DIRECŢ Ă · 2015. 1. 16. · în calea participării la programe de formare judiciară continuă....

DIRECŢIA GENERALĂ POLITICI INTERNE

DEPARTAMENTUL TEMATIC C: DREPTURILE CETĂŢENILOR ȘI AFACERI CONSTITUŢIONALE

AFACERI JURIDICE ŞI PARLAMENTARE

FORMAREA JUDICIARĂ ÎN STATELE MEMBRE ALE UNIUNII

EUROPENE

SINTEZĂ

Rezumat Prezentul studiu descrie stadiul formării judiciare în cadrul Uniunii Europene privind dreptul european, în special. Acesta prezintă rezultatele unui sondaj important în rândul judecătorilor, procurorilor și al personalului instanţelor privind experienţa acestora în ceea ce privește formarea judiciară. Studiul include, de asemenea, profilurile actorilor implicaţi în formarea judiciară la nivel european și în toate cele 27 de state membre. Acesta conţine recomandări detaliate privind modul de depășire a obstacolelor din calea participării la formarea judiciară și de promovare a celor mai bune practici pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Studiul a fost elaborat pentru Parlamentul European de către Academia de Drept European (ERA) împreună cu Reţeaua Europeană de Formare Judiciară (REFJ).

PE 453.198 RO

Prezentul document a fost solicitat de Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European. AUTORI John COUGHLAN Jaroslav OPRAVIL Wolfgang HEUSEL ADMINISTRATOR COORDONATOR Danai PAPADOPOULOU Departamentul Tematic C - Drepturile cetăţenilor și afaceri constituţionale Parlamentul European B-1047 Bruxelles E-mail: [email protected] VERSIUNE LINGVISTICĂ Original: EN Sinteză: BG, CS, DA, DE, EL, ES, ET, FI, FR, HU, IT, LT, LV, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, SV DESPRE EDITOR Pentru a contacta departamentul tematic sau pentru a vă abona la buletinul său informativ, vă rugăm să scrieţi la: [email protected] Manuscris finalizat în octombrie 2011 © Parlamentul European, Bruxelles, 2011 Acest document este disponibil pe internet la adresele: http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/studies.do?language=EN http://www.ipolnet.ep.parl.union.eu/ipolnet/cms

DECLINAREA RESPONSABILITĂŢII

Opiniile exprimate în prezentul document aparţin exclusiv autorului și nu reprezintă neapărat poziţia oficială a Parlamentului European. Reproducerea și traducerea în scopuri necomerciale sunt autorizate, cu condiţia să se indice sursa, să se notifice în prealabil editorul și să i se trimită un exemplar.

Departamentul tematic C:Drepturile cetăţenilor şi afaceri constituţionale ____________________________________________________________________________________________

SINTEZĂ

Obiectivul acestui studiu este de a oferi o analiză obiectivă, aprofundată a formării judiciare în statele membre ale Uniunii Europene privind dreptul european, dreptul altor state membre și dreptul comparativ, cu scopul de:

a planifica modul actual de furnizare a cursurilor de formare judiciară în cadrul Uniunii Europene în funcţie de școlile și instituţiile responsabile cu formarea;

a întocmi un inventar al celor mai bune practici din domeniul formării judiciare, în special referitoare la dreptul Uniunii Europene, care să poată fi partajate între jurisdicţii;

a formula recomandări cu privire la posibilele soluţii pentru deficitele identificate în modul actual de furnizare a cursurilor de formare judiciară la nivelul Uniunii Europene.

Studiul conţine:

profilurile actorilor implicaţi în formarea judiciară la nivelul Uniunii Europene, inclusiv organizaţiile constituite în mod special pentru a oferi formare judiciară, organizaţiile care oferă formare profesională judecătorilor și procurorilor în plus faţă de activitatea lor de bază și asociaţiile de judecători care oferă formare profesională membrilor acestora;

profilurile actorilor naţionali implicați în formarea judiciară în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv detalii referitoare la modul în care este organizată formarea judiciară în fiecare stat membru, resursele bugetare și de personal consacrate acesteia, numărul de judecători, procurori și personalul instanţelor care beneficiază de formare în fiecare an și alte informaţii-cheie;

rezultatele sondajului comandat, ca parte a studiului, în care, în mod individual, judecătorilor, procurorilor și personalului instanţelor din Uniunea Europeană li s-au adresat întrebări despre cunoștinţele și experienţa acestora în legătură cu dreptul Uniunii Europene, contactul acestora cu autorităţile judiciare străine, evaluarea acestora privind modul de furnizare a cursurilor de formare judiciară și alţi factori-cheie implicaţi în crearea unei culturi judiciare europene comune.

Se oferă un rezumat la nivel european al datelor referitoare la actorii naţionali implicați în formarea judiciară și, de asemenea, rezumate la nivel european privind rezultatele sondajului realizat în rândul judecătorilor și al procurorilor, pe de o parte, și în rândul personalului instanţelor, pe de altă parte.

Studiul cuprinde o evaluare comparativă a informaţiilor și a datelor obţinute și oferă recomandări cu privire la cele mai bune practici și soluţiile posibile pentru deficitele existente în domeniul formării judiciare.

Cunoștinţele și experienţa cu privire la dreptul UE PRINCIPALELE CONSTATĂRI Lupta de convingere a judecătorilor și a procurorilor privind relevanţa

dreptului Uniunii Europene pentru activitatea acestora pare să fi fost, în mare măsură, câștigată: există un mare grad de sensibilizare cu privire la relevanţa dreptului Uniunii Europene în toate statele membre și există o impresie


generală conform căreia numărul de cazuri care implică dreptul Uniunii Europene este în creștere.

Cunoștinţele privind modul și momentul în care se aplică dreptul Uniunii Europene, în special utilizarea procedurii de trimitere preliminară, încă lipsesc: trei cincimi dintre judecătorii din întreaga Uniune Europeană au declarat că nu cunosc deloc modul în care să adreseze o întrebare Curții Europene de Justiţie sau că știu doar într-o mică măsură cum să realizeze acest lucru.

Un număr semnificativ de judecători și procurori utilizează bazele de date

online ale UE (de exemplu, Eur-Lex, Curia) pentru asistență în găsirea sau înţelegerea dreptului aplicabil în cauzele cu dimensiune legislativă europeană. Mai puţini sunt cei care folosesc reţelele judiciare europene în materie penală, civilă și comercială, care sunt relativ puţin cunoscute chiar și în rândul judecătorilor specializaţi în aceste domenii.

PRINCIPALELE RECOMANDĂRI

Pentru statele membre și autorităţile judiciare ale acestora

să permită judecătorilor și procurorilor să efectueze stagii la instanţele

Uniunii Europene și la alte instituţii ale Uniunii Europene sau la alte instanţe ale statelor membre;

să asigure locuri de stagiu suficiente pentru judecătorii sau procurorii din alte state membre;

să ofere judecătorilor și procurorilor actualizări periodice privind evoluţiile din legislaţia și jurisprudenţa UE;

să promoveze utilizarea la nivel naţional a bazelor de date online ale UE.

Pentru Uniunea Europeană și instituţiile acesteia

• să ofere stagii la instanţele UE și la alte instituţii;

• să ofere (sau să acorde fonduri pentru) un buletin prin e-mail sau un buletin informativ privind actualizările periodice referitoare la evoluţiile legislaţiei și ale jurisprudenţei UE;

• să se asigure că bazele de date online ale UE (de exemplu, Curia, Eur-Lex, Atlasul judiciar european) sunt disponibile în toate limbile UE;

• să promoveze utilizarea la nivel naţional a bazelor de date online ale UE;

• să promoveze gradul de sensibilizare cu privire la reţelele judiciare europene.


Limbile cunoscute PRINCIPALELE CONSTATĂRI 88 % dintre judecătorii și procurorii care au răspuns la sondaj mai știau o

altă limbă europeană în plus faţă de limba de lucru principală, din care 81 % au menţionat engleza, 41 % franceza, 17 % germana și 10 % spaniola.

În timp ce majoritatea judecătorilor și procurorilor au cel puţin câteva cunoștinţe într-o altă limbă a Uniunii Europene, doar un număr relativ redus cunosc o altă limbă destul de bine încât să fie capabili să participe activ la formarea judiciară sau să o utilizeze în mod profesional. Barierele lingvistice constituie un obstacol major în calea participării la programele europene de formare judiciară.

Engleza este atât cea mai cunoscută limbă străină în rândul judecătorilor și procurorilor, cât și cea mai bine vorbită.



să elimine restricţiile privind participarea la formare pe baza dovezilor de

competenţe lingvistice

Pentru actorii naționali implicați în formare judiciară

să pună la dispoziția tuturor judecătorilor, procurorilor și personalului

instanţelor cursuri de formare lingvistică


• să acorde finanţare pentru formarea lingvistică;

• să acorde finanţare pentru formare multilingvă.

Pentru actorii implicați în formare judiciară la nivel european

să pună la dispoziţia tuturor judecătorilor, procurorilor și personalului

instanţelor cursuri de formare lingvistică; să ofere mai multe programe de formare multilingvă.


Accesul la formarea judiciară PRINCIPALELE CONSTATĂRI Judecătorii, procurorii și personalul instanţelor se confruntă cu numeroase obstacole

în calea participării la programe de formare judiciară continuă. Aceste obstacole trebuie depășite dacă numărul celor care beneficiază de un curs de formare privind dreptul Uniunii Europene este în creștere.

Principalul obstacol în calea participării la formarea judiciară continuă este

organizarea în sine a sistemului judiciar, care interzice participarea la formare deoarece volumul de lucru al participanţilor la formare nu este redus și aceștia nu sunt înlocuiţi pe perioada absenţei.

Alte obstacole semnificative în calea participării la programele de formare judiciară includ:

lipsa de informaţii despre programele de formare disponibile; notificări scurte cu privire la perioadele în care au loc programele de

formare; lipsa locurilor, în special pentru schimburile judiciare; lipsa finanţării din partea angajatorilor; opoziţia instituţională; echilibrul dintre viaţa profesională și viaţa privată; barierele lingvistice.




• să recunoască formarea continuă atât ca un drept, cât și ca o responsabilitate

a judecătorilor, procurorilor și personalului instanţelor, aceasta având o valoare echivalentă cu activitatea lor curentă;

• să rezerve un număr minim de ore/zile pe an pentru formarea continuă și să ofere fonduri suficiente pentru acestea;

• să înlocuiască judecătorii, procurorii și personalul instanţelor care se află la un curs de formare;

• să desemneze și să susţină multiplicatorii care își pot instrui colegii judecători și procurori din jurisdicţiile lor;

• să se asigure că toate profesiile din sistemul judiciar, precum și judecătorii și procurorii deţin în orice situaţie informaţii adecvate despre formare și au acces la aceasta.

Pentru actorii naționali implicați în formare judiciară

• să ofere mai multe cursuri de formare în spaţii descentralizate la ore care nu

se suprapun cu ședinţele de judecată și să le repete periodic;

• să elaboreze proiecte de formare care să combine formarea la nivel local și european în cooperare cu furnizorii de formare de la nivel european;

• să ofere cursuri de formare profesională tuturor profesiilor din sistemul judiciar;


• să invite angajatorii judecătorilor, procurorilor și personalului instanţelor la

forumuri regulate pentru a evidenţia cele mai bune practici în formarea judiciară;

• să adopte recomandarea privind un număr minim de ore/zile pe an pentru formare continuă;

• să ia în considerare costul total pentru angajator privind finanţarea formării;

• ca o condiţie minimă, să accepte că salariul plătit pentru personal în perioada formării este contribuţia angajatorului la costul pentru formare;

• de asemenea, ar fi ideal să acopere costul personalului înlocuitor;


Formele și metodele de formare judiciară PRINCIPALELE CONSTATĂRI Astăzi aproape toţi debutanţii în profesiile judiciare au studiat dreptul

Uniunii Europene în cadrul studiilor universitare. Acest aspect nu este valabil și pentru generaţiile mai vechi, din care doar o mică parte au învățat despre dreptul Uniunii Europene, Convenţia europeană a drepturilor omului sau dreptul unui alt stat membru în cadrul studiilor lor universitare.

Formarea iniţială, cu scopul de a deveni judecător, procuror sau funcţionar în instanţele judecătorești diferă mult de la un stat membru la altul în ceea ce privește forma, durata și conţinutul. Astăzi, aproximativ jumătate din debutanţii în profesiile judiciare sau de procuror au beneficiat de formare profesională privind dreptul UE în cadrul formării lor iniţiale.

Judecătorii, procurorii și personalul instanţelor au mai multe șanse de a beneficia de

formare continuă privind alte subiecte decât dreptul Uniunii Europene. Puţin peste jumătate din judecătorii și procurorii care au răspuns la sondaj (53 %) au beneficiat de formare continuă privind dreptul Uniunii Europene sau al altui

• să ofere finanţare pentru:

• proiectele care promovează formarea descentralizată;

• proiectele care combină formarea introductivă de la nivel local cu forumurile avansate de la nivel european;

• programele de formare pentru grupurile profesionale neglijate până acum, precum personalul instanţelor;

• un fond de burse pentru judecători, procurori și personalul instanţelor pentru a participa la programele europene de formare atunci când nu sunt disponibile fonduri naţionale;

• un studiu referitor la formarea profesională privind dreptul Uniunii Europene a avocaţilor care desfășoară activităţi în mod independent.

Pentru actorii implicați în formare judiciară la nivel european

• să elaboreze mai multe programe descentralizate de formare profesională

și să le repete;

• să elaboreze proiecte de formare care să combine formarea la nivel local și european în cooperare cu furnizorii de formare de la nivel naţional;

• să ofere din timp autorităţilor judiciare naţionale notificări privind programele de formare profesională;

• să investească în formarea instructorilor/multiplicatorilor la nivel naţional;

• să ofere cursuri de formare profesională tuturor profesiilor din sistemul judiciar.


stat membru, dar numai o treime au procedat astfel în ultimii trei ani (și anume, perioada în care Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare).

Practic, formele active de formare, precum studiile de caz, sunt cele mai populare în rândul judecătorilor și procurorilor, dar formele tradiţionale de formare (de exemplu, seminare, cursuri, conferinţe) rămân cel mai frecvent utilizate de actorii naționali implicaţi în formare judiciară (fiind utilizate de 88 %, 83 % și, respectiv, 76 % dintre instituţii). Studiile de caz sunt utilizate de numai 61 % din actorii naţionali.

Învăţământul online (e-learning) este considerat de numeroși judecători și procurori drept o soluţie eficientă de apropiere a formării profesionale de cerinţele vieţii profesionale și de familie, dar este oferit de mai puţin de două cincimi din actorii naţionali implicați în formare judiciară.



• să investească în tehnologie pentru e-learning și videoconferinţe

Pentru actorii naţionali implicați în formare judiciară

• să introducă învăţământul la distanţă în cadrul strategiei globale de

formare judiciară;

• să reutilizeze materialele de formare profesională elaborate la nivelul Uniunii Europene;

• să utilizeze studii de caz și forme mai active de formare profesională.


Actorii implicați în formare judiciară la nivelul UE PRINCIPALELE CONSTATĂRI Doar 14 % din judecătorii și procurorii care au participat la sondaj au

declarat că au urmat un program european de formare judiciară: dintre aceștia, cei mai mulţi au realizat acest lucru în cadrul ERA (7 %) sau REFJ (6 %). Participarea la activităţile organizate de organismele naţionale de formare judiciară ale altor state membre a constituit următoarea formă de program european de formare judiciară care a fost menționată cel mai frecvent. Alţi furnizori de formare profesională la nivelul Uniunii Europene au fost menţionaţi, fiecare în parte, de mai puţin de 0,5 % dintre respondenţi.

22 % dintre judecătorii și procurorii care au răspuns la sondaj au participat la schimburi judiciare. Dintre aceștia, 56 % au prezentat aceste schimburi ca fiind foarte utile, iar alţi 35 % au precizat că acestea sunt utile într-o anumită măsură.

90 % dintre respondenţii la sondaj au declarat că ar aprecia măsurile de promovare a mai multor contacte cu judecătorii și/sau procurorii din alte state membre, 57 % sunt în favoarea mai multor sesiuni comune de formare, 55 % susţin efectuarea mai multe schimburi, iar 48 % își exprimă interesul faţă de o bază de date sau un repertoriu online.

PRINCIPALELE RECOMANDĂRI (continuare)


să ofere finanţare pentru: proiecte de învăţământ la distanţă; proiecte care formează la nivel naţional instructori/multiplicatori; materiale de formare profesională care pot fi reutilizate la nivel local sau

naţional; proiecte care promovează forme mai active și practice de formare

profesională.

Pentru actorii de formare judiciară la nivel european

să elaboreze mai multe proiecte de învăţământ la distanţă; să elaboreze materiale de formare profesională care să poată fi reutilizate la

nivel naţional; să utilizeze studii de caz și forme mai active de formare profesională.


Actorii implicați în formare judiciară la nivel național PRINCIPALELE CONSTATĂRI Instituţiile naţionale de formare judiciară joacă singurul și cel mai

important rol referitor atât la formare în general, cât și la formarea în domeniul dreptului Uniunii Europene. Cu toate acestea, actorii principali implicaţi în formare judiciară din fiecare stat membru au un buget anual cumulat de peste 179 de milioane de euro și cheltuiesc aproximativ 52 de milioane de euro pentru a oferi cursuri de formare continuă unui număr de peste 130 000 de judecători, procurori și membri ai personalului instanţelor prin intermediul a peste 5 600 de activităţi distincte de formare în fiecare an.

Majoritatea cursurilor de formare profesională privind dreptul Uniunii Europene sunt oferite la nivel naţional. Doar puţin peste jumătate (53 %) din judecătorii și procurorii care au răspuns la sondaj au menţionat că au beneficiat de formare continuă privind dreptul Uniunii Europene sau al altor state membre: 21 % au beneficiat de formare profesională din partea institutelor naţionale de formare judiciară, 12 % din partea instanţelor și a serviciilor de urmărire penală, 11 % din partea consiliilor magistraturii.

PRINCIPALELE RECOMANDĂRI (continuare)


• să ofere informaţii despre programele europene de formare judiciară pe

portalul e-justiţie, care să cuprindă opţiunea de abonare la actualizări; • să includă principalii furnizori de formare judiciară la nivel european (ERA și

REFJ, inclusiv actorii naţionali implicați în formare judiciară) în temeiul juridic al viitoarelor programe de finanţare europeană din noua perspectivă financiară (2014-2020) pentru a asigura un sprijin stabil pe termen lung pentru formarea judiciară la nivel european.


Pentru statele membre, autorităţile judiciare ale acestora și actorii naţionali implicați în formare judiciară

• să asigure o difuzare eficientă și imediată a informaţiilor privind programele

europene sau străine de formare profesională în rândul tuturor judecătorilor, procurorilor și al personalului instanţelor


Sprijinul Uniunii Europene pentru formarea judiciară PRINCIPALELE CONSTATĂRI O treime dintre actorii naţionali implicați în formare judiciară care au fost

chestionaţi au primit fonduri europene. Dintre aceștia, peste două treimi au evaluat drept „bună” sau „foarte bună” măsura prin care a fost identificat grupul ţintă potrivit pentru formare profesională. Cu toate acestea, doar o treime dintre aceștia au considerat „bună” sau „foarte bună” procedura de depunere a unei cereri de finanţare.

Sporirea finanţării europene a fost identificată de majoritatea actorilor naţionali implicați în formare judiciară ca fiind cea mai bună modalitate de îmbunătăţire și creștere a participării la cursurile de formare judiciară privind dreptul UE (menţionată de 25 din cele 45 de instituţii care și-au exprimat opinia). Simplificarea procedurii de finanţare europeană a fost următoarea recomandare cel mai frecvent sugerată ca direcție de acţiune a Uniunii Europene (menţionată de 13 instituţii).

Cel mai frecvent motiv pentru care actorii naţionali implicaţi în formare judiciară nu au primit finanţare europeană a fost acela că procedurile UE sunt prea complicate (motiv menţionat de peste o treime dintre asemenea instituţii). Alţi factori importanţi au fost faptul că pragul minim de finanţare este prea mare, că aceștia nu își pot asuma angajamente ulterior anului financiar curent sau că pur și simplu nu cunoșteau oportunităţile oferite.

Toţi actorii naţionali implicaţi în formare judiciară care și-au exprimat opinia privind acest subiect au menţionat că organismele/structurile existente de formare judiciară la nivel european sunt suficiente. Câţiva dintre aceștia au sugerat că REFJ ar trebui consolidată și, în timp ce majoritatea au crezut că UE nu ar trebui să coordoneze activităţile diferiţilor actori implicaţi în formare judiciară, unii au observat potenţialul Uniunii Europene de a juca un rol de sprijin în organizarea de conferinţe, elaborarea de orientări comune de formare și alte aspecte

similare.

PRINCIPALA RECOMANDARE


• să includă actorii naţionali implicați în formare judiciară în cadrul REFJ în

temeiul juridic al viitoarelor programe de finanţare ale UE pentru a asigura un sprijin stabil pe termen lung pentru programele de formare judiciară




• să asigure o persoană de contact care să sprijine solicitanţii în cadrul

procedurilor de finanţare ale UE

Pentru actorii naţionali implicaţi în formare judiciară

să acceseze fonduri europene pentru a acoperi lacunele din bugetul naţional


• să majoreze suma pentru finanţarea formării și a schimburilor judiciare;

• să simplifice și să standardizeze procedurile de solicitare de finanţare europeană;

• să se asigure că la elaborarea condiţiilor pentru finanţarea europeană (de exemplu, durata, gradul de finanţare) se iau în considerare constrângerile și obstacolele descrise în acest studiu;

• să asigure existenţa unei persoane de contact care să asiste și să informeze solicitanţii anterior, pe parcursul și ulterior procesului de solicitare;

• să diminueze pragul pentru finanţarea de proiecte sau să elaboreze un alt mecanism care să permită finanţarea mai multor proiecte de mică anvergură;

• să adapteze programele și procedurile de finanţare pentru a depăși insuficienţele și să răspundă noilor provocări;

• să actualizeze studiul actual la intervale regulate.

DIRECŢ Ă · 2015. 1. 16. · în calea participării la programe de formare judiciară continuă....

Documents

Transcript of DIRECŢ Ă · 2015. 1. 16. · în calea participării la programe de formare judiciară continuă....