Din via a Asocia iei Na ionale a Fabrican ilor de Produse ... · general din data de 04. 04. 2012....

Valer Teu dea Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

1

Din via a Asocia iei Na ionale a Fabrican ilor de Produse de uz Veterinar din România

From life of National Association of Veterinary Products Manufacturers from

Romania

Prof. dr. Valer Teu dea

Secretar executiv, Asocia ia Na ional a Fabrican ilor de Produse de Uz Veterinar din România

Rezumat

Este prezentat sintetic activitatea Asocia iei din ultima perioad , în special lucr rile adun rii generale unde au fost prezentate: raportul de activitate pe anul 2011, execu ia bugetului de venituri i cheltuieli pe anul 2011, proiectul programului de ac iuni pe 2012 i proiectul de buget de venituri i cheltuieli pe anul 2012.

Abstract

Associations’ work is summarized in the recent period, especially the activity of general assembly, where were presented: the activity report for 2011, implementation of the budget income and expenditure for 2011, the draft program of action on the 2012 and the draft budget of income and expenditure for the year 2012.

Cel mai important eveniment din via a Asocia iei Na ionale a Fabrican ilor de Produse de uz Veterinar din România de la inceputul anului, a fost reprezentat de Adunarea general din data de 04. 04. 2012.

Lucr rile Adun rii generale au fost prezidate de dl. Prim-Vicepre edinte Ing. chim. Constantin Chiurciu, directorul general al S.C. Romvac Company SA.

Pe ordinea de zi a Adun rii generale, s-au aflat:

raportul de activitate pe anul 2011, execu ia bugetului de venituri i

cheltuieli pe anul 2011, proiectul programului de ac iuni pe

2012 i proiectul de buget de venituri i

cheltuieli pe 2012 De asemenea s-au mai prezentat i: o informare tehnico - administrativ

referitoare la planul de prelevare i testare a produselor medicinale veterinare pe anul 2012,

cerin ele privind parametrii microbiologici pentru produsele medicinale nonsterile i principale

suri care pot fi luate pentru prevenirea instal rii rezisten ei la antibiotice.

Temele au fost prezentate la un înalt nivel tiin ific de c tre speciali ti din cadrul

Institutului pentru Controlul Produselor Biologice i Medicamentelor de Uz Veterinar

(ICPBMUV), în persoana doamnelor doctor, Simona Sturzu i Alina Dr ghici.

În cadrul Adun rii generale a fost aprobat bugetul de venituri i cheltuieli pe 2012 i Programul de ac iuni pe 2012.

Dintre prevederile programului de ac iuni pe 2012 aprobat se men ioneaz :

finan area apari iei în continuare a Revistei Medicamentul Veterinar/ Veterinary Drug i hot rarea fabrican iilor de produse medicinale veterinare autohtoni de a face eforturi financiare pentru îmbun irea în continuare a calit ii i diversit ii gamei de produse oferite.

Pe aceast cale suger m speciali tilor, medici veterinari sau de alte profesii, s contribuie cu lucr ri tiin ifice originale care s ridice i mai mult valoarea publica iei Asocia iei

Mul umim anticipat acelora care vor spunde apelului lansat. Suntem încrez tori printr-un efort comun, de suflet, putem

realiza dezideratul de a realiza în timp încadrarea revistei în rândul publica iilor Journals - Web of knoledge, pentru a demonstra lumii c i în România poate apare o revist Thompson - ISI i în acest domeniu.

Efortul Dumneavoastr i ob inerea mult doritei acredit ri va încununa efortul financiar,

rinimos al membrilor Asocia iei Na ionale a Fabrican ilor de Produse de Uz Veterinar.

Gândurile mele bune, atât pentru speciali ti, cât i pentru finan atori!

Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

2

Reclamele membrilor no tri


3

Educatie continu / Continuous education


4

Redactarea re etelor în medicina veterinar

Prescriptions writing in veterinary medicine

Romeo Teodor Cristina Facultatea de Medicin Veterinar Timi oara, Farmacologie i Farmacie veterinar

Cuvinte cheie: re eta de uz veterinar, p i componente, instruc iuni Keywords: the veterinary prescription, components, instructions

Rezumat

Etichetarea, eliberarea i prescrierea medicamentelor ocup un rol important in activitatea curent a practicianului veterinar circula ia medicamentelor fiind reglementat prin legea veterinar româneasc . Norma sanitar veterinar privind condi iile de organizare i func ionare a unit ilor farmaceutice veterinare i a unit ilor destinate comercializ rii animalelor de companie aprobat prin Ordinul Pre edintelui Autorit ii Na ionale Sanitare Veterinare i pentru Siguran a Alimentelor nr. 16 din 27 februarie 2008 publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.176 din 7 martie 2008, cu modific rile i complet rile ulterioare prezint principalele atribu ii i responsabilit i ale medicului veterinar. O rememorare ale prescrierii medicamentelor veterinare a fost solicitat in repetate rânduri de c tre numero i practicieni din teren i, de aceea, consider m oportun reluarea prezent rii principalelor elemente in acest topic datorit includerii subiectului în cursurile SNEC/2012 organizate de c tre Colegiul i Asocia ia Medicilor Veterinari din România.

Abstract Labeling, dispensing and prescribing plays an important role in current veterinary practitioner activity, movement of the veterinary medicines being governed by the Romanian law. Veterinary norm concerning the conditions of organization and functioning of veterinary pharmaceutical units and units for sale pets approved by the Order of the National Sanitary Veterinary and Food Safety no. 16 of 27 February 2008 published in the Official Monitory, Part I, nr.176 of March 7, 2008, as amended and supplemented presents the main duties and responsibilities of the veterinarian. A remembrance of veterinary medicines prescription has been requested repeatedly by many practitioners in the field and, therefore we consider, opportune re presenting the main elements in this topic, due also to the inclusion in national SNEC/2012 subject courses organized by the College and the Association of Veterinarians from Romania.

Conform legisla iei in vigoare, in ceea ce

prive te farmacia, medicul veterinar are urm toarele atribu ii i responsabilit i:

prepar , conserv i elibereaz preparatele magistrale i oficinale i r spunde de calitatea acestora;

eticheteaz preparatele magistrale i oficinale in conformitate cu prevederile Farmacopeei Române, edi ia in vigoare, precizându-se calea de administrare, perioada de valabilitate, precum i alte precau ii necesare „a se agita inainte de folosire”, „cap de mort” etc.) i le elibereaz in ambalaje adecvate, potrivit formei farmaceutice i caracteristicilor acestora;

asigur condi iile de p strare i eliberare a produselor medicinale veterinare i a celorlalte produse veterinare existente in farmacia veterinar , conform prevederilor legale in vigoare;

efectueaz recep ia calitativ i cantitativ a produselor medicinale veterinare i a celorlalte produse de uz veterinar, la

primirea lor in farmacia veterinar ;

r spunde de activitatea de farmacovigilen , informând imediat DSVSA, dup semnalarea de c tre proprietarii de animale despre reac iile adverse provocate de produsele medicinale veterinare livrate acestora

trebuie cunoasc legisla ia sanitar-veterinar in vigoare, in special cea referitoare la produsele medicinale veterinare i s se informeaz permanent cu privire la nout ile terapeutice i de farmacovigilen la nivel na ional i interna ional;

supravegheaz , verific i evalueaz activitatea personalului cu studii medii de specialitate din cadrul farmaciei veterinare, unde este cazul;

trebuie sa cunoasc i s aplice procedurile de primire i de eliberare a re etelor, care implic urm toarele: verificarea autenticit ii re etei; identificarea medicamentelor, verificarea formei farmaceutice, a dozei, a concentra iei, a prezent rii i a schemei de tratament;

elibereaz produsele farmaceutice preparate industrial cu inscrierea pe ambalajul


5

secundar a modului de administrare, preparatele magistrale i oficinale;

manipuleaz i elibereaz produsele toxice, stupefiante i psihotrope, conform legisla iei in vigoare.

completeaz registrul de toxice, stupefiante i psihotrope - produse p strate la Separanda i Venena (vezi tabelele 1 i 2).

Tabelul 1 Substan e cu posibile utiliz ri in medicina veterinar de la grupa Venena

Substan e puternic active Substan e stupefiante i preparatele farmaceutice care le con in

Acenocoumarolum Cocaini hydrochloridum Amfetamini sulfas**) Codeini hydrochloridum*)

Atropini sulfas Codeini phosphas*) Bromocriptini mesylas Codeinum*)

Clonidinum Ethylmorphini hydrochloridum*) Colchicinum Hydromorphoni hydrochloridum

Deslanosidum Methadoni hydrochloridum Digitoxinum Morphini hydrochloridum Digoxinum Opium

Dihydroergotamini mesylas Opium pulveratum Epinephrinum Pethidini hydrochloridum

Ergometrini hydrogenomaleas Pulvis Opii et Ipecacuanhae Ergotamini tartras Tinctura anticholerina***)

Histamini dihydrochloridum Tinctura Opii Lanatosidum C

Methylergometrini hydrogenomaleas Neostigmini bromidum

Norepinephrini hydrogenotartras Physostigmini salicylas

Pilocarpini hydrochloridum Pilocarpini nitras

Reserpinum Scopolamini hydrobromidum

Tabelul 2 Substan e cu posibile utiliz ri in medicina veterinar de la grupa Separanda

Substan e active Substan e active i preparatele farmaceutice care le con in

Acetazolamidum Acidum aceticum Cyclobarbitalum

Acidum hydrochloricum Cyclobarbitalum calcicum Acidum iopanoicum Diazepamum

Acidum lacticum Glutethimidum Acidum nicotinicum Imipramini hydrochloridum

Acidum phosphoricum Levomepromazini hydrogenomaleas Aconiti tuber Lithii carbonas

Aminoglutethiimdum Maprotilini hydrochloridum Aminophyllinum Meprobamatum

Amitriptylini hydrochloridum Nitrazepamum Amobarbitalum natricum Phenobarbitalum

Argenti nitras Phenobarbitalum natricum Barbitalum

Barbitalum natricum Belladonnaefolium

Benzocainum Bromisovalum

Butylscopolammonii bromidum Chinidini sulfas

Chinini hydrochloridum Chinini sulfas


6

Chior diazepoxidum Chloropyramini hydrochloridam

Clomipramini hydrochloridum Coffeinum

Coffeinum et acidum citricum Coffeinum et natrii benzoas

Colecalciferolum Cortisoni acetas

Cyclophosphamidum Dequalinii chloridum

Desoxycortoni acetas Dexamethasonum

Digitalis purpureae folium Digitalis purpureae pulvis titratus

Dihydralazini sulfas Disulfiramum

Ephedrini hydrochloridum 4'-Epidoxorubicini hydrochloridum

Ergocalciferolum Ethacridini lactas

Ethinylestradiolum Ethionamidum

Extractum Belladonnae siccum Furosemidum

Glyceryli trinitratis solutio concentrata Guanethidint sulfas

Hydrargyri oxydum flavum Hydrochlorothiazidum Hydrocortisoni acetas

Hydrocortisoni hemisuccinas Hydrocortisonum

Hydroxyprogesteroni acetas Hydroxyprogesteroni caproas

Indometacinum Iodum

Ipecacuanhae radix Isoniazidum

Isoprenalini hydrochloridum Lidocaini hydrochloridum

Mepacrini hydrochloridum Metamizolum natricum

Methotrexatum Methyltestosteronum

Naphazolini hydrochloridum Natrii fluoridum

Natrii iodidum Natrii nitris

Nifedipinum Nitrofurantoinum

Nortriptylini hydrochloridum Noscapini hydrochloridum

Papaverini hydrochloridum Paracetamolum

Pentaerithrityli tetranitras dilutum Phenylhydrargyri boras

Phenytoinum Podophylli resina

Prednisoloni acetas Prednisolonum


7

Prednisoni acetas Prednisonum Primidonum

Procaini hydrochloriduin Prochlorperazini hydrogenomaleas

Progesteronum Promethazini hydrogenomaleas

Propranololi hydrochloridum Pyrazinamidum

Resorcinolum Retinoli acetatis solutio oleosa

Solutio hydrogenii peroxydi concentrata Sparteini sulfas

Tamoxifeni citras Testosteroni pbenylpropionas

Testosteroni propionas Theobrominum Theophyllinum

Tinctura Aconiti Tinctura Belladonnae

Tolbutamidum Triamcinoloni acetonidum

Trifluoperazini dihydrochloridum Trihexyphenidyli bydrochloridum

Trimethoprimum Xantinoli nicotinas

Zinci chloridum Zinci sulfas

intocme te fi ele de gestiune care s

cuprind intr rile, ie irile de produse medicinale veterinare pe prescrip ii medicale, in func ie de produs i stocul faptic la zi;

Prescrierea medicamentelor, de i a fost neglijat mult timp este necesar din mai multe motive, printre acestea, cele mai actuale sunt:

necesitatea de a atrage aten ia asupra perioadelor de interzicere (de a teptare) pentru unele condi ion ri veterinare (mai ales pentru animalele de rent ) i

adaptarea multor medicamente din medicina uman (aprobate pentru terapia la om), in cea veterinar , dar care inc nu sunt aprobate legal pentru animale, (mai ales la animalele de companie).

Motivele pentru care ordonan a ANSVSA devine obligatorie sunt mult mai numeroase, dar i doar cele amintite mai sus sunt suficiente

pentru a in elege de ce este necesar eliberarea acestui document medical.

Actul medical corect insu i, reclam un control al medicamentelor administrate (care pot fi reg site u or in re ete).

In str in tate, nici o clinic sau spital veterinar, nu accept eliberarea unui animal in regim ambulatoriu, f a se elibera re ete care

ateste clar tipul tratamentului i diagnosticul

stabilit, ca o m sur a competen ei ( i de ce nu, ca o contram sur in caz de litigii).

Legisla ia european impune acest lucru, actul medical fiind de neconceput in lipsa ordonan elor.

Din acest considerent, cunoa terea legisla iei noi legate de acest aspect sunt obligatorii. Regimul eliber rii medicamentelor veterinare poate fi:

medicamente care se pot vinde doar pe baz de re et i

medicamente care se pot vinde la liber, re et in regim de drogherie sau pet-shop.

Dac in urm cu câteva decenii, majoritatea medicamentelor se eliberau la liber, ast zi lista produselor care se elibereaz pe baz de re et este in cre tere, recomandându-se eliberarea de re ete in cazul tuturor medicamentelor care au aten ion ri explicite in leg tur cu toxicitatea, reac iile secundare sau dependen a pe care le pot da.

i la noi in ar inc s-au stabilit in mod clar (oficial) criteriile de eliberare a medicamentelor de uz veterinar i din acest considerent s-a împrumutat modul de eliberare din medicina uman (eliberarea pe baz de re et a categoriei Separanda i pe baz de re et cu timbru sec a categoriei Venena).


8

In momentul actual in Europa, in unele ri cu legisla ie sanitar – veterinar sever , toate medicamentele veterinare sunt eliberate doar cu re et , in altele, doar cele care au perioad de interzicere (retragere) sau, medicamentele se pot vinde toate la liber cu câteva derog ri care reclam re et (in spe Separanda i Venena).

Din aceast cauz un medicament care într-o ar se elibereaz doar cu re et , in alta poate fi cump rat la liber (grevând medicii veterinari de un control asupra acestui aspect al actului medical). In aceast direc ie, in cadrul Comi iei Europene de profil s-a infiin at inc din 1997, Drug Distribution Work Group (Grupul de Lucru pentru Distribu ia Medicamentelor), care a avut ca mi iune uniformizarea modului de distribuire, a clasificarea i prescrierii medicamentelor veterinare. Pân in prezent, acest organism a pus la punct un program pentru stabilirea criteriilor de clasificare a medicamentelor veterinare, dup necesitatea prescrierii acestea fiind categorisite in urm toarele grupe majore:

substan e care fac obiectul unor restric ii oficiale (narcotice, produse hormonale, furaje medicamentate);

substan e care sunt rezultatul asocierii mai multor substan e puternic active;

substan e farmacologic active noi i cu o rat nou de administrare;

substan e care inaintea folosirii necesit diagnosticarea veterinar ;

substan e care prezint un risc poten ial pentru animal, pentru mediul inconjur tor sau pentru cel care îl administreaz .

De asemenea, nu s-au omis nici aspectele legate de etichetarea produselor veterinare i inscrip ion rile legate de valabilitatea produselor in afara re etei.

Acestea trebuie s avertizeze clar despre utilizarea corect a medicamentului i despre situa iile când medicamentele nu trebuie folosite, suplinind astfel lipsa supravegherii calificate.

Scrierea re etelor apar ine ramurii farmacologiei, denumite farmacografia.

Farmacografia (arta de a formula re ete) reprezint acea parte a farmacologiei care studiaz prescrierea ordonan elor, adic tehnica de redactare corect a ordonan elor medicale.

Sarcina prescrierii medicamentelor îi revine medicului veterinar1, sarcina de a le prepara

1 La noi în ar , medicamentele de uz veterinar se afl în competen a Comisiei de Control tiin ific al Produselor de Biologice i Medicamentelor de uz Veterinar. Scrierea re etelor e apanajul strict al medicului veterinar; este dreptul i datoria sa care nu pot fi transmise personalului ajut tor. Este interzis încredin area unui cadru mediu de re ete parafate în alb care urmeaz a fi completate la nevoie.

(magistralele) i elibera revine farmacistului sau medicului veterinar farmacist.

Mijlocul de leg tur dintre medicul care prescrie medicamentul i farmacistul care-l prepar i îl elibereaz , îl constituie prescrip iile sau ordonan ele medicale denumite curent re ete.

Re eta inmânat posesorului de animal va servi la eliberarea medicamentelor din farmaciile veterinare. In medicina veterinar modul de eliberare “formula nosocomialis” este, din p cate, inc destul de restrâns, el l rgindu-se pe m sura dezvolt rii re elei de clinici i spitale veterinare.

Incercând o defini ie:

Re eta (recepta, ordonan a medical , prescrip ia medical ) este un act oficial prin care medicul veterinar se adreseaz farmacistului solicitându-i eliberarea unui medicament, indicând, totodat , modul de preparare, de dozare i de administrare a acestuia.

Fiind un act oficial, re eta angajeaz responsabilitatea juridic , atât a medicului care a redactat-o, cât i a farmacistului care o execut , fiind considerat un document medico-legal. Intocmirea ei se face cu grij , atât in ceea ce prive te fondul cât i forma.

Prin fond, in acest caz, se in elege modul de alegere a substan elor medicamentoase, corecta lor îmbinare, evitarea incompatibilit ilor, dozarea judicioas i prescrierea adecvat pentru administrare.

Un obicei bun este acela de a pune re eta dup redactare câteva minute deoparte i de a o reciti inainte de a fi semnat i parafat .

Acest lucru este benefic deoarece se pot strecura gre eli, in cazul distragerii aten iei medicului in cabinet.

Ca form , ordonan a trebuie s indeplineasc unele condi ii care, in final, s permit farmacistului o in elegere perfect a celor exprimate.

Redactarea re etelor se face pe blanchete de hârtie de form dreptunghiular cu dimensiuni de 17-20 cm lungime i 10-12 cm l ime.

Uneori acestea au tip rite pe ele componentele fixe ale re etei (antetul institu iei emitente, adresa, nr. de telefon, Rp./, Dg., data, Nr. din registrul de consulta ii etc.).

Scrierea re etei se face cu cerneal sau cu past , corect, f ters turi. In partea stâng a Nu este recomandat nici tehnica de a dicta re eta unui cadru mediu sau de a compune mai multe re ete “tip” aplicabile mai multor situa ii clinice (bron ite, bronhopneumonii, dermatite etc.). Maniera de redactare trebuie s fie f ezitare, hot rât , cu o oarecare vitez , ceea ce va demonstra posesorului de animal, competen a profesional , având menirea s creasc încrederea în actul medical prestat.


9

blanchetei, se las un spa iu de câ iva cm pe care farmacistul îl utilizeaz pentru calcule sau alte adnot ri pe care le va face.

In prescriere, se vor folosi numai termeni conven ionali stabili i interna ional, cu prescurt rile admise ale acestora.

Re eta se redacteaz de preferin in limba latin , aceasta fiind exprimarea interna ional , ins , se pot redacta i in limba român (pentru uz na ional) dar f a se inlocui termenii latini conven ionali unanim recunoscu i.

Insemn rile pe care farmacistul le face pe re ete sunt denumite adnota ii (adnotatia) fiind considerate (in unele ri) chiar p i separate ale re etelor.

Acestea sunt de fapt complet ri ale farmacistului legate de ad ugarea unor excipien i sau a unor substan e ajut toare (conservan i, stabilizan i etc.).

In tabelul 3 sunt redate principalele abrevieri folosite mai frecvent in prescrip iile medicale

Tabelul 3.

Termenii uzuali i abrevierile lor folosite in receptura veterinar

Termenul latin Prescurtarea Traducerea acidum ac. acid ad (100 ml) - pân la (100 ml) ad capsulas gelatinosas ad. caps. gelat. in capsule gelatinoase ad chartam ceratam ad. char. cer. in hârtie cerat ad libitum ad libit. dup plac, dup voie ad scatulatum ad. scat. in cutie ad usum (externum, internum) ad us. (ext., int.) de uz (extern, intern)

ad usum veterinarum ad us. vet. de uz veterinar

ad vitrum (coeruleum, fuscum, nigrum) ad vitr. (coer., fusc., nigr.) in sticl (albastr , brun , neagr )

adde add. adaug , s se adauge aequalis aeq. egal ampulla - fiol ana aa câte, din fiecare câte ante cibum a.c. inainte de mas aqua aq. ap aqua (sterilisata, bullientis, fervida, communis, fontana)

aq. (steril., bull., ferv., comm., font.)

ap (comun , fierbinte, fiart , sterilizat , de fântân )

aqua destillata aq. destill. ap distilat balneum baln. baie bis in diae b.i.d. de dou ori pe zi bolus, boli bol. bol, boluri capsula caps. capsul citissime citiss. foarte repede, urgent cito - repede compositus comp. compus compre i compr. comprimate concentratum conc. concentrat consperge consp. presar cortex cort. scoar , coaj crudus - brut da, detur, dentur D , s se dea detur signetur D.S. i eticheteaz detur sub signo veneni D.s.s.ven. cu etichet de otrav detur tales doses D.t.d. asemenea doze doses d. doze ex tempore ex. temp. in momentul folosirii excipiens excip. excipient externum ext. extern extractum extr. extract extractum (fluidum, spissum, siccum) extr. (fl., spiss., sicc.) extract (fluid, moale, uscat) extractum (aquosum, aethereum, spirituosum) extr. (aq., aeth., spir.) extract (apos, eterat, alcoolic) fiat solutio f. sol. solu ie fiat, fiant f. , s se fac filtretur filtr. filtreaz flavus - galben florea flor., fl. flori fluidum fl. fluid, lichid


10

folium fl. frunz fructus fruct. fruct fusus - topit globulis (vaginale) glob. (vag.) globule (vaginale) gramma g gram guttas gtts. pic turi herba herb. iarb , partea aerian hora h. or infusum inf. infuzie injectione inj. injec ie internum int. Intern linimentum linim., lin. liniment liquidis liq. lichid liquor liq. licoare massa boli mass. bol. mas de bol massa pilularum mass. pil. mas pilular misce M. amestec misce detur signetur M.D.S. amestec , d i eticheteaz misce fiat pulvis M. f. pulv. amestec , f pulbere mixtura mixt. mixtur mucilago mucil. mucilag numero, numerus N., Nr. num r, in num r de oleum ol. ulei pars, partes p. parte, p i partes aequales p. aeq. i egale per se - ca atare, singur pilulae pil. pilule praeparatus praep. preparate pulvis subtilis pulv. subtil. pulbere fin pulvis, pulveres pulv. pulbere, pulberi purissimum puriss. foarte pur purum pur. pur, in stare pur quantum satis Q.S., q.s. atât cât este necesar quantum satis ad Q.S. ad atât cât trebuie pân la quaque 4 hora q.4.h. la fiecare 4 ore quaque diae q.d. in fiecare zi quarter in diae q.i.d. de patru ori pe zi radix rad. cin recipe Rp./ se ia rectificatus rectif. rectificat rhizoma rhiz. rizom ruber, rubrum - ro u sal - sare scatula scat. Cutie semen sem. Semin e sic volo - a vreau! A a doresc! siccum sicc. Uscat signa, signetur S. Eticheteaz simplex simpl., spl. Simplu sirupus sir., syr. Sirop solutio sol. Solu ie solve - Dizolv species sp., spec. specii, ceaiuri spiritus spir. Spirt spissum spiss. Moale statim - Imediat! Pe loc! sterilisatus steril. Sterilizat sterilisetur - Sterilizeaz suppositoria suppos. Supozitoare tales (doses) t. (d.) asemenea (doze) ter in die t.i.d. de trei ori pe zi tinctura tinct. Tinctur tritus - zdrobit, sf râmat unguentum ung. Unguent ustus - Calcinat ut - ca s , pentru ca s ut dictum ut. dict. dup instruc iuni


11

venenum - Otrav verte - Intoarce vitrum vitr. Sticl Citirea prescrip iei medicale se face cu

aten ie, in a a fel incât s nu existe nici cel mai mic dubiu in leg tur cu natura ingredientelor i opera iunii farmaceutice necesare prepar rii medicamentului.2

Din cauza responsabilit ii pe care o are, farmacistul are dreptul i chiar obliga ia de a respinge orice formulare neclar , echivoc , ilizibil , cu ters turi sau având gre eli de exprimare.

Verificarea dozelor maxime pentru pro do is i pro die este obligatorie, farmacistul putând

apela pentru medicamentele de uz comun, uman-veterinar, la Farmacopeea Român sau, pentru cele de uz strict veterinar, la Farmacopeea Veterinar , la "Indexul medicamentelor de uz veterinar ", precum i la suplimentele i nomenclatoarele de produc tor ap rute periodic.

In cazul in care dozele pentru 24 de ore sunt dep ite farmacistul are obliga ia s reduc la dozele maxime admise.

Dac doza maxim pentru o dat este dep it , dar cea pentru 24 de ore este corect , prescrip ia nu se va modifica.

De asemenea, farmacistul mai are obliga ia urm reasc dac in cadrul aceleia i re ete nu

sunt prescrise substan e active cu ac iune similar . In aceast situa ie se va ine seama de doza total a asocia iei.

Etichetele ambalajelor substan elor luate in lucru se citesc cu aten ie inainte i dup cânt rire. Cânt rirea se execut cu balan e adecvate, iar m surarea lichidelor prescrise la volum se face numai in vase gradate.

Substan ele se cânt resc pe rând, iar borcanele se a eaz imediat la locul lor, dup cânt rire, in ordinea utiliz rii. Medicamentul preparat se eticheteaz f intârziere, f cându-se apoi un autocontrol al opera iunilor efectuate.

2 În întocmirea re etelor magistrale trebuie s se cunoasc : Doza care se administreaz (doza unic , pro dosis) pentru

fiecare substan medicamentoas care intr în compozi ia formul rii magistrale; Num rul de administr ri (doze) care se fac în cursul unei

zile (pro die); Num rul total al zilelor de tratament (pro cura), cunoa terea

acestora va permite calculul dozei totale de administrat pentru fiecare component al re etei în parte. În practica veterinar dozele sunt date între un minim i un maxim per kg corp, recomandându-se ajustarea acestora dup fiecare caz în parte în func ie de starea fiziologic , vârsta, gravitatea cazului etc., dozele medii ale medicamentelor fiind considerate doze uzuale.

Toate vasele i aparatura intrebuin ate la prepararea i la expedierea medicamentelor trebuie s fie in perfect stare de cur enie.

Prepararea unei prescrip ii nu se intrerupe pân la terminare, prepararea a dou prescrip ii, in acela i timp, nefiind recomandat .

Ordonan ele se execut cu exactitate, respectând toate indica iile de ordin calitativ sau cantitativ.

Este interzis omiterea sau schimbarea componentelor re etei, care ar putea antrena modificarea ac iunii medicamentului.

Etichetarea medicamentului trebuie s se fac precis i cite , in conformitate cu indica iile prev zute in ordonan a medical .

Etichetarea va cuprinde num rul i adresa farmaciei, data eliber rii i denumirea preparatului.

Dup opera iunea de preparare, pe re et se poate face calculul costurilor medicamentelor.

Prescrip iile medicale dup preparare se vor trece in registrul farmaciei unde se men ioneaz pe lâng prescrip ia medical propriu-zis , data, numele medicului sau farmacistului care a preparat formele medicamentoase.

1.1 P ile componente ale re etei

Re eta este compus din 6 p i:

1. Inscriptio (Antetul) 2. Invocatio (Praepositio) 3. Designatio materiarum (Ordinatio sau Praescriptio) 4. Subscriptio 5. Signatura (Instructio) et nomen aegroti 6. Nomen medici

1.1.1 Inscriptio (Superscriptio)

Inscriptio ocup partea superioar a

blanchetei cuprinzând: antetul institu iei emitente, num rul din registrul de consulta ie, data i diagnosticul.Aceast parte poate fi tip rit direct pe blanchete tipizate, datele respective (diagnostic, num r, dat etc.) putând fi completate in momentul intocmirii ordonan ei.

Antetul cu toate datele complete poate fi imprimat i cu ajutorul unei tampile.

1.1.2 Invocatio (Praepositio)

Este partea cea mai scurt a re etei ea

urmând imediat dup Inscriptio i const numai din cuvântul „Recipe” (lat. ia, s se ia) prescurtat, „Rp./” scris in partea stâng a


12

blanchetei. Aceasta este o formul clasic de adresare a medicului c tre farmacist.

Pe o blanchet se pot scrie mai multe re ete, pentru fiecare re et redactat , fiind obligatorie inceperea cu Invocatio.

Între re ete delimitarea lor pe blanchet se va face prin semne distinctive (#, X, +), acestea putându-se i numerota.

O re et , trebuie obligatoriu redactat de la inceput pân la sfâr it pe aceea i fa a blanchetei, în cazul in care se dore te continuarea i pe contrapagin se va folosi cuvântul “verte “ (intoarce) sau semnul “. /.”, înscris în partea dreapt jos a blanchetei, ceea ce va atrage aten ia farmacistului c prescrip ia continu .

1.1.3 Designatio materiarum (Ordinatio sau Praescriptio)

Este cea mai important parte a re etei i

const in enun area medicamentelor i a cantit ilor in care se vor utiliza, acestea pot fi formule concepute de c tre medicul veterinar sau produse ale industriei de medicamente.

Formulele prescrise de c tre medic (formulele magistrale) vor con ine denumirea componentelor i cantit ile respective.

Enumerarea se poate face in limba român sau latin ( i atunci se va face folosind obligatoriu genitivul pozitiv).

Intotdeauna se vor folosi denumirile oficializate de farmacopee. Este total gre it s se scrie o prescrip ie par ial in român i par ial în limba latin , aceasta ducând la gre eli i confuzii. De asemenea, nu se admite decât utilizarea prescurt rilor consacrate.

În cadrul acestui subcapitol este important o scurt rememorare a unor no iuni elementare de limb i terminologie latin , pe care le consider m foarte importante pentru formarea unui medic-farmacist, cu riscul de a fi poate prea “gramaticale”.

Cunoa terea no iunilor de limb latin se justific , cu atât mai mult, cu cât limba interna ional de redactare a re etelor este limba latin . Exemplele de mai jos vor fi un prilej pentru medicii practicieni de a cunoa te denumirile principalelor substan e, droguri, activit i sau formule utilizate in farmacie.

Farmacologia, ca disciplin medical fundamental are o “Nomina farmacologica”, D.C.I. (Denumirea Comun Interna ional ) a substan elor i preparatelor medicamentoase, denumirea plantelor i a drogurilor, a solu iilor extractive, precum i a preparatelor galenice

care au la baz nomenclatura latin , recomandat de O.M.S.

Substantivele In limba latin , sunt cuprinse în cadrul a

cinci tipuri de declinare: Declinarea I Substantivele de declinarea I sunt, în

general, de genul feminin cu unele excep ii (ex.: agricola, -ae = agricultor).

Cazul Singular Plural Nominativ tinctur-a tinctur-ae Genitiv tinctur-ae tinctur-arum Dativ tinctur-ae tinctur-is Acuzativ tinctur-am tinctur-as Ablativ tinctur-a tinctur-is

Iat câteva substantive din declinarea I, folosite in prescrierea re etelor, având termina ia in “-a”:

Althea Nalb mare ampulla fiol , flacon

Angelica Angelic aqua ap

Areca Nuca de arec Arnica Carul zânelor Avena ov z

Belladona M tr gun Betula Mesteac n

calcaria var, calcar Calendula G lbenele camphora camfor

capsula capsul cera cear

Chamomilla Mu el charta hârtie

Cina Limbricari Coca Arbust de cocain

Coffea Arborele de cafea colatura filtrat

colla clei, coaj , vezic Convallaria L cr mioar

creta cret Datura Cium faie

essentia esen Euphorbia Laptele câinelui

Faba Fasole Farfara Podbal

farina f in formula formul

Frangulla Cru in gelatina gelatin

Gentiana Ghin ura Glycyrrhiza Lemn dulce

Gutta pic tur Hara ou

Ipecacuanha Ipeca lana lân

Lavandula Lev ic Liquiritia Lemn dulce

magnesia Magnezie massa mas

medicina Medicin Melissa Roini (Melis ) Mentha Ment mixtura mixtur , amestec


13

nota not officina farmacie, oficin

Oliva M slin olla oal

Oryza Orez pasta past pilula pilul

placenta turt , reziduu planta plant

Primula Ciubo ica cucului pulpa miez, past

receptura receptur re ina rezin Salvia Salvie

Saponaria S punari a Scilla Ceap de mare

Signatura etichetare Sophora Salcâm japonez

tabula mas tabuletta tablet

tela tifon, es tur , pânz terebenthia terebentin

Tillia Tei Tormentilla Sclipe i

Tragacantha Tragacant tuba tub urea uree uva strugure, ciorchine

Valeriana Valerian vesica pung , vezic

via cale

Declinarea a II-a Substantivele din aceast declinare se

termin la nominativ singular in -us (cele de genul masculin) i in –um (cele de genul neutru).

Ex.: bulbus = bulb; unguentum = unguent

Cazul Singular Plural Nominativ bulbu-us bulb-I Genitiv bulb-I bulb-arum Dativ bulb-e bulb-is Acuzativ bulb-um bulb-os Ablativ bulb-a bulb-is

Cazul Singular Plural Nominativ unguent-um unguent-a Genitiv unguent-i unguent-orum Dativ unguent-e unguent-is Acuzativ unguent-um unguent-a Ablativ unguent-o unguent-is

Al i termeni apar inând declin rii a II-a având termina iile -us i -um:

Absinthium Pelin acetum o et acidum acid

Aconitum Omag (M rul lupului) aluminium aluminiu

ammonium amoniu amylum amidon Anisum Anason

antidotum antidot argentum argint arsenum arsen

atropinum atropin aurum aur

bacillus bastona balneum baie

balsamum balsam barium bariu

bismutum bismut

bolus bol bromurum brom

butyrum unt calcium calciu

Capsicum Ardei iute ro u carboneum carbon

Carvum Chimion Centaurium Fierea p mântului

cereolus bujiu Chelidonium Rostopasca

Chenopodium Chenopodiu Chininum Chinin

chloroformum cloroform cocainum cocain coffeinum cofein colatorium filtru de tifon

colleplastrum emplastru cauciucat collodium colodiu

Conium Cucuta cuprum cupru

decoctum decoct Delphinium Nem or de câmp electuarium electuar emplastrum emplastru Eucalyptus Eucalipt extractum extract

Fagus Fag ferrum fier

Foeniculum Fenicul foliculus folicul

folium frunz fomentum cataplasm , pansament

fungus burete, ciuperc globulus globul

glycerolum glicerin Hordenum Orz

hydrargyrum mercur hydrogenium hidrogen

Hyosciammus M selari infusum infuzie

iodoformium iodoform iodum iod kalium potasiu

lanolinum lanolin Laurus Dafin

Levisticum Leu tean lignus lemn Linum In

Lycopodium linimentum magne ium magneziu

Melillotus Sulfin mentholum mentol

modus mod morphinum morfin

natrium sodiu oculentum oculent

oleum ulei operculum capac

opium opiu paraffinum parafin

pastillus pastil Penicillus pensul pep inum pep in

phenolphtaleinum fenoftalein phenolum fenol

physostigminum fiziostigmin pilocapinum pilocarpin

Pinus Pin Piperus Piper pistillum pistil

plumbum plumb Poligonum Troscot

praeceptum prescrip ie resorcinum rezorcin


14

Ricinus Ricin Rubus Mur, Zmeur

saccharosum zaharoz santoninum santonin

sebum seu signum semn sirupus sirop

Solanum Cartof stannium staniu

stibium stibiu Strammonium Cium faie

strophantus strofant strychninum stricnin

stylus vârf, cui succus suc

suppositorium supozitor Symphitum T neas

talcum talc taurus taur taxus tij

thymol timol titanum titan Triticum Grâu

ursus urs vaselinum vaselin vehiculum vehicul, excipient venenum otrav

Verbascum Lumân ric vinum vin vitrum sticl

zincum zinc

Declinarea a III-a Aceast declinare are o mare varietate de

forme. Mai jos sunt prezentate termina iile la nominativ a substantivelor de genul masculin, feminin i neutru, cu câte un exemplu de declinare:

liquor, liquoris m. licoare radix, radicis f. cin rhizoma, rizhomatis n. rizom

Cazul Singular Plural Nominativ liquor liquor-es Genitiv liquor-is liquor-um Dativ liquor-i liquor-ibus Acuzativ liquor-em liquor-es Ablativ liquor-e liquor-ibus

Cazul Singular Plural Nominativ radix radic-es Genitiv radic-is radic-um Dativ radic-i radic-ibus Acuzativ radic-em radic-es Ablativ radic-e radic-ibus

Cazul Singular Plural

Nominativ rhizoma rhizomat-a Genitiv rhizomat-is rhizomat-um Dativ rhizomat-ib rhizomat-ibus Acuzativ rhizoma rhizomat-a Ablativ rhizomat-e rhizomat-ibus

Excep ii: Unele substantive formeaz la genitiv plural

-ium. Acestea sunt: a) cuvintele care se termin la nominativ cu

-a dup o consoan ;

b) unele cuvinte ce se termin in -ea i -is; c) substantivele neutre ce se termin in -e, -

al i –ar.

Abies, Abietis f. Brad adeps, adipis m. untur , gr sime

Adonis m. Ruscu aether, aetheris m. eter

albumen, albuminis n. albumin alcohol, alcoholis m. alcool alumen, aluminis n. alaun

apis, apis (pl. apium) f. albin arachis, arachidis f. arahid

bos, bovis m. bovin calis, calicis m., f. caliciu

calor, caloris m. c ldur cantharis, cantharitidis f. cantarid

carbo, carbonis m., f. c rbune color, coloris m. culoare

confectio, confectionis f. preparat finit cortex, corticis m. scoar

crassitude, crassitudinis f grosime cremor, cremoris m. crem , terci

Digitalis f. Dege el do is, do is f. doz faex, faecis f. drojdie

febris, febris f. febr Filix, Filicis f. Ferig flos, floris m. floare

Fuliga, Fuliginis f. T ciune Fumigatio, fumigationis, f fumiga ie

Gramen, Graminis n. Gramineu Iris, Iridis f. Iris, Stânjenel

jecor, jecoris n. ficat lac, lactis n. lapte

legumen, leguminis n. legum longitude, longitudinis f. lungime

mel, mellis n. miere mixtio, mixtionis f. amestec

muciago, mucilaginis f. mucilag Nux, Nucis f. Nuc

Ononis, Ononidis f. Osul iepurelui ordinatio, ordinationis f. ordonan ovis, ovis f. (pl. ovium) oaie Papaver, Papaveris n. Mac

pectus, pectoris n. piept pix, picis f. gudron

Plantaginis f. P tlagina potio, potionis f. po iune

praescriptio, praescriptionis f prescrip ie pulvis, pulveris m. pulbere

Rosa f. M ce Rumex rumex m. M cri

sal, salis n. sare Salix, Salicis f. Salcie

sapo, saponis m. s pun saturatio, saturationis f. saturare

Secale, Secalis n. Secar semen, semenis n. s mân

inapis, inapis f. Mu tar solutio, solutionis f. solu ie

stipes, stipitis m. Peduncul Subero, Suberis m. Plut

sulfur, sulfuris n. sulf trituratio, triturationis f. triturare

tuber, tuberis n. tubercul tussia, tussis f. tuse

vapor, vaporis n. vapor Declinarea a IV-a In aceast declinare intr substantivele cu

termina ia -us i -u la nominativ singular.


15

Substantivele terminate in -us sunt masculine (ex.: fructus - fruct), cele terminat in -u sunt neutre (ex.: coernu - corn).

Cazul Singular Plural Nominativ fruct-us fruct-us Genitiv fruct-us fruct-uum Dativ fruct-ui fruct-ibus Acuzativ fruct-um fruct-us Ablativ fruct-u fruct-ibus

Cazul Singular Plural Nominativ corn-u corn-ua Genitiv corn-us corn-uum Dativ corn-u corn-ibus Acuzativ corn-u corn-ua Ablativ corn-u corn-ibus

artus, artus m. articula ie casus, casus m. caz exitus, exitus m. moarte gelu, gelus n. ger, inghe at Genu, genus n. genunchi Heleborus f. Spânz Quercus, Quercus f. Stejar spiritus, spiritus m. spirt, alcool usus, usus m. folosire

Declinarea a V-a Substantivele din aceast declinare se

termin la nominativ singular in -es i fac genitivul singular in -ei.

Ele sunt, cu unele excep ii (dies - zi i meridies - amiaz ), de genul feminin.

Cazul Singular Plural Nominativ speci-es speci-es Genitiv speci-ei speci-erum Dativ speci-ei speci-ebus Acuzativ speci-em speci-es Ablativ speci-e speci-ebus

diei, dies n. zi glaciei, glacies f. ghea meridiei, meridies n. amiaz seriei, series f. serie species, specierum f. specie

Adjectivul Substantivul i adjectivul trebuie s fie in

acord privind cazul, num rul i genul

Exemple:

concisus, concisa, concisum - iat buc i; glaber, glabra, glabrum – glabru, f p r; niger, nigra, nigrum – negru; ruber, rubra, rubrum – ro u).

Cazul Singular

Nominativ m f n concis-us -a -um

Genitiv concis-I -ae -I Dativ concis-o -ae -o Acuzativ concis-um -am -um Ablativ concis-o -a -o

Cazul Plural

Nominativ m f n concis-I -ae -a

Genitiv concis-orum -arum -orum

Dativ concis-is -is -is Acuzativ concis-os -as -a Ablativ concis-is -is -is

ablongus acoperit absolutus absolut

acidus acru adspersorius pres rat, aspersat

aethereus eterat albuminatus albuminat

albus alb amarus amar

ammoniatus amoniacal amplus voluminos

analgeticus analgezic anhidricus anhidru

anisatus anisat anthelminticus antihelmintic

antiphlogisticus antiflogistic antispasmodicus antispastic

aquosus apos arabicus arabic

aromaticus aromatic iaticus a iatic aureus auriu

benzoatus benzoic Betulinus Mesteac n

birectificatus dublu rectificat calcinatus calcinat

camphoratus camforat candidus str lucitor

carminativus carminatic Carolinus de Karlsbad causticus caustic

cholagogus colagog cinereus cenu iu

compositus compus compressus presat

concentratus concentrat condensus condensat

cornutus cornut crassus gros

cristallisatus cristalizat crudus crud, brut

denaturatus denaturat depuratus purificat destillatus distilat

diaphoreticus diaforetic dilutus diluat

diureticus diuretic diurnus diurn

durus dur elasticus elastic

electus ales expressus stors exsiccatus uscat

externus extern factitius artificial ferratus cu fier fibrosus fibros

fissus cr pat, biongulat flavus galben fluidus fluid, lichid

foetidus fetid frigidus rece fuscus brun

gallicus galic; francez gelatinosus gelatinos germanicus german

globusus form sferic glycerolatus glicerinat

granulatus granulat griseus gri, cenu iu grossus grosier


16

gummosus gumos helveticus elve ian hispanicus spaniol

humidus umed hydricus hidric

immaturus imatur indicus indian

inspissatus concentrat internus intern

islandicus islandic kalinus potasic

liquefactus lichefiat liquidus lichid longus lung

lotus sp lat luteus galben

maculatus p tat, pestri magnus mare maturus matur

maximus maxim, foarte mare medicatus medical

minimus minim, foarte mic mucosus cu mucus

mundatus decorticat nervinus cu ac iune asupra S.N.

novus nou obductus alungit obscurus obscur odoratus mirositor oleosus uleios opiatus opiaceu

oxydatus oxidat paratus gata preparat parvus foarte mic

perliquidus (foarte) lichid peruvianus peruvian

phy iologicus fiziologic piceus gudronat plenus plin

praecipitatus precipitat praeparatus preparat

pulveratus pulverizat purus pur

pyrolignosus pirolignos raffinatus rafinat raspatus r zuit

rectificatus rectificat reductus redus repletus umplut, plin

rotundus rotund russicus rusesc

saccharatus zaharat salicylatus salicilat

sanus s tos saponatus saponat

siccatus deshidratat siccus uscat

solidus solid spirituosus alcoolic

stellatus stelat sublimatus sublimat subliquidus vâscos

suillus suin, de porc syntheticus sintetic

technicus tehnic tectus acoperit, fumuriu

terebentinthinatus cu terebentin totus totul ustus uscat, calcinat

venenatus otr vitor verus adev rat, veritabil

veterinarius veterinar vinosus cu vin

voluminosus voluminos

Declinarea consonantic Adjectivele din declinarea consonantic vor

fi declinate ca i substantivele din aceast declinare.

Ele se împart in trei grupe: a) adjective care se termin la masculin i

la feminin in -er i la neutru in -e; b) adjective care se termin la masculin i

la feminin in -is i la neutru in -e; c) adjective care se termin la masculin,

feminin i neutru in -s sau in -x.

Exemple: 1. acer, acris, acre - ascu it, t ios, picant 2. brevis, brevis, breve - scurt 3. simplex, simplex, simplex - simplu

Cazul Singular

Nominativ m f n ac-er -ris -e

Genitiv acr-is -is -is Dativ acr-i -i -i Acuzativ acr-em -em -e Ablativ acr-i -i -i

Cazul Plural

Nominativ m f n acr-es -es -ia

Genitiv acr-ium -ium -ium Dativ acr-ibus -ibus -ibus Acuzativ acr-es -es -ia Ablativ acr-ibus -ibus -ibus

Cazul Singular

Nominativ m f n breve-is -is -e

Genitiv brev-is -is -is Dativ brev-i -i -i Acuzativ brev-em -em -e Ablativ brev-i -i -ibus

Cazul Plural

Nominativ m f n brev-es -es -ia

Genitiv brev-ium -ium -ium Dativ brev-ibus -ibus -ibus Acuzativ brev-es -es -ia Ablativ brev-ibus -ibus -ibus

Cazul Singular

Nominativ m f n simple-x -x -x

Genitiv simplic-is -is -is Dativ simplic-i -i -i Acuzativ simplic-em -em -x Ablativ simplic-i -i -i

Cazul Plural

Nominativ m f n simplic-es -es -ia

Genitiv simplic-ium -ium -ium Dativ simplic-ibus -ibus -ibus Acuzativ simplic-es -es -ia Ablativ simplic-i -ibus -ibus

In continuare, se dau exemple de adjective

din declinarea consonantic .


17

Cele care se termin in -er, -is, -e vor fi redate in toate cele trei forme.

Adjectivele care la masculin i feminin se termin in -is i la neutru in -e se redau in cele dou forme. Cele care se termin la masculin, feminin i neutru in -s sau in -x vor fi redate într-o singur form .

animalis,animale animal artificialis, artificiale artificial communis, commune comun detergens detergent dulcis, dulce dulce duplex dublu emolliens emolient emul ificans emulsionant fortis, forte puternic fumans fumegând juvans folositor laxans laxativ leniens lini titor, calmant letalis, letale letal medicinalis, medicinale medicinal mitis, mite or, blând mollis, molle moale officinalis, officinale oficinal

ovvilis, oville ovin pectoralis, pectorale pectoral purgans purgativ recens recent roborans roborant silvester, silvesteris silvestru solubilis, solubile solubil solvens solvent, subtilis, subtile subtil venalis, venale obi nuit viridis, viride Verde vulgaris, vulgare comun

Forme de compara ie ale adjectivului Comparativul pentru genul masculin i

feminin se formeaz cu sufixul -ior, iar pentru neutru cu sufixul -ius.

Toate adjectivele la comparativ se incadreaz in declinarea consonantic .

Superlativul se formeaz cu sufixul -issimus, -issima, -issimum.

Adjectivele care la nominativ singular se termin in -er fac superlativul cu termina ia -erimus, -erima, -ericum (ex.: acer, acris, acre).

Forma M F N Traducerea

Pozitiv longus longa longum lung Comparativ longior longior longius mai lung Superlativ longissimus longissima longissimum cel mai lung Pozitiv brevis brevis breve scurt Comparativ breviar breviar brevius mai scurt Superlativ brevissimus brevissima brevissimum cel mai scurt Pozitiv acer acris acre ascu it Comparativ acridor acrior acrius mai ascu it Superlativ acerrimus acerrima acerrimum cel mai ascu it

Excep ii

Pozitiv magnus magna magnum mare Comparativ maior maior maius mai mare Superlativ maximus maxima maximum cel mai mare Pozitiv parva parva parvum mic Comparativ minor minor minus mai mic Superlativ minimus minima minimum cel mai mic Pozitiv bonus bona bonum bun Comparativ melior melior melius mai bun Superlativ optimus optimua optimum cel mai bun Pozitiv malus mala malum u Comparativ peior peior peius mai r u Superlativ pessimus pessima pessimum cel mai r u

Adverbul Formele de adverb terminate in -e provin din

adjective de declinarea a/o la gradul

De exemplu: • pozitiv sau • superlativ.

Adjectiv Adverb Traducere Grossus, grossa, grossum grosse grosier Humidus, humida, humidum humide umed Longissimus, longissima, longissimum longissime foarte lung Subtilissimus, subtilissima, subtilissimum subtilissime foarte fin

Formele de adverb care se termin in -iter

apar in adjectivelor declina iei consonantice. Adjectivele care se termin in -ns, -nt î i

vor transforma termina ia in -nter.


18

De exemplu:

Adjectiv Adverb Traducere m. f. n. brevis brevis breve breviter scurt recens - - recenter proasp t subtilis subtilis subtile subtiliter fin

Verbul Exist patru forme de conjugare a verbelor:

conjugarea a filtrare a filtra conjugarea e miscere a amesteca conjugarea i lenire a atenua consonantic solvere a solubiliza

In ordonan a medical verbele se exprim in general la imperativ sau la persoana a III-a singular sau plural de la conjunctiv.

Acestea sunt utilizate in Instructio i Subscriptio pentru a aten iona farmacistul asupra anumitor manopere.

De exemplu :

Infinitiv : dare - a se da Imperativ : da! - d ! Conjunctiv : - sg.:detur-s se dea (o bucat ) - pl.: dentur - s se dea (mai multe buc i).

Infinitiv Imperativ Conjunctiv addere - a ad uga adde! addatur, addantur cavere - a se p zi cave! colare - a strecura cola!

concidere-a t ia in buc i concide! conquere - a fierbe conque! conquator

conspergere-a consperga consperge! contundere - a zdrobi contunde! contundatur, contundantur

dare - a da da! detur, dentur dispensare - a doza dispensa! dispensetur, dispensentur dividere - a divide divide!

filtrare - a filtra filtra! formare - a forma formentur

infundere-a uda, a ineca infunde! iterare - a repeta iteretur (ne iteretur)

macerare - a macera macere! miscere - a amesteca misce! misceatur, misceantur obducere - a acoperi obduce! obducantur parare - a prepara para!

recipere - a primi, a lua recipe! signare - a eticheta signa! signetur solvere - a solubiliza solve! sterilisare - a steriliza sterilisa! sterilisetur vertere - a intoarce verte!

Numeralul Cantit ile se exprim sub forma numerelor

cardinale, in cifre arabe. Aceste cantit i se scriu in grame i se

citesc in multiplii sau submultiplii acestuia: gramma - gram (singular), grammata - grame (plural). In re et se va citi:

5,0 - grammata quinque 0,5 - decigrammata quinque 0,05 - centigrammata quinque 0,005 - miligrammata quinque

1 unus, una, unum 2 duo, duae, duo 3 tres, rtes, tria 4 quattuor 5 quinque 6 sex 7 septen 8 octo 9 novem 10 decem

11 undecim 12 duodecim 13 tredecim 14 quattordecim 15 quindecim 16 sedecim 17 heptadecim 18 octodecim 19 nonadecim 20 viginti 21 viginti unus 30 triginta 40 quadraginta 50 quinquaginta 60 sexaginta 70 septuaginta 80 octoginta 90 nonaginta 100 centum

1.000 mille

Num rul dozelor, flacoanelor, pic turilor se exprim intotdeauna in cifre romane:

I 1 II 2 III 3 IV 4


19

V 5 VI 6 VII 7 VIII 8 IX 9 X 10

XX 20 XXX 30 XL 40 L 50

LX 60 LXX 70

LXXX 80 XC 90

C 100 CC 200

CCC 300 CD 400 D 500

DC 600 DCC 700

DCCC 800 CM 900 M 100

Mai jos sunt redate principalele grupe de

medicamente in terminologia latin

Termeni latini folosi i pentru grupele de medicamente

Singular Plural In limba român adstringens adstringentia astringent analgeticum analgetica analgezic antarthriticum antarthritica antiartritic anthelminthicum anthelmintica antihelmintic anthidroticum anthidrotica antisudorific antidiarrhoicum antidiarrohica antidiareic antiphlogisticum antiphlogistica antiinflamator antirheumaticum antirheumatica antireumatic antispasmodicum antispasmodica antispastic ataractium ataractica ataractic dermaticum dermatica dermatic, topic al pielii diureticum diuretica diuretic cardiotonicum cardiotonica cardiotonic carminativum carminativa carminativ cholagogum cholagoga colagog expectorans expectorantia expectorant externum externa extern hypnoticum hypnotica hipnotic internum interna intern laxans laxantia laxativ nervinum nervina cu ac iune asupra S.N. ophtalmicum ophtalmica oftalmic otologicum otologica cu ac iune asupra urechii purgans purgatia purgativ rhinologicum rhinologica cu ac iune asupra mucoasei nazale roborans roborantia roborant sedativum sedativa sedativ stomachicum stomachica stomachic, stimulent al apetitului uterinum uterina cu ac iune asupra uterului

Denumirea latin a acizilor, s rurilor, oxizilor i hidroxizilor:

acidum boricum acid boric acidum sulfuricum acid sulfuric acidum hypochlorosum acid hipocloros acidum chlorosum acid cloros acidum chloricum acid cloric acidum perchloricum acid percloric arsenicocus arsenicos chlorosus cloros nitrosus nitros sulfurosus sulfuros phosphorosus fosforos aceticus acetic benzoicus benzoic boricus boric carbonicus carbonic chloricus cloric nitricus nitric lacticus lactic phosphoricus fosforic salycylicus salicilic tannicus tanic tartaricus tartric

bromatus bromur chloratus clorur fluoratus fluorur jodatus iodur sulfuratus sulfur Natrium carbonicum carbonat de sodiu Natrium hydrogencarbonicum

bicarbonat de sodiu

Natrium phosphoricum fosfat acid de sodiu Bismuthum subcarbonicum

carbonat de bismut

Zincum oxydatum oxid de zinc Kalium hydroxydatum hidroxid de potasiu Natrium hydroxydatum hidroxid de sodiu

În func ie de componen a "Designatio

Materiarum " se cunosc: re ete simple, când Ordinatio este

compus dintr-un singur component, substan medicamentoas , preparat oficinal sau produs tipizat;

re ete compuse, în care apar dou sau mai multe substan e ce urmeaz a fi preparate


20

împreun . Acestea sunt re etele magistrale, adic re etele în care farmacistul trebuie s execute o opera ie de preparare dup ordonan a medical .

1.1.3.1 Modul de ordonare al

componentelor in re ete O a ezare corect pe blanchet evit

nein elegerile sau o interpretare echivoc (care ar putea conduce la accidente).

Substan ele medicamentoase (indiferent de tipul lor)3 se inscriu una sub alta pe vertical , fiecare incepând cu prima liter majuscul .

3 Re etele magistrale (neoficinale extemporanee) sunt concepute de c tre medic care va selec iona substan ele active, dozele i forma farmaceutic cea mai adecvat situa iei clinice i pacientului. Executarea re etei se va face în farmacie, pe baza re etei, substan ele medicamentoase introduse în formulare fiind notate cu denumirile lor oficinale, prev zut în farmacopee. Re etele oficinale (galenice) au compozi ie bine stabilit întâlnite în farmacopee. Ele trebuie s se g seasc gata preparate în farmacie spre a fi eliberate la cerere. Iat câteva preparate oficinale care trebuie s se întâlneasc în farmacie: liniment amoniacal, apa de var, mucilagiile, pic turile pentru ochi cu sulfat de atropin 1%; cu azotat de pilocarpin 2%;

pun de potasiu, sirop de clorur feroas 5%; solu ia de acetotartrat de aluminiu (Burow); spirt camforat, po iunea Riviere (solu ia efervescent ); solu ia alcoolic de iod iodurat; supozitoare de glicerin , tinctura de opiu, unguent emulgator, unguent cu glicerin , unguent cu oxid de zinc i acid salicilic (pasta Lassari) etc. Medicamentele din aceast categorie se prescriu folosindu-se numele din farmacopee, f a scrie compozi ia (când preparatul este compus din mai multe substan e active). În anumite situa ii preparatele oficinale nu se utilizeaz ca atare, ci asociate cu alte substan e active înglobate în formul ri magistrale (ex. julepul gumos - mucilagiul de gum arabic ).

Re etele tipizate (comerciale, specialit i farmaceutice). Medicamentele tipizate sunt livrate farmaciilor în forma lor finit . Aceste medicamente au denumiri comerciale (înregistrate) care vor fi trecute pe re et înso it în mod obligatoriu de forma farmaceutic i de cantitatea la o unitate de doz (ex. Rombendazol comprimate a 0,01g – exist i comprimate de 0,1 g ca i solu ii 2,5 sau 10%). În conformitate cu dispozi iile în vigoare medicamentele cuprinse în nomenclatorul medicamentelor de uz veterinar, dup modul de eliberare din farmacie, se împart în:

medicamente care se elibereaz numai pe baz de re et care se va re ine în farmacie (ex. ac. folic, adrenalin , ampicilin , kanamicin sulfat, ergometin, ocitocin etc.).;

medicamente care se elibereaz pe baz de re et care nu se va re ine în farmacie. Acest tip de re et este valabil timp de 6 luni de la emitere (ex. ac.nalidixic, clordelazin, meprobamat, saprosan, mexaform etc. – în cazul ultimelor dou medicamente valabilitatea re etei este de doar 10 zile);

medicamente care se elibereaz la cerere nefiind necesar prescrip ia medical (vat , romplast,

rbunele medicinal, viplexul, acidul acetilsalicilic etc.) De remarcat este c în unele situa ii denumirea interna ional a unui medicament este folosit i în farmacopee (oficinal) cât i pentru a denumi produsul comercial (ex. acid acetilsalicilic, aminofenazon , cortizon, ergomet, ciclobarbital, prednison etc.).

Denumirile substan elor se vor scrie prescurt ri i f a se folosi simbolurile chimice.

Nu sunt recomandate denumirile chimice (de obicei complicate) cu excep ia substan elor simple (de exemplu: CuSO4, NaHCO3, nici bicarbonat de Na ci, corect: Bicarbonat de sodiu).

De asemenea, nu se intrebuin eaz denumirile populare ale medicamentelor (ex: sare amar ci sulfat de magneziu).

Denumirea medicamentelor sau formulelor farmaceutice pot fi uneori prescurtate (ex. atropin sulfuric ; tinct. sau tinctura. – tinctur ; extr. – extract etc.), dar sunt contraindicate prescurt rile care pot genera confuzii, care pot provoca accidente grave (ex. clorura de potasiu – Kalii chloridi(um) – nu va fi prescurtat pentru a nu se confunda cu cloratul de potasiu – Kalium chloricum – care este foarte toxic.

In dreptul fiec rei substan e se va trece cantitatea, in cifre arabe i se exprim in grame.

Cifrele intregi reprezint gramele, iar zecimalele submultiplii gramului (exemplu: 1,0 = un gram, 0,20 = dou zeci de centigrame, 0,03 = trei centigrame etc.).

Cifrele se vor a eza una sub alta in a a fel incât virgulele s fie exact pe aceea i linie vertical .

Lichidele se pot prescrie in mililitri (mai rar in centimetri cubi). Pentru unele solu ii, care se scriu in cantit i foarte mici, exprimarea se face in pic turi folosind cifre romane i simbolul gtts. (guttas = pic turi) (exemplu: Ol. crotoni X gtts.).

Tot cu cifre romane se exprim num rul flacoanelor, fiolelor, comprimatelor, plicurile cu pulberi, pilulele, bolurile, capsulele etc.

În general, nu se obi nuie te a se trece simbolul g (grame) dup cifr , virgula fiind cea care face ca acest simbol s fie subîn eles.

De asemenea, cantitatea se poate eviden ia i prin sublinierea intregului dinaintea virgulei (de

exemplu: 40,0; 0,25; 0,001). In re et se folosesc in general unit i de

sur precise i mai rar unit i de m sur aproximative.

Pentru exprimarea greut ilor se folosesc:

• gramul (grama = g), • miligramul 10-3g i • microgramul ( g = 10-6 gamma). Pentru m sur torile de capacitate se

folosesc mililitrul (ml = 10-3), microlitrul (10-6). Farmacopeea prevede patru moduri de

exprimarea a formul rilor lichide:

% g/g = cantitatea in grame de substan con inut in 100g produs final.


21

Farmacopeea prevede c formele farmaceutice lichide de uz intern i extern (indiferent de vehicul) se prepar g/g (ex. 10 g sirop la 100 g po iune);

% g/v = cantitatea in grame de substan con inut in 100 ml produs final.

In acest fel se vor nota concentra iile solu iilor injectabile (ex. 2g procain clorhidric la 100 ml sol. apoas );

% v/v = volumul in ml con inut in 100 ml produs final (ex. alcoolul diluat con ine 70% v/v alcool etilic);

% v/g = volumul in ml con inut in 100g produs final.

La medicamentele care se exprim in pic turi, trebuie s fie cunoscut num rul de pic turi in care poate fi divizat un gram din lichid, ex:

Denumirea Num r de pic turi/gram

Eter 90 Alcool 95% (v/v) 63

Alcool diluat 70% (v/v) 56 Ap distilat 20

Când se prescriu droguri vegetale, numele

proprii ale drogurilor incep de asemenea cu majuscule indicându-se i por iunea drogului care intereseaz (ex.: Radix Gentianae, Herba Absinthi, Flores Chamommillae).

Medicul veterinar va prescrie medicamentele in ordinea in care le amestec farmacistul.

De obicei (exist i excep ii) ordinea de amestecare a medicamentelor se face in ordinea crescând a greut ii lor, ultimul fiind excipientul.

În cazul substan elor toxice, puternic active

sau al stupefiantelor, cantit ile se scriu in cifre i litere, în parantez , pentru a se evita posibilitatea unei gre eli sau a unei opera iuni frauduloase.

Exemplu:

Rp./ Strychnini sulfurici 0,001 (un miligram ) In cazul acestor substan e când medicul

prescrie inten ionat o doz m rit , peste doza maxim , el este obligat s sublinieze cantitatea i s adauge men iunea "sic volo " ( a vreau, a doresc).

Aceast situa ie apare când se instaleaz rezisten sau toleran la un medicament, motivându-se astfel m rirea dozelor in aceste situa ii.

Când dou sau mai multe componente care se succed sunt prescrise in acelea i cantit i, nu

este necesar s se indice cantitatea la fiecare in parte, ci doar la ultima component , cifra fiind precedat de literele aa (ana partes = in p i egale).

Exemplu, în loc de:

Rp/ Sulfur precipitatae 10,0 Zinci sulfurici 10,0 Sapo kalini 10,0 Aquae 5,0 Ung. simplicis ad. 80,0

Se poate prescrie:

Rp/ Sulfur precipitatae Zinci sulfurici Sapo kalini aa 10,0 Aquae 5,0 Ung. simplicis ad. 80,0

Termenul ad (pân la) se utilizeaz uzual pentru a nu mai fi nevoie s se calculeze diferen a excipientului (de obicei) pân la cantitatea dorit . In general, pentru excipien i cantitatea nu se indic , ci se scrie q.s. sau Q.S. (quantum satis = atât cât trebuie).

În aceste cazuri, farmacistul stabile te singur cantitatea în func ie de tehnica de preparare i va men iona pentru prescrip ie, obligatoriu, cantitatea i natura excipientului folosit (aceast terminologie se poate utiliza adecvat in cazul pilulelor, bolurilor, unguentelor, pulberilor etc.).

a cum deja s-a ar tat, in re etele magistrale (compuse) exist o enumerare de dou sau mai multe substan e medicamentoase, care vor urma a fi preparate împreun .

In iruirea acestor substan e (remedii) nu se face la intâmplare, ci într-o anumit ordine:

1. Remedium cardinale - medicament principal (de baz )

2. Remedium adjuvans - medicament secundar (ajut tor)

3. Remedium corrigens - medicament corector al gustului i / sau al mirosului

4. Remedium constituens - medicament de constitu ie (de inglobare, excipient)

Remedium cardinale - este reprezentat de substan a cea mai important pentru tratamentul prescris, aceea care imprim ac iunea curativ dorit .

Remedium adjuvans - este reprezentat de una sau mai multe substan e care au rol de a completa ac iunea medicamentului principal, fie

rindu-i activitatea prin sinergism sau poten are, fie diminuându-i unele efecte nedorite.


22

Remedium corringens - apare în re et numai in cazul existen ei unor substan e cu gust i/sau miros nepl cut, care se administreaz

oral. Poate fi reprezentat de una sau mai multe

substan e dulci sau aromate, care au rolul de a corecta astfel gustul substan elor amintite.

Remedium constituens reprezint partea in care se inglobeaz celelalte substan e medicamentoase. Excipien ii sunt in general substan e inactive.

El poart i denumirea de excipiens (excipient).

Astfel, pentru solu ii apoase excipientul uzual este apa; pentru unguente, vaselina, lanolina; pentru supozitoare, untul de cacao. In func ie de formele medicamentoase care se prepar , excipien ii vor fi substan e lichide, moi sau solide.

Uneori, remedium corrigens i remedium constituens pot fi reprezentate de un singur medicament (ex. cazul siropurilor).

1.1.4 Subscriptio

Este partea care urmeaz lui Designatio

Materiarum. Aici, medicul veterinar indic farmacistului

modul cum vor trebui preparate substan ele medicamentoase, forma medicamentoas care va rezulta i in câte doze s se divid acestea.

Exprimarea in Subscriptio se face numai in termeni latini conven ionali, reda i prescurtat in formule bine definite.

Dup modul cum se formuleaz Subscriptio, re etele pot fi împ ite in 6 grupe, dup cum urmeaz :

Exemplu:

Re ete Nedozate Dozate Forma divizat Forma dispensat

Simple Rp./ ………… 50,0 D.S.

Rp./ ………… 500,0 Div.p.aeq. X D.S.

Rp./ ………… 50,0 D.t.d. X D.S.

Compuse

Rp./ ………… 10,0 ………… 15,0 ………… 75,0 M.f. ……….. * D.S. ………..

Rp./ ………… 10,0 ………… 15,0 ………… 75,0 M.f. ……….. * Div.p.aeq. X D.S. ………..

Rp./ ………… 1,0 ………… 1,5 ………… 7,5 M.f. ……….. * D.t.d. X S. ………..

* se va indica forma medicamentoas de preparat: pulv. (pulvis), sol. (solutio), ung (unguentum), linim. (linimentum), pil. (pilulae), bolus, suppos. (supositoriae) etc.

Dup cum se poate vedea din schema de

mai sus, atât re etele simple, cât i cele compuse se împart în nedozate (medicamentul se elibereaz într-o singur doz ) i dozate (medicamentul se elibereaz împ it in mai multe doze).

În cazul re etelor nedozate, Subscriptio va const în cazul re etelor simple din formula D.S. (Detur Signetur = s se dea i s se eticheteze) i, in cazul re etelor compuse din formula M.f.

(Misce fiat = s se amestece i s se fac ), indicându-se forma medicamentoas respectiv (exemplu: M.f. pulv.; M.f. sol.; M.f. ung.; M.f. pil.; M.f. suppos. etc.).

In re etele magistrale in care cantitatea de excipient nu este precizat dup Q.S., se va continua cu formula ut (in loc de M = misce).

Rp./ Acetanilidi 0,30 Excipiens q.s. ut f. pilulae

Exprimat in limba român aceasta inseamn "excipient atât cât trebuie ca s se fac pilule".

Re etele dozate. Sunt cele în care medicamentul se elibereaz în mai multe doze, dup modul de împ ire, având:

Forma divizat - in acest caz, împ irea substan elor medicamentoase se va face "dup ochi ", in tot atâtea doze egale câte se prescriu; manopera poate avea un procent de eroare admis de 8-15%.

Exactitatea sa depinde in cea mai mare sur de indemânarea i experien a

farmacistului, fiind o metod expeditiv . Nu se aplic niciodat la re etele care con in

substan e de la Venena i Separanda. Formula de exprimare este: Div. p. aeq.

(divide in partes aequales = divide in p i egale), putând urma apoi num rul de doze in care trebuie împ it medicamentul exprimat in cifre romane (ex.: Div. p. aeq. VI sau Div. p.aeq.N VI).


23

Exemplu:

Rp./ Magnesii sulfas 100,0 Div.p.aeq. N. X D.S.

Forma dispensat . Reprezint un mod de divizare absolut exact, împ irea f cându-se pentru fiecare doz prin cânt rire, acestea devenind riguros egale. Opera iunea necesit un timp mai indelungat dar este mult mai sigur .

Medicamentele care con in substan e din grupele Venena i Separanda se prescriu intotdeauna dozate astfel. Exprimarea in form dispensat este D.t.d. (detur tales doses = s se dea asemenea doze), dup care urmeaz num rul dozelor exprimate in cifre romane.

Exemplu:

Rp./ Phenobarbitalum 0,30 D.t.d. N. X S.

Dup cum se vede din exemplul de mai sus, dup formula D.t.d., nu mai urmeaz D.S., ci doar S. (signetur), deoarece D. (dentur) figureaz deja in formul (evitându-se astfel repetarea termenului de dou ori).

Intotdeauna, in dozarea prin metoda divizat , cantitatea se împarte la num rul de doze, pe când in metoda dispensat ea se multiplic la acest num r.

i in cazul re etelor dozate vor exista re ete simple i re ete compuse. Ele au aceea i formul de exprimare, cu men iunea c re etele compuse incep intotdeauna cu M.f. sau „ut f.”(a a cum s-a ar tat de altfel i la formele nedozate).

1.1.5 Signatura (Instructio) et nomen aegroti

Signatura (Instructio) este acea parte a

re etei care se adreseaz in aceea i m sur farmacistului cât i executantului tratamentului.

Ea cuprinde indica ii legate de: calea de administrare (intern – etichet albastr , extern – etichet ro ie sau parenteral prin injec ie4) in câte reprize, frecven a (2 x 1/zi, 3 x 1/zi, din 6 in 6 ore etc.), momentul administr rii (inainte de

4 Dup acesta urmeaz enun area concret a modalit ii de administrare: D.S. int. cu sonda bucoesofagian ; D.S. în furaj; D.S. int. în apa de b ut; D.S. int. înglobat în bol de carne. Tabletele, capsulele, pilulele, bolurile se administreaz intern dup tehnici cunoscute (D.S. ext. fric iuni; D.S. ext. comprese; D.S. ext. intrauterin; D.S. ext. instila ii, D.S. ext. intrarectal; D.S. ext. pudr ri; D.S. ext. sinapisme etc.; D.S. inj. s.c.; D.S. inj. i.m.; D.S: inj. i.v.; D.S: inj. i.peritoneal; D.S. inj. articular; D.S. i. ocular etc.)

mas ) etc. Explica iile de la Signatura se fac recomandabil in limba român , existând i câteva formule in limba latin (ex.: bis in die = de dou ori pe zi, ante cibum = inainte de hr nire; ter in die = de trei ori; quaque 4 hora = la fiecare patru ore; quarter in die = de patru ori pe zi; quaque diae = in fiecare zi).

In situa ia in care medica ia de administrat i tratamentul necesit explica ii suplimentare se va apela la exprimarea "dup aviz" ceea ce inseamn c pe dosul blanchetei sau pe o alt coal al turat re etei, medicul veterinar le va da in scris, clar i f echivoc.

La re etele tipizate se mai poate scrie la Signatura i "D.S. dup prospect".

Dac medicul solicit farmacistului s copieze pe eticheta formul rii intreaga compozi ie i se poate adresa prin "D.S. cum formula " (s se eticheteze i s se scrie formula), iar dac medicul veterinar dore te s administreze personal medicamentul va scrie "D.S. suo nomine" (eticheteaz i scrie pentru uzul medicului).

Nomen aegroti reprezint identificarea pacientului (a animalului la care se va face tratamentul).

Aici se va identifica precis animalul sau animalele prin indicarea num rului matricol, numelui, specia, eventual sexul, vârsta, greutatea, numele proprietarului (exemplu: câine rasa Doberman, 10Kg; vaca nr. 9826; calul „Murgu”; porc de 80 kg etc.).

In principiu, diagnosticul se va trece in re et atunci când se vor prescrie substan e foarte active din grupele Venena i Separanda.

1.1.6 Nomen medici

Re eta va avea valabilitate numai dac va con ine parafa i semn tura medicului.

Parafa ( tampila) medicului va con ine numele i prenumele medicului precum i calificarea acestuia ("Dr. medic veterinar" sau "Doctor in medicin veterinar "). Pe blanchetele cu multe re ete, Nomen medici va figura doar o singur dat in subsolul ultimei re ete redactate. Conform ultimelor instruc iuni ale Colegiului Medicilor Veterinari, în Statutul Medicului Veterinar, publicat in Monitorul Oficial Nr. 147 din 01/03/2011 medicul veterinar practician va folosi obligatoriu o paraf dup urm torul model:

Form : dreptunghiular ; Lungimea: 5 cm; L imea: 2 cm; Numele i prenumele; Gradul tiin ific; Gradul profesional; Cod, num rul atestatului de liber practic ,( este

num rul c ii de identitate).


24

Model:

Medicul veterinar de liber practic titular al cabinetului medical veterinar individual (unitate medical veterinar f personalitate juridic ) folose te obligatoriu tampila dup modelul:

a) form rotund , cu diametrul de 3 cm; b) rândul exterior: forma de organizare; c) rândul 1 central: Colegiul Medicilor Veterinari

(CMV) i jude ul / municipiul Bucure ti; d) rândul 2 central: num rul din Registrul unic al

cabinetelor medicale veterinare cu sau f personalitate juridic ;

e) rândul 3 central: codul de identificare fiscal ; f) rândul 4 central: localitatea.

Model de tampil

Medicul veterinar de liber practic asociat / ac ionar al unei unit i medicale veterinare cu personalitate juridic folose te obligatoriu tampila dup urm torul model:

a) form rotund , cu diametrul de 3 cm; b) rândul exterior: denumirea societ ii i forma de

exercitare (cabinet medical veterinar/farmacie veterinar / punct farmaceutic veterinar/clinic veterinar /spital veterinar), dup caz;

c) rândul 1 central: Colegiul Medicilor Veterinari (CMV) i jude ul / municipiul Bucure ti;

d) rândul 2 central: num rul din Registrul unic al cabinetelor medicale veterinare cu sau f personalitate juridic ;

e) rândul 3 central: cod unic de inregistrare; f) rândul 4: localitatea.

Model de tampil

1.2 Re eta cu timbru sec

Medicamentele din grupa Venena (toxice i stupefiante) nu sunt eliberate decât pe blanchete cu re ete speciale care au imprimat o tampil cu timbru sec ( tampil metalic ce imprim in relief f tu ) eliberat de c tre serviciile sanitare jude ene pe baz de adres oficial .

Aceste re ete se in in eviden e speciale, dup emitere fiind re inute in farmacia care elibereaz substan ele.

Totodat se inregistreaz o serie de date ce permit s se cunoasc exact destina ia luat de aceste medicamente, in registre speciale.

Formularele vizate cu timbru sec se vor utiliza exclusiv pentru ordonan e individuale, fiind interzis deturnarea destina iei lor. Pierderea, sustragerea sau distrugerea formularelor vizate cu timbru sec va fi anun at in scris, in 24 de ore, Direc iei Sanitare a jude ului i Poli iei Jude ene (serviciul Substan e toxice i Stupefiante)

Dac prin re et sunt cerute produse stupefiante pentru uz veterinar, eliberarea lor se efectueaz in limita dozelor maxim admise (pentru uzul veterinar) timp de 3 zile.

Unit ile unde se intâlnesc substan e stupefiante vor fi controlate i avizate periodic (anual) de c tre reprezentan ii Ministerului de Interne, inso i de speciali ti in domeniu din partea ministerului sau altor organe centrale sau ierarhic superioare.

Regimul produselor toxice a fost prima dat reglementat prin Decretul nr. 466/28. XII.1979 care se refer la fabricarea, manipularea, depozitarea, ambalarea, livrarea, expedierea, transportul i folosirea produselor i substan elor toxice. Substan ele apar in toare acestei categorii sunt stabilite prin Ordinul Ministerului

ii 43/1980 i mai apoi prin legea 143/2000. Activit ile de desfacere i aprovizionare cu substan e din categoriile mai sus amintite sunt permise unit ilor sanitar veterinare pe baza autoriza iei de func ionare emis de c tre Direc iile sanitare veterinare sau Centrele sanitare antiepidemice i Inspectoratele jude ene de protec ia muncii.

Unit ile care au ob inut autoriza ia au obliga ia de a se inscrie la Poli ia jude ean pe raza c reia institu ia î i are sediul.

Registrele speciale de eviden a substan elor toxice vor fi numerotate, sigilate, tampilate i semnate de c tre conduc torul

unit ii. Registrele vor fi vizate anual de c tre organele de poli ie abilitate.

Potrivit Ordinului Comun al ministrului ii i familiei, al ministrului agriculturii,

alimenta iei i p durilor i al ministrului industriei i resurselor pentru aprobarea Listei cuprinzând produsele farmaceutice de uz uman i veterinar care con in substan e care intr sub inciden a Legii nr. 143/2000 i a Ordinului nr. 848 din 12/09/2003, privind combaterea traficului i consumului ilicit de droguri incontinuare sunt prezentate produse

Dr. Barbu Ionel Doctor în medicin veterinar

Medic primar veterinar Cod: 037181


25

farmaceutice de uz veterinar inregistrate in România (tabelul 4).

Ultimul document ap rut in domeniu este: Norma metodologica din 14/08/2006 (Norma metodologica din 2006) referitoare la utilizarea formularului de prescriptie medical pentru eliberarea produselor medicinale veterinare, precum i a formularului cu timbru sec pentru eliberarea produselor i substan elor stupefiante de c tre farmaciile veterinare, publicat în Monitorul Oficial 717 din 22 august 2006 (M. Of. 717/2006).

Pentru claritatea i în elegerea no iunilor, vom reproduce actul în totalitate cu sublinierile necesare:

Art. 1. - Farmaciile veterinare elibereaz , pe baza de prescrip ie medical , numai acele produse medicinale veterinare care sunt autorizate de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice i Medicamentelor de Uz Veterinar pentru a fi comercializate in Romania.

Art. 2. - Produsele medicinale veterinare pot fi eliberate de orice farmacie veterinar autorizata de autoritatea competenta, conform actelor normative in vigoare.

Art. 3. - Prescrierea produselor medicinale veterinare se face pe formulare cu regim special, care sunt prevazute in anexele nr. 1 i 2 la norma sanitar veterinar .

Art. 4. - Produsele medicinale veterinare ce con in substante active care sunt inscrise in lista substan elor care se elibereaz fara prescriptie medical , conform hot rârii Comitetului pt. Produse Medicinale Veterinare, fac exceptie de la prevederile art. 3.

Art. 5. - Utilizarea altor formulare decat cele prevazute in anexele nr. 1 i 2 la norma sanitar veterinar pentru prescrierea produselor medicinale veterinare, precum i eliberarea fara prescriptie medical a produselor medicinale veterinare pentru care este obligatorie prescrip ia medical atrag raspunderea administrativa, contraventionala sau penala, dupa caz, a persoanelor vinovate.

Art. 6. - Medicii veterinari sunt obliga i sa pastreze exemplarul de culoare roz al prescriptiilor medicale emise o perioada de 3 ani de la data emiterii lor.

Art. 7. - Este obligatorie prescrierea de tre medicul veterinar competent pe

formularele cu regim special a urmatoarelor produse medicinale:

a) produsele medicinale destinate animalelor de interes economic;

b) produsele medicinale veterinare pt care medicul veterinar trebuie s ia masuri speciale in scopul evit rii oricarui risc inutil fa de:

(i) speciile- int ; (ii) persoana care administreaza produsul

medicinal veterinar; (iii) mediul inconjurator; c) produsele destinate tratamentului

starilor patologice care presupun un diagnostic corect sau pentru o utilizare ce poate provoca efecte care impiedica sau influenteaza masurile terapeutice sau de tratament ulterioare;

d) formula oficinala, în in elesul art. 3 din Ordinul pre edintelui Autorit ii Nationale Sanitare Veterinare i pentru Siguran a Alimentelor nr. 69/2005, destinata animalelor de interes economic.

Art. 8. - In cazul produselor medicinale eliberate numai pe baza de prescriptie, medicul veterinar este obligat sa prescrie cantitatea necesara pentru efectuarea completa a tratamentului in cauza.

Art. 9. - Formularele cu regim special pentru prescriptiile medicale care nu se retin in farmacia veterinar vor fi inregistrate in registre speciale destinate acestui scop, specificandu-se data eliberarii, produsul medicinal veterinar eliberat, cantitatea, numele medicului veterinar care a emis prescriptia i numele persoanei care a ridicat produsul. Farmaciile veterinare vor pastra aceste registre i le vor pune la dispozitie autoritatilor competente, la cererea acestora.

Art. 10. - Prescrierea de c tre medicii veterinari a produselor substan elor i preparatelor stupefiante i psihotrope, reglementate de Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substan elor i preparatelor stupefiante i psihotrope, precum i a celor care intra sub incidenta Legii nr.

143/2000 privind combaterea traficului i consumului ilicit de droguri, cu modificarile i completarile ulterioare, se face exclusiv pe formularele cu timbru sec, care se re in in farmacia veterinar .

Art. 11. - Produsele medicinale veterinare din grupele: antibiotice, chimioterapice, sulfamide, antihelmintice, antiparazitare externe pentru speciile de interes economic, desensibilizare, antidiareice, cu exceptia celor care nu contin substante pentru care au fost stabilite limite maxime de reziduuri, analeptice cardiorespiratorii i hormoni, se elibereaz pe baz de prescrip ie medical , al carei model e prevazut in A1 la norma sanitar veterinar .


26

Art. 12. - Formularele cu regim special pentru prescriptiile medicale vor fi tip rite pe hartie autocopiativa in doua culori, vernil i roz. Exemplarul de culoare vernil, original, va fi pastrat de farmacia veterinar , iar exemplarul de culoare roz va fi pastrat de medicul veterinar care a emis prescrip ia. In cazul eliberarii partiale a cantitatii prescrise, prescrip iile nu se retin la farmacie i vor fi anulate partial prin inscrierea men iunii "ANULAT PARTIAL" înso it de stampila farmaciei. Num rul i seria prescriptiei eliberate partial vor fi consemnate, dupa eliberarea produsului medicinal veterinar, in registrul de evidenta a prescriptiilor.

Art. 13. - Formularele cu regim special pentru prescriptiile medicale se tiparesc potrivit modelului din anexele nr. 1 i 2 i se prezint doar in carnete de cate 50 de file bicolore (total 100 de file).

Art. 14. (1) Carnetele inseriate i numerotate se

distribuie medicilor veterinari, la cerere, contra cost, conform legii, de c tre fiecare colegiu al

medicilor veterinari judetean, respectiv al municipiului Bucuresti.

(2) Gestionarea carnetelor care con in formularele cu regim special pentru prescriptiile medicale la nivelul colegiilor se va face potrivit reglementarilor legale in vigoare.

Art. 15. - Formularele cu regim special pentru prescriptiile medicale cu timbru sec pentru eliberarea de c tre farmacia veterinar a produselor i substan elor stupefiante se completeaza conform prezentelor norme metodologice, cu respectarea prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substan elor i preparatelor stupefiante i psihotrope.

Art. 16. - Autoritatea Na ionala Sanitar Veterinar i pentru Siguran a Alimentelor, prin Directia de control i coordonare a activitatii farmaceutice veterinare, i Institutul pentru Controlul Produselor Biologice i Medicamentelor de Uz Veterinar vor controla modul de conformare i aplicare a prezentelor norme metodologice.

Tabelul 4 Produse farmaceutice de uz veterinar inregistrate eliberabile cu timbru sec in România

Nr. crt.

Denumire substan activ

Produsul farmaceutic ce con ine substan a

Denumire comercial Forma farmaceutic ,

concentrat Mod de

prescriere i eliberare

1. Apomorfina Filtalon sol.inj.fiole x 2ml P-TS 2. Acepromazina maleat Neurotranq sol.inj.flac.x 50ml P-RF

3. Ketamina clorhidrat

Ketamine 10% Ketamine Imalgene 500 Imalgene 1000 Vetased Ketaminol 5 Ketaminol 10 Ketalrom Ketamidor 10%

sol.inj.flac.x 10ml i 25ml sol.inj.flac.x l0ml sol.inj.flac.x l0ml sol.inj.flac.x l0ml sol.inj.flac.x l0ml sol.inj.flac.x 20ml sol.inj.flac.x 20ml sol.inj.flac.x l0ml i 20ml sol.inj.flac.x l0ml

P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF

4. Medetomidina clorhidrat Domosedan Domitor

sol.inj.flac.x l0ml sol.inj.flac.x l0ml

P-RF P-RF

5. Pentobarbital sodic Euthanyl sol.inj.flac.x 250ml P-RF 6. Petidina clorhidrat Mialgin 5% sol.inj.flac.x 250ml P-TS

7. Prometazina Alergotrat 3% Alergotrat b

sol.inj.flac.xl0ml, 20ml i 50ml sol.inj.flac.x 20ml i 50ml

P-RF P-RF

8. Propionil promazin fosfat Combelen sol.inj.flac.x 25ml i l00ml P-RF 9. Tiopental sodic Rompental sol.inj.flac. x 20ml P-RF

10. Xilazina clorhidrat Xylaject 2% sol.inj.flac.x 25ml P-RF

Nota: • P-TS = prescrip ie medical cu timbru sec; • P-RF = prescrip ie medical care se re ine in farmacie.

Conform Normei sanitare veterinare

privind formularele de prescrip ie medical cu regim special i cu timbru sec pentru eliberarea produselor medicinale veterinare i normele metodologice referitoare la utilizarea acestora din 14/08/2006, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 717 din 22/08/2006

Modelul unic, al imprimat cu regim special i cel al formularului de prescrip ie medical cu

timbru sec necesar pentru eliberarea produselor i substan elor stupefiante de c tre farmaciile veterinare, necesar pentru eliberarea produselor medicinale veterinare e prev zut in anexele nr. 1 i 2 la aceast norm sanitar veterinar , fiind prezentate mai jos:


27

Colegiul Medicilor Veterinari din România

organizeaz tip rirea, distribuirea, inserierea i numerotarea formularelor de prescrip ie medical pentru eliberarea produselor medicinale veterinare i a formularelor de

prescrip ie medical cu timbru sec pentru eliberarea produselor i substan elor stupefiante de c tre farmaciile veterinare.

Normele metodologice referitoare la utilizarea formularului de prescrip ie medical , precum i a celui cu timbru sec, ca imprimate cu regim special, necesare pentru eliberarea produselor medicinale veterinare i a produselor i substan elor stupefiante de c tre farmaciile veterinare sunt prev zute in anexa nr. 3 la prezenta norm .

Principalele 10 nereguli care pot apare i sunt de evitat în cazul eliber rii re elor cu regim special sunt redate în tabelul 5.

Tabelul 5

Principalele nereguli care sunt de evitat în cazul eliber rii re etelor cu regim special care pot

atrage efectele legii

Neregula de evitat i care atrag efectele legii

Livrarea c tre persoane fizice neautorizate a substantelor din aceste grupe Lipsa registrelor pentru eviden a produselor de la Separanda si Venena, Nerespectarea modelului prevazut în legisla ie a registrului pentru substan ele depozitate la Separanda Venena, neconcordan ele între stocurile de achizi ie i registrul substan e periculoase Nerespectarea prevederilor legale privind eliberarea produselor Lipsa certificatelor de calitate, conformitate sau a buletinelor de analiz pentru produsele medicinale achizi ionate Nerespectarea prevederilor legale privind p strarea eviden elor substan elor psihotrope i stupefiante Registru pentru eviden a substan elor periculoase ne tampilat, nenumerotat i necompletat corespunz tor. completarea incorect a registrului de eviden a substan elor toxice, neactualizarea acestuia Dulapul Separanda i Venena neinscrip ionat i nefunc ional; Inexisten a copiilor facturilor în baza c rora s-au achizi ionat substan ele psihotrope i stupefiante

1.3 Alte indica ii legate de redactarea i

eliberarea re etei

In cazul când eliberarea medicamentelor din re et este urgent medicul poate folosi cuvinte de urgentare in ordinea gravit ii i urgen ei in interven ie, dup cum urmeaz :

cito = repede citissimo = foarte repede statim = imediat, pe loc antidotum = antidot

Aceste cuvinte pot fi scrise pe blanchete cu o alt culoare pentru a atrage aten ia farmacistului. In anumite situa ii re eta mai poate cuprinde i indica ii repetatur sau interetur in

REGIM SPECIAL Seria .........../nr. ......... Unitatea sanitar veterinar emitent ............................. Localitatea .................................................................... Jude ul .......................................................................... Numele persoanei fizice sau juridice de in toare de animale Domiciliul/adresa sediului social: Localitatea ..................................................................... Strada ............................................................................ Nr. ........., jude ul ............................., telefon ................ Animalul/Animalele din specia ...................................... Num rul/Numerele de identificare................................. Categoria ...................................................................... Sexul ............................................................................ Greutatea medie/animal (kg) ........................................ Diagnosticul .................................................................. ...................................................................................... Nr. din registrul de consulta ii ..................../data ........... Rp/ Semn tura i parafa medicului veterinar, ............................................... Data ......................

REGIM SPECIAL Seria ................................./ nr. ................... Unitatea sanitar veterinar emitent ........................... Localitatea ..................................................................... Jude ul .......................................................................... Numele persoanei fizice sau juridice de in toare de animale Domiciliul/adresa sediului social: Localitatea ..................................................................... Strada ............................................................................ Nr. ........., jude ul ............................., telefon ................ Animalul/Animalele din specia ...................................... Num rul/Numerele de identificare ................................ Categoria ...................................................................... Sexul ............................................................................. Greutatea medie/animal (kg) ........................................ Diagnosticul .................................................................. ....................................................................................... Nr. din registrul de consulta ii .................../data ............ . Rp/ Semn tura i parafa medicului veterinar, ............................................... Data ......................

Timbru sec


28

cazul in care indica ia trebuie repetat sau dimpotriv (non repetatur sau non iteretur).

In cazul absen ei acestor indica ii, farmacistul va proceda conform reglement rilor in vigoare. In cazul in care medicul veterinar nu tie dac medicamentul solicitat se afl in

farmacie el poate (in cazul in care este de acord ca farmacistul s elibereze ceva similar5) s se scrie in dreptul medicamentului in cauz : "at similia " (ceva asem tor).

In orice re et prin cuvântul "ap " se va in elege ap distilat , prin "alcool", alcool de 96 , iar prin "alcool diluat", alcool de 70 .

Medicamentele lichide prescrise in cantit i mici sub form de pic turi se m soar numai cu pic torul normal. Cu pic torul normal 20 de pic turi de ap distilat care cad liber, la 20 C cânt resc 1 g (±0,005 g).

Medicamentele lichide se elibereaz totdeauna limpezi, de aceea ele trebuie s se filtreze. Formele farmaceutice lichide inscrise in farmacopee, indiferent de dizolvant, se prepar la greutate (g/g). Fac excep ie solu iile injectabile care se prepar la volum, adic se exprim cantitatea de substan in grame, iar solventul in volume (g/v). In unele cazuri, in re ete, cantit ile unor componente nu sunt precizate.

In acest caz se iau in lucru cantit ile prev zute de farmacopee, avându-se in vedere

se noteze pe re et cantit ile utilizate. Adesea, in partea de Subscriptio pentru

unele forme medicamentoase se poate folosi i M.D.S. = Misce Detur Signetur, fiind o formulare prescurtat a p ilor Subscriptio i Signetur (aplicat mai ales in cazul formul rilor lichide).

Recipientele i materialele de ambalaj in care se face expedi ia trebuie s fie alese de necesit ile de conservare. Nu este recomandat

se elibereze medicamente in sticle folosite in mod curent pentru p strarea alimentelor (sticle de lapte, bere, vin, b uturi r coritoare) pentru a nu da loc la confuzii. Este interzis , de asemenea, utilizarea cutiilor i dopurilor de plut care au mai fost utilizate pentru a se evita o eventual impurificare sau contaminare cu agen i bacterieni.

1.4.1 Eliberarea re etelor in S.U.A.

5 Dac în farmacie lipse te vreo substan din compozi ia unui medicament, farmacistul este obligat s ia i el leg tura cu medicul veterinar, c ruia s -i propun înlocuirea substan ei, altfel, farmacistul nu are voie s fac substitu ii doar în cazuri speciale, între substan e cu activitate terapeutic identic (ex. între s rurile aceluia i alcaloid: cofeina citrat poate fi înlocuit cu cofein natribenzoic ; codeina fosfat cu sarea clorhidrat etc.).

In principiu, nu exist diferen e notabile in unele state (europene mai ales) existând formulare tipizate (blanchete) pentru eliberare, in alte state (de ex. SUA) nu exist reglement ri legate de blanchet .

Toate re etele ins trebuie s con in obligatoriu:

numele, adresa, telefonul i num rul atestatului medicului curant;

numele i adresa posesorului de animal; date despre animal; data eliber rii ordonan ei; denumirea i cantitatea medicamentului; indica ii de folosire numele medicului i semn tura.

Pentru exemplificare prezent m un model de re et editat in SUA. In general la acest tip de re et , nu sunt recomandate abrevierile latine, fiind preferate textele clare, explicite.

Exemple: in loc de t.i.d – de trei ori pe zi – se

prefer “three times a day” sau “every eight hours” = la fiecare opt ore). De asemenea, instruc iunile sunt foarte

concise, pentru evitarea ambiguit ilor (ex: nu se va folosi niciodat o formulare de tipul: “take as directed” = “s se administreze conform instruc iunilor” ci, de exemplu: “administer one tablet orally every 8 hours” = “s se administreze o tablet , oral, la fiecare 8 ore”).

Un alt aspect important, indiferent de ar , este c eliberarea cantit ilor se va face doar in sistemul metric. La eliberarea ordonan elor in rile occidentale se recomand utilizarea denumirii comerciale inregistrate (existând liste exhaustive de denumiri generice echivalente cu denumirile comerciale inregistrate).

Specimen de re et in SUA (dup , Veterinary Pharmaceuticals and Biologicals, 8th

Edition, 1993/1994)

Animal’s Name: Sophie Species: Canine Weight:10 kg Owner’s Name: Ms. John Augustine Address : 1306 Howard Avenue, Blacksburg, VA 24060

Date:10/30/93 Rx Amoxicillin, 250 mg, capsules No. 15 Label: Administer one capsule orally every eight hours < > Vountary Formulary Permitted < > Dispense as written Signature of Prescriber: .....………………………. Richard B. Talbot, DVM Refills 0-1-2-3-PRN Controled Substance Registration Number


29

1.4.2 Eliberarea re etelor in Marea Britanie

Specimen de re et in Anglia (dup , Veterinary Applied Pharmacology & Therapeutics, 5th

Edition, 1991)

Aceasta are exact acelea i p i ca ordonan a clasic : heading (antet), the superscription (invocatio), Inscription (ordinatio materiarum), the subscription (subscriptio), Signature (Signatura), micellaneous requirements (Instructio), prescribers signature and qualifications (semn tura i calificarea medicului) cu remarca c la toate re etele nu trebuie omis sintagma: “for animal treatment only” = numai pentru tratamentul animalelor.

1.4.3 Eliberarea re etelor in Fran a

Specimen de formular special pentru prescrip ia stupefiantelor din Fran a

(dup Dictionaire des Medicaments Veterinaire, 1997)

Eliberarea medicamentelor se face identic

ca la noi, u or diferit fiind eliberarea substan elor de la categoria stupefiante

Pentru orientarea colegilor din teren dornici s afle care medicamente se elibereaz pe re et , recomand m vizitarea site-ului Institutului pentru Controlul Produselor Biologice i Medicamentelor de Uz Veterinar, la adresa: http://www.icbmv.ro/infoutile.aspx

Aici pot fi g site produsele medicinale

veterinare autorizate in perioada ianuarie 2007 - octombrie 2011, care se elibereaz cu / f prescrip ie medical , precum i lista produselor medicinale veterinare aflate in curs de reinnoire a Autoriza iilor de Comercializare la data de 14.03.2012.

Bibliografie

Prezenta lucrare se bazeaz pe Capitolul 5 –

Prescrierea re etelor (Ordonan a medical ), pp. 348-379, din lucrarea Ghid de farmacie i Terapeutic Veterinar , Autori: Cristina T. Romeo, Teu dea Valer, Ed. Brumar, Timi oara îmbun it cu documentele:

1. Directive 2009/53/EC of the European

Parliament and of the council of 18 June 2009 amending Directive 2001/82/EC and Directive 2001/83/EC, as regards variations to the terms of marketing authorisations for medicinal products

2. Legea nr. 215/2004 din 27/05/2004 pentru aprobarea Ordonan ei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activit ii veterinare cu modificarile si completarile ulterioare-Monitorul Oficial, Partea I nr. 531 din 14/06/2004

3. Ordin nr. 848 din 12 septembrie 2003 privind modificarea i completarea Ordinului ministrului sanatatii i familiei, al ministrului agriculturii, alimentatiei i padurilor i al ministrului industriei i resurselor nr. 251/240/292/2002 pentru

aprobarea Listei cuprinzand produsele farmaceutice de uz uman i veterinar care contin substante ce intra sub incidenta Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului i consumului ilicit de droguri

4. Ordin nr. 4/2004 din 30/04/2004 pentru aprobarea Normei veterinare privind producerea, prelucrarea, depozitarea, transportul, comercializarea i utilizarea produselor medicinale veterinare i a altor produse de uz veterinar -Monitorul Oficial, Partea I nr. 458 din 21/05/2004

5. Ordin nr. 184/2006 din 14/08/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind formularele de prescrip ie medical cu regim special i cu timbru sec pentru eliberarea produselor medicinale veterinare i a normelor

CARNET 0016 STUPÈFIANTS CARNET 0016 (ART. R. 5212) ORDONANCE 0001 USAGE PROFESSIONEL

PRESCRITE STUPÈFIANTS (ART. R. 5212) DOCTEUR VETERINAIRE …………………………….. Docteur-Veterinaire RUE ……………........………….. Inscrit au tableau …………………………….. De l’Ordre sous VILLE……………………… ………………….………….. Tel…………………………. Le Nº………………… Nº de l’ORDRE: Nº de serie NOM : Du departement……. PRENOM :

ADRESSE DU DETENTEUR DE L’ANIMAL:

Ordonance faite le Le : Pour M ………………... Adresse ANIMAL – espece Natur du Produit…….. Nº Identification : Quantite : Signature et Cachet Du Docteur-Veterinaire

A.Knifton & W. Jenkins M.R.C.V.S. 270 North Street, Manderton, Sussex

01 September 1991 Mixture for dog

Rx Light Kaolin 20 g Light Magnesium carb. 5 g Sodium bicarb. 5 g Water to 100 ml

Make a mixture. Send 100 ml Label: Shake the bottle Give one dessertspoonfull twice daily For animal treatment only This prescription is issued for an animal under my care. For animal treatment only.

A.Knifton, M.R.C.V.S. ………………………….

L. Gentle. Castle Farm,Broadbeach,Sussex


30

metodologice referitoare la utilizarea acestora - Monitorul Oficial, Partea I nr. 717 din 22/08/2006

6. Ordin nr. 16/2008 din 27/02/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condi iile de organizare i func ionare a unit ilor farmaceutice veterinare i a unit ilor destinate comercializ rii animalelor de companie - Monitorul Oficial, Partea I nr. 176 din 07/03/2008

7. Ordin nr. 22/2010 din 26/03/2010 pentru modificarea Normei sanitare veterinare privind condi iile de organizare i func ionare a unit ilor farmaceutice veterinare i a unit ilor destinate comercializ rii animalelor de companie, aprobat prin Ordinul pre edintelui Autorit ii Na ionale Sanitare Veterinare i pentru

Siguran a Alimentelor nr. 16/2008 - Monitorul Oficial, Partea I nr. 194 din 26/03/2010

8. Ordin nr. 58/2010 din 24/06/2010 pentru modificarea Normei sanitare veterinare privind formularele de prescrip ie medical cu regim special i cu timbru sec pentru eliberarea produselor medicinale veterinare i a normelor metodologice referitoare la utilizarea acestora, aprobat prin Ordinul pre edintelui Autorit ii Na ionale Sanitare Veterinare i pentru Siguran a Alimentelor nr. 184/2006 - Monitorul Oficial, Partea I nr. 475 din 09/07/2010

Simona Sturzu Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

31


32

Noi produse medicinale veterinare autorizate prin procedura centralizata

New veterinary medicinal products authorised by centralised procedure

Simona Sturzu Institutul pentru Controlul Produselor Biologice i Produs medicinalelor de Uz Veterinar

Cuvinte cheie: procedura centralizata, revizuire lingvistica, Autorizatie de comercializare, Registru comunitar, informatiile produsului, Agentia Europeana a Medicamentelor Keywords: centralized procedure, review language, Marketing authorisation, Community Register, product information, European Medicines Agency

Rezumat

Produsele medicinale veterinare care sunt supuse autorizarii prin procedura centralizata, conform Regulamentului (CE) nr. 726/2004 sunt inscrise in Registrul Comunitar al medicamentelor de uz veterinar, publicat pe websiteul Comisiei Europene, iar informatiile produselor sunt publicate pe websiteul Agentiei europene a medicamentelor Fiecare autoritate competenta implicata in procesul de revizuire lingvistica a informatiilor din Anexele la autorizatia de comercializare pentru produsele medicinale autorizate prin procedura centralizata (Rezumatul caracteristicilor produsului, prospectul, informatiile referitoare la detinatorul autorizatiei de comercializare, conditiile emiterii autorizatieisi etichetarea produsului), aproba versiunea in limba materna a fiecarui stat membru. In semestrul II al anului 2011 au obtinut autorizatie de comercializare prin procedura centralizata un numar de patru produse medicinale veterinare, prezentate mai jos.

Abstract

Veterinary medicinal products that are subject to authorization via the centralized procedure according to Regulation (EC) no. 726/2004 are included in the Community register of veterinary medicines, that is published on the European Commission website and product information of them are published on the website of the European Medicines Agency. Each competent authority involved in the linguistic review process of product information annexed to the Marketing Authorization for medicinal products authorized centrally (SPC, leaflet, information about the marketing authorization holder, product labeling conditions), approve the version in the language mother of each Member State. In the second half of 2011 have received marketing authorization via the centralized procedure a total of four veterinary medicinal products, presented above.

Procedura de autorizare centralizat , derulata conform Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European i al Consiliului, este obligatorie pentru:

medicamente rezultate din

biotehnologie; medicamente pentru terapie avansat ; medicamente orfane; medicamente care con in o substan

activ complet nou i a c ror indica ie terapeutic o constituie tratamentul sindromului imunodeficien ei dobândite, al cancerului, al unei boli neurodegenerative sau al diabetului, bolilor autoimune i altor disfunc ii imunitare, precum i al bolilor virale.

Cererea de obtinere a autorizatiei poate fi

refuzat dac : calitatea, siguran a sau eficacitatea

medicamentului nu a demonstrata în mod adecvat i suficient;

produsul este prezentat pentru o utilizare interzis prin dispozi iile dreptului european;

s tatea i bun starea animalelor sau siguran a pentru consumator nu sunt luate în considerare suficient în cazul medicamentelor veterinare zootehnice i amelioratorilor de performan ;

timpul de a teptare indicat nu este suficient de lung pentru a garanta c produsele alimentare ob inute de la animalele tratate nu con in reziduuri periculoase pentru s tatea consumatorului.

Medicamentele care au fost autorizate

prin procedura centralizata si care, urmare a opiniei pozitive a Comitetului pentru produse medicinale veterinare din cadrul Agentiei Europene a Medicamentelor, au primit decizia Comisiei Europene sunt inscrise in Registrul Comunitar al produselor medicinale veterinare.


33

Registrul Comunitar al produselor medicinale veterinare este publicat pe websiteul Comisiei Europene: http://ec.europa.eu/health/documents/community-register/index_en.htm iar informatiile produselor sunt publicate pe websiteul Agentiei Europene a Medicamentelor (EMA): http://www.ema.europa.eu/ema.

Aceste produse medicinale pot fi

comercializate in toate statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv in Romania.

In semestrul II al anului 2011 au obtinut autorizatie de comercializare prin procedura centralizata un numar de 4 produse medicinale veterinare dintre care 3 produse farmaceutice si un produs imunologic.

Forma de prezentare, substantele active, indicatiile terapeutice si detinatorul autorizatiei de comercializare ale acestora sunt prezentate mai jos.

Panacur AquaSol

Este o suspensie orala pentru utilizarea in apa de baut la suine care are ca substanta activa fenbendazolul.

Panacur AquaSol este destinat in tratamentul si controlulul nematodelor gasto-intestinale la suinele infectate cu Ascaris suum (stadii adulte, intestinale si larve migrante) si Oesophagostomum spp (stadii adulte).

Propriet i farmacodinamice ale substantei active: fenbendazolul este un antihelmintic ce apar ine grupului benzimidazoli-carbama i.

Ac ioneaz prin interferarea cu metabolismul energetic al nematodelor.

Fenbendazolul inhib polimerizarea tubulinei în microtubuli.

Aceasta interfereaz cu propriet ile structurale i func ionale esen iale ale celulei helmin ilor, cum sunt formarea citoscheletonului, formarea axului mitotic i preluarea i transportul intracelular de nutrien i i produse metabolice.

Fenbendazolul este eficient împotriva stadiilor adulte i imature.

Panacur AquaSol are efect ovicid asupra ou lor de nematode.

Detinatorul autorizatiei de punere pe piata este Intervet International BV Olanda

TruScient Se prezinta sub forma unui kit pentru

implant la câini iar substanta activa este alfa Dibotermina (rhBMP-2).

Alfa Dibotermina (protein -2 osoas morfogenetic uman recombinat , rhBMP-2) este o protein uman derivat dintr-o linie celular ovarian recombinat de hamster chinezesc (CHO).

TruScient este destinat tratamentului fracturilor diafizare, ca ajutor la tratamentul chirurgical standard pentru reducerea fracturilor deschise la câini.

Propriet i farmacodinamice: alfa dibotermina (rhBMP-2) este o protein osoas osteoinductiv care determin inducerea unui esut osos nou la locul implant rii.

Alfa dibotermina se cupleaz la receptorii de pe suprafa a celulelor mezenchimale i determin celulele s se diferen ieze în celule formatoare de cartilaj i celule 7/28 formatoare de os.

Celulele diferen iate formeaz osul trabecular pe m sur ce buretele se degradeaz , cu invazie celular , evident, în acela i timp.

Procesul de osteoforma ie se dezvolt din afara buretelui preparat c tre centru, pân când întregul burete preparat este inlocuit în totalitate de osul trabecular.

Remodelarea osului trabecular înconjur tor se petrece într-o manier consistent cu for ele biomecanice ce preseaz pe el.

Abilitatea TruScient de a sus ine remodelarea osului poate fi responsabil pentru integrarea biologic i biomecanic a noului os indus de TruScientcu cea a osului înconjur tor. Evaluarea radiografic , biomecanic i histologic a osului indus indic func ionarea similar osului nativ din punct de vedere biologic i biomecanic.

Studiile preclinice au sugerat c formarea osoas ini iat de TruScient este un proces auto limitativ de formare a unui volum osos bine definit.

Aceast auto limitare este mai degrab datorit pierderii alfa diboterminei din locul aplic rii i de asemenea a prezen ei inhibitorilor de BMP din esuturile înconjur toare.

Clinic, studiile farmacologice demonstreaz c buretele cu colagen absorbabil nu este osteoinductiv i se resoarbe complet în timp.

Detinatorul autorizatiei de punere pe piata este Pfizer Limited Marea Britanie.

Activyl Tick Plus Are ca substante active Indoxacarb si

Permetrin si se prezinta sub mai multe forme


34

de dozare corespunzatoare taliei animalelor, dupa cum urmeaza:

Activyl Tick Plus 75 mg + 240 mg solu ie spot-on pentru câini de talie foarte mica Activyl Tick Plus 150 mg + 480 mg solu ie spot-on pentru câini de talie mica Activyl Tick Plus 300 mg + 960 mg solu ie spot-on pentru câini de talie medie Activyl Tick Plus 600 mg + 1920 mg solu ie spot-on pentru câini de talie mare Activyl Tick Plus 900 mg + 2880 mg solu ie spot-on pentru câini de talie foarte mare.

Activyl Tick Plus este destinat

tratamentului infesta iei cu purici (Ctenocephalides felis); produsul are eficacitate insecticid care persist pâna la 4 saptamani împotriva Ctenocephalides felis.

Produsul are eficacitate ascaricid care persist pâna la 5 s pt mâni împotriva Ixodes ricinus i pâna la 3 saptamani împotriva Rhipicephalus sanguineus.

În cazul în care, atunci cînd este aplicat produsul sunt prezente capu e din aceste specii, nu toate c pu ele pot fi omorate în primele 48 de ore, dar acestea pot fi omorâte într-o s pt mân .

Produsul medicinal veterinar poate fi folosit ca parte a strategiei de tratament împotriva dermatitei alergice determinate de purici (FAD).

Puricii afla i în diferite stadii de dezvoltare în mediul din imediata apropiere a animalelor sunt omorâ i la contactul cu animalele tratate cu Activyl Tick Plus.

Propriet i farmacodinamice ale substantelor active: Indoxacarbul este un ectoparaziticid ce apar ine familiei chimice de oxadiazine. Indoxacarb este un pre-medicament care necesit bioactivare produs de enzimele insectelor pentru a- i exercita efectele farmacodinamice.

Substan a p trunde în interiorul insectei în primul rând prin ingestie dar este i absorbit într-un procent mai mic, prin cuticula insectei.

La nivelul aparatului digestiv mediu al speciei de insecte susceptibile, enzimele insectei elibereaz gruparea carbometoxi din produsul indoxacarb parental, i îl transform în forma sa biologic activ .

Metabolitul bioactivat ac ioneaz ca un antagonist energetic-dependent al canalelor de sodiu, prin blocarea canalelor de sodiu care regleaz fluxul ionilor de sodiu la nivelul sistemului nervos al insectei.

Aceasta are ca rezultat încetarea rapid a hr nirii într-un interval de la 0 la 4 ore dup tratament, urmat de încetarea producerii de ou (depunerea oualor), paralizie i moarte care se produce în 4 pân la 48 ore.

În plus, fa de activitatea sa adulticid împotriva puricilor, indoxacarb este activ împotriva etapelor de dezvoltare a puricilor din imediata vecin tate a câinelui tratat.

Permetrina apar ine clasei tip I de piretroide, care este ascaricid i insecticid cu activitate repelent .

Piretroidele afecteaz canalele de sodiu voltaj-dependente la vertebrate i nevertebrate. Piretroidele sunt denumite “blocante ale canalelor deschise”, acestea afectând canalul de sodiu prin încetinirea 6 propriet ilor atât de activare, cât i de inactivare, conducând astfel la hiperexcitabilitate i la moartea parazitului.

Produsul are activitate repelent (anti-hranire) împotriva c pu elor i diverselor specii de insecte, împiedicând hr nirea parazitului i reducând astfel riscul transmiterii bolilor.

Detinatorul autorizatiei de comercializare: Intervet International BV Olanda

Nobivac Myxo-RHD Este un produs imunologic liofilizat insotit

de solvent pentru suspensie injectabila pentru iepuri. Fiecare doza de vaccin reconstituit contine virus viu, vector de mixomatoza , tulpina 009: 103.0 si 10 6.1 UFF* (Unitati Formatoare de Focare).

Nobivac Myxo-RHD este destinat imunizarii active a iepurilor incepand cu varsta de 5 saptamani pentru reducerea mortalitatii si semnelor clinice produse de mixomatoza si pentru prevenirea mortalitatii cauzate de boala hemoragica la iepuri.

Instalarea imunitatii: 3 saptamani. Durata imunitatii: 1 an Tulpina vaccinului este un virus al

mixomatozei ce exprima gena proteinei capsidei virusului bolii hemoragice la iepure.

Ca o consecin iepurii sunt imunizati atat împotriva virusului mixomatozei, cat si a virusului bolii hemoragice la iepure.

Dupa infectia cu virusul mixomatozei virulent, unele animale vaccinate pot dezvolta foarte mici umflaturi, in special pe locurile fara par ale corpului, care formeaza rapid cruste.

Crustele dispar de obicei în decurs de 2 saptamani dupa ce umflaturile mici au fost observate.

Aceste cruste sunt observate numai la animalele cu imunitate activa si nu au nici o


35

influenta asupra starii generale de sanatate, a poftei de mancare sau in comportamentul iepurelui.

Detinatorul autorizatiei de comercializare este Intervet International BV Olanda

Bibliografie 1. Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului

European si al Consiliului Uniunii Europene de

stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea si supravegherea produselor medicinale si de instituire a unei Agentii europene pentru produs medicinale

2. European Public Assessment Reports (EPARs): http://www.ema.europa.eu

3. Registrul Comunitar al produselor medicinale veterinare:http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/pharmaceuticals/documents/community-register/index_en.htm


36

Viorica Chiurciu et al. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

37

Mic ghid de utilizare a medicamentelor la animalele de laborator, p ri i reptile

Small guide to using drugs in laboratory animals, birds and reptiles

Viorica Chiurciu1, Adina Faur (Baias)2, Eugenia Dumitrescu2, Romeo T. Cristina2

1Romvac Company Bucure ti, 2Facultatea de Medicin Veterinar Timi oara

Cuvinte cheie: animale de laborator, chinchilla, p ri, reptile, medicamente veterinare, ghid de administrare. Keywords: lab animals, chinchillas, birds, reptiles, veterinary drugs, administration guide.

Rezumat

Medicina animalelor de laborator ( oarece, obolan, hamster, cobai, iepure), a chinchillei, a p rilor i a reptilienilor este o specialitate relativ nou a medicinii veterinare, pân nu demult în stadiu “incipient”, poate i de aceea, cel pu in în ultimul deceniu, în literatura de specialitate au ap rut unele studii pe aceste categorii de animale i deci, i probleme legate de terapia diferitelor st ri de boal la aceste animale. În afar de faptul c animalele de laborator i reptilele sunt utilizate în cercetarea biomedical , am spune noi, deja în mod curent, nu trebuie neglijat nici num rul tot mai mare de de in tori de astfel de “pet animals”. În c utarea unor dozaje cât mai potrivite speciei, speciali tii au încercat extrapol ri de doze de la speciile canin i felin care au fost apoi raportate, pe baza studiilor experimentale, ap rute în publica iile de specialitate. Din acest considerent, doar pu ine medicamente au fost deocamdat aprobate (mai ales pentru roz toare), majoritatea având înc statutul de aplica ie în afara instruc iunilor (adic de extra-label application), pe baza “acumul rilor” terapeu ilor din ultimii ani. Susceptibilitatea crescut cunoscut deja a oarecilor i iepurilor la toxicitatea antimicrobienelor este deosebit de important , dismicrobismele florei intestinale datorate antibioticelor cu spectru îngust putând conduce adesea la cre terea num rului organismelor gram negative i pozitive anaerobe, care vor induce toxicitate i moarte la aceste specii. În concluzie, dozajele prezentate sunt urmarea unor studii clinice pe care le putem numi deocamdat “empirice”, care au fost “extrapolate de la alte specii” i care sunt perfectibile în fiecare zi, prin acumularea de informa ii ca urmare a administr rilor. În acest sens autoperfec ionarea “up to date” a speciali tilor i în acest domeniu este o cerin .

Abstract

Laboratory animals (namely, mouse, rat, hamster, guinea pig, rabbit), chinchillas, birds and reptilian medicine is a relatively new specialty of veterinary medicine, being until recently in the "early" stages, therefore at least in the last decade, some studies on these types of animals appeared in the literature and cosecquently, therapy issues of various disease states in these animals. Besides the fact that laboratory animals and reptiles are used in biomedical research, we would say, already routinely not to neglect is the growing number of holders of such "pet animals". In search of appropriate dosages to theese species, scientists have tried to extrapolate doses from dog and cats, based on experimental studies and then published. Based on "accumulation" of therapists in the recent years, only few drugs have been approved yet (especially for rodents), most of them having still the status application beside instructions (off-label application). Already known increased susceptibility of mice and rabbits to the toxicity of antimicrobials is particularly important due to intestinal flora, dismicrobism due to narrow-spectrum antibiotics often leading to the increasing of gram-negative and gram positive anaerobic, organisms which will induce in these species toxicity and death. In conclusion, dosages presented are the result of some clinical studies that could be yet considered as "empirical" and "extrapolated from other species" and which are perfectible every day by the information accumulation following the administrations. In this respect an "up to date" self-improvement of vet specialists who have interests in this field is required.

Prezentul ghid de dozaj î i propune s fie un instrument simplu, orientativ i cu utilitate practicienilor domeniului în leg tur cu substan ele active utilizabile la animalele de laborator, p ri i reptile.

În aceste situa ii, adesea exist problema real a alegerii celui mai potrivit remediu, dar i problema dozajului.

Modul de redactare tabular a fost ales pentru u urin a c ut rii i a da un caracter de

utilitate în ce prive te dozele de medicamente utilizabile.

Desigur, o astfel de prezentare este totu i deficitar în explica ii exhaustive legate în special de indica ii, contraindica ii, dar acestea nu fac obiectul prezentei abord ri care are caracter informativ, strict orientativ, sarcina identific rii acestor aspecte punctual pentru fiecare situa ie, revenind fiec rui practician în parte.


38

Utilizarea medicamentelor la animalele de laborator

Tehnici de administrare a medicamentelor la

animalele de laborator

Medicamentele se pot administra:

oral, parenteral, în aplica ii topice.

Medica ia în apa de b ut a fost agreat doar pentru loturile mari de animale de laborator (datorit tehnicii facile), dar în cazul animalelor de cas se va prefera administrarea individual oral pentru o dozare cât mai exact (în corela ie cu vârsta, greutatea, sexul, statusul metabolic, stadiul bolii, nivelul de hidratare al fiec rui în parte).

Dozarea oral se poate face în cele dou moduri cunoscute:

- înglobat în hran (cazul medicamentelor palatabile),

- per os (evitând aspirarea)

Medica ia parenteral se va folosi când se dore te o activitate farmacologic rapid sau pentru medicamente care au rata absorb iei sc zut .

Administrarea subcutanat este se pare cea mai de dorit pentru animalele exotice, având în vedere c multe medicamente sunt iritante puternice pentru esuturi i pot determina deterior ri majore ale maselor musculare.

În cazul lipsei de alternative i obligativit ii ii intramusculare pentru toate speciile se vor

injecta în mu chii glutei i cvadricep i cu evitarea nervului sciatic care este situat, la toate aceste specii, superficial.

Inject rile intravenoase cu excep ia iepurelui, sunt considerate în general dificile i se recomand evitarea lor.

Terapia topic este restrâns la iepuri i doar slab folosit la oareci i obolani datorit poten ialului mare de ingestie (datorit obiceiului oarecilor de a se cur a).

Colirele sunt folosite cu succes la toate speciile. De re inut c , datorit taliei mici, orice medicament poate induce efecte toxice secundare (în special cele care con in steroizi sau substan e organofosforice).

În tabelele 1 i 2 sunt prezentate medicamentele utilizabile i dozele pentru oareci i respectiv pentru alte animale de

laborator ( obolan, hamster, cobai, iepure).

Tabelul 1. Medicamente utilizabile la oareci

Medicamentul Dozaj Acepromazin 0,75 mg/kgc., I.M. Acid acetilsalicilic 120 mg/kgc, la 4 ore, P.O. Amikacin 10 mg/kgc x 2 ori /zi, I.M., S.C. Ampicilin 20-100 mg/kgc., divizat în 3 ori, I.M., S.C. Atropin 0,02-0,05 mg/kgc., i.m., s.c. Butorphanol (narcotic, antitusiv) 1-5 mg/kgc x 4 ori/zi, S.C. Carbaryl 5% pulbere pudraj u or 1 dat /s pt mân Cloramfenicol – palmitat 50-200 mg/kgc x 3 ori/zi PO Cloramfenicol – succinat 30-50 mg/kgc x 2 ori/zi i.m., S.C. Clortetraciclin 25 mg/kgc x 2 ori/zi P.O. Codein 10 mg/kgc x 4 ori/zi, S.C. Dexametazona 0,1-0,6 mg/kgc., I.M. Diazepam 5 mg/kgc., I.P. Diclorvos (band impregnat ) 2-3 cm2 lipi i pe cu 24 h, 1 dat /s pt mân , 6 s pt mâni Dimetridazol 1 mg/ml ap de b ut (solu ie 0,1%) PO Diovol – plus (antacid, antiflatulent) 0,1-0,3 cm3 (cât este nevoie), PO Dexapram 5-10 mg/kgc., I.V. Doxiciclin 2,5 mg/kgc x 2 ori/zi, P.O. Enrofloxacin 2,5 mg/kgc x 2 ori/zi, P.O. Fenbendazol 20 mg/kgc., 1 dat / zi pt. 5 zile, PO Furosemid 5 - 10 mg/kgc x 2 ori / zi, PO Gentamicin 5 mg/kgc., 1 dat /zi, i.m., S.C. Griseofulvin 25 mg/kgc., 1 dat /zi pt. 14 zile, PO Innovar Vet 10%(Droperidol-Fentanyl) 0,2 – 0,5 ml/kgc., I.M. Ivermectin 200 – 400 g/kgc., repetat la 8 – 10 zile, P.O., Ketamin 44 mg/kgc., I.P.


39

Ketamin + Diazepam 90 mg/kgc i 5 mg/kgc., I.P. Ketamin + Xylazin 80 mg/kgc i 16 mg/kgc., I.P. Lindan (sol. 2%) Îmb iere 1 dat / s pt mân timp de 3 s pt mâni Malation (sol. 2 %) Îmb iere din 10 în 10 zile de 3 ori Meperidin 10 – 20 mg/kgc x 4 ori/zi, I.M., S.C., I.P. Metronidazol 2,5 mg/ml ap de b ut timp de 5 zile, P.O. Morfin 2-5 mg/kgc., la fiecare 4 ore, I.M., S.C Naloxon 0,01 – 0,1 mg/kgc I.P., I.V. Neomicin 50 mg/kgc o dat /zi, P.O. Oxitetraciclin 10 – 20 mg/kgc x 3 ori/zi, P.O. Pentazocin 10 mg/kgc., la fiecare 4 ore S.C. Pentobarbital 45 mg/kgc., I.P. Piperazin adipat 4 – 7 mg/ml în apa de b ut, pentru 3-10 zile, P.O.

Piperazin citrat 4-5 mg/ml în apa de b ut pentru 7 zile pauz 1 s pt mân apoi continuat 7 zile, P.O.

Praziquantel 25 mg/kgc de 2 ori la 10 zile interval P.O., S.C. Prednison 0,5 – 2 mg/kgc., P.O. Sulfametazin 1 – 5 mg/ml ap de b ut, P.O. T-61 (în eutanasie) 0,3 ml/kgc., I.V. Tetraciclin 10 – 20 mg/kgc 3 ori/zi, P.O. Tiabendazol 100 mg/kgc., pentru 5 zile, P.O. Tyamylal 20 – 50 mg/kgc., I.P. Thiopental 50 mg/kgc., I.P. Tilozin 10 mg/kgc x 2/zi, i.m., S.C., P.O. Vetatix ( ampon cu piretrine) 1 amponare/s pt mân timp de 4 s pt mâni Vitamina K1 1 – 10 mg/kgc (cât e nevoie) Xenodyne (solu ie iodat extern ) local pe zonele afectate (cât e nevoie)

Tabelul 2

Medicamente utilizabile la hamster (H), obolan (S), cobai (C), Iepure (I)

Medicamentul Dozaj

Acepromazin

(H) = 0,5 – 1 mg/kgc., I.M. (G) = 0,5 – 1 mg/kgc., I.M. (S) = 0,75 mg/kgc., I.M. (C) = 0,1 – 0,5 mg/kgc., I.M. (I) =1 – 5 mg/kgc., I.M.

Acid acetilsalicilic

(H) = 240 mg/kgc., P.O. (G) = 240 mg/kgc., P.O. (S) = 100 mg/kgc., la 4 ore, P.O. (C) =270 mg/kgc., 1 dat / zi, I.P. (I) =500 mg/kgc., 1 dat / zi, P.O.

Amikacin

(H) = 10 mg 2 – 3 ori/zi, I.M., S.C. (G) = 10 mg 2 – 3 ori/zi, I.M., S.C. (S) = 10 mg 2 – 3 ori/zi, I.M., S.C. (C) = 10 mg 2 – 3 ori/zi, I.M., S.C. (I) = 10 mg 2 – 3 ori/zi, I.M., S.C.

Amitraz (Mitaban) (H) = 3-6 tratamente la 14 zile pauz (C) = 3-6 tratamente la 14 zile pauz

Atropin

(H) = 0,04 mg/kgc., I.M., S.C. (G) = 0,04 mg/kgc., I.M., S.C. (S) = 0,04 mg/kgc., I.M., S.C. (C) = 0,1 – 0,2 mg/kgc., I.M., S.C. (I) = 0,1 – 0,5 mg/kgc., I.M., S.C.

Ampicilin (G) = 20 – 100mg/kgc divizat x 2 ori/zi, I.M., S.C. (S) = 20 – 100mg/kgc divizat x 2 ori/zi, I.M., S.C.

Amprolium (sol. 9.6 %) (I) = 1 cm3 / 7 kg p.o. 1 dat /zi pt. 5 zile, P.O. Butorphanol (S) = 0,5 – 2 mg/kgc x 4 ori/zi, S.C.

Carbaryl 5% pulbere

(H) = pudr ri 1 dat /s pt mân (G) = pudr ri 1 dat /s pt mân (S) = pudr ri 1 dat /s pt mân (C) = pudr ri 1 dat /s pt mân (I) = pudr ri 1 dat /s pt mân


40

Cloramfenicol palmitat

(H) = 50 – 200 mg/kgc x 3 ori / zi, P.O. (G) = 50 – 200 mg/kgc x 3 ori / zi, P.O. (S) = 50 – 200 mg/kgc x 3 ori / zi, P.O. (C) = 50 – 200 mg/kgc x 2 ori / zi, P.O. (I) = 50 – 200 mg/kgc x 2 ori / zi, P.O.

Cloramfenicol succinat

(H) = 30 – 50 mg/kgc x 2 ori / zi, I.M., S.C. (G) = 30 – 50 mg/kgc x 2 ori / zi, I.M., S.C. (S) = 30 – 50 mg/kgc x 2 ori / zi, I.M., S.C. (C) = 30 – 50 mg/kgc x 2 ori / zi, I.M., S.C. (I) = 30 – 50 mg/kgc x 2 ori / zi, I.M., S.C.

Clortetraciclin

(H) = 5 – 10 mg/kgc x 2 – 4 ori / zi, P.O. (G) = 5 – 10 mg/kgc x 2 – 4 ori / zi, P.O. (S) = 5 – 10 mg/kgc x 2 – 4 ori / zi, P.O. (C) = 5 – 10 mg/kgc x 2 – 4 ori / zi, P.O. (I) = 5 – 10 mg/kgc x 2 – 4 ori / zi, P.O.

Dexametazon

(H) = 0,1 – 0,6 mg/kgc, I.M. (G) = 0,1 – 0,6 mg/kgc, I.M. (S) = 0,1 – 0,6 mg/kgc, I.M. (C) = 0,1 – 0,6 mg/kgc, I.M.

Diazepam

(H) = 5 mg/kgc., I.P. (G) = 5 mg/kgc., I.P. (S) = 2,5 mg/kgc., I.P. (C) = 2,5 mg/kgc., I.P. (I) =1 mg/kgc., I.P.

Diclorvos (band impregnat )

(H) = 2-3 cm2 lipi i pe cu 24 h o dat /s pt./6 s pt mâni (G) = la fel (S) = la fel (C) = la fel (I) = la fel

Dimetridazol

(H) = 0,5 mg/ml ap de b ut (G) = 0,5 mg/ml ap de b ut (S) = 1 mg/ml ap de b ut (I) = 0,2 mg/ml ap de b ut

Diovol Plus (antacid)

(H) = 0,1 – 0,3 cm3 (cât e nevoie), P.O. (G) = 0,1 – 0,3 cm3 (cât e nevoie), P.O. (S) = 0,2 – 0,3 cm3 (cât e nevoie) P.O. (C) = 0,5 – 1 cm3 (cât e nevoie) P.O. (I) = 1 – 2 cm3. (cât e nevoie) P.O.

Doxapram (analeptic respirator)

(H) = 5 – 10 mg/kgc., I.V. (G) = 5 – 10 mg/kgc., I.V. (S) = 5 – 10 mg/kgc., I.V. (C) = 5 mg/kgc., I.V. (I) = 2 – 5 mg/kgc., I.V.

Doxiciclin

(H) = 2,5 mg/kgc x 2 ori/zi, P.O. (G) = 2,5 mg/kgc x 2 ori/zi, P.O. (S) = 2,5 mg/kgc x 2 ori/zi, P.O. (C) = 2,5 mg/kgc x 2 ori/zi, P.O. (I) = 2,5 mg/kgc x 2 ori/zi, P.O.

Fenbendazol

(H) = 20 mg/kgc., 1 dat /zi x 5 zile, P.O. (G) = 20 mg/kgc., 1 dat /zi x 5 zile, P.O. (S) = 20 mg/kgc., 1 dat /zi x 5 zile, P.O. (C) = 20 mg/kgc., 1 dat /zi x 5 zile, P.O. (I) = 20 mg/kgc., 1 dat /zi x 5 zile, P.O.

Enrofloxacin (S) = 2,5 mg/kgc x 2 ori/zi, P.O. (C) = 2,5 mg/kgc x 2 ori/zi, P.O. (I) = 5 mg/kgc x 2 ori/zi, P.O.

Furazolidon (H) = 30 mg/kgc 1 dat /zi, P.O.

Furosemid

(H) = 5 – 10 mg/kgc x 2 ori/zi, P.O. (G) = 5 – 10 mg/kgc x 2 ori/zi, P.O. (S) = 5 – 10 mg/kgc x 2 ori/zi, P.O. (C) = 5 – 10 mg/kgc x 2 ori/zi, P.O. (I) = 5 – 10 mg/kgc x 2 ori/zi, P.O.

Gentamicin (H) = 5 mg/kgc 1 dat /zi, I.M., S.C. (G) = 5 mg/kgc 1 dat /zi, I.M., S.C.


41

(S) = 5 mg/kgc 1 dat /zi, I.M., S.C. (C) = 5 mg/kgc 1 dat / zi, I.M., S.C. (I) = 5 mg/kgc 1 dat / zi, I.M., S.C.

Griseofulvin

(H) = 25 mg/kgc., p.o. 1 dat / zi pt. 14 – 28 zile, P.O. (G) =25 mg/kgc., 1 dat / zi pt. 14 – 28 zile, P.O. (S) = 25 mg/kgc., 1 dat / zi pt. 14 – 28 zile, P.O. (C) = 25 mg/kgc., 1 dat / zi pt. 14 – 28 zile, P.O. (I) = 25 mg/kgc., 1 dat / zi pt. 28 – 40 zile, P.O.

Innovar – Vet (sol. 10 %)

(H) = 0,66 ml/kgc., I.M. (S) = + Xilazin 0,1 – 0,15 ml/kgc i 20 mg/kgc., I.M. (C) = + Xilazin 0,2 – 0,4 ml/kgc i 20 mg/kgc., I.M. (I) = 0,2 – 0,3 ml/kgc., I.M.

Ivermectin

(H) = 200 – 400 g/kgc., repetat în 8 – 10 zile, P.O. (G) = 200 – 400 g/kgc., repetat în 8 – 10 zile, P.O. (S) = 200 – 400 g/kgc., repetat în 8 – 10 zile, P.O. (C) = 200 – 400 g/kgc., repetat în 8 – 10 zile, P.O. (I) = 200 – 400 g/kgc., repetat în 8 – 10 zile, P.O.

Ketamin

(H) = 44 mg/kgc., I.P. (G) = 44 mg/kgc., I.P. (S) = 44 mg/kgc., I.P. (C) = + Diazepam 35 mg / kgc i 10 mg / kgc., I.P. (I) = 44 mg/kgc., I.P.

Ketamin + Xilazin

(H) = 80 mg/kgc + 16 mg/kgc., I.P. (G) = 50 mg/kgc + 10 mg/kgc., I.P. (S) = 60 mg/kgc + 7,5 mg/kgc., I.P. (C) = 44 mg/kgc + 5 mg/kgc., I.P. (I) = 35 mg/kgc + 5 mg/kgc., I.P.

Meperidin

(H) = 10 – 20 mg/kgc x 4 ori / zi, I.M., S.C., I.P. (G) = 10 – 20 mg/kgc x 4 ori / zi, I.M., S.C., I.P. (S) = 10 – 20 mg/kgc x 4 ori / zi, I.M., S.C., I.P. (C) = 10 – 20 mg/kgc x 4 ori / zi, I.M., S.C., I.P. (I) = 10 – 20 mg/kgc x 4 ori / zi, I.M., S.C., I.P.

Metronidazol (H) = 7,5 mg/hamster de 70 – 90 g x 3 ori / zi, P.O. (S) = 10 – 40 mg/zi/ obolan, P.O. (I) = 40 mg / kgc x 3 zile, P.O.

Naloxon

(H) = 0,01 – 0,1 mg/kgc., I.P., I.V. (G) = 0,01 – 0,1 mg/kgc., I.P., I.V. (S) = 0,01 – 0,1 mg/kgc., I.P., I.V. (C) = 0,01 – 0,1 mg/kgc., I.P., I.V. (I) = 0,01 – 0,1 mg/kgc., I.P., I.V.

Neomicin

(H) = 100 mg/kgc., 1 dat /zi, P.O. (G) = 100 mg/kgc., 1 dat /zi, P.O. (S) = 50 mg/kgc., 1 dat /zi, P.O. (C) =30 mg/kgc., 1 dat /zi, P.O. (I) = 30 mg/kgc., 1 dat /zi, P.O.

Malation (sol. 2 %) (S) = îmb ieri 1 dat /s pt. pt. 3 s pt mâni (C) = îmb ieri 1 dat /s pt. pt. 3 s pt mâni (I) = îmb ieri din 10 în 10 zile de 3 ori

Morfin (C) =10 mg/kgc., la fiecare 4 ore, I.M., S.C.

Lindan (sol 0,03 %) (S) = 1 îmb iere/s pt mân pt. 3 s pt mâni (C) = 1 îmb iere/s pt mân pt. 3 s pt mâni (I) = 1 îmb iere/s pt mân pt. 3 s pt mâni

Oxitetraciclin

(H) = 16 mg – kgc 1 dat – zi, S.C. (G) = 10 mg/kgc x 3 ori/zi sau 20 mg/kgc 1 dat /zi, S.C. (S) = 10-20 mg/kgc x 3 ori/zi P.O. sau 6-10 mg/kgc x 2 ori/zi I.M. (I) = 50 mg/kgc x 2 ori/zi, P.O. sau 15 mg/kgc 1 dat /zi, I.M.,S.C.

Oxitocin

(H) = 0,2 – 0,3 UI/kgc., I.M., S.C. (G) = 0,2 – 0,3 UI/kgc., I.M., S.C. (S) = 1 UI/kgc., I.M., S.C. (C) = 1 UI/kgc., I.M., S.C. (I) = 1 UI/kgc., I.M., S.C.

Pentobarbital (H) = 40 – 60 mg/kgc., I.P. (G) = 40 – 60 mg / kgc., I.P.


42

(S) = 40 – 60 mg/kgc., I.P. (C) = 15 – 30 mg/kgc., I.P. (I) = 20 – 40 mg/kgc., I.P.

Pentazocin (S) =10 mg/kgc., la fiecare 4 ore, S.C. (I) =10 – 20 mg/kgc., la fiecare 4 ore, S.C.

Piperazin adipat

(H) = 3-5 mg/ml ap de b ut 7 zile tratament – 7 zile pauz – 7 zile tratament (G) = 3-5 mg / ml ap de b ut 7 zile tratament – 7 zile pauz – 7 zile tratament (S) = 4 – 7 mg/ml ap de b ut 3 – 10 zile (C) = 4 – 7 mg/ml ap de b ut 3 – 10 zile (I) = 0,5 g/kgc/zi/2 zile, P.O.

Piperazin citrat

(H) = 10 mg/ml ap de b ut 7 zile tratament – 7 zile pauz – 7 zile tratament (G) = 4 – 5 mg/ml ap de b ut 7 zile tratament – 7 zile pauz – 7 zile tratament (S) = 4 – 5 mg/ml ap de b ut 7 zile tratament – 7 zile pauz – 7 zile tratament (C) = 10 mg/ml ap de b ut 7 zile tratament – 7 zile pauz – 7 zile tratament (I) = 100 mg/kgc / zi x 2 zile

Praziquantel

(H) = 5,1–11,4 mg/kgc., repetat la 10 zile, I.M., S.C., P.O. (G) = 5,1–11,4 mg/kgc., repetat la 10 zile, I.M., S.C., P.O. (S) = 5 – 10 mg/kgc., repetat la 10 zile, I.M., S.C., P.O. (C) = 5 – 10 mg/kgc., repetat la 10 zile, I.M., S.C., P.O. (I) = 5 – 10 mg/kgc., repetat la 10 zile, I.M., S.C., P.O.

Prednison

(H) = 0,5 – 2 mg/kgc., P.O. (G) = 0,5 – 2 mg/kgc., P.O. (S) = 0,5 – 2 mg/kgc., P.O. (C) = 0,5 – 2 mg/kgc., P.O. (I) = 0,5 – 2 mg/kgc., P.O.

Sulfametazin

(H) = 1 – 5 mg/ml ap de b ut (G) = 1 – 5 mg/ml ap de b ut (S) = 1 – 5 mg/ml ap de b ut (C) = 1 – 5 mg/ml ap de b ut (I) = 1 – 5 mg/ml ap de b ut

Sulfaquinoxalin

(H) = 1 mg/ml ap de b ut (G) = 1 mg/ml ap de b ut (S) = 1 mg/ml ap de b ut (C) = 1 mg/ml ap de b ut (I) = 1 mg/ml ap de b ut

T 61

(H) = 0,3 ml/kgc., I.V. (G) = 0,3 ml/kgc., I.V. (S) = 0,3 ml/kgc., I.V. (C) = 0,3 ml/kgc., I.V. (I) = 0,3 ml/kgc., I.V.

Tetraciclin

(H) = 10 – 20 mg/kgc x 3 ori/zi, P.O. (G) = 10 – 20 mg/kgc x 3 ori/zi, P.O. (S) = 10 – 20 mg/kgc x 3 ori/zi, P.O. (C) = 10 – 20 mg/kgc x 3 ori/zi, P.O. (I) = 50 mg/kgc 2 – 3 ori/zi, P.O.

Tiabendazol

(H) = 100 mg/kgc., pt. 5 zile, P.O. (G) = 100 mg/kgc., pt. 5 zile, P.O. (S) = 100 mg/kgc., pt. 5 zile, P.O. (C) = 100 mg/kgc., pt. 5 zile, P.O. (Ch) = 50 – 100 mg / kgc., pt. 5 zile, P.O. (I) = 50 – 100 mg / kgc., pt. 5 zile, P.O.

Tiopental

(H) = 40 mg/kgc., I.P. (S) = 40 mg/kgc., I.P. (C) = 20 – 55 mg/kgc., I.P. (Ch) = 40 mg/kgc., I.P. (I) = 30 – 50 mg/kgc., I.P.

Trimetoprim + Sulfadiazin (H) = 30 mg/kgc 1 dat /zi, S.C. (G) = 30 mg/kgc 1 dat /zi, S.C.


43

(C) = 30 mg/kgc 1 dat / zi, S.C. (I) = 30 mg/kgc 1 dat /zi. S.C.

Trimetoprim + Sulfametoxazol

(H) = 15 mg/kgc x 2 ori/zi, P.O. (G) = 15 mg/kgc x 2 ori/zi, P.O. (C) = 15 mg/kgc x 2 ori/zi, P.O. (I) = 15 mg/kgc x 2 ori/zi, P.O.

Tilozin (H) = 2 – 8 mg/kgc x 2 ori/zi, I.M., S.C., P.O. (G) = 10 mg/kgc x 2 ori/zi, I.M., S.C., P.O. (S) = 10 mg/kgc x 2 ori/zi, I.M., S.C., P.O.

Vetatix

(H) = amponare 1 dat /s pt mân timp de 4 s pt mâni (S) = amponare 1 dat /s pt mân timp de 4 s pt mâni (C) = amponare 1 dat /s pt mân timp de 4 s pt mâni (I) = amponare 1 dat /s pt mân timp de 4 s pt mâni

Vitamina K1

(H) = 1 – 10 mg/kgc (cât e nevoie) (G) = 1 – 10 mg/kgc (cât e nevoie) (S) = 1 – 10 mg/kgc (cât e nevoie) (C) = 1 – 10 mg/kgc (cât e nevoie) (I) = 1 – 10 mg/kgc (cât e nevoie)

Xenodyne

(H) = local pe zonele afectate (cât e nevoie) (G) = local pe zonele afectate (cât e nevoie) (S) = local pe zonele afectate (cât e nevoie) (C) = local pe zonele afectate (cât e nevoie) (I) = local pe zonele afectate (cât e nevoie)

Viokase (I) = 1 linguri Viokase + 2 linguri e iaurt se las 15 minute apoi se dau 2 – 3 cm3 x 2 ori / zi

Yohimbin (I) = 0,2 mg / kgc I.V.

Num rul tot mare de cresc tori de chinchilla din ara noastr , precum i patologia prezent la aceast specie ne-a determinat s consider m oportun prezentarea principalelor

grupe de substan e medicamentoase care ar putea fi folosite la aceast specie.

În tabelele 3, 4, 5 i respectiv 6 sunt redate principalele grupe de medicamente utilizabile la chinchilla.

Tabelul 3. Anestezice i tranchilizante utilizate pentru chinchilla

Medicamentul Dozaj Calea de administrare

Inhalatorii Halotan Izofluran Metoxifluran

Pân la ob inerea efectului Pân la ob inerea efectului Pân la ob inerea efectului

Inhala ie Inhala ie Inhala ie

Injectabile Acepromazin = Alphadolon-alphaxalon Diazepam Fentanil-droperidol Ketamin Ketamin

+ acetilpromazin Ketamin

+ diazepam Ketamin

+ diazepam Ketamin

+ pentobarbital Ketamin

+ xilazin Pentobarbital Tiletamin -zolazepam Meperidin

0,5 –1 mg/kgc 20-30 mg/kgc 2,5 mg/kgc 0,20 ml/kgc 40 mg/kgc 40 mg/kgc 0,5 mg/kgc 20-40 mg/kgc 1-2 mg/kgc 20 mg/kgc 5 mg/kgc 20-40 mg/kgc 30-40 mg/kgc 30-40 mg/kgc 4-8 mg/kgc 30 mg/kgc 40 mg/kgc 20-40 mg/kgc 10 – 20 mg /kgc x 4 ori / zi

IM IM IP IM IM IM IM IM IM IM, IP IM, IP IM IP IM IV IP IM I.M., S.C., I.P.


44

Tabelul 4.

Antimicrobiene (antibiotice i sulfamide) i antifungice utilizate pentru chinchilla

Medicamentul Dozaj Calea de administrare

Amikacin 10 mg/kg de 2-3 ori / zi , sau 2 mg/kg la 8 ore I.M., S.C.

Ampicilin 20-100 mg/kg, la 12 ore PO, SC, IM

Captan, pudr (Ortocid) 1 lingur la 2 cupe de nisip (ad ugat la baia de nisip) Topic

Cefalosporin 25-100 mg/kg la 6 ore PO Cephaloridin 10-25 mg/kg la 24 de ore SC, IM Ciprofloxacin 5-15 mg/kg la 12 ore PO Cloramfenicol palmitat 50 – 200 mg / kgc x 2 ori / zi PO Cloramfenicol succinat 30-50 mg/kg la 12 ore SC, IM Clortetraciclin 5 – 10 mg / kgc x 2 – 4 ori / zi PO Ciprofloxacin 7-20 mg/kg la 12 ore PO Dimetridaol 0,8 mg/ml ap de b ut PO Doxiciclin 2,5-5 mg/kg la 12 ore PO

Enrofloxacin 0,1-0,2 mg/ml apa de b ut, 14 zile 5-10 mg/kg la 12 ore PO, IM

Gentamicin 2-4 mg/kg la 8-24 de ore SC, IM

Griseofulvin 25-50 mg/kg la 12 ore, 14-60 zile 1,5% în DMSO, 5-7 zile

PO Topic

Ketoconazol 10-40 mg/kg la 24 de ore, 14 zile PO Metronidazol 10-40 mg/kg, 14 zile PO

Neomicin 2,6 mg/ml în apa de b ut sau 15 mg/kgc 1 dat / zi, p.o. PO

Oxitetraciclin 0,4 mg/ml în apa de b ut sau 50 mg/kg la 12 ore PO

Penicilin , potasiu 100 000 UI/kg la 12 ore IM

Sulfadimetoxin 10-15 mg/kg la 12 ore sau 25-50 mg/kg la 24 ore, 10-14 zile PO

Sulfamerazin 1 mg/ml în apa de b ut PO Sulfametazin 1 – 5 mg / ml ap de b ut PO Sulfaquinoxalin 0,25-1 mg/ml în apa de b ut PO

Tetraciclin 2-5 mg/ml în apa de b ut 20-50 mg/kg la 8-12 PO

Trimetoprim + Sulfadiazin 30 mg/kg la 12 ore sau 30 mg / kgc 1 dat /zi

PO, IM, S.C.

Trimetoprim + Sulfametoxazol 15 mg / kgc x 2 ori/zi PO Tylosin 10 mg/kg la 24 de ore PO, SC, IM

Tabelul 5. Agen i antiparazitari utiliza i pentru chinchilla

Medicamentul Dozaj Cale de administrare

Carbaryl, pudr (5%) Pr fuire la 7 zile, 3 s pt mâni Topic

Diclorvos (band impregnat ) 2-3 cm2 lipi i pe cu 24 h o dat /s pt./6 s pt mâni -

Fenbendazol 20 mg/kg la 24 de ore, 5 zile PO

Ivermectin 200 – 400 g/kgc p.o. repetat la 8 – 10 zile PO, SC

Metronidazol 50-60 mg/kg la 12 ore, 5 zile PO Citrat de piperazin 100 mg/kg la 24 de ore, 2 zile PO Adipat de piperazin 50 mg / kgc/zi/2 zile Praziquantel 5-10 mg/kg, repetare la 10 zile PO, SC, IM Piretrin, pudr Pr fuire la 7 zile, 3 s pt mâni Topic Tiabendazol 50-100 mg/kg la 24 de ore, 5 zile PO


45

Tabelul 6 Medicamente diverse utilizabile la chinchilla

Medicament Dozaj Cale de administrare

Acid acetilsalicilic 270 mg / kgc 1 dat / zi I.P. Atropin 0,1 – 0,2 mg/kgc I.M., S.C.

Diazepam 1 mg / kgc IP Diovol Plus (antacid) 1 cm3 (cât e nevoie) PO

Doxapram (analeptic respirator) 2 – 5 mg/kgc IV Furosemid 5 – 10 mg/kgc x 2 ori / zi PO Oxitocin 1 UI/kgc. IM, SC Prednison 0,5 – 2 mg/kgc. PO

T61 0,3 ml/kgc. IV Vitamina K1 1 – 10 mg/kgc (cât e nevoie) PO, IM

În România, prezen a pe pia a

produselor utilizate în medicina uman , fie din lipsa unor produse condi ionate specific, fie din comoditatea administr rii lor, determin medical veterinar s fac corec ii de extrapolare a dozelor unor antibiotice (ex: pentru amoxicilin , carbenicilin , cefalosporine, lincomicin , spiramicin ), antifungice (ex: Metronidazol, Fasigyn etc.), antispetice urinare (ex: nitrofurantoin , acid nalidixic), substan e digitalice (ex: digitalin , digoxin , deslanosid), care înc nu au coresponden în medicina veterinar .

În func ie de greutatea animalelor se cunoa te o extrapolare a dozelor dup :

a). suprafa a corporal , b). greutatea metabolic .

Desi eroarea care se poate înregistra este legat de o eventual supradozare, în cazul animalelor de talie mare si o subdozare la cele

de talie mic (datorit imposibilit ii exprim rii liniare a dozelor, prin cresterea dimensiunilor animalului, va scade greutatea metabolic si suprafa a corporal /kilocorp).

La animalele de talie mic , valorile greut ii metabolice si a suprafe ei corporale / kg corp vor fi, în mod invers, crescute.

De re inut c nu toate medicamentele de uz uman se pot extrapola pentru uzul veterinar (cunoscându-se sensibilitatea de specie pentru unele medicamente), factorii lega i de individ, vârst , stare fiziologic , evolu ia bolii impunând ajustarea dozelor în func ie de acesti factori.

Totu i, pentru extrapolarea unor doze, în lipsa altor surse de informare de încredere ale unor medicamente de uz uman folosibile la aceste animale este recomandabil folosirea conversiei dozelor dup corela ia greutate/suprafa corporal (Tabelul 7).

Tabelul 7 Extrapolarea dup greutate / suprafa corporal a unor medicamente de uz uman

utilizabile la animalele de laborator

kg 0,5 1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 7,0 8,0 9,0 10,0 11,0 12,0 13,0 14,0 15,0 16,0 17,0 18,0 19,0 m2 0,06 0,10 0,15 0,20 0,25 0,29 0,33 0,36 0,40 0,43 0,46 0,49 0,52 0,55 0,58 0,60 0,63 0,66 0,69 0,71 kg 20,0 21,0 22,0 23,0 24,0 25,0 26,0 27,0 28,0 29,0 30,0 31,0 32,0 33,0 34,0 35,0 36,0 37,0 38,0 39,0 m2 0,74 0,76 0,78 0,81 0,83 0,85 0,88 0,90 0,92 0,94 0,96 0,99 1,01 1,03 1,05 1,07 1,09 1,11 1,13 1,15 kg 40,0 41,0 42,0 43,0 44,0 45,0 46,0 47,0 48,0 49,0 50,0 m2 1,17 1,19 1,21 1,23 1,25 1,26 1,28 1,30 1,32 1,34 1,36

Utilizarea medicamentelor la p ri

(inclusiv cele exotice)

În cazul medicamentelor adresate p rilor num rul studiilor experimentale farmacocinetice este mult mai mare (de la speciile cu importan economic la cele de colivie sau pr toare) comparativ cu animalele de laborator dar, în cadrul speciei se cunosc diferen e semnificative legate de absorb ia, distribu ia i metabolismul medicamentelor.

Tehnicile de administrare a medicamentlor la ri

ile principale de administrare a

medicamentelor la p ri sunt p.o., i.m., s.c. i i.v.

Adesea tratamentele sunt ini iate pe cale parenteral i sunt continuate folosind calea oral (direct sau prin intubare esofagian ).

În medicina aviar multe antibiotice sunt condi ionate sub form de siropuri palatabile


46

înglobate în furajele preferate de p ri evitându-se astfel constrângerea i stresul la administr ri frecvente.

La p ri, cea mai comun administrare este cea în apa de b ut, dar la speciile exotice este considerat doar o alternativ de tratament pentru c men inerea dozajelor adecvate este direct dependent de consumul de ap , uneori palatabilitate, rata absorb iei i bio-stabilitatea medicamentului dizolvat în ap .

În alt ordine de idei, consumul apei de ut poate fi influen at de starea de boal ,

care va modifica cu siguran dozajul. De asemenea, p rile nu consum ap

noaptea, de aceea o medica ie clasic de tip “round the clock” nu va putea fi posibil . De i nu la toate p rile, la cele de colivie, gustul medicamentelor, adesea nepl cut, amar, trebuie mascat cel mai adesea cu edulcoran i (ex: aspartam) sau cu arome de fructe. De asemenea, medicamentele trebuie reîmprosp tate zilnic.

Furajele impregnate cu medicamente au fost utilizate prima oar pentru tratamentul chlamidiozelor în avicultur . Granulele de diferite dimensiuni impregnate cu diferite antibiotice (ex: clortetracicline) sunt, de asemenea, curente.

Terciurile medicamentate sunt utile pentru administr ri individuale sau pentru grupuri mici de p ri. Cantitatea medicamentelor consumate de aceste cazuri va depinde de: concentra ia medicamentelor din furaj, rata de furaj consumat i de biodisponibilitatea medicamentelor.

De re inut c nu toate p rile accept o schimbare dietar brusc (în special când se trece de la un furaj de tip boabe sau m cinat la granule).

Injec iile i.m. sunt cele mai comune dintre administr rile parenterale.

Cei mai utiliza i mu chi pentru injectarea medicamentelor sunt în general mu chii pectorali (dar nu este foarte recomandat în cazul p rilor tinere unde sternul foarte sub ire poate fi perforat relativ u or).

Datorit sistemului renal portal inject rile în membre nu sunt nici ele foarte recomandate (cazul medicamentelor cu poten ial nefrotoxic sau cu faze de excre ie i metabolizare renal ).

Administr rile repetate i.m. pot fi urmate adesea de mio-necroze (în special în cazul unor medicamente cu poten ial iritant).

Injec iile s.c. sunt mai pu in recomandate deoarece în cazul p rilor medicamentele sau fluidele sunt slab absorbite (datorit parcimoniei în vase sanguine din dermul sub ire al p rilor). Injec iile nu se vor face niciodat în zona cervical (fiind posibil penetrarea extensiilor subcutanate ale sacilor aerieni) ci se vor face în regiunea oldului, inghinal sau cranial .

Injec iile i.v.se vor folosi în situa iile când gravitatea cazului o impune, în situa iile grave, dar terapia i.v. continu nu este practic datorit dificult ilor venipunc iei repetate la pacien i de talie mic , adesea “necooperan i”. De asemenea, frecven a mare a hematoamelor care se formeaz adesea exclud posibilitatea unor administr ri multiple în aceea i ven .

O alternativ la c ile parenterale este nebulizarea sau aspersarea intratraheal sau în sacii aerieni a unor medicamente, mai ales în cazul afec iunilor de tip respirator. Adesea în aceste cazuri se vor atinge niveluri de medicament mai înalte decât cele care sunt atinse de c tre c ile parenterale i chiar orale.

În tabelul 8 sunt prezentate câteva medicamente folosit uzual în afec iuni ale

rilor Tabelul 8

Medicamente uzuale folosite în afec iunile p rilor (inclusiv exotice)

Medicament Dozaj Indica ia / Specia ACTH (Cosyntropin) (*studii farmacodinamice) * 0,125 mg / pas re I.M. Stimulare ACTH la psitacide,

vulturul ple uv, condorul andean ACTH (Corticotropin) * 15 – 25 unit i / pas re I.M. Psitacide diverse

Acyclovir

* 80 mg / kgc x 3 ori / zi P.O. Boala Pacheco la papagali * 40 mg / kgc x 3 ori / zi I.M. Papagali 333 mg / kgc P.O. 200 mg / 90 ml ap de b ut 423 mg / l ap de b ut 7 – 10 zile 24 mg / pas re x 2 ori / zi P.O. în hran Papagali mari 6 mg / pas re x 2 ori / zi P.O. în hran Papagali mici

Amfotericin B * 1,5 mg / kgc x 3 ori / zi I.V. Curcani, bufni e mari, oimi


47

1,5 mg / kgc 1 – 3 ori / zi I.V. 1,5 mg / kgc 1 dat /zi 4 s pt mâni S.C. Ulii, psitacee mari

1 mg/kgc 1–3 ori /zi intratraheal 30 zile Diluat în ap sau ser fiziologic în combina ie cu flucitozina

1-7 mg/ml x 2 ori/zi nebulizare timp de 15 minute 1 dat /zi topic Candidoz oral

Amikacin

* 10 – 20 mg / kgc 2 – 3 ori / zi I.V., I.M. Papagal gri african * 20 mg / kgc x 3 ori / zi I.M. Pui de g in * 7,6 mg / kgc x 3 ori / zi I.M. Stru i 10 – 20 mg / kg 1 – 2 ori – zi I.M. Alte specii

Amoxicilin * 150 mg / kgc la 4 ore I.M. Porumbei * 150 mg / kgc x 4 ori / zi P.O. 150 – 175 mg / kg 1 – 2 ori / zi P.O.

Amoxicilin +ac. clavulinic 14 mg / kgc x 2 ori / zi P.O. Papagalul de Amazon

Ampicilin

* 15 – 20 mg / kgc x 2 ori / zi I.M. Pas rea Emu, berze * 15 mg / kgc x 2 ori / zi I.M. oimi * 25 mg / kgc x 3 ori / zi I.M. Galinacee, porumbei * 25-120 mg/kgc 1 dat /zi P.O. (capsule) Porumbei * 100 mg / kgc x 2 ori / zi I.M. * 50 mg / kgc 3 – 4 ori / zi I.M.

Papagali de Amazon i cei cu cap albastru în infec ii localizate

Amprolium 0,5ml sol. 9,6%/l ap de b ut minim 5 zile În coccidiozele p rilor

Atropin

0,1-0,5 mg/kgc la 4 ore (cât e nevoie) 25% din doz se poate administra I.V., iar restul pe cale I.M. sau S.C.

Toxicitate cu organofosforice sau carbama i

0,04 – 0,1 mg / kg 1 dat (preanestezic)

Aviax (semduramicin 50g + suport vegetal ad 100g) 0,5 kg medicament/t (25 ppm)

Se administreaz doar la pui broiler (exclus g ini ou toare), anticocidian

Avizyme (betagluconaz + xylanaz ) 1 kg / tona furaje În ra ia puilor de carne

Biosol M 1 – 4 pic turi în apa de b ut Infec ii intestinale Borogluconat/ glubionat de calciu

1 ml/30 ml ap de b ut (115mg Ca/5 ml) 1 ml/kg 1 dat /zi P.O. (115 mg Ca /5 ml) Suplimentare de calciu

Butorphanol 1 mg / kgc i.m. Calciu EDTA 20-50 mg/kgc 1-3 ori/zi I.M., I.V., P.O. Intoxica ii cu zinc sau plumb Caolin – pectina 2 ml / kgc 2 – 4 ori / zi P.O. Antidiareic Cambendazol 75 – 100 mg/kgc pentru 2 zile Porumbei Carbaril (0,5 %) Aplica ii topice cât e nevoie Ectoparazi i (artropode)

Carbenicilina

100-200 mg/kgc 2-4 ori/zi I.M., I.V. Psitacee

100 mg/kgc 1 – 2 ori/zi intratraheal Pneumonie (în combina ie cu aminoglicozide )

200 mg/10 ml ser fiziologic (nebulizare) Psitacee 100 – 200 mg / kgc 1 – 2 ori / zi P.O. Amestecat în furaje

Carnidazol * 10 mg doz unic P.O. Trichomonoza porumbeilor * 5 mg doz unic P.O. Puietul porumbeilor

Cefalexina * 35 – 50 mg / kgc la 3 ore P.O. Prepeli e, ra e * 35 / 50 mg – kgc de 4 ori – zi P.O. Porumbei, berze, Emu

Cefalotina * 100 mg / kgc la 2 – 3 ore I.M. Prepeli e, ra e 100 mg / kgc x 4 ori / zi I.M. Porumbei, berze, Emu

Cefazolin 50 mg / kgc x 2 ori / zi I.M. ri r pitoare Cefotaxima 50 – 100 mg / kgc 2 – 4 ori / zi I.M. Ceftriaxon * 100 mg / kgc I.V. Papagali de Amazon

Ciprofloxacin 20 – 40 mg / kgc x 2 ori / zi P.O. 800 mg/l ap de b ut 7 zile Psitacee

Clazuril * 2,5 mg doz unic P.O. Coccidioz la porumbei

Clopidol Din prima zi pân cu 5 zile înainte de sacrificare 125 – 250 ppm în furaje Pui broiler (anticoccidian)

125 – 250 ppm în furaje Puii de curc

Cloramfenicol

* 102 mg / kgc x 4 ori / zi i.m., I.V. Ra e, macao * 50 mg / kgc x 4 ori / zi I.M. Papagali, curcani, g ini, gâ te * 50 mg / kgc x 2 ori / zi I.M. oimi, ulii, bufni e * 50 mg / kgc 1 dat / zi I.M. un, vultur 80 mg / kgc 2 – 3 ori / zi I.M.


48

50 mg / kgc 3 – 4 ori / zi I.M. 200mg –15 ml ser fiziologic (nebulizare) Pentru aspersiuni

Cloramfenicol palmitat 75 / 100 mg – kgc 2 / 4 ori – zi P.O. Psitacee 50 mg – kgc x 4 ori – zi, P.O. Curcani

Clorhexidine 10 – 20 ml (sol. 2%) / 3-4 l ap de b ut În candidozele orale, în timpul terapiei antichlamidia

Cloroquin – fosfat 10 mg/kgc (doz de atac) apoi 5 mg/kgc la 6 – 24 h P.O.

Malarie la pinguini în combina ie cu primaquin

Clortetraciclin

*0,5 % mei impregnat Papagali mici, canari, cinteze *0,1% terciuri medicamentate sau granule Alte psitacee * 95 mg/kgc x 4 ori/zi sau 190 mg /kgc x 3 ori/zi P.O. Porumbei cu calciu în diet

*30 mg/kgc x 4 ori/zi sau 95 mg/kgc x 3 ori /zi P.O. Porumbei f calciu în diet

Dexametazona 1 – 4 mg / kgc (c t e nevoie) I.M., I.V. oc, traume cefalice, antiinflamator

Diclazuril (Clinacox 5%) 1 ppm în furaje continuu Anticoccidian (pui, curcani)

Dietilstilbestrol 0,025 – 0,083 mg / kgc 1 dat I.M. 1 pic tur de 0,25 mg / ml solu ie/30 ml ap de b ut

Difenhidramin 2 – 4 mg / kgc x 2 ori / zi P.O. În depluma ie

Digoxina

* 0,02 mg / kgc 1 dat / zi P.O. Papagali mici, vr bii * 0,05 mg / kgc 1 dat / zi P.O. Prepeli e * 0,019 mg / kgc x 2 ori / zi I.V. Ra e mari * 0,0035 mg / kgc 1 dat / zi I.V. ini i coco i * 0,0049 mg / kgc x 2 ori / zi I.V

Dimetridazol

* 0,02-0,04% în apa de b ut, 5 zile tratament, 5 zile pauz , 5 zile tratament sau1,5 mg/30 g x 3 tratamente la 12 h P.O.

Giardiaz la papagali mici

50 mg/kgc 1 dat /zi timp de 5 zile P.O. Trichomoniaz la porumbei 1 linguri pulbere / 4 l ap de b ut Majoritatea speciilor ½ linguri pulbere / 4 l ap de b ut Rândunele

Doxiciclin

75-100 mg/kgc 1 dat /s pt., 8 s pt. I.M. În chlamidioz 10-50 mg/kgc 1-2 ori/zi I.V. (Vibramicina) Terapie ini ial 25 mg/kgc 2 ori/zi sau 90 mg/kgc 1-2 ori/zi pentru 45 zile P.O. În siropuri

300-440 mg/kgc în furaj pentru 45 zile *25 mg/kgc 1 dat /zi sau 7,5 mg/kgc de 2 ori /zi P.O. Porumbei f calciu în diet

*150 mg/kgc 1 dat /zi sau 25 mg/kgc x 2 ori/zi Porumbei cu calciu în diet

Drojdie furajer 3 – 5% în furaje

Enilconazol 6 mg / kgc x 2 ori/zi P.O. Candidoza limbii la papagali 200 mg/l ap de b ut Dermatofi ia canarilor

Enrofloxacin

* 15 mg/kgc x 2 ori / zi P.O. Papagali africani * 7,5 – 30 mg/kgc x 2 ori / zi I.M. 5 – 30 mg / kgc x 2 ori / zi P.O. *100-200 ppm în apa de b ut, 7 zile Porumbei * 200 – 750 mg / l ap de b ut Papagali *50 mg / l ap de b ut pentru 5 zile Micoplasmoze la curcani

Epinefrin 2,2ml la 1:1000 kgc I.V., I.C. sau I.T. Pentru urgen e anestezice Ergonovin maleat 0,07 mg / kgc 1 dat I.M. În reten ia ou lor

Eritromicin

44 – 88 mg/kgc x 2 ori/zi P.O. 5–7 zile Psitacee 500 mg/4 l ap de b ut 10 zile tratament–5 zile pauz –10 zile tratament

200 mg în 10 ml ser fiziologic timp de 15 minute de 3 ori /zi

Fenbendazol

10 – 50 mg/kgc x 2 ori / zi P.O. 5–7 zile Ascarizi 10 – 50 mg / kgc o dat / zi 3 zile, P.O. Microfilarii 10-50 mg/kgc 1 dat /zi 5-7 zile P.O. Capillaria 20 – 100 ppm impregnat pe semin e Posibil toxic la p ri cânt toare

Fier dextran 10 mg/kgc, 1 dat repetat în 7-10 zile cât e nevoie I.M.

Deficien în fier, anemii dup hemoragii

Fix – A – Tox Profilactic 500 g/t furaj sau curativ 1-4 kg/t Adsorbant de aflatoxine,


49

furaj ochratoxine, zearalenona

Flucitozin

* 75 – 120 mg / kgc x 4 ori / zi P.O. Curcani, bufni e, oimi 18 – 40 mg / kgc x 4 ori / zi P.O. ri de prad 250 mg / kgc x 2 ori / zi P.O. Psitacee 100 – 200 mg / kgc x 2 ori / zi P.O. Alte specii

Fluconazol 2,5 – 10 mg / kgc 1 dat / zi P.O. Candidoze Flumequin 1000-2000 ml/l ap de b ut Flunixin 1 – 10 mg / kgc (cât e nevoie) I.M. Analgezic Furosemid 0,15 – 0,17 mg / kg x 2 ori / zi I.M. Diuretic Ftalilsulfatiazol 0,2-0,3 g/kgc, 2-3 reprize în hran 4 zile Furazolidon 300 g / t furaj timp de 7 – 10 zile Nu se d la palmipede

Gentamicin

* 2,5 mg / kgc x 3 ori / zi I.M. oimi, bufni e, vulturi * 3 mg / kgc x 2 ori / zi I.M. Curcani * 5 mg / kgc x 3 ori / zi I.M. Fazani, berze 10 mg / kgc x 2 ori / zi i.m. Macao, papagali africani 40 mg / kgc 1 – 3 ori / zi 2 – 3 zile P.O. Infec ii enterice 50 mg/10ml ser fiziologic, nebulizat 15 minute Sinuzite, saculite

5 – 10 mg/kgc 1 dat /zi intratraheal (I.T.) Pneumonie, combinat cu carbenicilin sau tilozin

Gluconat de calciu 50-100 mg/kgc lent P.O. sau diluat I.V., I.M Hipocalcemii, convulsii tetanice

Gluconat de calciu / lactat de calciu

1 mg/kgc 1 – 2 ori / zi I.M. sau 5-10 mg/kgc, 1 dat I.M. repetat

pt mânal Deficien de calciu

Injacom 100 (vit A,D3, F) 0,3-0,7 ml/kgc I.M. (la prima administrare doza poate fi dublat ) apoi 1 tratament/

pt.

Deficien e vitaminice Sus inere

Iod solu ie

1–2 pic turi în 30–250 ml ap de b ut (solu ia con ine 2 ml sol. L gol în 30 ml ap )

Deficien în iod (gu a papagalilor) zilnic de 2 – 3 ori

20% iodur de sodiu în ser fiziologic, 0,01 ml / papagal 1 dat I.M. Pentru ini ierea terapiei

Itraconazol 5 mg/kg 1 dat /zi P.O. sau 10-20 mg/kgc x 2 ori/zi P.O.

Candidoz , dermatite fungice, aspergiloze

Ivermectin

0,2 mg/kgc 1 dat repetat la 10–14 zile dac e necesar

Nematode, artropode parazite inclusiv Cnemidocoptes

0,05 mg 1 dat topic în ochi Oxispiruroza ocular 10 mg /20 l ap de b ut În avicultur

Kanamicin 10 – 20 mg / kgc x 2 ori / zi I.M. 50 – 250 mg / 4 l ap de b ut 3 – 5 zile Infec ii enterice

Ketoconazol 5 – 50 mg / kgc x 2 ori / zi P.O. 30 mg / kgc x 2 ori / zi P.O. 200 mg / l ap de b ut 7 – 14 zile

Antifungic general

Kitasamicin 100 g / 200 l ap de b ut timp de 3 zile Micoplasmoz aviar

Levamisol

20 mg / pas re doz unic P.O. Porumbei antihelmintic (Spartrix) 15 – 30 mg/kgc doz unic repetat la 10 – 14 zile P.O. sau 4–8 mg/kgc doz unic repetat la 10-14 zile I.M., S.C. sau 5–15 ml (sol. inj. 13,65 %)/ 4 l sau 20 ml sol. inj. În ap , 1-3 zile repetat dup 10-14 zile

Antihelmintic

2 mg/kgc x 3 ori la interval de 14 zile I.M., S.C. Imunostimulant

0,5 ml (sol. inj. 10,6%) sau 0,4 ml (sol. inj. 13,65%)/4l ap pentru câteva s pt mâni (3-4)

Imunostimulant

Levotiroxin

0,4-1 mg dizolvat în 30 ml ap aromat 0,2 – 0,3 ml/kgc/zi P.O. 0,1 mg (1 tablet ) / 30 ml ap de b ut/zi

ri mici ce consum ap pu in

0,1 mg (1 tablet )/120 ml ap de b ut/zi pentru ambele dozaje se va agita bine amestecul, se administreaz apoi imediat i se elimin dup 15/20 minute

Alte specii

Lincomicin 1 pic tur de 50 mg ml suspensie x 2 ori/zi P ri de talie mic


50

pentru 7/14 zile P.O. 80 mg/kgc x 2 ori – zi 7 – 14 zile P.O. Papagali mari 170 mg/kgc 1 dat – zi 7–14 zile P.O. Papagali mari 100 mg/kgc 1 dat / zi P.O. ri r pitoare * 17 mg/l ap de b ut 7 zile Enterita necrotic în avicultur

Lincomicin – spectinomicin

2,5 mg lincomicin + 5 mg spectinomicin / pui S.C. Micoplasmoz la curcani

1 parte lincomicin + 2-3 p i spectinomicin în apa de b ut la 2g-4 l ap de b ut pentru 10 zile

1/8–1/4 linguri de pulbere în 500 ml ap pentru 10–14 zile Afec iuni respiratorii cronice

Mebendazol 25 mg / kgc x 2 ori/zi timp de 5 zile P.O. pitoare i psitacee, antihelmintic

Medroxiprogesteron 25-50 mg/kgc 1 dat la 4-12 s pt mâni I.M., S.C. sau 0,1 % în hran

Antipruriginos sau pentru supresia ovula iei la porumbei

Metilprednisolon

1,4ml solu ie (40 mg/ml) în 7,5 ml lactoz . 1 pic tur /s pt. (în lunile cu probleme) i apoi 1 pic tur /lun restul perioadei pân la 1 an

Pentru a preveni recuren a sezonier a necrozei picioarelor la papagali

Metoclopramida 5 mg – kgc (cât e nevoie) I.M., S.C. Tineretul psitaceelor

Metronidazol

200-400 ppm în apa de b ut pt. 5 zile sau 25-30 mg/kgc x 2 ori/zi pentru 2-10 zile P.O.

Giardioza papagalilor

25-30 mg/kgc x 2 ori/zi 2 – 10 zile P.O. 50 mg/kgc 1 dat /zi pentru 5 zile P.O. 10 – 50 mg / kgc x 2 ori / zi I.M.

Trichomoniaz la porumbei

Miconazol 10 mg / kg 1 dat / zi 6 12 zile I.M. Aspergiloz la r pitoare Midazolam 2 mg / kgc i.m.; 2 – 4 mg / kgc I.M. Psitacee, lebede, gâ te Minociclin 0,5% mei impregnat Chlamidioz psitacee mici, canari Monensin 90g / tona de furaje Coccidioza diseminat visceral Nistatin 300.000 UI/kgc 1-3 ori/zi 7-14 zile P.O. Candidoze

Nitiazida (Hepezide) Solu ii 0,04 % în furaje pentru 7 zile ri de cresc torie Premixuri 22,4% 1 – 2 kg /tona furaj Curcani, p uni (antihistomonoz )

Nitroxinil (Dovenix) 25% 15 mg/kgc S.C. (nu se administreaz la ini ou toare) Antihelmintic

Oxitetraciclin

* 45 mg / kgc 1 dat / zi I.M. Fazani * 15 mg / kgc 1 dat / zi I.M. Bufni e * 60 mg / kgc 1 dat / zi I.M. Papagali *50-100mg/kgc la 2-3 zile 30-45 zile S.C. Cacadoo în chlamidioze 50 mk / kgc x 2 ori / zi I.M. Psitacee

Oxitocin 0,2 – 5 unit i / pas re 1 dat I.M. Probleme de ouat, hemoragii

Penicilina G * 50 mg/kgc 2-3 ori/zi i.m. (potasic ) Curcani * 100 mg/kgc 1 dat /zi din 2 în 2 zile I.M. (procainic sau benzatinpenicilin ) Curcani

Piperacilin

10-50 mg/kgc x 3 ori / zi I.V. * 100 mg / kgc x 3 ori / zi I.M. Papagali de Amazon

50 – 200 mg / kgc de 1 – 4 ori / zi I.M. 4 mg/ou de macao, 2 mg/ou mai mici în zilele 14, 18 i 22 în camera de aer a oului Pentru reducea embriomortalit ii

Pirantel pamoat 4,5 mg/kgc 1 dat repetat la 10-14 zile P.O. Sarcocistoz

Polimixina B 300.000 UI în 5 ml ser fiziologic, nebulizare 15 mnute de 3 ori/zi Pneumonii i saculite

Pralidoxin clorur 20 mg / kgc i.m. – Nu se mai repete! Toxicitate cu organofosforice

Praziquantel

10 mg/kgc (tablete) sau 25 mg/kgc (form apoas ) P.O. * 8,5 mg / kgc i.m. sau 11 mg / kg S.C.

R. tetragona la pui de prepeli e (cestode)

10 mg / kgc 1 dat / zi i.m. pentru 3 zile apoi P.O. pentru 11 zile Trematode hepatice la tukan

6 mg / kgc i.m. Cacadoo, papagal african 6-10 mg/kgc/1 dat repetat la 10-14 zile P.O. Cestodoze

Prednisolon 7 mg / kgc x 2 ori / zi P.O., 2 mg/kgc I.M., Antiinflamator


51

I.V

Prednisolon Na succinat 10-20 mg/kgc la 15 min. pân apare efect I.M., I.V.; la p ri de talie mare dozele se scad

oc

Prednison 7 mg/kgc x 2 ori/zi apoi doze descresc toare P.O. Antiinflamator i antipruriginos

Propetamphos (Blotic) (insecticid – acaricid)

Pentru combaterea malofagilor, pulverizat în ad posturi (cu p rile scoase) ini

Primaquin 0,03 mg / kgc 1 dat / zi 3 zile P.O. Malarie la pinguini

Spectinomicin 200 mg/15 ml ser fiziologic pt. nebulizare Pneumonie i saculit 20 ml/4 l ap de b ut pentru 5 – 10 zile Inf. intestinale cu gram negativi

Stanozolol 25–50 mg/kgc 1–2 ori / s pt mân I.M. sau tablete de 2 mg/120 ml ap de b ut Steroid anabolizant

Streptomicin 25 – 50 mg / kgc 2 – 3 ori / zi I.M. ri mari, avicultur . Nu se folose te la p rile de colivie!

Sulfaclorpiridazina 1/4 -1/2 linguri /l ap de b ut pt. 5-10 zile E. coli sau alte Enterobacteriacee

Sulfadimetoxina 25-50 mg/kgc 1 dat /zi 3 zile tratament, 3 zile pauz , 3 zile tratament Coccidioz la p ri de prad

200 mg / l pentru nebulizare Pneumonie i saculit

Sulfametazina

0,1-0,2% în apa de b ut 5 zile sau 3 zile tratament, 3 zile pauz , 3 zile tratament Coccidioz papagali

0,5 % în apa de b ut 4 zile Coccidioz porumbei 30 mg / 30 ml ap de b ut Psitacee mici

Testosteron

8 mg / kgc 1 dat repetat s pt mânal pentru anemie (la nevoie) I.M.

Cre terea libidoului la masculi, probleme de n pârlire, debilitate la canari

2,5 mg/kgc s pt mânal pentru 6 s pt. I.M. Solu ii formate din tablete de 10 mg sau formularea injectabil (100 mg) în 30 ml ap de b ut, 5 pic turi din amestec/30 ml ap de b ut zilnic timp de 6 s pt. (dac nu se v d rezultate, dup 2 s pt. doza se dubleaz )

Inducerea cântatului la canari

Tetracicline

200 – 250 mg / kgc 1 – 2 ori / zi P.O. 250 ml sirop / 1 cup de hran moale

Terapie ini ial în chlamidioz , în conjunc ie cu schimbarea hranei medicamentate

1 linguri pulbere /4 l ap pentru 5-10 zile, apa se schimb de 2-3 ori /zi

Tiabendazol

250-500 mg/kgc., o dat , repetat la 10-14 zile P.O. Ascaridioze

1000 mg/kgc 1 dat / zi pentru 7-10 zile P.O. Syngamus trachea

Tiamulin (Dynamutilin) În apa de b ut, concentra ia 0,125 – 0,250% Micoplasmoze

Ticarcilin 200 mg / kgc 2 – 4 ori/zi I.M., I.V.

Tilozin

* 15 mg / kgc 3 ori / zi I.M. Berze * 25 mg / kgc 3 ori / zi I.M. Emu, porumbei, prepeli e 10 – 40 mg / kgc 2 – 3 ori / zi I.M. * 1 g în 50 ml DMSO nebulizare 1 h Porumbei, prepeli e 2 linguri e / 4 l ap de b ut 10 zile tratament – 5 zile pauz – 10 zile tratament

Afec iuni cronice respiratorii

300 g / tone de furaje M. sinoviae la p ri (avicultur ) Solu ii 1:10 sub form de colire 2 – 3 ori /zi Conjuntivite

Tobramicin 2,5 – 10 mg / kgc 2 ori / zi I.M. Trimetoprim + Sulfadiazin 15 – 30 mg / kgc 2 ori / zi I.M.

Trimetoprim + Sulfametoxazol

50 – 160 mg / kgc 2 – 3 ori / zi P.O. Psitacee 10 – 50 mg / kgc 1 dat / zi P.O. Porumbei 105 – 110 mg / kgc 1 dat / zi 5 zile. P.O. Coccidioze, tucani 10 – 50 mg / kgc 2 – 3 ori / zi I.M. Psitacee

Urotropina 0,01 – 0,05 g / pas re

Vitamina A 50.000 UI/kgc x 2 ori în prima s pt mân , apoi s pt mânal cât e nevoie I.M.

Vitamina B1 (tiamina) 1 – 2 mg / kgc zilnic în hran ri r pitoare, piguini, berze


52

Vitamina B12 250 – 500 g / kg 1 dat / s pt mân , I.M. Vitamina C 20 – 40 mg / kgc 1 dat /zi/s pt mân I.M.

Vitamina D3 (colecalciferol) 1.000 – 3.000 U.I. I.M., S.C. ini, curci 25 – 100 U.I. / individ Pui, se repet lunar

Vitamina E 200 – 400 UI / zi P.O.

Vitamina E + Seleniu

0,06 mg/kgc seleniu la fiecare 72 h., I.M. Miopatii Aceea i doz la 3 – 14 zile Neuropatii

0,1 ml/kgc de preparat con ine 1 mg/ seleniu i 50 mg vitamina E/ml I.M.

0,01 ml cacadoo 0,03 ml papagalul african 0,05 ml papagalul Edectus 0,1 ml macao

Vitamina K 0,2 – 5 mg / kgc de 1 – 3 ori I.M. 10 – 20 mg / kgc x 2 ori / zi I.M. Psitacee 10-12,5 mg/kgc x 2 ori/zi pentru 4 zile S.C. Coagulopatii la pelicani

Viokase 1/8 linguri în hran Maldigestie,

Virginamicin (sinergistin ) 10 – 40 ppm p.o. în furaje Pui broiler pân la 16 s pt mâni 40 ppm p.o. în furaje ini ou toare 10 – 40 ppm Curci pân la 26 s pt mâni

Utilizarea medicamentelor

la reptilieni

În cazul reptilelor recomand rile i dozajele medicamentelor se bazeaz mai ales pe experien a clinic acumulat în cabinete decât pe studiile farmaco-terapeutice.

Multe doze au derivat din cele de la mamifere, dar acestea înc nu au fost perfect adaptate varia iilor semnificative corporale i de metabolism care apar în mod specific la reptile. De aceea semnal rile din literatur sunt adesea diferite, chiar contradictorii.

De asemenea, generaliz rile între clasele de reptile s-au dovedit adesea gre ite.

Datorit faptului c reptilele sunt ectotermice, mediul ambiant sau temperatura corporal au semnifica ie deosebita în ce prive te rata absorb iei, excre iei sau toxicit ii medicamentelor administrate.

Lista prezentat este adus la zi i provine din surse anglo-saxone (care la unele medicamente sau asocia ii prezint doze contradictorii). Dozele care au fost testate farmacocinetic prin studii de eficacitate sunt marcate în text cu asterisc.

Tehnici de administrare a medicamentelor la

reptilieni

Medica ia la reptile se face cel mai adesea via calea:

oral , s.c. sau i.m.

Calea i.v. este foarte dificil , adesea imposibil .

Medica ia oral se va administra în hran prin injectare (prin injectarea speciilor prad : pui, oareci, ou etc.), prin amestecarea cu suplimentele sau hrana vegetal sau prin

intuba ie esofagian sau gastric (cu excep ia broa telor estoase unde opera iunea este foarte dificil ).

Studiile referitoare la distribu ia medicamentelor în cazul reptilelor înc nu sunt complet elucidate.

Datorit faptului c reptilele au un sistem renal portal, injec iile se vor face în partea anterioar a corpului (acest aspect va fi luat în seam mai ales când medicamentele au poten ial nefrotoxic sau sunt metabolizate i eliminate renal).

La erpi injec iile i.m. se vor face în mu chii epaxiali în zona proceselor spinoase dorsale.

La opârle i chelonieni, pentru injec iile i.m. sunt prefera i mu chii membrelor posterioare, iar la exemplarele mici, f o mas muscular adecvat se va alege calea s.c. (mai ales când se impun administr ri repetate). Ca ectoterme, reptilele sunt dependente de temperatura mediului, s-a demonstrat deja c temperatura mediului influen eaz clar eficacitatea tratamentelor, sistemul imunitar, vindecarea i rezisten a la infec ii. De aceea este important ca în timpul tratamentelor animalele s fie inute la “temperatura optim preferat ” (POT) de fiecare specie, f varia ii6.

Temperatura ambientului afecteaz farmacocinetica i concentra ia antibioticelor. Din nefericire înc pentru reptile aceste studii sunt de abia la început, studiul individual al fiec rui medic practician aducând i în acest domeniu noi informa ii.

În tabelul 9 sunt redate cîteva medicamente folosibile la reptileni.

6 Aceasta este diferit de la o specie la alta, cea recomandat fiind între 25-30 C.


53

Tabelul 9 Medicamente uzuale folosite în principalele afec iuni ale reptilelor

Medicamentul Dozajul Indica ia / specia Albendazol 50-75 mg/kgc., P.O. Nematodoze la reptile

Amikacin * (*studii farmacodinamice)

*5 mg/kg (doza de atac, apoi 2,5 mg/kgc la fiecare 72 h, I.M.) erpi de uscat (la 25-37 C)

*5 mg/kgc la 48 h, I.M. Broa te estoase de uscat 2-4 mg/kgc la 72 h, I.M., S.C. erpi, în general 1-2 mg/kgc la 72 h, I.M.,S.C. Pitonul sângeriu

2 mg/kgc la 72 h, I.M., S.C. Pitonul cu cap negru, Pitonul de stânc

2,5 mg/kgc la 72 h, I.M. opârle 10 mg/kgc 1 dat /zi, I.M. Broa te estoase de ap 10 mg/kgc la 2 zile, I.M. Broa te estoase de uscat 2-2,5 mg/kgc la 72-96 h, I.M. Crocodili 2 mg/10 ml solu ie salin Pentru nebulizare

Amitraz 2 ml/l ap «pour on» - c pu e broa te estoase de munte Amoxicilin 22 mg/kgc 1-2 ori/zi, P.O. Infec ii diverse

Amfotericin B 5 mg nebulizat în 150 ml ser fiziologic pt. 1 or x 2 ori/zi x 7 zile, sau 1 ml/kgc diluat în ser fiziologic sau ap 1 dat /zi pt. 14-28 zile I.T.

Pneumonia micotic

Ampicilin 3-6 mg / kgc 1-2 ori/zi, P.O., I.M., S.C. 10 mg/kgc 1-2 ori/zi, I.M., S.C. Pneumonie micotic

Atropin sulfat 0,02-0,04 mg / kgc x 2 ori/zi s.c. sau 0.04-1 mg / kgc (pân când e nevoie)

Exces oral/respirator de mucus la erpi

0,1-0,2 mg/kgc (repetat la nevoie) Bradicardie Bunamidin 25-50 mg/kg p.o. repetat la 2 s pt. Cestodoze Glubionat de calciu 10 mg/kgc la 12-24 h, P.O. Hipocalcemie

Gluconat de calciu / borogluconat de calciu

10-50 mg/kgc., I.M. sau 10-20 mg/100 g sol 1%, S.C.

Hipocalcemie, înainte de tratamentele cu oxitocin

500 mg/kgc divizat I.M., I.V. Coaja moale a ou lor la depunere (cât este nevoie)

Glicerofosfat de calciu 1-5 mg/kgc (cât e nevoie) I.M., S.C. - « - Calciu lactat - « - - « - Carbaryl Solu ii 2,5% alcoolice, aplica ii topice Ectoparazitoze

Carbenicilin *200-400 mg/kgc 1 dat /zi, I.M. erpi la 30 C *400 mg / kgc la 48 h, I.M. Broa te estoase de uscat la 100-400 mg/kgc 1 dat /zi, I.M.

Cefotaxima 20-40 mg/kgc 1 dat /zi, I.M. - « - Ceftazidima * 20 mg/kgc la 72, h I.M. erpi la 30 C Cefuroxima 50 mg/kgc la 48 h, I.M. - « - Cefalotin 20-40 mg/kgc x 2 ori/zi, I.M. - « - Cloramfenicol palmitat 100 mg/kgc., P.O.

Cloramfenicol succinat

* 40 mg/kgc 1 dat / zi, S.C. erpi de uscat la 24 C

* 50 mg/kgc, S.C. sau 10-20 mg/kgc x 2 ori/zi S.C., I.M.

erpi la 26 C la 12-96 h, în func ie de specie; la Pitonul de Burma la fiecare 24 h

Clorhexidin 1:20 sau 1:30 dilu ii de clorhexidin 2% în ap ; se terge zona afectat cel pu in 10-15 zile La erpi în “gura putred ”

Clortetraciclin 200 mg/kgc., 1 dat /zi P.O. Dexametazon 0,065 – 0,25 mg/kgc I.M., I.V. Traume, oc septic Diclorvos 12,5 mg/1 dat /zi x 2 zile P.O. Ascaridioz Diclorvos (band adeziv )

0,5-6 mm/350 cm3 spa iu terariu, 2-3 zile repetat la 2 s pt mâni (la nevoie) Ectoparazi i

Dimetilcarbamazina citrat 50 mg/kgc repetat la 2-3 s pt. interval, P.O. Ascarizi 3 mg/kgc 1 dat /zi, 1-2 luni P.O. Microfilarioz

Diloxamid 0,5 g/kgc 1 doz , p.o. Amebiaz

Dimetridazol

60-100 mg/kg 1 dat /zi x 5 zile repetat la 2 s pt., sau 100 mg/kgc doz unic repetat la 2 s pt., sau 20 mg/kgc 1 dat /zi pt. 10 zile P.O.

Amebiaz , trichomoniaz la erpi

40 mg/kgc 1 dat /zi 5 zile repetat la 2 s pt. Pentru speciile sensibile (Regele tricolor, Indigo, Milk,

arpele Urakoan)


54

Doxiciclina 5-10 mg/kgc 1 dat /zi, timp de 10-15 zile P.O. Sindrom respirator la broa tele estoase de uscat

Emetin 0,5 mg/kgc, 1 administrare la 10 zile, S.C., I.M. Amebiaz

Fenbendazol

*25 mg/kgc repetat la 2 s pt mâni (maxim 4 administr ri) P.O. Nematodoze la pitoni

50-100 mg/kgc repetat la 2 s pt mâni P.O. Nematodoze

100 mg/kgc 1 dat /zi x 3 ori în 3 s pt., P.O. Ascaridioze la broa tele estoase mari

Gentamicin sulfat

*2,5 mg/kgc la 72 h, S.C. erpi de uscat la 24 C 2,5-3 mg/kgc (doz de atac) apoi se scade la 1,5 mg/kgc la fiecare 96 h Pitonul sângeriu

*10 mg/kgc la 48 h (nu mai mult de 2 s pt.) I.M. Broa te estoase de ap la 26 C*6 mg/kgc la 2-5 zile, I.M. Broa te estoase de ap la 24 C*3 mg/kgc la 72 h, I.M. Broa te estoase la 21-29 C * 1,75 mg/kgc la 96 h, I.M. Aligatori la 22 C 10 mg/kgc la 48 h (nu mai mult de 8 zile) I.M. Broa te estoase 10-20 mg/15 ml sol. salin (ser fiziologic) nebulizat 30 min. sau 2 mg/10 ml ser fiziologic, nebulizare

Afec iuni respiratorii la broa tele estoase

Glucoz 3 g/kgc., P.O. Hipoglicemia crocodililor

Glicopirolat 10 g/kgc 1 dat /zi, S.C. Preanestezic, exces oral i respirator de mucus la erpi

Ivermectin 7

* 200 g/kgc., repetat la 14 zile (max. 4 tratamente), P.O. Pitoni

200-400 g/kgc., repetat la 14 zile, I.M., S.C., P.O., 200 g/kgc/s pt mân x 3 administr ri

Nematodoze i infesta ii ale pielii cu artropode la erpi

5 mg/l ap aspersiuni 1 tratament pu e pe erpi Kanamicin sulfat 10-15 mg/kg 1 dat /zi. I.M., I.V. Aspersiuni pe pl gi

Ketoconazol

*15-30 mg/kgc 1 dat / zi, P.O. Broa te estoase la 27 C 50 mg/kgc x 2 ori/zi 14-28 zile, P.O. Uz general

25 mg/kgc 1 dat /zi 2 s pt mâni, P.O. Dermatite micotice i pneumonii la chelonieni

50 mg/kgc 1 dat /zi 2 s pt mâni, P.O. Dermatite micotice crocodilieni 50 mg/kgc + 50 mg/kgc tiabendazol 1 dat /zi timp de 2 s pt mâni, P.O.

Pneumonie micotic la broa tele estoase de mare

Levamisol 5-20 mg/kgc., repetat la 2-3 s pt., S.C., I.P. Ascaridioze, acantocefaloze, pentastomoze, rhabdii

Lincomicin 6 mg/kgc 1-2 ori/zi I.M.,sau 10 mg/kgc x 2 ori/zi, P.O. erpi

Mebendazol 20-25 mg/kgc reptat la 2 s pt mâni p.o. Nematodoze Meperidin *2-4 mg/kgc., I.P. Antalgic la crocodili

Metronidazol

40-100 mg/kgc., repetat la 2 s pt mâni P.O. Amebiaz , trichomonozo i alte flagelatoze

40 mg/kgc repetat la 2 s pt mâni, P.O.

Specii de erpi sensibili (Regele tricolor, Indigo, Milk snake, arpele bici, arpele Urakoan, Racers etc.)

50/100 mg/kgc., 1 dat , P.O. Stimularea apetitului la erpi

Neomicin sulfat 2,5 mg/kgc., 1-2 ori/zi, P.O. + Metilscopolamin (Biosol- M) – enterite rebele

Nistatin 100.000 UI/1 dat /zi pentru 10 zile, P.O. Candidoze orale i digestive la erpi

Oxitetraciclin 6-12 mg/kgc., 1 dat /zi, P.O., I.M. Infec ii generalizate

Oxitocin 1-20 UI/kgc., I.M. Distocii 10-20 UI/kgc I.M. Broa te estoase

Paromomicin 25-110 mg/kgc 1 dat /zi/4 s pt mâni, P.O. Amebiaz la erpi

Penicilin G 10.000-20.000 UI/kgc x 2-3 ori/zi, S.C., I.M. 20.000-80.000 UI/kgc., I.M., I.P., sau aspersiuni pe pl gi

Infec ii generalizate

Benzatin penicilin 10.000 UI / kgc la 48-96 h, I.M. idem

Piperacilin *100 mg/kgc la 48 h, I.M. sau 200-400 mg/kgc/ 1/zi, I.M. La pitonul sângeriu (28-30 C)

7 A nu se utiliza ivermectin la chelonieni (broa te estoase)


55

Piperazin 40-60 mg/kgc 1 dat /zi repetat la 10-14 zile,P.O. Nematodoze Polimixin B 1-2 mg/kgc., I.M., I.V. Infec ii generalizate

Praziquantel 3,5-8 mg/kgc repetat la 2 s pt., P.O., I.M., S.C. Cestode, trematode la erpi i broa te estoase de ap

Prednisolon succinat 5-10 mg/kgc., I.M., I.V. oc septic

Piretrin 0.09 % aspersiuni pe animal timp de 5 minute, apoi se ine în ap pentru 30 minute pu ele reptilelor

Seleniu 0,028 mg/kgc, S.C., I.M. Miopatia iguanelor Sulfadiazin de argint Topic oral i cutanat În boala gurii putrede la arpe Sulfat de streptomicin 5-110/kgc i.m., topic Afec iuni cutanate i infec ii

Sulfadiazin 75 mg/kgc 1 dat /zi (ziua I); 45 mg/kgc/zi (zilele II-VI) P.O. Coccidioz intestinal i biliar

25 mg/kgc p.o., 1 dat /zi pentru 7 zile erpi

Sulfadimetoxin

75 mg/kgc., 1 dat /zi (ziua I) apoi 45 mg/kgc., (zilele II-IV), P.O., I.M., S.C. Coccidioz intestinal i biliar

30 mg/kgc 1 dat /zi (ziua I) apoi 15 mg/kgc., pentru 3 zile, I.M. erpi

Sulfametazin 75 mg/kgc 1 dat /zi (ziua I) apoi 45 mg/kgc (zilele II-VI), P.O., I.V., I.M. Coccidioz intestinal i biliar

25 mg/kgc., 1 dat /zi timp de 1 s pt mân erpi

Sulfaquinoxalin 75 mg/kgc 1 dat /zi (ziua I) apoi 40 mg/kgc (zilele II-VII), P.O., I.M., I.V. erpi

Tetraciclin 10 mg/kg 1 dat /zi P.O.; 25-50 mg 1-2 ori/zi, P.O., I.M., S.C. erpi, crocodili

Tiabendazol 50-100 mg/kgc., repetat la 2 s pt mâni P.O. Nematodoze

Tobramicin 2,5 mg/kgc la 72 h, I.M. erpi, crocodili 2,5 mg/kg x 2 ori/zi, I.M. Cameleoni

Tolnafta i 1% crem x aplica ii x 2 ori/zi topic Dermatite micotice erpi

Trimetoprim + sulfadiazin sau sulfadoxin sau sulfametoxazol

15 mg/kgc., 1-2 ori/zi, P.O. sau 30 mg/kgc., 1 dat / zi, P.O., S.C., I.M. sau 15-30 mg/kgc., 1 dat / zi, pentru 2 zile apoi tot a doua zi timp de 3 s pt mâni, I.M., S.C.

Afec iunile urechii medii la broa tele estoase

30-60 mg/kgc., 1 dat /zi pentru 2 luni, P.O. Reduce infesta iile cu criptosporidii la erpi

Tilozin 5 mg/kgc., 1 dat /zi 60 zile, I.M. 25 mg/kgc., 1 dat /zi, P.O., I.M. Infec ii generale

Vitamina A

10.000-11.000 UI/kgc doz unic I.M., S.C. Hipovitaminoz la chelonieni 2.000 UI/kgc., 1 dat /s pt., 4-6 s pt mâni, S.C. Broa te estoase de uscat

5 UI /10 g i.m., S.C. sau 2000 UI/kgc. o dat /zi, tot a 3-a zi, 2 s pt. I.M., S.C. sau 10.000 UI/300 g (doz atac) apoi 20.000 UI s pt. 2-3 trat. P.O.

Broa te estoase mari

Vitamina B complex 0,5 ml/kgc., P.O. sau 0,25-0,50 ml/kgc. I.M., S.C., I.V.

Supliment nutri ional, stimulent pentru apetit

Vitamina B1 (tiamina) 0,2 mg/kgc., S.C., I.M. 1,5 mg/kgc., 1 dat /zi, timp de 2 s pt mâni Hipovitaminoz

Vitamina B12 (ciancobalamina)

50 g/kgc., S.C., I.M. 10 - 2500 mg, I.M. (în func ie de greutate) Hipovitaminoz

Vitamina C 10-25 mg/kgc., I.M., S.C.,100-250 mg/kgc., I.M. Hipovitaminoz

Vitamina D3 1500/1650 UI – kgc doz unic , I.M. 7500 UI la 2 s pt mâni cât e nevoie, I.M.

Hipovitaminoza D Broa te estoase

Vitamina E 50-100 mg/kgc (cât e nevoie), I.M. Distrofie nutri ional i

muscular

50-800 UI/kgc., 1-3 ori/s pt mân , I.M. Steatit la chelonieni acvatici i crocodilieni

Vitamina K 0,25/0,50 mg/kgc., I.M. Deficien a vit. K la crocodili, în producerea factorilor coagul rii

Bibliografie

1. Brander, G.C., Pugh,M.D., Bywater, R.J., Jenkins, W.L. (1991). Veterinary Applied Pharmacology and Therapeutics, 5th Ed., Bailiere Tindal, London.

2. Cristina, R.T. (2004). Ghid de dozaj i teste de farmacologie veterinar , Ed. II. Ed. Brumar Timi oara.

Adina Faur (Baias) et al. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

56


57

Principii în eutanasia animalelor de laborator folosite în cercetarea medical

Guidelines for euthanasia of laboratory animals used in biomedical research

Adina Baias, Romeo T. Cristina, Viorica Chiurciu Facultatea de Medicin Veterinar Timi oara

Cuvinte cheie: eutanasie, dioxid de carbon, barbiturice Keywords: euthanasia, carbon dioxide, barbiturates

Rezumat

Animalele de laborator sunt folosite în cercetarea din mai multe domenii ale tiin ei, dar, mai ales în biologie, medicin i medicin veterinar . Majoritate animalelor de laborator ce iau parte la cercet ri sunt folosite ca modele experimentale pentru a înlocui corpul uman în cercet rile privind siguran a produselor farmacologice sau biologice,în studii realizate pentru mai buna cunoa tere a proceselor oncologice, toxicologice, genetice sau chiar a tehnicilor chirurgicale. Protocoalele experimentale includ etapa în care animalele sunt eutanasiate, fie pentru a preleva organe i esuturi, fie pentru a nu supune animalele la durere i suferin inutil (humane endpoints), fie pentru a marca terminarea experimentului. Tehnicile de eutanasie au ca rezultat pierderea rapid a cuno tin ei urmat de stop cardiac, stop respirator i încetarea func iei cerebrale. În prezent sunt acceptate ca tehnici de eutanasie folosirea mijloacelor chimice (inhalarea de dioxid de carbon, de azot sau de argon, injectarea cu supradoze de anestezice) sau mijloace fizice (decapitarea, dislocarea cervical , asomarea, împu carea cu glon liber sau utilizarea tijelor perforante). Indiferent de metoda folosit trebuie respectate principiile deontologice ale medicinii veterinare.

Abstract

Laboratory animals are used in several fields of science research, especially in biology, medicine and veterinary medicine. The majority of laboratory animals used in research are experimental models that replace the human body in study regarding pharmacological or biological safety products, studies conducted for a better understanding of oncologic processes, toxicology, genetic studies or even new surgical techniques. Experimental protocols include a stage in which animals are euthanized in order to remove organs and tissues, or for no unnecessary pain and suffering of animals (humane endpoints) or to mark the end of research. The result of euthanasia techniques is a rapid loss of consciousness followed by cardiac arrest, respiratory arrest and disruption of brain activity. Nowadays, the accepted euthanasia techniques can use chemicals (inhalant agents like: carbon dioxide, nitrogen or argon, overdoses of injectable anesthetics) or physical methods (decapitation, cervical spine dislocation, stunning, gunshot, pitching).

Eutanasia este o etap necesar i

planificabil la sfâr itul unui protocol experimental sau este o modalitate de a înceta durerea i suferin a ce nu pot fi alinate cu ajutorul analgezicelor, sedativelor sau a altor procedee terapeutice.

Termenul de eutanasie deriv din cuvântele grece ti “eu” ce înseamn "bine" i "thanatos" cu semnifica ia de "moarte".

O "moarte bun " ar fi o moarte care survine cu minim durere i suferin [5].

adar, eutanasia înseamn folosirea unor procedee care permit suprimarea vie ii urmate de moartea u oar , lipsit de durere [2].

Tehnicile de eutanasie trebuie s aib ca rezultat o pierdere rapid a cuno tin ei urmat de stop cardiac sau stop respirator i în final încetarea func iei cerebrale. Suplimentar, tehnica trebuie s minimalizeze suferin a i

anxietatea prin care trece animalul anterior pierderii cuno tin ei.

Este cunoscut faptul c nu întotdeauna se poate ajunge la absen a durerii i a suferin ei [5, 6].

Alegerea celei mai potrivite metode de eutanasie depinde de: specie, num rul animalelor, criteriile economice i aparatura disponibil [6].

Indiferent de metoda folosit trebuie respectate principiile deontologice ale medicinii veterinare.

Caracteristicile unei tehnici eficiente i ideale de eutanasie sunt:

S nu provoace anxietate, reac ie de alarm , team , vocalize, spasme musculare sau semne clinice evidente; S nu provoace durere; S ac ioneze rapid; S fie eficient ;


58

S fie sigur ; S fie u or de aplicat de c tre personal

specializat; S fie acceptabil estetic; S fie practic ; S fie economic ; S nu polueze mediul; S nu cauzeze distrugeri tisulare [1].

Mijloacele folosite în eutanasia animalelor de laborator sunt fie de natur chimic (inhalatorie sau medicamentoas ), fie de natur fizic (tabel 1).

Directiva 2010/63/UE privind protec ia animalelor utilizate în scopuri tiin ifice recomand mai multe mijloace de eutanasie pentru animalele folosite în cercet ri (tabel 2).

Dioxidul de carbon Aerul atmosferic con ine în propor ie de

0,04% dioxid de carbon (CO2), care este mai greu decât aerul i aproape inodor.

Inhalarea de CO2 la o concentra ie de 7,5% reduce pragul durerii i are un efect anestezic rapid.

La concentra ii de 30-40% CO2 în oxigen, anestezia este indus în decurs de 1-2 minute, de obicei f a provoca grea sau vom animalului. Semnele unei anestezii puternice eficiente cu CO2 sunt asem toare cu cele provocate de anestezia profund chirurgical , precum pierderea reflexelor palpebrale [5].

La pisici, inhalarea de CO2 în concentra ie de 60% provoac pierderea cuno tin ei în 45 de secunde i stopul cardiac se instaleaz în cinci minute.

Dioxidul de carbon este folosit cu succes în eutanasia grupurilor de animale mici de laborator, cum sunt oarecii, obolanii, cobaii,

inile sau iepurii [8]. Unele studii efectuate arat c inhalarea

de concentra ii mari de CO2 determin suferin fizic animalelor, precum iritarea mucoasei nazale datorat dizolv rii gazului în mediul umed.

La obolani, expunerea la concentra ii de 33% CO2 timp de un minut nu produce stres animalelor, neobservându-se cre teri ale concentra iilor serice de corticosteron sau glucoz . Studii realizate asupra puilor de o zi au relevat faptul c CO2 este un agent eficient de eutanasie. Inhalarea de CO2 a indus moarte

rilor în timp de cinci minute, prin suprimarea activit ii nervoase. Respira ia începe înc din timpul dezvolt rii embrionare, când CO2 are o concentra ie de 14%.

De aceea, concentra iile de CO2 folosite pentru eutanasia animalelor nou n scute i a puilor în primele zile de via trebuie s fie mult mai mari. S-a constatat c este eficient o concentra ie de 60-70% CO2, timp de cinci minute [5].

Dioxidul de carbon se folose te în spa ii special destinate pentru eutanasia animalelor de laborator.

Avantaje: Efectele deprimante, analgezice i

anestezice ale CO2 sunt bine stabilite. Dioxidul de carbon nu este scump,

este neinflamabil, neexploziv i prezint risc redus pentru personalul ce efectueaz eutanasia, dac se utilizeaz echipament adecvat.

Dezavantaje: Deoarece CO2 este mai greu decât

aerul, umplerea incomplet a unei camere de eutanasie permite animalelor s î i ridice capul i la concentra ii mai mari i s evite astfel

expunerea la acest agent. Recomand ri: Dioxidul de carbon este un agent inhalant

folosit frecvent pentru eutanasia roz toarelor folosite în cercetarea medical .

Sursa recomandat de CO2 este sub form comprimat în cilindri, deoarece se poate controla cu precizie aportul de gaz în camera de eutanasiere. Pentru un singur animal în camer , rata optim trebuie s fie de cel pu in 20% din volumul camerei/minut.

Pierderea cuno tin ei este indus mai rapid fie prin expunerea animalelor la o concentra ie de 70% CO2, fie prin pre-umplerea camerei de eutanasiere cu CO2.

Dup moartea aparent a animalelor, gazul trebuie men inut înc un minut în spa iul respectiv [5].

Tabel 1. Mijloace utilizate în eutanasia animalelor de

laborator Chimice Fizice

Dioxid de carbon Decapitare Gaze inerte (Ar,N2) Dislocare cervical

Supradoz de anestezic (deriva i barbiturici) Asomare

Împu care cu glon liber cu ajutorul unor carabine

Tij perforant

Înainte de a realiza eutanasia este important s se recunoasc simptomele fricii, suferin ei, stresului, care sunt specifice fiec rei specii i care se manifest prin încercarea de a evada din cu , agresivitate, imobilitate postural , urinare i defecare. Prin urmare,


59

animalele nu trebuie s fie în aceea i înc pere cu animalele ce urmez s fie eutanasiate, mai ales dac sunt din aceea i specie.

De obicei, tehnica de eutanasie cere o conten ionare ferm a animalelor, tocmai pentru a le reduce durerea, frica, suferin a i axietatea.

Adesea, manipularea cu grij i blânde e a animalelor are un efect de lini tire [3, 8].

Mijloacele chimice folosite în eutanasia animalelor de laborator folosesc tehnici inhalatorii (dioxid de carbon, azot sau argon) sau administrarea de produse medicamentoase (deriva i ai acidului barbituric).

Tabel 2. Metode recomandate de eutanasie, în func ie de specia de animale folosite în cercetare, conform

Directivei 2010/63/UE Specia Metoda de eutanasie

Pe ti supradoz de anestezic, asomare Amfibieni supradoz de anestezic, asomare

Reptile supradoz de anestezic, tij perforant , împu care*

ri supradoz de anestezic,dislocare cervical , decapitare, asomare Roz toare supradoz de anestezic, dioxid de carbon, dislocare cervical , decapitare

Iepuri supradoz de anestezic, dislocare cervical , decapitare Câini, pisici, dihori, vulpi supradoz de anestezic, asomare, împu care*

Mamifere mari supradoz de anestezic, asomare, gaze inerte, împu care* Primate neumane supradoz de anestezic

* Se utilizeaz numai în condi ii de teren, de c tre tr tori experimenta i, atunci când alte metode nu sunt disponibile

Azotul i argonul Azotul (N2) i argonul (Ar) sunt gaze

incolore, inerte, neinflamabile i neexplozive. Azotul reprezint 78% din aerul

atmosferic, în timp ce argonul are o pondere mult mai mic , doar 1% în atmosfer .

Eutanasia este indus prin plasarea animalului într-o camer de eutanasie dup ce aceasta a fost pre-umplut cu azot sau argon sau în care se introduce rapid gazul.

Raportul N2/Ar înlocuie te oxigenul, inducând moartea prin hipoxie [5, 8].

Directiva 2010/63/UE privind protec ia animalelor utilizate în scopuri tiin ifice permite folosirea azotului i argonului în eutanasia suinelor.

Studiile efectuate pe porci au ar tat c tolereaz respirarea unui aer ce are în compozi ie 90% Ar i 2%O2.

Avantaje: Azotul i argonul sunt disponibile sub

form de gaze comprimate. Riscul expunerii personalului e minim.

Dezavantaje: Pierderea cuno tin ei este precedat

de hipoxie i stimularea ventila iei, ceea ce poate provoca suferin animalului.

Restabilirea unei concentra ii sc zute de O2 (ex. 6% sau mai mult) în camera de eutanasiere influen eaz negativ procedeul.

Recomand ri: Aceast tehnic este folosit doar în

eutanasierea porcilor.

Deriva ii acidului barbituric Barbitalul i fenobarbitalul au fost primele

barbiturice folosite în medicin pentru anestezie. Ac iunea principal a substan elor barbiturice se manifest asupra sistemului nervos central pe care îl depreseaz .

Gradul de depresie depinde de doz , timpul necesar manifest rii efectului, durata de ac iune i metoda de administrare.

Barbituricele reduc aportul de oxigen la nivelul creierului cu pân la 55%, încetinind transmiterea impulsului nervos [2].

În caz de supradoz , anestezia profund progreseaz pân la apnee, depresia centrului respirator, urmat de stop cardiac.

Toate derivatele acidului barbituric folosite pentru anestezie sunt acceptabile în cazul eutanasiei atunci când sunt administrate intravenos.

Debutul ac iunii lor este rapid i pierderea cuno tin ei indus de barbiturice are ca rezultat o durere minim sau trec toare, atunci când este asociat cu venopunctura [8].

Avantaje: Un prim avantaj al barbituricelor este

reprezentat de viteza de ac iune. Acest efect depinde de doz , concentra ie, calea de administrare i rata inject rii.

Barbituricele induc u or eutanasia, cu un minim disconfort pentru animal.

Barbituricele sunt mai ieftine decât al i agen i de eutanasie.

Dezavantaje:


60

Injectarea intravenoas este necesar pentru a ob ine cele mai bune rezultate i aceasta necesit personal calificat.

Fiecare animal trebuie conten ionat. Trebuie respectat legisla ia în vigoare

referitoare la folosirea barbituricelor. La animalele incon tiente poate ap rea

un gâfâit terminal inestetic. Recomand ri:

Avantajele folosirii barbituricelor în eutanasia animalelor mici sunt de departe mai importante decât dezavantajele.

Injectarea intravenoas a deriva ilor acidului barbituric constituie metoda preferabil în eutanasia animalelor de laborator.

Injectarea intraperitoneal poate fi folosit în situa iile în care o injec ie intravenoas nu se poate realiza.

Tabel 3. Calea de administrare a unor agen i medicamento i folosi i în eutanasia speciilor

de animale folosite frecvent în cercetare Specia oarece obolan Hamster Cobai Iepure Pisic Câine

Supradoz de pentobarbital de sodiu A(i.p.) A

(i.p.) A

(i.p.) A

(i.p.) A

(i.p; i.v.) A

(i.p; i.v.) A

(i.p; i.v.)

Supradoz de ketamin A (i.m.,i.p.)

A (i.m.,i.p.)

A (i.m.,i.p.)

A (i.m.,i.p.)

A (i.m.,i.p)

A (i.m.,i.p.)

A (i.m.,i.p.)

Supradoz de cloralhidrat NR NR NR NR A (i.v)

A (i.v)

A (i.v)

Supradoz de thiopental de sodiu

A (i.p.)

A (i.p.)

A (i.p.)

A (i.p.)

A (i.v.)

A (i.v.)

A (i.p.)

Legenda: A, metod acceptat , NR, metod nerecomandat , i.p., intraperitoneal, i.m., intramuscular, i.v., intravenos

Agen i de eutanasie care con in compu ii ai pentobarbitalului

Câteva produse pentru eutanasie sunt

formulate special, con inând un derivat al acidului barbituric (de obicei, pentobarbitalul de sodiu), agen i anestezian i sau agen i care metabolizeaz pentobarbitalul.

De i unii dintre ace ti aditivi sunt slabi cardiotoxici, efectul farmacologic este inconsecvent [5, 8].

Propriet ile farmacologice i recomand rile referitoare la asocia iile folosite, precum combinarea produselor ce con in pentobarbital de sodiu cu lidocain sau fenitoin nu se pot schimba cu cele ale deriva ilor puri ai acidului barbituric.

O combina ie de pentobarbital cu un agent blocant muscular nu este acceptabil ca agent de eutanasie [8].

Pentobarbitalul de sodiu Se g se te în solu ii cu o concentra ie de

60 mg/ml. În eutanasia animalelor mici de laborator ( oareci, obolani, cobai sau hamsteri) se recomand aplicarea lui prin injectare intraperitoneal . În eutanasia oarecilor i a obolanilor se folose te în doz

de 10-15 mg/100g greutate corporal , iar pentru cobai i hamsteri în doz de 90 mg/kg.

Pentobarbitalul de sodiu administrat peritoneal în concentra ie mai mare de 350-400 mg/ml produce iritarea peritoneului,

implicit i durere animalului, datorit alcalinit ii crescute a solu iei [8].

Pentobarbitalul de sodiu la iepuri se folose te în doz de 60 mg/kg administrat intravenos sau intraperitoneal.

La câini i pisici doza de pentobarbital de sodiu este de 150 mg/kg în administrare intravenoas sau intraperitoneal [8].

În eutanasia animalelor de laborator, ketamina, thiopentalul de sodiu se folosesc în doz de cinci ori mai mare decât doza folosit pentru anestezie[8].

Cloralhidratul Clorarhidratul deprim încet creierul, ca

atare, conten ia poate reprezenta o problem la animalele de talie mare. Moartea este produs prin hipoxie, ca rezultat al depresiei centrului respirator i poate fi precedat de spasme musculare i vocalize [8].

Recomand ri: Clorarhidratul este condi ionat

acceptabil pentru eutanasia animalelor mari numai administrat intravenos i numai dup sedarea animalului.

Nu este acceptat ca agent medicamentos eutanasiant la oarece, obolan, hamster i cobai.

Metode fizice de eutanasie Metodele fizice de eutanasie a animalelor

de laborator includ: dislocarea cervical , decapitarea, asomarea electric , tija perforant


61

i împu carea. Unele dintre aceste metode cauzeaz mai pu in team sau anxietate, dar unele dintre ele sunt mai rapide sau nu provoac durere decât alte forme de eutanasie.

Decapitarea Decapitarea este cea mai frecvent

metod în eutanasia roz toarelor i a iepurilor. Aceast metod asigur recuperarea esuturilor i a lichidelor corporale f a fi contaminate chimic.

În cazul cercet rilor pe sistem nervos central furnizeaz estul cerebral nedistrus anatomic. De i s-a demonstrat c activitatea cerebral persist timp de 13-14 secunde dup decapitare, studii recente au indicat faptul c aceast activitate nu interfereaz cu capacitatea de a sim i durerea ci cu pierderea rapid a con tiin ei [5, 7, 8].

Pentru a realiza decapitarea se folosesc ghilotine care realizeaz decapitarea uniform i rapid (fig.1).

Avantaje: Decapitarea este o tehnic ce asigur

pierderea rapid a con tiin ei. Nu contamineaz chimic esuturile. Se realizeaz rapid.

Dezavantaje: Manipularea i conten ia necesar pot

provoca suferin animalelor. Interpretarea prezen ei activit ii

cerebrale dup decapitare creeaz o serie de controverse.

Personalul care execut aceast tehnic trebuie s cunoasc riscul inerent al ghilotinei i s ia m suri de precau ie.

Decapitarea poate fi nepl cut estetic pentru personalul ce execut tehnica.

Fig.1. Decapitare (model de ghilotin ) Sursa: Aurora Brønstad, Euthanasia of laboratory

animals - killing

Dislocarea cervical Dislocarea cervical se folose te în

eutanasierea p rilor, a roz toarelor i a iepurilor tineri. Pentru oareci i obolani,

degetul mare i ar torul trebuie plasate pe fiecare parte a gâtului sau alternativ se poate folosi presiunea unei tije la baza craniului.

Cu cealalt mân , baza cozii sau membrele posterioare se trag repede producând separarea vertebrelor cervicale de craniu (fig. 2).

Aceast tehnic nu se poate folosi roz toarele care au o greutate mai mare de 200 g.

La cobai i hamsteri tehnica se realizeaz dificil datorit structurii anatomice diferite: gât scurt i structura osoas acoperit de o mas de mu chi bine dezvolta i.

Pentru iepurii tineri, capul este inut cu o mân i membrele posterioare cu cealalt . Animalul este întins i capul este hiperextins i

sucit dorsal pentru a separa prima vertebr cervical de craniu.

La p ri, dislocarea cervical prin întindere reprezint o metod comun de eutanasie în mas , dar pierderea cuno tiin ei poate s nu fie instantanee [5, 7, 8].

Avantaje: Dislocarea cervical este o tehnic ce

permite pierderea rapid a cuno tin ei. Nu contamineaz chimic esuturile. Se realizeaz rapid.

Dezavantaje: Dislocarea cervical poate fi nepl cut

estetic pentru personal. Persisten a activit ii cerebrale dup

dislocarea cerebral . Se folose te doar la p ri, roz toare

i iepuri tineri. Recomand ri: Dislocarea cervical manual

reprezint o tehnic uman de eutanasie a puilor, p rilor, oarecilor, obolanilor ce cânt resc mai pu in de 200 g i a iepurilor sub 1 kg. La animalele care au masa muscular mai bine dezvoltat în regiunea cervical dislocarea cervical manual e mai dificil [4].

Fig.2. Dislocare cervical

Sursa: Aurora Brønstad, Euthanasia of laboratory animals - killing

Asomarea


62

Ca metod de eutanasie, asomarea poate fi folosit pentru eutanasia pe tilor, amfibienilor, iepurilor, câinilor, pisicilor, dihorilor sau a mamiferelor mari folosite în cercet rile tiin ifice.

Asomarea se realizeaz fie prin lovire la nivelul capului, prin folosirea unui bol nonpenetrant, fie prin utilizarea curentului electric. Asomarea trebuie urmat de dilatare pupilar , r spuns de clipire i pierderea coordon rii mi rilor [5].

Asomarea prin lovire la nivelul capului se folose te la animalele de laborator ce au craniul sub ire.

Bol ul captiv nonpenetrant este folosit pentru a induce pierderea cuno tin ei la mamiferele mari, iar asomarea electric este utilizabil în asomarea pe tilor i amfibienilor [7].

Asomarea electric efectuat la câini, pisici sau dihori trebuie obligatoriu urmat de metode care s induc fibrila ie cardiac i moartea animalelor [4].

Împu carea Împu carea reprezint o metod de

eutanasie pentru reptile, mamifere mari, câini, pisici, dihori sau vulpi, dac nu sunt disponibile alte tehnici.

Aceast tehnic trebuie realizat doar în condi ii de teren i numai de c tre persoane bine preg tite i avizate în acest scop [5].

Avantaje: Pierderea cuno tin ei este instantanee,

dac proiectilul distruge majoritar creierul. Dezavantaje: Poate fi periculoas pentru personal. Nepl cut estetic. În condi ii de teren poate fi dificil s se

ocheasc punctele vitale. Recomand ri: Când nu se pot folosi alte metode, un foc

de arm efectuat cu acurate e poate reprezenta o metod acceptabil condi ionat de eutanasie.

Tija perforant În general, folosirea tijei perforante, care

sec ioneaz m duva spin rii, este o tehnic prin care se eutanasiaz un animal ce a devenit incon tient prin alte tehnici.

Pentru unele animale, precum broa tele, ce au caracteristici anatomice ce faciliteaz accesul u or la sistemul nervos central, metoda poate fi folosit ca unic mijloc de

eutanasie, dar o supradoz de anestezic reprezint o metod mai potrivit [5].

Eutanasia animalelor folosite în

cercetarea biomedical este o etap dificil din punct de vedere emo ional pentru personalul veterinar i cercet torii, deoarece tehnica este realizat frecvent i repetitiv i, uneori, personalul se ata eaz de animalele ce urmeaz a fi eutanasiate.

Totu i, manopera trebuie s fie realizat în cele mai bune condi ii i prin mijloace adecvate, pentru a nu supune animalele la stres i suferin suplimentar .

Bibliografie

1. Aurora Brønstad, Euthanasia of laboratory animals – killing animals http://www.uib.no/dyreavd/handouts/euthanasi.pdf

2. Cristina R. T. (2006) - Introducere în Farmacologia i Terapia Veterinar , Solness, Timi oara, pp. 199-

209 3. Georgiana Tauser (2003) - Bioethical principles

concerning laboratory animals' use for biomedical research, Revista Romana de Bioetica, Vol. 1, no. 2

4. Directiva 2010/63/UE a Parlamentului European i a Consiliului din 22 septembrie 2010 privind protec ia animalelor utilizate în scopuri tiin ifice. L 276/34 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

5. Hot rârea nr.19/01.07.2011 adoptat de c tre Consiliul Na ional al Colegiului Medicilor Veterinari din România. Buletin Informativ, 2011, nr.11, 9-53

6. Guide For Ethical Evaluation of Experiments using Laboratory Animals (2009). Edited by: The Ministry of Higher Education and Research; The Ministry of Agriculture and Fisheries, GRICOR, France.

7. Guidelines on Pain, Analgesia, Anaesthesia and Euthanasia in Common Laboratory Animals. Prepared for the Animal Subjects Ethics Sub-committee of The Hong Kong Polytechnic University. http://www.lasec.cuhk.edu.hk/Guidelines/guidelines on pain, analgesia, anaesthesia and euthanasia in common lab animals

8. Report of the AVMA Panel on Euthanasia (1993). J. Am. Vet. Med. Assoc. 202:229-249.

Mihai ifrea et al. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

63

Lucr ri originale / Original papers


64

Testarea eficacit ii produselor Rombendazol 10% (Romvac) i Fasinex (Novartis) în infesta ia natural cu Fasciola hepatica la ovinele din

Bilbor, jude ul Harghita

Terapeutic eficacity testing of Rombendazol 10% (Romvac) and Fasinex (Novartis) in natural infestation with Fasciola hepatica at sheep from

Bilbor, Harghita County

M. ifrea¹, I. Oprescu², D. Indre², Mirela Imre², Gh. D bu ²

¹CSVA Bilbor, Harghita; ²Facultatea de Medicin Veterinar Timi oara

Cuvinte cheie: Fasinex, Rombendazol 10%, eficacitate, Fasciola hepatica. Keywords: Rombendazol 10%, Fasinex, efficacy, Fasciola hepatica

Rezumat

Studiul s-a derulat în perioada ianuarie-februarie 2008 pe un num r de 30 ovine din rasa igaie i urcan din localitatea Bilbor, jude ul Harghita. Animalele au fost distribuite întâmpl tor în trei grupuri (n=10): grupul A1 (tratat cu albendazol), grupul B1 (tratat cu triclabendazol) i grupul martor (M) – dozele administrate animalelor au fost cele recomandate de produc tor. Examenul coproscopic s-a efectuat în ziua 0 i 14, prin metodele recomandate de WAAVP, iar eficacitatea produselor antihelmintice s-a calculat dup rela ia Presidente. În urma experimentelor efectuate se poate concluziona c produsul Fasinex (triclabendazol) a avut o eficacitate de 98,35%, iar în cazul Rombendazol !0%, eficacitatea calculat a fost de 71,55%.

Abstract

The study was carried out between January -February 2008, on 30 sheep Tigaie and Turcana breeds from Bilbor, Harghita County. Animals were distributed randomly into three groups (n = 10): group A1 (treated with albendazole), group B1 (treated with triclabendazole) and control group (M) - the dosage used was the one recommended by the producer. Coproscopical examination was made on days 0 and 14 using the methods recommended by WAAVP and the efficacy was evaluated using Presidente relation. Investigations revealed an efficacy value of 98.35% for Fasinex and 71.55% for Rombendazol 10%.

Fascioloza este cea mai important

helmintoz hepatobiliar ce afecteaz rumeg toarele i care produce pierderi importante în efectivele de animale.

Diagnosticul precoce al fasciolozei creaz premisa unei interven ii prompte cu produsele cu spectru îngust, dar cu un înalt grad de eficien , astfel încât pierderile economice s fie minime.

Aplicarea unei terapii antifascioliene timpurii la animalele infestate asigur reducerea leziunilor organice i o cre tere a eficien ei tratamentului.

În experimentul derulat s-a urm rit eficacitatea unor produse antifascioliene folosite în mod curent de c tre medicii veterinari practicieni.

Prin cunoa terea acestor aspecte se încearc implementarea unor terapii adecvate zonei respective cu condi iile pedoclimatice proprii.

Materiale i metode

Impactul economic al fasciolozei este într-

o continu cre tere. Aceast boal cu extinc ie popula ional

poate fi rapid diagnosticat prin teste serologice i poate fi u or tratat prin substan ele antifascioliene specifice.

Experimentul s-a derulat în localitatea Bilbor, jude ul Harghita, în perioada ianuarie-februarie 2008, pe 30 ovine din rasa igaie i

urcan , sexul femel, vârsta 2-5 ani, animale ce apar ineau unor cresc tori particulari i la care, în anii preceden i, au fost remarcate cazuri de fascioloz cronic .

Animalele crotaliate i individualizate conform normelor în vigoare au fost distribuite aleator în trei loturi (n=10): lotul A1 (tratat cu albendazol), lotul B1 (tratat cu triclabendazol) i lotul martor (M).

Animalele lotului A1 fost tratate “per os” cu produsul Rombendazol 10% (Romvac


65

Company) în doz de 5 ml/animal/zi, timp de dou zile, ceea ce corespunde unei doze de 10 mg/kg g.c.

Lotul B1 a fost tratat cu produsul Fasinex (Novartis) în doz de 12 mg/kg g.c, administrat “per os”, doz unic .

Figura 1. Turma din care s-au extras ovinele parazitate cu Fasciola hepatica

În ziua 0 i 14, animalele au fost supuse

investiga iilor paraclinice: examen coproscopic prin metoda sp rilor succesive modificat de Charlier i col. (2008).

Probele de fecale au fost recoltate individual direct din rect în pahare de plastic, fiind individualizate i transportate la laboratorul de Boli parazitare al D.S.V.S.A. Harghita. Metodele paraclinice sunt pu in eficiente în forma clinic acut , îns în cazul evolu iei cronice se poate apela la metoda sp rilor succesive. Prin metoda aceasta se urm re te punerea în eviden a ou lor de Fasciola hepatica.

Figura 2. Aspectul probelor de fecale în lada izotermic

Metoda sp rilor succesive este o

metod fizic , ce se bazeaz pe diferen a de greutate dintre ou le de Fasciola hepatica i apa de robinet.

Aceast metod const în omogenizarea fecalelor examinate cu ap de robinet dup care con inutul omogenizat se strecoar printr-

o sit într-un cilindru gradat. Peste lichidul strecurat în cilindru se toarn ap pân la limita superioar i apoi se las în repaus astfel încât s se formeze un depozit.

Ulterior se decanteaz cu aten ie lichidul, a antrena depozitul format, dup care se

reumple cilindrul tot cu ap de robinet. Opera iunea de umplere i decantare a

lichidului se repet pân când coloana de ap este transparent , dup care din depozitul format pe preiau cu ajutorul unei pipete câteva pic turi care se pun într-o sticl de ceasornic sau pe o lam de sticl i se examineaz la microscop cu obiectivul 10 [4].

Figura 3. Recoltarea probelor direct din rectul ovinelor supuse studiului

În studiile recent efectuate în Belgia de

tre Charlier i col. (2008), cu privire la evaluarea coproscopic a fasciolozei la vi ei în sezonul de prim var i toamn , s-au folosit tehnicile de sedimentare-flota ie de 4g (SF4), respectiv 10g (SF10).

Prin aceste tehnici s-a determinat sensitivitatea (Se) i specificitatea (Sp), comparativ cu prezen a adul ilor de F. hepatica la examenul necropsic efectuat ulterior.

Rezultatele ob inute în ambele sezoane arat c în cazul metodei SF4 sensitivitatea a fost de 43%, iar specificitatea de 100%.

În cazul metodei SF10 rezultatul sensitivit ii a fost de 64%, iar a specificit ii de 93%.

Drept urmare am procedat la examenul coproscopical animalelor, folosind metoda aplicat de Charlier (tehnica de sedimentare-flota ie de 4 g-SF4).

Pentru a corela intensivitatea infesta iei animalelor, respectiv sensitivitatea i specificitatea metodei coproscopice s-au sacrificat post tratament, în ziua a 14-a, din fiecare lot de animale tratat câte un individ cu rezultat coproscopic pozitiv.


66

Calculul eficacit ii antihelminticelor utilizate s-a efectuat dup rela ia Presidente recomandat de W.A.A.V.P. Rela ia Presidente

(%): 1 - [T2/T1xC1/C2] x 100; unde:

T1 i T2 = O.P.G.lot tratat ziua 0 (T1) i ziua 14 (T2), C1 i C2 = O.P.G. lot control ziua 0 (C1) i ziua 12 (C2).

Rezultate i discu ii

Rezultatul examenului coproscopic prin metoda sedimentare-flota ie (SF4) la loturile de animale luate în studiu sunt redate în tabelul nr. 1.

Tabel 1 Rezultatele examenului coproscopic prin metoda sedimentare-flota ie (SF4)

la loturile de animale A1 i B1 în ziua 0

Lotul Rezultatul examenului coproscopic individual Anim. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

A1 1(+) 1 (+) 2 (++) 1(+) 1(+) 1(+) 1(+) 1(+) 1(+) 1(+) B1 1(+) 1(+) 1(+) 1(+) 1(+) 1(+) 1(+) 1(+) 1(+) 1(+) M 1(+) 1(+) 1(+) 2(+ +) 1(+) 1(+) 1(+) 1(+) 1(+) 2(++)

Legend : + - infesta ie slab (1ou/prob ); ++ - infesta ie u oar (1-5 ou / prob ); +++ - infesta ie medie (6-10 ou /prob ); ++++ - infesta ie sever (>15 ou /prob ).

Analiza rezultatelor examenului coproscopic prin metoda sedimentare-flota ie la animalele lotuilor A1 i B1 arat c din cele 10 animale ale lotului A1 la ase dintre acestea rezultatul a fost negativ, iar la alte patru animale infesta ia a fost slab , eviden iindu-se un singur ou de F. hepatica/prob .

La lotul B1 patru probe au fost negative, iar la alte ase a fost eviden iat un ou/prob examinat . Rezultatele tratamentului cu albendazol la ovinele lotului A1 infestate cu F. hepatica sunt redate în figura 4.

Figura 4. Eficacitatea (%) tratamentului cu albendazol la animalele lotului A1

Figura 4 exprim rezultatele tratamentului cu albendazol la animalele lotului A1.

Se poate observa c la dou dintre animalele lotului A1 (nr. 4 i 10) tratate cu albendazol, în ziua a 14, rezultatul examenului coproscopic a fost pozitiv, iar gradul infest rii s-a situat la nivelul celui din ziua 0.

În urma tratamentului efectuat cu albendazol (lotul A1), respectiv triclabendazol (lotul B1) la 14 zile post tratament s-au repetat investiga iile coprologice (metoda sp rilor succesive) (tab. 2 ).

Tabel 2 Rezultatele examenului coproscopic prin metoda sp rilor succesive

la loturile de animale A1 i B1 în ziua 14

Lot Rezultatul examenului coproscopic individual Anim. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

A1 0 0 0 1(+) 0 0 0 0 0 1(+) B1 0 0 0 0 0 0 0 1(+) 0 0 M 1(+) 1(+) 1(+) 1(+) 1(+) 1(+) 1(+) 1(+) 1(+) 1(+)

Legend : + - infesta ie slab (1ou/prob ); ++ - infesta ie u oar (1-5 ou / prob ); +++ - infesta ie medie (6-10 ou /prob ); ++++ - infesta ie sever (>15 ou /prob ).


67

Analiza tabelului arat c la animalele nr. 1 i 6 din lotul A1 probele s-au negativat dup tratamentul cu albendazol, iar la lotul B1 la dou animale din cele ase pozitive în ziua 0 nu s-au negativat probele.

Rezultatele ob inute în urma tratamentului cu albendazol, la ovinele infestate cu F. hepatica, arat c nu au o eficien ridicat i

folosirea în zon a produselor pe baz de albendazol a creat o stare de rezisten i la popula iile de trematozi hepatobiliari.

Rezultatele tratamentului cu triclabendazol la ovinele lotului B1 infestate cu F. hepatica sunt redate în figura 5.

Se poate observa faptul c la 14 zile post tratament dou animale (nr. 5 i 8) au prezentat o infesta ie u oar , celelalte fiind coproscopic negative.

Figura 5. Eficacitatea (%) tratamentului cu triclabendazol la animalele lotului B1

Aplicarea testului neparametric “hi p trat”

la animalele loturilor A1 i B1 arat c exist o corela ie între valorile monitorizate în ziua 0 i 14, fapt ce dovede te prezen a omogenit ii la aceste loturi.

La 14 zile de la administrarea medica iei specifice antifascioliene, din fiecare lot tratat (A1 i B1) au fost sacrificate câte o oaie, animale care au fost coproscopic pozitive.

În urma examenelor anatomopatologice efectuate, s-a constatat prezen a unei infrapopula ii de F. hepatica de cinci indivizi adul i la animalul din lotul A1.

La animalul sacrificat din lotul B1 a fost identificat o singur fasciol adult . Corelarea pozitivit ii coproscopice cu prezen a adul ilor de F. hepatica arat c metoda desedimentare-flota ie poate fi o metod de orientare pentru medicul veterinar practician.

Rezultatele ob inute în cazul celor dou loturi de animale investigate arat c în cazul metodei de sedimentare-flota ie (SF4) sensitivitatea a fost de 56%, iar specificitatea de 100%, valori apropiate de cele precizate în literatura de specialitate.

Pentru calculul eficacit ii tratamentului cu albendazol, la lotul A1, s-a uzitat rela ia sau formula Presidente.

Conform acestei formule rezultatul ob inut a fost de 71,55%.

La loturile tratate cu triclabendazol eficacitatea calculat dup rela ia Presidente a fost de 98,35% (lotul B1).

Concluzii

1. Valoarea eficacit ii tratamentului cu

triclabendazol la lotul B1 a fost de 98, 35%, produsul fiind socotit înalt eficient în tratamentul fasciolozei ovinelor.

2. La lotul A1 tratate cu albendazol, valoarea eficacit ii a fost de 71, 55%, fapt ce clasific produsul respectiv ca slab eficient în fascioloza ovin .

3. Testul “hi p trat” reliefeaz prezen a omogenit ii la loturile A1 i B1 luate în studiu.

Bibliografie

1. Cristina, R.T., 2006 – Introducere în farmacologia i

terapia veterinar . Editura Solness, Timi oara. 2. Charlier, J., Meulemeester, L., Claerebout, E.,

Williams, D., Vercruysse, J., 2008 – Qualitative and quantitative evaluation of coprological and serological techniques for the diagnosis of fasciolosis in cattle. Vet. Parasitol. 153 (1/2): 44-51.

3. Cosoroab , I., Cristina, R., 1995- Prevenirea i combaterea rezisten ei la antihelmintice. Rev. Rom. M.V., 5 (2): 109-118.

4. Cosoroab , I., bu , GH., Oprescu, I., Morariu, S. 2002- Diagnostic paraclinic i tehnici experimentale în parazitologie. Ed., Mirton, Timi oara.

5. D bu , GH., 2003- Controlul parazitologic în helmintozele ierbivorelor - partea I, Rev. Rom. Med. Vet., 13, 2, 70-81.

6. Indre, D., 2011- Cercet ri privind strategiile de control în trichostrongilidoze la ovine în vestul României, Tez de doctorat, USAMVB Timi oara.

7. Maes, L., Veys, P., Geerts, H., Chiarisoli, O., 2003- Essai de terrain du Closantel dans une stratégie de contrôle intégre de la fasciolose ovine. Revue Méd. Vét., 144: 781-786.

8. Martinez-Valladares, M., Cordero-Perez, C., Castanon-Ordonez, L., Famularo,M.R., Fernandez-Pato, F.A. 2010 - Efficacy of a moxidectin/triclabendazole formulation against mixed infections of Fasciola hepatica and gastrointestinal nematodes in sheep. Vet. Parasitol., 174: 166-169.

9. Montenegro, Vera., Velarde-Ibarra, F., Hernandez, E.L., Romero, H.Q., Bocanegra, R.C., Campos, A.H., Galvan, P.O. 2004- Efficacy of an experimental fasciolicide against immature and mature Fasciola hepatica in


68

artificially infected calves. Parasitol. Res. 92: 211-214.

10. Toner, E., Brennan, G.P., Hanna, R.E.B., Edgar, H.W., Faiweather, I., 2011- Tegumental surface changes in adult Fasciola hepatica in response to treatment in vivo with triclabndazole in the sheep host. Vet. Parasitol., 172, 3-4:238-248.

11. Wood, I.B.; Amaral, N.K.; Bairden, K.; Duncan, J.L.; Kassai, T.; Malone, J.B.; Pankavich, J.A.; Reinecke, R.; Slocombe, O.; Taylor, S.M.; Vercruysse, J., 1995- World Association for the Advancement of Veterinary Parasitology (W.A.A.V.P.) second edition of guidelines for evaluating the efficacy of anthelmintics in ruminant (bovine, ovine, caprine). Vet. Parasitol., 53, 181-213.


69

Juvenaes Alumni

Juvenaes Alumni Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

70

În cele ce urmeaz prezent m trei studen i doctoranzi apar in tori colii Doctorale de la Facultatea de Medicin Veterinar Timi oara

Curriculum vitae

Informa ii personale

Nume/Prenume HULEA, C LIN - IOAN Adresa 2, Str. Aron Pumnul, 510208, Alba Iulia, Romania Telefon 256 277177 Mobil: 0740-792763

Fax - E-mail [email protected]

Cet enia Român Data na terii 21 Iulie 1985, Alba Iulia, România

Sex Masculin Educa ie i formare

Perioada 2001-2005 Grupul colar agricol „Alexandru Borza”, Ciumbrud, jud.Alba

2005-2011 Facultatea de Medicin Veterinar Timi oara

2011 – prezent,Studii doctorale la disciplina Farmacologie Veterinar , FMV Timi oara

Calificarea / diploma ob inut Doctor medic veterinar

Domenii principale studiate / competen e dobândite

Lucrarea de diplom : “Determinarea influen ei infec iei cu Toxoplasma gondii prin metoda Elisa la suine în jude ele Arad i Cara -severin” sus inut public în Iulie 2011.

Numele i tipul institu iei de înv mânt / furnizorului de

formare

Universitatea de Agricultur i Medicin Veterinar a Banatului Timi oara

Aptitudini si competen e personale

Limba matern Român Limbi str ine cunoscute

Autoevaluare Comprehensiune Vorbit Scris

Nivel european (*) Abilit i de ascultare

Abilit i de citire Interac iune Exprimare

Limba francez Mediu Mediu Mediu Mediu Mediu Limba englez Mediu Mediu Mediu Mediu Mediu

(*) Cadrului european de referin pentru limbi Competen e i cuno tin e de

utilizare a calculatorului Word, Excel, PPT.

Activitate editorial : Trei lucr ri publicate BDI Stagii de preg tire:

Ungaria – Facultatea de Medicin Veterinar Budapesta, 2007; Austria – Facultatea de Medicin Veterinar Viena, 2008.

Asocia ii profesionale 2011 - Membru al Colegiului Medicilor Veterinari din Romania

Timisoara, 05/05/2012 Ioan Calin HULEA


71

Curriculum vitae


Nume/Prenume Adina Nicoleta Faur (Baias) Adresa Facultatea de Medicin Veterinar Timi oara, Calea Aradului

119, 300645, Timi oara, RO. Telefon 0040 744 971 762 E-mail [email protected]

Cet enia Român Data na terii 4 februarie 1983

Sex Feminin Experien a profesional

Perioada Octombrie 2007 – prezent Func ia sau postul ocupat Doctorand la FMVT

Principalele activit i si responsabilit i

Activitate de cercetare i didactic (Igiena mediului i a animalelor din octombrie 2007- februarie 2012 i din martie 2012- prezent Farmacie i farmacologie veterinar )

Numele i adresa angajatorului USAMVB Timi oara, 300645, Calea Aradului 119, România Tipul activit ii sau sectorul de

activitate Medicin veterinar

Perioada 2006 – 2007 Func ia sau postul ocupat Medic veterinar

Principalele activit i si responsabilit i

Consultan - vânzare produse de uz veterinar; Diagnosticul i tratamentul animalelor de companie; Recomandarea i aplicarea m surilor împotriva bolilor

medicale, parazitare i infec ioase; Vaccinarea i întocmirea certificatelor de s tate.

Numele i adresa angajatorului S.C. Kady Vet S.A. Tipul activit ii sau sectorul de

activitate Medicin veterinar

Educa ie i formare Perioada 13 – 17 februarie 2012

Calificarea / diploma ob inut Certificat de atestare


Auditori interni pentru sistemul de management integat calitate - siguran a alimentului (SR EN ISO 9001 i SR EN ISO 22000:2005)


formare Organismul de Certificare RINA SIMTEX-OC, Bucuresti

Perioada 13 – 15 iunie 2011 Calificarea / diploma ob inut Diplom de participare


Evaluare etic , Design experimental, Noi tehnologii în tiin a animalelor de laborator, Studiul experimental i modelele animale, Metode de reducere a num rului de animale destinate

cercet rii. Numele i tipul institu iei de înv mânt / furnizorului de

formare

The Laboratory Animal Science Association (LASA-Turkey) & International Council for Laboratory Animal Science (ICLAS) - Istanbul, Turcia

Perioada 14 – 17 iunie 2010 Calificarea / diploma ob inut Burs de studii cu Diplom de participare


72


Modele animale Evaluarea eficien ei i toxicit ii medicamentelor, Recunoa terea i raportarea adecvat a semnelor clinice de

boal la animalele de laborator, Impactul standardelor europene i globale de bun stare

animal , îmbun irea condi iilor de experimentare i utilizarea animalelor transgenice


formare The Federation of European Laboratory Animal Science

Associations - FELASA – Helsinki, Finlanda

Perioada 16-28.04.2008 Domenii principale studiate /

competen e dobândite Bioetica în tiin ele naturii


formare LLP Erasmus (Socrates), Perugia, Italia

Perioada 2001 – 2007 Calificarea / diploma ob inut Doctor medic veterinar / Diplom de licen Domenii principale studiate /

competen e dobândite Medicin veterinar


formare Facultatea de Medicin Veterinar Timi oara

Aptitudini i competen e personale

Limba matern Limba român Limbi str ine cunoscute Limba francez , limba englez

Autoevaluare În elegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversa ie

Discurs oral Exprimare scris

Limba francez excelent excelent excelent excelent foarte bine Limba englez excelent bine bine bine bine

Competen e i abilit i sociale

Abilit i de comunicare, spirit de echip , dinamic , comunicativ , sociabil . Adaptare la medii multiculturale: prin participare la simpozioane i seminarii organizate anual în cadrul universit ii, precum si la diferite workshop-uri, conferin e i cursuri interna ionale

Competen e i aptitudini tehnice

Capacitatea de a utiliza aparatura complex de laborator si diferite echipamente tehnice necesare în cadrul derul rii proiectelor de cercetare

Competen e i aptitudini de utilizare a calculatorului

Cuno tin e bune în utilizarea pachetului de programe Microsoft Office (Word, Excel, Power Point, Visio), Internet, Adobe Page-Maker

Permis de conducere Categoria B, 2005

05/05/2012

Drd. Adina Nicoleta Faur (Baias)


73

Curriculum vitae


Nume / Prenume MO NEANG CRINA-LAURA

Adres

USAMVB TIMISOARA, Facultatea de Medicin Veterinar Timi oara, Disc. Farmacologie i Farmacie Veterinar , Calea Aradului, 119, 300645, Timi oara

Telefon(oane) 256/277077 Mobil: 0748035830

E-mailuri [email protected] [email protected]

Na ionalitate Român Data na terii 25.08.1985

Sex Feminin

Domeniul ocupa ional Doctorand în Domeniul tiin e Medicale- Medicin Veterinar , la FMV Timi oara

Experien a profesional Perioada Septembrie 2010- prezent

Func ia sau postul ocupat Masterand cu frecven Numele i adresa angajatorului Facultatea de Medicin Veterinar Timi oara Tipul activit ii sau sectorul de

activitate Igien i Epidemiologie veterinar

Perioada Octombrie 2010- Martie 2012 Func ia sau postul ocupat Doctorand la zi cu frecven

Activit i i responsabilit i principale Cercetare

Numele i adresa angajatorului Facultatea de Medicin Veterinar Timi oara Tipul activit ii sau sectorul de

activitate Departamentul de Chirurgie

Perioada Martie 2012-prezent Func ia sau postul ocupat Doctorand la zi cu frecven

Activit i i responsabilit i principale Cercetare

Numele i adresa angajatorului Facultatea de Medicin Veterinar Timi oara Tipul activit ii sau sectorul de

activitate Departamentul de Farmacologie i Farmacie

Educa ie i formare Calificarea / diploma ob inut Doctor medic veterinar, Atestat în programare limbaj C++


formare Facultatea de Medicin Veterinar Timi oara


74

Aptitudini i competen e personale

Limba matern Român Limbai str in e cunoscute

Autoevaluare În elegere Vorbire Scriere

Nivel european(*) Ascultare Citire Participare la conversa ie

Discurs oral

Exprimare scris

Limba Englez C2 C2 C2 C2 C2 Limba Francez C1 C1 B2 B2 B2

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referin Pentru Limbi Str ine

Competen e i abilit i sociale Fire dinamic , spirit critic, capacitate managerial , atitudine pozitiv , perseveren i dorin de evolu ie în carier

Competen e i aptitudini tehnice Word, Excel, Power Point, C++, Visual FoxPro, Macromedia Dreamweaver

Competen e i aptitudini de utilizare a calculatorului Limbaj de programare C++, Visual FoxPro

Competen e i aptitudini artistice Pictura pe lemn i sticl

Lucr ri tiin ifice publicate

A comparative study of the bone defects healing in the dog – Igna C., Cotea C., Luca C., Vasile L., Onet C., Schuszler L., Dascalu R., Sabau M., Mo neang Crina, Lucr ri tiin ifice Medicin Veterinar Vol. XLIV, 2011, Timi oara.

Radiological aspects of bone healing under the influence of different types of fixation plates - C. Igna, C. Luca, Roxana Dascalu, Larisa Schuszler, M.Sabau, A. Sala, Crina Mo neang, Lucrari Stiintifice Vol. 54 Medicina Veterinara Nr.4, Pag 9-15,Iasi

Radiografic aspects of tibial defecs healing using decalcified egg peel- C.Luca, Roxana Dascalu, Larisa Schuszler, M.Sabau, A. Sala, Crina Mo neang, C. Igna, Lucrari Stiintifice Vol.54 Medicina Veterinara, Nr.3, Pag. 372-374, Iasi.

Long-bone fracture frequency in companion animals, Crina Mo neang, C. Igna, Lucr ri tiin ifice Medicin Veterinar Vol. XLV, 2012, Timi oara, in press.

Retrospective Analysis Of Body Temperature Dynamics In Normothermic Dogs Undergoing Surgery, Larisa Schuszler, A. Sala, Roxana Dasc lu, Crina Mo neang, Monica

ibian,C. Igna, Lucr ri tiin ifice Medicin Veterinar Vol. XLV, 2012, Timi oara – in press.

Main threats of pollution in swine farms, Crina Mo neang, R.T. Cristina, Lucr ri tiin ifice Medicin Veterinar , 2012, Ia i – in press.

Environmental impact of swine waste, Crina Mo neang, R. T. Cristina, Jurnal doctoral USAMVB Timi oara, 2012 in press.

Participare conferin e

Conferin a de Dezvoltare durabil , Poluare i Protec ia mediului, Universitatea de Vest Timi oara, Septembrie 2010. Workshop de Ecografia animalelor de companie, Modul 2011, Baia Mare, 5-6 Iunie 2011. Conferin a Interna ional de Oftalmologie veterinar , Szentes, Ungaria, 27 Octombrie 2011.

05/ 05 /2012

Drd. Crina Laura MO NEANG

Anun uri Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

75

Simpozion aniversar 50 de ani de medicin veterinar la Timisoara

Instruc iuni pentru Autori Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

76

Instruc iuni pentru autori Revista Medicamentul veterinar/Veterinary Drug (Med. Vet./Vet. Drug) este publica ia oficial a Asocia iei Na ionale a Fabrican ilor de Produse de Uz Veterinar din România (ANFPUVR) cu apari ie semestrial în lunile Mai i Decembrie.

Sunt a teptate spre publicare lucr ri din domenii conexe topicului acestei reviste, care s fie asimilabile urm toarelor:

a. Articole tiin ifice originale care s prezinte rezultate originale ale cercet rii fundamentale ale medicamentului sau conexe; extindere 4-6 pagini; rezumat, în englez , 200-300 cuvinte; 3-5 cuvinte cheie; 10-12 referin e bibliografice,

b. Sinteze, extindere maximum 8 pagini, rezumat, în englez , 200-300 cuvinte; 5-7 cuvinte cheie; referin e bibliografice conexe.

c. Rapoarte de caz, care s prezinte rezultate originale ale practicii terapeutice; extindere 1-3 pagini; rezumat, în englez , 100-200 cuvinte; 3-5 cuvinte cheie; 6-8 referin e bibliografice,

d. Comunic ri scurte, în care se poate face prezentarea unor rezultate par iale sau scurte observa ii punctuale din cadrul fazelor cercet rii tiin ifice sau a practicii curente veterinare, opinii tiin ifice etc, extindere 1-3 pagini; rezumat, în

englez , 100-200 cuvinte; 3-5 cuvinte cheie; f referin e bibliografice sau, excep ional, doar una - dou titluri strict legate de tematic .

e. Traduceri din literatura de specialitate, extindere 1-2 pagini; 3-5 cuvinte cheie; referin e bibliografice.

f. Anun uri i reclame, din domeniile conexe (apari ii editoriale, evenimente, prezent ri produse noi, agenda manifest rilor asocia iei etc).

Structura editorial i acoperirea tematic a publica iei

1. Legisla ia medicamentului veterinar, 2. Marketingul medicamentului veterinar, 3. Biotehnologia medicamentului, 4. Cercetarea medicamentului 5. Terapeutic veterinar 6. Varia

În vederea public rii i evalu rii prezentarea lucr rilor c tre secretariatul tiin ific se poate face personal, prin po pe adresa: Dr. Romeo Teodor Cristina (F.M.V. Timi oara, Calea Aradului 119, 300645, tel. 0256277140, fax. 0256277140, sau ca fi ier ata at, la adresa de e-mail: [email protected] Lucr rile vor fi supuse analizei peer-rewiew de

tre Comitetul tiin ific al revistei care are

secretariat zonale, cu notificarea autorilor (în cazul lucr rilor acceptate în forma final pentru publicare sau pentru scurte corecturi care se impun). Refuzarea unei lucr ri de la publicare nu este obligatoriu notificat autorului.

Întreaga responsabilitate privind autenticitatea, exactitatea i onestitatea datelor prezentate în materialele prezentate spre publicare revine exclusiv autorilor !

Copyright©

Legea Copyright-ului impune ca autorii s semneze un formular tipizat Copyright, prin care ace tia transfer c tre revist , reprezentat de Editorul ef, dreptul de publicare al materialului trimis. Autorii lucr rilor acceptate la publicare vor primi din partea editorului ef un formular foarte simplu în format Word, care va trebui completat, semnat i retrimis acestuia. La fel vor primi formulare i peer-review-erii.

Dup publicare, autorii vor putea folosi întotdeauna i oriunde, f nici un fel de notificare sau permisiune prealabil articolul propriu (mai pu in publicarea în aceea i form ), în conformitate cu deontologia redact rii lucr rilor tiin ifice, dar cu citarea ca surs primar de

publicare a revistei: Medicamentul veterinar / Veterinary drug

Instruc iuni de redactare a lucr rilor tiin ifice originale:

Num r pagini: în conformitate cu tipul de articol, Lucr rile: redactate în limba român sau englez , Rezumatul: obligatoriu în român i englez , font 9 arial Format pagin : tip pagina: A4 (29,7 x 21cm), Oglinda paginii: în cm top-2,5; left-2,5; right-2,5; bottom-2,5; gutter-0, Header/Footer: 1,23 cm., Paginare: centru – jos, Fonturi: Arial, cu diacriticele limbii române: ,â, î, , , , Â, Î, ,

Tabs-uri: 0,7 cm.

1. Titlul lucr rii: majuscule, bold, centrat, 12 pt., bilingv, mai întâi în limba român , apoi în englez .

2. Autorii: centrat 10 pt., bold, întâi prenumele, apoi numele de familie. Penumele b rba ilor - numai ini iala, prenumele femeilor – în întregime. Institu ia (sub autori imediat) de care apar ine fiecare autor (f prescurtari), centrat, 9 p. - când autorii apar in mai multor institu ii se marcheaz fiecare autor la sfâr itul numelui, cu un num r corespunz tor (ca exponent), fiecare num r va fi asociat unei institu ii. Exemplu:


77

STUDIUL EFICIEN EI UNOR PRODUSE QUINOLONICE

STUDIES ON SOME QUINOLONES EFFICACY

R.T. Cristina1, Eugenia Dumitrescu1, V. Teu dea2

1Facultatea de Medicin Veterinar Timi oara, 2Facultatea de Medicin Veterinar Bucure ti

3. Cuvinte cheie: aliniat stânga sus la un tab, 9 pt., nebolduit, italic, blingv, în limba român , apoi în limba englez , cât mai concis i într-o ordine logic .

Exemplu: Cuvinte cheie: quinolone, eficacitate, farmacodinamie Key words: quinolones, eficacy, pharmacodinamy

4. Rezumatul obligatoriu atât în limba engleza, (cu titlul: Abstract), cât i în limba român – bold, 9 p., centrat. - con inutul rezumatului, conform tip de articol, 9 pt., aliniat stânga – dreapta (justify)

5. Introducere – dac se impune, f titlu, aliniat stânga – dreapta (justify), 10,5 p.

6. Subtitlurile lucr rii: Material i metod , Rezultate i discu ii, Concluzii

Toate aceste subtitluri: cu majuscule, bold, centrat, 11 p., numerotate. Corpul textului lucr rii: 10,5p., aliniat stânga–dreapta (justify).

7. Mul umirile (Acknowledgements), dac este cazul, normal, centrat, italic, 8 p. - pot fi inscrise mul umiri la adresa unei anumite persoane, sponzor, sau se poate folosi formularea de tipul: „Lucrarea a fost realizat pe baza grantului nr..... ob inut de c tre.... din partea ... etc.”

8. Bibliografia: cu majuscule, bold, centrat, 10 p.: Con inutul: aliniat stânga – dreapta justify bold, 9 p., Redactarea bibliografiei se face în ordinea strict alfabetic a primului autor. Se vor scrie: - num rul curent; - autorii (bold): - primul autor -numele, apoi prenumele, apoi ceilal i autori. - la b rba i, doar ini iala prenumelui, - la femei, prenumele întreg; - anul în paranteze drepte, - denumirea publica iei citate, preferabil în întregime sau folosind prescurt rile consacrate în literatur , - pentru reviste: autor(i), anul apari iei denumirea articolului (normal), urmat de denumirea revistei (italic), volumul (cu bold), num rul (in paranteza [..]), paginile (normal); - pentru c i: autor(i), anul apari iei, denumirea c ii, capitolului, edi ie, editur , ora , (toate normal); - pentru teze: autor, anul apari iei, denumirea tezei, universitatea unde a fost sus inut , localitatea, (toate normal). - citarea autorilor, în ordinea din lucrare. - în cazul lucr rilor scrise cu litere slave, arabe, asiatice etc. va fi efectuat transcrierea în alfabetul arab.

Exemple: a. pentru c i: Cristina R.T. (2006). Introducere în farmacologia i terapia veterinara. Ed. Solness, Timi oara. b. Lucr ri tiin ifice:

Cernea, M., Cozma, V., Cristina Cernea, Sas, C., Anca M rculescu, (2004). Testarea in vitro a rezisten ei cyathostomelor la albendazol. Lucr. t., Med. Vet. Timi oara, 37, 357-360. c. Lucr rile unor congrese sau organiza ii: *** FEDESA (2000) – Antibiotics for animals. A FEDESA perspective on antibiotics, Animal Health and the Resistance Debate, vol. February: 6; *** EMEA Committee for Veterinary Medicinal Products – Doxycycline hyclate, Summary report (1), EMEA/MRL/270 /97- Final June 1997. d. site-uri web www.noahcompendium.co.uk J. Antimicrob. Chemother.(2003) www.jac.oupjournals.org/cgi/content/abstract/dkh007v1

Citarea autorilor sau a lucr rilor în text: - autorii vor fi citati in text intre paranteze simple, numele autorului fiind urmat de anul aparitiei lucr rii. - ex.: (Pa tea, 1990)[..]. - dac sunt doi autori, vor fi cita i ambii: ex. (Teu dea i Mitr nescu, 1999)[..].

- dac sunt mai mul i de doi: ex. (Taylor i col., 2004). - dac se face referire la un autor, care la rândul lui este citat de c tre alt autor: (Trif i col. cit. de Oros, 2006)[..]. - verifica i ca to i autorii din bibliografie s fie cita i în text i viceversa, to i autorii din text s apar la bibliografie. - citarea lucr rilor se face înscriind num rul de ordine al lucr rii (lucr rilor) în paranteze drepte, de regula, la sfâr itul frazei. ex.:„Aceste aspecte au fost relevate de numero i autori din literatura de specialitate [1, 3, 15, 33]”.

Italicele: se scriu obligatoriu cu italice: - cuvintele în limba latin : ad libitum, in vitro, in vivo, et al., per se, ad hoc, inter alia, inter se etc. - denumirile stiin ifice ale speciilor: Haemonchus contortus, Brachyspira spp., Datura stramonium, Candida albicans etc. - constante i necunoscute matematice, - prima folosire în text a unui termen special, - denumirile anatomice în limba latina: mu chiul latissimus dorsi, osul humerus, vena cava caudalis. nu se scriu obligatoriu cu italice: corpus luteum, via, N.B., i.m., i.v., s.c., post mortem, post partum etc.;

Liniu a de unire: - nu se recomand desp irea în silabe la cap tul rândului, ci scrierea cuvântului întreg. - poate fi utilizat dup prefixe: anti-estrogenic, pre-tratament, non-activ, post-partum,

Nerecomandabil - nu se admite limbajul echivoc, ne tiin ific i imprecis. - nu sunt recomandate expresii ca: „Un bine cunoscut cercet tor ...”„de la 10 la 12 ore” etc.

Parantezele: - se pot utiliza toate cele trei tipuri, f s existe o regul general .

Se scriu cu majuscul : - toate denumirile tiintifice ale speciilor, numele claselor, ordinelor i familiilor (bacteriene, virale, parazitare etc). - numele proprii ale persoanelor, institu iilor, - abrevierile. - numele bolilor nu vor fi capitalizate.


78

Numeralele: - se folosesc litere pentru numeralele de la unu la nou (ex.: doi, cinci, apte) i cifre peste nou (ex.: 10, 11, 231 etc.); - separarea zecimalelor: prin virgula în cazul redact rii în limba roman i prin punct, în cazul limbii engleze; - pentru numerele mari din text se vor adopta formul ri cât mai scurte, ex.: 10.000.000 / 107; - pentru înmul ire se foloseste semnul x; ex. 129 x 236, - pentru împ ire, semnul /. Exemplu: 129/236.

Unit ile de m sur : - se vor exprima conform standardelor intena ionale agreate i utilizate în literatura de specialitate. - exprimarea concentra iei i a compozi iei: se prefer exprimarea în moli (M sau mM) sau echivalen i (Eq sau mEq) (cu excep iile legate de procentul de mortalitate, exprimarea procentual (%) a solu iilor sau alte valori simple care se preteaz la aceast form de prezentare fiind folosit recomandabil în aceste situa ii).

Simbolurile: - conform standardelor matematice: ex. >,< ,=,±, , , , , , , etc.

- semnele statistice: ex. *P<0,05,**P>0,01,***P<0,001 etc.

Abrevierile: - vor fi cele standard ex: FSH, LH, ACTH, DNA, RNA, approx., I.U.- interna ional units; vs – versus etc.

Redactarea tabelelor: - tabelele vor fi concepute astfel încât s ocupe toat

imea oglinzii paginii, f s o dep easc . - dac un tabel trece pe pagina urm toare, el va fi precedat de o linie care s cuprind repetarea cap tului de tabel sau daca este de mari dimensiuni, acesta va fi inserat f cap de tabel pe fiecare pagin . - corpul de liter la tabele poate fi de 8 sau 9.

- numerotarea tabelelor se face aliniat dreapta, italic,astfel: Tabelul 1 - titlul tabelului va fi redactat în limba roman i în limba englez , bold, centrat. - numerotarea i titlul tabelelor vor fi redactate cu corpul de litera 10. - textul tabelului, în interiorul acestuia, va fi redactat de asemenea bilingv. - titlurile tabelelor s fie suficient de detaliate i f prescurt ri. - tabelele (ca i figurile) vor fi obligatoriu citate în text i comentate. - dac exist tabele care con in note, acestea, ca i legenda, se vor scrie imediat sub tabel.

Materialul ilustrativ: - este reprezenat de figuri (no iunea incluzând fotografii, desene, scheme, grafice etc.). - toate figurile vor fi prezentate în alb-negru sau color, cu un contrast cât mai bun. - dimensiunea acestora s nu dep easc ¼ din

imea oglinzii paginii. - numerotarea figurilor se face centrat, sub figur , cu bold: Fig. 1. - titlul, urmeaz dup numerotare, simplu, centrat, 10 pt., adnot rile din cadrul figurilor se vor face cu corpul liter 8. - numerotarea i textul figurilor vor fi redactate în limba român . - toate figurile vor fi citate în text ( i comentate).

Notele de subsol (footnotes) - acestea se vor marca cu cifre, m rimea fontului 8. - notele de pe o pagina trebuie s se reg seasc în subsolul paginii respective.

Head Editor Prof. dr. Romeo T. Cristina


79


80

S pt mâna Erasmus – la USAMVB Timisoara

În perioada 14-18 Mai la Timi oara se desf oar pt mâna Erasmus la USAMVB Timi oara, manifestare organizat cu ocazia împlinirii a 25 ani de activitate în cadrul programelor Tempus - Erasmus i 15 ani de LLP Erasmus în Romania.

Din partea conducerii au participat: Prof. dr. Gheorghe D bu , Prorector, Prof. dr. Viorel Herman, Decan FMVT, Conf. dr. Marcel Dancu, Prodecan FHS, etc.

La evenimentul desf surat în Aula USAMVB Timisoara au participat deopotriv studenti, doctoranzi i cadre didactice beneficiari ai burselor de mobilitate SMS/ SMP, precum i studen i i cadre didactice invitate.

La sesiunile de proiec ii s-a prezentat din experien a acumulat cu ocazia efectu rii acestor burse de studii i de predare.

Au prezentat materiale studen ii: Markovski Adela, Popescu Sorina, Sandor Renaldo, Pop Alexandru, Mathiu Darius, Dobay Gyongy, iar din partea cadrelor didactice implicate: Prof. dr. Romeo T. Cristina, Conf. Dr. Marius C. Pentea, Sef lucr. dr. Adrian Stancu, lect. Corina Abraham Barna, asist. Andreea Dr goescu,.

Manifestarea a suscitat interes fiind bine organizat i receptat în mediul academic timisean.

Au consemnat Conf. dr. Marius C. Pentea & Lect. Corina Abraham –Barna

Anun uri

Din via a Asocia iei Na ionale a Fabrican ilor de Produse ... · general din data de 04. 04. 2012....

Documents

Transcript of Din via a Asocia iei Na ionale a Fabrican ilor de Produse ... · general din data de 04. 04. 2012....