ANTOANETA OLTEANU

SOVIETLAND

TARA GUTAGULUI

X$Flffifr*

Editor: Dan Iulian MdrgiritRedactor: Mirela Ivan NobelTehnoredactare: Adriana AndreiagCoperta: Andrei Mdrgirit

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAnieiOLTEANU, ANTOANETA

Soyietland : fara gulagului / Antoaneta Olteanu. - TArgovigte :

Cetatea de scaun, zorgConfine bibliografieIndexISBN 978-6o 6- SZZ - +lS- S

94

Tottte drepturile de reproducere, integral sau par{ial, prin orice mijloace,inclusiv stocarea neautorizqtd in sisteme de cdutare sunt rezervate.

Reproducerea se poate face doar cu acordul scris al editurii, cu excepyia unorscurte pasaje carc pot constitui obiectul recenziilor Ei prezentdrilor.

ISBN 978-6o 6-SZz - +ZS- SCopyright Editura Cetatea de Scaun, Tdrgovigte, zorgeditura@cetateadescaun.ro www.cetateadescaun.ro

Cuprins

INTRODUCERE .......-...

r. REPRESIUNEA........... ...... 15

r.r. Teroarea Rogie (5 septembrie ry8 - ry23) ...............21

r.z. Marea Teroare (3o iulie rg37 - | noiembrie 1938).......................38

r.3. Teroarea impotriva firanilor..... ..........51

r.3.r. Colectivizarea stalinisti..... ...........64

r.4. Teroarea dupi Stalin.. .........................76

2. L,A.GARE SI INCHISORI ............82z.r. inchisorile fariste.... ........|}jz.z. inchisorile sovietice .......|ttt

2.3. LagSrele. Un scurt istoric ...................t1.)

2.4. Cine sunt definufii?............... ........... no

3. PROZA DE LAGAR. DE CE SE SCRIU MEMORTT?..................... ll5

3.r. CAteva considerafii generale. Lagdrul si memoriile sale........... u6

3.2. Delimitirile speciei: jocurile memoriei sau veridicitateaprozei?........ ......122

3.3. Definifii (in)utile?..... .....t24

3.3.r. Autobiografie: .........t25

3.3.rJ. Autobiografia interviu ............t25

3.3.2. Jurnal: .....................l^26

3.3.3. Memorii (chiar cu varianta, aplrutl in ultima vreme,

memorii de laglr): ...........t26

3.3.3.L. Memorii scrisoare ..................r27

33.4.Proza document (Varlam $alamov):.... ..........727

3.3.5. Roman autobiografic:................. ....................127

3.3.6. Ficfiune bazati pe amintirile carcerale (luri Dombrovski,Herta Miiller):................ ...................... 133

3.4.De ce sunt inregistrate amintirile? Lagirul ca experienf i.......t37

3.4.r. Document istoric vs document ficfional..........................,r42

3.4.r.r. Grad maxim de obiectivitate............... .......r42

3.4.r.z.Subiectivitatea inerentS. ........145

6 Antoaneta Olteanu

3.4.r.3.Apari1ia unei ficliuni, in grade extrem de diferite. '.....48j.4.1.4. Transformarea materialului obiectiv .'.......15o

3.4.L.5. O noud formi de prozi...... ......"................r5o

3.5. Capcanele memoriei. Obiectivitate vs subiectivitate........'-.....152

3.6. Existi un canon? Canonul poetic - memoriile ca povestire ....156

3.6.r. Naratoru1............... ......................157

3.6.2. Narafiunea............ ......................r58

4. TEME tI MOTIVE DE LAGAR. ...............16r

4.r. Arestarea................. .......t63

4.r.r. Motivele arestirii.. --........'-..........163

4.r.r.r. Timpul arestirii.... ......'.'......... 169

4. L.1.2. $i totugi, cine putea fi arestat? ...'..........'--.174

4.r.r.3.Arestdri anunfate..... .........-.....ry6

4.r.r.4. Corbii negri........... ....'.........'-..r77

4.r.2. Primele proceduri .......'........'.-....L79

4l3.Yizite, pachete....... ..'.......'...........183

4.2. Ancheta. Interogatoriul........'.'..'.' .'.. 186

4.2.r. Dugmani ai poporului............... ....-.........--.....2o3

4.2.2. Rudele gi prietenii dugmanilor poporului ..--zo8

4.z.3.Ttrndtorii ............ -.-.-'-.-----..-.'.'...2t4

4.2.4. Anchetatorii .........-.221

4.2.5. Cdliii. .......--........--..223

4.3. Judecarea ................. .....223

4.4. Transportul condamnafilor spre locul de detengie. .....-....'.....229

4.4.r. Cilitoria cu trenul ..........--.........229

4.4.2. Cdlltoria cu vaporul................. ....'.....--.......'.243

4.5. Tran2itu1.................. -....247

4.5.r. inchisori de tranzit ....................247

4.5.r.r. Lubianka: ..'..'..'..255

4.5.r.3.Butirka ...'............26o

4.5.r.4. Taganka...... .....'.267

4.5.r.5.Gheorghievsk ................. .-.....267

4.5'r.6. Ji1ava........... ....---268

4.5.r.7. Malmaison.. -......274

5.

Sovietland. lara Gulagului 7

4.jr.8.Rahova ..............274

4.5.2. Lagirele de tranzit .................... 275

4.5.2.r. Magadan ...........277

4.5.2.2. Buhta Nahodka............. .......277

4.5.2.3. Vanino ..............278

DESTINATIA FINAIA..... ......................28r

5.r. inchisorile de pedeaps5.............. .......28r

5.r.r. Iaroslavl (laroslavka) ...................28r

5.r.2. Madimir ................. ....................286

5.2. inchisorile din RomAnia - inchisori de izolare gi de pedeapsdz86

5.2.r. Penitenciarul de la Pitegti...... .....29t

5.2.2. Penitenciarul de la Aiud... .........Jo4

5.2.3. Penitenciarul de la Gherla ......... J(x)

5.2.4. Penitenciarul de la Mislea .......... tr5

5.2.5. Penitenciarul de la Craiova ........11\)

5.2.6. Penitenciarul de la Oradea .......32o

5.2.7. Penitenciarul de la Sighet .......... 1.21

5.2.8. Penitenciarul de la Rimnicu Sirat........ .........32t

5.3. Lagdrele de munci forfatS ................322

5.3.r. Scurtd descriere..... ......................322

5.3.2. SLON - Lagirele cu destinatie speciali din Solovki ........33o

5.3.3. Dalstroi .................. ..................... 331

5.3.4. Dincolo de Cercul Polar. Expedigia Uhtinskaia - (din r93r

Uhtpecilag) .....................336

5.3.5. Marile gantiere....... ....................338

5.3.5.L.Belbaltlag.... ....... 338

5.3.5.2. Bamlag - BAM - Baikalo-Amurskaia maghistral ........342

5.3.5.3. Dmit(rov)lag - canalul Moscova-Volga: .............. ........ 342

5.3.5.4. Vis1ag.......... ......343

5.3.6. Alte lagire importante. .............343

5.3.6.r.Norillag .............343

53.6.2.Sev1ag.......... ......34j

5.3.63. Siblag ................344

53.6.4.Vorkutlag .........345

8 Antoaneta Olteanu

5.3.7. Mdsuri politice in lagire...... ..'...345

5.3.8. Reprimarea conducitorilor de lagdre ......'.'448

5.4. Laglrele de munci din RomAnia................. ........35o

5.4.r. Coloniile de munc5.................. .'..............'.'...358

5.4.2. Marile gantiere....... ..............'.....359

5.4.2.r. Canalul Dun5re - Marea Neagri ......'......359

5.4.2.2. Balta Breilei

5.4.2.3.8ica2........... .'.'468

5.4.3. Exploatirile miniere.................. ........'...........369

5.5. Deportirile.............. .'...-374

5.5.r. Deportalii romAni ...................."382

5.6. $aragki.. .....39o

5.7. Spitalele de psihiatrie speciale (psihu,,s/<i) ............393

6. VIATA iN TACAN ...'...40r

1{ Antoaneta Olteanu

din nou de la capit, intr-un fel de pedeapsi sisifici eterni) sunt

cAteva dintre reperele pe care le prezentim in detaliu in acest

volum. Cu siguranfi ci erau gi altele care puteau fi dezvoltate...

Cu siguranfi ci se putea vorbi gi mai mult, mai ales despre

suferinlele definufilor romAni. Am preferat si aloc un spafiu mai

mare realit5lilor sovietice pentru ci ele au fost arhetipul,

modelul general care s-a aplicat identic, mai ales la inceput, 9i la

noi in fari sau in celelalte liri socialiste, pentru a se contura mai

clar aseminirile ;i mai ales diferenlele locale. Pentru c5, trebuie

si spunem, sistemul de represiune qi concentrare romAnesc, inpofida respectirii cu strictefe a modelului impus de sus, a gisitcAteva ,,portife" prin care gi-a putut manifesta la modul oribiloriginalitatea (pentru a nu vorbi, de exemplu, decAt despre

,,experimentul Piteqti"... ).

r. Represiunea

Comun$tii declard deschis cd ei nu-Ei

pot atinge obiectivele decdt distrugdnd prinviolenld v echea o rdine s o ciald.

Karl Marx, ManifestulPartidului Comunist

Mosrtea tnvinqilor este ne<,esurd

p entru linipte a inving d t o r i I o r.

urse de inspiragie au fost folosite de bolgevici in misurilclor de represiune a dugmanilor fie din istoria universal5, fie

din trecutul marilor conducitori cu mAni de fier, fie din cel almigcirilor revolufionare. Machiavelli spunea:,,Conducitorii suntjudecagi dupi rezultate, de aceea trebuie si incerce si pistrezeputerea gi si repurteze victorii. Indiferent de mijloacele folositepentru atingerea scopului, acestea vor fi intotdeauna consideratecorecte gi vor fi aprobate"'. Sau cum afirma deja Lenin in 19o6:

,,Dictatura nu este nimic altceva decAt puterea absoluti, nelimitatide legi, neingriditi de nici un fel de reguli gi bazati direct pe

for;i"'. in fapt, ideile acestea nu sunt originale in spafiul rusesc: in1874, Tkaciov spunea: ,,Poporul este incapabil si facd singur orevolufie socialS gi si-gi organizeze viafa pe baze mai bune. in modevident, poporul este indispensabil revolugiei. Dar aceasta cucondilia ca o minoritate revolufionari si preia conducerea"s.

'Apud Dmitri Volkogonov, Lenin - o noud biografe, Ed. Orizonturi-Lider,Bucuresti, f .a" p.395." Volkogonov, op.cit., p. 479.r Apud Hdldne Calrdre d'Encausse, Lenine, Fayard, 1998, p. to5.

16 Antoaneta Olteanu

Pe de alti parte, Gorki, in studiul sdu Despre fdrdnimea rusd,

care nu-i face deloc cinste, explici formele crude ale Revolufiei

Ruse doar prin barbaria poporului rus (deqi, si recunoattem,

acte colective de asemenea ,,barbarii" nu prea au existat in istoria

rusi inainte de r9r7): ,,Tragedia Revolugiei Ruse se desfXgoari

printre <semi-barbari>>. Atunci cAnd fruntaqii revoluliei - un

grup format din cei mai activi oameni inteligenfi - sunt acuzafi

de <silbiticie>>, percep aceasti acuzafie ca fiind o minciuni qi o

calomnie, inevitabile in lupta partidelor politice, iar din partea

oamenilor inteligenfi, drept o sinceri confuzie"'. E vorba despre

un articol scandalos al scriitorului rus, publicat in anul rgzz la

Berlin gi care nu a fost publicat in Rusia niciodatS, din cAte gtim

noi. Aici Gorki ,,demasci" grobianismul liranilor qi lipsa lor de

culturi gi de idei, violenp predominanti qi consumul excesiv de

alcool, limitAnd la ele toati esenfa problemei firineqti.Pe de alti parte, daci acceptim opinia lui Martin Sixsmith, ,,in

sens mai larg, anul r9r7 nu a reprezentat de fapt o cotituri. Istoria

de o mie de ani a autocrafiei din Rusia avea si continue. Se

schimbase doar numele"'. Tot sistem autocrat ce anihila orice

folrni de democrafie, ce utiliza violenfa fa$ de duqmanii politici.

De altfel, este foarte interesant gi faptul ci in mecanismul terorii nu

putem si nu vedem justificarea perpetuS: allii au frcut riu, noi iipedepsim/noi ne rdzbunim. Toati istoria universali se bazeazi pe

aceaste lege a Talionului care, de la un moment la altul, a purtat

diferite nume. Un alt element caracteristic, tot in cadrul comparirii

faptei de violenfi cu ce se intAmplase inainte, este ci strimogii au

fost gi mai violenfi de atAt. Politologul polonez Piotr Wierzbicki, inmonumentala sa analizd Structura minciunii, identifici aceste

mecanisme:

' Aplrd Serghei Melgunov, Teroarea ro;ie in Rusia. ryt9-t924, Muzeul Briilei -llcl. Istros, Briila, zor7, p. zyvezi gi http://rulife.ru/mode/article/68, consultatla data de 7 decembrie zor8.' Martin Sixsmith, Rusia - un mileniu de istorie, Humanitas, zot6, p' zt7.

Sovietland. lara Gulagului t7

OrAnduirea socialismului real naqte uneori chiar crime.Dar ele nu inseamnS nimic pe lAngd crimele sistemeloranterioare.

Bolgevicii au ucis. Dar mai inainte au ucis gi farii, care aucomis mult mai multe cdme, pentru ci ei au guvemat multmai mult timp. Crimele prezente sunt justificate de crimeledin trecut. Gne ii criticl pe bolgevici pentru jertfele umaneacela uiti c5 in Rusia faristi viafa omeneasci nu avea nici unpre!. ConducAnd prin violen!5 gi teroare, bolgevicii nu ausdvArgit nimic nou. Pe acest teren de sute de ani se conduceaprin violenfi gi teroare'.

Faptul ci nu a fost un procedeu ocazional se vede dinconvingerea, manifestati frecvent de Lenin Ei acolifii lui, cit nunr.liprin teroare se pot mentine la putere qi chiar pot sd-gi extincltr

puterea gi in exterior. intreginerea unei stdri de instabilitate Ei

manipularea maselor sunt urmiri clasice ale regimului totalitar:

Bolgevicii s-au menfinut la putere numai prin folosireaneintlerupti a terorii, principala lor preocupare fiindtransportarea cAt mai rapidi .r rlzboiului civil in alte 15r'i.Nutreau convingerea fermi cd suporterii din sh'Sindtate vorveni la putere numai prin folosirea fo4ei gi a terorii. inmanifestul c5tre Congresul al ll-lea al Cominternului, se face odeclarafie clari in acest sens: ,,lnternafionala Comunistl nupoate recunoagte acele organizagii care, degi includ dictaturaproletariatului tn programele lor, duc o politicS de soluqionare

pagnicl a crizelor istorice"'.

Revoluqia FrancezS, o alti sursd de inspirafie, a fost folositi;i ea in aspectele care il interesau pe liderul politic: dictaturi a

proletariatului, dar condusi de cAqiva intelectuali congtienfiideologic qi care trebuia si traseze liniile directoare ale

' Piotr Wierzbicki, Sfrucfura minciunii, Bucuregti, Ed. Nemira, ry96, pp. z9-3o.' Volkogonov, op.cit., p. 429.

t8 Antoaneta Olteanu

dezvoltirii, f5ri posibilitatea democratici de a le discuta. inarticolul siu Du,pmcnii poporulur, Lenin scria: ,,Exemplul iaco-

binilor mi se pare instructiv. Nu este invechit, dar trebuieadaptat la clasa revolufionari a secolului al XX-lea, muncitorii qi

semiproletarii. Dugmanii poporului din perspectiva acestor clase

nu sunt monarhii, ci categoria sociali a mogierilor gi capi-

taligtii"'. E adevirat, de multe ori sunt aduse diverse argumente

care spun ci Lenin nu ar fi dorit utilizarea terorii. Mai ales dupiexecutarea fratelui siu, Aleksandr, pentru terorism, gAndurile luidespre teroare ar indica o asemenea opinie: ,,Nu, nu o vom lua

pe acest drum, drumul nostru trebuie si fie diferit (...).

Inutilitatea totali a terorii este clar aritati de experienfa

migcirii revolulionare ruse (...). Acfiunile individuale de

terorism (...) creeazi doar o senzalie pe termen scurt gi duc pe

termen lung la apatie gi la agteptarea pasivi a unei alte

<senzalii>"'. Dar consideraliile filosofice se schimbi total in faprealitSlii din teritoriu. Dupi situaqia fulminanti de dupic<rrrgrcsul paltidului, din anul r9o3, la care a avut scindarea

nrcrnbrilor in bolgevici gi mengevici, la care migcarea revolu-

lionar'"l socialist-democrati din Rusia a avut de suferit in urma

acestei impirfiri in tabere, analigtii sunt de pirere cI tocmaiacest moment a fost unul crucial atAt pentru Lenin, cAt qi pentru

migcarea bolgevici ulterioarS. Iati ce spune Adam B. Ulam:

Bolgevismul ca stare de spirit s-a niscut atunci, in acei

doi ani, in acei doi ani in Geneva. Izolarea relativi a lui l,enin,infrAngerile sale repetate ar fi fost de neindurat frrdconvingerea tot mai fermi a propriei infailibilitiF in privinfaproblernelor doctr{nare qi organizatorice. la rAndul ei, aceasticonvingere a dus la o suspiciune aproape patologicd cu privirela motivatiile oarrenilor care nu puteau vedea adevirulsimplu, aSa cum era el expus in Ce-i de idcut? sau in cel mai

' Polnoe sobranie socinenii, vol. 32, p.3o6, apudYolkogonov, op.cit., pp. 176-177.

'Apud Adam B. Ulam, Bol;evicii. Triumful comunismului in Rusia. O istorieintelectuald Si politicd, Ed. Corint, Bucuregti, 2oog, p. 30.

Sovietland. Jara Gulagului t9

recent articol al lui tenin (...). Cu timpul, aceasti suspiciune gi

intoleranfi faqi de dezacord aveau sI atingd sfere de gAndire gi

activitate ce nu aveau nimic in corr:un cu politicat.

Regimul sovietic a cunoscut, de-a lungul timpului, maimulte valuri de teroare, de;i istoricii s-au oprit cu precidereasupra celui din r937-rg39, numit Marea Teroare. Dar victime, innumir urias, au cizut pradi represiunilor qi inainte, gi dupiacest val. Cunoscutul disident rus, Dimitri Lihaciov, in volumulsdu de memorii, subliniazi acest lucru:

Unul dintre obiectivele amintirilor mele este de a risipimitul referitor la faptul ci cea mai crunti perioadi a represi-unilor a venit in anii 1936-1937. Cred ci in viitor statisticaarestirilor gi execu$ilor va arita ci valurile de arestdri, execr-rfii

care pornise deja de la inceputul anului r9r8, inci inainte <lc

declararea oficial5, in toamna acelui an, a Teorii Rogii, iar rnaiapoi valul a crescut tot timpul pinl la moartea lui Stalin gi, se

pare, noul val din ry36-r937 a fost numai ,,al nouSlea val" (...).Nu Stalin a iniliat Teroarea Rogie. CAnd a venit la putere, eldoar a augmentat-o pAni la propo4ii incredibile'.

Lihaciov se referS la faptul c5, Ei in anul 1989, an cu

semnificagie deosebiti in privinfa destrimirii lag5rului comunistdin Europa, in URSS, gi ea la un pas de dezmembrare, se vorbea

intr-un decret al Prezidiului Sovietului Suprem al URSS ,,despremisurile suplimentare de restabilire a justifiei in privinga victimelorrepresiunilor care au avut loc in perioada anilor 3o-4o qi lainceputul anilor 5o". Decretul nu vorbea despre caracterul politic al

acestor represiuni gi se limita, dupi cum vedem, doar la perioada

stalinistir. Acelagi an a marcat gi apariqia, in Rusia, a ArhipelaguluiGulag, cu acordul lui Gorbaciov. Abia dinr99z, printr-un decret al

' Idem, p. zrz.'Dmitri Lihaciov, Vospominania, Logos, Sankt-Petersburg, 1995, p. u8.3 Apud G.M. Ivanova, Istoria GI.ILAGz. ryt9-t958. SoSialno-ekonomiceski ipolitiko-pravovoi aspekti, Nauka, Moscova, zoo6,p. 4.

2() Antoaneta Olteanu

Pregedintelui Federafiei Ruse, sunt desecretizate legile gi acteleaferente care au slujit ca bazi legislativi pentru misurile represive

gi incilcarea drepturilor omului. Aceste materiale se refereau laactivitatea institugiilor judecitoregti, a lagirelor gi coloniilor, nu gi a

materialelor de ancheti a mili;iei.Dupi cum se poate vedea atAt din materialele istorice, cdt gi

din mirturiile nemijlocite ale celor inchiqi, sistemul represiv acunoscut mai multe momente. Pentru ci vorbim desprepedepsele pe care le primeau cei dovedifi a fi dugmani ai

poporului, gi despre sistemul penal din sistemele totalitare se

poate spune acelaqi lucru. Andrew Scobell, care a cercetatevolufia sistemelor penale din URSS, China, Cuba gi RDG', a

evidenfiat cinci asemenea momente:- etapa terorii, strAns legati de momentul cuceririi puterii gi

prigoana ulterioari a adversarilor politici, cAqtigarea susfineriidin partea populafiei;

- intrarea in rutini gi codificarea represiunii prinorganizarea unui sistem formal de instanfe, un sistem birocraticpclfbcgionat gi, evident, de noi coduri penale potrivite noilorrealitigi; acum accentul e pus pe infracfiunile cu violenl5, cele

politice nemaifiind pedepsite in mare majoritate cu moartea;- reajustarea: dupi aproximativ zece ani, codul penal e

revizuit, mai ales daci puterea este preluati de un nou lider;accentul este pus pe infracfiunile economice;

- reforma sistemului penal, care scoate de sub incidenfa legiimulte dintre fostele infracgiuni, dar gi reduce termenele maximede detenfie

- ultima etapi este cea in care se constatd o anumiti laxitatea codului penal, prin urmare se soliciti o sporire a pedepselor'.

'Andrew Scobell, The Death Penalty under Socialism. 1g17-1g9o: China, theSovict Union, Cubq and the German Democratic republic, in ,,Criminal JusticeI lisloly: An lrrternational Annual", nr. nlr99r, pp. z16-217.

' A;rtrrl ll,ttlrt lrtarrc'u, Pedeapsa cu moaftea tn Romdnia comunistd, Ed. Cetatear I r, Sr',rt t r r,' l',1 r'goviiil c, zor7, pp. 38-39.

r.r. Teroarea Rosie,

Sovietland. Jara Gulagului zt

(5 septembrie r9r8 - ry4)Acum nu cNem nevoie de justifie,

acum suntem in r dzb oi...

Feliks Dzerjinski

Toli revolulionqrii visea.zd. la revo-

Iufie pentru a-si putea lichida dugmanii pe

cale legald..., viseq.zd sd cucereascd

puterea, sd creeze un stat atotputerniccqre sd-i trateze pe oqmenii de rdnd drqttsupryii srii ,pi sti-i conclucd cu ujutorulcelor cdteva mii squ milioune de hinxtulide toate felurile (...). Viseuzd h un

,,comitet ql sqlvdrii publice" nrc,nil srl-i

inldture pe toli aceia care tndrdznesc sd

gdndeascd qltfel (...) Er, in sftrpit, viseazd

sd restrdngd cdt mai mult inigiattva indivi-

dului ;i a naliunii in tntregime... pentru a

f siguri cd naliunea $iva alege lideri cs.re

sd gdndeascd ca ea ;i sd facd legi tn

numele ef .

Un sistem totalitar se caracterizeazi, evident, prin teroareain care sunt finufi membrii sii. Nici o dictaturi nu se poate

realiza in lipsa unei mAini forte, a unui aparat puternic de poliliepolitici ce vegheazi neabitut, zi qi noapte, la bunul mers al

lucrurilor, la anihilarea dugmanilor, atAt interni, cAt gi externi gi,

bineinfeles, la pedepsirea lor. Ca qi alte principii de baz5,

revolulia bolgevici a imprumutat multe lucruri de la Revolugia

Francezi, inci din perioada in care aceasti revolu{ie rusi era o

' P.A. Kropotkin, Reci buntov;cika, Sankt-Petersburg,Volkogonov, Tro{ki - eternul radical, traducere deLider, Bucureqti, f .a., p.24.

19o6, p.85, Apud DmitriAnca Irina Ionescu, Ed.

22 Antoaneta Olteanu

utopie. in Dic;ionarul comunismului, coordonat de St6phane

Courtois, despre teroare se spune: ,,Te[oarea, care ia succesiv

formele intimidirii, ale represiunii gi ale exterminirii, nu este o

trisituri proprie comunismului leninist. Liderii Revolufiei

Franceze apelaseri din plin la ea: teroare spontani a mulfmilor,care face posibili risturnarea celor aflaqi la putere, teroare

programati, pentru ca ei si se menfini la putere qi si guverneze,

teroare prin care un clan igi elimini concurenfii gi igi arogiputerea absolut5"'.

Teroarea era insi nu neapirat o formd de protecfie atAnirului stat. Daci ne uitim mai bine, vedem ci deja se

contopise cu ideologia, cu sistemul de propagandS. Firiterorizarea populagiei abia deprinsi cu democrafia, dinFebruarie r9r7, noul stat al bol;evicilor nu avea cum si reziste.

Teroarea a fost, prin urmare, un mijloc folosit din plin in timpulRevolugiei din Octombrie gi in perioada postrevolufionari, cu

deosebire in timpul Rizboiului Civil. Acum se pun bazele

regimului care va dura mai apoi pAni in ultimul deceniu al

secolului al XX-lea, cu ugoare cosmetiziri. Dar din studiilepublicate chiar de Lenin gi din mirturiile contemporanilor, ne

dim seama ci apelul la teroare nu este o abordare temporar5,

pentru consolidarea unei pozilii. Teroarea este un instrument de

folosit multi vreme, pentru tot felul de dugmani gi oponenfi ai

politicii unice impuse de la conducere:

Trogki igi amintegte c5, atunci cAnd Steinberg, comisarulrevolugionar socialist de stdnga pentru justilie, a protestat im-potriva violenqei ca mijloc de solulionare a problemelol soci-

ale, Lenin a exclamat: ,,Nu-!i dai seama cI nu vom iegi invin-gitori dac5 nu folosim cea mai durd teroale revoluqionarS?"

Lenin rostea de zeci de ori pe zi tirade impotriva oricSrui

individ suspectat de pacifism: ,,Daci nu putem impupca un

' Stdphane Courtois (coord.), Dic1ionarul comunismuluf, traducere de

Ungureanu, Aliza Ardeleanu, Gabriela Ciubuc, Polirom, Iaqi, zoo8, p. r5'

Sovietland. lara Gulagului 23

sabotor alb-gardist, ce mare revolufie am fhcut? N-afi vlzut cescriu in presi ticilo;ii de burghezi despre noi? Ce fel de

dictaturi e asta? Numai vorbe si nici un fel de actiune!"'.

intr-o discugie din anul r9o7, cdnd a fost intrebat ce trebuiefHcut atunci cAnd revolufia va veni, Lenin ar fi rispuns, in glumS:

,,oamenii vor fi intrebafi dacl sunt pentru sau impotrivarevolufiei. Dacd vor fi impotriv5, vor fi pugi la zid ;i impuqcafi,iar daci vor fi pentru, vor fi invitali si lucreze cu bolgevicii"'.Atunci Nadejda l(onstantinova a protestat, se pare, pentru primaoari in fap lui Lenin: ,,ar insemna s5-i pedepsegti pe oamenipentru ci au curajul convingerilor lor gi si-i incurajezi pc

ipocrili"r. Dar opiniile lui Lenin erau ferme. in articolul stltr

Plehanov despre teroere, ,,Lenin a scris cu o sincclifatc clczar,-

manti despre diferenla intre teroarea bolgevici gi cea bulghcz,l,Burghezia practica <<teroarea impotriva muncitorilor, a solcl.t qi lolqi a liranilor, in interesul unui mic grup de mogieri gi banclrcli,in timp ce regimul sovietic aplici misuri decisive impotrivamoqierilor, exploatatorilor gi a complicilor lor, in interesulmuncitorilor, al soldagilor gi al giranilor>>"4

Imediat ce au venit la putere bolgevicii, unul dintre vechiitovarigi ai lui Lenin, Iuli Martov, liderul mengevicilor, a propusCongresului Sovietelor si fie creat un guvern de coali;ie a

partidelor socialiste, pentru a se evita rizboiul civil. Propunereaa fost exclusi imediat - Lenin ;i Trogki se pregitiseri ideologic gi

psihologic pentru declanqarea rizboiului civil. in primul an de

definere a puterii bolgevicii au fost responsabili de moartea a celpufin 15.ooo de persoane (in timp ce puterea !arist5, in intervalulr8z5 gi 1917, pronunfase 63zr de condamniri la moarte din

' O Lenine. Materiali dlia biografii, Moscova,Volkogonov, Lenin., p. zt1.'Ulam, op.cit., p. zt4.3ldem.a Volkogonov, Lenin - o noud biografie, p.24.

Mihai

1924, pp. ro4-ro5, apud

24 Antoaneta Olteanu

motive politice)'. Conform martorilor, nici micar la gedingele de

guvern (Sovnarkom) mul;i participanfi nu puteau scipa de

trisiturile luptei din clandestinitate - peste tot era un aer

conspirativ, qedingele se desfXqurau pe fug5, discutAnd numai

,,probleme urgente" (la vremea aceea, totul era urgent)' discugiile

erau aproape inexistente. in scurti vreme a inceput si se

guverneze numai prin decrete. Orlando Figes, in monumentala

sa lucrare consacrati Revolufiei dinr9t7, spunea:

Bolgevicii nu au reugit si scape niciodati de obiceiurile

din ilegalitate. Chiar gi in rgzr Lenin inci mai l5sa impresia cd

este mai degrabi un conspirator decdt un om de stat. Era,

desigur, un fenomen obignuit - l-am putea numi sindromuliacobin - care explici tendinp statului revolu;ionar de a per-

petua violenfa gi teroarea. Bolgevicii au dus aceasti tendinficu un pas mai departe decAt iacobinii. Dictatr-rra lor a fost pri-ma din secolul aI )O(lea (...) care a glorificat propriul trecutviolent prin propagandi gi prin adoptarea de simboluri 9i em-

bleme militare. Eru ca Ei cum acest cult al violerrlei era esen;ial

pentru imaginea despre sine a bolgevicului, un scop itr sine, ntt

un mijloc'.

Dupi anihilarea membrilor partidelor politice advetsare,

imaginea generalS a dugmanului poporului era dati de,,burjui" -burghezul care era intruparea jefuitorului prin excelenfi, a celui

care s-a imbogilit pe spinarea oamenilor muncii. Teroarea

bolgevici a debutat prin raiduri la casele burgheziei, de unde se

,,confiscau" bunuri de valoare gi bani; s-au impus taxe repre-

zentanfilor burgheziei gi au fost luali chiar ostatici pentru a fisiguri ci riscumpiririle solicitate vor fi primite 3 . Sloganul

,,Moarte burgheziei" era scris chiar pe zidul CeIG... Se impunea o

' Steplrane Courtois, Comunism gi totalitarism, Ed. Polirom, Iaqi, zon, p' 66.

" Ollando Figes, Revoluf ia rusd - tSgt-t924. Tragedia unui popor, Ed. Polirom,

laqi, zo16,p. 46t.3 Orlando Figes, Rusic revolu;ionard (fi9rt99t), Ed. Corint, Bucuregti, zot6, p- t44.

Sovietland. fara Gulagului 2j

umilire crunti a acestor exploatatori gi liderii bolgevici se

intreceau care mai de care in a oferi solulii. Iati ce spuneaTrofki: ,,De secole, tafii gi bunicii no$tri au curigat gunoiul gi

mizeriile claselor conducitoare. Acum ele vor fi obligate sicurefe dupi noi. Trebuie si le facem viafa intr-atAt de grea, incAtsi doreasci si nu mai fie burghezi"'. Isaak Steinberg, eser destAnga, membru al guvernului in iulie r9r8, descrie foarte bine ce

insemna si fii burghez pe atunci:

Simplul fapt de a fi burghez te priva de cele mai elemen-tare drepturi ale omului; nu fi se mai dddeau cartele pentrurafie, fi se interzicea, ca gi negilor amedcani, accesul irr arru-mite locuri publice, gi se exilau copiii, familia in crarticlclc, cck'mai nesinitoase din orag. DacI un membru al clasci t.tlc s,lual partidului tdu politic s-ar fi gAndit si contrac.rlezc l)utct'c.lrevolugionari, acest lucru ar fi fost suficient ca sll clcvii ttrostatic, de;i nu erai vinovat de nimic. Daci refilzai sll rrrlfu.turisegti sau si-i tridezi pe cei apropiafi, erai supus tor,tulii,grosolanl sau rafinatd, fizic5 sau morali. Dac.l, in sfhrgit, nudideai nici un prilej de a fi prigonit, dac5-fi ascundeai ,,cudibicie" gAndurile in faia puterii, dac5" formal, rdmAneaiimposibil de prins, {Hceam in aga fel si te silim si cazi,impotriva voinfei tale, in plasa provocatorilor noEri'.

Lenin insi, aga cum gtim, era si mai meticulos. in decembriergt7 a scris chiar o lucrare intitulati Cum sd organizdmcompeti;ia?, in care propunea fiecirui orag si ia mlsurile care ise par cele mai potrivite in lupta cu burghezia:

... de a curdfa pimAntul Rusiei de toqi diundtorii, detAlhari, de plognige, de purici, de bogitagi gi asa mai departe.intr-un loc, weo gase bog.ltagi, o duzini de tAlhari, tot weogase muncitori care se feresc de muncS (...) sunt trimigi la

'Apud Figes, Rusia revolufionard, p. r45.'Apud Thierry Wolton, O istorie mondiald a comunismului. incercare de investigagieistoricd,vol.r,Cupumnuldefer. Criltiir, Humanitas, Bucuregti, zat9,p.tt7.