificate precum şi de nivelul de solicitare stabilit se întocmeşte un plan de prevenire şi protecŃie, care cuprinde măsuri concrete de gestionare şi diminuare a factorilor de risc pentru toate dimensiunile vizate : organizatorice, tehnice, medicale, psihologice, etc

2

Astfel, în momentul de faŃă aveam doar elemente care Ńin de aspecte de ordin psihologic şi de organizare a muncii, rezultate în urma pretestării metodologiei de evaluare a nivelului de încărcare şi care pot fi încadrate în categoria riscuri profesionale întrucât existenŃa lor, după cum a rezultat din raportul prealabil, afectează performanŃa în activitate. Principalele riscuri profesionale identificate în cadrul studiului sunt:

• modul actual de încărcare a şedinŃei de judecată prin repartizarea unui număr mare de dosare pe complet fără a se Ńine cont de gradele de complexitate ale acestora

Acest tip de solicitare a fost pus în evidenŃă prin raportare la principiul curbei lui

Gauss care postulează faptul că ponderea obiectelor dintr-un întreg trebuie să fie

reprezentată de cele de complexitate medie.

Prin raportarea acestui principiu la modul de încărcare a şedinŃei de judecată cu

obiecte a rezultat că sunt şedinŃe în care ponderea dosarelor este reprezentată de

cele cu complexitate mare aspect care poate conduce la apariŃia unor suprasolicitări

profesionale.

Distributia pe grade de complexitate a dosarelor i n functie de volumul de activitate al judecatoriei

0.010.020.030.040.050.060.070.080.090.0

100.0

volum de activitate

proc

ent d

osar

e

complexitate mica 23.9 0.8 1.6

complexitate medie 50.9 76.7 49.0

complexitate mare 25.15 22.5 49.4

mic mediu mare

3

• volumul mare de muncă de la instanŃe aspect care conduce la alocarea unui timp mare pentru îndeplinirea sarcinilor

După cum se observă în diagrama de mai sus timpul mediul alocat pentru îndeplinirea sarcinilor în cursul unei săptămâni obişnuite de lucru depăşeşte la majoritatea instanŃelor 40 de ore pe săptămână, în condiŃiile în care o parte din instanŃele participante au fost monitorizate pe parcursul vacanŃei judecătoreşti.

Depăşirea timpului de lucru poate fi un indicator al existenŃei unor suprasolicitări psihologice a judecătorilor determinate de organizarea muncii, aspect pus în evidenŃă de prevederile din Directiva 88 CE privind organizarea timpului de lucru.

Astfel, în accepŃiunea Directivei 88 CE care defineşte timpul de lucru ca „ orice perioadă în care lucrătorul se află la locul de muncă, la dispoziŃia angajatorului şi îşi exercită activitatea sau funcŃiile, în conformitate cu legislaŃiile şi practicile naŃionale”, timpul mediu de lucru săptămânal, inclusiv orele suplimentare, nu trebuie să depăşească 48 de ore.

De asemenea prevederile directivei stabilesc ca statele membre să ia măsurile necesare pentru ca numărul de ore săptămânale să nu depăşească în nici un caz media de 58 de ore în primii trei ani de tranziŃie, media de 56 de ore în următorii doi ani şi media de 52 de ore pentru perioada suplimentară.

În acest context numărul de ore săptămânale alocat la unele instanŃe pentru îndeplinirea atribuŃiilor – judecătoria cu volum mare ( 55 ore), tribunalul cu volum mare ( 66 ore), curtea de apel cu volum mediu ( 58 ore), tribunalul cu volum mediu ( 49 ore) – depăşesc în unele cazuri cu mult standardele europene privind securitatea şi sănătatea în muncă.

Timpul alocat indeplinirii activitatilor monitoriza te în cursul unei saptamani de lucru

0102030405060708090

100

volum de activitate

ore

Judecatorie 33.33 42.16 55.28

Tribunal 44.26 49.00 66.00

Curte de Apel 58.26 35.05

mic mediu mare

4

• presiunea termenelor de judecată asociată cu volumul mare de muncă care pot

conduce la accentuarea unor simptome emoŃionale

Simptome emotionale la nivelul tuturor instantelor participante

2,70

1,63

1,48

1,56

2,33

3,04

1,63

1,63

3,85

3,26

1,81

2,30

2,00

1,70

1,70

1,48

2,56

2,67

1,96

2,48

1,59

2,07

2,41

0,00 0,50 1,00 1,50 2,00 2,50 3,00 3,50 4,00 4,50

Nervozitate sau anxietate

Tresariri sau tremuraturi

Spasme sau ticuri

Sentimente exacerbate

Nu pot elimina anumite ganduri

Ingrijorari

Instabilitate motrica

Iritabilitate, izbucniri emotionale furioase

Oboseala

Putina energie

Apatie, nimic nu pare important

Epuizare emotionala

Deprimare

Spaima

Fara sperante

Plans cu usurinta

Insomnie/somn agitat

Trezire dificila

Somn indelungat, mai mult de 9 ore

Dificultati de concentrare

Minte golita de ganduri

Uitarea ideilor importante

Nervozitate, anxietate

Total

În acest caz se observă că actualul mod de organizare a muncii poate avea efecte asupra judecătorilor prin resimŃirea de către aceştia a unei stări accentuate de oboseală asociată cu diminuarea resurselor de energie implicate în desfăşurarea sarcinilor.

De asemenea, desfăşurarea activităŃii sub presiunea termenelor în condiŃiile actuale de încărcare profesională poate conduce la resimŃirea unor stări de nelinişte şi nesiguranŃă de sine, dezvoltate pe fondul unei expuneri prelungite la suprasolicitare profesională, aspect care poate afecta eficienŃa în îndeplinirea sarcinilor.

5

• diminuarea performanŃelor cognitive

Dinamica performan Ńelor la testul de aten Ńie concentrat ă

05

1015202530354045505560

Momentul evalu ării

Per

form

anŃa

măsu

rată în

secu

nde

zi de sedinta 49 52

zi de birou 43 43

test retest

Diminuarea performanŃelor cognitive a fost pusă în evidenŃă prin aplicarea de teste

psihologice la începutul şi la sfârşitul zilei de lucru. Măsurarea a avut în vedere aplicarea acestui principiu în două zile diferite respectiv:

ziua de şedinŃă şi ziua de birou Din analiza datelor a rezultat că ziua de şedinŃă este cea mai solicitată pentru

judecător, la sfârşitul ei înregistrându-se corelaŃii statistice pozitive în special în ceea ce priveşte scăderea performanŃelor la capacitatea de concentrare a atenŃiei, după cum rezultă şi din exemplul de mai sus de la judecătoria cu volum mare.

Diminuarea atenŃiei concentrate poate influenŃa capacitatea judecătorilor de a îndeplini eficient activităŃile de judecare a cauzelor, reflectată asupra reducerii capacităŃii de concentrare a resurselor cognitive pe sarcinile relevante şi de centrare pe cele irelevante în raport cu acestea, aspect care se poate reflecta şi asupra procesului decizional dacă este foarte accentuată

2. Măsuri de prevenire a riscurilor identificate şi de culegere a unor date suplimentare

• identificarea factorilor de risc asociaŃi celor de ordin psihologic şi de organizare a muncii pentru profesia de judecător, respectiv tehnici şi medicali, astfel încât să putem avea o imagine de ansamblu asupra riscurilor specifice profesiei

- colectarea de informaŃii de la compartimentele de protecŃia muncii organizate la nivelul instanŃelor judecătoreşti referitoare la tipul de riscuri identificate precum a măsurilor de prevenire stabilite

• identificarea riscurilor pentru toate categoriile de posturi specifice instanŃelor – grefier de şedinŃă, grefier arhivar, etc- demers care să aibă în vedere o abordare interdisciplinară: managerială, tehnică, medicală şi psihologică

6

- colectarea de informaŃii de la compartimentele de protecŃia muncii organizate la nivelul instanŃelor judecătoreşti referitoare la tipul de riscuri identificate precum a măsurilor de prevenire stabilite

• elaborarea unor chestionare de analiză a riscurilor în cadrul grupului de lucru şi aplicarea lor pe eşantioane reprezentative la nivelul instanŃelor în cazul în care informaŃiile colectate de la compartimentele de protecŃia muncii sunt incomplete

• centralizarea riscurilor pe categorii de personal şi elaborarea unui plan de măsuri în scopul gestionării şi diminuării riscurilor

• stabilirea unei politici organizaŃionale de reducere progresivă a timpului mediu de lucru în conformitate cu prevederile din Directiva 88 CE privind timpul de lucru până la o medie de 48 de ore pe săptămână

• construirea unei baze de date actualizate cu instanŃele care depăşesc 48 de ore de muncă pe săptămână în scopul asigurării unei gestiuni eficiente a acestui factor de risc precum şi a adoptării unor măsuri de prevenire

• elaborarea unor bugete de timp care să fie aplicate periodic pe un lot de judecători de la nivelul instanŃelor în scopul identificării timpului mediu alocat pentru îndeplinirea sarcinilor

• informarea judecătorilor cu privire la timpul de lucru mediu de la nivelul instanŃei precum şi cu măsurile dispuse pentru încadrarea acestuia în limitele stabilite de politica organizaŃiei

• obŃinerea unor acorduri în scris din partea judecătorilor care prestează mai mult de 48 de ore de muncă pe săptămână pentru îndeplinirea atribuŃiilor, aspect determinat de prevederile Directivei 88 CE privind timpul de lucru care stabilesc faptul că angajatorul nu poate cere unui angajat să muncească mai mult de 48 de ore într-o perioadă de şapte zile fără acordul acestuia

• organizarea muncii să aibă în vedere principiul general al adaptării muncii la salariat, în special în vederea atenuării muncii monotone şi a muncii într-un ritm predeterminat, aspect pus în evidenŃă de faptul că stilul de muncă este dependent de particularităŃile psihologice ale individului – un stil de lucru mai lent sau mai energic – acesta putând influenŃa performanŃa în muncă în situaŃia în care este suprasolicitat

• stabilirea unei periodicităŃi a evaluărilor psihologice pentru judecători, în acord cu gradul de pericol al factorilor de risc identificaŃi şi cu recomandările medicului de medicina muncii, în scopul monitorizării nivelului de solicitare neuropsihică şi a implementării unor măsuri de prevenire

• stabilirea unui cadru de raportare şi centralizare a rezultatelor obŃinute la evaluările psihologice şi medicale, la nivelul CSM, în vederea asigurării unei baze de date care să fie utilizată în fundamentarea deciziilor pe securitate şi sănătate în muncă

• stabilirea în cadrul programului de formare continuă a judecătorilor a unor ateliere în cadrul cărora să se lucreze pe dezvoltarea unor abilităŃi care să asigure o mai bună gestiune individuală a factorilor de stres : tehnici pentru controlul stresului, tehnici pentru îmbunătăŃirea memoriei, atenŃiei, etc.

• elaborarea unui manual al angajatului în care să fie descrisă politica organizaŃiei în domeniul securităŃii şi sănătăŃii în muncă, măsurile întreprinse de angajator pentru gestiunea riscurilor precum şi obligaŃiile pe care le au angajaŃii în prevenirea riscurilor specifice profesiei

• stabilirea posturilor din cadrul instanŃei, pe baza evaluării riscurilor ocupaŃionale şi a recomandării medicului de medicina muncii, pentru care se impune introducerea testării psihologice la angajare precum şi a perioadei la care se efectuează evaluarea periodică în scopul prevenirii inadaptării profesionale şi a gestiunii factorilor de stres

7

• completarea Hotărârii nr. 355/2007 privind supravegherea sănătăŃii lucrătorilor cu o fişă care să conŃină dispoziŃii specifice pentru personalul încadrat la instanŃele judecătoreşti cu privire la examenul medical şi psihologic la angajare, examenul medical şi psihologic periodic şi contraindicaŃii pentru profesie

Implementarea unui sistem de management de asigura re a sănătăŃii şi securit ăŃii ocupa Ńionale la nivelul instan Ńelor judec ătoreşti

1. Prezentarea cadrului actual de organizare a activităŃii de securitate şi sănătate în muncă

Hotărârea nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanŃelor judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte cadrul organizatoric în care se desfăşoară activitatea de securitate şi securitate în muncă de la nivelul instanŃelor. Conform prevederilor din regulament în raport cu natura, complexitatea şi volumul activităŃilor desfăşurate, cu riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională precum şi cu numărul de personal la fiecare instanŃă se organizează comitetul de securitate în muncă şi compartimentul de protecŃie a muncii. Schematic cadrul organizatoric se prezintă astfel:

Comitetul de securitate şi sănătate în muncă

Membrii

Conducătorul compartimentului de protecŃia muncii

Medicul de medicina muncii

ReprezentanŃii personalului

• aprobă programul anual de securitate şi sănătate în muncă şi urmăreşte aplicarea acestuia • alocă mijloacele necesare realizării măsurilor cuprinse în program • analizează propunerile personalului privind prevenirea accidentelor de muncă • verifică eficienŃa măsurilor luate pentru îmbunătăŃirea condiŃiilor de muncă • efectuează inspecŃii proprii • informează inspectoratele teritoriale de protecŃia muncii • asigură participarea personalului la luarea unor hotărâri în domeniul protecŃiei muncii

Preşedintele instanŃei

Compartimentul de protecŃie a muncii

Serviciul de securitate a muncii • evaluează riscurile de accidentare şi

îmbolnăvire • propune măsuri de prevenire • controlează locurile de muncă în

scopul prevenirii accidentelor • colaborează cu serviciul de

medicină a muncii • cunoaşte situaŃia îmbolnăvirilor

profesionale

Serviciul de medicină a muncii • evaluează, identifică şi comunică

riscurile privind îmbolnăvirile profesionale

• efectuează controale medicale periodice

• consiliază preşedintele instanŃei în fundamentarea strategiei de securitate şi sănătate în muncă

8

După cum rezultă din schema prezentată mai sus la nivelul instanŃelor judecătoreşti

activitatea de securitate şi sănătate în muncă este organizată potrivit dispoziŃiilor legale, implementarea unui sistem de management în acest caz fiind dependentă de identificarea:

• gradului în care actuala organizare este funcŃională – dacă activităŃile derulate în cadrul compartimentelor presupun acŃiuni efective de diminuare/prevenire a factorilor de risc identificaŃi şi nu doar întocmirea şi gestiunea unor documente formale cerute de prevederile legale

• modului de organizare a activităŃii – dacă sunt identificate riscurile profesionale pentru toate categoriile de posturi din cadrul instanŃei, dacă sunt întocmite planuri de activitate şi de prevenire a riscurilor identificate

• modului de desfăşurare a activităŃii – dacă sunt întocmite proceduri de lucru aprobate de conducerea instanŃei pentru activităŃile de securitate şi sănătate în muncă

În funcŃie de situaŃia existentă în teritoriu urmează să se definească un cadru general şi unitar de implementare a unui sistem de management al securităŃii şi sănătăŃii în muncă, bazat pe cerinŃele din standardul SR OHSAS 18001 : 2008, în scopul asigurării calităŃii activităŃii desfăşurate.

2. Măsuri de implementare a unui sistem de management al calităŃii în domeniul

securităŃii şi securităŃii ocupaŃionale

• solicitarea unui punct de vedere de la conducerea instanŃelor cu privire la activitatea desfăşurată în cadrul comitetului de securitate şi sănătate în muncă precum şi cu privire la eficienŃa actualului sistem de management al securităŃii şi sănătăŃii în muncă

• comunicarea de către conducerile instanŃelor, care au organizate comitete de securitate şi sănătate în muncă, a factorilor de risc identificaŃi pentru toate categoriile de posturi de la nivelul instanŃei în vederea centralizării lor

• comunicarea de către conducerile instanŃelor, care au organizate comitete de securitate şi sănătate în muncă, a planurilor de activitate precum şi a măsurilor de prevenŃie luate în vederea diminuării/eliminării factorilor de risc pentru toate categoriile de posturi de la nivelul instanŃelor

• implementarea la nivelul instanŃelor judecătoreşti a unui sistem de management al sănătăŃii şi securităŃii ocupaŃionale în acord cerinŃele din standardul SR OHSAS 18001 : 2008 care să cuprindă:

- definirea şi aprobarea unei politici unitare în domeniul securităŃii şi sănătăŃii în muncă din cadrul organizaŃiei

- implementarea unor proceduri pentru identificarea continuă a pericolelor, evaluarea riscurilor şi stabilirea controalelor necesare

- implementarea unor proceduri pentru identificarea şi accesul la cerinŃele legale privind securitatea şi sănătatea în muncă

- stabilirea unor obiective documentate pentru securitate şi sănătate în muncă, pentru funcŃiile şi nivelurile relevante din cadrul organizaŃiei

- stabilirea unor proceduri de comunicare a riscurilor şi a sistemului de management pe securitate şi sănătate în muncă

- stabilirea unor proceduri de monitorizare şi măsurare periodică a performanŃelor în domeniul securităŃii şi sănătăŃii în muncă

- stabilirea unor proceduri pentru tratarea neconformităŃii existente sau potenŃiale şi pentru implementarea acŃiunilor corective şi preventive

9

- stabilirea unei proceduri pentru identificarea, depozitarea, protecŃia şi eliminarea înregistrărilor

- analiza periodică a sistemului de management al securităŃii şi sănătăŃii ocupaŃionale de către conducerea instanŃei în scopul asigurării că acesta este corespunzător, adecvat şi eficace

• completarea atribuŃiilor comitetului de securitate şi sănătate în muncă din Hotărârea nr.387/2005 pentru aprobarea regulamentului de ordine interioară a instanŃelor judecătoreşti cu atribuŃia „ dezbate raportul, scris, prezentat Comitetului de securitate şi sănătate în muncă de către conducătorul unităŃii cel puŃin o dată pe an, cu privire la situaŃia securităŃii şi sănătăŃii în muncă, acŃiunile care au fost întreprinse şi eficienŃa acestora în anul încheiat, precum şi programul de protecŃie a muncii pentru anul următor” prevăzută de Ordinul nr. 187/1998 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcŃionare a Comitetului de securitate şi sănătate în muncă

• atestarea de către un organism independent, competent în acest sens, a implementării cerinŃelor din standardul SR OHSAS 18001 : 2008 la nivelul instanŃelor judecătoreşti

Consiliul Superior al Magistraturii Grupul de lucru privind stabilirea volumului optim de activitate la instanŃele

judecătoreşti

Chestionar de analiz ă al managementului securit ăŃii şi sănătăŃii în munc ă de la nivelul instan Ńelor judec ătoreşti

1. La nivelul instanŃei este organizat comitetul de securitate şi sănătate în muncă? Da Nu 2. Cât de frecvent se întâlneşte comitetul de securitate şi sănătate în muncă ? lunar trimestrial anual 3. Care sunt activităŃile desfăşurate în cadrul comitetului de securitate şi sănătate în muncă?

• ……………………………………………………………………………… • ………………………………………………………………………………

• ………………………………………………………………………………

• ………………………………………………………………………………

• ………………………………………………………………………………

4. Sunt întocmite proceduri de lucru pentru activităŃile desfăşurate în cadrul compartimentului de protecŃia muncii ? Da Nu Activitatea este asigurată de un serviciu extern specializat 5. ConsideraŃi că actuala organizare a activităŃii de securitate şi sănătate în muncă este adaptată specificului instanŃei? Da Nu Dacă aŃi răspuns NU, vă rugăm să motivaŃi pe scurt ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

2

6. Care sunt aspectele care pot fi îmbunătăŃite astfel încât activitatea de securitate şi sănătate în muncă să corespundă nevoilor instanŃei?

• ………………………………………………………………………………

• ………………………………………………………………………………

• ……………………………………………………………………………..

• ………………………………………………………………………………

• ………………………………………………………………………………

7. În cadrul activităŃii comitetului de securitate şi sănătate în muncă au fost identificaŃi şi analizaŃi factorii de risc profesional pentru categoriile de personal de la nivelul instanŃei? Da Nu 8. Pentru care dintre categoriile de personal de la nivelul instanŃei au fost identificate riscurile profesionale? Da Nu Judecători Personal auxiliar FuncŃionari publici Personal contractual 9. Pentru fiecare categorie de personal la care au fost identificate riscuri profesionale, vă rugăm să precizaŃi factorii de risc şi măsurile de prevenire adoptate la nivelul instanŃei ?

3

a) Factori de risc pentru profesia de judec ător Nr. crt.

Factori de risc

Riscuri identificate Nr. crt.

Factori de risc

Riscuri identificate

1.

Organizatoric

3.

Medical

2.

Tehnic

4.

Psihologic

AlŃi factori identificaŃi ……………………………………………………………………………………………………………. Care a fost procedura utilizată în stabilirea factorilor de risc identificaŃi? DescrieŃi pe scurt pentru fiecare categorie de factori:

• organizatoric………………………………………………………………………………… • tehnic…………………………………………………………………………………………

• medical………………………………………………………………………………………

• psihologic……………………………………………………………………………………

• alŃi factori…………………………………………………………………………………….

4

Care sunt măsurile adoptate în cadrul comitetului de securitate şi sănătate pentru prevenirea/diminuarea factorilor de risc identificaŃi pentru profesia de judecător?

Nr. crt.

Factor de risc Măsuri de prevenire/diminuare stabilite

1.

Organizatoric

2.

Tehnic

3.

Medical

4.

Psihologic

5. AlŃi factori

Care sunt examenele periodice pe securitate şi sănătate în muncă efectuate de judecătorii din cadrul instanŃei?

• Examen medical Da Nu

• Examen psihologic Da Nu

5

Care este caracterul examenelor periodice pe securitate şi sănătate în muncă efectuate de judecătorii din cadrul instanŃei ?

• Examen medical obligatoriu opŃional

• Examen psihologic obligatoriu opŃional

6

b) Factori de risc pentru personalul auxiliar


Factori de risc Grefier de şedinŃă Grefier arhivar Altă categorie

SpecificaŃi ………………………..

1.

Organizatoric

2.

Tehnic

3.

Medical

4.

Psihologic

AlŃi factori identificaŃi …………………………………………………………………………………………………………….

7

Care a fost procedura utilizată în stabilirea factorilor de risc identificaŃi? DescrieŃi pe scurt pentru fiecare categorie de factori:


• medical………………………………………………………………………………………

• psihologic……………………………………………………………………………………

• alŃi factori…………………………………………………………………………………….

Care sunt măsurile adoptate în cadrul comitetului de securitate şi sănătate pentru prevenirea/diminuarea factorilor de risc identificaŃi pentru personalul auxiliar?

Măsuri de prevenire/diminuare stabilite Nr. crt.

Factor de risc

Grefier de şedinŃă Grefier arhivar Altă categorie specificaŃi

……………….

1.

Organizatoric

2.

Tehnic

3.

Medical

4.

Psihologic

5.

AlŃi factori

8

Care sunt examenele periodice pe securitate şi sănătate în muncă efectuate de personalul auxiliar din cadrul instanŃei?


• Examen psihologic Da Nu Care este caracterul examenelor periodice pe securitate şi sănătate în muncă efectuate de personalul auxiliar din cadrul instanŃei ?


• Examen psihologic obligatoriu opŃional

9

c) Factori de risc pentru func Ńionarii publici Nr. crt.

Factori de risc


Factori de risc


1.

Organizatoric

3.

Medical

2.

Tehnic

4.

Psihologic



• medical………………………………………………………………………………………

• psihologic……………………………………………………………………………………

• alŃi factori…………………………………………………………………………………….

10

Care sunt măsurile adoptate în cadrul comitetului de securitate şi sănătate pentru prevenirea/diminuarea factorilor de risc identificaŃi pentru funcŃionarii publici ?

Nr. crt.


1.

Organizatoric

2.

Tehnic

3.

Medical

4.

Psihologic

5.

AlŃi factori

Care sunt examenele periodice pe securitate şi sănătate în muncă efectuate de funcŃionarii publici din cadrul instanŃei?



11

Care este caracterul examenelor periodice pe securitate şi sănătate în muncă efectuate de funcŃionarii publici din cadrul instanŃei ?


• Examen psihologic obligatoriu opŃional d) Factori de risc pentru personalul contract ual Nr. crt.

Factori de risc


Factori de risc


1.

Organizatoric

3.

Medical

2.

Tehnic

4.

Psihologic



• medical………………………………………………………………………………………

12

• psihologic……………………………………………………………………………………

• alŃi factori…………………………………………………………………………………….

Care sunt măsurile adoptate în cadrul comitetului de securitate şi sănătate pentru prevenirea/diminuarea factorilor de risc identificaŃi pentru personalul contractual ?

Nr. crt.


1.

Organizatoric

2.

Tehnic

3.

Medical

4.

Psihologic

5. AlŃi factori

Care sunt examenele periodice pe securitate şi sănătate în muncă efectuate de personalul contractual din cadrul instanŃei?

• Examen medical Da N


13

Care este caracterul examenelor periodice pe securitate şi sănătate în muncă efectuate de personalul contractual din cadrul instanŃei ?


• Examen psihologic obligatoriu opŃional 8. Alte observaŃii …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… Date statistice InstanŃa …………………………………………….. FuncŃia……………………………………………… Data…………………….......

Vă mulŃumim!

Riscurile profesionale si bolile profesionale si legate de profesie la magistrati

1. Suprasolicitarea aparatului vizual : -solicitarea vizuala si mai précis a acomodarii pentru vederea de aproape mai ales in conditii de iluminat nefiziologic cantitativ si calitativ;

Efecte asupra sanatatii:

B.P. -astenopie acomodativa (surmenajul vizual) care poate fi: a. acomodativa (dependenta de muschiul ciliar) b.de convergenta(dependenta de muschii extrinseci si ciliari)

c.nervoasa (de tip hipermetropic ,cu tulburari acomodative , neuro-viscerale si neuropsihice)

B.P. -nistagmus,agravarea miopiei preexistente

Profilaxie medicala: -examen clinic general periodic; -examen oftalmologic

2. Suprasolicitare fizica:-munca in conditii de pozitie sezanda prelungita Efecte asupra sanatatii: B.P.-tromboflebita profunda a membrelor inferioare B.L.P.-boli osteo-musculo-articulare(lombalgii,cervico-scapulalgii,dureri la nivelul coloanei vertebrale, dureri ale feselor) Profilaxie medicala: -examen clinic general periodic; 3. Suprasolicitarea neuropsihica:- prin natura responsabilitatii activitatii de magistrat si a volumului mare de munca; Efecte asupra sanatatii: B.P.-sindrom reactiv la evenimente si situatii stresante B.L.P.-hipertensiune arteriala, boala cardiaca ischemica, nevroze si alte boli neuropsihice prin suprasolicitare neuropsihica. Profilaxie medicala: -examen clinic general periodic; -EKG; -examen cardiologic; -examen psihologic;

4. Agenti biologici :-mucegai,fungi,spori (in arhive) -agenti vehiculati prin sistemele de aer conditionat si de umidifiere a aerului(bacterii, virusuri, ricketsii, fungi, paraziti) Efecte asupra sanatatii: B.P.-rinita alergica profesionala; -astm bronsic profesional; -bronhoalveolita alergica extrinseca(pneumonia prin hipersensibilizare); -pneumonia cauzata de sisteme de aer condionat si de umidifiere a aerului; Profilaxie medicala: -examen clinic general; -examene serologice specifice si/sau investigatiipentru depistarea agentului biologic patogen professional; 5. Agenti fizici:- iluminat deficitar Efecte asupra sanatatii: B.P.-astenopia acomodativa Profilaxie: -examen clinic general; -examen oftalmologic; -organizarea ergonomica a locului de munca;

B.P.- boala profesionala B.L.P.-boala legata de profesie DR.CATALIN MIHAIL ISTRATESCU – MEDIC SPECIALIST MEDICINA MUNCII

R O M Â N I A TRIBUNALUL COMERCIAL MUREŞ Târgu Mureş, str. JustiŃiei, nr. 1 Tel: 0265 - 262010 Fax: 0265 - 311827 CABINET PREŞEDINTE Nr. 74 din 4 februarie 2010

Către,

Consiliul Superior al Magistraturii

Alăturat vă înaintăm hotărârea adunării generale a

judecătorilor Tribunalului Comercial Mureş din data de 5 februarie

2009, convocată în vederea dezbaterii şi aprobării raportului privind

activitatea desfăşurată de instanŃă în cursul anului 2009, adunare în

cadrul căreia au fost formulate mai multe solicitări referitoare la

aplicarea Programului pentru stabilirea volumului optim de muncă şi

asigurarea calităŃii activităŃii în instanŃe în anul 2010, şi la modificarea

unor dispoziŃii legale în vigoare.

În cele ce urmează redăm propunerile formulate în cadrul

şedinŃei adunării generale a judecătorilor:

1. Modificarea dispoziŃiilor art. 93 din Regulamentul

de Ordine Interioară, în sensul adecvării dispoziŃiilor acestuia

la dispoziŃiile Legii 85/2006, cu privire la modul de constituire

şi gestionare a dosarelor de insolvenŃă, în corelare cu programul

informatic Ecris.

Argumente:

-Hotărârea nr.830/2007 a Consiliului Superior al

Magistraturii a stabilit gradele de complexitate unice naŃionale a

obiectelor cuprinse în nomenclatoarele de obiecte din cadrul aplicaŃiei

informatice Ecris, nomenclatoare completate ulterior prin Hotărârile

nr. 131 2008 şi 13.258 2009.

Pentru cererile incidentale promovate în cursul

procedurilor de insolvenŃă, potrivit nomenclatorului sus menŃionat

sunt acordate punctaje distincte astfel cum este şi firesc în condiŃiile

în care aceste cereri incidentale, sunt veritabile cereri de chemare în

judecată în multe situaŃii având o complexitate ridicată. Pentru

instanŃele care au procedat la înregistrarea tuturor cererilor incidentale

promovate în cursul procedurilor de insolvenŃă sub acelaşi număr de

dosar, care s-a format iniŃial odată cu promovarea cererii de

deschidere a procedurii, programul informatic Ecris nu permite

acordarea punctajului stabilit prin nomenclator. Pe de altă parte prin

acordarea de noi numere şi constituirea de noi dosare pentru toate

cererile incidentale în vederea respectării dispoziŃiilor art. 6 şi 11 din

Legea 85/2006 trebuiesc întocmite procese-verbale de repartizare

manuală.

-Programul pentru stabilirea volumului optim de muncă şi

asigurarea calităŃii activităŃii în instanŃe în anul 2010, coordonat de

Consiliul Superior Magistraturii a determinat distribuŃia numărului de

grefieri în cadrul curŃilor de apel raportată la media naŃională a

dosarelor înregistrate în anul 2008 . La întocmirea acestei statistici s-

au bucurat de un avantaj considerabil instanŃele care au constituit cât

mai multe dosare. În acest caz vorbim nu numai de procedurile de

insolvenŃă dar şi de dosarele de drept comun.

- Prin nota InspecŃiei Judiciare nr. 11/IJ/10/SIJ/2009 s-a reŃinut

că lipsa unei reglementări cu privire la constituirea şi gestionarea dosarelor de

insolvenŃă a determinat o practică foarte diversificată a instanŃelor în acest

domeniu. Prin această notă s-a concluzionat că practicile instanŃelor în

ceea ce priveşte gestionarea dosarelor de insolvenŃă, sunt extrem de

diferite, unele instanŃe înregistrând toate cererile incidentale sub un

singur număr de dosar, iar altele sub numere diferite. La alte instanŃe

soluŃia în ceea ce priveşte modalitatea de constituire a dosarelor de

insolvenŃă, este lăsată la aprecierea judecătorului sindic care

instrumentează procedura. Există situaŃii când pentru fiecare

declaraŃie de creanŃă înregistrată de creditori se constituie un nou

dosar deşi declaraŃia de creanŃă nu constituie un act de sesizare a

instanŃei potrivit dispoziŃiilor art. 93 din R.O.I. şi cu privire la care

judecătorul sindic nu este investit să se pronunŃe prin hotărâre în

măsura în care nu se formulează contestaŃii privind creanŃa

respectivă. Rezultă din cele enunŃate că, prin interpretarea

dispoziŃiilor art. 93 din R.O.I. în ceea ce priveşte constituirea

dosarelor, se poate ajunge la un număr escesiv de dosare fără ca

aceasta să reflecte activitatea reală a instanŃei. Această stare de fapt

reliefează lipsurile Regulamentului de Ordine Interioară în ceea ce

priveşte înregistrarea şi gestionarea dosarelor de insolvenŃă.

În concluziile notei respective s-a propus completarea Regulamentului de Ordine

Interioară a instanŃelor judecătoreşti în sensul includerii unei secŃiuni

privitoare la modul de înregistrare şi gestionare a cauzelor privitoare

la procedura insolvenŃei.

-Modul de constituire a dosarelor prezintă importanŃă şi

din punct de vedere statistic. Actualele evidenŃe statistice întocmite

fără existenŃa unei reglementării detaliate şi a unei practici unitare a

instanŃelor în ceea ce priveşte constituirea dosarelor, nu pot fi

considerate relevante şi în acelaşi timp reale sub aspectul reflectării

activităŃii şi a gradului de încărcătură a acestora. Considerăm că

aspectele prezentate nu sunt lipsite de relevanŃă în condiŃiile în care

numărul dosarelor rulate, a hotărârilor pronunŃate prezintă

importanŃă atât sub aspectul aprecierii volumului de activitate a

judecătorilor cât şi a personalului auxiliar.

Implementarea măsurilor propuse prin Programul pentru stabilirea

volumului optim de muncă şi asigurarea calităŃii activităŃii în instanŃe

în anul 2010, a scos în evidenŃă din nou necesitatea reglementării

unitare a modalităŃii de constituire şi gestionare a dosarelor de

insolvenŃă dar nu numai a acestora.

- În acelaşi ordine de idei considerăm că nu au fost corelate

dispoziŃiile Regulamentului de Ordine Interioară cu Programul

Informatic Ecris. În prezent luând în considerare modul de

funcŃionare a acestui program precum şi dispoziŃiile Programului

pentru stabilirea volumului optim de muncă şi asigurarea calităŃii

activităŃii în instanŃe în anul 2010, considerăm că nu pot fi respectate

dispoziŃiile Regulamentului de Ordine Interioară privind păstrarea

numărului unic dat de prima instanŃă, fără modificări pe tot parcursul

soluŃionării dosarului până la executarea hotărârii, astfel cum impun

dispoziŃiile art.99 ind.2 alin.4 din R.O.I.. Reglementările menŃionate

nu sunt respectate în prezent de mai multe instanŃe în condiŃiile în

care se acordă noi numere de dosare pentru cererile de investire cu

formulă executorie, cererile de îndreptare a erorilor materiale ş.a.

- Nu în ultimul rând trebuie să menŃionăm că dispoziŃiile

Legii 85/2006 impun obligativitatea Ńinerii unor registre pentru

evidenŃierea diferitelor acte de procedură de exemplu: registrul

declaraŃiilor de creanŃă, registrul planurilor de reorganizare precum şi

al propunerilor de intrare în faliment. Potrivit dispoziŃiilor R.O.I. art.

83, pct. 16 la secŃiile comerciale ale tribunalelor respectiv la tribunale

comerciale se păstrează registre pentru evidenŃa măsurilor luate şi a

operaŃiunilor efectuate de judecătorii sindici în condiŃiile legii. În

prezent la nivelul instanŃei nu se mai Ńin registre pe suport de hârtie

exceptând registrul informativ şi în consecinŃă nu se mai Ńin registrele

specifice procedurii de insolvenŃă. Actele sus menŃionate se

înregistrează în registrul general de dosare, în condiŃiile în care

programul informatic Ecris nu are o parte corespunzătoare care să

reflecte sub formă de registre actele de procedură sus menŃionate.

Înregistrarea acestor acte de procedură în registrul general de dosare

realizează o evidenŃă corespunzătoare acestora, dispoziŃiile din Legea

85/2006 care obligă la realizarea acestor evidenŃe sub formă de

registre fiind fără importanŃă practică. În măsura în care se vor

considera totuşi utile aceste evidenŃe, considerăm că, programul

informatic Ecris va trebui modificat în sensul de a realiza o evidenŃă

distinctă a acestor acte de procedură sub formă de registre.

2. Sesizarea Ministrului JustiŃiei în vederea demarării

de urgenŃă a procedurii de completare a dispoziŃiilor

O.U.G.116/2009.

Argumente:

La sfârşitul anului 2009, prin OrdonanŃa de UrgenŃă

nr.116/29 decembrie 2009 au fost modificate prevederile Legii

nr.26/1990 şi ale Legii nr.31/1990, stabilind în competenŃa

directorului general al Oficiului Registrului ComerŃului soluŃionarea

cererilor privind efectuarea înregistrărilor în registrul comerŃului.

DispoziŃiile legale menŃionate au exceptat de la competenŃa acestora

cererile privind constatarea dizolvării de drept potrivit art.30 din

Legea nr.359/2004, cererile de radiere din registrul comerŃului, în

temeiul dispoziŃiilor art.237 din Legea nr.31/1990, şi ale art.30 şi 31

din Legea nr.359/2004, cererile privind numirea lichidatorului

precum şi verificarea legalităŃi hotărârii asupra fuziunii sau divizării.

DispoziŃiile legale menŃionate nu au stabilit o procedură

de soluŃionare a acestor cereri astfel că în practică după informaŃiile

pe care le avem de la alte instanŃe se procedează în mod neunitar la

soluŃionarea acestora în condiŃiile în care nu s-a stabilit în mod expres

dacă aceste cereri se soluŃionează cu sau fără citarea părŃilor. Trebuie

să reŃinem că dispoziŃiile procedurale ale Legii nr.26/1990, precum şi

ale normele de aplicare a acestui act normativ nu pot fi aplicate atâta

timp cât instituŃia judecătorului delegat nu mai există, cererile fiind

soluŃionate de instanŃe potrivit dreptului comun.

În altă ordine de idei, soluŃionarea cu citarea părŃilor a

acestor cereri, va prelungi excesiv de mult procedurile numire de

lichidator dar şi cele privind înregistrarea fuziunii sau divizării în

registrul comerŃului, în condiŃiile în care înscrierile în acest registru se

pot efectua numai în baza unei hotărâri judecătoreşti irevocabile. În

perioada anterioară înscrierile se puteau efectua şi în baza încheierii

judecătorului delegat, fără ca acestea să fie irevocabile.

Având în vedere modul incomplet de reglementare a

procedurii de soluŃionare a cererilor sus menŃionate, se impune

efectuarea unei completări a O.UG nr.116/2009 în sensul de a se

reglementa procedura de soluŃionare a acestor cereri cu sau fără

citarea părŃilor şi a se reglementa în mod detailat şi clar competenŃa

instanŃei în cadrul procedurii de fuziune şi divizare.

3. Exprimarea unei poziŃii de către Consiliul

Superior al Magistraturii cu privire la situaŃia celor trei instanŃe

specializate în materie comercială, în cea ce priveşte condiŃiile

de aplicare a dispoziŃiilor art. 145 din Legea 85/2006 modificată

prin Legea 277/2009, privind înfiinŃarea secŃiilor de insolvenŃă.

Argumente:

În cursul anului 2009 au fost modificate dispoziŃiile Legii

85/2006 privind procedura insolvenŃei prin Legea nr.277/2009,

modificându-se dispoziŃiile art.6, în sensul stabilirii competenŃei în

favoarea secŃiilor de insolvenŃă a tribunalelor în a căror rază teritorială

îşi are sediul debitorul, astfel cum acesta figurează în registrul

comerŃului, stabilindu-se în acelaşi timp că în circumscripŃia fiecărei

curŃi de apel, va funcŃiona o singură secŃie de insolvenŃă. Termenul

pentru înfiinŃarea secŃiilor de insolvenŃă a fost stabilit in conformitate

cu dispoziŃiile art.154 ind.1, în cadrul unui interval de 6 luni de la

intrarea în vigoare a legii. Tribunalul Comercial Mureş a solicitat

potrivit adresei nr. 529/2009, Consiliului Superior al Magistraturii

sesizarea ministrului justiŃiei pentru a iniŃia procedura de modificare a

Legii 85/2006, în sensul renunŃării la înfiinŃarea secŃiilor de

insolvenŃă, păstrând competenŃa actuală, sau dacă nu, cel puŃin să se

proroge termenul stabilit pentru înfiinŃarea acestor secŃii.

Prin OrdonanŃa nr.1/2010 a fost prorogat termenul

pentru înfiinŃarea secŃiilor de insolvenŃă, până la împlinirea unui

termen de un an de la data intrării în vigoare a acestei ordonanŃe.

În măsura în care dispoziŃiile legale menŃionate vor intra

în vigoare începând din data de 25 ianuarie 2011 se impune a se

stabili, de către Consiliului Superior Magistraturii, dacă secŃiile de

insolvenŃă se vor înfiinŃa şi în cadrul tribunalelor comerciale, având în

vedere competenŃa specială a acestor instanŃe. Cu atât mai mult se

impune clarificarea acestei probleme întrucât Tribunalul Harghita a

declinat competenŃa soluŃionării cererilor privind deschiderea

procedurilor de insolvenŃă înregistrate după publicarea Legii

277/2009, în favoarea Tribunalului Comercial Mureş apreciind că la

nivelul acestei instanŃe specializate nu se impune înfiinŃarea secŃiilor

de insolvenŃă.

4. Completarea nomenclatoarelor de obiecte din

cadrul aplicaŃiei informatice Ecris şi în mod corespunzător

completarea Hotărârii nr. 830A/2007 a Consiliului Superior al

Magistraturii prin stabilirea gradelor de complexitate a noilor

obiecte propuse.

Argumente:

În aplicarea Hotărârii nr. 830A/2007 la nivelul instanŃei

s-au făcut simulări în vederea stabilirii punctajelor şi a gradelor

corespunzătoare pe şedinŃele de judecată potrivit planificărilor

periodice.

În ceea ce priveşte dosarele privind procedurile de

insolvenŃă în momentul de faŃă, forma actuală a programului

informatic Ecris, nu permite adiŃionarea punctajelor corespunzătoare

diverselor cereri incidentale doar dacă acestea sunt înregistrate în

dosare distincte.

În nomenclatorul de obiecte din cadrul aplicaŃiei

informatice Ecris nu am găsit corespondent în privinŃa unor cereri

specifice procedurii insolvenŃei, motiv pentru care apreciem că se

impune completarea nomenclatorului cu următoarele obiecte şi stabilirea în

mod corespunzător a gradului de complexitate pentru fiecare obiect

în parte. În situaŃia în care nomenclatorul de obiecte rămâne în forma

actuală, obiectele propuse trebuie raportate la actualii indicatori

existenŃi de ex. contestaŃie, alte cereri.

Obiecte şi punctaje propuse:

Obiecte Punctaj propus ContestaŃie privind starea de insolvenŃă 8 ContestaŃie la tabelul preliminar 8 ContestaŃie la tabelul suplimentar 8 ContestaŃie la tabelul definitiv 8

ContestaŃie împotriva raportului lunar al administratorului judiciar/lichidatorului

8

ContestaŃie la planul de distribuire 8 ContestaŃie împotriva măsurilor administratorului judiciar /lichidatorului

Confirmarea administratorului/lichidatorului judiciar

4

Cerere de înlocuire a administratorului/lichidatorului judiciar

6

Cerere de admitere a planului de reorganizare 4 Cerere de confirmare a planului de reorganizare 4 Cerere de intrare in faliment 4 ObiecŃiile la raportul final întemeiate pe disp. Art. 129 din Legea 85/2006

6

Cerere de ridicare a dreptului de administrare a debitoarei

8

Cu deosebită consideraŃie,

P R E Ş E D I N T E,

FARKAS HEGYI PIROSKA

PRIM GREFIER,

MOLDOVÁN-HORVÁTH ZSUZSÁNNA

1

Fişă pentru determinarea teoretică a timpului optim

FuncŃia – preşedinte de secŃie Săptămâna nr. 1

Categoria de activităŃi Ziua 1 Ziua 2 Ziua 3 Ziua 4 Ziua 5

A. asigură buna desfăşurare a activităŃii de judecată a secŃiei

Total minute -

B. propune colegiului de conducere constituirea completelor de judecată, precum şi a completelor specializate

Total minute -

C. organizează studiul profesional al judecătorilor secŃiei, urmăreşte realizarea acestuia şi coordonează activitatea de unificare a practicii judiciare la nivelul secŃiei

Total minute -

D. participă la învăŃământul profesional al judecătorilor secŃiei

Total minute -

E. comunică lunar instanŃelor arondate situaŃia hotărârilor desfiinŃate sau casate în căile de atac

Total minute -

F. îndrumă şi verifică activitatea administrativ-judiciară a personalului secŃiei

Total minute -

G. urmăreşte soluŃionarea cauzelor într-un termen rezonabil

Total minute -

2

H. Ńine evidenŃa cazurilor de aplicare neunitară a legii, în baza referatului întocmit de judecătorul delegat

Total minute -

I. contribuie la elaborarea buletinului jurisprudenŃei curŃii de apel

Total minute -

J. ia măsuri în vederea repartizării aleatorii a cauzelor.

Total minute -

k. Preşedintele de sectie îndeplineşte orice alte atribuŃii prevăzute de lege şi de regulamente

Total minute -

Săptămâna nr. 2 Categoria de activităŃi Ziua 1 Ziua 2 Ziua 3 Ziua 4 Ziua 5


Total minute - B. propune colegiului de conducere constituirea completelor de judecată, precum şi a completelor specializate

Total minute -


Total minute -


3

Total minute -


Total minute -


Total minute -


Total minute -


Total minute -


Total minute -


Total minute -


Total minute -

4

Săptămâna nr. 3 Categoria de activităŃi Ziua 1 Ziua 2 Ziua 3 Ziua 4 Ziua 5



Total minute -


Total minute -


Total minute -


Total minute -


Total minute -


Total minute -


Total minute -

5


Total minute -


Total minute -


Total minute -

Săptămâna nr.4 Categoria de activităŃi Ziua 1 Ziua 2 Ziua 3 Ziua 4 Ziua 5



Total minute -


Total minute -


Total minute -

6


Total minute -


Total minute -


Total minute -


Total minute -


Total minute -


Total minute -


Total minute - Total minute -

Notă – 1. pot fi adăugate şi alte activităŃi concrete dacă se simte necesar 2. la fiecare rubrică, în mod separat se vor menŃiona acŃiunile ce au fost măsurate în mod concret 3. dacă o anume activitate nu se repetă lunar, se va trece timpul necesar în mod proporŃional raportat la o singura luna

7

Activitate Subactivitati Saptamana

1 Saptamana

2 Saptamana

3 Saptamana

4


B. propune colegiului de conducere constituirea completelor de judecată, precum şi a completelor specializate Etc.

Fişă pentru determinarea teoretică a timpului optim

Sectorul -

Categoria de activităŃi Ziua 1 Ziua 2 Ziua 3 Ziua 4 Ziua 5

A.

Total minute -

B.

Total minute -

C.

Total minute -

D.

Total minute -

E. judecatorul îndeplineşte orice alte atribuŃii prevăzute de lege şi de regulamente

Total minute -

Notă – 1. pot fi adăugate şi alte activităŃi concrete dacă se simte necesar 2. la fiecare rubrică, în mod separat se vor menŃiona acŃiunile ce au fost măsurate în mod concret 3. dacă o anume activitate nu se repetă lunar, se va trece timpul necesar în mod proporŃional raportat la o singura luna

Activitate Subactivitati Saptamana

1 Saptamana

2 Saptamana

3 Saptamana

4

A

B

Etc.

old.csm1909.roold.csm1909.ro/csm/linkuri/26_02_2010__31151_ro.pdf · printr-un proces de evaluare a...

Documents

Transcript of old.csm1909.roold.csm1909.ro/csm/linkuri/26_02_2010__31151_ro.pdf · printr-un proces de evaluare a...