CIJPRINS

Prolog / 9,

Nu e teaba mea / 17

Cu degeni pe tragaci / 32

Matadorul / 46

Adevlr gi consecinF / 62

Smnt sau centAr€t? / 77

Domul Pldcerilor / 9l$arple cu pene / 103

Rue Britannia / 116

Bani menjiti cu sange / 129

Durere sintetizata / 148

Adevirul despre Alex / 167

Puterea pedalei / 179

Masuri de uxgeda / 192

Schimb nedrept / 205

Nebunie si biscuiti / 218

Lovitun Vulturului / 230

,J-eg4i-va centurile!" / 254

Podul Richmond / 275

PRE LE G

Iunda Amazonului. Cu cincispterece ani inJ,tti"r. .

CAldtoria lor durase cinci zile , rtstimp In care l1icroira drum prin vegetalia deasd, sufocatte,lupin-du-se chiar $i cu aerul geu, umd si nemiscat. Enulnconjuratri de copaci la fel de inalli ca si cate-dralele si o lumina ciudud verde - apoap sfenu -sffiberca pin va$a pAturt de ftunze. Pddwea tropi-cald p*ea sd aibd inteligenSA proprie. Vocea ei era

fipafirl ascutit al unui papagal, balansul uneimaimule ce a6ma de ramuile de deasupra. $tia cd

ei se aIlau acolo.Dar finA atunci avusesert noroc. Fusesert

atacali, binefnleles, de lipinri, de antari Si de fumicilnfep\toare. Dar serpfi ;i scorpionii ii lasasen lnpace. Rdurile p care le tavercasert nu aveau pira-nha, Li se prmisese sa freaca,

Calatoreau pe lumina. CAnu cu ei doar lucrurilen@esate: haxA, compas, sticle de apa, tublete deiod, plase de lAnlad $t cusite mari. Singurul &iectgreu en pupa winchester 88 cu lunetd p care

l0 Anthony Horowitz

aveau sa o foloseasca pentru aJ ucide pe bAftatulcare locuia in acel loc impenetrabil,la 160 de kmmai la sud de lquitos, in Peru.

Cei doi bLrltal ipi cuno$teau unul celuilaltnumele, dar nu le folosiserL niciodaE. FAcea partedin antenamentul lor. Cel mai in vArstA dintre ceidoi i6i spunea Hunter. Era englez, dar vorbea gapte

limbi atit de fluent, incet putea trece drept nativ almultor Sfui in care se afla. Avea cam treizeci de ani,era chipeg, fins scufi $i cu ochi uigilenpi, de soldatantenat. Celalalt bAftat era suplu, blond Si plin deenergie debordantA. isi atesese numele de Cossack.Avea doar nouisprezece ani. Aceasta era prima tuimisiane de ucidere.

Amdndoi erau lmbricaqi tn kaki - culoarea stan-dard de carnuflaj pentru jungla. $i fetrele Ie eraupictate in verde, cu dtmgi maro-inchis de-a lungulobrajilor. AjunseserA Ia destinalie exact cAndsoarele incepuse si urce ;i sfiteau acum, completnemiscapi, ignorind insectele care bdziiau In jurulfelelor lor, adulmecAnduJe transpiralia.

in faya lor era un lumini; facut de oameni, sepa-rat de junglt de tn gard inalt de zece metri. inmijlocul lui se afla o casd coloniala elegantd, cuverande de lemn gi obloane, draperii albe si venti-Iatoare ce se roteau fncet, iar In spatele acesteia,cam la douizeci de meti, se aflau doud clidirijoase de canmida. Locuinte pentru paznici. Eftuweo doisprezece din acegtia, patrul nd perimetrutSi pazind din tumurile metalice ruginite. Poarc caerau mai multi in^untu. Dar erau leneg. Se tArau

LovlruRA vuLTURULuI l1

de colo-colo, fard sa se concenteze asupra a ceea

ce aveau de flcut. Erau tn mijlocul junglei' Cre-

deau ca sunt in siguran{A.(In elicopter cu patu locwi a;tepta pe un p^trat

de asfalt. Stafrnut casei ar fi avut de facut doar

douAzeci de pa6i de la usa din faSa pAnd Ia elicopter.

Era singura perioadA de timp in care ar fi fost vizi-

bil. Atunci trebuia sa moara.

Cei doi barbati Stiau numele persoanei pe care

veniseri sd o ucidA, dar nici pe acesta nu-[

foloseau. Cossack 1l pronwtase o daffi, dar Huntetil corcctase;

- Niciodaffi sa nu rc rcfeti la Sinta ta folosind

numele real. O personalizeazt. Deschide o u$a In

uiata sa Fi , atunci c^nd vine timpul , tli poate aminti

ceea ce faci 6i te poate face st ezili.Doar una dintre numeroasele lectii pe carc

Cossack le Inva4se de la Hunter. Ei numeau trinta

Comandantul. Era un militar sau, mai bine zis, fu-sese. inca ii pltcea sa poafie haine militare. Cu

atAtea gtrzi de corp, en inca la comanda unei miciarmate. Numele i se Potrivea-

Comandantul nu era un om bun. Eta traficant de

droguri, exporta cocaina la scara mare. De aseme-

nea, controla una dintre cele mai viciate bande din

Pera, tortu€nd Si omorAnd pe oricine ii $atea In

cale. Dar toate acestea nu lnsemnau nimic pentru

Hunter $i Cossack. Ei se aflau acolo pentru ch

primisen douAzeci de mii de lire sterline sa illichideze -, iar, daca dnta lot ar fi fost doctor sau

preot, nu ar fi fost nici o diferenlA pntru ei-

12 Anlhony Horowilz

Hunter se uita Ia ceas. Era opt fAfi doua minutediminealt si i se spusese ce Comandantul urma.saplece Ia Lima la fix. $tia de asemenea cA avea de-aface cu un barbat punctual. incarca un singur cartus.308 in Winchester Si reglA luneta. Trcbuia sA tagao singurt datL.

Intre timp, Cossack isr scosese ochelarii decdmp Si scruta locul sa vadL vreo migcne. TAnd-rului nu ii era fricd, dar era incordat si emoSionat.O pic&tura de transpiraSie i se rcurse dupA ureche gii cobori pe gdt. Gura Ii era uscatL. Ceva iI atinseu$or pe spate $i se lnteba dacL en Hunter, aver-tizAnduJ sA stea calm, Dar Hunter era la cevadepAtare, concentat la mA.

Ceva mi$cl.Cossack gtiu sigur cA era acolo cind i se wcA pe

umar gi apoi p gAt - €i atunci era deja prea teniu.Foarte incet, i$i intoarse capul. $i era acolo, exactIa marginea ckmpului nu uizual, Un paianjen, atdr-nat intro parte a getuIui sLu, chiar sub linia barbiei.Dupi greutatea acestuia, crezuse cA en o tarantula -dar era ceva mai rdu, mult mai rtu, Era foaftenegru, cu un cap mic $i cu un corp dezgustitor,umflat, ca un fruct gata si explodeze. $tia ca dacas-ar fi intors, ar fi gasit o clepsidri rosie marcaE peabdomenul acestuia,

Era o vilduvL neagfi, Latrodectus curacaviensis,Unul dintre cei mai ucigdtori paianjeni de pepLmeft.

Paianjenul se migcd, picioarele din fap mutAn-du-se asffel hcet unul aproape cA atingea collu|

LovrruRA vu LTu Ru LIJ I 13

gwii lui Cossack. Celelalte picioare erau tuca pegAt, cu o marc parte a corpului PaianjenuluiatfunAndu-i acum sub maxilar. Voia se inghiffi dinnou, dar nu indrAmea. Orice miScare putea alarma

crcafira, care oricum nu avea nevoie de motiv pen-

tu a ataca. Cossack credea ca en femela: de o miede ori mai periculoast dec t masculul. DacE se

hoEn sa il mu$te, coltii sai goi aveau sA il injeaezecu un venin neurotoxic care i-n fi paralizat lntegulsistem net'vos. La inceput nu ar fi simtit nimic. Arfi ramas doar doua urme mici roSii pe piele.

Durerea - viluri ale acesteia - ar fi a@rut cam Intr-oort. Pleoapele i s-ar fi umflat. Nu ar fi putft sA

respire. Ar fi intat 1n convulsii. Ar fi murit cu

sigururlA.Cossack se gindi si ridice o mina Si st

lncerce sa azv^rle creatura hidoasA depafte. Daca

ar fi fost oriunde In aItA parte pe cotpul sau, poate

ci ar fi riscat. Dar se stabilise pe gdtrtl siu, fasci-natd de pulsul pe care ll gisise acolo. Cossack

voia sal strige pe Hunte\ dar nu putea sa d$rc sa

isi miste muschii gdtului. Abia dacd rcspira.Hunter facea ultimele reglari, fna sa $ie ce se

intemfla. Ce putea face?in final fluiert. Era singurul sunet pe carc

lndrdzti sa-l facA. Era c6t se poate de con$tient de

creatura care atama pe el. simpi Inlepatura unui altpicior, de data aceasta atingAndu-i buza. Era pe cale

sa i se wce pe faPa?

Hunter privi Si vdzu ci ceva era in nereguli.Cossack $atea ciudat de nemiscat, cu capul

14 Anthony Horowitz

contorsionat, fata, sub vopsea, complet alba,Hunter facu un pas, astfel inc t Cossack se aflaacum inffe el Si complex. LA9A ama in jos, cu ver-ful acesteia spre sol.

Hunter zari pai anjenul.in acelagi moment, usa casei se deschise $i

Comandantul ie$i: un barbat rcund, indesat, cu otunica inchisa la culoare descheiata la git.Nebaftierit, cara o seNiea si fuma.

Doulzeci de pagi pina la elicopter - gi deja sepusese in mi$care, vorbind cu cele doua garuicare il insofeau. Ochii lui Cossack clipirL cateHunter. $tia ca organizaia care ii angajase nu arfi tolerat un e$ec, 5i aceasta era singura $ansa pecare o aveau. Ptianjenul se migca din nou si,privind in jos, Cossack ii zari capul: oingfimadire de ochi mici stralucitori - vreojumahte de duzina - holbAndu-se la el, mai urisidecAt oice pe lumea asta. il mLnca pielea.intreagul obraz ar fi doit sa se descuameze cutotul. Dar $tia ca Hunter nu putea face nimic.Trebuia si tragl acum. Comandantul era la doarzece pasi de elicopter. Elicele se miscau deja.Cossack vroia sa stige cafte el. ,,Fa-o!*Zgomotul impugcituii l-ar fi speriat pe paianjen

si acesta ar fi inSepat. Dar asta nu era important.Misiunea trebuia sa aibi succes.

ii trebuira lui Hunter mai pupin de doua secundesa se hotansca, Putea folosi vdtful armei pentru a

indepdta v\duva neagfi. Putea avea succes in a oindepAna inainte ca aceasta sAJ intepe pe Cossack.

LOVITURA VULTURULUI 15

Dar, frna atunci, Comandantul ar fi fost in eli-

copter, duq un geam rezistent la gloante. Sau

purca sa-| imputte pe Comandutt. Dat data ce ar

fI tras cu arma, trebuia sA se intoarcA ;i sA fugL ime-

diat, sd dispna in junglt. Nu avea timp sal aiute pCossack; nu putea face nimic'

Se hottri, ridicA atma, finti ;i tase.Glonfl, incins, trecu ca sageata' taind o linie p

g tul tui Cossack. V\duva neagrd se dezintegra

instantaneu, disttusd de fo4a impuqcAtwii. Glonful

igi continua taiectoria prin luminiS 5i gad si -punAnd inci fragmente din vaduva neagra, se

ingrory in pieptut Comandantului. Acesta tocmai

se preg\rca sA utce in elicopter. Se opri sutpinsparci, duse o mAnA la inima 9i se prtbusi. GAtzile

se intoarsera, dfind, privind cate iungla, incer-

cend sA zdreascL dugmanul'

Dar Hunter tr Cossac plecasert deja. Iungla iilnghiti in citeva secunde, defi trecu mai bine de o

ort fina ce se oprirt sa ili tragL rtsuflnea.Cossack sAngera. Avea o dunga rosie carc ptrea

trasa cu linia F o parte a gdtului lui, iar singele se

prelingea, innind in canasa. Dar vaduva neagta

nu-l inlepase. intinse o mAnA, acceptilnd o sticla de

aN de Ia Huntet, $i bau.

- Mi-ai salvat viala, squse el.

Hunter se gendi.

- Sa iei o vialA si sA salvezi una cu un singur

glonf... nu e chiar a$a de rtu.Cossack avea sd aiba cicaticea Fnttu restul

vietii. Dar aceasta nu avea sA dureze atAt de mult.

16 Anthony Horowitz

Wata unui asasin pofesionist este adesea scurtd.Hunter avea sd moafi primul, tn alta furt, fu aItAmisiune. Mai tAniu avea sA tie rdndul lui.

Acum nu spunea nimic. isi facusera datotia. Eratot ce conta. Dtdu Inapoi sticla de aN $,In timp cesoarcle $rtlucea si jungla privea gi rcflecta Ia ceeace se lntAmplase, cei doi baftaSi pomird tunprcund,tAind gi croindu-si drum prin cAldwa diminefi uneinoi zile.

NU E TREABA MEA

lex Rider sttrtea iniins pe spate, uschndu-se

tn soarele amiezii.Simpa apa sirati de la ultima baie scurgAndu-i-se

prin par gi uscAndu-se pe piept. Pantalonii scu4i,incl uzi, ii erau lipi1i de tnrp. Er4 in acel moment,

cdt de fericit putea fi; o slptimdna de vacanF care

fusese perfectA de Ia inceput, de cind avionul ateri-

zase in Montpellier 9i el pa$ise in splendoarea

primei lui zile mediteraneene. ii pllcea sudulFrantei - intensitatea culorilor, mirosurile, linigteavi4ii pe care o traia cu fiecarc minut gi refuza si olase si plece. Habar nu avea cdt era ceasul, numaictr li era foame $i ghici ca se apropia prdnzul,

O muzicf, se auzi brusc cdnd o fata frecu cu unradio gi Alex intoarse capul sA o urmAreascf,. $iatunci apuse soarele, matea inghep $i intreagalume piru sl lgi 1inf, respirafia.

Nu se uita la fata cu radioul. Se uita dinbolo de

ea, cAtre digul care despa4ea plaja de apa, acolounde acosta un iaht. Acesta era enorm, dproape de

mlrimea unui vas de pasageri care ducea turisti in