8/17/2019 Dincolo de Bine Și de Rău

1/1

„Dincolo de bine i de rău”ș  

FRIEDRICH WILHELM NIETZSCHE

  În „Dincolo de bine i de rău“ș , Nietzsche spune că a descoperit două tipuri fundamentale de

morală: morala de stăpân iș  morala de sclav. În toate civiliza iile superioare ele sunt combinate, iarț

elementele din amândouă pot fi găsite chiar n acela i om.!ste important să le distingem. În morala deșstăpân sau morala aristocrată binele iș  răul sunt echivalente cu nobilul iș  vrednicul de dispret, iar epitetele

sunt atribuite oamenilor i nu ac iunilor.ș ț În morala de sclav standardul este ceea ce este folositor i beneficș

societă ii celor slabi i fără de putere. "alită ile de milă, bunătate, umilin ă sunt preamărite ca virtu i, iarț ș ț ț ț

indivizii puternici i independen i sunt privi i ca periculo i i, prin urmare, caș ț ț ș ș  răi. "onform standardelor

moralei scalvilor, omul bun al moralei stăpânilor tinde să fie considerat rău. #orala de sclav este astfel

morala de turmă. !valuările ei morale sunt e$presia nevoilor turmei.

  %cest punct de vedere este mult mai bine definit n lucrarea “&enealogia morale', unde Nietzsche se

folose te de conceptulș  resentiment. (mul superior i creeaza propriile valori n conformitate cuș

abunden a vie ii i a valorilor sale. )e de altă parte, cel umil i slab se teme de cei tari i puternici, iț ț ș ș ș ș

ncearcă să i nfrâneze i să i supună, declarând valorile turmei ca absolute.ș  

*evolta sclavilor n morală ncepe cu resentimentul devenit creator i dând na tere valorilor.ș ș  %cest

resentiment nu este, desigur, recunoscut fă i de către turmă i poate lucra pe căi ocolite i indirecte.ț ș ș ș

  )rin urmare, ceea ce vedem n istoria moralei este conflictul a două atitudini sau viziuni morale. Din

 punctul de vedere al omului superior e posibil, ntr+un sens, ca cele două să coe$iste. %dică, ar putea

coe$ista dacă turma, incapabilă de ceva superior, s+ar mul umi să i păstreze valorile pentru ea nsă i. dar,ț ș ș

fire te, nu se mul ume te cu asta. !a năzuie te să+ i impună propriiile valori ca valori universale iș ț ș ș ș ș

conform lui Nietzsche acest lucru s+a realizat mai ales prin est, prin cre tinism. -otu i el nu neagăș ș

importan a cre tinismului n desăvâr irea omului dar, n acela i timp el vede n cre tinismț ș ș ș ș  o e$presie a

resentimentului care este caracteristic instinctului de turmă i a moralei de sclav. Nietzsche nu sus ineș ț

sistemul moral uniform i universal , n locul acestuia trebuie să se impună conceptul gradării ntreș

diferitele tipuri de morală. -urma este binevenită să aibă propriul ei set de valori cu condi ia să fie privatăț

de puterea de a le impune omului superior a cărei chemare este să instituie propriul set de valori care vor

 permite omului să i depă ească condi ia actuală.ș ș ț

  În consecin ă, când Nietzsche vorbe te despre a fi dincolo de bine i de rău, ceea ce el are n vedereț ș ș

este ridicarea dincolo de a a zisa morală de turmă, care n opinia lui, i aduce pe to i la un numitor comun,ș ț

favorizează mediocritatea si mpiedică dezvoltarea omului superior. !l nu vrea să sugereze că trebuie de

renun at la respectul fa ă de valori i că orice urmă de cumpătare trebuie nlăturată. Numai omul superiorț ț ș

 poate trece dincolo de bine i de rău n sensul pe care l poartă ace ti doi termeni n morala resentinentului.ș ș