Dinamica morbiditatii Bolilor Infectioase si Tuberculozei a populatiei R.M in ultimii

20 de ani.

Coordonator:M.Morosanu;

A efectuat: Ene Victoria,

st. an. III, gr. 2305

Facultatea:Sănătate Publică

Actualitatea temei:

Analiza şi cunoaşterea nivelului de sănătate a populaţiei, a dinamicii indicilor morbidităţii printre populaţie este una din sarcinile primordiale ale sistemului naţional de sănătate publică.Sănătatea populaţiei constituie un element de bază al dezvoltării armonioase a unei societăţi.

Deci anume morbiditatea reprezintă un criteriu important în aprecierea stării de sănătate si factorilor de risc a populaţiei sub diverse aspecte: vîrstă, sex, profesiune, condiţii de trai, muncă, factori ai mediului ambiant.

Adresările populaţiei în instituţiile curativ-profilactice sunt criteriul de bază în determinarea nivelului incidenţei şi prevalenţei al morbiditatii. Pe baza informaţiei despre nivelul morbidităţii se elaborează măsurile concrete de profilaxie primară şi secundară, se stabileşte necesitatea de cadre medicale.

Scopul:

Studierea si analiza dinamicii morbiditatii bolilor infectioase si tuberculozei a populatiei Republicii Moldova in ultimii 20 de ani.

Sarcinile:

1.Prevenirea si efectuarea masurilor profilactice in combaterea bolilor infectioase si a tuberculozei;

2.Depistarea acestor maladii in stadii incipiente,diagnosticul si urmarea unui tratament corect;

3.Sporirea nivelului de cunostinte al populatiei despre aceste maladii(mecanisme de transmitere,simptome principale,imunizarea);

Înregistrarea morbidităţii e puternic influenţată de:

1.Accesul la serviciile medicale.

2.Calitatea serviciilor medicale.

3.Corectitudinea diagnosticării.

4.Accesibilitatea mijloacelor de investigaţie.

Bolile infectioase

Bolile infectioase reprezinta o cauza importanta de morbiditate si mortalitate la noi in republica.

Bolile infectioase sunt determinate de microorganisme patogene, deci de fiinte vii. Prin acest caracter etiologic-orice boala infectioasa este si potential transmisibila de la o persoana la alta (boli contagioase, molipsitoare) si se deosebeste esential de celelalte boli (interne, chirurgicale etc.). Bolile infectioase se pot propaga de la un singur bolnav infectios, cu extrema rapiditate, la restul populatiei receptive, provocând un focar epidemic, o epidemie întinsa, sau, cand se extinde la toata planeta, pandemie (cazul gripei).

Sursa de infecţie: omul bolnav, reconvalescent, purtător sănătos (infecţii antroponoze) sau animalele (infecţii zooantroponoze).

Dinamica evolutiei bolilor infectioase

I. Perioada de incubaţie (de la penetrarea mi/o până la apariţia primelor simptome). Durata – variabilă (ore – ani). Microbul se adaptează, se multiplică, produce toxine, enzime, etc.

II. Perioada de invazie (prodromală, de debut). Apar primele semne clinice, nespecifice (febră, frison, inapetenţă, astenie, etc). Durata – 2-3 zile.

III. Perioada de stare (a manifestărilor clinice specifice).

IV. Perioada terminală (convalescenţă şi vindecare, sau cronicizare, sau stare de portaj, sau deces).

Particularităţile bolilor infecţioase

1.Sunt provocate de agenţi patogeni;2.Contagiozitate (capacitatea de a se transmite de la o sursă la o

persoană receptivă);3.Specificitate (un agent provoacă o infecţie, ex.: Clostridium tetani

este agentul tetanosului, etc.);4.Evoluţie clinică stadială;5.Imunitate la reinfecţie(durată variabilă).Infecţia nu este urmată, în

mod obligatoriu, de starea de boală şi nici, dacă aceasta apare totuşi, de acelaşi gen de boală la toate persoanele  infectate cu acelaşi tip de agent patogen.

Formele de manifestare ale infecţiei depind de numeroşi factori determinanţi de:

- agentul infecţios, care stimulează declanşarea infecţiei atât prin virulenţa, cât şi prin inoculul (doza infectantă) de germeni pe care îi conţine ;

- organismul – gazdă, care dispune de diferite mijloace de rezistenţă şi reactivitate;

- mediul extern, care cuprinde o multitudine de componente geografice, sociale, economice şi culturale de interacţiune.

Mecanismele de transmitere:

1. Prin contact (direct, indirect);

2. Fecal-oral (alimentar, hidric, etc);

3. Aerogen (aer-praf, aer-picături);

4. Transmisiv (prin intermediul vectorilor);

5.Vertical(transplancentar);

Prevenirea si combaterea bolilor contagioasePentru prevenirea bolilor contagioase exista numeroase si variate

masuri, care se aplica la cele trei verigi ale lantului epidemic:a) Masuri fata de izvoarele de infectie;b) Masuri fata de caile de transmitere a infectiei;c) Masuri pentru protectia persoanelor receptive (la infectie).

Pentru protectia populatiei receptive la infectii sunt masuri eficace, care au influentat profund si favorabil sanatatea întregii lumi, eliberând-o de amenintarea unor epidemii redutabile;

I. Metode de profilaxie specifica: vaccinuri si gammaglobuline;II. Chimioprofilaxie (antibiotice si chimioterapice administrate

preventiv, pentru împiedicarea aparitiei infectiei);III. Cresterea rezistentei nespecifice;IV. Educatia sanitara.

Diagnosticul B.IEvaluarea pacientului cu boala infectioasa.Procesul infectios odata declansat, se poate manifesta sub diverse forme clinice, de la forme cu

simptomatologie acuta, pana la cele cu simptomatologie cronica, uneori greu de recunoscut.Clinicianul va realiza o anamneza cat mai atenta, urmarind diverse aspecte: comorbiditati, tratamente anterioare, calatorii recent efectuate in zonele endemice cu risc, contacte sexuale neprotejate, consum de droguri, consum de alimente si apa potential contaminata, boli familiale transmisibile etc. Ulterior se va realiza un examen clinic amanunti, care va cuprinda toate aparatele si sitemele. Finalitatea acestor investigatii, o reprezinta elaborarea unui diagnostic clinic, care ulterior, va fi confirmat sau infirmat de investigatiile paraclinice.

Investigatii de laboratorInvestigatiile de laborator vor oferi informatii utile pentru confirmarea sau infirmarea supozitiilor

clinice. Pentru stabilirea diagnosticului etiologic se vor realiza culturi, utilizand produsele prelevate de la nivelul leziunilor; se va urmari minimalizarea riscului de contaminare al probelor, cu bacterii din flora normala. De aceea, se recomanda ca medicul sa supravegheza cu atentie manevrevele de recoltare a probelor biologice. Cel fidel aliat al medicului curant, pentru stabilirea etiologie unei boli infectioase, il reprezinta laboratorul de microbiologie.

Vom concluziona ca intre personalul din clinica si cel din laborator, trebuie sa exista o buna comunicare, bazata pe incredere reciproca. O supozitie de agent patogen, raportata din timp laboratorului, poate contribui la identificarea mult mai facila a microorganismului incriminat. Exista situatii cand culturile sunt negative; totusi, cantitati mici de antigen bacterian pot fi identificate in serul pacientului. Tehnica PCR (reactia de polimerizare in lant), permite amplificarea secventelor de ADN bacterian si identificarea acestuia, chiar si atunci cand cantitatile de ADN microbian din serul recoltat sunt infime.

Tratamentul Bolilor Infectioase

In unele situatii amenintatoare de viata (meningita, malaria), clinicianul va institui un tratament empiric, inainte de obtinerea rezultatelor de laborator privind agentul etiologic implicat in infectie. Alegerea tratamentului empiric, se bazeaza pe experienta clinica si pe informatia statistica referitoare la  posibilii microbi implicati intr-o  infectie. Acolo unde riscurile unui tratament cu antibiotice sunt ridicate, medicul va astepta obtinerea rezultatelor de laborator.

Antibioterapia are efecte benefice in combaterea bolilor infectioase, insa ca orice medicatie, poate genera si efecte secundare. De exemplu: aminoglicozidele (gentamicina)  induc  ototoxicitate (provoaca surditate) iar tuberculostaticele izoniazida si rifampicina sunt hepatotoxice (induc hepatita medicamentoasa).

Foarte mare atentie o vom acorda reactiilor de alergie la antibiotice. Multi pacienti sunt alergici la penicilina, administrarea acestui medicanent putand provoca soc anafilactic (o reactie exagerata din partea organismului) si moarte.Tratamentul cu antibiotice trebuie sa actioneze cat mai tintit asupra agentului patogen (acesta este si rolul realizarii culturilor), reducand la minim efectul asupra altor structuri sau asupra florei microbiene indigene. Utilizarea antibioticelor cu spectru larg, va conduce la perturbarea microbiotei autohtone, urmata de posibilitatea instalarii unor infectii cu oportunisti.Orice colectie purulenta (abces) va fi drenata  prin incizie chirurgicala, iar dispozitivele intravenoase vor fi indepartate cat mai rapid posibil, pentru a preveni aparitia infectiilor de cateter.

Perspectiva tratamentului

Lumea microorganismelor este in continua transformare. Desi odata cu descoperirea primelor antibiotice s-a crezut ca omul a invins in batalia crunta cu infectia, astazi ne confruntam cu alte probleme aparute in ultimele decenii. Abuzul de medicamente administrate fara indicatia medicului, a condus la aparitia rezistentei la antibiotice. Mai mult, urmand o lege fireasca a naturii, fara voia noastra, am selectat din randul patogenilor, prin antibioterapie, cele mai puternice tulpini. Iata cum, pe masura ce stiintele medicale devin tot mai avansate in intelegerea biologiei si geneticii microorganismelor, oamenii se confrunta cu noi provocari. Suntem terifiati in fata unor boli precum SIDA, Ebola sau hepatita C, si in acelasi timp suntem amenintati cu reaparitia unor boli precum tuberculoza, holera sau ciuma. Prin incredibila lor adaptabilitate si diversitate, microbii care ne inconjoara tind sa afecteze din ce in ce mai multe persoane,  producand  boli invalidante sau mortale. In ciuda faptului ca cercetarea medicala va dezvolta noi metode de combate a infectiilor, microbii patogeni isi vor elabora si ei, noi mecanisme de protectie, oferindu-ne in continuare o imensa provocare.

Imunizarea salvează vieţi! Imunizarea – este mai simplu sa prevenim, decît să tratăm!

Prevenirea bolilor transmisibile prin intermediul vaccinărilor reprezintă cea mai eficientă investiţie în sănătatea publică, contribuind la stabilirea echităţii sociale şi consolidarea socio-economică a familiei şi societăţii. Prin imunizări se promovează sănătatea şi sunt diminuate prejudiciile de ordin medical, social şi economic, cauzate de bolile prevenibile prin vaccinări, printre care sunt suferinţa cauzată de boală, invaliditate şi deces.

Imunizările salvează viaţa a mai mult de 3 milioane de persoane în lume în fiecare an, conform estimărilor OMS.

Atunci când este introdus un nou vaccin şi acoperirea cu acel vaccin este mare, aceasta duce la o scădere dramatică a numărului de persoane infectate. Din contră, când acoperirea cu vaccinuri scade, bolile reapar.

Studiile au arătat că vaccinările sunt dintre cele mai sigure injecţii şi reacţiile adverse sunt rare. Imunizările pot, de asemenea, să îi protejeze pe cei nevaccinaţi prin prevenirea răspândirii bolilor infecţioase - când sunt destule persoane imunizate într-o comunitate, bolile nu se mai pot răspândi.

Cum se efectueaza studiul morbiditatii infectioase:Pentru studierea morbiditatii infectioase ca

unitate de observare se foloseste fiecare caz de boala infectioasa,iar ca sursa de informatie:

”Fisa urgenta despre depistarea B.I” “Fisa epidemiologica de examinare a

focarului”Pe baza acestor documente CMP intocmeste

dari de seama anuale despre morbiditatea infectioasa.

Morbiditatea populatiei prin unele boli infectioase dupa Boli, Indicatori si Ani

 

Cazuri

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Febra tifoida si febrele A, B, C

5,00 9,00 3,00 7,00 7,00 6,00 1,00 1,00 .. 8,00 3,00 1,00 1,00 .. ..

Infectii salmonelozice 2 150 1 539 1 103 1 412 979 666 780 798 817 853 765 1 155 1 006 656 841

Boli infectioase intestinale 17 581

12 622

13 312

14 268

13 705

10 246

8 335 9 156 11 402

11 944

15 316

15 547

17 008

15 558

..

Hepatite virale 12 444

8 239 6 006 4 522 3 563 4 119 5 288 8 439 8 321 3 576 1 623 771 575 379 250

Difterie 418,0 94,0 49,0 11,0 11,0 10,0 .. .. .. .. .. .. .. .. ..

Tuse convulsiva 123,0 78,0 327,0 182,0 38,0 169,0 164,0 5,0 3,0 77,0 14,0 40,0 23,0 19,0 35,0

Rujeola 1 175,0

344,0 364,0 673,0 245,0 681,0 450,0 4 869,0

82,0 3,0 5,0 25,0 8,0 .. ..

Scarlatina 613 413 498 707 457 463 473 317 327 294 196 204 235 201 156

Parotidita epidemica 3 938 9 206 10 582

9 057 3 198 1 943 2 253 1 367 440 351 283 232 1 721 29 377

234

Infectie meningococica 185 164 137 128 111 88 57 71 87 86 62 47 51 33 39

Gripa si infectii acute ale cailor respiratorii superioare, mii

515,6 290,4 374,0 344,9 324,5 301,5 190,5 210,7 215,2 178,2 186,8 166,2 180,2 145,1 17,9

Infectia HIV(SIDA) 2,00 1,00 10,00 4,00 5,00 4,00 8,00 18,00 43,00 51,00 60,00 85,00 189,00

81,00 74,00

Purtatori VIH 40 47 404 408 155 174 210 165 175 227 315 361 418 452 445

Pediculoza 28 539

29 894

25 018

21 905

13 758

13 514

12 228

12 278

13 070

10 026

8 691 7 542 6 476 5 000 4 280

Scabie 8 808 8 148 8 487 7 361 5 282 5 574 4 729 4 462 4 145 4 361 4 430 3 915 3 313 3 017 2 603

Modificari in dinamica a morbiditatii bolilor infectioase printre populatia R.M in ultimii 15 ani

0

5 000

10 000

15 000

20 000

25 000

30 000

35 000

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Pediculoza Hepatite virale Boli infectioase intestinale Scabie

Modificari in dinamica

0

1 000

2 000

3 000

4 000

5 000

6 000

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Infectii salmonelozice Rujeola

0100200300400500600700800

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Scarlatina

Infectie meningococica

Gripa si infectii acute ale cailor respiratorii superioare, mii

Modificari in dinamica

050

100150200250300350400450500

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Infectia HIV(SIDA) Purtatori HIV

Scopul expunerilor ce urmeaza este de a reda, într-o scurta sinteza, cunostintele strict necesare pentru recunoasterea unei alte maladii, numai ca neepidemice mai frecvent întâlnita in R.M - Tuberculoza.

Papadia-este logotipul Campaniei de combatere a tuberculozeiin Republica Moldova.

Tuberculoza

Tuberculoza este una dintre cele mai vechi boli ce a afectat umanitatea,ramanind o problema pina-n prezent.Este cauzata de Mycobacterium Tuberculosis, o bacterie care se dezvolta lent in medii ale organismului care sunt bogate in sange si oxigen cum ar fi plamanii. Daca in organism este prezenta forma latenta a tuberculozei, nu exista simptome si aceasta nu poate fi raspandita altor persoane. Daca exista forma activa a tuberculozei, exista simptome si infectia poate fi raspandita.

Sursa principala de infecţie o constituie bolnavul de tuberculoză evolutivă. Bolnavul elimină bacilul tuberculozei prin tuse, strănut şi în timpul vorbirii.

Simptomele principale:

Pierderea poftei de mâncare; Pierderea greutăţii corpului; La copii apare somnolenţa; Transpiraţii nocturne, subfebrilitate; Tuse la început uscată apoi cu eliminări mucopurulente, care nu

se ameliorează după tratament cu antibiotice şi durează mai mult de 3 săptămâni;

Dureri în regiunea cutiei toracice; Dispnee la efort fizic; Hemoptizie(sputa cu sânge eliminată prin tuse); Preponderent sunt afectaţi de tuberculoză plămânii (tuberculoza

pulmonară), dar pot fi afectate şi alte organe: ganglionii limfatici intratoracici, organele aparatului uro-genital, oasele şi articulaţiile, rinichii, pielea, prostata, etc.

Cum se transmite tuberculoza?

Sursa de infectie este bolnavul de tuberculoza pulmonara care nu se trateaza fie pentru ca nu stie ca este bolnav, fie pentru ca nu isi da seama cat de importanta este urmarea corecta a tratamentului. Se considera ca o persoana care are tuberculoza si nu se trateaza poate transmite microbul la alte 10-15 persoane cu care vine in contact. Daca persoana bolnava se trateaza corect, dupa 3-4 saptamani de la inceperea tratamentului nu mai este, de obicei, contagioasa, adica nu se mai poate transmite boala.

Din ce cauză în Republica Moldova se înregistrează un nivel înalt de tuberculoză?

Bolnavii de TB nu se tratează până la sfârşit şi devin focare pentru cei din jur;

Insuficienţa materialelor informative privind profilaxia şi tratamentul TB în societate;

Lipsa unei educaţii privind modul sănătos de viaţă la nivel de individualitate;

Oamenii nu consultă medicul la suspectarea anumitor simptome caracteristice TB;

Tratamentul Tuberculozei!

Actualmente exista cîteva preparate antituberculoase eficiente care contribuie la:- stoparea dezvoltarii mycobacteriilor tuberculozei- distrugerea mycobacteriilor tuberculozei- prevenirea dezvoltarii rezistentei mycobacteriilor tuberculozei la medicamente

În functie de preparatele antituberculoase, proprietatile mentionate mai sus se manifesta în mod diferit. De aceea medicul-ftiziopneumolog, în urma examinarii bolnavului si în baza rezultatelor analizelor efectuate, stabileste combinatia optima ale acestor preparate. Administrarea preparatelor medicamentoase bolnavului are loc sub supravegherea directa a lucratorilor medicali.

Tratarea tuberculozei este un proces îndelungat, cu durata de cîteva luni. Pe durata tratamentului, periodic sunt efectuate analize ale sputei la prezenta mycobacteriei tuberculozei si alte investigatii necesare. Pentru un tratament eficient este necesara respectarea cu strictete a tuturor indicatiilor medicului.

Daca tratamentul are loc în stricta conformitate cu prescriptiile medicului, boala cedeaza. Pacientul care a trecut cursul integral de tratament se vindeca si nu mai prezinta o sursa de infectie pentru societate.

Succesul tratamentului:

Astfel, potrivit ultimelor statistici, succesul tratamentului pacienţilor de tuberculoză în Republica Moldova este de 54%, indicatorul OMS la acest capitol fiind de 85%.

Pentru tratamentul unui bolnav de tuberculoză, în Republica Moldova, se cheltuiesc, în mediu, circa 2550 dolari pe an. Banii sunt oferiţi, în mare parte, de organizaţiile internaţionale, în special de Fondul Global de combatere a SIDA, Tuberculozei și Malariei, care susţine activităţi de prevenire, tratament, asistenţă socială şi de implicare a comunităţii în controlul tuberculozei şi HIV/SDA în Republica Moldova începând cu anul 2003.

Retineti:

Tratamentul antituberculos e gratuit!

Medicii atentioneaza ca adresarea la timp dupa asistenta medicala si urmarea cu strictete a tratamentului indicat sint componentele de baza in tratamentul tuberculozei.

În scopul ameliorării sănătăţii populaţiei prin reducerea poverii tuberculozei şi în conformitate cu Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, şi obiectivele Parteneriatului “Stop TB” a fost elaborat Programului Naţional de control a tuberculozei pentru anii 2011-2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1192 din 23.12.2010.

Program de granturi mici “Creşterea implicării sectorului”Astfel, in pofida faptului că prin intermediul Programului naţional de

control al tuberculozei, pacienţii bolnavi de tuberculoză beneficiază de tratament medicamentos, aceştia mai necesită suport prin consiliere, educare şi activităţi de mobilizare socială.

Reprezentanţii grupurilor vulnerabile din societate, adeseori, din cauza unor factori socio-culturali sau a stigmei şi discriminării, nu au accesul necesar la serviciile de prevenire şi tratament al tuberculozei. Din acest considerent, Programul de granturi mici (PGM) al Fundaţiei Soros Moldova oferă suport in identificarea persoanelor care necesită astfel de servicii, precum şi in mobilizarea comunităţii pentru a crea accesul necesar.

Obiectivele principale al Programului de granturi mici este: de a promova şi de a spori depistarea timpurie a cazurilor de

tuberculoză, de a asigura continuitatea tratamentului bolnavilor de tuberculoză;

De a obtine o rată inaltă a succesului in tratamentul pacienţilor.

Lupta cu Tuberculoza continua!!!

La 24 martie este Ziua Mondială a Combaterii Tuberculozei -această dată a fost anunţată de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în ziua, cînd microbiologul german Robert Koch a comunicat despre descoperirea agentului patogen al acestei maladii.In fiecare an pe data de 24 martie, comunitatea medicala in intreaga lume se mobilizeaza pentru a vorbi despre o grava problema de sanatate publica - tuberculoza .Si are drept scop sa atraga atentia populatiei asupra gravitatii acestei maladii si necesitatii de conjugare a eforturilor in lupta contra tuberculozei.

Cum se efectueaza studiul morbiditatii neepidemice:Studierea morbiditatii neepidemice se bazeaza pe

unitatea de observare care este-bolnavul cu diagnoza maladiei depistate si precizate pentru prima data in viata.

Sursa de informatie este documentul statistic: “Avizul despre bolnavul cu diagnoza cazului de

boala”Fiecare medic,dupa ce a pus un astfel de

diagnostic,este obligat sa expedieze in decurs de 3 zile acest document la dispensarele teritoriale repective.Aici fiecare caz de boala depistat pentru prima oara este inregistrat in “Fisa de dispensarizare”.

Morbiditatea populatie prin tuberculoza activa dupa Grupe de virsta, Sexe, Indicatori si Ani

 

Persoane

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Grupe de virsta - total                    

Ambele sexe 2 561 3 018 3 028 3 161 3 297 3 812 3 688 3 546 3 306 3 227

0-14 ani                    

Ambele sexe 85 105 108 194 217 170 162 162 149 150

15-24 ani                    

Ambele sexe 504 651 678 616 574 686 653 654 563 550

25-34 ani                    

Ambele sexe 597 693 717 656 704 846 841 737 739 674

35-44 ani                    

Ambele sexe 617 668 630 699 652 781 787 752 670 642

45-54 ani                    

Ambele sexe 408 506 532 594 680 798 720 719 701 712

55-64 ani                    

Ambele sexe 221 226 230 238 285 339 355 346 324 333

65 ani si peste                    

Ambele sexe 129 169 133 164 185 192 170 176 160 166

Morbiditatea populatiei prin tuberculoza activa(2000-2009):

Morbiditatea populatie prin tuberculoza activa

2 5613 018 3 028 3 161 3 297

3 812 3 688 3 5463 306 3 227

0500

1 0001 500

2 0002 500

3 0003 500

4 0004 500

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Morbiditatea populatiei prin tuberculoza activa dupa Persoane

 Anii

Persoane Total pe republica

Bolnavi luati in evidenta cu diagnosticul stabilit pentru

prima data

Bolnavi aflati in evidenta in institutiile curativ-profilactice

1995 2 365 8 835

1996 2 546 9 711

1997 2 541 10 430

1998 2 921 11 944

1999 2 648 12 098

2000 2 561 11 047

2001 3 018 5 377

2002 3 028 4 700

2003 3 161 4 254

2004 3 297 4 807

2005 3 812 5 266

2006 3 688 5 166

2007 3 546 4 720

2008 3 306 4 895

2009 3 227 5 203

Dinamica morbiditatii populatiei prin tuberculoza(1995-2009):

0

2 000

4 000

6 000

8 000

10 000

12 000

14 000

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Bolnavi luati in evidenta cu diagnosticul stabilit pentru prima data

Bolnavi aflati in evidenta in institutiile curativ-profilactice

Studiile statistice au dovedit ca:

Situatia epidemiologica este favorizata in special de criza social-economica din tara, pentru ca boala afecteaza de cele mai multe ori persoanele din paturile social-vulnerabile. De asemenea, la cresterea numarului bolnavilor de tuberculoza contribuie si migratia masiva a populatiei, schimbarea structurii formelor clinice de tuberculoza pulmonara.

In municipiul Chisinau, numarul de bolnavi de tuberculoza din capitala reprezintand un sfert din numarul total al bolnavilor din intreaga tara (25%), releva o statistica a Centrului de Medicina Preventiva (CPM) realizata pentru perioada 2006-2008. Deci,potrivit datelor CMP, in ultimii doi ani, in mun. Chisinau a fost atestata in special imbolnavirea persoanele apte de munca, cele mai afectate categorii de varsta fiind cele de 20-29 ani (23% din cazurile de imbolnaviri). De asemenea, au fost inregistrate cazuri de imbolnaviri si in institutiile de invatamant, fiind depistate 29 de cazuri in gradinite si 128 in scoli.

Pe parcursul anului 2010, de tuberculoză, în Moldova au decedat 747 persoane. Infecţia HIV constituie cel mai important factor de risc pentru progresia tuberculozei şi decesul pacientului infectat cu bacilul Koch.

Ministerul Sănătăţii va spori vigilenţa faţă de tuberculozăChisinau, 25 Martie 2011 Ministerul Sănătății va mări vigilența faţă de tuberculoză, solicitând

toate serviciile medicale antrenate în controlul acestei maladii (asistența medicală primară, asistența medicală de ambulator și spitalicească), dar și responsabililor de la Programul național de control al tuberculozei să raporteze zilnic despre înregistrarea fiecărui caz nou de tuberculoză în Republica Moldova, - declarația aparține viceministrului Sănătăţii Viorel Soltan în cadrul Conferinței naționale „Sporirea rolului comunității în controlul tuberculozei în Republica Moldova", ce s-a desfășurat la Chişinău cu ocazia Zilei Mondiale de combatere a tuberculozei.

Trecerea la acest sistem de alertă este determinată de situația epidemiologică alarmantă din domeniul tuberculozei, ce plasează Republica Moldova pe locul trei în Europa după incidența tuberculozei (113,2 cazuri înregistrate la 100 mii locuitori pe parcursul anului 2010) și pe locul doi printre 27 țări cu povara înaltă a tuberculozei cu rezistență la preparatele antituberculoase (TB MDR).

Concluzii:

In urma studiului dinamicii morbiditatii bolilor infectioase a populatiei din Republica Moldova in ultimii 20 de ani constatam ca microbii care ne inconjoara tind sa afecteze din ce in ce mai multe persoane, producand diferite maladii infectioase.

In perioada anilor 1995-2009 observam o crestere considerabila a purtatorilor HIV Sida de la 40-445 cazuri, deasemenea si pentru maladia SIDA de la 2 cazuri la 189 in 2007.

Pentru infectii intestinale la fel avem o crestere incepind cu anul 2001 cu 8335 cazuri pina-n 2007 ajungind la 17.558 cazuri.

Cea mai semnificativa scadere a morbiditatii s-a inregistrat pe parcursul anilor 1996-2009 pentru pediculoza (de la 29894 la 4280 cazuri).

In 2005 datorita masurilor si actiunilor intreprinse se atesta o situatie stabila sanitaro-epidemiologica si favorabila privind morbiditatea prin bolile infectioase.

Adica,nu s-au inregistrat cazuri de holera,difterie,bruceloza,tetanos,antrax,tularemie,hepatita E.

S-a redus de 2,2 ori morbiditatea prin hepatitele virale,de 2,7 ori hepatita A s-a redus.La fel s-a redus incidenta rubeolei si rugeolei.Este in diminuare morbiditatea prin febra tifoida,salmoneloza,tusea convulsiva,scarlatina.

Concluzii: Pentru tuberculoza observam o diminuare brusca in anii 2000-

2001 a bolnavilor aflati la evidenta in institutiile curativ-profilactice de la 11047 la 5377 cazuri, pina-n 2009 ajungind la 5203 cazuri.

Conform indicatorilor preliminari privind sănătatea populaţiei, în anul 2010 în republică,incidenţa prin tuberculoză a constituit 87,3 la 100.000 locuitori faţă de 90,4 în anul 2009.

Prevalenţa a constituit în anul 2010 -145,8 faţă de 146,7 cazuri la 100 000 locuitori în anul 2009. De asemenea, s-a determinat şi o scădere a prevalenţei prin tuberculoză la copii (0-17ani), care a constituit în anul 2010 - 17,6, faţă de 21,0 cazuri la 100 000 locuitori în anul 2009.

Mortalitatea prin tuberculoză în anul 2010 a fost de 16,5 decese la 100 000 de locuitori, în anul 2009 au fost înregistrate 14,7 decese la 100 000 locuitori.Infecţia HIV constituie cel mai important factor de risc pentru progresia tuberculozei şi decesul pacientului infectat cu bacilul Koch.

Perspective pe viitor

1.Organizarea si coordonarea activitatilor in realizarea masurilor de combatere si profilaxie a maladiilor,inclusiv celor infectioase si neepidemice,intru asigurarea bunastarii sanitaro-epidemiologice a populatiei si teritoriul tarii.

2.Fortificarea Sistemului Informational,cresterea nivelului de informare si formarea unei atitudini responsabile si sigure a populatiei referitor la tratament.

3.Crearea unui mediu ambiant sanatos si sigur.

4.Obtinerea de noi performante in Sistemul de Ocrotire a Sanatatii,perfectionarea serviciului sanitaro-epidemiologic de stat.

5.Promovarea sanatatii si implementarea unor servicii medicale calitative si adecvate cerintelor populatiei.

Multumesc pentru atentie!!!