Ludmila Ulitkaia

Medeea$1 COp',r,|T eI

Traducere din rusd. deGABRIEI-A. RUSSO

HuftANrTAs{i ctisr1*-,

Daci nu ginem cont de sora mai mici, Aleksandra, plecati

la Moscovala sfarginrl anilor douizeci, Medeea Mendes, niscutiSinopli, era ultima grecoaici pur-sAnge dintr-o familie instalatl

din vremuri imemoriale pe girmul Tauridei inruditi cu Elada.

Era de asemenea ultima din familie care vorbea o limbi greaci.

aproximativi, tot atet de indepirtati de greaca noui pe cAt de

indepirtati e greaca veche de graiul pontic medieval pistratnumai in coloniile din Taurida.

Nu mai avea de mult cu cine si vorbeasci limba sonori gi

uzati. c;.re a dat o mulgime de termeni in filozofie 9i religie gi a

pistrat ln chip uimitor sensul propriu inigial al cuvintelor. $i azi

ln limba asta se spune la spilitorie - catharsis, la transport -metaphora 9i la masi - trapeza.

Grecii din genera;ia Medeei fie muriseri, fie fuseseri stri-mutagi, ea era singura rimasi in Crimeea din mila Domnului,ata socotea ea, dar 9i datoriti numelui de familie spaniol lisatmo;tenire de riposatul sog, un dentist evreu cu o fire tare veseli,

cu mici defecte extrem de vizibile gi cu calitiEi deosebite bine

ascunse.

Era viduvl de multi vreme, nu s-a mai miritat, a rimas cre-

dincioasi viduviei in vegminte negre, i se potrivea de minune.

in primii zece ani se imbricase numai ln negru, pe urmidurerea se mai inmuiase gi igi ingiduise mici piciEele sau buline

albe, lntotdeauna pe fond negru. Purta;alul negru infr;urat pe

cap nu asa cum il poarti rusoaicele, il lega cu doui noduri lungi,

unul ii atarna pe partea dreapti a tAmplei, celilalt, mult mai

lung, ii atarna pe umeri in mici pliuri, ascunzAndu-i gAtul plin

de zbArcituri.Avea ochii ciprui deschis, pielea fegei, inchisi la culoare 9i

uscati, fbcea si ea mici cute.

Cind stitea imbricati in halatul alb de chirurgie, inchis in

spate, in rama ferestruicii de la ghigeul registraturii spitalului

iin localitate, semina cu un Portret al lui Goya, dintre cele ne-

pictate vreodati.

Jinea toate registrele de la spital, aYea un scris mare 9i

libirgat, tot aga cum mitura cu pasi mari imprejurimile, 9i nu-i

.r" gi.u si se scoale duminica in zori, si parcurgi douizeci de

versie pini la Feodosia, si stea in picioare la liturghie ;i si se

intoarci seara acasi.

Pentru oamenii locului, Medeea flcea parte de mult timp

din peisaj. Daci nu stitea pe taburetul ei la ghigeul registraturii,

atunci cu sigurangi silueta ei intunecati putea fi zfuitd' fie pe

dealurile din est, fie pe coastele stAncoase de la vest de Colonie.

Nu mergea niciieri ftri rost, culegea salvie, cimbru, menti

salbatici, dracili, ciuperci, micege gi nu pierdea prilejul si adune

ceva agate, cristal de stinci depus tn gisturi sau monede vechi'

inchis; h culoare, de care e plin pimAntul ista gters, sceni ftristralucire a istoriei mondiale.

Cunogtea toati regiunea, 9i zona din apropiere, 9i cea aflati

la distanEi, a,ga cum gtia ce are in bufetul de acasi' Jinea minte

unde gi cdnd poate fi culeasi planta de care are nevoie, 9i nu

numai atdt, inregistra cum incet-lncet, de-a lungul zeclor de ani,

se schimbi\r.g-arrtul verde: menta silbatici invadeazd rApele

sipate primivara Pe Yersantul risiritean al muntelui Kian,

dracila moare de rnul care-i roade ramurile de jos, in schimb

cicoarea, in ofensiva subterani a ridicinilor ei, sufoci forile

delicate de primivari.Pimantul Crimeei frrsese intotdeauna mirinimos cu Medeea,

ii diruise mereu din comorile lui. De aceea ea inregistrase re-

cunoscitoare fiecare lucru gisit, laolaiti cu cele mai nelnsemnate

l0

schimbiri ale vremii, cu locul si cu senzagiile pe care le incercase

cAnd ftcuse descoperirea - incepdnd cu 1 iulie 1906 cAnd era o

copiligi gi gisise in mijlocul drumului pirisit care ducea la Ak-Mecet un ,,inel de vri.jitoare" din nouisprczece ciuperci la felde mici toate, cu piliriuge de un verde palid, o varietate localide mAnitarci. Culmea descoperirilor ei, care nu aveau legi.turicu mAncarea, a reprezentat-o inelul gros de aur cu o piatri de

acvamarin spiliciti Ia culoare, pe care marea i-o aruncase Ia

picioare, dupi ce se potolise furtuna pe mica plaji de lAngiKoktebel, la 20 august 1916, chiar in ziua cAnd implinise ;ai-sprezece ani. Purta si acum inelul care se infipsese zdravin pe

deget, gi de treizeci de ani nu mai putea fi scos.

Medeea simgea cu talpa picioarelor dirnicia locurilor. Nudidea pentru nimic in lume pimAntul ista afat in paragini,pe alte pimAnturi, nu plecase din Crimeea decit de doui ori,gase slptimAni in total.

Ea era de fel din Feodosia, se niscuse intr-o casi. foarte mare,

avAnd proporgii armonioase cAndva, in colonia greceasci. unit5"

de mult timp cu periferia Feodosiei. La vremea cAnd se niscuseMedeea, casa i9i pierduse din frumusegea inigiali a proportiilor,adiugdndu-i-se tot felul de anexe, terase si verande, ca si facifagi cregterii explozive a familiei in prima decadi a secolului,inceputi atAt de vesel.

Cregterea impetuoasi a familiei era insogiti de falimentuldin ce in ce mai evident al bunicului Haralampi Sinopli, unnegustor bogat, proprietar al unui num5.r de patru nave comer-ciale, inregisirate in noul pon Feodosia. La bltrane,te, Haralampiisi pierduse licomia ftri margini si nu-si revenise inci, dupi ce

soarta mai intAi il chinuise frcindu-l si agtepte ani la rAndnagterea unui mogtenitor, dupi ce i se nS.scuseri sase fegi morEi

gi dupi nenumi.rate avorturi ale celor doui sogii, ca apoi, ingenerozitatea ei, si i-l di"ruiascS. drept recompensi pe uniculsiu mogtenitor, Gheorghi, pe care reusise sil zimisleasci dupitreizeci de ani de eforturi suslinute. Poate ci. era mai degrabi

11

meritul celei de-a doua neveste, Antonida, care ftcuse legimant

gi mersese pe jos la Kiev apoi niscuse biiatul, il hrinise 9i $nuse

porr, ,...rrroscitoare, pdni tn ziua ci'nd se.pripidise' Poate cihU i"i Haralampi fusese atAt de prolific datoriti nurorii sale'

rogcovanei gi shbLoagei de Matilda, nev-asta.lui Gheorghi adusl

deel de la Batumi, inirati scandalos in familie cu burta la guri'

niscdndu-i de atunci cite un prunc cu capul rotunjor la fiecare

doi ani, la sfrrgitul verii, cu o precizie cosmici de neingeles'

Pe misuri ce i se niscuseri nePofii, bitrAnul Haralampi se

uscase, se lmblAnzise 9i \i pierduse la sfbrs'itul viegii' odati cu

^urrr^r,;i aerul d. t.grrrioipriceput, tiranic, nemilos' Sdngele

insi, chlzfuia puterii lui, nu ajunsese api de ploaie' 9i urmagii

lui, cei pe care nu-i seceraseri vremurile sAngeroase' ii mogteni-

seri vigoarea 9i priceperea, iar licomia lui faimoasi se manifes-

t"r. l"-birb"gi itt .n.tgi" debordanti si pasiunea de a construi'

iar la femei, .,t- .r" M.deea, se transformase in chibzuingi' in

griji deosebiti pentru lucruri 9i ln mult simg gospodiresc'

Familia asta numeroasi, binecuvAntati de Dumnezeu'

putea si fie obiect de studiu pentru un genetician interesat de

rispindirea caracteristicilor ereditare' Nu s-a gisit nici- un

genetician curios, in schimb Medeea, dornici si puni' ordine

i"n lucruri, incepAnd cu cegdle de ceai ;i terminAnd cu norii de

pe cer, nu o dati se distrase ordonAndu-;i fragii 9i surorile dupi

ia, d. rogu aveau pirul - in gAnd, bineingeles, fiindci nu-gi

amintea ca familia il se fi adunat vreodati toati la un loc'

intotdeauna lipsea unul dintre fragii mai mari"' Aveau togi

pirul ln diverse nuange arimii, culoarea o mogteniseri de la

-"-", dar numai Medeea 9i Dimitri, cel mai mic dintre fragi'

erau rogcagi de-a binelea. Alel'rsandra, Sandra cum ii ziceat ai

"ar.i, "rr." pirul in nuanle complicate de acaju' seminAnd

uneori cu vi.Paia focului.

Mai apirea citeodati degetul mic bon1, mogtenit de la bunic'

"ra" nr'rrn"i la biiegi, nu se gtie de ce, 9i lobul urechii foarte mare

al bunicii gi puterea ei de a vedea noaptea, lnsugire Pe care o

t2

avea gi Medeea. Toate particulariti.gile astea ereditare gi alte ci-teva, care nu-ti si.reau in ochi, jucau un anume rol in viataurma;ilor lui Haralampi.

Chiar 9i darul procreirii era impirgit in doul in familie: uniinu reugiseri ani de zile si aduci pe lume nici un copilag, mi.carunul mic de tot, cum nu reugise nici Haralampi, in timp ce

algii impr{tiaseri in lume o multime de mici rogcovani, fXrisi" acorde mare importangi acestui lucru. CAt despre Hara-lampi, el l9i gisise odihna in anul 1910 in cimitirul grecesc dinFeodosia, in punctul lui cel mai lnalt, cu faga la golf, undepleosciiserl acostate la girm, pAni ln preziuacelui de al DoileaRizboi Mondial, ultimele lui doui nave inmatriculate, ca gi

inainte, in portul Feodosia.

Mulgi ani mutdrziu, Medeea, fiindci nu avea copii, adunain casa ei din Crimeeaceatanumeroasl de nepogi gi strinepoti,supraveghindu-i discret si fhcind observagii empirice, ftri siaibi vreo pregi.tire speciali. E greu de spus cum iubegte copiiio femeie stearpi, dar pe ea o interesau foarte mult, 9i interesulista cregtea pe misuri ce imbitrAnea.

Nivala nepotilor venigi ln sezon n-o incomoda pe Medeea,

cum nu simgea nici povara singurititii din toamni pAni lasftrgitul iernii. Primii nepoEi veneau de obicei la sfrrgitul luiaprilie, dupi ploile din februarie si vAnturile din martie, cAnd

primivara ri.si.rea din pimAnt odati cu violetul glicinelor, curozul citinei 9i galbenul grozamei.

Primele vizite erau scurte, doar in zilele de sirbitoare dinmai, unele prelungindu-se cel mult pAni pe 9 mai. lJrma o

scurti. pauzd., gi din 20 mai veneau fetele - mamele tinere cucopiii de vArsti pregcolari.

Nepogi erau in jur de treizeci, asa ci graficul vizitelor se sta-

bilea iarna - casa cu patru camere nu putea glz&ti mai mult de

douizeci de persoane.

$oferii din Feodosia gi din Simferopol, ocupaEi cu ciriugialn sezonul vacanEelor, cunosteau foarte bine casa Medeei, le

T3

fbceau uneori rudelor ei o reducere, dar le preveneau ci pe

ploaie nu le cari pAni sus, ci le lasi. la Colonia de Jos'

Medeea nu credea in puterea hazardului, degi viap ii era

plinl de nenumirate intAlniri semnificative, de coincidenge

stranii gi de situaqii neprevizute care pireau premeditate' Un

o-, irrielrrit o d"il din intS-mplare, revenea dupi mulgi ani ca

si-i lntoarci soarta' firele se intindeau, apoi se impleteau 9i se

lnnodau formAnd un desen, al cirui contur devenea cu anii din

ce in ce mai Precis.intr-o zi, la jumitatea lui aprilie, cAnd vremea buni didea

semne ci s-a instalat definitiv, s-a intAmplat si fie o vreme po-

somoriti, cu ploaie uriti, ameningAnd si se ffansforme in

zilpadd..

Dupi ce ffase perdelele, Medeea aprinse lumina destul de

devreme, arunci o mAni de vreascuri 9i doui lemne in soba

ndzdrivani', care di'dea multi cilduri cu pugin combustibil'

intirise pe masi ceargaful rupt 9i stitu o clipi in cumpini: siJ

taie gi si faci prosoap., ,",r re taie doar pafiearupti din mijloc

si si. faci nigte cearqafuri mai mici pentru copii? +'

in timpul ista auzi bitii puternice in uqi' O deschise' In

prag st5.te; un tanir lntr-o manta udi;i cu o gapci imbliniti

p. ."p. Medeei i se piru ci e unul dintre nepogii care o vizitau

rar gi-l lisi si intre.l- S,rrrt.li Medeea Gheorghievna Sinopli? intrebi tAnirul'

gi Medeea i;i didu seama ci nu e din familie'

- Da, .rr rr'trr,, dqi s-au implinit patruzecide ani de cAnd

port alt nume, zdmbi Medeea.

TAnirul avea o inflEigare plicuti, ochii ii sffiluceau' purta

musticioara neagri 9i subgire lisati in jos'

- Dezbricagi-vi'..

- Si scuzagi ci am venit pe nepusi masi.. ., zise tdnirul scu-

turindu-gi ciciula de api. Sunt Ravil Iusupov din Karaganda" '

Medeea a povestit tot ce s-a intAmplat in seara gi-n noaptea

aceea intr-o scrisoare scrisi, probabil, a doua zi si neexpediati'

t4

Nepotul Gheorghi a dat peste scrisoare mulgi ani dupi aceea

si s-a limurit in privinga misterului cu testamentul total neas-

teptat, gisit de el in acela;i teanc de hAnii gi datat Il aprilie 1976.Conginutul scrisorii era urmi.torul:

,,Drag5. Elenocika. Dqi ti-am trimis o scrisoare acum osiptimAni, intre timp s-a intAmplat ceva extraordinar, si vreausi-gi povestesc despre asta. E o istorie care a lnceput de mult de

tot. Nu-i aga ci-gi amintesti de vizitiul Iusim care re-a adus cufumik la Feodosia in decembrie 1918? inchipuie-Ei ci m-a gisitneporul lui, lntrebAnd cunogtintele de la Feodosia. E de mirarecd intr-un oras mare mai pogi glsi un om in zi:ua de azi fard. si,

consulgi un anuar. Istoria locurilor noastre e una destul de obis-nuiti: au fost deportati din Alsuta dupi rizboi, cAnd Iusim numai era printre cei vii. Pe mama lui Ravil au deportat-o inKaraganda - ca si nu-gi spun ci. tatil copiilor murise totusi pefront. TAnirul cunoaste istoria asta de cAnd era copil - am invedere evacuarea voastrS, - 9i ,tine minte inelul de safir pe care

tu i-l diruisesi drept mulgumire lui Iusim... Mama lui Ravill-a purtat pe deget multi ani, iar in anii de foamete cei maicumpligi, l-a schimbat pe citeva kilograme de frini. Asra a fostpafiea de inceput, discugia care a urmar igi spun drept cI m-amiscat serios. Mi-au venit in minte suferingele prin care amtrecut in anii aceia, despre c:re nu ne place si ne amintim. Ravilmi-a mi.rturisit pe urmi ci e membru in miscarea pentru in-toarcerea titarilor in Crimeea, ci au inceput mai demult siaclioneze pe cale oficiali si neoficiali.

El m-a descusut curios Ia culme si afe lucruri despre vechea

Crimee a titarilor, a scos magnetofonul 9i m-a inregistrat ca sipoati asculta titarii uzbeci si cazahi. I-am povestit ce-mi amin-tesc despre fogdi nogtri vecini din Colonie, de Galia si Mustafa,de mo9 Ahmet-aric1 care curiga canalele din zori si pAni-nnoapte, indepirta fiecare firicel de prafdin ele de parci-l scorea

I Ari( nume dat canalelor de irigalie in Asia Centrali gi Caucaz. (t {. tt.) .

r5

din ochiul lui; i-am povestit cum i-au deportat pe titarii din

regiune in doui ore, nelisAndu-i si-gi adune lucrurile' 9i cum

$rira Gorodovikova, gefa de la partid, i-a-evacuat chiar ea pe

iitarii de la noi, ajutAndu-i la bagaje 9i cu lacrimile curgAndu-i

giroaie, iar a doua zia suferit ,ttt 9o. - n-a mai fost gefr la partid

ii in"n zscr mia'mers gqntAc-gontAc prin gospodiria ei' cu fala

strAmbi gi cu vorba nedesluqiti. A;a ceva nu s-a intAmplat nici

s,.rb ,r.-gi, degi la noi n-au fost nem;i, ci romAni' Cu toate cigtiu bine ci-i luau pe evrei, dar nu de prin pi4ile noastre''

I-am povestit c|'in 1947,la mijlocul lui august, a venit or-

dinul si se taie nucii plantagi de titari' CAt ne-am rugat de

autoritigi, gi nimic, auvenit bandigii 9i au tiiat frumusege de

pomi, nici micar nu ne-au lisat si culegem nucile' lga au stat

,isturnagi la pimAnt de-a lungul drumului, cu fructele inci ne-

coapte pe crengi. Pe urmi a venit ordin si-i ardem' Taga Lavin-

,Ui" aitt K.r.I.r" la mine, am plAns amAndoui uitAndu-ne la

focul pus de barbari.

Mulgumesc lui Dumnezeu cI nu m-a lisat memoria' lnre-

gistrez tltul, am vorbit cu Ravil pAni dupi miezul noPlii' am

f,lut 9i un pahar. Vechii titari nu beau vin' igi amintegti? Ne'am

ingeles si-f duc mAine si vadi locurile. CAnd a auzit asta' mi-a

zii ci, arc o rugiminte, pe care o line secreti - si-i cumpir o

casi in Crimeea p. ,t,r-.I. meu, fiindci titarii n-au dreptul si

cumpere case, e un ordin special de pe vremea lui Stalin'

igi amintegti, Elenocika scumpl, cum arita Crimeea orien-

tali in vremea titarilor? Dar Crimeea centrali'? Ce minunate

erau gridinile din Bahcisarai? Acum pe drumul citre Bahcisarai

trl --""i e urmi de copac au tiiat totul, au distrus totul" ' Abia

ce-i agternusem patJ in camera lui Samonial, ci aud zgomot

de ma;ini. Dupi un minut aud bitii in uqi' Ravil se uiti trist

la mine gi-mi zice: nPe mine mi cauti, Medeea Gheorghievna''

Arita dintr-odati a om istovit la culme, si am vizut ci nu-i

a;a de tAnir, cred cl avea peste treizecide ani' A scos banda de

1 Diminutiv de la Samuel. (N' u.).

17

magnetofon, a arunclt-o in foc gi mi-a zis: <O si avegi nepliceri,vi rog si mi scuza,ti. Le spun ci am venit pentru o noapte, 9igata...> Banda cu inregistrarea povestii mele a ars imediat.

M-am dus si deschid. Erau doi. Unul dintre ei era petka

Sevciuk, fiului pescarului Ivan Gavrilovici. Auzi ce-mi zice,nerusinatul: uActele la control. Aveti chiriasi?>

Nu m-am sti.pAnit si i-am zis-o verde-n fa;i.: cum deindriz-nesti si dai buzna noaptea la mine in casi?! Nu gin chiriasi, amun musafir. Si se duci. unde le-o cinta cucul, si si mL lase in pacepAni dimineati.. Ce porc, a indriznit si vini. tn casa mea. DaciiEi mai aminresti, am tinut tot spitalul ln timpul rizboiului, alteforte nu erau. Pe citi nu i-am scipat de furuncule, unul il avea inureche, a trebuit si-i fac o incizie. Am murit de frici, nu ala. Copilde cinci ani, nu era de qaga ;i toate semnele aritau o boali. acreierului, si ce eram eu? Felcer! Ce rispundere... Ai" doi au ple-cat, masina n-a plecat insi,, st5. mai sus de casi, au oprit motorul.

$i biiatul meu ri.tar, Ravil, zAmbegte calm: oMultumesc,Medeea Gheorghievna, ce femeie bS.rbitoasi suntegi, mai rarasa ceva. Picat ci n-o si.-mi aritagi mXine nici v6lceaua, nicicolinele de la risirit. O si. mai vin aici, se schimbi vremurile,sunt sigur.>

Am mai scos o sticli de vin, gi de culcat nu ne-am mai culcat,am stat de vorbi. Pe urmi am bi.ut cafea, ;i ci.nd s-a luminatde ziui, el s-a spi"lat, i.am copt nigte turte, i-am dat ci.teva con-serve de la Moscovq rimase din vari, dar nu le-a luat, zicdndu-mi:oricum mi le iau, a;a ce... L-am condus pini. sus de tot, pinila poarta gri.dinii. Ploaia a incetar, ce bine! Petka sti.tea hngimasini, al doilea lAngi el. Mi-am luat rimas-bun de la Ravil,iia il asteptau, aveau gi uga masinii deschisi.. Asta-i toatiintimplarea, Elenocika. Si-a uitat gapca. Nu-i nimic, mi-am zis.Poate se mai intoarce, o si. se lntoarci. titarii si o si i-o dauatunci, ce zici?.\a-i drept. Cum o vrea Dumnezeu, ce si. maizic.MLgrlbesc si. termin acum, motivul e urmi.torul: degi n-amavut de-a face niciodati cu polirica, Samonia era specialist in

asta, inchiPuie-;i ci la sfrrgitul viegii, locmai cdnd vremurile sunt

maiingiduitoare, ei se leaga de o babi ca mine' Ce zici de asta?

-" re i",tii unde si mi.augi' Am uitat si te intreb in ultima scri-

,o"r. i".i igi convine "p"'"t'''l

auditiv cel nou' Degi trebuie si

recunosc ci mare Parte ii" tt "'"o'begte in jur nu face doi bani'

;;;; pi.,o, ^xrlucnr daci n u atoir'Te imbri;i9ez' Medeea'"

Era sfArgitul lui aprilie' Viga-de-vie a.Medeei era curigati

a. i"t"rcni, tn gridini' rdzoarele erau pline de leqlm;' 1ifil;Jfir;;t" i. dor're zile o cambuli uria;i' tiiati in buci'gi'

adusi de nigte Prieteni Pescart'-- A;"tglii, rr.potul lr4edeei, imptt"l1"" fiul lui de treispre-

znce ani,Artiom, sosiri primii' Di'ndu-gi jos rucsacul' Gheorgli

;;-opri'i" mijlocul curgii, clipi din ochi. din cauza soarelui

puternic qi trase pe nas "!td tt miros persistent de fructe'

^ + '. r .

- lmr ghlorale magele de foame' o si mAncim' ii zise el

biiatului, J", "..r." nu pricepu despre ce e vorba'

-- :Uit.-o pe Medeea, intinde rufele' i-o aritiArtiom' ,

Casa Medeei era cocogati ln partea cea mai de sus a Coloniei'

dar gospodS.ria cu acareturile coborau in terase pini la frntAni,

;;i;it irr,r. nu"ul uria; 9i biuAnul arbore-Punrros era^ lntinsi-irig*^,'

prcare Medeea lgi usca rufele temeinic clitite in scro-

U.Ai AU".,ri. Obignuia si-gi petreacS pauza dupi micul dejun

robotind incoace ii ir,.olo'prin gospodlrie' Umbrele de .un

albastru intunecat se jucau pt pe-" bltu palid a cear;afurilor

.atpt.., rJ.f. r.u*fl"u inceica^pinzele de iorabie' ameningind

si r. aopri.rdi 9i si.-gi ia zborul-in albastrul gipitor al cerului' ."- "};-lis

,,"ibiitotuigi si cumplr o casi aici' se gl'ndi Gh::'^gh]

ir, .i-p ce cobora rp,i *etttg" lui, care nu-i zSrise tnci' Si faci

..-o gii ZoIl<t.I-"; iua pe Artiom, pe Sa;a" '"in ultimii zece ani,,t"-i "ttt"1n

minte de cum ajungea la

casa Medeei din Crimeea" '

Medeea ii vizu in sfirsit pe Gheorghi 9i futiom' arunci in

figh;f gol ultimul.."'9"i';'""it zdravS'n 9i se indrepti de

sPate:

18

- ,{, ixli-yi... E a doua zi de cind v5. astept... Acusi ur-

c5.m, Gheorghiu.Numai Medeea ii pronunta numele cu termina;ia greaci.

Gheorghi o imbrigigi pe bitr6.ni, ea igi trecu mAna prin pirullui negru cu refexe ar5.mii, il mingiie de asemenea si peAniom:

- A s1s5su1.

- Pot si mi. duc si mi uit la poarti? intrebi biiatul.Tocul portii era crestat tor pe margini, copiii igi mlsurau

acolo ini.ltimea.Medeea agigi ultimul cearsaf; care acoperi in zborul lui

jumitate din norigorul riticit pe cerul curar.Gheorghi lul lighenele goale si porniri. in sus: Medeea

lmbricati in negru, Gheorghi in ci,mas5. albi, mototoliti, siArtiom in tricou rogu.

Din gospodiriavecini.,AdalGavciuk, so;ul ei, Mihail, si Nor4chiria;a lor din Leningrad, seminAnd cu un mic soricel alb, iiurmireau prin viEa-de-vie piperniciti si strAmbi a sovhozului.

- Se aduni lumea buluc! Neamu' lui Mendes. UiteJ peGheorghi, e primul intotd.eauna, ii explici Ada pe jumitateingiduitoare, pe jumitate iritati, chiria;ei lor.

Gheorghi era mai tAnir decit Ada cu doar cAgiva ani, cAnderau copii, se vedeau destul de des, acum insi" Ada nu-l avea

la inimi, fiindci ea imbi.trAnea, se standea, in vreme ce el ari.tatot tanir, abia dacd, i se zi.reau cAteva fire de pi.r cirunte.

Nora se uita fermecati in locul unde yilceaua intAlnea mi-cuta colini. si pi.mAntul ficea o cuti lungi, ondulati. Acolo se

afa casa cu acoperig de gigli si ferestrele proaspi"t spilate, zin-ginind giligioase in intimpinarea celor trei siluete svelte -una neagri., una albi, una rogie. .. Ea admiri armonia peisajuluigi se gindi cu o tristege bl6.ndi: ,,Daci as picra asta... Nu, n-osi reusesc..."

Era pictoriti, terminase studiile nu prea strilucit, totugi ii ie-gca cite ceva: florile diafane in acuareli - brumi.relele, forile de

liliac, buchetele cu fori de c6"mp. Acum, de exemplu, abia sositi

r9